REZUMAT

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Călăraşi a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE «implementarea Aquis-ului de Mediu» în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 ²Asistenţă tehnică pentru întărirea Inspectoratelor Locale de Protecţia Mediului şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţia Mediului². Implementarea proiectului este asigurată de către firma de consultanţă Eptisa Proyectos Internacionales S.A. Madrid Spania.   PLAM este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor. PLAM pentru judeţul Călăraşi a fost instituţionalizat prin Ordinul Prefectului Judeţului Călăraşi nr. 336/17.07.2003. Prin acest ordin a fost instituţionalizată, de asemenea, structura organizatorică a PLAM formată din Coordonator, Comitet de Coordonare, Grup de Lucru, Comitet de Analiză Tehnică. Documentul PLAM a fost elaborat prin colaborarea tuturor componentelor structurii organizatorice. De asemenea, structura organizatorică a PLAM pentru judeţul Călăraşi este eterogenă şi în cadrul acesteia participă reprezentanţi din toate domeniile de activitate.

Având la bază propunerile membrilor Grupului de lucru şi consultând Comitetul de Coordonare, s-a întocmit lista exhaustivă a problemelor de mediu de la nivelul judeţului, s-au identificat şi prioritizat problemele de mediu.

Planurile Locale şi Regionale de Acţiune pentru Mediu vor fi corelate cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu şi cu Planurile de Dezvoltare Regionale, fiind necesară implicarea în acest proces a factorilor de decizie şi a comunităţii.

Scopul acestui document este dezvoltarea unei viziuni asupra comunităţii, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţ, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu şi implementarea acţiunilor care să conducă la o îmbunătăţire reală a calitătii mediului şi a sănătăţii publice.Pentru elaborarea acestui document s-a început cu stabilirea metodologiei adică a scopurilor, a obiectivelor şi ţintelor PLAM, dar şi a indicatorilor de mediu care vor fi luaţi in consideratie pentru identificarea actiunilor. Urmatorul pas in elaborarea PLAM a fost evaluarea starii actuale a judeţului, luându-se în considerare nu numai calitatea factorilor de mediu şi a activităţilor

3

care îi influenţează pe aceştia, dar şi starea socială actuală a populaţiei şi a localităţilor.S-a continuat cu identificarea, evaluarea, ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu ţinând cont nu numai de riscul pe care îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei, a mediului, dar şi de costurile pe care le implică rezolvarea acestora. La realizarea acestei etape a contribuit foarte mult populaţia, care a fost implicată în stabilirea problemelor prin intermediul autorităţilor locale, autorităţile din diferite domenii de activitate, precum şi agenţii economici. Documentul PLAM conţine lista exhaustiva a problemelor de mediu identificate în cursul procesului de elaborare a acestuia. Această listă serveşte pe de o parte la cunoaşterea de către întreaga comunitate a problemelor de mediu din judeţ, iar pe de altă parte va servi ca ghid în procesele viitoare de revizuire a PLAM.

Pentru judeţul Călăraşi au fost identificate 16 categorii de probleme/aspecte de mediu, fiecare categorie conţinând un numar de probleme individuale.În vederea elaborării Planului Local de Acţiune pentru Mediu propriu-zis, pentru fiecare problemă prioritară de mediu s-au stabilit matricile plan ale problemelor cuprinzand: obiectiv general, obiectiv specific, ţinta, indicator, acţiune, responsabili şi termen. Apoi s-au realizat matricile de implementare a acţiunilor – cuprinzând în corelare cu celelalte matrici: obiectiv specific, acţiune, responsabili implementare, supraveghere/cooperare, surse potenţiale de finanţare precum şi matricile de monitorizare a acţiunilor prevăzute – cuprinzând acţiune/termen, responsabili implementare şi programul de monitorizare cu menţionarea acţiunii de monitorizat, termen de monitorizare, indicator de monitorizare, responsabili de monitorizare şi raportare.La identificarea acţiunilor s-au avut în vederea punctele slabe existente urmărindu-se rezolvarea problemelor şi îmbunătăţirea calitătii mediului.Toate eforturile de planificare ale Comitetului de Coordonare şi ale celorlalte componente ale structurii organizatorice a PLAM – dezvoltarea unei viziuni a comunităţii, evaluarea problemelor, stabilirea priorităţilor şi elaborarea planului de acţiune conduc la implementarea PLAM. Prima etapa în implementarea planului a constat în identificarea şi cooptarea tuturor instituţiilor cu responsabilităţi potenţiale în implementare, incluzând autorităţile locale, judeţene, regionale şi naţionale, sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale.A doua etapă presupune pregătirea Planului de Implementare, care integrează fiecare dintre diversele acţiuni într-un program global, coerent şi raţional şi care să asigure convergenţa diverselor acţiuni spre un set comun de scopuri şi ţinte.

4

Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor va incepe imediat dupa iniţierea implementării. Unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de evaluare constă în furnizarea de rezultate actuale absolut necesare celor care implementează planul şi care vor fi folosite de către administratorii proiectului şi de către conducere pentru îmbunătăţirea rezultatelor.In final, rezultatele procesului anual de evaluare vor fi prezentate spre dezbatere membrilor comunităţii, iar rezultatele finale vor fi raportate tuturor agenţiilor şi instituţiilor incluse în implementare. Planul Local de Acţiune pentru Mediu are ca obiective majore:

Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu Promovarea conştientizării publicului privind responsabilităţile pentru

protecţia mediului Intărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG şi

sectorul privat Identificarea., evaluarea şi selectarea priorităţilor de mediu pentru

care este necesar a se acţiona.Procesul de elaborare şi de implementare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu asigură un excelent început pentru dezvoltarea unor comunităţi durabile. Structura organizatorică a PLAM va asigura continuitatea procesului, prin implicarea în implementare, monitorizare şi revizuire periodică a PLAM.PLAM pentru judeţul Călăraşi împreună cu PLAM pentru judeţele Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman au stat la baza elaborării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud – Muntenia. Elaborarea celor 7 PLAM şi a PRAM a fost efectuată în cadrul aceluiaşi Proiect PHARE.

5

1. INTRODUCERE

1.1. Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeţul Călăraşi

Programul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Călăraşi (PLAM-CL) este iniţiat şi implementat prin Programul PHARE RO 006.14.03. «Asistenţă tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Consultanţa internaţională a fost asigurată de EPTISA Proyectos Internacionales SA Madrid, Spania – Sucursala de la Bucureşti. Perioada de desfăşurare a procesului PLAM a fost de 10 – 12 luni (iunie 2003 – martie 2004). PLAM-CL reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea pe principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Această strategie de abordare planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul Conferinţei Ministeriale « Un mediu pentru Europa» desfăşurată în 1993 la Lucerna Elveţia şi a fost concretizată prin convenţia cunoscută sub numele «Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est», document cadru care constituie baza pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a Comisiei Uniunii Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi în regiune. În conformitate cu prevederile Conferinţei de la Lucerna, în 1995 Ministerul Mediului şi a Gospodăririi Apelor a elaborat primul Plan Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) ca o concretizare a politicii Guvernului în domeniul protecţiei mediului, în strânsă corelare cu obiectivele dezvoltării durabile. Planul de Acţiune pentru Mediu conturează un proces în mai mulţi paşi care trebuie urmat de autorităţile centrale în vederea stabilirii priorităţilor de mediu şi luării măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în regiune. Astfel, Programul – Cadru Regional de la LUCERNA cuprinde o serie de recomandări, referitoare la criteriile de stabilire a priorităţilor (sănătatea populaţiei, starea capitalului fizic şi natural, diversitatea biologică şi echilibrul ecosistemelor) la modul de realizare « în trei puncte » (reforma politicilor în domeniul protecţiei mediului, dezvoltarea instituţională şi efectuarea de investiţii) şi la procesul final de aplicare. Astfel, PLAM oferă un punct de pornire favorabil în dezvoltarea unei comunităţi durabile şi de asemenea oferă garanţia faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele probleme de mediu. Practic PLAM asigură un cadru de întâlnire al diverselor grupuri de indivizi având idei, interese, valori şi perspective diferite. El cuprinde reprezentanţi ai instituţiilor importante ale comunităţii ce urmează să lucreze împreună pe durata desfaşurării procesului de elaborare a PLAM pentru a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care se pot soluţiona problemele de mediu. Aceste priorităţi şi acţiuni sunt incluse într-un Plan de Acţiune pentru Mediu (PAM) care se constituie într-un proiect al investiţiilor viitoare din respectiva comunitate. Recomandările PAM sunt apoi încorporate în decizii ale autorităţilor administraţiei locale şi ale altor autorităţi judeţene. La elaborarea PLAM-CL s-au luat în considerare, pe de o parte standardele şi reglementările de mediu, precum şi legislaţia în vigoare, iar pe de altă parte viitoarele modificări în legislaţia naţională de mediu pentru atingerea standardelor Uniunii Europene.

6

PLAM-CL este un adevărat plan de detaliu pentru viitoarele investiţii şi activităţi pentru îmbunătăţirea calităţii şi protecţia mediului în judeţ. PLAM-CL este elaborat în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. De asemenea, PLAM-CL este corelat cu planurile locale de dezvoltare şi cu Planul Regional de Dezvoltare pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia.PLAM-CL stabileşte scopuri, obiective şi ţinte clare pentru soluţionarea fiecărei probleme individuale de mediu, stabileşte indicatori pentru măsurarea eficienţei acţiunilor şi, nu în ultimul rând, stabileşte responsabilităţile autorităţilor şi a instituţiilor judeţene şi locale în rezolvarea eficientă a problemelor de mediu. Planurile Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului ( PLAM) sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană în sprijinul armonizării cu cerinţele de mediu. Având în vedere faptul că resursele disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu sunt limitate, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în mod eficient pentru următorii ani. Ţinând cont de dreptul publicului de a avea acces la informaţia de mediu conform prevederilor Convenţiei de la Aarhus, autorităţile locale trebuie să asigure o participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu. PLAM reprezintă un instrument de sprijin al comunităţilor în stabilirea priorităţilor, implementarea acestora şi participarea publică în luarea deciziilor la nivel local.Cerinţele principale ale unui PLAM sunt că acesta să fie realist, implementabil şi rezultatele să fie măsurabile, iar pentru a îndeplini aceste cerinţe, el trebuie:

- să implice toţi cetăţenii comunităţii locale pentru a fi siguri că problemele abordate în PLAM sunt importante pentru aceştia;- să cuprindă obiective bine definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii

locale să evalueze reuşita programului;- să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse corespunzătoare sau activităţi noi

pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale. SCOP PLAM : asigurarea unei comunităţi durabile prin :

- identificarea şi evaluarea clară a problemelor de mediu ; - stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung; - stabilirea corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu planurile de dezvoltare judeţene/regionale; De asemenea, PLAM serveşte ca document oficial fundamental pentru obţinerea de resurse financiare, în special a celor oferite de Uniunea Europeană. Fiecare proiect propus pentru a fi finanţat de către programele de asistenţă financiară ale Uniunii Europene trebuie, nu doar să facă parte dintr-un plan, dar totodată să aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia i se adresează.

OBIECTIVE PLAM :a) îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu;b) identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu;c) elaborarea unui Plan Local de Acţiune care să identifice acţiunile specifice pentru soluţionarea problemelor/aspectelor de mediu;c) promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia în elaborarea şi implementarea planului;d) întărirea capacităţii instituţiilor locale şi a ONG în managementul şi implementarea programelor, planurilor şi proiectelor pentru mediu;

7

e) promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG, sectorul privat, precum şi învăţarea modului de a conlucra;f) conformarea cu cerinţele legislative naţionale şi cu cele care decurg din implementarea Acquis Communautaire în domeniul protecţiei mediului.

Obiectivele PLAM trebuie să fie conforme realităţii, să poată fi atinse într-o anumită perioadă de timp definită, să aibă un buget alocat s-au posibilitatea de fi atinse prin proiecte eligibile pentru finanţare de către instituţiile internaţionale. În general planul trebuie concentrat pe priorităţi pe termen scurt şi mediu, fără a compromite o viziune a comunităţii asupra obiectivelor pe termen lung.Astfel PLAM oferă publicului un mod democratic de a-şi modela propriul viitor.

Cadrul legislativ şi evoluţia legislaţiei de mediu în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană

PLAM este în deplină concordanţă cu PNAPM, iar principiile generale şi obiectivele prioritare se regăsesc în Strategia Protecţiei Mediului în România. În elaborarea sa au fost luate în considerare standardele şi reglementările de mediu existente, precum şi programul de adoptare a Acquis-lui comunitar.În stabilirea obiectivelor, indicatorilor, acţiunilor şi termenelor pentru atingerea acestora s-au luat în considerare obligaţiile ce revin României în vederea conformării cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, astfel încât la revizuirea PLAM se va putea obţine o evaluare a Programului de aplicare a Acquis-lui Comunitar la nivel local.Legislaţia de mediu comunitară a fost dezvoltată de-a lungul ultimilor 30 de ani şi cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluzând directive, reglementări, decizii şi recomandări. Conţine aproximativ 70 de directive, o parte dintre acestea fiind deja amendate de câteva ori şi suplimentate prin « Directiva fiică » şi 21 de reglementări. Cam jumătate dintre acestea sunt cuprinse în Cartea Albă a Comisiei Europene pentru pregătirea ţărilor asociate din Europa Centrală şi de Est în vederea integrării în Piaţa internă a Uniunii Europene (1995).În procesul de aproximare sunt esenţiale următoarele elemente :

transpunerea - presupune adoptarea sau schimbarea legilor, regulilor şi procedurilor naţionale în aşa fel încât cerinţele legislaţiei UE să fie pe deplin încorporate în sistemul legislativ naţional;

implementarea sau aplicarea practică - presupune crearea acelor instituţii şi a bugetelor necesare pentru a asigura şi urmări aplicarea legilor şi reglementărilor;

controlul - presupune urmărirea şi penalităţile pentru asigurarea că legislaţia este respectată în mod adecvat şi pe deplin.

Legislaţia naţională în domeniul protecţiei mediului transpune parţial prevederile legislaţiei comunitare, în ultima perioadă înregistrându-se o accelerare a ritmului procesului de armonizare legislativă.O listă a principalelor acte normative naţionale din domeniul protecţiei mediului care asigură transpunerea legislaţiei Uniunii Europene, elaborate în ultima perioadă sau care urmează a fi elaborate, acte ce au fost avute în vedere în cursul elaborării PLAM, este prezentată în Anexa 1.

8

1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM Călăraşi

1.2.1. Consideraţii Generale

Necesitatea realizării PLAM pentru judeţul Călăraşi a apărut în contextul procesului de descentralizare, proces în care autorităţilor locale le revin tot mai multe responsabilităţi. Prin PLAM se stabilesc clar care sunt obiectivele şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru rezolvarea problemelor de mediu, în funcţie de responsabilităţile şi posibilităţile administraţiei şi ale instituţiilor locale în ceea ce priveşte coordonarea eficientă a întregului proces. PLAM pentru judeţul Călăraşi este complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca prioritare în domeniul protecţiei mediului.PLAM pentru judeţul Călăraşi a fost realizat, conform recomandărilor UE, într-o manieră participativă, cea mai mare parte a planului fiind realizată cu concursul membrilor Grupului de Lucru. În urma consultării cu Grupul de Analiza Tehnică, Grupul de Lucru a supus spre consultare şi aprobare membrilor Comitetului de Coordonare materiale informative privind procesul de elaborare a PLAM-CL.

Procesul de elaborare a PLAM a inclus urmatoarele etape:- stabilirea unui Comitet de Coordonare cu reprezentanţi ai principalelor instituţii şi

organizaţii din judeţ implicate în protecţia mediului;- stabilirea Grupului de Lucru şi a Grupului de Analiză Tehnică;- instituţionalizarea PLAM;- identificarea problemelor de mediu;- trecerea în revistă a cauzelor şi a principalilor agenţi economici cu impact poluator, a

eventualelor zone poluate şi descrierea problemelor identificate;- stabilirea de criterii în vederea evaluării problemelor de mediu;- ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor de mediu, utilizând metoda

analizei multicriteriale;- stabilirea strategiilor de rezolvare a problemelor de mediu (scopuri, obiective, indicatori,

acţiuni, termene, responsabilităţi);- elaborarea de propuneri de rezolvare a problemelor pentru direcţiile prioritare de acţiune

prin utilizarea unei abordări logice de către Comitetul de Coordonare;- finalizarea şi decizia asupra PLAM.

Structura organizatorică a PLAM-CL cuprinde :

Autorităţile administrative locale: Prefectul Judeţului Călăraşi – prof.dr.Constantin TUDOR Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi –ing. Mihai ARBAGIC

9

COMITETUL DE COORDONARE A PLAM-CL:

Nr.Crt.

INSTITUŢIA NUMELE

1 PREFECTURA JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI Ing. Ion MUNTEANU Subprefect

2 CONSILIUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI Ing. Mihai ARBAGIC Preşedinte

3 AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI Ing.ElenaGEORGESCUMONITORING

4 COMISARIATUL DE MEDIU, SILVIC ŞI CINEGETIC CĂLĂRAŞI

Ing.Aurel IANOS Comisar Şef 

5 DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CĂLĂRAŞI Dr. Parişcu GÂNDEA Director

6 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ CĂLĂRAŞI

Ion CIULINARU Director Executiv

7 AGENŢIA DE DEZVOLTARE 3 SUD MUNTENIA Liviu MUŞAT Director Adj.

8 DIRECŢIA APELOR BUZĂU-IALOMIŢA-SGA CĂLĂRAŞI Ing.V. ROMAN Director

9 INS- DIRECŢIA DE STATISTICĂ REGIONALĂ CĂLĂRAŞI

Maria OPREA

10 DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ CĂLĂRAŞI Dr. Adam ŞTEFAN Director Adj.

11 DIRECŢIA SILVICĂ SLOBOZIA Mircea BICHIŞ Şef Ocol Silvic

12 DIRECŢIA FITOSANITARĂ CĂLĂRAŞI Ing.Virgil ARPĂŞANU Director

13 OFICIUL PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI CĂLĂRAŞI

MARIA CHIŞInspector Şef

14 OFICIUL JUDEŢEAN DE CADASTRU, GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE CĂLĂRAŞI

Viorica DRAGOMIRDirector Executiv

15 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE CĂLĂRAŞI

Mihail UNCUŢĂ

16 INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ CĂLĂRAŞI Lt.col. Viorel MUREŞAN

Inspector Şef17 INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE CĂLĂRAŞI Toma COVACS

Cms.Şef18 INSPECTORATUL JUDEŢEAN AL POLIŢIEI DE

FRONTIERĂ CĂLĂRAŞINicolae COMAN

Inspector19 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI Prof. Ion CHEŞCĂ

Inspector Şcolar General

20 CAMERA DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ CĂLĂRAŞI

Ing.Elisabeta SIMION Dep. Relaţii Com.

10

Nr.Crt.

INSTITUŢIA NUMELE

21 PRIMĂRIA CĂLĂRAŞI Ing. Claudia NASTĂSESCUDirector Tehnic

22 PRIMĂRIA OLTENIŢA Gheorghe MATEI Viceprimar

22 PRIMĂRIA LEHLIU GARĂ Adriana DINCĂ Referent

23 PRIMĂRIA FUNDULEA Andrei Doru STANCA Inspector

24 PRIMĂRIA BUDEŞTI Marius CHIRILĂ Inspector

25 UNITATEA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI “CONTROLUL POLUĂRII ÎN AGRICULTURĂ”

CĂLĂRAŞI

Ştefan NICOLAU Specialist Monitorizare

şi Evaluare 26 UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI DE

“DEZVOLTARE RURALĂ” CĂLĂRAŞINicoleta MINCU

Coordonator27 INSTITUTUL FORDOC Irina RAVAC

Director Gen.28 SC ENVIRO SRL CĂLĂRAŞI Violeta Adriana RADU

Director29 SC AGROZOOTEHNICA DRUMUL SUBŢIRE SA Paul CIUPERCĂ

Director 30 SC AGRO-CHIRNOGI SA Marian LUNGU

Ing. Şef31 SC NUTRICOM OLTENIŢA SA Gheorghe DUME

Director32 SC ALDIS CĂLĂRAŞI SRL Vasile ŢĂRANU

Director33 SC REMAT SA CĂLĂRAŞI Sing. Ion GABREANU

Director34 SC GENIAL COMPANY SRL OLTENIŢA Iacob FLOREA

Director Gen.35 FUNDAŢIA “NATURA VIE” CĂLĂRAŞI Gabriel ŞEBE

Director36 DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI

PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL CĂLĂRAŞIProf. Sorin DANCIU

DIRECTOR

Coordonatorul PLAM-CL :

Ing ION CIOFU – DIRECTOR EXECUTIV AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI

11

GRUPUL DE LUCRU : 1. Responsabil PLAM ing.Graţiela MITEA : AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI – Compartimentul Implementare Legislaţie, Fonduri comunitare, Programe internaţionale şi Relaţii publice;

2. Secretar PLAM ing. Cristina TUDOR: AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI – Compartimentul Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu; 3. ing. Viorica ENACHE  : AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI – Compartimentul Protecţia Naturii şi Arii Protejate; 4. ing. Silviu PASĂRE AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI-Compartimentul Gestiunea Deşeurilor şi Substanţe Chimice Periculoase; 5. Sing. Gabriel BELCIU AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI CĂLĂRAŞI Compartimentul Acorduri, Autorizare şi Avizare; 6. Lucică Bogdan Şef Serviciu PREFECTURA JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI;  7. ing. Marian DRĂGAN vicepreşedinte (dna ing.Doina ŞIMON) CONSILIUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI;  8. ing. George ENESCU Comisar- Comisariatul Gărzii de Mediu Călăraşi; 9. dr. Camelia TRUICĂ -Director Adj. Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi; 10. ing. Niculescu TEODOR – Coord. Administrare Resurse de Apă, responsabil Reglementări SGA Călăraşi;

COMITETUL DE ANALIZĂ TEHNICĂ 1. ing. Elena GEORGESCU Agenţia de Protecţie a Mediului Călăraşi – Compartimentul Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu;

2. ing. Liliana TUDOR Agenţia de Protecţie a Mediului Călăraşi – Compartimentul Contencios Resurse Umane;

3. Dana TRAIAN – Agenţia de Dezvoltare Regională 3 SUD MUNTENIA; 4. ing.Marian DRAGAN – vicepreş. CONSILIUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI;5. ing. George ENESCU – comisar COMISARIAT GARDA DE MEDIU CĂLĂRAŞI;6. Lucică BOGDAN - Prefectura Călăraşi ;7. Dorel CRANGAŞU – Director Direcţia pentru Agricultură şi Dezv. Rurală;8. Emiliana DOBRESCU – Şef Comp. Igiena şi Medicina Muncii – Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi;9. ing. Teodor NICULESCU  - Responsabil REGLEMENTĂRI SGA Călăraşi.

Instituţionalizarea PLAM CĂLĂRAŞI s-a realizat prin emiterea de către Prefectura Judeţului Călăraşi a Ordinului nr. 336/17.07.2003, prin emiterea de către Secretarul de Stat pentru Protecţia Mediului Ioan Jelev a Dispozitiei nr. 20 993/IJ/10.06.2003 şi prin emiterea Ordinului nr. 215/31.03.2004 de către Ministrul Mediului şi al Gospodăririi Apelor ( MMGA) .

Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezintă una dintre metodele utilizate pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii. Aceasta a reprezentat un bun punct de pornire pentru Comitetul de Coordonare, Grupul de Lucru şi Grupul de Analiză Tehnică în elaborarea unui plan de acţiune viabil, prin identificarea şi selectarea acţiunilor pentru atingerea obiectivelor pe baza forţelor existente în judeţ şi pe baza avantajelor oferite de oportunităţi. Analiza SWOT a servit, de

12

asemenea, la identificarea unor acţiuni specifice care să ajute la depaşirea unor slăbiciuni şi la evitarea sau la minimalizarea constrângerilor.

ANALIZA SWOTFactori interni Factori Externi

Puncte tari Infrastructura de mediu Existenţa de legături sociale şi culturale Existenţa Rezervaţiei avifaunistice Iezer

Călăraşi Protecţia şi conservarea avifaunei din aria de

importanţă avifaunistică Ciocăneşti Reconstrucţia ecologică a Ostrovului Călăraşi

Răul Derularea proiectelor: BM «Controlul Poluării

în Agricultură», APRA «Reducerea poluării cu nitraţi», Proiectul de Dezvoltare Rurală, NICARE – «Dezvoltare şi Sănătate Comunitară», PHARE-CBC 1999 «Monitorizarea calităţii aerului», PHARE 2003 «Monitorizarea radioactivităţii»

Colaborare între autorităţile locale, sectorul privat, societatea civilă în domeniul protecţiei mediului

Oportunitati Existenţa fondurilor

rambursabile/nerambursabile pentru mediu

Prioritate în domeniul finanţarii proiectelor transfrontaliere

Transpunerea şi implementarea directivelor UE în domeniul protecţiei mediului

Puncte slabe RESURSE FINANCIARE

Autorităţile locale nu pot asigura resurse financiare suficiente pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei de mediu

Capacitate financiară redusă a sectorului industrial local şi a persoanelor fizice de a investi în protecţia mediului

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ Degradarea reţelei de canalizare şi a staţiilor de

epurare a apelor uzate Starea drumurilor Gestionarea deşeurilor menajere :

- dotarea necorespunzătoare /inexistentă serviciilor publice de salubrizare 

- colectarea neselectivă a deşeurilor- neautorizarea depozitelor de deşeuri

POTENŢIALUL UMAN Neimplicarea populaţiei în problemele

comunităţii legate de protecţia mediului Personal insuficient la nivelul APM Călăraşi

pentru a soluţiona eficient problemele de

Ameninţări ASPECTE LOGISTICE

Localizarea geografică şi clima influenţează costurile şi disponibilitatea unor servicii specifice

Dependenţa continuă de autorităţile guvernamentale centrale

13

mediu

1.2.2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu

În vederea elaborării unor informaţii adecvate asupra problemelor de mediu s-a întocmit o bază de date prin consultarea consiliilor locale, societăţilor, instituţiilor care au reprezentare în Comitetul de Coordonare, ONG şi a cetăţenilor precum şi a bazelor de date care au putut fi accesate. De menţionat că au existat unele dificultăţi în obţinerea unor date şi în colaborarea cu anumiţi reprezentanţi ai instituţiilor implicate în procesul PLAM. Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul fiecărei categorii au fost ierarhizate şi prioritizate pe baza criteriilor specifice adoptate de Grupul de Lucru PLAM aşa cum sunt prezentate în capitolele următoare. Pe baza rezultatelor procesului de prioritizare, s-a decis asupra categoriilor/problemelor individuale selectate pentru includerea în planul de acţiune propriu-zis, luându-se în consideraţie cele mai apropriate ca valoare de media pe fiecare categorie de probleme.

Categoriile de probleme/aspecte de mediu selectate pentru judeţul Călăraşi sunt urmatoarele:

1. Calitatea şi cantitatea apei potabile;2. Poluarea apei de suprafaţă;3. Ape uzate, menajere şi industriale;4. Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale şi antropice;5. Poluarea atmosferei;6. Poluarea solului şi a apei subterane;7. Urbanizarea mediului;8. Gestiunea deşeurilor;9. Asigurarea stării de sănătate a populaţiei;10.Degradarea mediului natural şi construit. Monumente de artă, istorice, situri arheologice;11.Educarea ecologică a populaţiei şi a managerilor societăţilor comerciale ;12.Transporturi;13.Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi;14.Aspecte legislative;15.Turism şi agrement;16.Activităţi agricole şi dezvoltare rurală (creşterea animalelor şi culturi vegetale).

1.2.3. Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acţiune

Planul de acţiune propriu-zis a fost realizat pe baza etapelor corespunzatoare unor principii planificate strategic având ca punct de plecare analizarea stării mediului în judeţul Călăraşi. S-au consultat bazele de date existente la momentul iniţierii PLAM şi s-au întocmit chestionare ce au fost trimise în teritoriu pentru a vedea care sunt problemele la nivelul localităţilor locale. Pentru apă, aer, sol şi diverse domenii de activitate în care se regăseşte problematica de mediu au fost stabilite priorităţi de mediu şi în primul rând identificate problemele de mediu din

14

judeţul Călăraşi. Pe baza analizei SWOT s-au identificat punctele slabe şi astfel au fost stabilite obiectivele privind protecţia mediului.

Fiecare problemă de mediu identificată a fost dezvoltată ulterior într-o matrice plan de acţiune cu următoarea structură:

obiectivul general; obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de ţinte şi indicatori; stabilirea acţiunilor pentru fiecare obiectiv specific, împreună cu responsabilii de

implementare, termenele limită şi costurile; etape în implementarea fiecarei activităţi.

Planul de acţiune propriu-zis a fost elaborat pentru problemele/aspectele de mediu selectate ca fiind prioritare pentru judeţul Călăraşi de către membrii componentelor structurii organizatorice a PLAM – Comitetul de Coordonare, Grupul de Lucru, Comitetul de Analiză Tehnică.

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea Programului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului are urmatoarele faze:Faza I - Iniţierea Programului Local de Acţiune pentru Protecţia MediuluiAceastă fază cuprinde iniţierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului. Pentru aceasta se identifică factorii interesaţi, se iniţiază activităţile pentru implicarea publicului şi se formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru. Faza II - Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilorPentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării, se realizează analiza SWOT. Activităţile principale constau în identificarea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final sunt stabilite priorităţile de mediu.Faza III - Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru MediuSe clasifică problemele care vor fi incluse în procesele de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, se stabilesc scopurile şi ţintele, se identifică acţiunile posibile şi criteriile de evaluare. Se elaborează, se adoptă şi se instituţionalizează forma finală a PLAM.Faza IV - Acţiuni de implementare Urmează identificarea potenţialelor instituţii pentru implementare, pregătirea planului de Implementare a Proiectului şi asigurarea integrării Planului de Acţiune pentru Mediu în procesele legale de planificare.Faza V - Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.În ultima fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiţiilor iniţiale şi a rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului.Faza VI - Revizuirea şi actualizarea PLAMSe realizează evaluarea rezultatelor implementării PLAM, se restabilesc problemele şi priorităţile de mediu pentru perioada respectivă.

15

Schema acestui plan este prezentată mai jos:

2. Starea iniţială a judeţului Călăraşi

16

Iniţierea şi organizarea procesului PLAM

Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu: stabilirea priorităţilor

Elaborarea PLAM

Proces consultativ în vederea finalizării documentului PLAM Adoptarea oficială a PLAM şi implementarea planului de acţiune

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

Revizuirea şi actualizarea PLAM

2.1. Informaţii generale asupra judeţului

2.1.1.Valori istorice şi culturale

Teritoriul actual al judeţului Călăraşi a cunoscut, odată cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltării istorice a poporului român. Dovezile materiale scoase la iveala de săpăturile arheologice sistematice sau întâmplătoare, precum şi mărturiile documentare, atestă pe de o parte vechimea existenţei populaţiei româneşti pe aceste meleaguri, preocupările ei productive, iar pe de altă parte, unitatea şi continuitatea în timp şi spaţiu a populaţiei autohtone. Descoperirile arheologice demonstrează existenţa societăţii omeneşti în spaţiul călarăşean încă din perioada neoliticului timpuriu, ceea ce face ca teritoriul actual al judeţului Călăraşi să fie inclus în aria geografică în care s-a desfăşurat procesul de antropogeneză.

Orizontul cultural neolitic este bogat ilustrat de prezenţa a două culturi: Boian şi Gumelniţa, cele mai reprezentative culturi neolitice din sud – estul Europei. Epoca bronzului este cunoscuta în judeţul Călăraşi prin culturile Glina – bronz timpuriu, Tei – bronz mijlociu şi Coslogeni – bronz târziu.

Aflat în extremitatea sud – estică a Ţării Româneşti teritoriul judeţului Călăraşi a fost implicat de timpuriu în evenimente politice şi militare.

Din analiza documentelor vremii aflăm că ocupaţiile de bază ale locuitorilor erau agricultura şi creşterea animalelor. Creşterea vitelor era o ocupaţie strâns legată de producţia agricolă , iar în cadrul ei creşterea oilor se situa pe primul plan . De asemenea, pescuitul era o altă indeletnicire de bază a locuitorilor satelor călărăşene, peştele găsindu – se din belşug in bălţile şi râurile din judeţ.

Un factor important care a contribuit la dezvoltarea vieţii economice în această zona a ţării îl constituie meşteşugurile şi comerţul. Documentele medievale amintesc prezenţa in satele călărăşene a unor meseriaşi, precum tăbăcari, morari, lemnari, postăvari, faurari, ş.a. Adevărată pagIna de eroism, de glorie şi demnitate natională, războiul de Independenţă s-a bucurat de sprijInul călărăşenilor, participând ca ostaşi în armata de operaţii ori sprijinind trupele româneşti prin donaţii, rechiziţii, transporturi şi cartiruiri de trupe.

Începând cu a două jumatate a secolului XIX în viaţa social – politică a oraşelor Călăraşi şi Olteniţa incep să-si facă simţită prezenţa muncitorii portuari, dar şi cei care lucrau la ridicarea unor obiective edilitar – gospodăreşti. După anul 1880 numărul muncitorilor va creşte şi ca urmare a construirii liniilor de cale ferată Bucureşti – Feteşti, Ciulniţa – Călăraşi şi Bucureşti – Olteniţa .

Din punct de vedere economic localităţile judeţului Călăraşi au cunoscut în perioada interbelică situaţia tipică localtăţilor de provincie care au avut mult de suferit de pe urma ocupaţiei străine. Din punct de vedere economic, în judeţul Călăraşi, judeţ preponderent agricol, industria este simbolică, un rol important jucându-l cele două porturi dunărene, Călăraşi şi Olteniţa, porturi ce reprezentau punct important prin care se realiza exportul cu Germania, Austria, Cehoslovacia.

În perioada interbelică, viaţa politică a judeţului a cunoscut situaţia specifică întregii tări, în sensul că odată cu venirea la putere a liberarilor sau naţional – ţarăniştilor posturile admInistraţiei judeţului erâu ocupate de membrii organizaţiilor locale ale partidelor respective.

17

După Instaurarea dictaturii regale şi mai ales a dictaturii militaro – legionare, au fost lichidate toate formele de manifestare a activităţii organizaţiilor politice locale.

Ce a Însemnat pentru locuitorii acestor meleaguri regimul totalitar comunist este însă greu de cuantificat. Dincolo de dramele ce au afectat mii de familii, dincolo de deposedarea de pământ, cu apărenţa legală a crearii gospodăriilor agricole colective, cei 40 de ani de istorie comunistă înseamnă istorie, înseamnă eforturi supraomeneşti de modernizare a acestor meleaguri, modernizare evidentă în oraşele şi satele judeţului.

2.1.2. Descrierea judeţului Călăraşi

Caracteristici fizice şi geografice

Judeţul Călăraşi este situat în partea de SE a ţării pe cursul mijlociu al Dunării, care formează şi graniţa naturală de S cu Republica Bulgaria, având ca vecIni:

- N – judeţul Ialomiţa - V - judeţele Giurgiu şi Ilfov - SE – judeţul Constanţa

Forma de relief domInanta este câmpia, respectiv Câmpia Română, cu principalele sale componente:

- Câmpia tabulară acoperită cu loess de tip Bărăgan, câmpie tabulară fragmentată de tip Burnas, şi Câmpie piemontană – deltaica sau termInală, de asemenea acoperită cu loess;

- Lunci puternic aluvionate de tip Argeşului şi Dâmboviţei şi lunci de tipul bălţilor ( Dunărea );

Peste relieful de câmpie şi terasa se Întâlnesc adesea numeroase crovuri. Relieful variat se grupează În 4 unitati mari:

- Câmpia Bărăganului – Mostiştea - Câmpia Vlăsiei - Câmpia Burnasului

18

- Lunca Dunării.Reţeaua hidrografică a judeţului este tributară în totalitate fluviului Dunărea.În afara râurilor Argeş şi Dâmboviţa, care prin sectoarele lor Inferioare drenează partea

de SV a judeţului, celelalte râuri de mai mica importanta apărţIn reţelei autohtone. Dintre acestea sunt de menţionat Mostiştea (1734 kmp), cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, Barza (66 kmp), Zboiul (100 kmp).

Densitatea medie a reţelei hidrografice de numai 0,12 km/kmp este una din cele mai scăzute din ţară. De remarcat faptul că în partea de NE a judeţului densitatea este practic nulă.

Cel mai important curs de apă care străbate judeţul este fluviul Dunărea. Acesta Intră în judeţ la km 450 având o suprafaţă de bazin de cca 672200 kmp şi iese la km 300 în amonte de Cernavodă având o suprafaţă de bazin de cca 697000 kmp. Până la km 375 + 0500 Dunărea are un curs unic. De aici despărţIndu-se în cele două braţe Borcea şi Dunărea veche care în dreptul localităţii Unirea comunică prin braţul Râul.

Pe teritoriul judeţului Călăraşi Dunărea are o lungime de 150 km. Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în

aceasta în amonte de Olteniţa la km 431 + 0500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 kmp, iar la vărsare aceasta creşte la 12590 kmp. Creşterea suprafeţei de bazin se datoreaza în principal afluentului acestuia Dâmboviţa (2830 kmp) pe care il primeşte în aval de Budeşti.

