1 · Web viewGazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,...

Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

LUGOJRaport la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului IULIE 2012

Cuprins

1. INFORMATII GENERALE.................................................................................................................. 21.1. Titular proiect............................................................................................................................... 21.2. Autorul raportului.......................................................................................................................... 21.3. Denumire proiect:......................................................................................................................... 21.4. Descriere proiect.......................................................................................................................... 21.5. Productia realizata si resursele energetice necesare...................................................................31.6. Informatii despre materiile prime..................................................................................................51.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul...............................................61.8. Alternative.................................................................................................................................... 81.9. Localizare geografica................................................................................................................... 8

2. PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................142.1. Alimentarea cu agent termic...........................................................................................................232.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasa.........................................................................................232.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului............................................................................25

2.3.1. Prevederi ale P.U.G................................................................................................................252.3.2. Modernizarea circulaţiei..........................................................................................................25

2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul...................................................................262.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular......................................................................262.6. Activitati de dezafectare.................................................................................................................26

3. DESEURI.......................................................................................................................................... 264. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA................................................................................29

4.1. APA................................................................................................................................................ 294.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului........................................................................29 4.1.1.1. Hidrografia....................................................................................................................... 29 4.1.1.2. Apa freatica.....................................................................................................................30 4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila............................................................................................30 4.1.1.4. Managementul apelor uzate............................................................................................304.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE............................................304.1.3. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................32

4.2. Aerul............................................................................................................................................... 344.2.1. Date generale.......................................................................................................................... 344.2.2. Prognozarea poluarii aerului...................................................................................................394.2.3. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................42

4.3. Solul............................................................................................................................................... 434.3.1. Caracteristicile solului.............................................................................................................434.3.2. Surse de poluare a solului.......................................................................................................444.3.3. Prognozarea impactului...........................................................................................................454.3.4. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................45

4.4. Geologia subsolului........................................................................................................................ 484.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica...........................................................................484.4.2. Seismicitatea zonei................................................................................................................. 514.4.3. Hidrogeologie.......................................................................................................................... 514.4.4. Impactul prognozat.................................................................................................................. 514.4.5. Masuri de diminuare a impactului.......................................................................................52

4.5. Biodiversitatea........................................................................................................................... 524.5.1. Impactul prognozat.................................................................................................................. 564.5.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................57

4.6. Peisajul...................................................................................................................................... 634.6.1. Impactul prognozat.................................................................................................................. 644.6.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................65

4.7. Mediul social si economic..........................................................................................................684.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural...........................................................................68

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR.........................................................................................................686. MONITORIZAREA............................................................................................................................ 727. SITUATII DE RISC............................................................................................................................ 758. DESCRIEREA DIFICULTATILOR....................................................................................................769. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...........................................................................................76

Pag.1/pag.81




1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titular proiect S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judeţul Timiş

Administrator Murariu Ioan

Telefon - 0256/355426

REGISTRUL COMERTULUI: J 35/953/1995

CUI: RO 7604365

1.2.Autorul raportuluiIntocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal

Str. Letea nr. 13 Timisoara

Tel. 0256/272217

0723 231815

1.3.Denumire proiect: EXPLOATAREA ÎN CARIERĂ A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE

CONSTRUCTIE - PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDEŢUL TIMIŞ

1.4. Descriere proiect S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. cu sediul în Lugoj, are ca activitate

principala - Lucrări de instalatii sanitare, de încălzire si de aer conditionat – cod CAEN

4322.

În Statutul societăţii sunt prevăzute, pe lângă alte activităţi şi:

extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei

calcaroase, a gipsului, a cretei şi ardeziei – cod CAEN 0811;

extracţia pietrişului, nisipului, argilei şi caolinului – cod CAEN 0812;

activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor.

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj a înaintat, la ANRM Bucureşti,

Dosarul de atestare pentru executarea de lucrări de exploatare şi valorificare a rocilor

utile în baza următoarelor motive:

andezitele industriale şi de construcţie se încadrează în categoria rocilor

exploatabile în baza unui permis de exploatare;

Pag.2/pag.81




societatea este „primul şi unicul solicitant” pentru exploatarea andezitelor

industriale şi de construcţie din perimetrul solicitat;

societatea este persoană juridică organizată în scopul exploatării şi

prelucrării pietrei pentru construcţii, având dotare tehnică (utilaje de exploatare, de

transport şi de prelucrare) şi personal de specialitate pentru executarea acestor lucrări.

1.5. Productia realizata si resursele energetice necesareAvand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o

exploatare de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie realizata. Astfel, a

fost solicitat permisul de exploatare temporară al andezitelor industriale şi de

construcţie pe termen de un an (trim. I 2011 – trim. I 2012), începând cu data eliberării

acestuia de către A.N.R.M. Bucureşti.

In perioada de exploatare a andezitului industrial si de constructie (anul I

contractual) se estimează exploatarea unei cantităţi de 200.000 tone de andezit

industrial si de constructie în baza unui permis de exploatare (valabil un an calendaristic

de la data aprobării de către A.N.R.M.). Aşadar, se estimează exploatarea pe perioada

unui an calendaristic, a unei cantităţi medii de cca. 200.000 tone de andezit industrial si

de constructie şi cca. 8.000 mc de sol vegetal şi material steril (alterat si dezagregat)

rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie.

Perimetrul se suprapune peste versantul stâng al pârâului Slăveasca, vatra

carierei fiind situată la cota minimă de + 290 m.

Eliminându-se suprafaţa situată sub cota + 290 m si suprafata în care află

pilierii de protectie, suprafaţa efectivă de calcul al resurselor este de cca. 8.000 mp, iar

grosimea medie de exploatare este de cca. 15,0 m.

Estimarea cantităţii de resurse de andezite industriale şi de construcţie

existente în cadrul perimetrului solicitat s-a făcut luându-se în considerare următorii

parametri de calcul:

suprafaţa de calcul S = 8.000 m2

grosimea medie Gm = 15,0 m

Volumul de resurse estimat:

V = S x Gm = 8.000 m2 x 15,0 m = 120.000 m3

La limitele exterioare ale perimetrului de exploatare, s-a lăsat un pilier de

protecţie de cca. 10 m lăţime în care nu s-au evaluat rezervele.