Lacurile din judeţul Călăraşi sunt În general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza şi Pasărea.Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării şi anume: Mostiştea , Gălăţui cu Potcoava , amplasate pe cursul Inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocaneşti şi Iezer Călăraşi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei.

De menţionat că în trecut din aceasta categorie făcea parte şi lacul Greaca astăzi complet desecat pe teritoriul judeţului Călăraşi, cu suprafaţă de luciu de apă numai în judeţul Giurgiu.

Climă Teritoriul judeţului Călăraşi apărţine în totalitate sectorului cu climă continentală.Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judeţului ca urmare a uniformităţii

reliefului de câmpie. Se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii slabe mai ales în aversă şi prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuitate în distribuţia teritorială a zăpezii.

În partea sudică a judeţului există un topoclimat specific luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei. Radiaţia solară globală înregistrează valori cuprinse între 125 kcal/cm2/an şi peste 127,5 kcal/ cm2 /an . Acestea cresc dinspre NV catre SE datorită creşterii unghiului înalţimii soarelui, scăderii altitudinii şi reducerii nebulozitătii. Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvente mari ale curenţilor (advecţii de aer) temperat oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald) şi ale curenţilor de aer temperat continental din NE şi E (mai ales în semestrul rece). Acestora li se mai adaugă pătrunderi mai rare de aer arctic din N, de aer tropical maritim din SV şi S, şi aer tropical continental din SE şi S.

Temperatura aerului prezintă o uşoară scădere orientată de la SE către NV, urmărind scăderea generală a sumelor medii ale radiatiilor solare globale. Temperatura medie anula este de 11,3 0 C la Călăraşi în extremitatea SE a judeţului, şi de 10,4 0 C la Fundulea, în extremitate NV a judeţului.

Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 540,2 mm la Olteniţa şi 504,0 mm la Călăraşi. Cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în luna iulie – 75,9 mm la

19

Olteniţa şi 72,2, mm la Călăraşi, iar cele mai mici în luna februarie şi anume 31,0 mm la Călăraşi şi 30,8 mm la Olteniţa .

Vânturile sunt slab influenţate de relieful uniform de câmpie al judeţului. Predominante sunt vânturile din Vest (16,4 % ) şi SV (12,4 %), precum şi cele din N 14,7 % şi NE (13 , 3 %). Influenţa văii Dunării în canalizarea curentilor este evidentă. Cele mai mari viteze anuale se înregistrează din direcţia N la Călăraşi şi din direcţia NE la Budeşti .

Caracteristici administrative şi economice. Activităţi industriale şi agricole

Conform datelor primite de la Direcţia Generală de Statistică Călăraşi, populaţia judeţului conform datelor de la recensamântul preliminar al populaţiei avea la data de 18 martie 2002 324617 locuitori, dintre care 120207 locuitori in mediul urban şi 204410 locuitori in mediul rural .

Judeţul Călăraşi are in alcătuirea sa 2 municipii, 3 oraşe, 48 de comune şi 160 de sate. La 18 martie 2002, conform datelor preliminare ale recensământului populaţiei, judeţul Călăraşi înregistra 324617 locuitori, din care 37 % trăiesc în mediul urban, iar 63 % în mediul rural.

Activitatea economică este reprezentată în judeţ de: agricultură, silvicultură, industrie, construcţii, comert, activitatea hotelieră, transporturi, postă, telecomunicaţii, sector financiar şi bancar, tranzacţii imobiliare, administraţie publică şi sanătate.

Balanţa forţei de muncã în judeţul Călăraşi ( în mii persoane)

La 1 ianuarie 2002 Nr. crt. Călăraşi Total Bãrbati Femei

1 2 3 4 5A RESURSE DE MUNCÃ: 191.6 98.2 93.41 Populaţia în vârstã de muncã 191.0 100.8 90.2

2 pensionari în vârstã de muncãcare nu lucrează

7.0 4.0 3.0

3 Persoane în vârstă de muncãcu încăpăcitate permanentã

7.8 4.5 3.3

4 alte persoane sub sau peste vârsta de muncã, aflate în activitate

15.5 6.0 9.5

B POPULAŢIA ACTIVÃ CIVILÃ OCUPATÃ ÎN: 109.3 55.1 54.21 agriculturã 69.6 35.7 33.92 silviculturã 0.3 0.3 0.03 îndustrie 15.0 6.7 8.34 construcţii 2.0 1.8 0.25 comerţ, reparaţii, întretinere bunuri 5.8 3.2 2.66 hoteluri şi restaurante 0.6 0.2 0.47 transport şi depozitare 2.3 2.0 0.38 postã şi telecomunicaţii 0.9 0.4 0.59 sector financiar, bancar, asigurãri 0.5 0.1 0.410 tranzacţii imobiliare, închirieri 2.2 1.3 0.9

11 administraţie publicã, apãrare,asistenţã socialã obligatorie

1.8 0.7 1.1

12 învãţãmânt 4.4 1.4 3.013 sãnãtate 3.3 0.9 2.4

20

14 servicii colective, personale şi sociale

0.6 0.4 0.2

2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

2.2.1. Starea calitaţii atmosferei

În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca având, în general un impact mediu sau redus asupra calitaţii aerului, în principal,restructurarii economice. În multe sectoare de activitate,precum şi extinderii utilizării gazelor naturale drept combustibil de către societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi institutională.

Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există surse majore de tip industrial, în ultimii ani a crescut contribuţia surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier, mentinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru încălzirea rezidentială, creşterea volumelor de deşeuri spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor a carburanţilor, etc. Aceste tipuri de surse pot genera, în anumite condiţii de emisie, în anumite condiţii meteorologice şi/sau în anumite perioade ale anului, creşterea concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în anumite perioade ale anului, creşterea concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor,în arii mai mult sau mai putin extinse.

2.2.1.1. POLUAREA DE FOND

În judeţul Călăraşi nu există staţii pentru determinarea poluării de fond la nivel regional.

2.2.1.2. POLUAREA DE FOND

Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi a fost evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsă de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3), hidrogen sulfurat (H2S), fenol (C6H5OH), particule sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră.

APM Călăraşi a asigurat în anul 2002 monitorizarea calităţii aerului în judeţul Călăraşi printr-o reţea de supraveghere instalată în municipiul Călăraşi şi prin expertize lunare efectuate în municipiul Călăraşi şi alte localităţi ale judeţului. Prin reţeaua permanentă instalată în 4 puncte din municipiul Călăraşi s-a asigurat controlul calităţii aerului În localitate şi în zona frontierei româno – bulgare. În reţeaua permanentă de monitorizare a calităţii aerului au fost efectuate zilnic (24 ore) măsurători privind SO2, NO2, NH3, H2S, C6H5OH. În trei puncte din localităţile Călăraşi , Olteniţa şi Cuza Vodă s-au efectuat determinări la 30 de minute .În puncte aflate în zona de influenţa a unor obiective cu impact asupra calităţii aerului.

Începând cu anul 2002 APM Călăraşi a intrat în etapă de implementare a proiectului PHARE CBC RO 9911.02.01 “Sistem comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele de

21

frontieră româno – bulgară în bazinul Dunării de Jos”  în cadrul cărora au fost instalate la Călăraşi două staţii automate pentru controlul calităţii aerului în zona comună Călăraşi – Silistra , una din staţii determinând poluarea de fond urban pentru cele două localităţi.

Gaze cu efect de seră

Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, în principal datorită reducerii activităţii economice. Dintre poluanţii reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto, se inventariază urmatoarele gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4).

În conformitate cu Ordinul 541/2000, APM Călăraşi a realizat inventarul emisiilor la nivelul judeţului. Calculul emisiilor s-a făcut conform Metodologiei CORINAIR.

Emisiile totale de CO2, CH4 , N2O la nivelul judeţului pentru anul 2002 sunt prezentate în tabelul alăturat:

Poluant Emisia (t/an)CO2 81065,12CH4 803,28N2O 317,68Nota: Datele sunt obţinute pe baza răspunsurilor la chestionarele trimise în teritoriu

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră sunt: Producerea energiei termice în centralele termice şi în alte surse staţionare de ardere

aferente activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiale Producerea energiei termice în centrale termice industriale şi procese industriale de ardere Industria Transporturile Agricultura

Poluarea cu SO2, NOx, NH3 şi alte noxe

Determinările efectuate zilnic (24 ore) la indicatorii analizaţi , respectiv SO2, NO2, NH3, nu au

pus în evidenţă depăşiri faţă de normele admise, valorile fiind cu mult sub concentraţiile

maxim admise (CMA) de STAS 12574/87. Comparativ cu anul 2001, concentraţiile maxime

măsurate în anul 2002 pentru poluanţii menţionaţi au prezentat valori evident mai mari în

toate punctele de măsurare , cu execeptia NH3 care în punctul APM a prezentat în anul 2002

aceeaşi valoare ca în anul 2001.

Rezultatele sunt prezentate În graficele de mai jos.

22

23

Calitatea precipitaţiilor atmosferice

Calitatea precipitaţiilor a fost determinata pe baza analizelor efectuate de laboratorul APM Călăraşi. Au fost efectuate analize pentru probe de precipitaţii prelevate lunar în două puncte de prelevare din municipiul Călăraşi (APM Călăraşi şi Staţia Meteorologica).

S-au măsurat următorii parametrii: conductivitatea, pH-ul, alcalinitatea/aciditatea, concentraţiile ionilor sulfat (SO4

2-), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+).Valorii medii anuale ale parametrilor analizaţi sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Cantitateanuala precipitaţii

Cond.mS/cm

pHUnit

Alcal.mval/l

SO42-

mg/l

NO3-

mg/lNO2-

mg/lCl-

mg/lNOx

mg/lCa2+

mg/lMg2+

mg/l

8,24 57,83 6,77 0,02 1,77 0,26 0,03 6,84 0,28 5,04 2,51

Valorii medii anuale precipitaţii – Punct de prelevare APM Călăraşi

Cantitateanualaprecipitaţii

Cond.mS/cm

pHUnit

Alcal.mval/l

SO42-

mg/l

NO3-

mg/lNO2-

mg/lCl-

mg/lNOx

mg/lCa2+

mg/lMg2+

mg/l

8,23 57,21 6,81 0,02 1,75 0,27 0,03 6,81 0,29 5,09 2,51

Valorii medii precipitaţii – Punct de prelevare METEO Călăraşi

Poluări cu particule în suspensie şi particule sedimentabile

a. Particule în suspensie

În anul 2001 şi 2002 s-au efectuat determinări pentru particule în suspensie în 2 puncte de prelevare din municipiul Călăraşi (APM Călăraşi şi Staţia METEO Călăraşi). În urma determinărilor efectuate pentru probe pe intervale de 24 ore nu s-au constatat depăşiri ale CMA prevazute de STAS 12574/87.

24

Comparativ cu anul 2001, concentraţiile maxime de particule În suspensie pe 24 ore au fost mai scazute În anul 2002, ceea ce se reflecta figura de mai jos:

Evoluţia concentraţiei maxime de particule în suspensie în perioada 2001 – 2002

b. Particule sedimentabile

S-au efectuat determinări pentru particule sedimentabile în municipiile Călăraşi: (2 puncte de prelevare) şi Olteniţa (3 puncte de prelevare), cantităţile maxime lunare înregistrate în cele două localităţi fiind prezentate sintetic în figura de mai jos:

25

În urma determinărilor efectuate în anul 2002 nu s-au constatat depăşiri ale CMA prevazute de STAS 12574/87. Valorile înregistrate în anul 2002 au fost sub cele înregistrate în anul 2001.Totuşi, cantităţile maxime măsurate la Călăraşi au prezentat valori foarte apropiate de valoarea limita (17g/mp/lună). În anul 2001, în cartierul Mircea Vodă cantităţile lunare de particule sedimentabile au prezentat unele valori mai mari decât valoarea limită.

Prezenţa particulelor în suspensie şi sedimentabile în atmosfera celor două localităţi se datoreaza atât surselor naturale (terenurile din jurul şi din interiorul localtăţilor), cât şi surselor antropice. Astfel, condiţiile meteorologice locale sunt caracterizate prin perioade lungi cu vânt de intensitate medie care antreneaza particule de pe solul din interiorul localtăţilor sau de pe terenurile agricole aflate în jurul celor două localităţi. Particulelor generate de sursele naturale li se adaugă cele rezultate din încălzirea locuinţelor atât ca gaze naturale cât şi cu combustibil solid (lemn şi cărbune), din emisiile de la staţiile de mixturi asfaltice neecologizate, din transportul rutier.

La nivelul judeţului nu au fost semnalate în anul 2001 şi nici în anul 2002 pagube economice, sociale şi ecologice datorate prezenţei particulelor în suspensie şi sedimentabile în atmosferă.

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului nu a avut o extindere spaţială şi temporală suficientă pentru a surprinde nivelurile de poluare care pot apărea, pe un anumit interval de timp, în orice perimetru din judeţ.

Noi perspective de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Călăraşi

Începând cu anul 2003, a intrat în vigoare Ordinul de Ministru nr. 592/2002care asigura transpunerea directivelor UE în domeniul calităţii aerului. Pe lângă alte prevederi, acest Ordin aduce modificări ale metodelor de analiză şi ale valorilor limita pentru unii poluanţi (în general în sensul micşorării acestora). Implementarea prevederilor noii legislaţii la nivelul judeţului Călăraşi va determina o nouă abordare în evaluarea calităţii aerului.

Începând cu anul 2002, an în care s-a finalizat şi s-a pus în funcţiune, APM Călăraşi a intrat în etapă de implementare a proiectului PHARE CBC RO 9911.02.01 “Sistem comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele de frontieră româno – bulgară în bazinul Dunării de Jos”  în cadrul cărora au fost instalate la Călăraşi două staţii automate pentru controlul calităţii aerului în zona comună Călăraşi – Silistra , una din staţii determinând poluarea de fond urban pentru cele două localităţi, iar cea de-a două asigurând monitorizarea aerului în zona de frontieră.

Sistemul, bazat pe principiul DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ), monitorizează următorii poluanţi : NO , NO2, SO2, H2S, Fenol, Ozon.

Sistemul comun de monitorizare include şi măsurători ale concentraţiilor de particule în suspensie cu diametre sub 10 μm (PM10),aşa numitele particule „respirabile”, care genereaza afectarea sanătăţii umane.

Configuraţia reţelei de monitorizare a. Staţia automată Chiciu

Este amplasată în zona de frontieră Chiciu şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel ; - în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH - analizoare automate pentru H2S şi PM10 - parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie

26

b. Staţia automată DSV Este amplasată la Direcţia Sanitar Veterinară şi asigura monitorizarea calităţii aerului

astfel : - în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automate de tip OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH- analizoare automate pentru H2S şi PM10

- parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie

c . Staţia Meteo automată de fond Este amplasată pe platforma staţiei METEO Călăraşi şi asigură determinarea parametrilor

meteo pentru zona comună Călăraşi – Silistra . Parametrii meteo determinaţi prin staţia meteo automată de fond şi prin staţiile meteo automate aflate în amplasamentele staţiilor automate Chiciu şi DSV sunt : temperatura , viteza , direcţia şi intensitatea vântului , umiditatea , presiunea atmosferică şi radiaţia solară .

d. Baza de date Se află la sediul APM Călăraşi ,preia în sistem ON LINE datele din reţea , le prelucrează

şi le transmite către panoul electronic de afişaj pentru public şi în reţeaua sistemului comun româno – bulgar de monitorizare . În baza de date a APM Călăraşi intră în sistem ON LINE datele de calitate a aerului de la cele 2 staţii automate din oraşul Silistra ( Bulgaria ) .

e. Panoul electronic de afisaj Este amplasat în centrul civic al municipiului Călăraşi şi asigura informarea în sistem ON

LINE a populaţiei asupra calităţii aerului din Călăraşi şi Silistra ( Bulgaria ) .Tot ca perspectivă trebuie amintit şi proiectul PHARE referitor la monitorizarea emisiilor în

zona de frontieră , în special a emisiilor din surse staţionare şi din trafic .

2.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane

Reţeaua hidrografică a judeţului Călăraşi este reprezentată de :- Fluviul Dunărea – 150 km;- Braţul Borcea – 66 km;- Râul Argeş – 37 km;- Râul Dâmboviţa – 28 km;- Lacul Mostiştea – 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apă; - Lacul Gălăţui – 610 ha luciu de apă;- Lacul Iezer – Călăraşi - 300 ha luciu de apă;- Luciu de apă – 3341 ha, incluzând lacuri neamenajate, iazuri pişcicole, etc.

2.2.2.1. Starea râurilor

Conform datelor primite de la SGA Călăraşi, se monitorizeaza lunar:- râul Berza – secţiunea sat Mihai Viteazu; - râul Milotina – secţiunea Lehliu Sat;

27

- fluviu Dunărea – secţiunea Dorobanţu km 400; - braţul Borcea - secţiunea sat Gâldău. În urma rezultatelor obţinute la analizarea probelor de apă şi comparate cu limitele STAS

4706/88, pentru apă de suprafaţă, încadrarea în categoria de calitate se face astfel: - râul Berza ( în secţiunea Mihai Viteazu ) a. fizico – chimic: categoria I – II b. biologic – categoria II – β mezosabrobă - râul Milotina ( In secţiunea Lehliu sat ): a. fizico – chimic: categoria I – II b. biologic – categoria II – β mezosabrobă

- fluviul Dunărea – secţiunea Dorobanţu km 400 a. fizico – chimic: categoria I – II b. biologic – categoria II – β mezosabrobă

- braţul Borcea - secţiunea sat Gâldău a. fizico – chimic: categoria I – II b. biologic – categoria II – β mezosabrobă

Conform normelor pişcicole HG 202 / 2002 secţiunile aflate sub controlul SGA Giurgiu: - Argeş – Clăteşti datorita depăşirilor la ionul amoniu şi fosfor total nu se încădrează în

prevederile HG amintit - Dunăre amonte confluenţa Argeş se încadreză în prevederile HG 202/2002În ceea ce priveşte Ecotoxicitatea apelor de suprafaţă , laboratorul SGA Giurgiu

efectuează analize de fier şi mangan din apă, rezultatele încadrându-se în prevederile STAS 4706/88. Nu se determină pesticidele în cadrul laboratorului.

În anul 2002 APM Călăraşi a efectuat expertize lunare pe râul Argeş în secţiunea Clăteşti şi râul Dâmboviţa în secţiunea Budeşti.

Râul Argeş ca principal colector al apelor uzate din bazinul său hidrografic este sursa naturală principală de poluare a Dunării în sectorul aferent judeţului Călăraşi. Cantitatea mare de poluanţi deversaţi de râul Argeş în Dunăre se datoreaza în special râului Dâmboviţa, principalul colector al apelor uzate din municipiul Bucuresti.

Râurile Argeş şi Dâmboviţa intră în judeţul Călăraşi cu categoria degradat şi işi mentine această categorie pâna la confluenţa lor în zona oraşului Budeşti şi în continuare până la vărsarea Argeşului în Dunăre în zona oraşului Olteniţa.

Aportul judeţului Călăraşi la încărcarea cu poluanţi a celor două râuri este foarte redus, dat fiind faptul ca pe cursurile celor două râuri nu se află unităţi poluatoare cu impact major asupra calităţii apelor .

Depăşirile faţă de STAS 4706 – 88 constatate la principalii indicatori analizaţi în anul 2002 ca urmare a expertizelor lunare efectuate pe cele două râuri sunt prezentate în figura de mai jos:

28

În anul 2002 APM Călăraşi a efectuat expertize lunare pe fluviul Dunărea în secţiunile Olteniţa şi Călăraşi (Chiciu ) şi pe Braţul Borcea în secţiunea Roseti.

În secţiunile aflate sub monitorizare s-au constatat depăşiri frecvente în principal a concentraţiei de fosfor total (P) şi consum chimic de oxigen (CCO – Cr) ceea ce a făcut ca apele fluviului Dunărea şi ale braţului Borcea pentru indicatorii analizaţi să se situeze în categoria II–a de calitate, iar în lunile de vară .În categoria III de calitate, faţă de categoria I-a de necesitate impusă prin STAS 4706-88 având în vedere că oraşele Călăraşi şi Olteniţa se alimenteaza din fluviul Dunărea, iar oraşul Slobozia din braţul Borcea.

Situaţia depăşirilor constatate pentru indicatorii fosfor total (P) şi consum chimic de oxigen (CCO – Cr) ca urmare a determinărilor efectuate de APM Călăraşi sunt prezentate în graficul alăturat:

2.2.2.2 Starea apelor subterane

Conform datelor primite de la AN Apele Române – Direcţia Argeş Vedea SGA Giurgiu , pentru apele subterane :Monitorizarea calităţii apelor subterana s-a făcut prin prelevari semestriale de probe din forajul F1 Chirnogi .Analiza fizico – chimică a probelor prelevate a pus în evidentă următoarele:

pH- 7,21- 7,4 CCO- Mn – 426 mg/l faţă de 84 mg/l

29

Amoniu – 170 mg/l – faţă de 78 mg /l Azotati - 1540 mg/l Fier – 0,043 mg/l – faţă de 0, 1 mg/l Mangan - 0,42 mg/l faţă de 0, 3 mg/l

Conform STAS 1342 /1991 probele prezintă depăşiri la CCO- Mn, amoniu şi mangan.

2.2.2.3. Starea lacurilor

Conform datelor primite de la Administraţia Nationala “ Apele Române “ Direcţia Apelor Ialomiţa – Buzău – SGA Călăraşi, situaţia lacurilor din judeţ este următoarea:

Lacurile naturale şi de acumulare de pe teritoriul judeţului Călăraşi sunt: Acumularea Iezer – secţiunea amonte baraj confluenţa Argova Acumularea Frăsinet – secţiunea amonte baraj confluenţa Milotina Acumularea Gurbăneşti – secţiunile amonte baraj, confluenţa Corata; confluenţa

Belciugatele Acumularea Fundulea – secţiunea Valea Bisericii, Goştilele, aval baraj Acumularea Mariuţa – amonte baraj Lac Gălăţui – secţiunea (Balta Berza, sat Potcoava, Bogata, mijloc lac)

o Sunt considerate de ordinul I monitorizarea calităţii apei facându-se trimestrial , în funcţie de anotimp .

o În urma rezultatelor obţinute la analizarea probelor comparate cu STAS 4706 / 88 pentru ape de suprafaţă încadrarea în categoria de calitate se face astfel :

1. Acumularea Iezer : a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

2. Acumularea Frăsinet a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

2. Acumularea Gurbăneşti a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

3. Acumularea Fundulea a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

4. Acumularea Mariuta a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

5. Lacul Gălăţui a. fizico chimic – categoria Ib. biologic : categoria II , stadiul mezotrof

Denumire lac Folosinţa Calitatea apeiFizico – chimic Biologic

30

Bazinul Hidrogra-

fic

RO GO TS M C%

S ZonaSapro

baDunăre Iezer Piscicultu-

ra II I II II 10.4 3.62 Oligomez

otrofDunăre Frăsinet Piscicultu-

ra II I II II 50.2 0.18 Eutrof

Dunăre Gurbăneşti Piscicultu-ra

II I II II 2.24 2.26 Mezotrof

Dunăre Fundulea Piscicultu-ra

II I II II 0.88 32.6 Mezoeurotrof

Dunăre Mariuţa Piscicultura II I II II 10.2 2.77 mezotrof

Dunăre Gălăţui Piscicultura II I II II 4.88 14.03

oligomezotrof

2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei

Alimentarea cu apă a localităţilor din judeţul Călăraşi se face din ape de suprafaţă şi din subteran. Municipiile Călăraşi şi Olteniţa sunt alimentate din fluviul Dunărea, restul localtăţilor folosind ca sursa de alimentare apă din subteran.Situaţia alimentarilor cu apă la nivelul judeţului este redată sintetic în tabelul alăturat:

Asigurarea Surselor de apă bruta pentru Alimentarea cu apă a folosinţelor:

Nr. crt

Localitate/Sursa de apă - cerinţa l/s

Situaţia actuala a asigurarii cerintei de apă (l/s)

Investiţii necesare pt. Asig. Cerintei totale de apăMil.Euro

Sursa de finantare/Termen PIF

Stadiul realiz.lucr. la trimestru

Observatii

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.Bazin hidrografic Dunăre XIV-1A.Sursa de apă “suprafaţă” muncipiul Călăraşi-fluviul Dunărea 800,0

0,7713,3

2002 – 20052006 - 2020 -

Reabilitarea retelei de distributie precum şi schimbarea sursei de apă pentru “subteran”

Municipiul Olteniţa –fluviul Dunărea 460,0

460,00,357,0

2002-20052006-2020 -

Moderniz staţiei de captare cit şi schimbarea sursei de apă pt subteran

1. B.Sursa de apă subterana

Modernizarea gospodăriei de

31

Oraşul Lehliu_Gară subteran; 100,0 100,0

0,350,7

2002-20052006-2020 -

apă

2. Oraşul FunduleaSubteran 15,0 4,0

0,110,35

2002-20052006-2020 -

Satisfacerea cerinţei de apă

3. Comuna DichiseniSubteran 3,0 1,7

-0,15

-2006-2020 -

“”

4. Comuna BorceaSubteran 9,7 6,7

0,303,1

2002-20052006-2020 -

“”

5. Comuna RoseţiSubteran 5,6 2,3

0,1331,75

2002-20052006-2020 -

“”

6. Comuna JegăliaSubteran 4,5 2,7

0,15 -

2002-2005 - -

“”

7. Comuna UnireaSubteran 2,8 1,8

-1,4

-2006-2020 -

“”

8. Comuna PerişoruSubteran 5,2 2,3

-1,4

-2006-2020 -

“”

9. Comuna Ştefan Vodă 3,7 1,4

0,0920,70

2002-20052006-2020 -

“”

10. ComunaGrădiştea subteran 4,7 1,8

-0,75

-2006-2020 -

“”

11. Comuna IndependenţaSubteran 3,6 1,1

0,220,75

2002-20052006-2020 -

“”

12. Comuna Dragoş Vodă subteran 3,0 1,4

0,110,80

2002-20052006-2020 -

“”

13. Comuna Odobescu subteran 2,8 1,2

0,070,35

2002-20052006-2020 -

“”

14. Comuna ChiseletSubteran 3,3 1,2

-1,50

-2006-2020 -

“”

15. Com.Ciocăneşti Subteran 4,6 1,6

-1,6

-2006-2020 -

“”

16. Comuna Cuza-Vodă subteran 3,7 1,8

0,2220,75

2002-20052006-2020 -

“”

17. Comuna Ulmeni subteran 5,1 2,3

-1,8

-2006-2020 -

“”

18. Com.BelciugateleSubteran 2,9 0,9

-0,20

-2006-2020 -

“”

19. Comuna Spanţov Subteran 3,7 1,2

-1,2

-2006-2020 -

“”

20. Comuna Modelu subteran 11,6 1,8

0,302,8

2002-20052006-2020 -

“”

21. Com. V. ArgoveiSubteran 2,0 1,6

0,12 -

2002-2005 - -

“”

22. Com.St. cel Mare 0,166 2002-2005 “”

32

Subteran 3,6 2,8 - - -23. Comuna Perişoru

Subteran 5,3 4,0-1,4

-2006-2020 -

“”

24. Com. MânăstireaSubteran 3,0 2,6

0,08 -

2002-2005 - -

“”

II. Bazinul Hidrografic Argeş X-1A. Sursa de apă subteran

1. Oraşul BudeştiSubteran 23,2 7,2

0,110,35

2002-20052006-2020 -

“”

2. Com. FundeniSubteran 5,0 1,1

-0,20

-2006-2020 -

“”

3. Comuna Luica Subteran 2,1 0,9

-0,7

-2006-2020 -

“”

4. Comuna CurcaniSubteran 4,7 3,0

-1,8

-2006-2020 -

“”

Categorii de tratare ale apelor potabile

Călăraşi:Trepte de tratare a apei brute (sursa de suprafaţă): - decantare

- filtrare - dezinfecţie cu clor

Olteniţa Trepte de tratare a apei brute (sursa de suprafaţă): - deznisipare

- decantare - filtrare - dezinfecţie cu clor

Lehliu Gara Trepte de tratare a apei brute (sursa din subteran) : -desulfurizare (filtrarea prin

două straturi succesive de cocs metalurgic) - dezinfecţie cu clor

2.2.2.5 Situaţia apelor uzate menajere şi industriale

APM Călăraşi a monitorizat şi în anul 2002, prin expertize lunare calitatea apelor uzate evacuate în cursuri de suprafaţă de principalele unităţi poluatoare din judeţ.

Prelucrarea statistica a datelor obţinute pentru indicatorii analizaţi relevă o serie de depăşiri faţă de normele prevazute de NTPA 001/2002 şi de limitele impuse prin autorizaţiile de gospodărire a apelor în principal pentru suspensii, amoniu, fosfor total, CCO –Cr. Depăşirile faţă de normele admise se datoreza în principal:

33

- subdimensionarii, exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor uzate menajere;

- absenţei la unii agenţi economici a staţiilor de epurare a apelor uzate menajere; - lipsa treptei biologice din dotarea staţiilor de epurare .În tabelul de mai jos se prezintă sintetic indicatorii monitorizaţi de APM Călăraşi pentru

care s-au înregistrat depăşiri conform normativelor în vigoare:

Nr.Crt.

Agentul economic Emisarul În care deverseaza

Indicatorii de calitate depasiti

1 SC COMCEH SA Călăraşi Braţul Borcea CC0-CrNH4+

2 SC COMSUIN SA Ulmeni Dunărea SuspensiiCCO- CrPNH4+

3 SP APĂ CANAL SA Călăraşi Braţul Borcea SuspensiiCCO- Cr

4 RAGCL Olteniţa Dunărea Suspensii CCO- Cr

5 DGCL Lehliu Gara Milotina SuspensiiCCO- Cr

6 ICCPT Fundulea Mostiştea CCO-CrP

7 SC AVICOLA SA Călăraşi – Abator Dichiseni

Braţul Borcea Suspensii CCO- CrNH4+P

8 SC PREFAB SA Călăraşi Braţul Borcea SuspensiiCCO- Cr

În anul 2002 a scĂzut considerabil cantitatea şi concentrţia în poluanţi a apelor uzate evacuate în Braţul Borcea, în principal prin închiderea activităţii de la SC COMSUIN SA Modelu aflat în lichidare judiciara şi închiderea secţiei de celuloza de la SC COMCEH SA Călăraşi.

O atenţie deosebită s-a acordat reglementării din punct de vedere al protecţiei mediului a activităţilor cu impact asupra apelor Dunării şi Braţului Borcea desfăşurate de societăţile care evacueaza ape uzate sau capteaza apă bruta pentru potabilizare .În sensul celor aratate menţionam ca în prezent deţin autorizaţie de mediu: SP APĂ – CANAL SA Călăraşi, SC PREFAB SA Călăraşi, SC AMONIL SA Slobozia – Staţia captare Modelu.

Colectarea şi epurarea apelor uzate

Deversarea în continuare de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de suprafaţă va avea consecinţe grave asupra fenomenului natural de autoepurare, apele Dunării şi Braţului Borcea fiind în prezent în sectorul judeţului Călăraşi la limita posibilităţilor naturale de refacere a echilibrului biogeochimic.

34

Conform datelor furnizate de SGA Călăraşi, localităţile care dispun de staţii de epurare, stadiul epurării, şi investiţiile necesare pentru o epurare avansată sunt prezentate în tabelul de mai jos: Nr. Crt

SocietateLocalitatea

Receptorul naturalCapacitate staţie

epurare(l/s)

Situaţiaactuala

aepurarii

Indicatoriide

calitate cu valoridepasite

Investiţii necesare

pt. epurarea apelor

mil. EURO

Sursa de finanţare

Termen PIF

Stadii fizice de

execuţie a lucrarilor

1. RAGCL OlteniţaFl. Dunărea 173,0

M+C CBO 5MTS

1,516,5

2002-20052016-2020

-

2. SP APĂ CANAL SA CălăraşiFl. Dunăre 645,0

M+C CBO 5MTS

1,516,5

2002-20052006-2020

-

3. RAGCL Lehliu Gară valea Argovei 18,5

M+B CBO 5MTS

0,6-

2002-2005-

-

Colectarea apelor uzate se face prin sisteme de canalizare, sisteme care exista tot în localităţile mai sus amintite.

La Călăraşi, începând cu anul 2000 s-a trecut de la sistemul divizor de canalizare la sistemul unitar, apele uzate şi pluviale fiind colectate în reţeaua de canalizare a oraşului şi dirijate la staţia de epurare .

Staţia de epurare este prevăzută cu treaptă de epurare mecano – chimică, dar funcţioneaza numai treaptă mecanică.

La Olteniţa sistemul de canalizare este în sistem divizor , staţia de epurare este prevăzută cu treaptă de epurare mecano –chimică, în prezent funcţionând numai treapta mecanică. Separatorul de grăsimi nu a funcţionat niciodată datorită unei greşeli de proiectare a părţii mecanice.

La Lehliu – Gară, sistemul de canalizare este unitar, staţia de epurare are prevăzută treaptă mecano – biologică şi chimică. Funcţioneaza cu un randament scăzut datorita stării necorespunzătoare a echipamentelor tehnologice din statie (respectiv DS şi BNA) şi regimului discontinuu de funcţionare al staţiei de epurare.

Pentru viitor se preconizează extinderea sistemelor de canalizare atât în oraşele în care există aceste sisteme, precum şi în celelalte oraşe ale judeţului precum şi într-o serie de comune ale judeţului, îndeosebi în cele în care se va realiza alimentarea cu apă prin Proiectul de Dezvoltare Rurala finanţat de Banca Mondială .

2.2.3. Starea solurilor

Calitatea solurilor În conformitate cu datele furnizate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie

Alimentară Călăraşi – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Călăraşi, situaţia solurilor degradate în judeţul Călăraşi are urmatoare structură:

- soluri cu exces de umiditate - 270 ha

35

- acide – 83 ha - sărăturate – 752 ha- nisipoase – 198 ha - erodate de apă – 0 ha- cu eroziuni de suprafaţă seminificative – 3 ha - cu eroziuni de adâncime – 0 ha- poluate – 1,5 ha

Total zone degradate: 1307, 3 ha

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinta Solurile judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă; astfel

predomină solurile cernoziomice de diferite categorii, unde întâlnim culturile agricole cu rezultate foarte bune în obţinerea producţiilor.

În zona de luncă se întâlnesc soluri sărate, nisipuri şi lovisti, soluri loessoide, unde întâlnim culturi agricole, dar mai slab productive.Conform datelor deţinute de Direcţia Generală de Statistică , suprafeţele cultivate cu principalele culturi este astfel repartizata, atât pentru sectorul de stat cât şi pentru cel privat:

- cereale – 296 mii ha - floarea soarelui 62 mii ha- soia – 8 mii ha - plante de nutreţ 20 mii ha- cartofi şi legume – 3 mii ha

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Conform ultimilor statistici ale Directiei Generale de Statistică Călăraşi, categoriile de

folosinţă ale solurilor sunt : Terenuri agricole:

- 413922 ha terenuri arabile - 7820 ha vii - 321 ha livezi şi gradini - pasuni 5910 ha- fanete – 186 ha

Terenuri forestiere: 22205 ha Ape şi balti: 30070 ha

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Se pot stăvili proceselor de degradare ale solurilor prin aplicarea unor măsuri de conservare, ameliorare şi folosire rationala a întregului fond funciar al judeţului (poluarea solului cu hidrocarburi, cu pesticide în doze mari, arderea miriştilor, vegetaţiei,etc.)

2.2.4. Starea pădurilor

Functia economica a pădurii Fondul forestier este componenta cea mai complexa şi ocupa o suprafaţă de 20642 ha,

din care proprietate de stat 20357 ha şi 285 ha în proprietate privata.

36

Din punct de vedere economic păduriile judeţului Călăraşi sunt pădurii cu functii de protectie şi pădurii de protectie şi productie.

Pentru biodiversitate padurea reprezintă ecosistemul cu conditii de hrana, adapost, reproducere şi evolutie fitogenetica.

Produsele pădurii reprezintă o mare importanta: valorificarea fructelor de padure, vanatul, masa lemnoasa. Resursele pădurii sunt relativ mari, dar valorificarea lor este strict reglementata de lege.

Ponderea pădurilor pe principalele forme de relief În judeţul Călăraşi predomină câmpia; amplasarea pădurilor se afla în jurisdictia celor 3

ocoale silvice, după cum urmeaza:c. Ocolul Silvic Călăraşi – 8753 had. Ocolul Silvic Mitreni – 6692 hae. Ocolul Silvic Lehliu – 5288 haPe teritoriul judeţului Călăraşi nu există suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru

utilizări.

Alte probleme legate de starea pădurilor din judeţul Călăraşi Influenţe ale publicului asupra pădurii

Conform datelor furnizate de Direcţia Silvica Slobozia, o suprafaţă de 104 ha a fost afectată de un scurt incendiu, dar care nu a produs pagube deoarece s-a intervenit imediat.

Parcelarea păduriiEste făcuta de către ocoalele silvice conform amenajamentelor existente.

Starea de sănătate a pădurilorDin datele deţinute nu rezultă existenţa unor suprafeţe de pădurii afectate de diverse poluări.Au fost efectuate tratamente fitosanitare pentru combaterea insectelor şi a paraziţilor vegetali pe o suprafaţă de 536 ha. Cu regularitate se efectueaza lucrări de igienizare şi regenerare a copacilor.

Subventii pentru proprietarii de pădurii - Nu se cunosc.

Sensibilizarea publiculuiSe fac prin posturile locale de radio şi televiziune, presa scrisă, seminarii organizate în şcolile din judeţ.

Suprafeţe împădurite în anul 2002 Conform datelor deţinute de Direcţia Silvică Slobozia, în anul 2002 au fost împădurite şi reîmpădurite 252 ha de pădurii, iar 413 ha au fost regenerate.

37

Păduri - proprietari

Nr.Crt

.Destinatar

Suprafeţe de pădureGr I-a

(protecţie)Gr a II-a

(producţie şi protecţie)

1. RPN 20306 512. Unităţi administrativ teritoriale - -3. Persoane juridice 39 -4. Persoane fizice 246 -

TOTAL 20591 51

Fondul forestier

Esenţa Forma de propietate

Suprafaţă(ha)

Masă lemnoasă brută

(mii mc)1 2 3 4

Răşinoase

Proprietate de stat 47 4Proprietate privată - -În afara fondului forestier - -Total 47 4

Foioase

Proprietate de stat 20310 2254Proprietate privată 285 33In afara fondului forestier - -Total 20544 2258

Total

Proprietate de stat 20357 2258Proprietate privată 285 33În afara fondului forestier - -Total 20642 2291

38

Starea şi evoluţia pădurilor

Categorii Suprafeţe (ha)

Estimare pagube(mil lei)

1 2 3 4 5

Supr

afeţ

e af

ecta

te d

e d

iver

se c

auze

Incendii Răşinoase - -Foioase 104 -

Inundaţii Răşinoase - -Foioase 1839 -

Secetă Răşinoase - -Foioase 263 221

Poluare

răşinoaseincipientă - -medie - -avansată - -

foioaseincipientă - -medie - -avansată - -

Branconaj răşinoase - -foioase - -

Alte cauze răşinoase - -foioase 7 19

Total răşinoase - -foioase 2213 240

Suprafeţe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziţilor vegetali

536

Suprafeţe regenerate 413Suprafeţe împădurite şi reîmpădurite 252

2.2.5. Starea habitatelor naturale , a florei şi faunei

2.2.5.1.Starea habitatelor naturale

Judeţul Călăraşi este alcătuit din punct de vedere al habitatelor, în medii de viata antropizate În procent de 98 %, dominanta fiind câmpia. Dintre habitatele naturale ramase, unde omul a intervenit mai putin, judeţul Călăraşi este reprezentat de helesteele pişcicole şi lacurile din cadrul Bazinului hidrografic Mostiştea, Braţul Borcea şi fluviul Dunărea.

Analizand starea de sănătate a habitatelor naturale din mediul acvatic al lacurilor din judeţul Călăraşi gestionate de SGA Călăraşi şi SGA Giurgiu pentru anul 2002, rezultă ca acestea prezintă un stadiu trofic – mezotrof şi corespund categoriei I de calitate atât din punct de vedere fizico – chimic, cât şi din punct de vedere biologic, conform STAS 4706 –88 pentru ape de suprafaţă.

39

2.2.5.2. Starea florei şi faunei salbatice

Analizând flora sălbatică a judeţului se poate concluziona ca pericolul esenţial în dispariţia acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe canale, diguri, căi de acces în câmp, pădurii, zone de baltă de catre unele societaţi.

Fauna sălbatică a judeţului foarte bogată în specii, reprezentate prin: mistreţ, iepure, căprior, cerb, porumbei, turturele, vulpi, guguştiuci, prepelite, grauri, sturzi, ciocârlani, gâşte, gârliţe, raţe, lişiţe, găinuşi de baltă, sitari, becaţine, etc.

În zona ariei protejate Iezer – Călăraşi se întâlnesc: viezurele, lutra, cârtiţa, popândăul, şobolanul de apă, broasca ţestoasă, specii caracteristice zonei umede.

Din datele deţinute, rezultă că în anul 2002 nu s-au înregistrat mortalităţi în cadrul populaţiilor de faună sălbatică ce habiteaza judeţul. În schimb au fost depistate capcane cu seminţe tratate cu insecticide din grupa I de toxicitate, care au fost înlăturate la timp, înainte de a produce paralizie şi moartea păsărilor carora le erau destinate (gâşte, gârliţe, raţe, ş.a.).

Referitor la ihtiofauna din lacurile judeţului, aceasta este reprezentată de: caras, crap, novac, sanger, etc. Nu au fost semnalate mortalităţi în rândul populaţiei de peşti.

În zona judeţului Călăraşi pe fluviul Dunărea în anul 2002 nu au fost semnalate mortălitaţi în rândul faunei acvatice sau alte aspecte negative care să ducă la afectarea sănătăţii acesteia.

2.2.5.3. Presiuni exercitate de vânătoare

În judeţul Călăraşi sunt 10 unitati specializate pe activitate de vânătoare şi pescuit. Fondurile de vânătoare gestionate de AJVPS Călăraşi au o suprafaţă de 180000 ha, iar numărul de membrii vânători este de 700, ceea ce reprezintă peste 200 ha pe număr de vânător.

AVPS Diana gestioneaza 31346 ha cu un numar de vânători de 210.AVPS Sitaru gestioneaza pe cele 11 fonduri de vânatoare o suprafaţă de 103 988 ha la un

numar de 640 vânători. Din exemplele date rezulta că nu se exercită presiuni asupra vânatului, norma stabilită

de MAAP – Direcţia de Salmonicultură, fiind de 150 ha/vânător.

2.2.5.4.Presiuni exercitate de pescuit

Din informaţiile furnizate de AJVPS Călăraşi rezultă ca pescuitul sportiv se desfăşoară pe Dunăre, iar numărul de pescari este de 250. Pe lacurile din judeţ se desfăşoară pescuitul cu un număr de 150 pescari pe suprafeţe cu luciu de apă de peste 80 ha.

O problemă cu care se confrunta judeţul Călăraşi este braconajul, care a distrus în mod evident ihtiofauna, atât din Dunăre cât şi din lacurile naturale.

De menţionat ca pescuitul sportiv nu reprezintă un pericol.

2.2.6. Starea ariilor protejate

Judeţul Călăraşi deţine 2 arii protejate, din care:1.Rezervaţia forestiera Ciornuleasa cu o suprafaţă de 73,2 ha – ocroteste o padure de tip sleau de câmpie, cu stejar, stejar brumariu, carpen, carpinita, tei, frasin, visin turcesc, în luminisuri Întalnim: ruscuta de primavara, colilior, deditel, capul sarpelui, s.a.

Rezervaţia adăposteste o faună bogată cum ar fi: căpriorul, mistreţul, iepurele, veveriţa, vulpea, cerbul carpatin, pisica sălbatică, fazanul, ş.a.

40

Statutul juridic al rezervatiei – aparţine statului, de administrare ocupându-se Ocolul Silvic Mitreni ce aparţine de Direcţia Silvica Slobozia Ialomiţa.

Este permisă vânătoarea speciilor sălbatice conform Legii 103/99 în baza evaluarilor făcute şi aprobate de specialiştii de la Academia Româna; este permis de asemenea culesul fructelor de pădure.

2.Rezervaţia avifaunistica Iezer – Călăraşi este localizată în Lunca Dunării, 75 % Incinta îndiguită Boianu –Sticleanu şi 25 % pe terasa Dunării.Zona Iezer – Călăraşi asigură condiţii de existenţa ale păsărilor migratoare, de pasaj şi sedentare, respectiv de hrănire, de reproducere şi de odihnă.

Dimensiunile zonei : suprafaţă totala – 3200 h a, din care:

lucii de apă – 400 ha; ocupată cu stuf – 4 ha; pajisti şi diverse culturi agricole – 2705 ha; clădiri , diguri , cai de acces – 1 ha. Din punct de vedere al biodiversitătii, grupul major al speciilor ocrotite prin Convenţia de la

Berna şi Bonn: gâsca cu gat rosu – Branta ruficollis, raţa cu cap alb – Oxyura leucocephala, pelicanul comun – Pelicanus onocrotalus, lebăda de iarnă –Cyganus Cyganus, ş.a. Diversitatea de animale este reprezentată de specii de mamifere, vidra – Lutra lutra, specii de amfibieni – Şopârla de iarbă – Lacerta agilis, broasca de baltă – Rana esculenta, specii endemice de peşti. Dintre speciile de plante ce reprezintă flora zonei amintim: rogozul, papura, stuful, pirul ţarător, pipirigul, ş.a. Din punct de vedere al protecţiei mediului rezervaţia Iezer – Călăraşi nu are plan de management.

Suprafaţă rezervaţiei apărţine juridic SC AGROZOOTEHNICA SA Mircea Vodă şi SC PISCICOLA SA Călăraşi.

Arealurile ostroavelor de pe Dunăre propuse pentru arii protejate (Haralambie, Ciocaneşti şi Şoimul) reprezintă adevărate minunăţii pe care natura le-a creat în decursul vremii. Coroanele arborilor adăpostesc lumea păsărilor care te întâmpină cu ciripitul lor.

La sol se întâlnesc specii de păsări ce iubesc zona umedă: cormorani, raţe, gâşte, stârci, pescăruşi, pelicani, etc.

41

Aria de importanta avifaunistica :Ferma piscicola Ciocaneşti ( Boianu ) Suprafaţă cu luciu de apă este de 220 ha. Este amplasată la sud de comuna Ciocaneşti , în

zona îndiguită a Luncii Dunării. Activitatea pe care o desfăşoară ferma este de producere şi selectie de puiet de crap şi fitofag.

Ferma piscicola Boianu – Ciocaneşti aparţine SC PISCICOLA SA Călăraşi, şi figureaza în baza de date a SOR ca ARIE DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA din cauza speciilor care cuibaresc şi viziteaza zona pe parcursul migratiei.

Aici întalnim specii de păsări ocrotite prin Conventiile de la Berna, Bonn la care România a aderat, cum ar fi: Phalacrocorax pygmeus, Pelecanus crispus, Nycticorax nycticorax, Anser albifrons, Branta ruficollis, Aytya nyroca, Haliaectus albicillor, s.a.

2.2.7. Starea radioactivităţii mediului

În urma măsurătorilor efectuate de staţia de radioactivitate (RA) din cadrul APM Călăraşi s-a constatat ca toate valorile înregistrate (aerosoli atmosferici, depuneri din precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă, vegetaţie spontană, sol necultivat, debitul dozei gama în aer) se situeaza în limitele fondului natural.

Începând cu anul 2003 se deruleaza proiectul de asistenţa financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene “ Monitorizarea radioactivităţii-Sisteme de alarmare rapidă pentru zonele Cernavodă şi Bechet din România “. Prin implementarea acestui proiect de investiţii constând din echipamente de monitorizare a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a centralelor nucleare Cernavoda şi Koslodui , România va dispune de o reţea de monitorizare automată a radioactivităţii mediului la nivelul standardelor UE , transmiterea datelor realizându-se în timp real , prin sistem satelit , asigurându-se astfel avertizarea / alarmarea rapidă a factorilor de decizie .

2.2.8. Starea aşezărilor umane

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului

Impurificarea aerului în aşezările urbane din judeţul Călăraşi se datoreaza în principal activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate încălzirii unei părţi a locuinţelor cu sisteme proprii bazate pe utilizarea combustibililor solizi, precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule de pe sol.

Determinări privind calitatea aerului s-au efectuat în municipiul Călăraşi (reţea permanenta la 24 ore) şi Olteniţa (expertize 6 x 30 minute/1 zi luna). În urma determinărilor efectuate pentru indicatorii SO2, NO2, NH3, C6H5OH, H2S nu s-au constatat depăşiri ale CMA prevăzute de STAS 12574/87. În celelalte trei oraşe ale judeţului nu s-au semnalat situaţii deosebite privind calitatea aerului.

Începând cu anul 2003 monitorizarea calităţii aerului În municipiul Călăraşi se va face pe baza măsurătorilor automate datorită Sistemului OPSIS, măsurători care vor respecta prevederile Ordinului 592/2002.

42

Se menţioneaza că reţeaua pentru supravegherea calităţii aerului nu are o acoperire spaţială, temporală şi că gama de poluanţi suficient de mare pentru a pune în evidenţa orice situaţie de neconformare a concentraţiilor de poluanţi cu valorile limită care pot apărea în municipiul Călăraşi sau în altă zonă a judeţului.

Evaluarile teoretice efectuate prin modelare matematica a campurilor de concentraţii au pus în evidenta posibilitatea ca, în unele arii, să apăra situaţii critice de poluare a aerului pe anumite intervale de mediere, generate fie de creşterea emisiilor de poluanţi, fie de condiţiile meteorologice. Asemenea situaţii apar, în special, în zonele în care încălzirea rezidenţiala se face cu sisteme proprii bazate pe combustibil solid, în zonele cu trafic rutier intens, în zonele de influenţa ale unor activităţi industriale.

Pentru reducerea nivelurilor de poluare generate de traficul rutier, În municipiile Călăraşi şi Olteniţa s-a întrerup circulaţia autovehiculelor în centrele civice, iar traficul uşor şi greu a fost redirijat, astfel încât impactul noxelor asupra locuitorilor să fie cât mai mic.

În anul 2002 Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi nu a notificat APM –ului Călăraşi cazuri de imbolnăviri în legatură directă cu calitatea aerului.

2.2.8.2. Situaţia poluării sonore

În anul 2002 au fost efectuate determinări de zgomot în intersecţii mari din municipiului Călăraşi, la intrarea şi ieşirea din oraş, şi determinări la solicitarea inspectiei, în caz de sesizari din partea unor cetăţeni sau colective de cetăţeni.

Situaţia măsurătorilor de sonometrie în municipiul Călăraşi este redată în tabelul de mai jos:

Nr.crt. Locul măsurătorii CMA

(db)MAX(db)

MIN(db)

1 Zona Centrala Călăraşi 70 dB48.7 94.3

2 Zona 5 Călăraşi 70dB99.7 49.6

3 Zona Big Călăraşi 70dB 90.2 53.14 intrare oraş Călăraşi 75-85dB 92.1 49.9

Pentru măsurătorile nivelului de zgomot efectuate în interiorul localităţii depăşirile nivelului admis se datorează traficului intens din zonele supuse monitorizarii.

2.2.8.3 Situaţia spatiilor verzi şi a zonelor de recreere

În baza planurilor de masuri stabilite de APM Călăraşi şi de autoritatile locale din cele 5 aşezări urbane s-a actionat pentru:a. stimularea spiritului civic de curăţenie şi înfrumuseţare a localităţilor prin toate formele

posibile, inclusiv prin mijloace coercitive stabilite de legislatia în vigoare şi de hotărâri ale consiliilor locale;

43

b. Întreţinerea şi mărirea suprafeţelor ocupate cu spatii verzi în interiorul localităţilor, precum şi utilizarea de solutii moderne de amenajare peisagistica a acestora. Pe total judeţ din datele primite de la Consiliile locale municipale suprafaţă spaţiilor verzi din oraşe este de 52 ha;

c. Punerea în valoare a tuturor zonelor de agrement existente în localităţile judeţului prin întreţinerea şi exploatarea lor în condiţii de protecţia mediului;

d. Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, ca factori de decizie, au autorizat numai acele construcţii şi amplasamente care nu altereaza aspectul funcţional, estetic şi natural al localităţilor şi imprejurimilor acestora.

Deşi judeţul Călăraşi dispune de un real potenţial turistic, mai ales în ceea ce priveşte

practicarea turismului specializat (pescuit şi vânatoare), activitatea de profil este slab reprezentată atât în municipiul Călăraşi, cât şi în Olteniţa .

Ca oportunitati turistice în Zona Călăraşi, amintim:a. Pescuit pe Dunăre, braţul Borcea, bălţi şi canale, precum şi pe lacurile Mânăstirea,

Potcoava şi Valea Mare; b. Vânatoare de raţe şi gâşte sălbatice, sitari, potarnichi, fazani, iepuri, vulpi,

porci mistreti; c. Croaziera pe Dunăre cu vaporaşul, şalupa, iahtul;d. Plaja la Dunăre şi Braţul Borcea; e. Sporturi pe apă – ski nautic, caiac canoe, înot; f. Plimbări cu caii din Hergheliile Dor Mărunt şi Jegalia; g. Turism transfrontalier: Călăraşi – Silistra, Olteniţa – Tutrakan.

Programul de dezvoltare a turismului şi agroturismului este promovat de primăriile municipiilor Călăraşi şi Olteniţa, ale comunelor din judeţ riverane Dunării impreuna cu agenţii de turism din zona şi Fundatia “România – Generaţia Următoare“ ca iniţiator, precum şi cu sprijinul Consiliului Judeţean, al Prefecturii şi al parlamentarilor de Călăraşi şi Bucuresti.

Spaţii verzi şi zone de agrement

44

Nr.crt. Oraş

Suprafaţa (ha)

Populaţie

Zona verde mp/cap de

locuitorZone de

agrement şi parcuri

Spaţii verzi Total

1. Călăraşi 41 1.2 42.2 70046 6.022. Olteniţa 4.54 5.26 9.8 27712 3.54

Luănd în considerare faptul că media pentru România este de 12 mp/locuitor spaţii verzi, rezultă că în principalele zone urbane ale judeţului se înregistreaza un deficit important, ceea ce poate genera efecte negative asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei.

2.2.8.3. Situaţia gospodăririi deşeurilor menajere şi industriale La nivelul judeţului probleme deosebite creează depozitarea necontrolată a deşeurilor din

mediul rural .

Cantităţi de deşeuri generate în anul 2001:Tipuri de deşeuri Cantităţi (to/an)Deşeuri oraşenesti

- de la populaţie - de la agenţi economici

454393522410215

Deşeuri din serviciile municipale - deşeuri stradale - deşeuri din piete- deşeuri din grădini, parcuri, spaţii

verzi - nămoluri de la staţii de epurare

48023971496235

100Deşeuri din demolări, materiale de constructii

655

Deşeuri spitalicesti 3.5Alte deşeuri 1575Total general 524745

45

Depozite: Pe cuprinsul judeţului exista 186 depozite de deşeuri menajere, cu o suprafaţă totală de

65,8 ha din care 47,5 ha ocupat. Nici unul dintre aceste depozite nu este autorizat din punctul de vedere al APM Călăraşi deoarece nu îndeplinesc condiţiile legale privind amplasamentul, suprafaţa, construcţia, dotarea şi exploatarea.

Cu excepţia municipiilor şi oraşelor din judeţ, cele 48 unităţi administrative teritoriale nu au organizat un serviciu de salubritate.

Populaţie judeţ Populaţie deservită de operatorii de

servicii de salubritate

Nr. depozite menajereexistente

Suprafaţă de depozitare

(ha)

Volumul de deşeuri

menajere depozitate

anual(mc)

324617 130188 6 22 155000

Un caz deosebit îl reprezintă depozitul de deşeuri menajere din municipiul Călăraşi (9 ha) a carui capacitate de depozitare este depăşită.

În vederea imbunătăţirii activităţii de gestionare a deşeurilor au fost elaborate urmatoarele proiecte:

În perioada 2002 – 2006 prin proiectul Controlul Poluării în Agricultură finanţat de Banca Mondială se vor realiza 14 platforme ecologice în 7 comune din judeţul Călăraşi aflate în zona pilot a proiectului

pentru realizarea unei gestionari corecte a deşeurilor în mediul rural se are în vedere atragerea de fonduri financiare SAPARD

sunt propuse pentru atragerea de fonduri/proiecte pentru amenajarea de depozite ecologice zonale, cu depozite de transfer, în colaborare cu judeţele limitrofe.

Deşeuri industriale generate în judeţul Călăraşi în anul 2001:

Cantitate totală produsă în judeţ (t/an)

Cantitate valorificată(t/an)

Cantitate eliminată( t/an )

45037.73 10940.20 34097.53

Depozite industriale existente:

Depozite de deşeuri industriale existente în judeţ : Schela Bolintin Secţia Ileana, SC PREFAB SA Călăraşi, SC SIDERCA SA Călăraşi, Comsuin SA Ulmeni, SA ZAHAR SA Călăraşi, SC TUROL SA Olteniţa.

Suprafeţe totale de teren ocupate de deşeuri industriale

Depozitarea deşeurilor industriale se realizeaza în depozite industriale simple (platforme), halde de zgură, iazuri de decantare.

46

În urma controalelor efectuate de Garda de Mediu şi de APM Călăraşi, s-a estimat ca suprafaţă depozitelor industriale este de aproximativ 40 ha. În marea lor majoritate acestea sunt amplasate În afara localtăţilor. Ele nu Întrunesc Însa conditiile impuse de normele În vigoare, fapt pentru care nici un depozit de deşeuri industrial nu este autorizat.

Categorii şi volume de deşeuri industriale reciclate În anul 2001

Din cantitatea totala produsa, aproximativ 12% a fost valorificata, adica cca. 1500t.Ca modalitati de valorificare au fost urmatoarele:

- reutilizarea În cadrul unitati producatoare, adica refolosire În alte procese tehnologice; - utilizarea de catre alte societati;- reciclarea deşeurilor prin unitati tip REMAT (pe teritoriul judeţului exista aproximativ 86

de astfel de unitati);Principalele tipuri de deşeuri valorificate au fost:

- deşeuri de metale feroase şi neferoase – 50 %- deşeuri de hartie şi carton – 20 %- deşeuri lemnoase – 5 %- deşeuri textile –5 %- deşeuri de materiale de constructie – 15 %- deşeuri sticla – 5 %

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi urbane in interiorul sau la periferia localtăţilor deetrmina apăritia unor zone insalubre, afectand estetica urbana şi sănătatea populaţiei, acestea fiind adevarate focare generatoare de boli.

Tipuri şi cantităţi de deşeuri

Tipuri principale de deşeuri

Cod deseu

1995m3

1996m3

1997m3

1998m3

1999m3

2000m3

2001m3

TOTAL 200300 175210 156200 99287 66287 220000 272715-Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie

200301 107171 98975 83572 70579 46079 165000 176120

-Deşeuri menajere de la agenţi economici 200301 38061 28053 29679 28708 17448 33000 51075

-Deşeuri din servicii municipale Total, din care :

48182 55088 48182 42952 10638 22000 24010

-deşeuri stradale 200303 34692 39664 34692 31530 7794 14000 19855 -deşeuri din pieţe 200302 2216 2534 2216 1976 490 1000 2480 -deşeuri din grãdini, parcuri, şi spaţii verzi 200200 5155 5894 5155 4296 1075 2310 1175

47

Deşeuri solide în anul 2001

Categoria de deşeuri Cantităţi (tone/an)produse reutilizate prelucrate Evacuate

1 2 3 4 5Din agricultură şi silvicultură 4375 1750 - 2625De la extracţu miniere şi cariere - - - -Rezultate în urma prelucrării minereurilor

- - - -

industriale 45037 10940 - 34097.43Metalice feroase 2252 2251 - -Din construcţii şi demolari 655 - - 655Zgură şi cenuşă 400800 - - 400800Menajere 45439 45439Radioactive - - - -

În judeţul Călăraşi nu exista incineratoare de deşeuri omologate.

2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de arta

Tradiţia istorică a judeţului implică şi existenţa unor vechi monumente arhitectonice, care păstreaza încă pata timpului. De consemnat că aceste monumente vechi şi încarcate de tradiţie sunt în stare de degradare ceea ce impune reconstrucţia şi revigorarea vechii istorii a Călăraşului.

Amintim în acest sens monumente arhitectonice şi istorice :- În municipiul Călăraşi – Casa Ana şi Marinache (construită 1907), Casa Demetriad

(construită 1888), casa Cruţescu (construită 1897), casa Eliza Palade (casa 1900), casa Papatriandafil (construită 1905), casa Anghelide (construită 1906), casa Atanase Petrescu (construită 1888), casa Vasile Vitan (construită 1925) .

- În municipiul Olteniţa – Muzeul de Arheologie , construită în 1925 - În comuna Valea Argovei – Casa Boiereasca construită în sec. XVIII - În sat Tudor Vladimirescu comuna Perisoru – Conacul Pribegeanu (constr. 1902) - imobile din centrul vechi al municipiului Călăraşi : Locuinţe cu prăvalii construite în

prima jumatate a sec. XX din Str. Bucureşti nr. 161-163, Poşta veche (construită 1904-1905) din str. Bucuresti nr. 193, Fosta Judecătorie Călăraşi (construită 1905) din str. Griviţa nr. 86, Depozit construit în 1921 din str. Griviţa nr. 179-181, Cazarma pompierilor (construită 1897) din str. Pompierilor nr. 1, Grupul Şcolar Agricol (construită 1926-1938) din str. Prel Bucuresti nr. 8, Liceul “Ştirbei Voda » (construită 1881-1884) din str. Bucuresti nr. 159, Prefectura Judeţului Călăraşi (construită 1898) din str. Sloboziei nr. 1.

- bisericile şi ansamblurile mânăstireşti: Biserica “Adormirea Maicii Domnului“ (construită 1860) din sat Chiselet, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”(construită în 1862) din Sat Ciocăneşti , Ansamblul schitului Codreni (constr. 1678) din Sat Codreni, Biserica “Sf.Dumitru şi Sf.Nestor (construită 1660) din Sat Mânăstirea, Biserica “Sf. Apostol Andrei”( construită. 1732)- Casele boierilor Dudeşti din Sat Fundeni, Mânăstirea Negoeşti (construită 1649) din Sat Negoesti, Ruinele Bisericii “Sf.Nicolae” (construită. 1796) din Sat Pisigaia , Mânăstirea Platăreşti (construită 1646) , Biserica “Sf. Mercurie”

48

şi Casa Domnească din Sat Plătăreşti, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (construită 1828) din Sat Tăriceni

- monumentelor de artă plastica cu valoare memorială şi istorică: Ansamblul de cruci de piatra din “Cimitirul Afurisit” Sat Lehliu datat din sec. XVIII – XIX, Ansamblul de cruci de piatră din Sat Ulmu datat sec. XIX.

- siturilor arheologice: Măriuţa – La Movila, com. Belciugatele, aşezare eneolitică ( cultura Gumelniţa-mil.V a

Ch.) cu două niveluri de locuire; Sultana – Malu Rosu , com. Mânăstirea, aşezare eneolitica ( cultura Gumelniţa – mil V a

Ch.) cu trei niveluri de locuire; Grădiştea Coslogeni, com. Roseţi, asezare neolitica ( Bolintineanu-Hamangia, mil. V a

Ch.) epoca bronzului timpuriu; aşezare Coslogeni; Gălăţui – Movila Berzei, com. Alexandru Odobescu, aşezare Bolintineanu( mil. V a

Ch.) ; aşezare Boian ( mil. V a Ch.) ; Căscioarele – D’aia parte , asezare neolitică; ( cultura Gumelnita – mil.V a Ch. ) cu douăniveluri de locuire; Boian-Grădiştea Ulmilor, aşezare Boian ( mil. V a Ch.);aşezare eneolitica (cultura

Gumelnita- mil. V a Ch.) cu două niveluri de locuire, necropolă eneolitică

2.2.10 . Poluări accidentale

În luna aprilie 2002 , în zona localităţii Tămădau Mare , la cca 3 km nord de DN3 Bucuresti – Constanţa , a fost avariata conducta de 20” a SC CONPET SA Ploieşti de către persoane rău intenţionate . Jetul de ţiţei s-a ridicat până la o înalţime de 7-8 m fiind pulverizat pe terenul agricol din zona pe o suprafaţă de 2500 – 3000 mp.

După avarie s-au luat măsuri imediate de către echipa de intervenţie a SC CONPET SA Ploieşti .

S-a constatat că a fost recuperată cantitatea de 60 t ţiţei din totalul de aproximativ 80 t , iar suprafaţa de teren supusă reconstrucţiei ecologice a fost de 15000 mp ; decopertările s-au efectuat la adâncimi diferite , de la 2 la 20 cm ; din suprafaţă de teren agricol 0, 5 ha este teren arat , iar 1 ha era cultivat cu grâu .

După masurile care au fost luate , la sfârşitul lunii aprilie zona a fost redată agriculturii .

2.2.11. Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului pe teritoriul judeţului Călăraşi

2.2.11.1.Zone critice sub aspectul poluării atmosfereiÎn anul 2002 nu au existat pe teritoriul judeţului Călăraşi astfel de zone.

2.2.11.2 Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţăPentru judeţul Călăraşi o problemă deosebită o constituie alimentarea cu apă pentru

oraşele Călăraşi şi Olteniţa care utilizează ca sursa exclusivă pentru potabilizarea apelor fluviului Dunărea. În aceste condiţii cele două localităţi sunt dependente de fluctuaţiile calităţii apelor Dunării , în situaţii de poluări accidentale alimentarea cu apă a celor două localităţi fiind întreruptă .

49

Apele uzate provenite din activităţile de creştere a suinelor , abatorizare animale şi industrializare carne ale SC COMSUIN SA Ulmeni , sunt deversate în fluviul Dunărea insuficient epurate .Depăşirile indicatorilor de calitate : suspensii , substanţe organice , amoniu şi fosfor sunt de sute de ori mai mari faţă de prevederile NTPA 001 / 2002 .

Realizarea programului pentru conformare care prevede retehnologizarea staţiei de epurare , montarea unor site tip Hubner şi realizarea treptei biologice ar fi în masură sa rezolve problema .SC COMSUIN Ulmeni s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de probleme financiare care nu i-au permis susţinerea financiară pentru realizarea integrală a programului de etapizare şi conformare .

2.2.11.3.Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane Calitatea apei consumate ca apă de băut din fântânile publice din localităţile rurale

prezintă o încarcare mare cu nitriti şi în cele mai multe cazuri este necorespunzatoare bacteriologic.

Aceasta a făcut ca în ultimii ai Direcţia de Sănătate Publica să interzică utilizarea apei din fântâni pentru igiena şi alimentarea nou născuţilor .Faţă de anii anteriori a scăzut numărul cazurilor de intoxicaţii cu nitriţi dar continuă sa se înregistreze astfel de cazuri pe teritoriul judeţului.

2.2.11.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilorTerenurile agricole aflate pe liniile magistralelor de transport ţiţei sau produse petroliere

ale SC CONPET SA Ploieşti şi SC PETROTRANS SA Ploieşti care traverseaza judeţul pe direcţiile est – vest şi est – sud sunt periodic afectate prin spargerea conductelor datorită uzurii acestora pe unele tronsoane şi în ultimul timp de spargeri intenţionate practicate de infractori în scopul sustragerii de produse petroliere.

2.2.11.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologicăAPM Călăraşi a urmărit reabilitarea solurilor degradate prin activitatea industrială şi

agricolă , controlând urmatoarele obiective :1. Reconstrucţia ecologică a platformei Uzinei Cocsochimice de la SC SIDERCA SA

Călăraşi , ca urmare a închiderii capacităţii de producţie şi a dezmembrării utilajelor şi instalaţiilor tehnologice (600 mp) ;

2. Reconstrucţia ecologică a suprafeţelor de teren pe care este depozitată zgura rezultată de la SC SIDERCA SA ( Grădiştea şi Bazin Portuar ) ;

3. Reconstrucţia ecologică a platformei pentru depozitarea deşeurilor din municipiul Călăraşi ;

4. Desfiinţarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor din mediul rural S=9.2 ha, V= 30000 mc deşeuri , având aprobarea consiliilor locale şi al caror amplasament nu respecta prevederile Legii Protecţiei Mediului nr. 137 / 95, Legii Apelor nr. 107 / 96, OMS nr. 536 / 84, ecologizarea zonei cu redarea terenului folosinţei initiale;

5. Desfiinţarea platformelor pentru deşeurilor neaprobate de C .L., S = 3.2 ha , V= 17500 mc , situate la o distanţă mai mică de 150 m faţă de cursul de apă, ecologizarea zonei cu redarea terenului folosinţei iniţiale;6. Reconstrucţia ecologică a suprafeţelor ocupate de depozite necontrolate de deşeuri solide

rezultate din activitatea de creştere a porcilor , la SC INTEGRATA COMSUIN SA Modelu Complexele Modelu , Dragoş Vodă , Jegălia , Dâlga;

50

7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate datorită excesului de umiditate , sărăturării , eroziunii şi a activităţilor economice din judeţ;

8. Restrângerea la strictul necesar a suprafeţelor care au fost scoase din circuitul agricol pentru instalaţii de foraj şi anexele acestora; eliminarea practicilor ilegale de deversare în spaţiul limitrof a conţinutului batalurilor şi a altor produse poluante , colectarea integrală a reziduurilor petroliere în recipiente speciale;

9. Reconstrucţia ecologică a suprafeţei de 10 ha teren pe care sunt depozitate zgura , resturi de materiale de constructii şi nisipul ars de la SC TUROL SA Olteniţa;

10. Reconstrucţia ecologică a suprafeţelor de 2 ha teren pe care sunt depozitate deşeurile provenite din dezmembrările efectuate la CTZ ( RAGCL Olteniţa );

11. Identificarea surselor de finanţare pentru neutralizarea substantelor de uz fitosanitar neidentificate şi cu termen de valabilitate depaşit stocate în depozitele Direcţiei Judeţene Fitosanitare de la Călăraşi

51

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU DIN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

3.1. Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor/aspectelor de mediu

Analiza SWOT şi analiza critică a stării mediului au constituit pentru Grupul de Lucru punctul de pornire în identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor de mediu la nivelul judeţului Călăraşi.

Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau în: Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate; Furnizarea informaţiilor privind impactul activităţilor instituţiilor publice, private şi

individuale asupra mediului, precum şi privind modul în care acestea pot îmbunătăţi şi proteja mediul;

Stabilirea unui nivel iniţial al condiţiilor de mediu care să constituie reperul faţă de care se va măsura eficienţa acţiunilor de îmbunătăţire;

Conştientizarea publicului în raport cu problemele de mediu şi implicarea cetăţenilor în acţiunile pentru îmbunătăţirea mediului;

Facilitarea stabilirii relaţiilor şi parteneriatului între participanţii la implementarea acţiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunităţi de acţiune.

Sursele de date din judeţul Călăraşi au fost în general autorităţile locale: Consiliul Judeţean, Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu, primăriile, instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. Alte surse de date au fost societăţile de stat şi private, ONG, precum şi cetăţenii. Colectarea datelor de la primăriile locale s-a făcut cu ajutorul unor chestionare. Chestionarele au servit nu numai pentru colectarea datelor, ci şi pentru crearea viziunii comunităţii în raport cu problemele de mediu. Au fost de asemeni solicitate informaţii celor implicaţi în procesul PLAM, neexistând întotdeauna disponibilitatea şi colaborarea necesară realizării documentaţiilor complete privind problematica de mediu din judeţ. Pe baza datelor colectate şi procesate au fost identificate problemele/aspectele de mediu individuale, clasificate apoi în categorii de probleme.Pentru identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu au fost utilizate, ca ghiduri, Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu (elaborat în cadrul Proiectului Phare RO 0006.14.03), planurile de acţiune pentru mediu elaborate până în prezent pentru alte judeţe. De asemenea, au fost luate în considerare prevederile Planului Naţional pentru Protecţia Mediului şi ale Planului de Dezvoltare Regională pentru Regiunea Sud – Muntenia, precum şi planurile judeţene şi locale de dezvoltare. Membrii Grupului de Lucru, cu consultarea Comitetului de Coordonare PLAM au identificat 16 categorii de probleme de mediu.

52

Categoriile de probleme/aspecte de mediu identificate pentru judeţul Călăraşi sunt:

Calitatea şi cantitatea apei potabile; Poluarea apei de suprafaţă; Ape uzate, menajere şi industriale; Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale şi antropice; Poluarea atmosferei; Poluarea solului şi a apei subterane; Urbanizarea mediului; Gestiunea deşeurilor; Asigurarea stării de sănătate a populaţiei; Degradarea mediului natural şi construit. Monumente de artă, istorice, situri arheologice; Educarea ecologică a populaţiei şi a societăţilor comerciale; Transporturi; Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi; Aspecte legislative; Turism şi agrement; Activităţi agricole şi dezvoltare rurală (creşterea animalelor şi culturi vegetale).

Evaluarea şi selectarea problemelor de mediu s-au efectuat pe baza criteriilor analizei de risc, luând în considerare: factorii de stres, sursele, impactul asupra sănătaţii umane, impactul asupra mediului şi asupra calităţii vieţii, relaţiile între factorii de stres/surse şi activităţile umane. Evaluările au fost făcute în raport cu scara, severitatea şi persistenţa impactului. Procesul s-a bazat atât pe metode expert, cât şi pe metode participative.

3.2. Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu

În urma identificării şi clasificării problemelor pe categorii/factori de mediu, Grupul de Lucru al PLAM-CL a analizat fiecare problemă individuală din cadrul fiecarei categorii în parte şi, în urma consultărilor, s-a definitivat descrierea fiecărei probleme de mediu specifice.

Secţiunea următoare include descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor de mediu din judeţul Călăraşi, pe baza rezultatelor obţinute de la diferitele autorităţi, precum şi în urma consultărilor în cadrul Grupului de Lucru, avându-se în vedere sursele majore de poluare.