Pag.3/pag.81




Resursele care vor rămâne imobilizate în taluzuri s-au evaluat luând în

considerare următorii parametri:

valoarea unghiului de taluz…………….………….…..45o

lungimea taluzurilor (L)………………………........... 235 m

înălţimea medie a treptei (h)……………...……….... 15,0 m

lăţimea medie a părţii superioare a taluzului (b)……...0,5 m

lăţimea medie a bazei taluzului (B)…………………. .15 m

Volumul resurselor imobilizate în taluzurile marginale s-au evaluat astfel:

Vtaluz = L x = 235 x = 27.20 m3

Astfel, rezultă următorul volum de resurse de andezite industriale şi de

construcţie exploatabile:

VR = 120.000 – 27.320 = 92.680 m3

Luând în considerare greutatea volumetrică (γ) la valoarea de 2,65 g/cm3 s-au

evaluat următoarele resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile:

Re = 92.680 x 2,65 = 245.600 tone

Având în vedere cantitatea de resurse estimate şi necesităţile SC. SORMIAUR

COMPANY S.R.L. Lugoj, se solicită aprobarea exploatării cu permis de exploatare a

cantităţii de 200.000 tone resurse de andezite industriale şi de construcţie din

perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, judeţul Timiş.

In cazul de fata, resursele energetice se refera la combustibilii folositi.

Consumuri specifice şi efective pentru activitatea de exploatare – capacitate totală de

83.472 m3 = 200.000 tone, din care 75.472 m3 util = andezit industrial si de constructie

nealterat şi 8.000 m3 steril (4.000 m3 sol vegetal + 4.000 m3 rocă alterată si dezagregată)

vor fi următoarele:

Nr.crt.

UtilajCantitatem3

Consum specificmotorinălitri/m3

Consum efectivmotorinălitri

1 Buldozer S 1500 8.000 1,00 8.000

2 Excavator 13.472 0,42 5.660

Pag.4/pag.81




3 Încărcător frontal 70.000 0,52 36.400

4 Autobasculante 83.472 1,64 136.895

TOTAL 186.955

Materiale şi combustibiliCantitate medie anuală

Mod de depozitare

Piese şi subansamble pentru

întreţinerea utilajelor2.500 kg

Vor fi achiziţionate de la

producători şi comercianţi

Combustibili, lubrefianţi:

- motorină

- uleiuri pentru motor şi

hidraulic

- vaselină

186.955 l

2,8 t

0,8 t

Alimentarea se va realiza

direct din staţiile PECO din

zonă fără a se depozita în

perimetru.

Combustibilii se vor procura de la staţiile PECO din zonă şi vor fi transportaţi cu

cisterne autorizate de la care alimentarea utilajelor se va face cu o pompă - printr-un

furtun flexibil echipat corespunzător pentru a elimina orice scurgeri.

În desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului nu se va folosi energie

electrică şi energie termică.

1.6. Informatii despre materiile prime In acest proiect, materia prima este andezitul industrial care se va extrage. Pe

perioada de solicitare a permisului de exploatare a resurselor de andezite industriale şi

de construcţie din perimetrul PIETROASA NORD, se prevad următorii indicatori

tehnico-economici:

resursă geologică ce se va exploata ……………….…200.000 tone

pierderi la exploatare (3 %) …………………………….... 6.000 tone

rezervă geologică ce se va valorifica …………………..194.000 tone

Gradul de recuperare şi valorificare a substanţei minerale utile ce se va

exploata se prezintă astfel:

grad de valorificare al resurselor/rezervelor ………………….. 97 %

Pag.5/pag.81




Eşalonarea pe trimestre a cantităţilor de andezite industriale şi de construcţie

preconizate a se exploata în perioada de valabilitate a permisului solicitat sunt

prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Specificatia UM Totalperioada

Esalonarea productiei

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV1 Consum de

resurse

tone 200.000 40.000 40.000 60.000 60.000

2 Pierderi la

exploatare (3 %)

tone 6.000 1.200 1.200 1.800 1.800

3 Extras industrial tone 194.000 38.800 38.800 58.200 58.200

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea mat.

prime/preparat chimic

Cantitate

anuala

vehiculata

tone/an

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a

preparatelor chimice

Periculoase

/Nepericuloase

Periculozitate Faza de

risc

Andezite industriale 194.000 nepericulos - -

1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediulPrezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercusiuni asupra starii de

sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. 1. Sursele de zgomot în cadrul perimetrului sunt:

funcţionarea utilajelor de pregătire şi de excavare a copertei şi andezit industrial

si de constructie;

funcţionarea şi circulaţia mijloacelor de încărcat şi transport;

operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare.

Surse potenţiale de zgomot în perimetru:

încărcător frontal, emisie sonoră la 30 m …………………..61 dB (A);

excavator, emisie sonoră la 30 m …………………………...85 dB (A);

autobasculantă încărcată, la viteza de 12 km/h, la 30 m …65 dB (A);

foreză rotopercutoare, putere acustică ……………………..90 dB (A);

motocompresor, puterea acustică ………………………….100 dB (A);

Pag.6/pag.81




în cazul exploziilor se estimează puteri acustice de ……165-170 dB (A)

Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza rotopercutoarelor şi se vor

efectua, de regula o dată la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimţi cu o

intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) în imediata apropiere a

carierei.

Conform STAS 10009-88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita

perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua şi

40 dB (A) noaptea.

Tinand cont de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 100009-88

permite calcularea de corectii datorate unor actiuni izolate:

n = 1 min/480 min x 100 = 0,28 %

Astfel, nivelul de zgomot se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in

procente fata de o perioada de referinta de 8 ore, ziua sau 30 minute, noaptea).

Corectia admisa conform STAS 100009-88 (tabelul 5) este de 25 dB (A).

Asadar, nivelul de zgomot echivalent, datorita incarcaturii de explozivi este:

Lech = 65 dB(A) – 25 db(A) = 40 dB(A)

Rezulta ca nivelul maxim calculat la limita perimetrului de exploatare este de 40

dB(A).Conform STAS 100009-88, nivelul maxim admis la limita incintelor industriale

este:

Ladmis = 65 dB(A)

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor

Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica

formula:

L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 )

unde:

L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m)

L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă

r2 = distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară.

L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)

Din calculul de mai sus, se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot

la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009/1988, nu va fi depăşit nici în cazul

puşcării cu exploziv. Având în vedere faptul că durata zgomotului produs la o explozie

este foarte mică (cca. 1 sec.), iar numărul de explozii pe an este redus (8-10

Pag.7/pag.81




explozii/an), prin condiţiile geomorfologice ale reliefului creeandu-se ecrane protectoare,

se poate considera că zgomotul nu va afecta populaţia din jur.

2. Obiectivul reprezinta o sursa majora de vibratii sau de radiatii. Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu

randament ridicat, nu se constituie (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte

scurt de producere a exploziei) intr-un semnificativ element perturbator.