Calitatea şi cantitatea apei potabile PM-01 Principala resursă de apă a municipiilor Călăraşi şi Olteniţa o constituie fluviul Dunărea, nefiind satisfăcute necesarul şi calitatea apei potabile. În ceea ce priveşte celelalte localităţi ale judeţului Călăraşi se poate spune că posibilităţile de captare ale apelor subterane sunt medii, existând probleme în asigurarea debitului şi a calităţii apei potabile. Reţelele de alimentare şi distribuţie a apei potabile sunt «îmbătrânite», existând zone neracordate la reţeaua de apă potabilă La nivelul localităţilor rurale necesarul de apă potabilă este în mare parte asigurată prin fântâni particulare săpate la diferite adâncimi, care uneori prezintă o calitate necorespunzătoare datorită concentraţiilor mari de nitriţi şi nitraţi.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă necorespunzătoare calitătiv provenită din surse de suprafaţă sau surse subterane de mică

53

adâncime (fântâni particulare). Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în diminuarea resurselor naturale de apă.Impactul asupra calităţii vieţii se datorează debitelor reduse de apă destinată consumului

populaţiei (nesatisfacerea cerinţelor) şi a calităţii necorespunzătoare.Sistemul de Gospodărire a Apelor împreună cu Consiliul Judeţean au întocmit un plan de

acţiune pentru asigurarea alimentării cu apă atât în mediul urban cât şi în mediul rural conform HG. 577/1997: Program de alimentare cu apă la sate cu finanţare de la bugetul statului prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi HG. 687/1997: Program de alimentare cu apă a localităţilor rurale cu finanţare din credite externe, contractate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Poluarea apei de suprafaţă PM-02

Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de deversările de ape uzate epurate necorespunzător în cadrul staţiilor de epurare orăşeneşti şi industriale (capacităţile de epurare sunt insuficiente) dar şi de lipsa staţiilor de epurare.

Poluarea apelor de suprafaţă are loc şi datorită remanenţei în sol a îngraşămintelor folosite neraţional şi infiltraţiilor de la dejecţiile animaliere şi depozitelor de deşeuri neamenajate.

Au fost cazuri în care s-a constatat poluarea apelor de suprafaţă interioare cu produse petroliere scurse din conducte, iar pe Dunăre de la scăpări accidentale de la nave.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse de suprafaţă poluate datorită evacuării în emisar a apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzător. Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în poluarea apelor de suprafaţă ceea ce conduce atât la modificarea compoziţiei chimice şi microbiologice, cât şi la creşterea cantităţii de nutrienţi apărând fenomenul de eutrofizare şi astfel modificându-se condiţiile pentru ecosisteme acvatice. Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ şi se datorează poluarii apelor de suprafaţă utilizate atât ca sursă de apă potabilă, cât şi ca fond piscicol. De asemenea, apare imposibilitatea utilizării cursurilor de apă pentru activităţi de agrement.

Ape uzate menajere şi industriale PM-03

Apele uzate industriale sunt evacuate în emisar fie prin intermediul reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare ale localităţilor (Călăraşi, Olteniţa, Lehliu-Gară ) sau după o prealabilă epurare acolo unde se impune, fie prin reţele de canalizare şi staţii de epurare proprii. Se menţionează că staţiile de epurare existente pe teritoriul judeţului Călăraşi au numai treapta mecanică, sunt subdimensionate şi/sau depăşite din punct de vedere tehnologic, randamentul de epurare fiind foarte mic.

Se face menţiunea că în mediul rural lipsesc reţelele de canalizare şi staţiile de epurare, apele uzate menajere fiind evacuate în puţuri absorbante (fose septice nebetonate).

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse de suprafaţă sau surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) cu un conţinut ridicat de nitraţi sau datorită degradării reţelelor de canalizare şi/sau evacuării în emisar a apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzător. Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

54

Impactul asupra mediului constă în poluarea apelor de suprafaţă ceea ce conduce atât la modificarea compoziţiei chimice şi microbiologice, cât şi la creşterea cantităţii de nutrienţi apărând fenomenul de eutrofizare şi modificându-se astfel şi condiţiile pentru ecosisteme acvatice.

Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ şi se datorează poluării apelor freatice utilizate ca surse de apă potabilă în majoritatea localităţilor rurale şi poluării apelor de suprafaţă utilizate atât ca sursă de apă potabilă, cât şi ca fond piscicol. De asemenea, apare imposibilitatea utilizării cursurilor de apă pentru activităţi de agrement.

Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale PM-04Datorită schimbărilor în timp ale regimului hidrologic şi acţiunii mecanice a apei pe

fluviul Dunărea s-a constatat că s-au produs degradări de maluri care pot genera inundarea unor suprafeţe de teren, dar pot pune în pericol şi securitatea locuitorilor din zonă. De asemenea sunt porţiuni unde lipsesc îmbunătăţirile pentru amenajările de maluri pentru evitarea inundaţiilor, existând pericolul inundaţiilor în acele zone.

Seceta şi deşertificarea – reprezintă o problemă la nivelul judeţului Călăraşi. Deşertificarea este determinată de interacţiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali şi economici şi are drept rezultat degradarea terenurilor (sunt afectate îndeosebi terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic). Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor.

La nivelul judeţului Călăraşi, toate instituţiile de profil, împreună cu administraţia publică locală, au avut în vedere în anul 2002 identificarea terenurilor degradate, precum şi situaţia juridică a acestora, în vederea găsirii soluţiilor optime pentru reabilitarea lor.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în faptul ca inundaţiile pot pune în pericol viaţa oamenilor prin înec, apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate cu substanţe organice şi biologice purtate de torenţii care spală deşeurile menajere şi deşeurile provenite din activităţile zootehnice. Contaminarea microbiologică a atmosferei generază riscul unor boli infecţioase în cazul locuitorilor din jurul zonelor în care bălteşte apa. Având în vedere numărul redus de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind minor.

Impactul asupra mediului constă în poluarea solului şi apelor subterane.Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ şi se datorează poluării solurilor şi apelor

subterane utilizate ca sursă de apă potabilă. De asemenea, mirosurile datorate activităţilor zootehnice şi depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii.

Poluarea atmosferei PM-05Activităţile poluatoare pentru atmosferă specifice judeţului şi municipiului Călăraşi

sunt:-procesele de combustie - centralele termice funcţionează cu combustibil lichid (motorină,

pacură, CLU) şi cu huilă

-traficul rutier intens - municipiul Călăraşi este localizat în zona de frontieră unde traficul sporeşte aportul de emisii din trafic.

55

-arderea combustibililor în gospodăriile particulare – aceaste activităţi constituie de asemenea o sursă de emisii, întrucât judeţul Călăraşi nu este racordat la reţeaua de gaze naturale decât în proporţie mică. Combustibilii utilizaţi în mod frecvent de populaţie sunt: motorina, cărbunele, lemnul şi, în proporţie mai mică, GPL îmbuteliat

-instalaţiile de îmbuteliere GPL - prin emisiile de compuşi organici volatili (COV), generate de pierderile (scăpările) din timpul îmbutelierii -staţiile de distribuţie carburanţi lichizi (benzinăriile) - prin emisiile de COV generate de manevrarea şi stocarea produselor petroliere.

În ceea ce priveşte poluarea aerului de către industria judeţului Călăraşi, se poate spune că nu sunt surse majore de poluare a aerului neexistând în prezent o activitate industrială semnificativă.

De asemenea, fermele de animale şi de păsări constituie surse de emisie în atmosferă a unor poluanţi specifici: metan generat de fermentaţia enterică şi descompunerea dejecţiilor şi amoniac generat de descompunerea dejecţiilor.

Depozitele de deşeuri menajere din judeţul Călăraşi, fiind depozite neecologice din punct de vedere constructiv şi operaţional (nu sunt prevăzute cu sisteme pentru colectarea şi recuperarea gazelor de depozit, nu se operează pe celule cu închidere zilnică, etc.) constituie surse de poluare a atmosferei cu metan şi alţi compuşi organici, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, particule, germeni patogeni.

Judeţul Călăraşi prezintă condiţii favorabile formării poluanţilor secundari. Astfel, formarea ozonului troposferic este favorizată de emisiile importante de oxizi de azot şi de compuşi organici volatili (inclusiv metan), precum şi de condiţiile climatice caracterizate de durate mari de insolaţie.

Formarea sulfaţilor în atmosferă este favorizată de emisiile de oxizi de sulf generate de arderea combustibililor lichizi şi a cărbunelui.

Impactul asupra sănătăţii umane. Principalul risc pentru sănătatea populaţiei din judeţul Călăraşi este reprezentat de expunerea la poluanţii atmosferici cu diferite grade de toxicitate, generaţi de procesele de combustie în surse staţionare şi mobile şi mai puţin de procesele industriale. Utilizarea cărbunelui şi lemnelor pentru încălzirea rezidenţială prin sisteme proprii sau centralizate determină creşterea accentuată a riscului prin poluarea atmosferei din localităţi cu substanţe cu potenţial cancerigen. De asemenea, traficul rutier şi naval contribuie la creşterea riscului prin poluarea atmosferei cu particule respirabile încărcate cu metale grele, inclusiv cancerigene.

Impactul generat de sursele industriale - mai puţin semnificativ, fermele de animale, depozitele de deşeuri şi de alte surse se manifestă pe arii mai restrânse, afectând mai mult populaţia aflată în vecinătatea surselor.

Un risc potenţial pentru sănătatea populaţiei este reprezentat de poluanţii secundari, cum sunt ozonul troposferic şi sulfaţii din atmosferă.

Impactul asupra mediului. Riscul direct pentru mediul natural este reprezentat de: expunerea vegetaţiei din interiorul şi din vecinătatea localităţilor şi a căilor de trafic intens la poluarea cu gaze acide şi cu ozon, contaminarea solului cu depuneri acide şi cu metale grele. Riscul direct pentru mediul construit este reprezentat de prezenţa în aer a gazelor acide şi a particulelor care determină creşterea ratelor de coroziune. De asemenea, continuarea practicii de ardere a lemnului reprezintă o ameninţare pentru ecosistemele forestiere.

Riscul indirect este reprezentat de gazele cu efect de seră, ale căror efecte se manifestă la nivelul întregului glob. În judeţul Călăraşi a fost pusă în evidenţa apariţia fenomenului de

56

deşertificare, acesta fiind unul dintre efectele încălzirii climei ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Emisiile de gaze acide contribuie la acidifierea precipitaţiilor. Depunerile acide umede reprezintă un risc atât pentru ecosisteme, cât şi pentru mediul construit.

Impactul asupra calităţii vieţii. Efectele principale asupra calităţii vieţii sunt legate de: scăderea valorilor estetice ale peisajului generate de emisiile de gaze arse şi de fum, disconfortul generat de mirosuri, creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi pentru întreţinerea locuinţelor. Au fost identificate ca probleme importante poluarea atmosferei generată de depozitele de deşeuri menajere şi de evacuarea necorespunzătoare a unor societăţi comerciale a apelor uzate direct în canalizarea orasului Călăraşi.

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06Poluarea solului şi a apelor subterane este generată în special de depozitarea necontrolată

a deşeurilor, de exfiltraţiile de la depozitele de deşeuri şi de reziduurile zootehnice. De asemenea, poluarea solului şi a apelor subterane se datorează traficului rutier (poluare cu metale grele) şi activităţilor de extracţie a petrolului (poluarea cu produse petroliere). Mai poate fi menţionată şi poluarea datorită utilizării neraţionale a îngraşămintelor – în special poluarea cu azotaţi, azotiţi şi fosfaţi.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere, evacuării necontrolate a apelor uzate şi deşeurilor provenite din activităţile zootehnice, aplicării îngraşămintelor şi activităţilor de extracţie a petrolului. Contaminarea microbiologică a atmosferei generază riscul unor boli infecţioase în cazul locuitorilor din vecinătatea fermelor zootehnice. Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în poluarea solului şi apelor subterane.Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ şi se datorează poluării solurilor şi apelor

subterane utilizate ca sursă de apă potabilă. De asemenea, mirosurile datorate activităţilor zootehnice şi depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii.

Urbanizarea mediului PM-07 Mediul urban în judeţul Călăraşi cuprinde: municipiul Călăraşi, municipiul Olteniţa,

oraşul Lehliu-Gară, oraşul Fundulea şi oraşul Budeşti. Numărul total de locuitori din zonele

urbane la data de 1 iulie 2003 era de 124383 de locuitori (38,9%) din care populaţia

municipiului Călăraşi era de 73 720 locuitori , iar a municipiului Olteniţa de 28 323 locuitori

.

Datorită perioadei de tranziţie şi a reglementărilor în vigoare, din 1990 în municipiile Călăraşi şi Olteniţa sunt blocuri, clădiri neterminate care poluează estetic oraşul şi sunt un pericol şi pentru sănătatea umană. Sunt de asemenea garaje construite impropriu şi inestetice ocupând în cele mai multe zone spaţii care ar fi putut fi destinate pentru parcuri de joacă sau spaţii verzi.

57

Municipiile Călăraşi şi Olteniţa cât şi oraşele Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti sunt oraşe cu deficit de spaţiu verde pe locuitor, dacă luăm în consideraţie că media pentru România este de 12 m2/locuitor. Municipiul Călăraşi are suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitor de 6 m2/locuitor, iar municipiul Olteniţa are 3,5 m2/locuitor.

Pădurile pe teritoriul judeţului Călăraşi ocupă o suprafaţă de 20 642 ha, ele putând îndeplini funcţii de recreere şi agrement. O problemă importantă o reprezintă creşterea proporţiei din populaţie afectată de zgomot având ca surse activităţi cum ar fi: alimentaţia publică (restaurante, baruri), activităţi de petrecere a timpului liber (discoteci, săli de jocuri). De asemenea trebuie evidenţiată la acest capitol dezvoltarea în vecinătatea locuinţelor a unor activităţi economice cum ar fi: brutării, mori, ateliere de croitorie, etc. Sursele enumerate mai sus au cunoscut o dezvoltare importantă şi efectul lor în poluarea acustică a mediului este cu atât mai importantă cu cât acestea sunt situate în imediata vecinătate a locuinţelor, cel mai adesea făcând parte din acelaşi corp de clădire. O sursă importantă de poluare este traficul rutier, feroviar şi naval.

Impactul asupra sănătăţii umane. Impactul asupra sănătăţii umane se manifestă prin disconfort psihic generat de poluarea fonică, estetică, de poluarea din traficul rutier.

Impactul asupra mediului. Afectarea calităţii mediului prin poluare fonică, estetică şi peisagistică.

Impactul asupra calităţii vieţii. Disconfort peisagistic generat de construcţii neterminate, de garaje construite impropriu şi de lipsa spaţiilor verzi pentru recreere.

Gestiunea deşeurilor PM-08În judeţul Călăraşi depozitarea deşeurilor menajere se realizează în 186 platforme în

majoritate neamenajate conform standardelor, fără o selectare prealabilă. Acestea ocupă o suprafaţă totală de 65,8 ha din care 47,5 ha suprafaţă ocupată. Există cinci depozite de deşeuri menajere urbane amplasate în cele două municipii: Călăraşi şi Olteniţa şi cele trei oraşe: Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti.

Depozitarea necontrolată şi neamenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere conduce la poluarea solului, apei freatice, atmosferei şi apei de suprafaţă.

Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de emisii de dioxid de carbon, metan, amoniac, hidrogen sulfurat, compuşi organici toxici şi periculoşi, emisii care au mirosuri caracteristice.

Gradul de poluare nu se poate aprecia în momentul de faţă pentru că nu există bilanţuri de mediu care să reflecte acest lucru.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în mediul rural unde nu sunt amenajate depozite corespunzătoare de deşeuri menajere.

Întrucât pe teritoriul judeţului Călăraşi existau mari cantităţi de pesticide expirate şi depozitate necorespunzător, APM Călăraşi împreună cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Direcţia Fitosanitară, Inspectoratul Judeţean de Poliţie şi Direcţia Judeţeană de Protecţie a Plantelor au demarat acţiunea de colectare a deşeurilor de pesticide de la agenţii economici aflaţi în lichidare juridică.

Totodată s-au inventariat agenţii economici ce deţin deşeuri de pesticide în vederea găsirii metodelor de neutralizare sau eliminare finală a acestora.

În urma acestei acţiuni s-au colectat deşeurile de pesticide în 3 depozite în municipiile Călăraşi, Olteniţa şi Fundulea aflate sub supravegherea Direcţiei Judeţeane Fitosanitare Călăraşi. Urmează să se găsească fonduri pentru eliminarea acestor pesticide expirate.

58

În conformitate cu Aquis-ul comunitar se vor lua măsuri de îmbunătăţire a calităţii privind managementul deşeurilor prin implementarea următoarelor sisteme:

- colectare selectivă a deşeurilor menajere;- colectarea hârtiei, a PET-lor, a anvelopelor şi uleiurilor uzate;- colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje şi asigurarea capacităţilor de reciclare;- colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi care conţin substanţe periculoase;- colectarea selectivă a bateriilor şi acumulatorilor portabili.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere. Apariţia îmbolnăvirilor se pot datora prezenţei insectelor şi rozătoarelor (boli transmise) a căror înmulţire este favorizată în aceste zone. Contaminarea microbiologică a atmosferei generază riscul apariţiei unor boli infecţioase la persoanele care locuiesc în vecinătatea acestor depozite sau în vecinătatea containerelor de deşeuri menajere. Printre compuşii specifici arderii incomplete, prin autoaprindere, a deşeurilor se află şi compuşi cu potenţial cancerigen (dioxina şi alte substanţe organice clorurate). Având în vedere cele prezentate anterior şi numărul de locuitori expuşi, riscul asupra sănătăţii umane a fost evaluat ca fiind mare.

Impactul asupra mediului constă în infiltrarea în sol şi apă subterană a poluanţilor din zonele depozitelor de deşeuri neamenajate ceea ce conduce atât la poluarea solului şi pânzei de apă freatică, cât şi la modificări ale ecosistemelor. De asemenea aceste depozite neamenajate de deşeuri menajere sunt surse majore de poluare a atmosferei.

Impactul asupra calităţii vieţii este foarte mare şi se datorează mirosului deşeurilor menajere depozitate necorespunzător, favorizării înmulţirii insectelor şi rozătoarelor, poluării apelor freatice utilizate ca sursă de apă potabilă, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe mari de teren şi afectarea peisajului zonei.

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09O dată cu dezvoltarea puternică a civilizaţiei umane, cu manifestări de poluare tot mai

frecvente, cu implicaţii profunde, complexe, conceptul de calitate a mediului s-a diversificat, referindu-se la calitatea aerului, apei şi solului în raport cu starea de sănătate a populaţiei. Asupra sănătăţii putem distinge efecte directe şi indirecte ale poluării mediului.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi, a consumului de apă potabilă necorespunzătoare, a condiţiilor insalubre de viaţă.

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului şi indirect asupra sănătăţii umane - schimbările climatice, încălzirea globală sau deprecierea stratului de ozon, presiunea asupra disponibilităţilor alimentare ca urmare a recoltelor slabe sau a distrugerii florei şi faunei.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este necesară urmărirea anumitor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea poate fi influenţată în urma expunerilor de durată scurtă sau a expunerilor pe durate lungi.

La nivelul judeţului Călăraşi nu s-au făcut studii privind starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea factorilor de mediu.

În municipiul Călăraşi existenţa subsolurilor insalubre la peste 50% din locuinţe reprezintă o problemă cu efecte majore asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.

59

Începând cu anul 1999 la nivelul municipiului Călăraşi au existat probleme cu livrarea apei calde, întrerupându-se practic furnizarea apei calde în cea mai mare parte a oraşului. Ceea ce spune foarte mult despre neasigurarea condiţiilor igienico-sanitare ale populaţiei din judeţul Călăraşi.

Impactul asupra sănătăţii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor ce se pot datora prezenţei insectelor şi rozătoarelor (boli transmise) a căror înmulţire este favorizată de subsolurile insalubre. Contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul apariţiei unor boli infecţioase la persoanele care locuiesc în astfel de blocuri. Având în vedere cele prezentate anterior şi numărul de locuitori expuşi, riscul asupra sănătăţii umane a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului constă în infiltrarea în sol şi apa subterană a poluanţilor din subsolurile blocurilor, de asemenea aceste subsoluri insalubre sunt surse de poluare a atmosferei prin emisii de hidrogen sulfurat, amoniac etc.

Impactul asupra calităţii vieţii este foarte mare şi se datorează disconfortului generat de mirosul degajat din subsolurile insalubre, favorizării înmulţirii insectelor şi rozătoarelor şi condiţiilor igienico sanitare precare.

Degradarea mediului natural şi construit PM-10

Habitatele naturaleÎn spiritul Directivei 92/43/CEE APM Călăraşi a urmărit în ultimii ani să atingă scopurile

principale impuse de Directiva Habitate:

Asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a florei şi faunei sălbatice;

Reabilitarea habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică de interes comunitar.APM Călăraşi a avut ca obiectiv principal inventarierea zonelor naturale din judeţ, analizarea acestora, mărirea suprafeţelor de arii naturale protejate propunând regim de protecţie acolo unde a fost cazul (ostroavele de pe Dunăre).

Cele mai importante habitate de zone umede, precum şi concentrarea de habitate cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenţii internaţionale ratificate în România (Convenţia de la Berna - Legea 13/1993, Convenţia de la Bonn - Legea 13/1998, precum şi cele două Directive - Directiva Habitate – 92/43/EEC şi Directiva Păsări - 79/409/EEC), sunt situate de-a lungul Dunării (ostroave, zone inundabile) şi reţelele hidrografice (Mostiştea, Gălăţui).

Chiar dacă îndiguirea Dunării (realizată din motive economice şi de protecţie) şi utilizarea resurselor naturale (silvicultură, exploatări de agregate minerale) au dus la modificări morfohidrologice şi schimbări ale peisajului natural, s-au păstrat totuşi şi areale cu o bogată diversitate biologică.

Astfel, referitor la flora şi fauna acvatică (este vorba în special de flora şi fauna Dunării), impactul produs de eliminarea luncii inundabile din anii 1970 este uşor sesizabilă şi după aproape 30 de ani.

Impactul asupra sănătăţii umane. Pădurea oferă posibilităţi de recreere, odihnă, generează valori care nu au putut fi evaluate decât aproximativ, având un efect benefic asupra sănătăţii umane. Schimbările climatice şi dezechilibrul ecologic care se poate produce prin degradarea mediului natural are un impact semnificativ asupra sănătăţii umane.

60

Impactul asupra mediului datorată degradării pădurilor are loc prin reducerea cantităţii de oxigen din aer şi mărirea cantităţii de dioxid de carbon care influenţează clima planetei prin producerea efectului de seră, dereglarea debitului râurilor datorită eroziunii malurilor, eroziunea solului şi producerea de alunecări de teren. De asemenea distrugerea florei şi faunei care duce la dispariţia de specii produce mari dereglari în ecosistem. Datorită efectelor pe care le are degradărea mediului natural reprezintă un risc major pentru mediu.

Impactul asupra calităţii vieţii. Efectele principale asupra calităţii vieţii generate de degradarea mediului natural sunt legate de scăderea posibilităţiilor de recreere, de pericolele cauzate de alunecările de teren, de extremele climatice datorate efectului de seră, de scăderea valorilor peisagistice.

Pentru protecţia mediului natural, APM Călăraşi a susţinut refacerea fostei lunci inundabile a

Dunării pentru reconstrucţia ecologică a incintei îndiguite Călăraşi Răul (suprafaţă aprox. 3000 ha) şi a incintei îndiguite Boianu-Sticleanu (prin Proiectul „Controlul poluării în agricultură”)

Monumente istorice, arhitectonice şi de artă

Pe teritoriul judeţului Călăraşi se află 19 monumente arhitectonice şi istorice, 18 biserici şi ansambluri bisericeşti, 3 monumente de artă plastică cu valoare memorială şi istorică şi 6 situri arheologice de interes internaţional care dau numele unor culturi preistorice, toate aflate într-o stare avansată de degradare. De-a lungul ultimilor 35 de ani au fost întreprinse puţine lucrări de restaurare, neexistând fondurile necesare. Multe monumente valoroase sunt într-o stare gravă, unele fiind ameninţate cu dispariţia.

Educaţia ecologică PM-11Principalele cauze generatoare ale problemelor referitoare la educaţia ecologică sunt legate de

cele trei componente esenţiale în dezvoltarea structurii civile de opinie:

dezvoltarea instituţională a ONG dezvoltarea parteneriatelor cu structurile de stat, administraţie locală şi agenţi poluatori informarea publică şi accesul la informaţie

Dezvoltarea instituţională a ONG este deficitară datorită lipsei fondurilor necesare. Comunitatea locală nu are resursele necesare realizării acestei dezvoltări a infrastructurii liderilor comunitari.

Creşterea structurilor comunitare este îngreunată, voluntariatul fiind dominant în cadrul acestor structuri. Lipsa suportului tehnic şi logistic creează probleme în dezvoltarea profesionalismului în cadrul structurilor, a performanţelor de grup, precum şi a implementării unui sistem informaţional performant. În multe situaţii, oportunităţile de finanţare pentru dezvoltarea de proiecte nu sunt accesibile unor grupuri comunitare.

Un prim pas în creşterea capabilităţii acestora a fost făcut prin crearea unor parteneriate şi colaborări, dar există încă impedimente în realizarea unor parteneriate cu instituţii descentralizate sau cu administraţia locală, generate de lipsa unui dialog eficient.

Accesul la informaţia de mediu este reglementată prin lege, dar există factori care îngreunează acest acces:

Informaţii care se furnizează numai contra cost;

61

Informaţii de mediu declarate ca având caracter secret; Lipsa sistemelor de monitorizare integrată a componentelor de mediu reprezentative

pentru întreaga arie a judeţului, lipsa sistemelor de automonitorizare la unităţile poluatoare;

Lipsa programelor de cercetare care să fundamenteze stiinţific relaţia mediu-poluare-sănătate umană;

Lipsa diseminării unor rezultate obţinute în cadrul unor programe de cercetare. Dezvoltarea legislaţiei de mediu şi a celei conexe a condus la crearea de servicii specifice atât în cadrul instituţiilor administraţiei publice locale şi a altor instituţii guvernamentale, cât şi în cadrul unităţilor poluatoare. Totuşi, capacităţile acestor servicii nu este întotdeauna corespunzătoare. De asemenea, managementul intern de mediu din cadrul unităţilor poluatoare nu este la nivelul necesităţilor actuale.

Agenţia de Protecţie a Mediului Călăraşi s-a implicat într-o campanie de sensibilizare a opiniei publice şi a factorilor de răspundere locală cu privire la problematica privind protecţia mediului în judeţul Călăraşi prin realizarea de comunicate de presă, informări, şedinţe publice, susţinerea de ore de educaţie ecologică în şcolile din judeţul Călăraşi, mediatizări. De asemeni, cu ocazia zilelor ce sărbătoresc evenimente ecologice au fost organizate întâlniri cu elevii şi factorii de decizie la nivel local, concursuri pe teme ecologice, mediatizarea evenimentelor prin mass-media locală, etc.

Înţelegând necesitatea menţinerii unui interes continuu pentru integrarea preocupărilor locale cu specific de mediu în contextul internaţional actual, precum şi importanţa manifestării unei atitudini consecvent active şi lucide în acest sens, APM Călăraşi s-a ocupat de evaluarea posibilităţilor de finanţare externă, de studierea tuturor oportunităţilor vizând problematica de mediu, în scopul obţinerii de noi fonduri pentru educaţia ecologică în judeţul Călăraşi .

APM Călăraşi consideră că ar fi necesară implicarea mai multor instituţii pentru activitatea de educaţie ecologică şi alocarea de fonduri pentru realizarea materialelor informative. Se constată că deşi s-au făcut eforturi pentru educarea populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor, comunitatea nu a perceput că rezolvarea acestei probleme ar fi o necesitate pentru o dezvoltare durabilă.

Impactul asupra sănătăţii umane. Lipsa unei temeinice educaţii ecologice a populaţiei poate conduce la accentuarea riscului la care este ea însăşi expusă, prin perpetuarea unor practici dăunătoare cum ar fi depozitarea necontrolată a deşeurilor, arderea deschisă a unor deşeuri, etc. Lipsa unei corecte înţelegeri a problemelor de mediu de către unii manageri de unităţi poluatoare poate întârzia aplicarea soluţiilor de remediere, ducând la prelungirea perioadelor de expunere a populaţiei.

Impactul asupra mediului. Lipsa educaţiei ecologice conduce la accentuarea degradării mediului sau la diminuarea eficienţei măsurilor de remediere.

Impactul asupra calităţii vieţii. Lipsa educaţiei ecologice poate determina diminuarea valorilor estetice ale peisajului, disconfort olfactiv, afectarea comportamentului uman faţă de semeni şi de natură.

Problemele individuale identificate au fost evaluate ca având impact mediu sau redus.

Transporturile PM-12

62

Fiind judeţ de frontieră, judeţul Călăraşi are o activitate diversă şi intensă pe cele trei direcţii: transport rutier, feroviar şi naval, ceea ce duce implicit şi la un impact semnificativ asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a calităţii vieţii.

Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi PM-13Principalele probleme necesare a fi abordate în întărirea instituţionalizată a autorităţii de

mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane, prin instruirea, utilizarea şi motivarea eficientă a acestora.

Facând o analiză pentru identificarea reală a necesităţilor APM Călăraşi şi ţinând cont de implicaţiile pentru implementarea directivelor U.E şi a proiectelor cu finanţare externă se constată un deficit de personal la nivelulul APM Călăraşi. Datorită reorganizărilor din anul 2003, prin înfiinţarea Gărzii de Mediu ca o instituţie de sine stătătoare, compartimentul de inspecţie s-a desprins din cadrul APM. În momentul de faţa în cadrul APM sunt compartimente care au ca atribuţii de serviciu activitatea de control (controlul gestiunii deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase, controlul conformării, controlul biodiversităţii, controlul poluării aerului, solului şi a apei), dar fără a avea posibilitatea de a aplica măsuri coercitive.

Pentru a efectua un control eficient al poluării ar fi necesar ca APM să dispună de echipament pentru determinarea emisiilor în vederea identificării surselor de poluare şi supravegherea emisiilor rezultate din aceste procese tehnologice.

Deoarece poluarea nu are frontiere şi atât poluarea aerului cât şi a apei pot avea un impact pe o zonă mai largă, se impune abordarea acestor probleme de mediu la un nivel regional şi naţional.

Impactul asupra sănătăţii umane - suprasolicitarea anagajaţilor APM şi încărcarea cu sarcini de serviciu care nu sunt eligibile în raport cu activitatea pe care trebuie să o desfăşoare fiecare conduce la stres, oboseală şi implicit la afectarea sănătăţii umane.

Impactul asupra mediului – lipsa întăririi capacităţii instituţionale a APM Călăraşi ar conduce la un impact redus asupra mediului, fiind necesare instruiri de personal, dotări adecvate şi acreditarea laboratorului APM Călăraşi.

Impactul asupra calităţii vieţii – s-a evaluat ca fiind un impact redus.

Aspecte legislative PM-14 O condiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană este alinierea legislaţiei naţionale

pentru mediu la legislaţia UE. Tocmai în acest context eforturile personalului şi specialiştilor de la APM Călăraşi sunt necesare pentru a se asigura atât corecta aplicare a legislaţiei, cât şi transpunerea la nivel local a prevederilor ce decurg din ratificarea unor convenţii internaţionale.

Lipsa unor reglementări specifice pentru fiecare act normativ care asigură transpunerea directivelor UE poate agrava activitatea de implementare a legislaţiei.

Totodată, lipsa unor facilităţi economice pentru investitori în remedierea şi protecţia mediului conduce la menţinerea sau la accentuarea unor situaţii critice.

Ca urmare, este necesară elaborarea de reglementări specifice care să permită implementarea la nivel local a prevederilor ce decurg din convenţiile noilor acte legislative care asigură transpunerea Directivelor U.E şi atingerea standardelor europene. De asemenea ar fi eficientă elaborarea unor reglementări specifice cu termene limitate de facilitare a unor activităţi industriale specifice, în scopul dezvoltării sau relansării unor activităţi economice de bază.

63

Ţinând cont de necesităţile legislative actuale se impune creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului APM prin realizarea unui sistem de instruire permanentă şi, nu în ultimul rând, mărirea numărului de angajaţi ai APM Călăraşi care să aibă ca obiect de activitate transpunerea legislaţiei UE şi implementarea acesteia.

Turism şi agrement PM-15Deşi o regiune tipică de câmpie, turistic, judeţul Călăraşi dispune de un potenţial turistic

şi de agrement care trebuie pus în valoare. Municipiul Călăraşi constituie un important obiectiv turistic prin prezenţa la intrarea în

municipiu a rezervaţiei avifaunistice Iezer Călăraşi care adăposteşte specii de păsări foarte valoroase prezente în tot timpul anului, specii protejate de convenţiile internaţionale care, dealtfel, le întâlnim şi în AIA Ciocăneşti, Rezervaţia forestieră Ciornuleasa, în zonele umede amplasate pe fluviul Dunărea cu regim de protecţie: Ostroavele Haralambie, Ciocăneşti, Şoimul. La toate acestea se adaugă şi obiectivele constituite din monumente istorice, arhitectonice şi de artă, precum şi situri arheologice.

Turismul are însă şi influenţe negative asupra mediului dacă nu sunt respectate condiţiile unui turism civilizat care să protejeze mediul înconjurător.

Dezvoltarea turismului şi eco-turismului trebuie să se realizeze pe baza unui program menit să asigure punerea în valoare a potenţialului turistic din zonă dar să asigure şi protecţia mediului înconjurător. La nivelul judeţului nu sunt zone turistice amenajate corespunzător, turismul se desfăşoară haotic în zone de agrement neamenajate, ducând la poluarea mediului datorată deşeurilor şi distrugerea biodiversităţii din zonă.

Impactul asupra sănătăţii umane. Impactul asupra sănătăţii umane se manifestă prin disconfort psihic generat de poluarea zonelor naturale poluate, apariţia bolilor de piele determinate de îmbăiere.

Impactul asupra mediului. Afectarea calităţii apelor şi solului, generate în special de managementul defectuos al deşeurilor. Afectarea florei şi faunei şi a unor ecosisteme în ansamblu.

Impactul asupra calităţii vieţii. Disconfort peisagistic generat de agresarea mediului natural, disconfort pentru comunităţile locale supuse agresiunii unui turism neorganizat.

Problemele individuale de mediu identificate au fost evaluate ca având impact mare sau mediu.

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 În judeţul Călăraşi se desfăşoară o activitate agricolă importantă, fapt dovedit şi prin proiectele care se află în prezent în derulare în judeţ, cu finanţare din partea U.E., şi anume: BM «Controlul Poluării în Agricultură», APRA «Reducerea poluării cu nitraţi», Proiectul de Dezvoltare Rurală, NICARE – «Dezvoltare şi Sănătate Comunitară», etc. Prin implementarea acestor proiecte se va diminua impactul negativ pe care activitatea agricolă şi dezvoltarea insuficientă la nivel rural le au faţă de mediu, sănătatea populaţiei şi calitatea mediului. Problemele identificate la această categorie de probleme sunt evaluate ca având un impact mare sau mediu.

64

3.3. Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor/aspectelor de mediu prioritare selectate

În ceea ce priveşte ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu, s-a folosit metoda analizei multicriteriale descrisă mai jos:

Grupul de Lucru a adoptat următoarele criterii: Criterii pentru ierarhizare:

C1: în ce măsură problema afectează sănătatea umană ?C2: în ce măsură problema afectează mediul ?C3: în ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale?

Criterii pentru stabilirea priorităţilor de acţiune:C4: Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?C5: în ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului?

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitătivă astfel: - mare;

- mediu;- redus;

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă după cum urmează:Criteriile de ierarhizare C1, C2, C3: Mare =3Mediu=2Redus=1Criteriile de stabilire priorităţi:C4: Mare=1 C5: Mare =3 Mediu=2 Mediu=2 Redus=3 Redus=1Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere:C1 – pondere 5;C2 - pondere 4;C3 - pondere 3;C4 - nici o pondere;C5- nici o pondere.

65

Pentru criteriul C4 (costuri asociate soluţionării problemei) s-au luat în considerare următoarele plaje de valori:

Costuri mici < 500.000 EURO – 3 puncte Costuri medii 500.000 EURO – 1.000.000 EURO – 2 puncte Costuri mari > 1.000.000 EURO – 1 punct

Criteriilor pentru stabilirea priorităţilor de acţiune nu li s-au acordat ponderi, în caz contrar un criteriu poate determina priorităţile în detrimentul celuilalt criteriu.Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarelor matrici:Se prezintă ca exemplu o problemă al cărui cod este ales întâmplător:XX-YY-ZZ. Acesteia i se aplică primul set de criterii:

Criteriul PM-XX-YY-ZZ Obs.C1 Mare - 3 Se înmulţeşte cu ponderea 5 5x3=15C2 Mare – 3 Se înmulţeşte cu ponderea 4 4x3=12C3 Redus- 1 Se înmulţeşte cu ponderea 3 3x1= 3

Total = 30Astfel scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii care se calculează înmulţind scara cantitativă cu ponderea criteriului.Scorul s-a calculat pentru fiecare problemă individuală din cadrul fiecărei categorii de probleme.Se menţionează că în cadrul fiecărei categorii de probleme au fost identificate mai multe probleme individuale, drept pentru care fiecărei probleme individuale i s-a asociat un cod de problemă care facilitează accesibilitatea documentului PLAM.

Ierarhizarea categoriilor de probleme s-a efectuat pe baza mediei aritmetice a problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme, după cum urmează:

PROBLEMA COD PROBLEMĂ

SCOR IERAR-HIZARE

Calitatea şi cantitatea apei potabile PM-01 26,2 Alimentarea deficitară cu apă potabilă din Dunăre a municipiilor Călăraşi şi Olteniţa din cauza:

PM-01-01 28

- scăderii nivelului Dunării pe perioada secetei; - formării podurilor sloiurilor de gheaţă; - poluărilor accidentale; Alimentarea deficitară cu apă potabilă a oraşelor Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti;

PM-01-02 28

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale (comunele: Gurbăneşti,Vasilaţi, Şoldanu, Dorobanţu, Căscioarele,Săruleşti -Gară, Ileana, Mitreni,Fundeni, Alexandru Odobescu, Vlad Ţepeş, Buciumeni, Frumuşani, Lehliu Sat, Lupşanu, Gălbinaşi, Ulmu, Dragoş Vodă);

PM-01-03 28

66

Calitatea necorespunzătoare a apei din pânza freatică existentă în fântânile utilizate pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor din mediul rural;

PM-01-04 28

Dimensiuni reduse ale reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivel rural (comunele: Dragalina, Valea Argovei, Ulmeni, Grădiştea, Chiselet, Spanţov, Modelu, Roseţi, Jegălia, Borcea şi Perişoru);

PM-01-05 23

Dimensiuni reduse ale reţelei de alimentare cu apă din Călăraşi, Olteniţa, Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti;

PM-01-06 23

Uzura parţială a sistemului centralizat de apă potabilă din localităţile judeţului;

PM-01-07 25

Calitatea necorespunzătoare a apei potabile în oraşele: PM-01-08 28 - Lehliu-Gară; - Budeşti; - Fundulea; Calitatea necorespunzătoare a apei potabile din Dunăre pentru municipiile Călăraşi şi Olteniţa;

PM-01-09 28

Lipsa studiilor şi strategiilor locale în managementul apei potabile, asigurarea rezervelor de apă, reducerea consumului specific de apă potabilă;

PM-01-10 23

Poluarea apei de suprafaţă PM-02 24,8

Poluarea apei generată de lipsa unor sisteme de canalizare şi staţii de epurare ale localităţilor aflate pe cursurile de apă;

PM-02-01 24

Poluarea apelor de suprafaţă generată de deversarea apelor menajere neepurate sau parţial epurate rezultate din municipiul Călăraşi;

PM-02-02 27

Poluarea apelor de suprafaţă cu ape uzate din cauza inexistenţei, resp. degradarea staţiilor de epurare de la fermele zootehnice: I.C.C.P.T. Fundulea, SC MIXALIM SA Frumuşani, SC NUTRICOM SA Olteniţa - Ferma Mănăstirea şi Ferma Chirnogi, SC AVIROM SA Vasilaţi, Fermele SC AVICOLA SA Călăraşi, SC AGROZOOTEHNICA SA  Drumu Subţire, SC IZOPOLIOL SRL Călăraşi;

PM-02-03 27

Poluarea apei generată de depozitarea necontrolată de deşeuri pe maluri; 

PM-02-04

Poluarea apei generată de nerespectarea normelor legale pentru amplasamentele platformelor privind depozitarea deşeurilor din Călăraşi, Mănăstirea, Borcea;

PM-02-04-01 27

Poluarea apei generată de depozitarea neautorizată de deşeuri situate la o distanţă mai mică de 150 m faţă de cursul de apă la Dichiseni, Jegălia, Modelu, Vasilaţi, Frumuşani, Fundeni, Plătăreşti;

PM-02-04-02 27

Poluarea apei generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele de protecţie a cursurilor de apă la Ciocăneşti,

PM-02-04-03 27

67

Borcea, Mănăstirea, Călăraşi;Poluarea apelor fluviului Dunărea şi a râului Argeş de către

agenţii economici care au activităţi de exploatare a produselor de balastieră şi sortare agregate în albia minoră a fluviului Dunărea: SC PREFAB SA Călăraşi, SUGCT Călăraşi, SC ARGOS SA Cernavodă, SC CODACO SA Călăraşi, SC DELTACONS SA Tulcea;

PM-02-05 19

Poluarea apei generată de lipsa conformării la cerinţeleeuropene a infrastructurilor portuare la Dunăre;

PM-02-06 22

Poluarea apei generată de stocarea necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţiloreconomici;

PM-02-07 24

Poluarea braţului Borcea al Dunării generată de funcţionarea necorespunzătoare a staţiei de pompare ape uzate Jirlău (Parcul Dumbrava);

PM-02-08 24

Ape uzate menajere şi industriale PM-03 26,5

Evacuarea de ape uzate neepurate generată de lipsa/nefuncţionarea staţiilor de epurare la SC EUROCOM SA Călăraşi, SC LA DORA GROUP SA Olteniţa, SC ZAHĂR SA Călăraşi, SC SIDERCA SA Călăraşi, SC DONASID SA Călăraşi;

PM-03-01 31

Evacuarea de ape uzate parţial epurate generată de degradarea staţiilor de epurare (lipsa treptei biologice din staţiile de epurare, capacitate redusă) apărţinând: Serviciului Public Apă-Canal Călăraşi, R.A.G.C.L. Olteniţa,D.G.C.L. Lehliu –Gară, S.C. PREFAB S.A. Călăraşi, S.C. COMCEH S.A. Călăraşi;

PM-03-02 31

Evacuarea de ape uzate menajere neepurate generată de lipsa staţiilor de epurare şi a reţelelor de canalizare în mediul urban şi rural;

PM-03-03 31

Evacuarea de ape uzate menajere epurate necorespunzător generată de degradarea şi dimensionarea necorespunzătoare a reţelei de canalizare a municipiului Călăraşi, a municipiului Olteniţa şi a oraşului Lehliu-Gară;

PM-03-04 24

Lipsa instalaţiilor de preepurare a apelor rezultate de la spitale/secţii de boli contagioase;

PM-03-05 24

Lipsa unor studii privind necesitatea şi găsirea unor soluţii avantajoase din punct de vedere tehnico-economic pentru preepurarea apelor menajere provenite de la surse izolate;

PM-03-06 18

Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale

PM-04 22

 Necesitatea îmbunătăţirii amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă;

PM-04-01 25

Degradări de maluri de-a lungul fluviului Dunărea; PM-04-02 16

68

Influenţa schimbărilor climatice (secetă vara şi îngheţ iarna) asupra factorilor de mediu;

PM-04-03 25

Poluarea atmosferei PM-05 20,91

Poluarea atmosferei în localităţile rurale şi urbane ale judeţului generată de încălzirea locuinţelor în sistem gospodăresc;

PM-05-01 21

Poluarea atmosferei generată de surse staţionare de ardere şi a staţiilor de distribuţie a carburanţilor;

PM-05-02 28

Poluarea atmosferei generată de extracţia, depozitarea şi transportarea ţiţeiului de la Schela de Producţie Petrolieră Bolintin – Secţia Ileana şi SC CONPET SA Ploieşti;

PM-05-03 24

Poluarea atmosferei în mediul urban şi rural generată de traficul rutier;

PM-05-04 24

Poluarea atmosferei generată de activităţile agricole (creşterea animalelor şi a păsărilor şi combaterea dăunătorilor cu mijloace aviatice);

PM-05-05 19

Poluarea atmosferei generată de emisiile de la staţia de mixturi asfaltice a Serviciului Public «Spaţii Verzi şi Pavaje»  Călăraşi; 

PM-05-06 19

Poluarea atmosferei generată de emisiile de la instalaţiile neomologate care funcţionează ca incineratoare la Spitalul Judeţean Călăraşi şi la celelalte spitale din judeţ, precum şi la Direcţia Sanitar Veterinară Călăraşi;

PM-05-07 24

Poluarea atmosferei cu particule generată de SC PREFAB SA Călăraşi;

PM-05-08 16

Poluarea atmosferei generată de arderile mocnite de la depozitul de deşeuri menajere a municipiului Călăraşi;

PM-05-09 19

Poluarea atmosferei în municipiul Călăraşi generată de activitatea SC ALCOROM SRL Călăraşi, Fabrica de ZAHĂR Călăraşi, Staţia de epurare orăşenească, inclusiv deversările accidentale în canalul Jirlău;

PM-05-10 19

Absenţa sistemelor de automonitorizare a emisiilor la sursele staţionare de poluare a aerului;

PM-05-11 19

Poluarea atmosferei generată de activităţile desfăşurate pe platforma SC SIDERCA SA Călăraşi;

PM-05-12 19

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06 20,9

Degradarea solului apărţinând platformei industriale a fostei Uzine Cocso-chimice de la SC SIDERCA SA Călăraşi;

PM-06-01 19

Deteriorarea spaţiilor societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat care dispun de utilităţi dar sunt în imposibilitatea de a fi utilizate;

PM-06-02 19

Degradarea suprafeţelor dezafectate din cadrul fostelor IAS-uri din judeţul Călăraşi, mai ales fostele complexe de creştere a animalelor;

PM-06-03 19

69

Poluarea solului şi a apei subterane generată de gestiunea necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere din gospodăriile individuale;

PM-06-04 24

Degradarea terenurilor agricole din judeţul Călăraşi generată de practici agricole neprietenoase mediului;

PM-06-05 19

Poluarea solului şi a apei subterane generată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural;

PM-06-06 24

Poluarea solului asociată activităţilor de salubrizare a căilor de acces în mediul urban;

PM-06-07 19

Poluarea solului generată de traficul rutier urban şi a traficului rutier greu pe drumurile naţionale şi judeţene;

PM-06-08 24

Poluarea solului generată de traficul feroviar; PM-06-09 19 Poluarea solului şi a apei subterane generată de stocarea necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţilor economici;

PM-06-10 23

Urbanizarea mediului PM-07 20,16

Absenţa unui concept de dezvoltare şi reabilitare urbanistică în abordare durabilă, integrat în strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Călăraşi;

PM-07-01 16

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa;

PM-07-02 27

Poluarea sonoră şi prin vibraţii în municipiile Călăraşi şi Olteniţa generată de traficul rutier privat şi industrial urban;

PM-07-03 24

Absenţa datelor şi a informaţiilor specifice referitoare la problemele de urbanism din judeţul Călăraşi în relaţie cu sănătatea umană şi mediul;

PM-07-04 18

Diminuarea suprafeţelor zonelor naturale/agricole ca urmare a modificării folosinţei unor terenuri naturale sau agricole în terenuri pentru construcţii;

PM-07-05 16

Poluarea cu unde electromagnetice de foarte înaltă frecvenţa în municipiul Călăraşi generată de antenele pentru telefonia mobilă;

PM-07-06 20

Gestiunea deşeurilor PM-08 25,83

Poluarea mediului generată de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane şi rurale;

PM-08-01

Colectarea şi depozitarea neselectivă a deşeurilor la generatori (persoane fizice şi juridice) respectiv la depozitele de deşeuri menajere;

PM-08-01-01 24

Lipsa dotărilor şi spaţiilor necesare depozitării deşeurilor menajere la nivelul fiecărui consiliu local;

PM-08-01-02 31

Expirarea capacităţii de depozitare a depozitului de deşeuri menajere din municipiul Călăraşi;

PM-08-01-03 36

70

Întărirea capăcităţii instituţionale a tuturor serviciilor publice de salubritate şi a altor instituţii descentralizate ale statului cu atribuţii în gestionarea deşeurilor;

PM-08-01-04 19

Poluarea mediului generată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor agricole vegetale şi animaliere (gunoi de grajd);

PM-08-02

Lipsa unui plan de monitorizare (identificare, colectare, compostare, recuperare şi valorificare) a depozitelor de dejecţii animaliere;

PM-08-02-01 19

Depozitarea necontrolată (în special pe malul cursurilor de apă) a dejecţiilor animaliere;

PM-08-02-02 36

Lipsa unei politici de gestiune a deşeurilor agricole vegetale; PM-08-02-03 19Degradarea instalaţiilor de epurare şi centrifugare din cadrul

fermelor (de stat sau private) din judeţul Călăraşi; PM-08-02-04 28

Poluarea mediului generată de deşeurile periculoase (deşeuri spitaliceşti, pesticide, POP, CFC, HCFC, HALONI, diverse substanţe chimice)

PM-08-03

Lipsa unui plan de identificare, depozitare, recuperare, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase;

PM-08-03-01 24

Lipsa unui sistem propriu de colectare, transport, depozitare şi incinerare a deşeurilor spitaliceşti pentru Spitalele judeţului Călăraşi conform standardelor europene;

PM-08-03-02 31

Poluarea mediului generată de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor recuperabile – feroase şi neferoase, baterii şi acumulatori, hârtie şi carton, mase plastice inclusiv PET- uri, textile, sticlă, rumeguşuri şi deşeuri din lemn, uleiuri uzate şi articole tehnice de cauciuc inclusiv anvelope;

PM-08-04

Lipsa unei reţele judeţene de colectare a deşeurilor recuperabile în special pentru cele mai puţin solicitate (PET, anvelope, uleiuri uzate, sticlă, etc);

PM-08-04-01 24

Lipsa unui plan de gestiune a deşeurilor recuperabile. PM-08-04-02 19

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09 22

Lipsa unui sistem de monitorizare conform standardelor Uniunii Europene a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului;

PM-09-01 27

Lipsa unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană, cu utilizarea comună a ambelor tipuri de informaţii în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei;

PM-09-02 19

Lipsa unor rapoarte specifice cu privire la impactul calităţii mediului asupra sănătăţii umane precum şi impactul socio-economic în relaţie cu starea de sănătate a comunităţii;

PM-09-03 16

Lipsa personalului de specialitate – asistenţi de igienă din cadrul cabinetelor medicale de familie;

PM-09-04 25

Lipsa unui sistem informaţional operaţional, resurse umane şi PM-09-05 25

71

mijloace de deplasare pentru controlul bolilor transmisibile;Lipsa unui studiu privind situaţia aprovizionării cu apă de

băut pentru locuitorii din localităţile judeţului Călăraşi – unul din principalii factori de risc asupra stării de sănătate a populaţiei;

PM-09-06 25

Lipsa unui program de educaţie a populaţiei în vederea adoptării unui stil de viaţa sanogen.

PM-09-07 17

Degradarea mediului natural şi construit PM-10 22,63

Degradarea habitatului natural de zona umedă necesar supravieţuirii păsărilor din Rezervaţia avifaunistică Iezer Călăraşi;

PM-10-01 23

Degradarea ecosistemului din incinta amenajată pentru orezărie din Ostrovul Călăraşi-Răul;

PM-10-02 23

Afectarea speciilor de avifaună din A.I.A. Ciocăneşti generat de lipsa regimului de protecţie;

PM-10-03 19

Degradarea mediului natural al insulelor de pe Dunăre generată de lipsa regimului de protecţie;

PM-10-04 23

Degradarea solului şi a malurilor generată de desfiinţarea perdelelor de protecţie;

PM-10-05 19

Afectarea florei şi faunei sălbatice din judeţ prin practicarea unor tehnologii neprietenoase mediului în agricultură;

PM-10-06 26

Afectarea faunei cinegetice prin practicarea vânătorii neorganizate şi a braconajului;

PM-10-07 22

Degradarea monumentelor arhitectonice şi istorice: în municipiul Călăraşi - Casa Ana şi Marinache Popescu (constr.1907) Casa Demetriad (constr.1888), Casa Crusescu (constr. 1897), Casa Eliza Palade (constr.1900), Casa Păpatriandafil (constr. 1905), Casa Anghelide (constr. 1906), Casa Atanase Petrescu (constr. 1888), Casa Vasile Vitan (constr. 1925); în municipiul Olteniţa - Muzeul de Arheologie (constr. în 1925); în Comuna Valea Argovei – Casa Boierească (constr. sec. XVIII); în sat Tudor Vladimirescu comuna Perişoru – Conacul Pribegeanu (constr. 1902); imobile din centrul vechi al municipiului Călăraşi: Locuinţe cu prăvălii construite în prima jumatate a sec. XX din Str. Bucureşti nr. 161-163, Poşta veche (constr. 1904-1905) din str. Bucureşti nr. 193, Fosta Judecătorie Călăraşi (constr. 1905) din str. Griviţa nr. 86, Depozit construit în 1921 din str. Griviţa nr. 179-181, Cazarma pompierilor (constr.1897) din str. Pompierilor nr. 1, Grupul Şcolar Agricol (constr.1926-1938)din str. Prel Bucureşti nr. 8, Liceul “Ştirbei Vodă” (constr. 1881-1884) din str. Bucureşti nr. 159, Prefectura Judeţului Călăraşi

PM-10-08 22

72

(constr. 1898) din str. Sloboziei nr. 1. Degradarea bisericilor şi ansamblurilor mănăstireşti: Biserica “Adormirea Maicii Domnului “ (constr. 1860) din sat Chiselet, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”(CONSTR. 1862) din sat Ciocăneşti, Ansamblul schitului Codreni (constr. 1678) din sat Codreni, Biserica “Sf.Dumitru şi Sf.Nestor (constr. 1660) din sat Mănăstirea, Biserica “Sf. Apostol Andrei” (constr. 1732) - Casele boierilor Dudeşti din sat Fundeni, Mănăstirea Negoeşti (constr. 1649) din sat Negoeşti, Ruinele Bisericii “Sf.Nicolae” (constr. 1796) din sat Pisigaia, Mănăstirea Plătăreşti (constr. 1646), Biserica “Sf. Mercurie” şi CASA Domnească din sat Plătăreşti, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (constr.1828) din sat Tăriceni.

PM-10-09 27

Degradarea monumentelor de artă plastică cu valoare memorială şi istorică: Ansamblul de cruci de piatră din “Cimitirul Afurisit” sat Lehliu datat din sec. XVIII – XIX, Ansamblul de cruci de piatra din Sat Ulmu datat sec. XIX.

PM-10-10 19

Degradarea siturilor arheologice: Măriuţa – La Movilă, com. Belciugatele, aşezare

eneolitică (cultura Gumelniţa-mil.V a Ch.) cu două niveluri de locuire;

Sultana – Malu Roşu, com. Mănăstirea, aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa – mil V a Ch.) cu trei niveluri de locuire;

Grădiştea Coslogeni, com. Roseţi, aşezare neolitică (Bolintineanu-Hamangia, mil. V a Ch.) tumul epoca bronzului timpuriu; aşezare Coslogeni;

Gălăţui – Movila Berzei, com. Alexandru Odobescu, aşezare Bolintineanu(mil. V a Ch.); aşezare Boian (mil. V a Ch.);

Căscioarele – D’aia parte, aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa – mil.V a Ch.) cu două niveluri de locuire; Boian-Grădiştea Ulmilor, aşezare Boian (mil. V a Ch.),

aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa- mil. V a Ch.) cu două niveluri de locuire, necropolă eneolitică.

PM-10-11 26

Educaţia ecologică PM-11 22,14

Nivelul scăzut al educaţiei ecologice, al angajamentului comunitar în protecţia mediului şi lipsa grupurilor expert comunitare;

PM-11-01 24

Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi a persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare;

PM-11-02 22

Lipsa training-lui comunitar pentru toate nivelurile şi structurile;

PM-11-03 19

73

Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă a comunităţii – factor de evaluare a indicatorilor de dezvoltare comunitară;

PM-11-04 22

Lipsa unor strategii comune între autoritatea de mediu, lideri comunitari şi ONG;

PM-11-05 22

Nivelul scăzut al reacţiei comunitare la agresarea factorilor de mediu şi la acţiunile cu impact negativ asupra mediului;

PM-11-06 24

Absenţa unui centru de informare şi analiză comunitar în municipiul Călăraşi;

PM-11-07 22

Transporturile PM-12 20,7

Absenţa reţelelor de monitorizare a poluării chimice, fonice, şi fizice generate de traficul rutier;

PM-12-01 27

Lipsa studiilor specifice privind efectele traficului şi a căilor de trafic cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului;

PM-12-02 15

Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze acide şi metale grele generate de traficul rutier;

PM-12-03 33

Poluarea fonică şi prin vibraţii generată de traficul rutier şi feroviar în localităţile judeţului Călăraşi;

PM-12-04 15

Lipsa managementului adecvat pentru transportul deşeurilor specifice: uleiuri uzate, anvelope şi acumulatori;

PM-12-05 15

Absenţa mijloacelor financiare şi legislative pentru încurajarea utilizării de autovehicole dotate cu sisteme de reducere a emisiilor;

PM-12-06 27

Poluarea mediului datorată creşterii morbidităţii şi mortalităţii prin accidente rutiere;

PM-12-07 15

Absenţa studiilor şi măsurilor intensive de fluidizare a traficului în timp şi spaţiu pentru arterele urbane şi cele naţionale;

PM-12-08 19

Lipsa depozitelor specifice pentru deşeurile provenite de la mijloacele de transport şi a soluţiilor de reciclare a acestor deşeuri;

PM-12-09 22

Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă comunitară în judeţul Călăraşi (economică – marfa industrială şi de consum, socială – agrement şi habitat uman, umană - loc de muncă);

PM-12-10 15

Lipsa inventarierii şi a soluţiilor de eliminare pentru autovehicolele abandonate aleator de populaţie şi de agenţi economici;

PM-12-11 15

Absenţa programelor specifice de evaluare a importului de autovehicole cu producţia autohtonă din punct de vedere al mediului;

PM-12-12 19

Absenţa mijloacelor eficiente energetic şi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru transportul rutier, feroviar şi fluvial din judeţul Călăraşi.

PM-12-13 24

Întărirea capăcităţii instituţionale a APM Călăraşi

PM-13 23,14

74

Absenţa analizelor acreditate pentru principalii indicatori de poluare locală;

PM-13-01 26

Absenţa unui management eficient al resurselor umane şi instruirea personalului;

PM-13-02 26

Subevaluarea necesităţii juridice, publice şi de cooperare a autorităţii de mediu;

PM-13-03 19

Lipsa resurselor financiare şi tehnice în scopul eficientizării rezultatelor prin alocarea mobilităţilor şi a infrastructurii;

PM-13-04 18

Capacitate organizatorică şi profesională insuficientă pentru preluarea sarcinilor şi responsabilităţilor necesare respectării Directivelor UE ce sunt sau vor fi transpuse în legislaţia românească;

PM-13-05 27

Lipsa structurării profesionale inclusă în structura funcţională a autorităţii de mediu;

PM-13-06 19

Absenţa unui sediu funcţional; PM-13-07 27

Aspecte legislative PM-14 19,75

Absenţa reglementărilor necesare transpunerii la nivel local a prevederilor ce decurg din ratificarea unor convenţii internaţionale sau acte legislative europene;

PM-14-01 22

Lipsa unui sistem legislativ flexibil, cu posibilitatea creării de acte normative locale agreate ierarhic superior, în scopul dezvoltării şi creşterii capacităţii de implicare a comunităţii în luarea deciziilor de mediu;

PM-14-02 22

Absenţa legislaţiei organice necesare corelării şi stabilirii obiectivelor generale de mediu ale României pentru legile generale şi legile conexe;

PM-14-03 19

Lipsa corelării în timp şi spaţiu a legislaţiei conexe legislaţiei de bază a mediului în termeni progresivi şi obiectivi;

PM-14-04 19

Absenţa implementării unor programe specifice legislative şi financiare de sprijin din partea U.E. a conservării biodiversităţii naturale în contextul includerii României în ecosistemul european şi în metodele de protecţie a naturii şi a emisiilor la nivel U.E.;

PM-14-05 22

Absenţa liniilor de credit financiar sau a suportului fiscal local pentru sprijinul conservării sau protecţiei mediului înconjurător;

PM-14-06 18

Insuficienţa structurilor organizatorice la nivelul APM Călăraşi, a administraţiei publice locale şi a agenţilor economici privind adaptarea la cerinţele impuse de protecţia şi managementul mediului;

PM-14-07 18

Absenţa pregătirii continue a specialiştilor de mediu direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor şi ţintelor specifice conform cu legislaţia U.E.;

PM-14-08 18

Turism şi agrement PM-15 23,4

75

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor şi al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber;

PM-15-01 22

Lipsa strategiilor locale şi regionale de dezvoltare a turismului ecologic şi ştiinţific în special;

PM-15-02 22

Lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice şi de agrement

PM-15-03 26

Cauze asociate instituţiilor şi factorilor cheie: administrarea necorespunzătoare a potenţialului existent, neaplicarea legilor existente, ignorarea aspectelor de protecţia mediului, lipsa de preocupare privind atât valorificarea potenţialului cât şi satisfacerea cerinţelor populaţiei, lipsa unei legislaţii clare privind ariile protejate/rezervaţiile naturale;

PM-15-04 22

Cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei ecologice, ignorarea legislaţiei, neimplicarea în organizarea unor forme de turism cum ar fi agroturismul;

PM-15-05 22

Apă de calitate necorespunzătoare îmbăierii în braţul Borcea şi fluviul Dunărea;

PM-15-06 28

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în ariile protejate şi în rezervaţiile naturale din judeţul Călăraşi;

PM-15-07 26

Lipsa sistemului centralizat de canalizare în zonele amenajate de agrement;

PM-15-08 19

Necesitatea protecţiei speciilor de floră şi faună protejate şi trecute pe listele roşii ale României şi U.E., ţintele grupurilor turistice;

PM-15-09 26

Lipsa dotărilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masă sau de performanţă în aer liber;

PM-15-10 20

Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor financiare corespunzătoare dezvoltării agroturismului şi a altor forme de turism;

PM-15-11 24

Absenţa lobby-lui turistic atât de uzual în alte situri naturale în Europa;

PM-15-12 27

Absenţa organizării eficiente a siturilor utilizate în turismul taberelor şcolare;

PM-15-13 17

Absenţa unor norme şi regulamente specifice de administrare a potenţialului natural şi peisagistic în scop turistic şi de agrement prin practicarea unui turism neorganizat şi punctiform, desfăşurat pe areale şi în situri mari, imposibil de monitorizat şi de stabilit unele măsuri adecvate reducerii riscului de afectare a mediului natural;

PM-15-14 26

Amplasarea obiectivelor turistice localizate în zone izolate care nu sunt dotate cu staţii de epurare a apelor uzate menajere şi cu locuri de depozitare finală ecologică a deşeurilor.

PM-15-15 24

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 25

76

Lipsa unui program de monitorizare şi evaluare a zonelor din judeţul Călăraşi în care se practică o activitate agricolă cu un impact asupra mediului, implicit creşterea de animale;

PM-16-01 23

Lipsa unei strategii de dezvoltare rurală la nivelul judeţului Călăraşi.

PM-16-02 27

Ierarhizarea celor 16 categorii de probleme s-a efectuat în ordine descrescătoare a mediei aritmetice a problemelor individuale cuprinse în fiecare categorie:

LISTA CU REZULTATELE PROCESULUI DE IERARHIZARE

Ape uzate menajere şi industriale PM-03 26,5

Calitatea şi cantitatea apei potabile PM-01 26,2Gestiunea deşeurilor PM-08 25,83

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 25Poluarea apei de suprafaţă PM-02 24,8

Turism şi agrement PM-15 23,4Întărirea capacităţii instituţionale a APM

CălăraşiPM-13 23,14

Degradarea mediului natural şi construit PM-10 22,63Educaţia ecologică PM-11 22,14

Pericole generate de catastrofe, fenomenenaturale

PM-04 22

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09 22Poluarea atmosferei PM-05 20,91

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06 20,9Transporturile PM-12 20,7

Urbanizarea mediului PM-07 20,16Aspecte legislative PM-14 19,75

Stabilirea priorităţilor de mediu pentru acţiune s-a efectuat pe baza următoarei matrici:

Criteriul PM-XX-YY-ZZ Obs.C4 Mare - 1 Se înmulţeşte cu scorul de la ierarhizare:

1 x 30 = 30C5 Mediu – 2 Se înmulţeşte cu scorul de la ierarhizare:

2 x 30 = 60

77

TOTAL = 90

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii.Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativă a criteriului şi scorul problemei rezultat din matricea pentru ierarhizare.Procedura s-a aplicat pentru fiecare problema individuală de mediu din cadrul fiecărei categorii de probleme. Prioritizarea categoriilor de probleme s-a efectuat pe baza mediei aritmetice a problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme, după cum urmează:

PROBLEMA COD PROBLEMA

SCOR PRIORI-TIZARE

Calitatea şi cantitatea apei potabile PM-01 107,6 Alimentarea deficitară cu apă potabilă din Dunăre a municipiilor Călăraşi şi Olteniţa din cauza:

PM-01-01 168

- scăderii nivelului Dunării pe perioada secetei; - formării podurilor sloiurilor de gheaţă; - poluărilor accidentale. Alimentarea deficitară cu apă potabilă a oraşelor Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti;

PM-01-02 84

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale (comunele: Gurbăneşti,Vasilaţi, Şoldanu, Dorobanţu, Căscioarele, Săruleşti -Gară, Ileana, Mitreni, Fundeni, Alexandru Odobescu, Vlad Ţepeş, Buciumeni, Frumuşani, Lehliu Sat, Lupşanu, Gălbinaşi, Ulmu, Dragoş Vodă);

PM-01-03 112

Calitatea necorespunzătoare a apei din pânza freatică existentă în fântânile utilizate pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor din mediul rural;

PM-01-04 112

Dimensiuni reduse ale reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivel rural (comunele: Dragalina, Valea Argovei, Ulmeni, Grădiştea, Chiselet şi Spanţov, Modelu, Roseţi, Jegălia, Borcea şi Perişoru);

PM-01-05 69

Dimensiuni reduse ale reţelei de alimentare cu apă din Călăraşi, Olteniţa, Lehliu-Gară, Fundulea şi Budeşti;

PM-01-06 69

Uzura parţială a sistemului centralizat de apă potabilă din localităţile judeţului;

PM-01-07 100

Calitatea necorespunzătoare a apei potabile în oraşele: PM-01-08 112 - Lehliu-Gară; - Budeşti;

78

- Fundulea; Calitatea necorespunzătoare a apei potabile din Dunăre pentru municipiile Călăraşi şi Olteniţa;

PM-01-09 112

Lipsa studiilor şi strategiilor locale în managementul apei potabile, asigurarea rezervelor de apă, reducerea consumului specific de apă potabilă;

PM-01-10 138

Poluarea apei de suprafaţă PM-02 96,4

Poluarea apei generată de lipsa unor sisteme de canalizare şi staţii de epurare ale localităţilor aflate pe cursurile de apă;

PM-02-01 96

Poluarea apelor de suprafaţă generată de deversarea apelor menajere neepurate sau parţial epurate rezultate din municipiul Călăraşi;

PM-02-02 81

Poluarea apelor de suprafaţă cu ape uzate din cauza inexistenţei, resp. degradarea staţiilor de epurare de la fermele zootehnice: I.C.C.P.T. Fundulea, SC MIXALIM SA Frumuşani, SC NUTRICOM SA Olteniţa - Ferma Mănăstirea şi Ferma Chirnogi, SC AVIROM SA Vasilaţi, Fermele SC AVICOLA SA Călăraşi, SC AGROZOOTEHNICA SA  Drumu Subţire, SC IZOPOLIOL SRL Călăraşi;

PM-02-03 81

Poluarea apei generată de depozitarea necontrolată de deşeuri pe maluri; 

PM-02-04

Poluarea apei generată de nerespectarea normelor legale pentru amplasamentele platformelor privind depozitarea deşeurilor din Călăraşi, Mănăstirea, Borcea;

PM-02-04-01 108

Poluarea apei generată de depozitarea neautorizată de deşeuri situate la o distanţă mai mică de 150 m faţă de cursul de apă la Dichiseni, Jegălia, Modelu, Vasilaţi, Frumuşani, Fundeni, Plătăreşti;

PM-02-04-02 108

Poluarea apei generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele de protecţie a cursurilor de apă la Ciocăneşti, Borcea, Mănăstirea, Călăraşi;

PM-02-04-03 108

Poluarea apelor fluviului Dunărea şi a Răului Argeş de către agenţii economici care au activităţi de exploatare a produselor de balastieră şi sortare agregate în albia minoră a fluviului Dunărea: SC PREFAB SA Călăraşi, SUGCT Călăraşi, SC ARGOS SA Cernavodă, SC CODACO SA Călăraşi, SC DELTACONS SA Tulcea;

PM-02-05 76

Poluarea apei generată de lipsa conformării la cerinţele europene a infrastructurilor portuare la Dunăre;

PM-02-06 66

Poluarea apei generată de stocarea necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţilor economici;

PM-02-07 120

Poluarea braţului Borcea al Dunării generată de PM-02-08 120

79

funcţionarea necorespunzătoare a staţiei de pompare ape uzate Jirlău (Parcul Dumbrava) ;

Ape uzate menajere şi industriale PM-03 106

Evacuarea de ape uzate neepurate generată de lipsa/nefuncţionarea staţiilor de epurare la SC EUROCOM SA Călăraşi, SC LA DORA GROUP SA Olteniţa, SC ZAHĂR SA Călăraşi, SC SIDERCA SA Călăraşi, SC DONASID SA Călăraşi;

PM-03-01 124

Evacuarea de ape uzate parţial epurate generată de degradarea staţiilor de epurare (lipsa treptei biologice din staţiile de epurare, capacitate redusă) aparţinând: Serviciului Public Apă-Canal Călăraşi, R.A.G.C.L. Olteniţa , D.G.C.L. Lehliu – Gară, S.C. PREFAB S.A. Călăraşi, S.C. COMCEH S.A. Călăraşi;

PM-03-02 124

Evacuarea de ape uzate menajere neepurate generată de lipsa staţiilor de epurare şi a reţelelor de canalizare în mediul urban şi rural;

PM-03-03 124

Evacuarea de ape uzate menajere epurate necorespunzător generată de degradarea şi dimensionarea necorespunzătoare a reţelei de canalizare a municipiului Călăraşi, a municipiului Olteniţa şi a oraşului Lehliu-Gară;

PM-03-04 96

Lipsa instalaţiilor de preepurare a apelor rezultate de la spitale/secţii de boli contagioase;

PM-03-05 96

Lipsa unor studii privind necesitatea şi găsirea unor soluţii avantajoase din punct de vedere tehnico-economic pentru preepurarea apelor menajere provenite de la surse izolate;

PM-03-06 72

Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale

PM-04 96,33

 Necesitatea îmbunătăţirii amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă;

PM-04-01 100

Degradări de maluri de-a lungul fluviului Dunărea; PM-04-02 64 Influenţa schimbărilor climatice (secetă vara şi îngheţ

iarna) asupra factorilor de mediu; PM-04-03 125

Poluarea atmosferei PM-05 79,41

Poluarea atmosferei în localităţile rurale şi urbane ale judeţului generată de încălzirea locuinţelor în sistem gospodăresc;

PM-05-01 84

Poluarea atmosferei generată de surse staţionare de ardere şi a staţiilor de distribuţie a carburanţilor;

PM-05-02 84

Poluarea atmosferei generată de extracţia, depozitarea şi transportarea ţiţeiului de la Schela de Producţie Petrolieră Bolintin – Secţia Ileana şi SC CONPET SA Ploieşti;

PM-05-03 96

80

Poluarea atmosferei în mediul urban şi rural generată de traficul rutier;

PM-05-04 72

Poluarea atmosferei generată de activităţile agricole (creşterea animalelor şi a păsărilor şi combaterea dăunătorilor cu mijloace aviatice);

PM-05-05 95

Poluarea atmosferei generată de emisiile de la staţia de mixturi asfaltice a Serviciului Public «Spaţii Verzi şi Pavaje»  Călăraşi; 

PM-05-06 76

Poluarea atmosferei generată de emisiile de la instalaţiile neomologate care funcţionează ca incineratoare la Spitalul Judeţean Călăraşi şi la celelalte spitale din judeţ, precum şi la Direcţia Sanitar Veterinară Călăraşi;

PM-05-07 72

Poluarea atmosferei cu particule generată de SC PREFAB SA Călăraşi;

PM-05-08 80

Poluarea atmosferei generată de arderile mocnite de la depozitul de deşeuri menajere a municipiului Călăraşi;

PM-05-09 66

Poluarea atmosferei în municipiul Călăraşi generată de activitatea SC ALCOROM SRL Călăraşi, Fabrica de ZAHĂR Călăraşi, Staţia de epurare orăşenească, inclusiv deversările accidentale în canalul Jirlău;

PM-05-10 76

Absenţa sistemelor de automonitorizare a emisiilor la sursele staţionare de poluare a aerului;

PM-05-11 76

Poluarea atmosferei generată de activităţile desfăşurate pe platforma SC SIDERCA SA Călăraşi;

PM-05-12 76

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06 91,2 Degradarea solului apărţinând platformei industriale a fostei

Uzine Cocso-chimice de la SC SIDERCA SA Călăraşi;PM-06-01 76

Deteriorarea spaţiilor societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat care dispun de utilităţi dar sunt în imposibilitatea de a fi utilizate;

PM-06-02 95

Degradarea suprafeţelor dezafectate din cadrul fostelor IAS-uri din judeţul Călăraşi, mai ales fostele complexe de creştere a animalelor;

PM-06-03 76

Poluarea solului şi a apei subterane generată de gestiunea necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere din gospodăriile individuale;

PM-06-04 120

Degradarea terenurilor agricole din judeţul Călăraşi generată de practici agricole neprietenoase mediului;

PM-06-05 95

Poluarea solului şi a apei subterane generată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural;

PM-06-06 72

Poluarea solului asociată activităţilor de salubrizare a căilor de acces în mediul urban;

PM-06-07 95

Poluarea solului generată de traficul rutier urban şi a traficului rutier greu pe drumurile naţionale şi judeţene;

PM-06-08 96

81

Poluarea solului generată de traficul feroviar; PM-06-09 95Poluarea solului şi a apei subterane generată de stocarea

necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţilor economici;

PM-06-10 92

Urbanizarea mediului PM-07 100,83

Absenţa unui concept de dezvoltare şi reabilitare urbanistică în abordare durabilă, integrat în strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Călăraşi;

PM-07-01 80

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane din municipiile Călăraşi şi Olteniţa;

PM-07-02 135

Poluarea sonoră şi prin vibraţii în municipiile Călăraşi şi Olteniţa generată de traficul rutier privat şi industrial urban;

PM-07-03 120

Absenţa datelor şi a informaţiilor specifice referitoare la problemele de urbanism din judeţul Călăraşi în relaţie cu sănătatea umană şi mediul;

PM-07-04 90

Diminuarea suprafeţelor zonelor naturale/agricole ca urmare a modificării folosinţei unor terenuri naturale sau agricole în terenuri pentru construcţii;

PM-07-05 80

Poluarea cu unde electromagnetice de foarte înaltă frecvenţă în municipiul Călăraşi generată de antenele pentru telefonia mobilă.