1.8. AlternativeIn proiect nu au fost prevazute alternative.

1.9. Localizare geograficaPerimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie

PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă,

respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord

(amonte) de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a

pârâului variază între 7 m – 30 m.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Pietroasa,

judeţul Timiş, fiind situat în extravilanul localităţii.

Vecinătăţile perimetrului sunt:

satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;

pârâul Valea Slăvească in partea vestică;

pârâul Valea Podului in partea sudică;

păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.

Cel mai apropiat oraş este Făgetul. situat la cca. 20 km vest de limita

perimetrului de exploatare solicitat.

Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2 este

concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local

al Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de

concesiune nr. 937/18.07.2011.

Această suprafată este delimitată de următoarele coordonate topografice:

Număr punct de

X Y

Pag.8/pag.81




delimitare perimetru

1 486265.64 298127.56

2 486327.40 298103.57

3 486314.26 298086.70

4 486311.68 298081.77

5 486308.77 298078.86

6 486300.30 298070.37

7 486288.50 298063.25

8 486262.18 298051.10

9 486245.63 298045.17

10 486228.85 298044.07

11 486216.63 298046.78

12 486204.96 298053.01

13 486201.58 298054.40

14 486197.10 298054.81

15 486187.00 298074.85

16 486183.63 298088.05

17 486190.86 298098.68

18 486186.45 298114.43

19 486175.28 298122.13

20 486165.84 298131.90

21 486171.82 298141.37

22 486183.99 298154.27

23 486187.04 298172.46

24 486183.89 298186.68

25 486189.01 298208.17

26 486200.52 298217.50

27 486203.72 298238.28Pag.9/pag.81




28 486226.70 298271.33

29 486296.82 298247.71

30 486317.86 298240.63

31 486312.84 298231.72

32 486300.39 298209.66

33 486291.89 298189,61

34 486281.15 298166.40

35 486268.15 298133.97

S = 22.264 mp

În cadrul acestei suprafete, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj are

intentia de a exploata în carieră, în baza unor permise de exploatare anuale si

succesive, eliberate de către ANRM Bucuresti, andezit industrial si de constructie.

Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM

Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în

limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice

(în sistem STEREO 1970):

Număr punct de delimitare perimetru

Coordonate (sistem STEREO 70)

X Y

1 486 261 298 052

2 486 237 298 133

3 486 263 298 258

4 486 232 298 269

5 486 195 298 189

6 486 194 298 114

7 486 202 298 055

8 486 217 298 047

9 486 228 298 045

Pag.10/pag.81




10 486 245 298 046

Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.

Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru se va amenaja drumul

comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate extravilanul

dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel ca această activitate să nu afecteze

locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.

Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km cu o lăţime

de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea

resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră

nealterat.

Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar să se amenajeze căi de

acces la fiecare treaptă de exploatare.

Având în vedere panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe

aceste drumuri, se vor avea în vedere următoarele condiţii:

panta drumului să nu depăşească 10%;

lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.

Acest drum care se va amenaja – DC 112 si care va face legătura cu DN 68A va

avea o suprafată de 27.960 m2 fi delimitat de următoarele coordonate în sistem STEREO

1970:

1 486249.781

298046.01

9

2 486266.202

298051.21

0

3 486285.107

298058.17

1

29 486686.202

298258.42

9

30 486716.149

298260.11

8

31 486729.985

298253.88

5

43 487006.621 298172.91

Pag.11/pag.81




6

44 487052.020

298170.58

6

45 487138.902

298128.28

5

71 488229.520

298413.24

8

72 488249.884

298406.72

5

73 488268.621

298405.91

0

94 489001.349

298209.10

2

95 489017.548

298194.93

5

96 489072.301

298145.63

8

97 489101.247

298114.32

4

124 489412.798

297818.19

0

125 489424.480

297807.06

6

126 489431.155

297799.49

6

139 489621.970

297595.15

1

140 489647.207

297581.74

6

141 489662.902

297571.83

6

142 489678.247

297568.82

6

Pag.12/pag.81




169 489345.339

297901.76

8

170 489343.905

297911.45

8

171 489347.669

297928.32

7

193 489068.082

298141.36

3

194 489013.566

298190.44

7

195 488997.653

298204.36

4

196 488959.804

298230.60

2

238 487345.903

298042.21

5

239 487318.333

298056.01

3

240 487279.334

298075.21

1

241 487256.048

298087.42

1

273 486413.422

298158.70

2

274 486399.376

298152.99

0

275 486382.696

298147.71

7

286 486287.094

298052.50

8

287 486268.144

298045.53

1

288 486251.589 298040.29

Pag.13/pag.81




8

Latimea 6 m

Lungimea 4.846 m

Suprafata 27.960 m

Amplasamentul haldei de andezite alterate si dezagregate va fi delimitat de următoarele

coordinate:

11 486263.985

298054.85

7

12 486251.196

298092.80

5

13 486272.200

298101.44

3

14 486293.399

298089.18

3

15 486290.046

298068.13

0

Suprafata = 1250 mp

Amplasament haldei de depozitare a solului vegetal va fi delimitat de următoarele

coordinate:

16 486291.966

298068.29

8

17 486295.547

298089.55

7

18 486272.600

298102.85

6

19 486262.407

298111.20

4

20 486272.632

298122.45

3

21 486324.698

298103.13

8

Pag.14/pag.81




22 486308.751

298081.90

4

Suptafata = 1250 mp

Amplasament halda de depozitare temporară a materialului excavat va avea următoarele

coordinate:

23 486189.270

298162.83

5

24 486194.650

298162.76

4

25 486194.000

298114.00

0

26 486201.689

298057.29

5

27 486200.268

298057.19

3

28 486191.804

298075.19

9

29 486193.208

298096.51

5

30 486192.593

298109.56

9

31 486187.893

298116.70

1

32 486168.807

298132.34

5

33 486174.357

298139.76

2

34 486186.171

298152.21

4

Suprafata = 920 mp

2. PROCESE TEHNOLOGICEPerimetrul temporar de exploatare Pietroasa Nord are o formă geometrică

trapezoidală, fiind delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului Pag.15/pag.81




temporar de exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele

sunt cuprinse între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.

Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m. În perimetrul temporar de exploatare

PIETROASA NORD, jud. Timiş s-a preconizat ca se gaseste o cantitate de 245.600 tone de resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile, din care se

solicită la exploatare 200.000 tone. Resursele astfel evaluate au un caracter informativ.

a) Lucrări de deschidere

La ora actuala, accesul în perimetru se face pe drumul comunal existent, care

urmăreşte cursul văii Bega Poieni, până la confluenţa cu valea Slăveasca şi apoi pe un

drum comunal până în vatra carierei. Astfel, se poate considera că resursele estimate

de andezite industriale şi de construcţie sunt în întregime deschise. Pe perioada de

valabilitate a permisului de exploatare, accesul la resursele de andezit industrial si de

constructie se va face pe drumul comunal existent (DC 112) - care trece prin partea

sud-vestică si nordică a perimetrului şi care face legătura cu drumul national (DN 68 A)

în localitatea Cosevita.

Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja

drumul comunal existent (DC 112) până în drumul national (DN 68 A ) Lugoj-Deva.

Drumul nou amenajat va avea o lungime de cca. 4.500 m, o lăţime minimă de 6 m şi va

fi pietruit, folosindu-se materialul steril (andezit industrial si de constructie alterat si

nealterat) care va fi obţinut, în cea mai mare parte, din decopertare resurselor de

andezit industrial si de constructie. De asemenea, prin partea vestică a carierei

proiectate, va trebui executat un drum de acces la treapta superioară şi o tranşee de

acces la aceasta. Astfel, se poate considera că resursele din perimetru nu sunt

deschise decât partial.

În perioada în care se vor desfăşura lucrările de exploatare va fi necesară

întreţinerea permanentă a drumului de transport pentru a fi asigurat accesul şi

transportul produselor miniere în condiţii optime.

b) Lucrări de pregătire (descopertare)

Pe cca. 8.000 m2 din suprafaţa perimetrului de exploatare solicitat se va realiza

descopertarea. Astfel, că va rezulta un volum de decopertă de:

- sol vegetal: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3

Pag.16/pag.81




- andezite industrial si de constructie alterate şi dezagregate: 8.000 m2 x 0,5

m = 4.000 m3

Total sol vegetal si andezite alterate si dezagregate…… 8.000 m3

Îndepărtarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului,

prin împingere în grămezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol

vegetal care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze

resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi

amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafată de 1.250

m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 3,8 m. Amplasamentul acestei halde este

prezentat pe anexa grafică iar coordonatele de delimitare ale acesteia sunt prezentate

atasat pe suport magnetic, în sistem STEREO 1970 si sub formă de tabel excel.

Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 1.250

m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar

unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a

depozitului de sol se recomandă:

asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de

bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale de sol vegetal;

materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va

fi de 25o, maxim 30o;

asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.

Halda de sol vegetal va trebui păstrată, consolidată si întretinută până la finele

exploatării, urmând ca apoi solul vegetal să fie transportat si depus pe taluzurilor,

bermele si vetrele finale ale carierei. Coperta de andezit industrial si de constructie

alterate şi dezagregate va fi îndepărtată cu ajutorul buldozerului sau va fi excavată cu

un excavator cu cupa inversă. Halda pentru roci alterate si dezagregate (andezit

industrial si de constructie) va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord

si va avea o suprafată de 1.250 m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 4,0 m.

Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a depozitului de rocă alterat se

recomandă:

asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de

bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale a suprafetei de

depunere;

Pag.17/pag.81




materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va

fi de 25o, maxim 30o;

asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.

Materialul depozitat în halda de andezit alterat si dezagregat va fi folosit, pe toată

perioada de exploatare pentru construirea si întretinerea căilor de acces la zăcământ.

Ea va avea asadar o functionalitate temporară. Pe perioada de functionalitate, această

haldă va fi consolidată si întretinută în asa fel încât să-i fie asigurată stabilitatea si să nu

influenteze cursurile de apă din cadrul zonei. Decopertarea se va realiza în extinderea

drumului de acces existent dinspre limita sudică, sud-vestică si nordică a perimetrului.

Aceste lucrări vor devansa lucrările de exploatare, astfel încât să se asigure

continuitatea exploatării.

c) Lucrări de exploatare

Exploatarea resurselor minerale de andezite industriale şi de construcţie se va

efectua prin metoda specifică exploatărilor miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea

mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”.

Exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie se va efectua în două

treapte, cu următorii parametri geometrici:

înălţimea medie a treptei = 15 m;

lăţimea medie a bermei de lucru = 6 -10 m;

unghiul de înclinare maximă a taluzului = 60o.

Derocarea materialului din masiv se va realiza prin puşcare cu explozivi.

Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă,

diametrele optime ale găurilor trebuind să fie cuprinse între 90 -112 mm. După poziţia

lor, găurile de puşcare pot fi:

frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);

de bază – executate la baza frontului carierei.

Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat conform

programului prevăzut în permisul de exploatare şi ţinând cont de caracteristicile

geometrice ale carierei, se vor putea calcula parametri de puşcare în cazul masivului cu

două suprafeţe libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri. Parametri de

bază ai amplasării găurilor de sondă sunt: linia de rezistenţă la vatră (W t); distanţa

dintre găurile de pe rând (a) şi între rândurile de găuri (b); adâncimea Lg.

Pag.18/pag.81




Linia de rezistenţă la vatră ( t )

Formula de calcul este:

t=

unde:

p – capacitatea de încărcare a unui metru de gaură de sondă

q – consumul specific de exploziv

m – distanţa relativă dintre găuri (m = 0,8 – 1,6)

h – înălţimea treptei

Lg – lungimea găurii de sondă

Capacitatea de încărcare (p)

p = 0,785 d2 Δ kg/dm3

- d – diametrul găurii de sondă (92 mm)

- Δ – densitatea de încărcare (900 kg/m)

p = 0,785 x 0,0922 x 900 = 5,98 ~ 6 kg/m

Consumul specific de exploziv (q)

q = 0,000175γ

γ = greutatea volumetrică a rocii, pentru andezite γ = 2670 kg/m3

q = 0,000175 x 2670 = 0,4672 kg/m3

Distanţa relativă dintre găuri (m)

m = 1,66 – 0,066 f, în care f = 10

m = 1,66 – 0,066 x 10 = 1,0

Lungimea găurii de sondă (Lg)

Lg = lg + lsub [m]

lsub - lungimea subadâncirii

l sub = ( 15 – 17) d

l sub = 17 x 0,092 = 1,564 m

lg = [m]

lg = = 21,16 m

Lg = 21,16 + 1,564 = 23 m

Deci, înlocuind vom avea:

t= = 4 m

Pag.19/pag.81




Wt = 4 m

Distanţa dintre găuri

a = (0,8 – 0,9) Wt = 0,85 x 4,0 = 3,4 m

Distanţa dintre rândurile de găuri

b = (0,6–0,7) Wt = 0,7 x 4,0 = 2,8 m

Lungimea burajului

Lbur = 0,75 x Wt = 0,75 x 4,0 = 3 m

Cantitatea de exploziv pe gaură de sondă

Q = q x a x Wt x h

Q = 0,4672 x 3,4 x 4,0 x 15 = 99,96 kg/gaură

Alegerea schemei de amplasare a găurilor de sondă

Având în vedere amplasarea perimetrului în apropierea unui drum comunal şi a

cursului văii Slăveasca, pentru diminuarea efectelor puşcării şi producerii de trepidaţii

foarte mici, precum şi pentru împrăştierea foarte mică a materialului dislocat şi o bună

mărunţire a acestuia, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare a găurilor sub

formă pătratică pe trei rânduri cu sâmbure frontal.