PM-07-06 100

Gestiunea deşeurilor PM-08 104,23

Poluarea mediului generată de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane şi rurale;

PM-08-01

Colectarea şi depozitarea neselectivă a deşeurilor la generatori (persoane fizice şi juridice) respectiv la depozitele de deşeuri menajere;

PM-08-01-01 96

Lipsa dotărilor şi spaţiilor necesare depozitării deşeurilor menajere la nivelul fiecărui consiliu local;

PM-08-01-02 155

Expirarea capacităţii de depozitare a depozitului de deşeuri menajere din municipiul Călăraşi;

PM-08-01-03 108

Întărirea capacităţii instituţionale a tuturor serviciilor publice de salubritate şi a altor instituţii descentralizate ale statului cu atribuţii în gestionarea deşeurilor;

PM-08-01-04 76

Poluarea mediului generată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor agricole vegetale şi animaliere (gunoi de grajd);

PM-08-02

Lipsa unui plan de monitorizare (identificare, colectare,compostare, recuperare şi valorificare) a depozitelor de dejecţii animaliere;

PM-08-02-01 76

Depozitarea necontrolată (în special pe malul cursurilor de apă) a dejecţiilor animaliere;

PM-08-02-02 180

Lipsa unei politici de gestiune a deşeurilor agricole vegetale; PM-08-02-03 76

82

Degradarea instalaţiilor de epurare şi centrifugare din cadrul fermelor (de stat sau private) din judeţul Călăraşi;

PM-08-02-04 56

Poluarea mediului generată de deşeurile periculoase (deşeuri spitaliceşti, pesticide, POP, CFC, HCFC, HALONI, diverse substanţe chimice);

PM-08-03

Lipsa unui plan de identificare, depozitare, recuperare, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase;

PM-08-03-01 120

Lipsa unui sistem propriu de colectare, transport, depozitare şi incinerare a deşeurilor spitaliceşti pentru Spitalele judeţului Călăraşi conform standardelor europene;

PM-08-03-02 124

Poluarea mediului generată de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor recuperabile – feroase şi neferoase, baterii şi acumulatori, hârtie şi carton, mase plastice inclusiv PET- uri, textile, sticlă, rumeguşuri şi deşeuri din lemn, uleiuri uzate şi articole tehnice de cauciuc inclusiv anvelope;

PM-08-04

Lipsa unei reţele judeţene de colectare a deşeurilor recuperabile în special pentru cele mai puţin solicitate (PET, anvelope, uleiuri uzate, sticlă, etc);

PM-08-04-01 96

Lipsa unui plan de gestiune a deşeurilor recuperabile. PM-08-04-02 95

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09 91,28

Lipsa unui sistem de monitorizare conform standardelor Uniunii Europene a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului;

PM-09-01 81

Lipsa unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană, cu utilizarea comună a ambelor tipuri de informaţii în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei;

PM-09-02 76

Lipsa unor rapoarte specifice cu privire la impactul calităţii mediului asupra sănătăţii umane precum şi impactul socio-economic în relaţie cu starea de sănătate a comunităţii;

PM-09-03 69

Lipsa personalului de specialitate – asistenţi de igienă din cadrul cabinetelor medicale de familie;

PM-09-04 125

Lipsa unui sistem informaţional operaţional, resurse umane şi mijloace de deplasare pentru controlul bolilor transmisibile;

PM-09-05 125

Lipsa unui studiu privind situaţia aprovizionării cu apă de băut pentru locuitorii din localităţile judeţului Călăraşi – unul din principalii factori de risc asupra stării de sănătate a populaţiei;

PM-09-06 75

Lipsa unui program de educaţie a populaţiei în vederea adoptării unui stil de viaţa sanogen.

PM-09-07 88

Degradarea mediului natural şi construit PM-10 92,54

Degradarea habitatului natural de zona umedă necesar PM-10-01 115

83

supravieţuirii păsărilor din Rezervaţia avifaunistică Iezer Călăraşi; Degradarea ecosistemului din incinta amenajată pentru

orezărie din Ostrovul Călăraşi-Răul;PM-10-02 92

Afectarea speciilor de avifaună din A.I.A. Ciocăneşti generat de lipsa regimului de protecţie;

PM-10-03 76

Degradarea mediului natural al insulelor de pe Dunăre generată de lipsa regimului de protecţie;

PM-10-04 92

Degradarea solului şi a malurilor generată de desfiinţarea perdelelor de protecţie;

PM-10-05 76

Afectarea florei şi faunei sălbatice din judeţ prin practicarea unor tehnologii neprietenoase mediului în agricultură;

PM-10-06 130

Afectarea faunei cinegetice prin practicarea vânătorii neorganizate şi a braconajului;

PM-10-07 110

Degradarea monumentelor arhitectonice şi istorice: în municipiul Călăraşi - Casa Ana şi Marinache Popescu (constr.1907) Casa Demetriad (constr.1888), Casa Crusescu (constr. 1897), Casa Eliza Palade (constr.1900), Casa Păpatriandafil (constr. 1905), Casa Anghelide (constr. 1906), Casa Atanase Petrescu (constr. 1888), Casa Vasile Vitan (constr. 1925);

în municipiul Olteniţa - Muzeul de Arheologie (constr. în 1925);

în Comuna Valea Argovei – Casa Boierească (constr. sec. XVIII);

în sat Tudor Vladimirescu comuna Perişoru – Conacul Pribegeanu (constr. 1902);

imobile din centrul vechi al municipiului Călăraşi: Locuinţe cu prăvălii construite în prima jumatate a sec. XX din Str. Bucureşti nr. 161-163, Poşta veche (constr. 1904-1905) din str. Bucureşti nr. 193, Fosta Judecătorie Călăraşi (constr. 1905) din str. Griviţa nr. 86, Depozit construit în 1921 din str. Griviţa nr. 179-181, Cazarma pompierilor (constr.1897) din str. Pompierilor nr. 1, Grupul Şcolar Agricol (constr.1926-1938)din str. Prel Bucureşti nr. 8,Liceul “Ştirbei Vodă » (constr. 1881-1884) din str. Bucureşti nr. 159,Prefectura Judeţului Călăraşi (constr. 1898) din str. Sloboziei nr. 1.

PM-10-08 66

Degradarea bisericilor şi ansamblurilor mănăstireşti: Biserica “Adormirea Maicii Domnului “ (constr. 1860) din sat Chiselet, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”(CONSTR. 1862) din sat Ciocăneşti, Ansamblul schitului Codreni (constr. 1678) din sat Codreni, Biserica “Sf.Dumitru şi Sf.Nestor (constr. 1660) din sat Mănăstirea, Biserica “Sf. Apostol Andrei”(constr. 1732) - Casele boierilor Dudeşti din sat Fundeni, Mănăstirea Negoeşti (constr. 1649) din sat Negoeşti, Ruinele Bisericii “Sf.Nicolae” (constr. 1796) din sat Pisigaia, Mănăstirea Plătăreşti (constr. 1646), Biserica “Sf. Mercurie” şi CASA Domnească din Sat Plătăreşti, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (constr.1828) din sat Tăriceni.

PM-10-09 81

84

Degradarea monumentelor de artă plastică cu valoare memorială şi istorică: Ansamblul de cruci de piatră din “Cimitirul Afurisit” sat Lehliu datat din sec. XVIII – XIX, Ansamblul de cruci de piatră din Sat Ulmu datat sec. XIX.

PM-10-10 76

Degradarea siturilor arheologice: Măriuţa – La Movilă, com. Belciugatele, aşezare

eneolitică (cultura Gumelniăa-mil.V a Ch.) cu două niveluri de locuire;

Sultana – Malu Roşu, com. Mănăstirea, aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa – mil V a Ch.) cu trei niveluri de locuire;

Grădiştea Coslogeni, com. Roseţi, aşezare neolitică (Bolintineanu-Hamangia, mil. V a Ch.) tumul epoca bronzului timpuriu; aşezare Coslogeni;

Gălăţui – Movila Berzei, com. Alexandru Odobescu, aşezare Bolintineanu (mil. V a Ch.); aşezare Boian (mil. V a Ch.);

Căscioarele – D’aia parte, aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa – mil.V a Ch.) cu două niveluri de locuire; Boian-Grădiştea Ulmilor, aşezare Boian (mil. V a Ch.),

aşezare eneolitică (cultura Gumelniţa- mil. V a Ch.) cu două niveluri de locuire, necropola eneolitică.

PM-10-11 104

Educaţia ecologică PM-11 101

Nivelul scăzut al educaţiei ecologice, al angajamentului comunitar în protecţia mediului şi lipsa grupurilor expert comunitare;

PM-11-01 96

Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi a persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare;

PM-11-02 110

Lipsa training-lui comunitar pentru toate nivelurile şi structurile;

PM-11-03 95

Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă a comunităţii – factor de evaluare a indicatorilor de dezvoltare comunitară;

PM-11-04 88

Lipsa unor strategii comune între autoritatea de mediu, lideri comunitari şi ONG;

PM-11-05 88

Nivelul scăzut al reacţiei comunitare la agresarea factorilor de mediu şi la acţiunile cu impact negativ asupra mediului;

PM-11-06 120

Absenţa unui centru de informare şi analiză comunitar în municipiul Călăraşi;

PM-11-07 110

Transporturile PM-12 79,69

Absenţa reţelelor de monitorizare a poluării chimice, fonice, şi PM-12-01 81

85

fizice generate de traficul rutier; Lipsa studiilor specifice privind efectele traficului şi a căilor de trafic cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului;

PM-12-02 75

Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze acide şi metale grele generate de traficul rutier;

PM-12-03 99

Poluarea fonică şi prin vibraţii generată de traficul rutier şi feroviar în localităţile judeţului Călăraşi;

PM-12-04 75

Lipsa managementului adecvat pentru transportul deşeurilor specifice: uleiuri uzate, anvelope şi acumulatori;

PM-12-05 60

Absenţa mijloacelor financiare şi legislative pentru încurajarea utilizării de autovehicole dotate cu sisteme de reducere a emisiilor;

PM-12-06 81

Poluarea mediului datorată creşterii morbidităţii şi mortalităţii prin accidente rutiere;

PM-12-07 60

Absenţa studiilor şi măsurilor intensive de fluidizare a traficului în timp şi spaţiu pentru arterele urbane şi cele naţionale;

PM-12-08 95

Lipsa depozitelor specifice pentru deşeurile provenite de la mijloacele de transport şi a soluţiilor de reciclare a acestor deşeuri;

PM-12-09 88

Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă comunitară în judeţul Călăraşi (economică – marfă industrială şi de consum, socială – agrement şi habitat uman, umană - loc de muncă);

PM-12-10 75

Lipsa inventarierii şi a soluţiilor de eliminare pentru autovehicolele abandonate aleator de populaţie şi de agenţi economici;

PM-12-11 75

Absenţa programelor specifice de evaluare a importului de autovehicole cu producţia autohtonă din punct de vedere al mediului;

PM-12-12 76

Absenţa mijloacelor eficiente energetic şi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru transportul rutier, feroviar şi fluvial din judeţul Călăraşi.

PM-12-13 96

Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi

PM-13 100,28

Absenţa analizelor acreditate pentru principalii indicatori de poluare locală;

PM-13-01 104

Absenţa unui management eficient al resurselor umane şi instruirea personalului;

PM-13-02 130

Subevaluarea necesităţii juridice, publice şi de cooperare a autorităţii de mediu;

PM-13-03 76

Lipsa resurselor financiare şi tehnice în scopul eficientizării rezultatelor prin alocarea mobilităţilor şi a infrastructurii;

PM-13-04 54

Capacitate organizatorică şi profesională insuficientă pentru preluarea sarcinilor şi responsabilităţilor necesare respectării Directivelor UE ce sunt sau vor fi transpuse în legislaţia

PM-13-05 135

86

românească; Lipsa structurării profesionale inclusă în structura funcţională a autorităţii de mediu;

PM-13-06 95

Absenţa unui sediu funcţional; PM-13-07 108

Aspecte legislative PM-14 92,75

Absenţa reglementărilor necesare transpunerii la nivel local a prevederilor ce decurg din ratificarea unor convenţii internaţionale sau acte legislative europene;

PM-14-01 88

Lipsa unui sistem legislativ flexibil, cu posibilitatea creării de acte normative locale agreate ierarhic superior, în scopul dezvoltării şi creşterii capacităţii de implicare a comunităţii în luarea deciziilor de mediu;

PM-14-02 88

Absenţa legislaţiei organice necesare corelării şi stabilirii obiectivelor generale de mediu ale României pentru legile generale şi legile conexe;

PM-14-03 95

Lipsa corelării în timp şi spaţiu a legislaţiei conexe legislaţiei de bază a mediului în termeni progresivi şi obiectivi;

PM-14-04 95

Absenţa implementarii unor programe specifice legislative şi financiare de sprijin din partea U.E. a conservării biodiversităţii naturale în contextul includerii României în ecosistemul european şi în metodele de protecţie a naturii şi a emisiilor la nivel U.E.;

PM-14-05 88

Absenţa liniilor de credit financiar sau a suportului fiscal local pentru sprijinul conservării sau protecţiei mediului înconjurător;

PM-14-06 108

Insuficienţa structurilor organizatorice la nivelul APM Călăraşi, a administraţiei publice locale şi a agenţilor economici privind adaptarea la cerinţele impuse de protecţia şi managementul mediului;

PM-14-07 90

Absenţa pregătirii continue a specialiştilor de mediu direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor şi ţintelor specifice conform cu legislaţia U.E.;

PM-14-08 90

Turism şi agrement PM-15 93,8

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor şi al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber;

PM-15-01 110

Lipsa strategiilor locale şi regionale de dezvoltare a turismului ecologic şi ştiinţific în special;

PM-15-02 110

Lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice şi de agrement

PM-15-03 108

Cauze asociate instituţiilor şi factorilor cheie: administrarea necorespunzătoare a potenţialului existent, neaplicarea legilor existente, ignorarea aspectelor de protecţia mediului, lipsa de preocupare privind atât valorificarea

PM-15-04 110

87

potenţialului cât şi satisfacerea cerinţelor populaţiei, lipsa unei legislaţii clare privind ariile protejate/rezervaţiile naturale; Cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei ecologice, ignorarea legislaţiei, neimplicarea în organizarea unor forme de turism cum ar fi agroturismul;

PM-15-05 110

Apă de calitate necorespunzătoare îmbăierii în braţul Borcea şi fluviul Dunărea;

PM-15-06 112

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în ariile protejate şi în rezervaţiile naturale din judeţul Călăraşi;

PM-15-07 108

Lipsa sistemului centralizat de canalizare în zonele amenajate de agrement;

PM-15-08 57

Necesitatea protecţiei speciilor de floră şi faună protejate şi trecute pe listele roşii ale României şi U.E., ţintele grupurilor turistice;

PM-15-09 130

Lipsa dotărilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masă sau de performanţă în aer liber;

PM-15-10 80

Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor financiare corespunzătoare dezvoltării agroturismului şi a altor forme de turism;

PM-15-11 72

Absenţa lobby-lui turistic atât de uzual în alte situri naturale în Europa;

PM-15-12 108

Absenţa organizării eficiente a siturilor utilizate în turismul taberelor şcolare;

PM-15-13 68

Absenţa unor norme şi regulamente specifice de administrare a potenţialului natural şi peisagistic în scop turistic şi de agrement prin practicarea unui turism neorganizat şi punctiform, desfăşurat pe areale şi în situri mari, imposibil de monitorizat şi de stabilit unele măsuri adecvate reducerii riscului de afectare a mediului natural;

PM-15-14 52

Amplasarea obiectivelor turistice localizate în zone izolate care nu sunt dotate cu staţii de epurare a apelor uzate menajere şi cu locuri de depozitare finală ecologică a deşeurilor.

PM-15-15 72

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 98

Lipsa unui program de monitorizare şi evaluare a zonelor din judeţul Călăraşi în care se practică o activitate agricolă cu un impact asupra mediului, implicit creşterea de animale;

PM-16-01 115

Lipsa unei strategii de dezvoltare rurală la nivelul judeţului Călăraşi.

PM-16-02 81

LISTA CU REZULTATELE PROCESULUI DE PRIORITIZARE PENTRU CATEGORIILE DE PROBLEME

88

Calitatea şi cantitatea apei potabile PM-01 107,6 Ape uzate menajere şi industriale PM-03 106

Gestiunea deşeurilor PM-08 104,23 Educaţia ecologică PM-11 101

Urbanizarea mediului PM-07 100,83 Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi

PM-13 100,28

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 98 Poluarea apei de suprafaţă PM-02 96,4 Pericole generate de catastrofe, fenomene

naturale PM-04 96,33

Turism şi agrement PM-15 93,8 Aspecte legislative PM-14 92,75 Degradarea mediului natural şi construit PM-10 92,54 Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09 91,28

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06 91,2 Transporturile PM-12 79,69 Poluarea atmosferei PM-05 79,41

Rezultatele procesului de ierarhizare şi prioritizare au fost supuse spre consultare şi aprobare tuturor membrilor Grupului de lucru, Grupului de Analiză Tehnică şi Comitetului de Coordonare.

Analiza rezultatelor obţinute în procesele de ierarhizare a problemelor şi de stabilire a priorităţilor de mediu pune în evidenţa următoarele :

Calitatea şi cantitatea apei potabile este problema prioritară pentru judeţul Călăraşi, în cadrul procesului de ierarhizare ocupând, de asemenea, un loc fruntaş – locul doi, deci este într-adevar problema numărul unu pentru judeţul Călăraşi (având în vedere ca sursa de alimentare cu apă potabilă pentru Călăraşi şi Olteniţa este fluviul Dunărea)

Apele uzate menajere şi industriale, precum şi Gestiunea deşeurilor ocupă locul unu şi respectiv trei în urma ierarhizării, la prioritizare trecând pe locurile doi şi trei, ceea ce spune mult despre importanţa pe care cele trei domenii le au în problematica de mediu a judeţului Călăraşi, cu efecte importante asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului

Ocuparea locurilor 14 şi 15 în cadrul proceselor de ierarhizare şi prioritizare de către categoriile «Transporturi» şi «Poluarea solului şi a apei subterane» evidenţiază gravitatea mai redusă a acestor probleme în comparaţie cu celelalte probleme

Ocuparea ultimului loc a categoriei Poluarea atmosferei denotă faptul ca nu sunt probleme majore privind calitatea aerului în judeţul Călăraşi, având în vedere ca în prezent nu mai funcţionează unităţi industriale cu potenţial major de poluare

Scorul foarte apropiat obţinut de câteva categorii de probleme, atât în procesul de ierarhizare, cât şi în cel de stabilire a priorităţilor de mediu demonstrează conturarea clară a problematicilor de mediu din judeţul Călăraşi care necesită, cu prioritate, acţiuni pentru soluţionare.

89

Procesul de stabilire a priorităţilor de mediu pentru acţiune bazat pe analiza multicriterială şi pe consensul membrilor structurii organizatorice a PLAM a evidenţiat următoarele probleme ca având cea mai mare prioritate pentru soluţionare (menţiune: s-au selectat problemele individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme care au scorul cel mai aproape de media obţinută la fiecare categorie de probleme):

Calitatea şi cantitatea apei potabile

PM-01 107,6

Calitatea necorespunzătoare a apei potabile în oraşele: PM-01-08 112 - Lehliu-Gară; - Budeşti; - Fundulea; Calitatea necorespunzătoare a apei potabile din Dunăre pentru municipiile Călăraşi şi Olteniţa;

PM-01-09 112

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale din judeţul Călăraşi

PM-01-03 112

Calitatea necorespunzătoare a apei din pânza freatică existentă în fântânile utilizate pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor din mediul rural;

PM-01-04 112

Ape uzate menajere şi industriale PM-03 106

Evacuarea de ape uzate menajere epurate necorespunzător generată de degradarea şi dimensionarea necorespunzătoare a reţelei de canalizare a municipiului Călăraşi, a municipiului Olteniţa şi a oraşului Lehliu-Gară;

PM-03-04 96

Lipsa instalaţiilor de preepurare a apelor rezultate de la spitale/secţii de boli contagioase;

PM-03-05 96

Gestiunea deşeurilor PM-08 104,23

Expirarea capacităţii de depozitare a depozitului de deşeuri menajere din municipiul Călăraşi;

PM-08-01-03 108

Colectarea şi depozitarea neselectivă a deşeurilor la generatori (persoane fizice şi juridice) respectiv la depozitele de deşeuri menajere;

PM-08-01-01 96

Lipsa unei reţele judeţene de colectare a deşeurilor recuperabile în special pentru cele mai puţin solicitate (PET, anvelope, uleiuri uzate, sticlă, etc);

PM-08-04-01 96

Educaţia ecologică PM-11 101

Lipsa training-lui comunitar pentru toate nivelurile şi structurile;

PM-11-03 95

90

Nivelul scăzut al educaţiei ecologice, al angajamentului comunitar în protecţia mediului şi lipsa grupurilor expert comunitare;

PM-11-01 96

Urbanizarea mediului PM-07 100,83

Absenţa datelor şi a informaţiilor specifice referitoare la problemele de urbanism din judeţul Călăraşi în relaţie cu sănătatea umană şi mediul;

PM-07-04 90

Poluarea cu unde electromagnetice de foarte înaltă frecvenţă în municipiul Călăraşi generată de antenele pentru telefonia mobilă.

PM-07-06 100

Întărirea capacităţii instituţionale a APM Călăraşi

PM-13 100,28

Absenţa analizelor acreditate pentru principalii indicatori de poluare locală;

PM-13-01 104

Lipsa structurării profesionale inclusă în structura funcţională a autorităţii de mediu;

PM-13-06 95

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM-16 98

Lipsa unui program de monitorizare şi evaluare a zonelor din judeţul Călăraşi în care se practică o activitate agricolă cu un impact asupra mediului, implicit creşterea de animale;

PM-16-01 115

Lipsa unei strategii de dezvoltare rurală la nivelul judeţului Călăraşi.

PM-16-02 81

Poluarea apei de suprafaţă PM-02 96,4

Poluarea apei generată de lipsa unor sisteme de canalizare şi staţii de epurare ale localităţilor aflate pe cursurile de apă;

PM-02-01 96

Poluarea apei generată de nerespectarea normelor legale pentru amplasamentele platformelor privind depozitarea deşeurilor din Călăraşi, Mănăstirea, Borcea;

PM-02-04-01 108

Poluarea apei generată de depozitarea neautorizată de deşeuri situate la o distanţă mai mică de 150 m faţă de cursul de apă la Dichiseni, Jegălia, Modelu, Vasilaţi, Frumuşani, Fundeni, Plătăreşti;

PM-02-04-02 108

Poluarea apei generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele de protecţie a cursurilor de apă la Ciocăneşti, Borcea, Mănăstirea, Călăraşi;

PM-02-04-03 108

Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale

PM-04 96,33

91

Necesitatea îmbunătăţirii amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă;

PM-04-01 100

Influenţa schimbărilor climatice (secetă vara şi îngheţ iarna) asupra factorilor de mediu;

PM-04-03 125

Turism şi agrement PM-15 93,8

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în ariile protejate şi în rezervaţiile naturale din judeţul Călăraşi;

PM-15-07 108

Absenţa lobby-lui turistic atât de uzual în alte site-uri naturale în Europa;

PM-15-12 108

Lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice şi de agrement.

PM-15-03 108

Aspecte legislative PM-14 92,75

Absenţa legislaţiei organice necesare corelării şi stabilirii obiectivelor generale de mediu ale României pentru legile generale şi legile conexe;

PM-14-03 95

Lipsa corelării în timp şi spaţiu a legislaţiei conexe legislaţiei de bază a mediului în termeni progresivi şi obiectivi;

PM-14-04 95

Degradarea mediului natural şi construit PM-10 92,54

Degradarea ecosistemului din incinta amenajată pentru orezărie din Ostrovul Călăraşi-Răul;

PM-10-02 92

Degradarea mediului natural al insulelor de pe Dunăre generată de lipsa regimului de protecţie;

PM-10-04 92

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei PM-09 91,28

Lipsa unui sistem de monitorizare conform standardelor Uniunii Europene a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului;

PM-09-01 81

Lipsa unui program de educaţie a populaţiei în vederea adoptării unui stil de viaţa sanogen.

PM-09-07 88

Poluarea solului şi a apei subterane PM-06 91,2

Poluarea solului şi a apei subterane generată de stocarea necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţilor economici;

PM-06-10 92

Poluarea solului generată de traficul feroviar; PM-06-09 95Deteriorarea spaţiilor societăţilor comerciale cu capital PM-06-02 95

92

majoritar de stat care dispun de utilităţi dar sunt în imposibilitatea de a fi utilizate;

Poluarea solului asociată activităţilor de salubrizare a căilor de acces în mediul urban;

PM-06-07 95

Degradarea terenurilor agricole din judeţul Călăraşi generată de practici agricole neprietenoase mediului;

PM-06-05 95

Transporturile PM-12 79,69

Absenţa reţelelor de monitorizare a poluării chimice, fonice, şi fizice generată de traficul rutier;

PM-12-01 81

Absenţa mijloacelor financiare şi legislative pentru încurajarea utilizării de autovehicole dotate cu sisteme de reducere a emisiilor;

PM-12-06 81

Poluarea atmosferei PM-05 79,41

Poluarea atmosferei cu particule generată de SC PREFAB SA Călăraşi;

PM-05-08 80

Poluarea atmosferei generată de emisiile de la staţia de mixturi asfaltice a Serviciului Public «Spaţii Verzi şi Pavaje«  Călăraşi; 

PM-05-06 76

Poluarea atmosferei în municipiul Călăraşi generată de activitatea SC ALCOROM SRL Călăraşi, Fabrica de ZAHĂR Călăraşi, Staţia de epurare orăşenească, inclusiv deversările accidentale în canalul Jirlău;

PM-05-10 76

Absenţa sistemelor de automonitorizare a emisiilor la sursele staţionare de poluare a aerului;

PM-05-11 76

Poluarea atmosferei generată de activităţile desfăşurate pe platforma SC SIDERCA SA Călăraşi;

PM-05-12 76

4. Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Călăraşi

4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în judeţul Călăraşi

4.1.1. Introducere

93

Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale judeţului Călăraşi. Pentru a mări la maximum eficienţa PLAM este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al acţiunilor pentru mediu ale comunităţii. Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională. Planul Local de Acţiune deschide nu numai perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Călăraşi, cât şi a unui mediu propice pentru o nouă piaţă de afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic. Planul de Acţiune pentru Mediu (PAM) constituie elementul fundamental al unui Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM). În centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele şi acţiunile ce trebuie implementate pentru soluţionarea celor mai importante probleme de mediu. Pregătirea unui PAM implică examinarea practicilor de management de mediu existente în comunitate, identificarea criteriilor de evaluare şi realizarea unor analize specifice, de natură economică, tehnică şi socială, etc., pentru a oferi o bază solidă de selectare a acţiunilor prioritare. In ceea ce priveşte oferta de finanţare a proiectelor de mediu din România exista o serie întreagă de instituţii financiare (bănci, mecanisme speciale de finanţare ale donatorilor, societăţi de leasing, instituţii financiare internaţionale şi fonduri de investiţii) care facilitează rezolvarea problemelor de mediu prin acordarea de finanţări. Printre formele existente de finanţare a proiectelor de mediu, cele mai solicitate sunt creditele nerambursabile şi subvenţiile, dar mărimea şi numărul acestora sunt insuficiente. De cele mai multe ori creditele nerambursabile sunt structurate astfel încât să acopere numai o parte dintre costurile totale ale proiectului. De obicei aceste finanţări sunt destinate educării, informării şi instruirii pentru mediu, schimburilor de experienţă şi promovării tehnologiilor moderne. Programele de asistenţă sunt finanţate de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), BERD (Banca Europeană pentru Dezvoltare), Agenţia Japoneza de Cooperare Internaţională, Asistenţă Canadiană pentru Dezvoltare Internaţională (CIDA), Know How Fund (KHF). Fundaţiile şi Programele de Asistenţă oferă de obicei finanţare nerambursabilă sau diferite combinaţii de credit rambursabil/credit nerambursabil/co-finanţare. Principalele surse de finanţare sunt Instituţiile Financiare Internaţionale, guvernele şi fundaţiile occidentale. Un loc special îl ocupă fondurile Uniunii Europene dirijate spre ţările candidate la aderare, între care şi România. Finanţarea acestor programe se va acorda în perioada 2000-2006 şi se va orienta în funcţie de Strategia de Protecţie a Mediului elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Proiectele PHARE, ISPA, SAPARD, LIFE, SAMTID, ERDF, ESF, EAGGF, FIFG, MATRA, DFID, FEU etc. deţin un rol preponderent.

Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt Agenţia de Protecţie a Mediului Călăraşi este împuternicită şi obligată să aplice legislaţia de protecţie a mediului în judeţul Călăraşi. APM Călăraşi a întocmit o strategie pentru protecţia mediului înconjurator la nivelul judeţului Călăraşi ce se regăseşte în programul privind dezvoltarea economică şi socială a judeţului Călăraşi pe perioada 2002-2006, strategie pe care o prezentăm mai jos :

94

Protecţia biodiversităţii, refacerea mediului natural: Realizarea perdelelor de protecţie pe suprafeţe deteriorate pe Perimetrul Rezervaţiei

avifaunistice Iezer Călăraşi, în vederea asigurării condiţiilor de existenţă a păsărilor migratoare, de pasaj şi sedentare, respectiv de hrănire;

Implementarea Planului de management pentru Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi; Atribuirea în custodie a Rezervaţiei avifaunistice Iezer Călăraşi; Realizarea unor observatoare la Rezervaţia Avifaunistică Iezer Călăraşi; Efectuarea unui studiu de cercetare asupra rezervaţiei forestiere Ciornuleasa, cu suprafaţa

totală de 73,2 ha, în vederea stabilirii cu exactitate a florei sălbatice şi a speciilor existente, ameninţate cu dispariţia;

Atribuirea în custodie a Rezervaţiei forestiere Ciornuleasa conform Ordinului 850/2003; Realizarea cadrului legislativ privind necesitatea regimului de protecţie şi conservare a

insulelor amplasate pe fluviul Dunărea; Restaurarea ecologică a incintei îndiguite Călăraşi – Răul; Reconstrucţia ecologică la SC SIDERCA SA Călăraşi:

- platforma Uzinei cocsochimice (6000mp);- suprafeţele de teren pe care s-a depozitat zgura rezultată de la elaborarea oţelului :

halda de zgură de la Grădiştea; halda de zgură «improvizată »  în incinta unităţii zona portului industrial

Calitatea aerului: Dezvoltarea unui sistem de control al emisiilor din trafic şi surse staţionare în regiunea de

graniţă româno – bulgară; Managementul calităţii aerului în zona de frontieră româno – bulgară; Realizarea sistemului de monitorizare – avertizare radiaţii;

Aspecte legislative: Autorizarea integrată a agenţilor economici care intră sub incidenţa legislaţiei specifice

privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării

Implementare legislaţie, Programe şi Proiecte, Relaţii publice Realizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Călăraşi Realizarea unei pagini web reprezentativă pentru APM Călăraşi pentru accesul liber la

informaţia de mediu Întărirea capacităţii de cooperare cu agenţii economici şi autorităţile locale care au

responsabilităţi pe linia respectării legislaţiei in vigoare privind protecţia mediului

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală Replicarea proiectului «Controlul Poluării în agricultură»  în cel puţin 10 comune, cu

precădere zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi: Sohatu şi Frumuşani Controlul aplicării şi respectării normelor sanitar veterinare cu privire la ecarisarea

teritoriului şi amenajarea platformelor de deşeuri menajere şi animaliere

Gestiunea deşeurilor Realizarea şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la

Dragalina (Cosâmbeşti) şi a celor 2 staţii de transfer aferente Închiderea depozitului de deşeuri menajere cu capacitate de depozitare expirată din

municipiul Călăraşi

95

Valorificarea integrală a deşeurilor agricole (vegetale şi dejecţii animaliere) prin compostare şi împrăştiere pe terenurile agricole

Reducerea tuturor depozitelor de deşeuri menajere rurale cu suprafeţe mai mici de 1 ha Generalizarea activităţii de colectare selectivă a deşeurilor, reciclare şi valorificare a

acestora în cadrul tuturor unităţilor administrativ – teritoriale ale judeţului, cu precădere în mediul rural

Reorganizarea serviciilor publice de salubritate în municipii şi oraşe precum şi înfiinţarea unor astfel de servicii publice comunale în mediu rural

Elaborarea de catre Consiliile Locale a programelor privind:- colectarea selectivă, neutralizarea, incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor;- controlul funcţionării sistemului creat;- dotarea căilor de comunicaţii şi a locurilor de colectare a deşeurilor cu număr

suficient de recipienţi pentru colectarea selectivă a acestora;- colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe

teritoriul localităţilor;- existenţa unor depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate şi

amenajate corespunzător pentru asigurarea sănătăţii populaţiei mediului;- interzicerea depozitării de deşeuri în alte locuri decât cele destinate prin

documentaţie urbanistică Elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici şi populaţie privind modul de

gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştinţă a acestora prin mijloace adecvate:

- urmărirea modului de îndeplinire a planului local de gestiune a deşeurilor;- aprobarea de către Consiliile Locale a studiilor şi prognozelor orientative privind

gestiunea deşeurilor;- realizarea unui consens între consiliile locale ale autorităţilor administraţiei

publice locale şi agenţii economici în vederea asocierii şi cu scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor;

- acţiuni ale consiliilor locale în vederea refacerii şi protecţiei mediului. Reducerea cantităţii de deşeuri menajere biodegradabile depozitate la rampele de gunoi

prin colectarea şi valorificarea: deşeurilor de materiale feroase şi neferoase; acumulatorilor şi bateriilor uzate; anvelopelor uzate şi articolelor tehnice din cauciuc; deşeurilor de sticla; uleiurilor uzate; deşeurilor de mase plastice.

crearea unor centre locale în vederea colectării şi valorificării deşeurilor; evidenţa deşeurilor şi raportarea periodică la Agenţia de Protecţia Mediului Călăraşi

Intărirea capacităţii instituţionale APM Călăraşi: Dezvoltarea capacităţii instituţionale, tehnice şi de personal a Agenţiei de Protecţie a

Mediului Călăraşi

Educaţia ecologică: Asigurarea de către autorităţile administraţiei publice locale a serviciilor cu specialişti în

ecologia urbană şi protecţia mediului; Educarea şi conştientizarea societăţii civile privind colectarea, valorificarea şi depozitarea

deşeurilor; Implicarea şi iniţierea unei campanii mass-media, inclusiv tipărirea unor pliante tip

poster; organizarea unor dezbateri la nivel local privind importanţa reciclării deşeurilor;

96

sustinerea acţiunii de colectare şi valorificare a deşeurilor în şcoli şi alte instituţii.