De asemenea, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare alternativă,

rezultând efecte seismice mai mici deoarece întreaga cantitate de exploziv va fi puşcată

în două-trei trepte de întârziere, iar granulaţia materialului este mai uniformă.

Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de

mînă scurte, executate cu perforatorul.

În cazul în care, în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la

un unghi de 70o, sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o

nouă puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.

Operaţiunile de perforare – puşcare a masei miniere se vor efectua de către

societăţi comerciale atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea

explozivilor, în baza unor contracte ferme pentru executarea de lucrări. Materialul

excavat se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat cu mijloace auto

proprii ale societăţii la locurile unde va fi utilizat în stare brută sau în depozitul temporar

din care se va prelua apoi pentru prelucrare.

Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni.

Cantitatea medie de exploziv utilizată la o puşcare va fi de 3.000 kg amfodet, 300 kg

riogel, 200 kg elexit, 50 bucăţi capse şi 20 bucăţi conectori.

Pag.20/pag.81




Lucrările de puşcare se vor efectua cu societăţi comerciale atestate şi cu

personal autorizat pentru astfel de lucrări care vor transporta si manipula întreaga

cantitate de exploziv care se va folosi la o puscare. Gazele rezultate in urma detonarii

materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,

H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o

durata de timp foarte scurta. Nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a

noxelor.

d) Haldarea materialului steril

În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru

va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal şi cca. 4.000 m3 de andezit industrial si

de constructie alterate şi dezagregate. Întreaga cantitate de copertă formată din andezit

industrial si de constructie alterate şi dezagregate rezultată din decopertare va fi

utilizată la lucrările de amenajare şi întreţinere a drumurilor de exploatare care vor fi

folosite. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o

suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca.

4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea

de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit.

Depozitele de sol vegetal şi andezit industrial si de constructie alterate şi

dezagregate vor fi amenajate în stive care vor avea o formă geometrică cu suprafeţele

netede ale unghiului de taluz. Elementul de bază în construcţia haldelor de sol vegetal

şi rocă alterată, îl va constitui platforma de depunere, care trebuie să îndeplinească

următoarele cerinţe:

să aibă înclinarea longitudinală şi transversală pentru scurgerea naturală

a apelor de suprafaţă şi subterane;

să aibă un acces corespunzător la căile de transport;

să fie supraînălţată faţă de terenul de exploatare, pentru protecţia

împotriva inundaţiilor.

Exploatarea resurselor de andezite industriale şi de construcţie din perimetrul

PIETROASA NORD se va efectua în conformitate cu “Normele privind exploatarea

raţională şi protecţia zăcămintelor”, “Normele specifice privind exploatările miniere la zi”

şi „Normele privind protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în

cariere, cu mijloace mecanice”.

În acest sens, se va avea în vedere ca:

Pag.21/pag.81




lucrările de exploatare să fie executate conform metodei de exploatare

prevăzute, astfel încât să se asigure extragerea maximă a resurselor

la calitatea stabilită, obţinerea unei mase miniere care să corespundă

calitativ şi să răspundă necesităţilor;

să fie respectate întocmai caracteristicile proiectate ale taluzurilor şi

bermelor de exploatare;

să fie luate toate măsurile pentru protejarea frontului de exploatare

împotriva avariilor;

să fie luate toate măsurile pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor

de piatră şi de teren;

să fie respectate limitele perimetrului de exploatare aprobat. În acest

sens, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va avea obligaţia de

a delimita, prin borne fixe, perimetrul de exploatare aprobat.

În procesul de decopertare, extracţie, încărcare şi transport al rocilor prezente în

cadrul perimetrului se estimează că vor fi folosite următoarele utilaje:

un buldozer S 1500;

două autobasculante;

un excavator cu cupa inversă;

un încărcător frontal – tip Wola.

statie concasare sortare Parker capacitate finita 191 tone/ora, capacitate

buncar 30 tone, alimentator pana la 270 t/ota, banda transportoare 800

mm x 18 m, concasor cu con tertiar CP1350 Coneranger, unitate de

sortare semifixa SF1864 B si banda transportoare 500 mm x 15 m.

In cadrul statiei de concasare se vor utiliza urmatoarele utilaje:

CONCASOR MOBIL CU CON C 38Motor

CAT C9

Putere (CP) 350

Turatie motor (rpm) 1900

ConcasorTelsmith C44

Diametrul bol (interior) 914 mm

Fanta minima lucru cu blindaje F-fine 10 mm

Fanta minima lucru cu blindaje C-X-Grosiere 25 mm

Pag.22/pag.81




Capacitate concasor (functie de setare si material) 80 - 260 to/ora

Dimensiune maxima alimentare (functie de blindaj) 44 - 160 mm

Sistem unic anti-spin

Sistem alimentare cu bandaLatime banda alimentare 1050 mm

Lungime deschidere alimentare 800 mm

Actionare hidraulica

Buncar alimentareLatime 2200 mm

Lungime 3640 mm

Volum buncar 5 m3

Blindat cu Hardox 6 mm

Banda transportoareInaltime de stocare 3230 mm

Latime banda 1050 mm

Sistem hidraulicFCV - cu control de compensare a presiunii

Debit hidraulic total 660.4 l/min

Rezervor ulei hidraulic 1200 l

Sisteme de sigurantaPuncte exterioare de reglare a benzilor

Dispozitive de gresare exterioare

Sistem de oprire de urgenta a motorului

Sirena de start 10 sec.

Dimensiuni de gabaritLungime de transport 14,9 m

Latime de transport 2.50 m

Inaltime de transport 3,40 m

Greutate operationala 38 000 Kg

Sistemul de deplasareDeplasare pe senile (telecomanda prin cablu)

Dimensiuni senile (L x l x h) 3400 x 400 x 817 mm

Motor hidraulic O&K F55

Vitexa de deplasare maxima 1,5 km/h

Pag.23/pag.81




STATIE MOBILA 3 ETAJE S 190 3D - PE SENILECod model: S 190 3D - PE SENILE

MotorC 4.4 ACERT

Putere (CP) 127

Numar cilindri 4

Sistemul de sortareNumar de sorturi obtinute 4

Capacitate buncar alimentare 8,01 m

Gratarul buncarului de alimentare comandat prin telecomanda

Ciurul vibrator - sprijinit pe doi rulmenti de mare rezistenta

Dimensiunea I-lui etaj 6100 mm x 1524 mm

Dimensiunea II-lea etaj 6100 mm x 1524 mm

Dimensiunea III-lea etaj 5490 mm x 1524 mm

Dimensiuni site metalice pe etaje

4x4, 8x8, 16x16 mm

Control hidraulic al unghiului de inclinare al ciurului vibrator 20-30 grade

Sistemul de benzi transportoareBanda alimentare din buncar 1200 mm

Banda alimentare ciur 1050 mm

Banda de evacuare, pliabila 1200 mm

Benzi laterale evacuare, pliabile 800 mm

Benzi laterala evacuare, pliabila 650 mm

Sistem hidraulicFCV -cu control de compensare a presiunii

Debit hidraulic total 289 l/min

Rezervor ulei hidraulic 630 l

Sisteme de sigurantaPuncte exterioare de reglare a benzilor

Dispozitive de gresare exterioare

Sistem de oprire de urgenta a motorului

Dimensiuni de gabaritLungime de transport 17,16 m

Latime de transport 3 m

Pag.24/pag.81




Inaltime de transport 3,45 m

Greutate operationala 36500 Kg

Sistemul de deplasareDeplasare pe senile (telecomanda prin cablu)

Dimensiuni senile (L x l x h) 2920 x 500 x 739 mm

Motor hidraulic Rexroth 63

Vitexa de deplasare maxima 1,32 Km/h

După concasarea şi sortarea rocii, în cadrul staţiei se vor obţine următoarele

sorturi granulometrice:

sort 0 - 7 mm;

sort 7 - 25 mm;

sort 25 - 40 mm;

sort 40 - 63 mm.

Materialul astfel sortat va fi valorificat direct de către societate la diverse lucrări

de drumuri pe care le va executa sau va fi valorificat la terţi beneficiari.

Din rezerva industrială care va fi extrasă (200.000 tone de andezite industriale şi

de construcţie) se prelimină a se valorifica în stare brută 40.000 tone, iar 160.000 tone

se vor supune prelucrării (concasării şi sortării). În procesul de prelucrare, se prelimină

o pierdere de cca. 5.000 tone (3 %). Astfel, se prelimină obţinerea unei cantităţi 155.000

tone piatră concasată şi sortată, care va fi utilizată la construirea şi reabilitarea

drumurilor din zonă sau va fi valorificată la terţi beneficiari.

2.1. Alimentarea cu agent termicNu este cazul in acest proiect.

2.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasaPerimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie

PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv

în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita

comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între

7 m – 30 m.

Perimetrul temporar de exploatare are o formă geometrică trapezoidală, fiind

delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului temporar de

Pag.25/pag.81




exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele sunt cuprinse

între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.

Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m.

Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2, este

concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul Local al

Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune

nr. 937/18.07.2011.Amplasamentul este situat in versantul stâng al pârâului Valea

Slăvească, respectiv in versantul drept al paraului Valea Podului. Cele doua paraie

reprezinta vai torentiale, necodificate din punct de vedere hidrografic, cu debit foarte

variabil si uneori secate. Paraul Valea Podului se descarca in paraul Valea Slaveasca,

iar acesta se descarca in raul Bega-Poeni intr-o sectiune situata in intravilanul satului

PietroasaDistanţa dintre perimetrul carierei si albia minoră a pâraielor variază intre 7 m

si 30 m.Vecinătăţile perimetrului sunt:

satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;

pârâul Valea Slăvească in partea vestică;

pârâul Valea Podului in partea sudică;

păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.

Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM Bucuresti

cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în limitele

perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem

STEREO 1970):



X Y

1 486 261 298 052

2 486 237 298 133

3 486 263 298 258

4 486 232 298 269

5 486 195 298 189

6 486 194 298 114

7 486 202 298 055

Pag.26/pag.81




8 486 217 298 047

9 486 228 298 045

10 486 245 298 046

Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.

Terenul pe care sunt proiectate a se desfăsura activităţile miniere de exploatare

a andezitului industrial si de constructie aparţine domeniului agricol. Suprafata

perimetrului temporar de explotare este de 0,010 kmp.

2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

2.3.1. Prevederi ale P.U.G.Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent

perimetrului fiind in extravilan, la 750 m de satul Pietroasa.

2.3.2. Modernizarea circulaţiei Accesul în zonă se poate realiza astfel:

pentru transport personal - din şoseaua naţională 68 A Lugoj - Deva până în

localitatea Coşava, apoi spre dreapta, pe drumul judeţean DJ 684 până la

intrarea în localitatea Româneşti (cca. 2,5 km). De aici, spre stânga se desprinde

drumul comunal pietruit care urmăreşte malul drept al pârâului Bega Poieni, până

în centrul comunei Pietroasa, de unde apoi în amonte pe valea Slăveasca pe

cca. 1.500 m. Acest drum este partial pietruit fiind în cele mai multe cazuri din

pământ;

pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja

drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care

străbate extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel că această

activitate să nu afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.

Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km, cu o lăţime

de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din

decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material

extras din carieră nealterat. Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar

să se amenajeze căi de acces la fiecare treaptă de exploatare. Având în vedere

panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe aceste drumuri, se vor

avea în vedere următoarele condiţii:

Pag.27/pag.81




panta drumului să nu depăşească 10%;

lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.

2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul.

Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul.

Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul.

Telefonie - nu este cazul.

2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect sunt cuprinse in tabelul urmator

Parametru (unitatea de masura)

Tehnici alternative propuse de titular

Consumuri /Emisii Cantitati/an

kW

Cariera pentru extractia

andezitului industrial

energie electrica -

tone andezit industrial 200.000

kg deseuri menajere 0,306

2.6. Activitati de dezafectare Nu este cazul.

3. DESEURISurse si tipuri de deseuriIn incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri

rezultate ca urmare a activitatii desfasurate:

deseuri menajere;

deseuri tehnologice.