4.1.2. Stabilirea scopurilor, obiectivelor şi indicatorilor

Scopul acestei etape este de a determina direcţiile de acţiune, formulându-se obiectivele generale şi cele specifice, precum şi acţiunile ce se vor întreprinde în vederea realizării lor. Astfel, lista problemelor prioritare este transformată în matricea-plan a acţiunilor ce are următoarea structură:

- obiective generale- obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori- indicatori de evaluare a implementării- responsabili- termen limită - cost

Obiectivele strategice trebuie să: definească cerinţele organismelor de implementare a PLAM şi să le îndrume în acţiunile

lor; stabilească direcţia de dezvoltare a strategiilor de implementare pentru fiecare obiectiv

specific; să reflecte asteptările Comitetului de Coordonare şi ale locuitorilor; abordeze arealele - problemă identificate şi să rezolve problemele specifice; să fie în concordanţă cu reglementările naţionale şi regionale şi să se concentreze asupra

problemelor din cadrul judeţului. Stabilirea obiectivelor strategice şi specifice de mediu s-a făcut pornind de la politicile privind investiţiile din regiune/judeţ, existente în Planul de Dezvoltare Regională. De asemenea, au fost corelate obiectivele strategice şi specifice cu cele existente în planurile judeţene, Planul Naţional de Dezvoltare şi în Planul Regional de Dezvoltare pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia.

La stabilirea obiectivelor specifice s-au luat în considerare, în plus, următoarele criterii: să se concentreze asupra modalităţilor de îndeplinire a obiectivului general, mai degrabă

decât să reflecte aşteptările Comitetului de Coordonare; să fie formulate într-o manieră care elimină, într-o cât mai mare măsură, orice element

de nesiguranţă în implementarea PLAM; asigure că îndeplinirea lor va elimina, sau cel puţin va reduce, problemele definite

anteriorAstfel, în vederea elaborării Planului de Acţiune, pentru fiecare tip de problemă de mediu identificată s-au stabilit : Scopul sau obiectivul general - reprezintă elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Obiectivele specifice fiecărui scop reprezintă angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un interval de timp precizat pentru atingerea scopului stabilit. De fapt, obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acţiuni necesar a fi realizate într-o perioadă de timp pentru soluţionarea problemei.O dată stabilite obiectivele generale şi specifice, s-au selectat indicatorii care vor fi utilizaţi în măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde.

97

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM, ajutând la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus.Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesar a fi implementate într-un anumit interval de timp, oferind un mijloc de responsabilizare a instituţiilor care aplică măsurile stabilite pentru atingerea obiectivelor fixate. Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite, s-au identificat acţiunile necesare pentru atingerea acestora.

4.1.3. Recomandări Cadru pentru protejarea componentelor de mediu

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apaDe obicei, în procesul de identificare şi evaluare a problemelor care afectează apele de suprafaţă şi cele subterane din judeţul Călăraşi, riscurile majore sunt legate de următoarele probleme:

- activităţi industriale, incluzând în special epurarea apelor uzate şi gestiunea deşeurilor solide;

- activităţile municipale incluzând colectarea şi tratarea apelor uzate municipale.

Notând că autorităţile au o influenţă redusă asupra activităţilor derulate de către industrie, acţiunile propuse trebuie să includă şi metode de motivare a acestora de a-şi îmbunătăţi performanţele de mediu. Există două mari categorii de instrumente: stimulentele şi măsurile de constrângere şi conformare. Printre stimulente se număra stimulentele economice, înţelegând totuşi că furnizând asistenţă în identificarea surselor financiare este necesară şi promovarea tehnologiilor nepoluante cu un accent important asupra sistemelor de management a mediului. Cea mai costisitoare activitate este considerată dotarea cu instalaţii de epurare a apelor uzate pentru oraşele judeţului, la care se adaugă faptul că nivelul de întreţinere a tuturor instalaţiilor existente, inclusiv instruirea personalului şi promovarea celor mai bune practici sunt deficitare. Conform cu recomandările Uniunii Europene s-a decis ca orice localitate cu o populaţie mai mare de 2000 de locuitori trebuie să deţină sistem centralizat de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate, la care se adaugă implementarea unor soluţii adaptate pentru aşezările izolate. În prezent nu toate oraşele judeţului sunt conectate pe deplin la o reţea de canalizare. De aceea se identifică necesitatea modernizării şi reabilitării acestor reţele. A fost decis totodată din punct de vedere strategic, ca localităţile peri-urbane, mici şi cu o densitate mare a populaţiei să fie conectate la reţeaua de canalizare a oraşelor mari. Pe viitor se va proiecta ca noile clădiri construite să fie echipate cu instalaţii de colectare a apelor uzate. Un alt domeniu prioritar îl reprezintă gestionarea apei la nivel judeţean, asigurându-se conectarea tuturor locuinţelor la o reţea de alimentare cu apă potabilă de bună calitate. De aceea este necesar să se realizeze un inventar al tuturor surselor de apă existente pe teritoriul judeţului, identificându-se totodată capacitatea şi calitatea acestora. Un aspect important legat de activitatea de gestionare a apei îl constituie motivarea consumatorilor de a reduce rata de consum şi de a adopta un comportament favorabil conservării acesteia. Aceasta se va concretiza prin eliminarea necesităţii de noi surse de captare a apei potabile şi gestionarea eficientă a celor existente. În scopul de a creşte această motivare este recomandat de a stimula prin diverse metode, atât consumatorii casnici, cât şi cei industriali.

98

Cele mai multe dintre acţiunile recomandate în PLAM Călăraşi trebuie sa fie însoţite de măsuri de conştientizare a populaţiei. Trebuie menţionat că în mod strategic s-a decis ca grupurile ţintă majore care sa fie implicate în activităţi educaţionale sunt şcolile, ONG şi mass-media.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aerPentru rezolvarea problemelor legate de calitatea aerului din judeţul Călăraşi trebuie să fie luată în considerare abordarea următoarelor probleme:

îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aeruluiDeţinerea unei informaţii corecte este o condiţie esenţială într-un proces de planificare, în stabilirea măsurilor şi în monitorizarea stadiului implementării. Prin apariţia Ordinului MAPAM Nr. 592/2002 care transpune în legislaţia naţională prevederile directivelor europene cu privire la stabilirea valorilor limită, a criteriilor şi metodelor de evaluare pentru cei mai importanţi poluanţi atmosferici, se impune dotarea tehnică a laboratoarelor specializate în monitorizarea calităţii aerului pentru a putea realiza o evaluare corectă şi obiectivă, la nivelul cerinţelor europene.

reducerea emisiilor de poluanţi din atmosfera Primul pas pentru îmbunătăţirea calităţii aerului este inventarierea tuturor surselor de poluanţi atmosferici. Menţionăm că fiecare tip de industrie emite o anumită categorie de poluanţi atmosferici, dar în prezent, în judeţul Călăraşi, activitatea industrială nu are un impact atât de mare asupra aerului. Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea instituirii sistemelor de automonitorizare a emisiilor la sursă.

introducerea sistemului de gestionare a calităţii aerului – managementul calităţii aerului, instrument promovat în cadrul Uniunii Europene

Se va pune accent pe iniţializarea unui sistem de management al calităţii aerului. Uneori se întâmplă să existe depăşiri episodice la unii indicatori, chiar dacă toate sursele de poluare şi-au redus emisiile conform standardelor în vigoare. Intr-un astfel de caz este necesar să se identifice poluatorii/sursele care contribuie cel mai mult la aceste concentraţii ridicate şi să li se ofere nişte alternative viabile. O astfel de abordare poartă denumirea de management al calităţii aerului şi este un puternic instrument cerut şi promovat de către Uniunea Europeană. Implementarea unui astfel de sistem este cu atât mai necesară cu cât judeţul Călăraşi este un judeţ de frontieră unde la creşterea poluării de fond pot interfera şi surse de poluare atmosferică aflate la mare distanţă în ţara vecină graniţei, şi anume Bulgaria. Menţionăm că în prezent se află în derulare trei proiecte cu finanţare PHARE: PHARE-CBC 1999  «Monitorizarea calităţii aerului», PHARE-CBC 2002 «Controlul emisiilor», PHARE 2003 «Monitorizarea radioactivităţii» prin care se asigură monitorizarea continuă a calităţii aerului în zona de frontieră.

 Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol şi gestiunea deşeurilorStrategia judeţeană de imbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze în special pe:

reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de poluareVor fi avute în vedere zonele aferente activităţilor industriale specifice judeţului, în vederea reducerii impactului provocat, în principal, de depozitele de deşeuri industriale respectiv menajere.

implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilorAcesta va avea la bază promovarea urmatoarelor principii: - prevenirea apariţiei deşeurilor - depozitarea controlată şi conform normativelor în vigoare

99

- promovarea reciclării şi reutilizării - optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate

Pe lângă acţiunile de tip tehnologic sau legislativ, în cadrul recomandărilor un accent deosebit în PLAM Călăraşi s-a pus pe educarea publicului şi pe programele comunitare ce converg spre gestionarea corespunzătoare a deşeurilor pe relaţia transport-valorificare-depozitare-eliminare.

promovarea unor practici agricole ecologiceUn domeniu important este eliminarea poluării solului şi a apelor subterane determinată de agricultură. Printre măsurile recomandate în PLAM Călăraşi se număra conştientizarea producătorilor agricoli, informarea asupra gradului ridicat de risc determinat de utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor precum şi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din fermele zootehnice.

Recomandări cadru pentru componenta Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologic

Monitorizarea diversităţii biologice Elaborarea Cărţii Roşii a speciilor de plante şi animale pe cale de dispariţie Evaluarea biodiversităţii în zonele insuficient sau deloc cunoscute Reconstrucţia ecologică a ecosistemelor şi habitatelor deteriorate Stimularea participării la acţiunile de conservare a diversităţii biologice a organizaţiilor

neguvernamentale din judeţ Continuarea colaborării romano-bulgare în zona de graniţă privind conservarea

diversităţii biologice Inventarierea ecosistemelor terestre şi acvatice naturale neafectate antropic în vederea

declarării unor noi arii naturale protejate Colaborarea cu autorităţile teritoriale pentru agricultură, silvicultură, cu Prefectura şi

Primariile din judeţ pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinţe şi împădurirea lor

Realizarea perdelelor de protecţie, potrivit prevederilor legale Supravegherea comerţului cu flora şi fauna salbatică din judeţ prin autorizarea

persoanelor fizice şi juridice care recoltează/capturează flora/fauna salbatică în vederea valorificării acestora pe piaţa internă

4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune

Planul Local de Acţiune conţine pentru fiecare problemă individuală de mediu un set de acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei careia i se adresează. În procesul de identificare şi de selectare a acţiunilor au fost utilizate rezultatele analizei SWOT. Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.

100

Bază pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte, în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau surse externe), cum sunt:

Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi administraţiei publice locale;

Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecţiei mediului; Fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională; Suportul autorităţii administrative (Prefectură, Conşiliul Judeţean) pentru

PLAM; Experienţa şi capacitatea în implementarea managementului mediului a

autorităţilor judeţene; Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

din judeţ, inclusiv prin colaborare internaţională; Existenţa unui mediu de afaceri propice.

Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri, personal insuficient, insuficienţa colaborare cu instituţii din alte domenii), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.

Planul Local de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi sociale.

Acţiunile posibile selectate incluse în Planul Local de Acţiune au fost grupate în cinci categorii:

Măsuri tehnologice – acţiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluţionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraţia locală, fie de companii de utilităţi, societăţi, contractori privaţi;

Acţiuni legislative şi de reglementare – acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu reglementările de mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului;

Stimulente economice – acţiune care conduce la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a poluării;

Educarea publicului şi instruirea personalului – programele de educare a publicului joacă un rol crucial în educarea cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinţe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu;

Programele comunităţii – activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale membrilor comunităţii pentru soluţionarea unor probleme de mediu.

4.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor

101

Considerând că PLAM este un document extensiv şi complet, el este recomandat ca o acţiune propusă. Pentru aceasta este mai întâi necesar să se stabilească un set de criterii pe baza cărora să fie selectate priorităţile.

Criteriile stabilite reflectă atât sistemul de valori şi preocupările Comitetului de Coordonare cât şi fezabilitatea economică, tehnică şi legislativă a implementării acţiunilor specifice. Stabilirea unui set de criterii este foarte important pentru determinarea secvenţei de implementare a acţiunilor individuale.

S-a identificat un set de criterii care au permis evaluarea avantajelor relative ale fiecărei acţiuni şi selectarea celei mai potrivite acţiuni care să conducă la atingerea obiectivelor şi a ţintelor. Criteriile de evaluare asigură, de asemenea, o fundamentare obiectivă şi transparentă pentru luarea deciziilor.

În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în Considerare următoarele aspecte: Durata de tranziţie necesară transpunerii şi implementării legislaţiei de mediu europene

în România, corespunzător acţiunilor identificate pentru judeţul Giurgiu utilizând cerinţele de conformare cu legislaţia UE;

Prezenţa în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative;

Cost/Eficienţa, care permite compararea costurilor relative ale mai multor acţiuni; Fezabilitate tehnică, permite evaluarea unei tehnologii; Eficienţa, permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi

ţintelor şi cu eficienţa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei sau ecologice;

Impactul financiar, permite evaluarea impactului financiar asupra membrilor comunităţii;

Autoritatea statutară, permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale locale şi a altor instituţii de implementare în raport cu acţiunile de implementare;

Echitatea, permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi comunitate;

Flexibilitatea, permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în funcţie de schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative;

Perioada de implementare, permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar, a implementării unei acţiuni;

Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare a acţiunii de către public sau de către Consiliul Judeţean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor;

Impactul asupra mediului, permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact.

Ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului şi calităţii vieţii, este evaluat impactul asupra sănătăţii umane şi mediului;

Impactul asupra forţei de muncă, permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncă.

Această listă nu este limitată, existând şi alte aspecte cum sunt:▫ Rezultatul ierarhizării problemelor de mediu;▫ Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;▫ Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu, cât şi timpul necesar pentru implementarea acţiunii;

102

▫ Obţinerea unor efecte multiple, cum ar fi utlizarea tehnologiilor curate şi a obţinerii unor efecte în cascadă;▫ Viteza şi usurinţa desfăşurării procesului de implementare.

4.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor

După determinarea obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice, Grupul de Lucru cu concursul Grupului de Analiză Tehnică a realizat un plan de acţiune. Această etapă se concentrează în principiu pe identificarea acţiunilor care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice.Tipurile de acţiuni recomandate în realizarea PLAM Călăraşi sunt:

Prevenirea poluării şi acţiuni tehnologice; Acţiuni de informare şi educare; Măsuri economice; Măsuri legislative; Măsuri organizatorice; Acţiuni de implementare – amenzi pentru ne-conformare, etc.

Acţiunile posibile pentru abordarea problemelor prioritare se prezintă, în sinteză, astfel:

Calitatea şi cantitatea apei potabile Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de măsurile tehnologice necesare pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat, în condiţiile de calitate prevăzute de lege, a localităţilor rurale concomitent cu canalizarea şi epurarea apelor uzate, precum şi pentru extinderea reţelelor de alimentare cu apă din localităţile urbane.

Poluarea apei de suprafaţă Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de: Măsuri tehnologice pentru reabilitarea/construirea staţiilor de epurare pentru ape uzate

menajere şi industriale; Acţiuni legislative şi educarea publicului pentru eliminarea depozitelor necontrolate de

deşeuri de pe malurile apelor;

Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropicePrincipalele acţiuni sunt reprezentate de măsuri tehnologice pentru îmbunătăţirea amenajărilor existente pentru protecţia împotriva pericolelor generate de catastrofe şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate în urma impactului fenomenelor naturale şi antropice.

Ape uzate menajere şi industriale Acţiunile posibile principale sunt reprezentate de: Măsuri tehnologice pentru realizarea sistemelor de canalizare-epurare ape uzate în mediul

rural, reabilitarea sistemelor de canalizare-epurare ape uzate industriale/menajere de la unităţi economice/zone urbane;

Acţiuni legislative şi stimulente economice vizând aplicarea legii, a amenzilor, taxelor şi a penalităţilor.

103

Poluarea atmosferei Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de: Măsuri tehnologice pentru extinderea reţelelor de gaze naturale în localităţile rurale; Automonitorizarea emisiilor la sursă; Acţiuni legislative şi stimulente economice vizând aplicarea legii, a amenzilor, taxelor şi

penalităţilor.

Urbanizarea mediuluiPrincipalele acţiuni posibile sunt reprezentate de acţiunile legislative şi de reglementare privind utilizarea teritoriului şi planurile urbanistice generale, precum şi de programele comunitare vizând calitatea vieţii în comunitate.

Gestiunea deşeurilor Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de măsurile tehnologice, acţiunile legislative, stimulentele economice, educarea publicului şi programele comunitare care converg spre gestionarea corespunzătoare a deşeurilor pe relaţia colectare – transport – depozitare –eliminare.

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de programele comunitare care vizează măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor, cuantificarea relaţiei cauză – efect referitoare la poluarea mediului –sănătatea populaţiei, implementarea programelor naţionale în domeniu, precum şi de acţiunile de educare a publicului.

Degradarea mediului natural şi a monumentelor istorice Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de acţiunile legislative, de reglementare şi organizatorice privind protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, cu focalizare pe rezervaţiile naturale şi ariile protejate, respectiv pe monumentele cu valoare istorică.

Educarea ecologică a publicului Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de acţiunile educative pentru toate grupurile de vârstă şi de programele comunitare vizând schimbarea mentalităţilor, conştientizarea necesităţii protejării mediului, atragerea sprijinului pentru programele şi proiectele de mediu şi implicarea în acţiunile pentru îmbunătăţirea mediului.

Transportul Principalele acţiuni posibile sunt reprezentate de:

Măsurile tehnologice pentru reabilitarea/construirea drumurilor în condiţii ecologice şi de siguranţă, colectarea şi reciclarea deşeurilor specifice;

Educarea publicului şi programe comunitare privind reducerea emisiilor de poluanţi şi îmbunătăţirea transportului în comun

Intărirea capacităţii administrative şi instituţionale a APM CălăraşiPrincipalele acţiuni posibile sunt legate de aspectele organizatorice, de personal şi profesionale.

Aspectele legislativePrincipalele acţiuni posibile vizează:

104

Corelarea corespunzătoare a legislaţiei actuale în vederea creării posibilităţii de gestionare eficientă a problemelor de mediu;

Implementarea la nivelul judeţului Călăraşi a viitoarelor prevederi legislative în domeniul protecţiei mediului în vederea atingerii standardelor Uniunii Europene.

Turism şi agrementPrincipalele acţiuni posibile sunt reprezentate de educaţia publicului, stimulente economice şi programele comunitare pentru realizarea turismului ecologic şi dezvoltarea posibilităţilor de agrement cu respectarea normelor în vigoare.

Activităţi agricole şi dezvoltare ruralăPrincipalele acţiuni posibile sunt legate de acţiuni de cercetare privind evaluarea şi monitorizarea activităţilor agricole şi dezvoltarea rurală, urmate apoi de acţiuni de implementare a planurilor de management privind activităţile agricole şi dezvoltare regională.

4. 2. Planul de Acţiune pentru Mediu al judeţului Călăraşi

Această secţiune cuprinde matricile – plan pentru fiecare categorie de probleme/aspecte individuale de mediu selectate ca prioritare pentru acţiu

105

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

PROBLEMA : CALITATEA NECORESPUNZATOARE A APEI POTABILE DIN DUNARE PENTRU MUNICIPIILECALARASI SI OLTENITA

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Calitatea corespunzatoare a apei potabile din Dunare pentru municipiile Calarasi si Oltenita

Imbunatatirea calitatii apei potabile si a necesarului de apa conform normelor UE in municipiile Calarasi si Oltenita

Asigurarea calitatii apei potabile si a necesarului de apa din retelele de alimentare si distributie conform standardelor UE

100 % realizare lucrari

Realizarea debitului si presiunii apei necesare la consumatori

1.Asigurarea sursei alternative de apa potabila prin realizarea a 5 foraje de mare adancime cu h = 500 m in Calarasi

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL CalarasiD.S.P. Calarasi

2010

2.Reabilitare si extindere statie captare-tratare Chiciu in Calarasi

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Calarasi

2013

Realizare lucrari 3.Reabilitare si extindere statie de tratare din municipiul Calarasi

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Calarasi

2013

km retea 4.Reabilitare aductiune Chiciu-Calarasi

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Calarasi

2013

km retea 5. Reabilitare si extindere retea distributie apa in Calarasi

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Calarasi

2013

Instalare sistem 6. Sistem SCADA pentru conducerea statiei de tratare de la Calarasi si de la Oltenita, inclusiv debitmetre

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Calarasi, Oltenita

2013

Realizare lucrari km retea

7.Executie retea de aductiune apa in Oltenita

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Oltenita

2013

Efectuare lucrari reabilitare

8.Reabilitare laborator in interiorul statiei de tratare apa in municipiul Oltenita

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Oltenita

2013

km retea noua 9.Extindere retea de distributie apa in municipiul Oltenita

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Oltenita

2012

106

PROBLEMA : CALITATEA NECORESPUNZATOARE A APEI POTABILE IN ORASELE LEHLIU-GARA, BUDESTI SI FUNDULEA

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Calitatea corespunzatoare a

apei potabile in orasele Lehliu -

Gara,Budesti si Fundulea

Imbunatatirea calitatii apei potabile si a necesarului de apa din sistemele centralizate de alimentare si distributie a apei potabile ale oraselor Lehliu- Gara, Budesti si Fundulea conform standardelor UE

Asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile distribuita in sistem centralizat

Executie statie 1.Executie statie de tratare noua in orasul Lehliu - Gara

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Lehliu Gara

2013

Realizare captare 2.Executie captare noua din sursa subterana – 3 foraje in orasul Lehliu - Gara

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Lehliu Gara

2013

Realizare aductiune 3. Reabilitare aductiune in orasul Lehliu - Gara

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Lehliu Gara

2013

- km retea reabilitata - km retea noua

4.Reabilitare si extindere retele de distributie apa in orasul Lehliu - Gara

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Lehliu Gara

2013

Functionare automata a statiei de pompare

5. Automatizare si control SCADA

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Lehliu Gara

2013

Executie lucrari 6. Front nou de captare in orasul Budesti

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Budesti

2013

Parametri fizico-chimici si bacteriologici ai apei

potabile furnizate

7.Gospodarie de apa – statie clorinare, rezervor inmagazinare, laborator, dispecerat in orasul Budesti

SC Ecoaqua SA Calarasi, Consiliul Local

Budesti

2013

Km retea noua 8.Extindere retea de distributie inclusiv dotari in orasul Budesti

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Budesti

2013

Urmarirea retelei si controlul calitatii apei

9. Automatizare si control SCADA

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Budesti

2013

- km retea reabilitata - km retea noua

10. Reabilitare si extindere captare si tratare apa din orasul Fundulea

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Fundulea

2013

11. Reabilitare si extindere retele de distributie apa in orasul Fundulea

SC Ecoaqua SA Calarasi, CL Fundulea

2011

PROBLEMA : LIPSA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE SI DISTRIBUTIE CU APA POTABILA SI CALITATEA NECORESPUNZATOARE A APEI POTABILE IN LOCALITATILE RURALE DIN JUDETUL CALARASI

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen -nr. localitati racordate

1.Realizare sisteme centralizate de alimentare cu apa in mediul rural (in

operator apa, CJ Calarasi, Etapizat

107

Necesitatea sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila si calitateacorespunzatoare a apei potabile in localitatile rurale

Imbunatatirea calitatii si cantitatii apei potabile in localitatile rurale

Asigurarea necesarului de apa potabila in localitatile rurale si aconditiilor de calitate a apei potabile furnizate prin sisteme centralizate

- nr. localitati cu extinderi si modernizari 1.1. Stadiu de realizare proiect

conformitate cu Master Planul pentru sectorul de apa potabila si apa uzata in judetul Calarasi)1.1. Modernizare retea de alimentare cu apa in comuna Ciocanesti

Consiliile locale din zona rurala

2010-2018

- km retea alimentare noua

- km retea reabilitata

- nr. locuinte racordate

- valoare investitii

2.Extindere si reabilitare front captare si retea de distributie apa potabila in comuna Borcea

operator apa, CJ CalarasiCL Borcea

2010

3.Extindere alimentare cu apa potabila in comuna Curcani

operator apa, CJ Calarasi, CL Curcani

2008

4. Alimentare cu apa potabila in comuna Dorobantu

operator apa, CJ Calarasi, CL Dorobantu

2010

5. Extindere alimentare cu apa potabilain comuna Cuza - Voda

CJ Calarasi, CL Cuza Voda

2008

6.Retea alimentare cu apa in sat Galbinasi, com. Galbinasi

CJ Calarasi, CL Galbinasi

2010

7.Alimentare cu apa potabila in satul Gurbanesti

CJ Calarasi, CL Gurbanesti

2009

8. Extindere si reabilitare sistem de alimentare cu apa, in satele Artari, Vlaiculesti, Stefanesti si Satu Nou, com. Ileana

CJ CalarasiCL Ileana

2009

9. Infiintare alimentare cu apa potabila in satul Razvani din sursa existenta si extindere retea in zona periurbana Lehliu Gara

CJ CalarasiCL Lehliu Gara

2009

10.Extindere alimentare cu apa potabila in comuna Modelu, satele Modelu si Tonea

CJ CalarasiCL Modelu

2009

11.Extindere alimentare cu apa in satul Sarulesti Gara, comuna Sarulesti

CJ CalarasiCL Sarulesti

2010

12.Alimentare cu apa potabila in comuna Soldanu

CJ CalarasiCL Soldanu

2011

13.Extindere alimentare cu apa in comuna Valea Argovei

CJ Calarasi, CL Valea Argovei

2009

14.Extindere si reabilitare retea de distributie apa, in comuna Roseti – PHARE CES 2006

CJ CalarasiCL Roseti

2010

15. Alimentare cu apa sat Tamadaul Mare

CJ CalarasiCL Tamadau

2009

16. Alimentare cu apa sat Clatesti CJ CalarasiCL Mitreni

2009

17. Extindere alimentare cu apa, sat Valea lui Soare

CJ CalarasiCL Ulmeni

2009

108

- km retea alimentare noua

- km retea reabilitata

- nr. locuinte racordate

- valoarea investitiilor

18. Extindere alimentare cu apa, sat Vlad Tepes, comuna Vlad Tepes

CJ CalarasiCL Vlad Tepes

2009

19. Reabilitare, modernizare si extindere alimentare cu apa in comuna Gradistea

CJ CalarasiCL Gradistea

2009

20. Alimentare cu apa sat Tudor Vladimirescu, comuna Perisoru

CJ CalarasiCL Perisoru

2009

21. Alimentare cu apa sat Nucetu, comuna Lupsanu

CJ Calarasi, CL Lupsanu

2010

22. Extindere alimentare cu apa sat Dragos Voda

CJ CalarasiCL Dragos Voda

2010

23. Alimentare cu apa sat Bosneagu, comuna Dorobantu

CJ CalarasiCL Dorobantu

2011

24. Alimentare cu apa sat Frasinetul de Jos

CJ CalarasiCL Frasinet

2011

25. Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare sat Sandulita, comuna Sarulesti

CJ CalarasiCL Sarulesti

2011

26. Extindere si modernizare alimentare cu apa potabila in comuna Chiselet

CJ CalarasiCL Chiselet

2012

27. Alimentare cu apa in sistem centralizat si gospodarie de apa, comuna Chirnogi

CJ CalarasiCL Chirnogi

2012

28. Alimentare cu apa in satul N. Balcescu, comuna N. Balcescu

CJ CalarasiCL N. Balcescu

2010

29. Extindere si reabilitare retea de distributie apa potabila in satul N. Balcescu, comuna Alexandru Odobescu

CJ CalarasiCL Alexandru Odobescu

2011

30. Alimentare cu apa in satul Independenta, comuna Independenta

CJ CalarasiCL Independenta

2011

31. Reabilitare si extindere sistem de alimentare cu apa potabila si introducere sistem de canalizare in comuna Manastirea

CJ CalarasiCL Manastirea

2010

32. Retea de alimentare cu apa, canalizare menajera, statie de epurare ape menajere, comuna Fundeni

CJ CalarasiCL Fundeni

2011

33. Realizarea sistemului de alimentare cu apa in loc. Dor Marunt, Ogoru, Dalga si a sistemului de canalizare in loc. Dor Marunt si Ogoru, comuna Dor Marunt

CJ CalarasiCL Dor Marunt

2010

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : APE UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE

PROBLEMA: EVACUAREA NECORESPUNZATOARE A APELOR UZATE DIN LOCALITATILE URBANE SI RURALE

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

109

Evacuarea corespunzatoare a apelor uzate in localitatile urbane si rurale

Evacuarea corespunzatoare a apelor uzate in localitatile urbane si rurale

Imbunatatirea calitatii si a cantitatii apelor uzate menajere conform normelor U.E.

Diminuarea impactului asupra mediului produs de ape uzate evacuate necorespun-zator

- km retea noua- km retea reabilitata

1.Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare a apelor uzate in municipiile Calarasi si Oltenita

SC Ecoaqua SACL Calarasi, Oltenita 2013

km retea noua2. Extinderea retelei de canalizare a apelor uzate in Lehliu – Gara si Budesti

SC Ecoaqua SACL Lehliu-Gara si

Budesti2013

reabilitare statii de pompare – 2 buc; statie noua – 1 buc.;

3. Reabilitare statie de pompare si statie de epurare ape uzate in Calarasi: treapta mecanica, biologica si linie tratare namol

SC Ecoaqua SACL Calarasi 2010

reabilitare statii pompare -3 buc.

4. Reabilitarea statiilor de pompare ape uzate si a statiei de epurare in municipiul Oltenita (statie de epurare monobloc, SCADA, automatizare si control)

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Calarasi, Oltenita

2013

Realizare statie epurare si statie pompare

5.Executie statie de pompare ape uzate si a statiei de epurare (bloc mecano-biologic) in orasul Budesti

SC Ecoaqua SA Calarasi,

CL Calarasi, CL Budesti

2013

masuratori ale debitului influent si ale debitului efluent

6. Achizitionarea si montarea instalatiei de masurare a debitului influent si debitului efluent al statiei de epurare din Calarasi si Lehliu – Gara

S.C. Ecoaqua SAC.L. Calarasi, Lehliu –

Gara 2008

Lehliu Gara : reabilitare – 1 buc., extindere – 1 buc.

7. Reabilitare si extindere statie de pompare si epurare ape uzate in orasul Lehliu - Gara

S.C. Ecoaqua SA CalarasiC.L. Calarasi, Oltenita,

Lehliu - Gara2013

- nr. localitati racordate- km retea canalizare noua; km retea canalizare reabilitata- nr. locuinte racordate- nr. statii epurare realizate- valoare investitii

- nr. localitati racordate- km retea canalizare noua; km retea canalizare reabilitata- nr. locuinte racordate

8. Realizarea retelelor de canalizare a apelor uzate in mediul rural (in conformitate cu Master Planul pentru sectorul de apa potabila si apa uzata in judetul Calarasi)8.1. Retea de canalizare ape menajere si statie de epurare in localitatea Sohatu

Operator apaCJ Calarasi,

Consilii locale

2010-2018

9. Realizarea statiilor de epurare in mediul rural (in conformitate cu Master Planul pentru sectorul de apa potabila si apa uzata in judetul Calarasi)9.1. Retea de canalizare ape menajere si statie de epurare in localitatea Sohatu

CJ CalarasiOperator apa

2010-2018

10.Reabilitarea si modernizarea retelei de canalizare din orasul Fundulea

SC Ecoaqua SACJ CalarasiCL Fundulea

2011

11.Reabilitare si extindere statii pompare ape uzate si statie de epurare din orasul Fundulea

SC Ecoaqua SACJ CalarasiCL Fundulea

2008-2012

12.Sistem de canalizare si statie de CJ Calarasi, 2009

110

Diminuarea impactului asupra mediului produs de ape uzate evacuate

- nr. statii epurare realizate- valoare investitii

epurare in satul Stefan cel Mare, comuna Stefan cel Mare CL Stefan cel Mare

13.Sistem de canalizare si statie de epurare si tratare a apelor uzate in comuna Ulmu, satul Ulmu

CJ Calarasi,CL Ulmu 2011

14.Sistem de canalizare cu statie de epurare in satele Vlad Tepes si Mihai Viteazu, com. Vlad Tepes

CJ Calarasi,CL Vlad Tepes 2009

15. Sistem de canalizare in satele Vilcelele si Floroaica

CJ Calarasi,CL Vilcelele 2011

16. Retea de canalizare menajera si sistem de epurare in comuna Dichiseni

CJ CalarasiCL Dichiseni 2011

17. Canalizare si statie de epurare in comuna Roseti

CJ CalarasiCL Roseti 2011

18. Sistem de canalizare si epurare a apei uzate in comuna Galbinasi

CJ CalarasiCL Galbinasi 2012

Imbunatatirea calitatii apelor uzate industriale conform normelor U.E.

Reducerea impactului asupra mediului produs de ape industriale evacuate necorespun-zator

- 100% realizare statie de epurare si statie pompare - executie lucrari

1.Executia, reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare ale agentilor economici

Agenti economici 2010-2013

2.Construire statie de epurare si bazine de retentie in cadrul abatorului de pasari apartinand SC Euroavi SRL Calarasi – finantare A.F.M.

SC Euroavi SRL Calarasi 2009

3. Imbunatatirea tehnologiilor pentru statiile de tratare si epurare a apei Agenti economici 2010-2013

PROBLEMA: LIPSA INSTALATIILOR DE PREEPURARE A APELOR REZULTATE DE LA SPITALE / SECTII DE BOLI CONTAGIOASE

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Preepurarea apelor rezultate din spitale / sectii de boli contagioase

Imbunatatirea calitatii apelor rezultate din spitale/sectii de boli contagioase conform normelor U.E.

Diminuarea impactului asupra mediului produs de apele uzate evacuate din spitale/sectii boli contagioase

- realizare statii pre-epurare-incadrare 100 % in normative a parametrilor fizico – chimici ai apelor uzate evacuate

1. Realizarea unei statii de preepurare a apei evacuata in reteaua de canalizare (studiu de fezabilitate, proiect de executie, p.i.f.)

DSP Calarasi Spitalul Judetean Calarasi

Studiu 2010Proiect 2011p.i.f. 2013

2. Realizarea unei statii de preepurare apa in vederea incadrarii in limitele NTPA 002/2002 (studiu fezabilitate, proiect executie, constructii-montaj si p.i.f.)

DSP CalarasiSpitalul Municipal Oltenita

2012

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : GESTIUNEA DESEURILOR

111

PROBLEMA : DEPOZITAREA NECONFORMA A DESEURILOR MENAJERE DIN JUDET

Obiectiv general Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Inchiderea depozitelor neconforme si amenajarea unor depozite, statii de transfer, statii de compostare, facilitati de colectare selectiva si valorificare a deseurilor conforme cu legislatia nationala de mediu

Inchiderea depozitelor neconforme si amenajarea unor

Diminuarea impactului asupra tuturor factorilor de mediu (sol, apa subterana, apa de suprafata, aer)

Reducerea poluarii mediului generata de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor menajere in mediul urban si rural

Reducerea

-elaborare Master Plan, studiu de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului

1. Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului in sectorul deseurilor solide

CJ Calarasi 2008-2009

- realizare depozit ecologic - punere in functiune statii de sortare, compostare - facilitati de colectare selectiva- valoare investitii

2. Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Calarasi

CJ Calarasi 2013

3.Amenajarea unui depozit ecologic central pentru colectare, tratare si depozitarea deseurilor

CJ Calarasi2010 - 2011

4.Amenajarea unei statii de sortare in cadrul depozitului ecologic

CJ Calarasi 2011

- maximizarea cantitatilor de deseuri menajere valorificate prin compostare si atingerea tintelor : - reducerea la 75 % pana in 2010, fata de anul 1995- Reducerea la 50 % pana in 2013, fata de anul 1995- reducerea cu 35 % pana in 2016, fata de anul 1995

5.Construirea unei statii de compostare deseuri menajere in cadrul depozitului ecologic

CJ Calarasi

2010

2010

2013

2016

- punere in functiune statii de transfer- facilitati de colectare selectiva- valoare investitii- implementare sistem selectiv de colectare a deseurilor

6.Construirea statiilor de transfer in Calarasi si Oltenita

CJ Calarasi 2011

7. Gestionarea deseurilor in municipiul Oltenita – PHARE 2005 CES

CJ Calarasi,CL Oltenita 2010

8. Sistem integrat de gestionare a deseurilor in localitatile Lehliu – Gara, Lehliu si Lupsanu (inclusiv statie de transfer) – PHARE 2004 CES

CJ Calarasi,CL Lehliu-Gara 2009

Nr. de contracte de servicii incheiate

9.Organizarea si extinderea serviciilor de salubritate la nivel urban inclusiv prin asocierea mai multor localitati

CL Calarasi, Oltenita, Budesti, Lehliu-Gara, Fundulea

2008-2009

Suprafete de teren salubrizate si ecologizate

10.Inchiderea depozitului de deseuri menajere neconforme: Budesti

CJ Calarasi CL Budesti 2009

11.Inchiderea depozitelor de deseuri menajere neconforme: Lehliu-Gara si Fundulea

CL Lehliu-GaraCL Fundulea 2010

12.Inchiderea depozitelor de deseuri menajere neconforme: Calarasi si Oltenita

CL Calarasi CL Oltenita

2011

112

depozite, statii de transfer, statii de compostare, facilitati de colectare selectiva si valorificare a deseurilor conforme cu legislatia nationala de mediu

Diminuarea impactului asupra tuturor factorilor de mediu (sol, apa subterana, apa de suprafata,

poluarii mediului generata de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor menajere in mediul urban si rural

- 100 % realizare inchidere depozite prin salubrizarea si ecologizarea suprafetelor de teren - amenajarea punctelelor de colectare a deseurilor menajere-finalizare platforma pentru compostare

13.Inchiderea depozitelor neconforme (181) si amenajarea unor puncte de colectare a deseurilor menajere in mediul rural

CJ CalarasiConsiliile locale

iulie2009

14.Platforma de gunoi – compostare deseuri agricole si animaliere in gospodariile satesti, precum si din inchiderea depozitelor istorice de dejectii animaliere existente in comuna Fundeni

Consiliul Local Fundeni

2011(O.G. 7/2006)

- nr. platforme compostare- cantitatea de deseuri

compostata

15.Tehnologii de compostare a deseurilor biodegradabile din gospodariile populatiei rurale si urbane, inclusiv a dejectiilor animaliere

Agenti economiciConsilii locale

Etapizat2011-2017

Finalizare proiecteprin realizarea activitatilor propuse

16. Sistem de gestionare a deseurilor menajere in comunele Independenta, Cuza-Voda, Gradistea, Alexandru Odobescu, Valcelele, Ciocanesti si Vlad Tepes

Consiliul LocalIndependenta

2008 – 2010( PHARE 2005

CES)

17.Borcea Eco-logic-proiect pentru implementarea unui sistem durabil de management al deseurilor (etapa pregatitoare)

Consiliul LocalBorcea

2008(PHARE CES

2005)

18. Jegalia Eco-logic-proiect pentru implementarea unui sistem durabil de management al deseurilor (etapa pregatitoare)

Consiliul LocalJegalia

2008(PHARE CES

2005)

19.Constructia unei platforme de depozitare si valorificare a deseurilor in comuna Stefan Voda

CJ Calarasi CL Stefan Voda

2011(O.G. 7/2006)

Minimizarea cantitatii de deseuri depozitate

Cresterea gradului de valorificare a deseurilor

Cantitati deseuri valorificate

1.Aplicarea tehnologiilor moderne de valorificare a deseurilor prin piroliza sau descompunere termica in vederea obtinerii de energie (abur, apa calda, energie electrica, gaz metan, etc.)