Deseuri menajere

Deseuri menajere – total angajati 5

5 persoane*0.306 kg/zi persoana =1,53 kg/zi

= 306 kg/an

Unitate Productie/zi

Personal nr. 5

Deseuri menajere kg/zi 1,53

Pag.28/pag.81




tone/an 0,306

Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile

personalului sunt colectate in pubele menajere, fiind preluate de operatorul de

salubritate al Primariei Pietroasa in baza contractului incheiat si transportate la locul de

depozitare al deseului menajer. Transportul deseurilor de pe amplasament se

realizeaza de catre prestator, cu mijloace de transport adecvate care nu permit

imprastierea lor.

Deseuri tehnologice (cantitatile sunt aproximative)

Prin exploatarea andezitului au fost facute urmatoarele lucrari si s-au obtinut

urmatoarele deseuri tehnologice:

sol vegetal

Va rezulta un volum de decopertă de 4.000 mc. Îndepărtarea stratului de sol

vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi care apoi

vor fi transportate la halda de steril pentru sol vegetal care va fi amenajată în afara

perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor

perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului

spre nord si va avea o suprafată de 1.250 m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m.

Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o.

roci alterate si dezagregate de andezit

Va rezulta un volum de roci alterate si dezagregate de andezit de 4.000 mc. Se

estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o suprafaţă de

1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 4,0 m, iar

unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea de sol

vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit, conform coordonatelor Stereo.

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic

care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii

acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu.

Datele sunt centralizate lunar, fiind apoi trimise anual Agentiei pentru Protectia Mediului

Timis. In baza ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB),

aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate

in functie de activitatea care le genereaza. Fiecare tip de deseu este definit in mod

individual printr-un cod.

Pag.29/pag.81




Conform articolului nr. 5 din Hotararea nr. 856/16.08.2002 deseurile generate la

cariera sunt incadrate in Anexa nr. 2 la capitolul ”deseuri rezultate de la exploatarea

miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor”, dupa cum

urmeaza:

material de decopertare COD 01 04 99

pierderi de exploatare (roca alterata) COD 01 04 08

Nr. crt.

Tipul deseului Cantitate/luna Destinatie

1. Sol vegetal cca. 4000 mc la

decopertare

Refacerea suprafetelor de teren

afectate de procesul de excavare

2. Roca alterata 4000 mc Refacerea drumurilor de acces

De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de

stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport si destinatia deseurilor.

Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de catre o persoana de la SC SORMIAUR

COMPANY SRL.

Denumire

deseu

Can

titat

ea p

reva

zuta

a f

i

gene

rata

Sta

rea

fizic

a

Cod

ul d

eseu

lui

Codul

privind

principal

a

proprieta

te

periculoa

sa*

Codul

clasif.

statist

ice***

Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi

generata (t sau mc /an)

valorif

.

eliminat

a

Ramasa

in stoc

Material

decopertare

4.000

mc/an

solid 010499 nu - 4000 4000 0

Roca alterata 4.000

mc/an

solid 010408 nu - 4.000 4.000 0

Deseuri

menajere

1,53

kg/zi

solid 200301 nu - 0,306 0,306 0

In cadrul carierei nu sunt utilizate substantele toxice si periculoase. Conform

Decretului nr. 466/1979, privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei carieire

nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret

Pag.30/pag.81




si nici nu exista substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda

sau Venena).

Actiunea de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor se va face cu ajutorul firmei

specializate cu care se va incheia un contract de prestari servicii. Acesta firma va

dispune de personal specializat in manevrarea explozibililor. De asemenea, explozibilul

necesar este aprovizionat de catre aceasta firma specializata. Pe amplasamentul

studiat nu se pastreaza si nici nu se depoziteaza explozibil.

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului

4.1.1.1.HidrografiaDin punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului

Bega care colecteaza apele din partea de nord-vest a muntilor Poiana Rusca. In

ordinea marimii, principalele bazine de drenare sînt cele ale vailor Bega Poienilor (Bega

Mica), Bega Luncanilor (Bega Mare), Apa Gladnei si Sarazul.

Bega Poienilor se numeste bratul drept al vaii Bega, care curge prin localitatile

Poieni, Crivina de Sus si Pietroasa. Valea descrie un cot mare prin care ocoleste zona

de platou Poieni - Farasesti. La circa 2 km amonte de Poieni, valea se ramifica în:

Valea Mare, care ocoleste Dâmbul Pascului, valea Sasa cu izvoarele la nord de vîârful

Rusca. De la Românesti pîna la Crivina de Sus, Bega Poienilor curge în extremitatea

nordica a reliefului muntos pe care-l separa de zona deluroasa situata între Curtea si

Ohaba. In amonte de Crivina de Sus, valea este sapata adînc în calcarele si dolomitele

din zona de platou a masivului, pe care-l strabate pîna la sud de Poieni, de unde

continua printre versanti cu pante accentuate pîna la culmea principala.

Principalii afluienti ai raului Bega Poienilor, a caror prezenta poate fi relevanta

pentru proiect sunt de dreapta: Homojdia, Nadraneasca si Icui.

4.1.1.2. Apa freaticaApa subterana cantonata in aluviunile grosiere de permeabilitate variabila (K=10 -2

- 10-1 cm/s) are regimul direct dependent de nivelul apei in raul Bega din imediata

vecinatate, astfel incat nivelurile hidrostatice coincid cu nivelurile raului Bega. Din

Pag.31/pag.81




studiile facute rezulta ca apa subterana prezinta agresivitate tip carbonica fata de

betoanele simple si fata de betonul armat.

4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabilaBilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sur

sa d

e ap

a

furn

izor

Con

sum

tota

l de

apa

Apa prelevata din sursaRecirculata/

reutilizata

Obs

.

Tota

l int

rare

in s

tatie

Con

sum

men

ajer

Consum industrial

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

Compensa

rea

pierderilor

in sist

circuit

inchis

Apa

subt

eran

a

Apa

de

supr

afat

a

NU ESTE CAZUL

Pentru angajatii din cariera, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.

4.1.1.4. Managementul apelor uzatePe amplasamentul studiat nu se produc ape uzate. Pentru angajatii din cariera

va fi montata o toaleta ecologica.