Agenti economici 2011

PROBLEMA : INEXISTENTA UNUI INCINERATOR OMOLOGAT PENTRU DESEURI PERICULOASE, INCLUSIV CELE MEDICALE IN JUDETUL CALARASI

Obiectiv general Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Eliminarea cantitatilor de deseuri periculoase

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor

Eliminarea riscurilor de poluare a mediului in vederea

Punere in functiune Construirea unui incinerator omologat pentru deseuri periculoase, inclusiv cele medicale

Agenti economiciParteneriat public privat

2010

113

inclusiv a celor medicale de la agenti economici, unitati spitalicesti, institutii scolare detinatoare de astfel de deseuri

periculoase si evidenta stricta a acestora

mentinerii sanatatii populatiei

CJ Calarasi

PROBLEMA : INEXISTENTA UNUI DEPOZIT PENTRU DESEURI INERTE PROVENITE DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI , INCLUSIV LIPSA UNOR INSTALATII DE VALORIFICARE A ACESTORA

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Reducerea cantitatii de deseuri depozitate la platformele de deseuri menajere, inclusiv valorificarea deseurilor inerte

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor inerte, inclusiv a evidentei acestora

Colectarea deseurilor din demolari si constructia unui singur depozit in scopul valorificarii

Punere in functiune

Construirea unui depozit de deseuri inerte din demolari si constructii

Parteneriat public privat CJ Calarasi Agenti economici

2010

PROBLEMA : COLECTAREA SI DEPOZITAREA NESELECTIVA A DESEURILOR LA GENERATORI, RESPECTIV LA DEPOZITELE DE DESEURI MENAJERE

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate

Cresterea nivelului de recuperare si valorificare a deseurilor prin utilizarea unor tehnologii curate

Maximizarea cantitatii de deseuri colectate selectiv in mediul urban si rural

Nr. puncte de colectare selectiva

1.Amenajarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor reciclabile in vederea valorificarii

Consiliile locale, generatori,

CJ Calarasi 2008 - 2013

Reducerea cantitatii de deseuri electrice si electronice (condensatori) cu PCB/PCT si compusi similari ai acestora

2. Inventarierea si eliminarea condensatorilor uzati cu continut de bifenil policlorurat si a altor compusi similari (de la statiile electrice de mare putere)

Consilii locale municipale si orasenesti,operatori de salubrizare

2010 (plan deseuri CJ Calarasi)

- Cantitati deseuri colectate selectiv- cantitati deseuri reciclate, valorificate

3. Colectarea, reciclarea si procesarea deseurilor recuperabile

Agenti economici 2010

4.Reciclarea si valorificarea maculaturii pentru obtinerea de produse din hartie cu o tehnologie inovativa – finantare A.F.M.

Comceh SA Calarasi 2010

Colectarea si sortarea DEEE in vederea valorificarii si

eliminarii

Finalizare amenajare spatii depozitare

1. Amenajarea a doua spatii de depozitare a DEEE-urilor in localitatile cu mai mult de 20.000 loc. si la nivel de judet : Calarasi,

CJ Calarasi, CL Calarasi si Oltenita

2009 - 2010

114

Oltenita

Cantitate DEEE-uri reparate

2.Construirea unui punct de reparare si redare in functiune a DEEE –urilor

Agenti economici 2011

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : EDUCATIA ECOLOGICA

PROBLEMA: NIVELUL REDUS AL EDUCATIEI ECOLOGICEObiectiv general

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Cresterea nivelului educatiei ecologice

Identificarea unor parteneriate in domeniul protectiei mediului

Cresterea nivelului de colaborare intre parteneri

Nr. parteneriate 1. Realizarea de parteneriate la nivel local

APM CalarasiScoli, O.N.G.-uri permanent

Constientizarea publicului privind protectia mediului

Accesul informatiilor de

mediu in medii cat mai diverse

Nr. actiuni pe teme ecologice,

nr. brosuri si pliante, emisiuni radio si TV, conferinte de presa

1.Realizarea de actiuni de educatie ecologica, evenimente de mediu, prezentarea de masuri de conservare specifice pentru SCI si SPA

APM CalarasiScoli, O.N.G.-uri

Permanent

Nr. de proiecte2.Realizarea de proiecte de educatie ecologica

Scolile din judet, ONG-uri, potentiali

aplicantiPermanent

Nr. de solicitari de informatii de mediu

3. Punerea in aplicare a HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul

APM Calarasi Permanent

Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu

natural echilibrat

Informarea si sporirea

cunostintelor elevilor despre

mediu

Integrarea informatiei ecologice in educatia

civica

1.Implementarea proiectului „Calarasi – un oras curat”

Asociatia pentru Dezvoltare Durabila

Dunarea de Jos Calarasi

2009

Cresterea constientizarii si nivelului de informare in

legatura cu energia nucleara in randul liceenilor si profesorilor din Calarasi

Cresterea nivelului de implicare a

liceenilor in activitati legate de energia nucleara

- finalizare proiect prin realizarea actiunilor din cadrul acestuia

1.Implementarea proiectului „Educatie privind amenintarea nucleara pentru generatia mai tanara”

Asociatia Terra Mileniul III

Colegiul Tehnic Stefan

Banulescu

2009

Dezvoltarea durabila in zona transfrontaliera RO – BG prin respectarea mediului in procesul de valorificare a resurselor locale

Protejarea si mentinerea calitatii mediului prin aplicarea

principiilor prevenirii si precautiei in procesul de

dezvoltare a afacerilor in zona transfrontaliera

Cresterea gradului de informare si

participare a comunitatii

oamenilor de afaceri si a cetatenilor la managementul

integrat al mediului

Realizare centru eco-business

1.Eco-business – Centru transfrontalier pentru mediu al oamenilor de afaceri din zona Calarasi – Silistra PHARE CBC RO – BG 2005

Camera de Comert, Industrie

si Agricultura Calarasi

2008 - 2009

Promovarea unui sistem de informare si constientizare a

Informarea, constientizarea si educarea diferitelor grupuri tinta : populatia, colectivitatile scolare,

Asigurarea standardului privind nivelul de trai

Nr. actiuni, nr. brosuri si pliante, conferinte de presa, emisiuni radio si TV

1.Mediatizarea activitatii institutiilor cu atributii in colectarea si depozitarea deseurilor

APM Calarasi, CJ CalarasiConsiliile locale, ONG-uri

permanent

115

tuturor partilor cu responsabilitati in gestionarea deseurilor

agentii economici, ONG-uri, etc.

Nr. seminarii, actiuni organizate

2.Instruirea personalului institutiilor publice pe probleme de gestionare, colectare selectiva a deseurilor, valorificare si eliminarea acestora.

Institutii publice cu activitati in gestiunea de deseuri

permanent

Matricea-plan pentru PROBLEMA: INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A APM CALARASI

PROBLEMA : LIPSA IMPLEMENTARII STANDARDELOR DE CALITATE IN LABORATORUL DE ANALIZE FIZICO - CHIMIC

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Implementarea sistemului de management al calitatii SR EN ISO / CEI 17025 : 2005 in laboratoarele de mediu

Finalizarea documentatiei si asigurarea conditiilor necesare acreditarii

Acreditarea Laboratorului APM Calarasi

nr. indicatori acreditati

Alocarea resurselor financiare necesare indeplinirii conditiilor pentru

acreditarea laboratorului APM Calarasi 2010 – 2011

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : POLUAREA ATMOSFEREI

PROBLEMA : POLUAREA AERULUI

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Reducerea poluarii in zona judetul Calarasi

Implementarea Programului de gestionare a calitatii aerului in zona Calarasi si imbunatatirea calitatii aerului in judet

Incadrarea concentratiilor masurate a poluantilor in Calarasi provenite din industrie, transporturi, locuinte, in valorile limita prevazute de legislatia in vigoare

70 % reducere TSP10 % reducere NOX in raport cu valorile limita prevazute de autorizatia IPPC obtinuta in ianuarie 2006

1.Luarea in considerare a BAT pentru cuptorul cu arc electric SC Silcotub SA

Zalau (fostul SC Donasid SA Calarasi)

2010

50 % reducere TSP 2. Controlul pulberilor SC Prefab SA 200833 % reducere TSP in raport cu valorea limita prevazuta in Ordinul 462/1993 (50mg/mc)

3. Masuri secundare, precum reducerea temperaturii la suprafata de topire, pentru cuptorul de topire

SC Saint Gobain Glass Romania 2010

2 % reducere NOx in raport cu VL din Ordinul 462/1993 (500 mg/mc)

4. Masuri primare, precum modificarea arderii (ex. reducerea raportului aer/combustibil), pentru cuptorul de topire

SC Saint Gobain Glass Romania 2010

Reducerea valorilor limita pt. PM10, datorate sectorului locuinte

5.Continuarea programului de reabilitare termica a cladirilor (izolarea zidurilor si acoperisurilor si inlocuirea ferestrelor)

Consiliile Locale 2010-2012

6.Infiintare retea gaze naturale in orasul Lehliu Primaria orasului Lehliu - Gara

2009- 2010

Identificarea, repararea si inlocuirea vehiculelor neperformante si poluante

7.Imbunatatirea intretinerii vehiculelor (potrivit standardului de inspectie RNTR1) si inlocuirea vehiculelor foarte poluante (schema nationala de inlocuire a vehiculelor vechi)

Primaria muncipiului CalarasiConsiliile locale

2009 - 2012

116

Reducerea nivelurilor de emisii reglementate si de CO2

8. Promovarea GPL si trecerea la carburantii alternativi (biocarburanti)

Primaria muncipiului Calarasi Consiliile locale

2009 - 2012

Reducerea emisiilor de pulberi in suspensie, Pb

9. Imbunatatirea retelei de sosele (ex. drumul de centura din nordul orasului) Primaria Calarasi 2010

PROBLEMA : POLUAREA ATMOSFEREI GENERATA DE ACTIVITATILE ECONOMICO-SOCIALE

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Reducerea poluarii aerului

Reducereapoluarii generata de emisiile de compusi organici volatili rezultati din depozitarea benzinei si distributia ei de la terminale la statiile de benzina

Reducerea emisiilor

generate de emisiile de compusi

organici volatili rezultati din depozitarea

100% conformare

Conformarea instalatiilor cu prevederile HG 568/2001 modificata si completata

de HG 893/2005.

SC Comert Cristina SRL, SC Hali SRL. 2008

SC Comert Cristina SRL Frumusani, SC Condorul Petroserv

SA Calarasi, SC Crismetal SRL,

SC Tos SRL Budesti

2009

PROBLEMA : POLUAREA ATMOSFEREI GENERATA DE EMISIILE DE LA STATIA DE MIXTURI ASFALTICE A SC SPATII VERZI SI PAVAJE CALARASI

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Eliminarea poluarii

aerului Reducereapoluarii prin retehnologizare

Reducerea emisiilor rezultate din combustie

Reducerea emisiilor de PM10

cu 80%

Punerea in functiune a instalatiei noi pentru prepararea mixturii asfaltice

SC Spatii Verzi Primaria Calarasi

2008

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : URBANIZAREA MEDIULUI

PROBLEMA : DIMINUAREA SI DEGRADAREA SPATIILOR VERZI SI DISTRIBUTIA NEUNIFORMA A ACESTORA

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Reducerea presiunii asupra spatiilor verzi

Imbunatatirea conditiilor de viata

Conservarea si extinderea

Suprafata ocupata 1.Reabilitare zona verde in comuna Sohatu – prin „Programul National de

Consiliul local Sohatu 2008

117

in zonele urbane spatiilor verzi

nr. de parcuri noi Imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati” finantat de Administratia Fondului pentru Mediu2.Amenajarea parcului din str. Luceafarul, zona ANL 1 – finantare A.F.M.

Cons. Local Calarasi 2008

3.Amenajare de spatii verzi, a parcului de distractii Arges din municipiul Oltenita – finantare A.F.M.

Cons. Local Oltenita 2008

4.Realizare zona verde in comuna Ciocanesti – finantare A.F.M. Cons. Local Ciocanesti 2008

5.Imbunatatirea calitatii de mediu in comuna Modelu – finantare A.F.M.

Cons. Local Modelu 2009

6.Reamenajare parc prefectura din municipiul Calarasi – finantare A.F.M.

Primaria Calarasi 2009

7.Infiintare parc verde in comuna Modelu – finantare A.F.M.

Cons. Local Modelu 2009

8.Parc verde in comuna Cuza Voda, jud. Calarasi – finantare A.F.M.

Cons. Local Cuza Voda 2009

9.Parc verde in comuna Mitreni finantare A.F.M. Cons. Local Mitreni 2009

10. Parc verde in comuna Dragalina Cons. Local Dragalina 201011. Realizare zona verde in comuna Nana Cons. Local Nana 201012.Aliniamente si scuaruri in comuna Stefan cel Mare

Cons. Local Stefan cel Mare

2010

13. Parc verde si aliniamente in comuna Independenta

Cons. Local Independenta

2010

14. Parc verde in satul Coslogeni, comuna Dichiseni

Cons. Local Dichiseni 2010

15. Realizare zona verde in comuna Stefan Voda

Cons. Local Stefan Voda

2010

16. Amenajare zona verde in comuna Chirnogi

Cons. Local 2010

17. Amenajare parc in comuna Fundeni Cons. Local Fundeni 201018. Infiintare parc nou in comuna Jegalia Cons. Local Jegalia 201019. Infiintare parc nou in comuna Roseti Cons. Local Roseti 201020. Infiintare parc nou in comuna Borcea Cons. Local Borcea 201021. Parc verde in comuna Valcelele Cons. Local Valcelele 201022. Imbunatatirea calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in satul Sohatu

Cons. Local Sohatu 2010

23. Spatii verzi si zona de recreere CL Vlad Tepes 201024. Amenajare parc Tapsani CL Mitreni 201025. Sistem de zone verzi in comuna Ciocanesti

CL Ciocanesti 2010

118

26. Cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in mediul urban si rural Consiliile locale 2010-

2011

PROBLEMA : INSUFICIENTA SPATIILOR DE PARCARE IN MUNICIPIUL CALARASI

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Cresterea numarului de locuri de parcare

Eliminarea autovehiculelor parcate pe arterele intens circulate

Realizarea spatiilor de parcare

Nr. de locuri de parcare

Amenajare parcari in zone cu blocuriPrimaria Calarasi

2008 - 2010

PROBLEMA : RITMUL SCAZUT AL DEZVOLTARII DURABILE

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Dezvoltarea economica durabila a regiunii de granita

Facilitarea, intensificarea si consolidarea

Crearea unui flux informational

- constructia, dotarea si darea in folosinta a Centrului de informare

1. Implementarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii mediului de afaceri in zona transfrontaliera Calarasi – Silistra”

CJ Calarasi 2008 - 2009

119

Romania – Bulgaria, prin dezvoltarea cooperarii in afaceri si a infrastructurii in afaceri

parteneriatelor economice romano – bulgare in zona transfrontaliera Calarasi - Silistra

sporit precum si valorificarea eficienta a oportunitatilor existente

si biroul de informare pentru mediul de afaceri si cooperare in afaceri- crearea unei baze de date comune cu agentii economici din zona proiectului

Stimularea si dezvoltarea cooperarii in vederea prevenirii, reducerii si controlul poluarii provocate de activitatile economice din regiunea transfrontaliera

dezvoltarea durabila a regiunii Calarasi - Silistra

Cresterea cooperarii pentru combaterea riscurilor de poluare de natura transfrontaliera

realizare proiect

1.Implementarea proiectului „Dezvoltarea durabila un efort conjugat al actorilor economici, societatii civile si autoritatilor publice din regiunea transfrontaliera Calarasi – Silistra”

Fundatia „Natura Vie” Calarasi 2008 -

2009

Cresterea eficientei energetice si a productiei de energie

reducerea poluarii mediului ambiant

Reducerea consumului de energie electrica

- nr. corpuri de iluminat inlocuite

1.Modernizarea retelei de iluminat public in municipiul Calarasi

Primaria Calarasi 2009-2010

2. Modernizarea retelei de iluminat public in orasul Lehliu Gara

Primaria Lehliu Gara 2009-2010

-Aplicarea metodelor noi care utilizeaza si produc energia

-Nr. instalatii puse in functiune,-Nr. instalatii reabilitate- valoare investitii

1. Inovatii, modernizari tehnologice si reabilitari ale instalatiilor de producere a energiei

Agenti economiciConsilii locale

2010-2012

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : TRANSPORTURI

PROBLEMA : CONDITII DE NAVIGATIE MAI PUTIN SIGURE SI EFICIENTE

120

Obiectiv general

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii sistemului de cai navigabile interioare si exterioare

Alinierea sistemului de cai navigabile interioare ale Romaniei la sistemul european de cai navigabile interioare

Cresterea mobilitatii durabile, a transportului fluvial pe Dunare cu impact redus asupra mediului

-elaborare SF, studiu de impact asupra mediului; intocmire aplicatie de finantare din fonduri europene

1.Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano - bulgar al Dunarii (km 863 - km 375) si studii complementare

AFDJ R.A. GalatiMinisterul

Transporturilor

2009

- studiu de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului, proiect tehnic

2. Asistenta tehnica de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila (km 375 - km 175)

2008 – 2009

-eliminarea blocajelor de navigatie pe Dunare pe sectorul Calarasi - Braila-asigurarea gabaritelor minime de navigatie recomandate de Comisia Dunarii

3.Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila Etapa II

2009 - 2011

- realizare studiu de fezabilitate

4.Implementarea proiectului „Dunarea - punte de legatura intre Romania – Bulgaria” : elaborare studiu de fezabilitate privind dezvoltarea transportului fluvial de calatori

CJ Calarasi 2008 -2009

PROBLEMA : RETEAUA DE DRUMURI INSUFICIENT MODERNIZATA IN JUDET

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Imbunatatirea infrastructurii de transport in judet

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de

Imbunatatirea legaturii rutiere dintre zonele

km drum1.Reabilitarea, modernizarea si extinderea drumurilor judetene si comunale

CJ Calarasi Consilii localePrimaria Calarasi

2012

121

transport Imbunatatirea infrastructurii la nivel rural

rurale si urbane

Imbunatatirea calitatii drumurilor comunale

2.Reabilitarea retelei rutiere din mediul urban Consiliile locale 2009 –

2010elaborare plan de

mobilitate si ierarhizare a

drumurilor si a modelului de trafic

3.Implementarea proiectului „Managementul mobilitatii durabile in judetul Calarasi” Consiliul Judetean

Calarasi

2008 - 2009

km drum

4.Modernizarea si reabilitarea drumului judetean DJ 301, tronsonul Fundeni – Budesti, km 13 + 000 – km 36 + 578

Consiliul Judetean Calarasi

2009 –2011

5. Imbunatatirea accesului la reteaua rutiera europeana de transport TEN-T7 in judetul Calarasi, prin reabilitarea si modernizarea DJ 201B, km.19 + 000 – km 39 + 950, pe traseul limita de judet Ialomita – Valea Argovei si DJ 303, km 26 + 294 – km.48 + 278, pe traseul Valea Argovei – Manastirea

Consiliul Judetean Calarasi

2009 - 2011

6.Modernizarea si reabilitarea drumului judetean DJ 303 Calareti – Valea Argovei

Consiliul Judetean Calarasi

2009 - 2011

7.Reabilitare DJ 412 + pod Dambovita CJ Calarasi 20118. Reabilitare strazi principale Primaria Gurbanesti 20099. Reabilitare strazi principale Primaria Nana 200910.Reabilitare strazi principale Primaria Manastirea 201111.Modernizare strazi Primaria Ulmu 201112.Reabilitare DC 20 Primaria Dragalina 201113.Reabilitare DC 79 Primaria Mitreni 201114. Reabilitarea strazilor din localitatile urbane, a drumurilor judetene si a drumurilor de centura ale oraselor din judet

CJ Calarasi Consiliile locale 2010-2012

15. Reabilitarea drumurilor din localitatile rurale

CJ Calarasi Consiliile locale 2009-2012

Imbunatatirea infrastructurii de transport in regiunea de granita Calarasi - Silistra

Cresterea accesibilitatii in regiunea de granita

Cresterea ratei mobilitatii a persoanelor si a marfurilor in zona;reducerea timpului de transport

Realizare lucrari

1.Acces comun la resurse si transport – Imbunatatirea calitatii drumului Prel. Bucuresti – Bd. Republicii, parte a retelei transfrontaliere de transport Calarasi - Silistra

Primaria Calarasi

2008 - 2009

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL

PROBLEMA : DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL AL INSULELOR DE PE DUNARE

122

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Protejarea si conservarea biodiversitatii habitatelor si speciilor din ostroavele de pe Dunare

Dezvoltarea si implementarea unor planuri de management pentru cele 8 ostroave cuprinse in proiect

- impaduriri si reimpaduriri cu specii native

-cresterea efectivelor de pasari pe aceste ostroave

-suprafete impadurite

- nr. activitati

1.Implementarea proiectului LIFE „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare, Romania” - reconstructia padurilor de lunca cu specii native- Elaborarea „Ghidului de bune practici pentru managementul padurilor din Lunca Dunarii”

APM Calarasi, WWF - Programul Dunare - Carpati Romania, Directia Silvica Calarasi, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, Societatea Ornitologica Romana

2008 -2010

Salvarea ecosistemelor de lunca si prevenirea pierderii acestora

Diminuarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra ariilor naturale protejate

Protejarea si mentinerea habitatelor si speciilor din ariile naturale protejate

realizare actiuni 1. Monitorizarea starii habitatelor si a speciilor protejate din cadrul ariilor naturale protejate : situri Natura 2000 - ostroavele Dunarii

APM CalarasiS.O.R. Bucuresti 2009

- amplasare foisoare, platforme de cuibarit, poteci pe ostroave

2.Construirea unor facilitati pentru vizitatori (poteci, turnuri de observare a pasarilor, platforme de cuibarit) in vederea reducerii stresului asupra pasarilor

APM CalarasiS.O.R. BucurestiWWF – PDC RO

2009

Suprafete (ha)

3. Testarea unor metode de eradicare a Amorphei fruticosa (salcam invadator) pe Ostrovul Turcescu;Amorpha pericliteaza regenerarea naturala a padurilor de lunca

ICAS BucurestiDirectia Silvica

2009 - 2010

Nr. panouri 4.Instalarea de panouri informative pe ostroavele Dunarii

APM Calarasi, WWF – PDC RO 2009

Nr. actiuni realizate

5. Constientizarea publicului asupra valorii ostroavelor : -realizare brosura cu flora si fauna pe ostroave- mediatizarea zilelor din calendarul ecologic : Ziua zonelor umede, luna padurii, Ziua pasarilor, Ziua mediului, Ziua Dunarii, Ziua Habitatului

APM Calarasi, WWF - Programul Dunare - Carpati Romania, Directia Silvica Calarasi, Societatea Ornitologica Romana

20092010

PROBLEMA : DEGRADAREA FONDULUI FORESTIER NATIONAL DE STAT SI PRIVAT

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

123

Reducerea degradarii vegetatiei forestiere

Cresterea suprafetei impadurite a judetului

Pastrarea integritatii fondului forestier

- suprafete impadurite (ha);

1. Efectuare impaduriri, lucrari de igienizare Directia Silvica

Calarasi pemanent

-suprafete (ha) de teren pe care s-au efectuat lucrari : renaturari, refaceri ecologice, regenerare, ingrijire arborete

2. Aplicarea de practici agro-silvice ecologice si de exploatare : lucrari de regenerare a padurilor; lucrari de ingrijire arborete DS Calarasi

permanent

Reducerea degradarii vegetatiei din afara fondului forestier

Protectia si conservarea vegetatiei din afara fondului forestier

Cresterea suprafetei cu vegetatie din afara fondului forestier

Suprafata impadurita (ha)

1. Realizarea de perdele forestiere in jurul unitatilor industriale cu impact semnificativ asupra mediului Agenti economici permanent

Diminuarea suprafetei terenurilor degradate

Ameliorarea calitatii solului prin efectuarea lucrarilor specifice si aplicarea bunelor practici de exploatare

-Reconstructia ecologica a terenurilor afectate de poluare

- suprafete (ha) cu lucrari de ingrijire

1.Reconstructie ecologica si impadurirea terenurilor transmise in fondul forestier proprietate publica a statului si in administrarea RNP – Romsilva in baza prevederilor HG 1542/2003 perimetru de ameliorare Cuza Voda

Directia Silvica Calarasi

2008 -2011

2.Reconstructie ecologica forestiera pe terenuri degradate preluate in baza HG 1568/2005 constituite in perimetrele de ameliorare : Dunarica Nord, Dunarica Sud, Rotea, Stejarul, Statia 388, Duduitu, Groapa din drum

Directia Silvica Calarasi 2008-2012

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : ACTIVITATI AGRICOLE SI DEZVOLTARE RURALA

PROBLEMA : RITMUL SCAZUT AL DEZVOLTARII DURABILE A AGRICULTURII SI A ZONELOR RURALE

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Cresterea ritmului de dezvoltare durabila a agriculturii si a zonelor rurale

Extinderea proiectului pilot „Controlul poluarii in agricultura” pe teritoriul judetului Calarasi

Colectarea si managementul

gunoiului de grajd si a gunoiului menajer

- nr. platforme ecologice construite

1.Implementarea proiectului „Controlul integrat al poluarii cu nutrienti” – extindere controlul poluarii in agricultura : zonele vulnerabile Budesti, Sohatu si Vasilati

CJ Calarasi 2009- 2012

Imbunatatirea starii de sanatate

Atingerea standardului de viata sanatos in

Prestare servicii

1.Organizarea si extinderea serviciilor de salubritate la nivel rural, inclusiv prin

CJ Calarasi, Consiliile locale

2009-2010

124

si a conditiilor de mediu la nivel rural mediul rural salubritate asocierea mai multor localitati

Cresterea numarului de lucrari de imbunatatiri funciare, acestea reprezentand infrastructura primara pentru dezvoltarea durabila a zonelor rurale

- refacerea capacitatii de transport a retelei

de canale din amenajarile de

desecare

- eliminarea efectelor secetei

- tranzit corespunzator al apelor meteorice

- amenajari pentru protectia impotriva

inundatiilor

- Nr. lucrari executate

- valoare investitii

1. Reabilitare statii desecare. Amenajare Oltenita Surlari Dorobantu

ANIF RA, U.A. Giurgiu Est 2009

2.Reabilitarea statiei de pompare de desecare SPE 1 Dragalina din amenajarea Galatui Calarasi

ANIF RA, U.A. Calarasi 2009

3.Reabilitarea statiei de pompare evacuare SPE Dunarica I din Incinta Boianu Sticleanu

ANIF RA, U.A. Calarasi

2008 - 2010

4. Modernizarea statiei de pompare irigatii SPA km 388 – navele 2,3,4 din amenajarea Galatui Calarasi

ANIF RA, U.A. Calarasi

2009 - 2011

5. Reabilitarea canalului CA din amenajarea Pietroiu Stefan Cel Mare ANIF RA, U.A.

Calarasi

2009 - 2010

6.Amenajari, reabilitari si modernizari de canale de irigatii, canale colectoare, statii

ANIF RA, Consilii locale

2008- 2011

- valoare lucrari;

-completari terasamente dig, reparatii

7. Realizarea lucrarilor necesare pentru aparare impotriva inundatiilor si punerea in siguranta a constructiilor hidrotehnice ANIF RA 2010-

2011

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE, FENOMENE NATURALE

PROBLEMA : LIPSA IMBUNATATIRII AMENJARILOR SI PROTECTIEI IMPOTRIVA INUNDATIILOR PE CURSURILE DE APA

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Imbunatatirea si protectia amenajarilor impotriva inundatiilor

Realizarea de lucrari de aparare impotriva inundatiilor

Stabilizarea malurilor raurilor

Aparare impotriva inundatiilor

Realizare lucrari, lungime diguri - tip lucrari

1. Reabilitare dig km 424. Amenajare Oltenita Surlari Dorobantu

ANIF RA, U.A. Giurgiu Est 2008

2. Reabilitarea digului incintei Borcea de Sus, compartimentul II+III, zona Cerbu: km 46 + 900 – 46 + 800

SNIF SA Calarasi 2008

3. Punerea in siguranta a barajului Iezer, jud. Calarasi

Directia Apelor Buzau - Ialomita

2008 - 2010

Reducerea Lungimi maluri 4.Aparare mal stang pe bratul Directia Apelor 2009 -

125

fenomenului de surpari de maluri amenajate Borcea, in zona localitatii Borcea,

jud. Calarasi Buzau - Ialomita 2010

Colectarea apelor pluviale Nr. podete 5. Podete pe strazi in comuna Nana,

judetul CalarasiConsiliul Local

Nana 2010

PROBLEMA : LIPSA MANAGEMENTULUI IN DEZVOLTAREA SI CONTROLUL ACTIVITATILOR TURISTICE SI DE AGREMENT

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Imbunatatirea managementului

de mediu in vederea cresterii

calitatii vietii, valorificarea

potentialului turistic si protejarii

biodiversitatii in zona Calarasi

Crearea unei infrastructuri care sa permita un management al mediului mai eficient in zona

Imbunatatirea conditiilor de viata,

protejarea habitatului si dezvoltarea

economica in zona

- realizare cartografiere

- aplicare tratament de combatere a

tantarilor cu substante biologice

Implementarea proiectului „Managementul comun al

mediului prin controlul populatiilor de tantari in regiunea transfrontaliera

Calarasi – Silistra

CJ CalarasiDirectia de Dezinsectie

si Ecologizarea Mediului2008 – 2009

Elaborare strategie turism

Dezvoltarea unei strategii de turism pe ostroavele Dunarii

APM Calarasi, WWF - Programul Dunare - Carpati Romania

2009 - 2010

Matricea-plan PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME : ASIGURAREA STARII DE SANATATE

PROBLEMA : LIPSA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE CONFORM STANDARDELOR UNIUNII EUROPENE A EVOLUTIEI SANATATII UMANE IN RAPORT CU CALITATEA MEDIULUI

Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Monitorizarea evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului Identificarea tuturor

factorilor de mediu cu impact asupra sanatatii umane

Respectarea standardelor U.E. in domeniul sanatatii umane in raport cu calitatea mediului

Nr. analize acreditate

1.Dotarea si acreditarea laboratoarelor din DSP in vederea cuantificarii efectelor poluarii mediului asupra sanatatii umane

DSP Calarasi 2011

Relationarea datelor privind sanatatea cu cele ale calitatii

Culegerea datelor specifice de sanatate

Nr. de indicatori 1. Colaborarea DSP cu APM Calarasi pentru monitorizarea calitatii aerului atmosferic si a indicatorilor de sanatate

DSP CalarasiAPM Calarasi

permanent

126

mediului

in relatie cu acesta, cu identificarea posibilelor surse de poluare

Nr. cazuri inregistrate, nr. analize

2. Monitorizarea evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului DSP CL permanent

Cresterea gradului de sanatate a populatiei

Informarea populatiei privind

adoptarea unui stil de viata sanatos

Nr. actiuni (seminarii, articole, emisiuni radio, tv)

1. Realizarea de actiuni educative privind sanatatea populatiei DSP Calarasi

Consiliile locale permanent

Matricea-plan pentru CATEGORIA DE PROBLEME : POLUAREA SOLULUI SI A APEI SUBTERANE

PROBLEMA : POLUAREA SOLULUI SI A APEI SUBTERANE GENERATE DE STOCAREA NECORESPUNZATOARE A APELOR UZATE SI A DESEURILOR SOLIDE

Obiectiv general Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

Reducerea poluarii solului si a apei subterane generate de stocarea necorespunzatoare a apelor uzate si a deseurilor solide

Protectia solului si a

apei subterane

Prevenirea poluarii accidentale a solului

si apei subterane

realizare retehnologizare

1. Retehnologizarea masinii pentru hartie tiparComceh S.A. 2009

p.i.f. statie epurare

2. Realizarea si punerea in functiune a statiei de epurare

Executie lucrari

3.Reabilitarea si modernizarea statiei de pre-epurare a apelor uzate provenite de la Complexul pentru cresterea si ingrasarea porcilor Sohatu : lucrari de montaj tehnologic ale sitei de separare a fractiei solide;

S.C. Nutricom S.A. Sohatu

2008

2009

2010

4.Golirea efluentului lichid stocat in 2 iazuri biologice si utilizarea sa la fertirigatii pe terenurile agricole din zona; curatarea materialului in suspensie depus in iazurile biologice; lucrari de refacere a taluzelor si digurilor de contur ale iazurilor biologice 5. Modernizare hale maternitate, insamantare si gestatie.

realizare lucrari 6. Reabilitare platforme tehnologice drumuri de S.C. Nutricom

127

acces, canale colectoare, inlocuire zone betonate deteriorate - 3 faze : a) repararea platformei tehnologice betonate 2009; b) repararea canalelor de colectare si evacuare a dejectiilor de la sectorul ingrasatorie;c) repararea canalelor de colectare si evacuare a dejectiilor de la sectorul gestatie – maternitate – tineret

S.A. Sohatu 20092010

2011

- reducere poluanti

7.Decontaminarea solului pe suprafetele poluate cu hidrocarburi din petrol prin tratare (surse proprii)

SC Romply Prod SRL 2009

- executie lucrari

8.Suprainaltare dig iaz nr.4 si impermeabilizare cu perna de loess compact si cu geomembrana (SAPARD)

SC Izocon MC SA 2008

9.Suprainaltare dig iaz nr 5 si impermeabilizare cu perna de loess compact si cu geomembrana (SAPARD)

SC Izocon MC SA 2011

10.Impermeabilizarea bazinelor utilizate pentru iazurile cu dejectii, cu membrane – Bazinul I, II (surse proprii)

SC Maria Trading SRL

2010, 2011

- realizare actiune

11.Verificarea periodica a impermeabilitatii membranei (anual)

SC Pic Romania SRL

2008 -2011

realizare perdele de protectie

12.Instituirea zonelor de protectie sanitara pentru forajul in functiune

SC Pic Romania SRL

2008

128

Bibliografie

1. Ghid de implementare a Programelor de Acţiune pentru Mediu în Europa centrală şi de Est – Paul Markowitz, Institutul pentru Comunităţi Durabile (ISC), Montpelier, Vermont, USA în cooperare cu Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC), Szentendre, Hungary, 2001

2. Manual pentru elaborarea şi implementarea planurilor locale de acţiune pentru mediu la nivel judeţean – Proiect PHARE RO 0006.14.03, 2002 – 2004

3. Metodologie pentru elaborarea şi implementarea programului local de acţiune pentru protecţia mediului – Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001

4. Planul local de acţiune pentru mediu – Judeţul Maramureş - Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001

5. Planul local de acţiune pentru mediu – Judeţul Timiş - Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001

6. Planul local de acţiune pentru mediu – PLAM Deva, Judeţul Hunedoara - Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002

7. Planul local de acţiune pentru mediu – PLAM Râmnicu Vâlcea, Judeţul Vâlcea - Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002

8. Planul local de acţiune pentru mediu – PLAM Reşiţa, Judeţul Caraş Severin - Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2003

129