4.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE scurgeri de ulei la utilajele de exploatare: excavatoare, incarcator frontal,

mijloace de transport auto, concasor, statie de concasare;

scapari de motorina la alimentarea utilajelor. Astfel, alimentarea cu

motorina a utilajelor mari se va face in amplasament, in timp ce

alimentarea cu motorina a mijloacelor de transport auto se va face la

statiile Peco;

scapari de ulei la schimbul de ulei la utilaje;

spargerea rezervorului de alimentare cu carburant (motorina) la utilajele

sau la mijloacele de transport auto;Pag.32/pag.81




apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces, antrenând

suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi eventualele

scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.

In cariera, nu s-a prevazut amenajarea unei statii de carburanti sau amplasarea

unor rezervoare de stocare a acestora. Utilajele din cariera sunt alimentate cu motorina

cu ajutorul unei cisterne speciale dotata cu recuperatoare de COV-uri. Aceasta cisterna

poate fi inchiriata de la firme specializate sau poate fi cisterna proprie si este prevazuta

cu dispozitive speciale de alimentat motorina, in vederea prevenirii scurgerilor pe sol.

Pentru reducerea unor astfel de riscuri, întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi

alimentarea cu combustibil se vor efectua numai în locurile special amenajate în acest

scop şi numai de către personal instruit. Reviziile şi reparaţiile utilajelor sau instalaţiilor

se vor face periodic, conform graficelor şi specificaţiilor tehnice, numai la ateliere

specializate. Reparatiile accidentale se desfasoara deasupra unei tavi din tabla cu

perete de minim 20 cm, care sa nu prezinte scurgeri.

Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale

absorbante şi apoi se va îndepărta porţiunea de rocă contaminată care va fi depozitată

în locuri special amenajate care să nu vină în contact cu apele pluviale. Se propune ca

diferitele reparatii accidentale sa se faca deasupra unei tavi din tabla cu dimensiunea

minima de 1 m x 1m x 0,20 m din tabla care sa nu aiba scapari.

Apele pluviale din carieră, se vor scurge liber, datorită pantelor create, în vatra

carierei şi se vor infiltra, în marea lor majoritate în subsol. Apele care vor spăla

suprafaţa carierei, vor fi încărcate cu particule în suspensie, rezultate din activităţile de

exploatare care nu constituie surse de poluare pentru subsol sau pentru apele

subterane. Doar accidental, acestea pot fi afectate de produsele petroliere rezultate din

posibilele accidente tehnice sau manevrarea necorespunzătoare a lor.

La limita perimetrului de exploatare va fi necesar să se amenajeze un şanţ de

gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor spăla suprafaţa de exploatare şi care să

le dirijeze apoi spre un decantor care va fi amenajat la nivelul vetrei carierei. Traseul

acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a perimetrului de exploatare, iar la partea

lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră spartă.

4.1.3. Masuri de diminuare a impactuluiPentru evitarea infestarii si a degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte

urmatoarele:

Pag.33/pag.81




metodologia de exploatare;

limita de exploatare;

sensul de avansare al exploatarii;

folosirea de material absorbant in cazul scaparilor accidentale de carburanti.

Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui

eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este

urmatorul:

Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat

conducerea unitatii si se iau masuri imediate:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul

sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile

de ulei sau motorina;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante.

pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se

asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.

In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se imprastie

materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca

ploile sa antreneze poluantii pe versantul care se exploateaza.

Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:

Locul de unde poate

proveni poluarea

accidentala

Cauzele posibile ale poluarii

Poluanti potentiali

Denumirea Obs.

Zona perimetru de

exploatare

scapari de ulei la utilaje

spargere rezervor

combustibil utilaje

ulei motor

motorina

Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol

in zona exploatare. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si motorina) prin

apele meteorice.

Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru

platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:

Pag.34/pag.81




Nr. crt.

Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati

1

Verificarea zilnica a

utilajelor

Evitarea scurgerii

de ulei, motorinaMecanici utilaje

2

Alimentarea ingrijita cu

motorina din canistre

metalice a utilajelor

Evitarea scurgerii

motorinaMecanici utilaje

3

Executarea schimbului de

ulei ingrijit

Evitarea scurgerii

de uleiMecanici utilaje

4

Interdictie reparatii utilaje pe

suprafata

Evitarea scurgerii

de uleiMecanici utilaje

5

Interdictie spalare utilaje si

mijloace de transport auto

in amplasamentul studiat

Evitare poluare Seful de cariera

La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului

afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de

sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de

transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa

antreneze poluantii.

Utilajele sunt proprietatea S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. si sunt in

permanenta pe perioada de exploatare, in zona de amplasare a carierei. In cazul

aparitiei unei poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat

in prealabil.

Pentru reducerea cantităţii de suspensii transportate de apele pluviale, se

recomandă amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de gardă, prevăzut la partea

finală cu filtre de piatră spartă, care să preia apele pluviale care spală această suprafaţă

şi să le dirijeze spre un decantor cu două compartimente, amplasat în partea sud-

vestică a perimetrului şi apoi spre pârâul Slăveasca situat la limita vestică a

perimetrului. Înaintea deversării în emisar, aceste ape vor trebui descărcate de

eventualele produse petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere,

urmărindu-se cu stricteţe lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA

001/2005. Acest separator va fi folosit temporar şi se recomandă să fie metalic.

Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale absorbante

Pag.35/pag.81




Cansorb si baraje absorbante. Drumurile de acces din cariera, la halda de roca alterata

la halda de sol etc., vor fi prevăzute cu şanţuri, pe ambele laturi ale acestora. Se va

efectua rambleierea şi nivelarea urgentă a tuturor adânciturilor sau gropilor ivite in

incinta carierei, pentru prevenirea băltirii prelungite a apelor.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generaleClima si calitatea aerului

Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga

diversitatea conditiilor naturale. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se

incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.

Precipitatiile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se

vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente

submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona

se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de

cele mai multe ori ajung aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter

continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald sudice

care traverseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer

influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, putem vorbi despre o clima

temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult

sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a

reliefului, in aceasta zona s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea

oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.

Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.

Regimul climatic din localitatea studiata este urmatorul:

Temperatura temperatura medie anuala: 11.1°C;

temperatura medie lunara minima: + 0.0 °C, in ianuarie;

temperatura lunara maxima: + 20.2 °C, in iulie;

Precipitatiile regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 756,9 mm;

cantitatea medie lunara minima este 58,7 mm in ianuarie;

cantitatea medie lunara maxima este 98 mm in iulie.

Pag.36/pag.81




VanturileVanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NV-NE, cu o

pondere de cca 58%. Pe directia SV intensitatea vantului este de numai 16%.

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui

surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea andezitelor.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:

surse stationare nedirijate: datorita activitatii de exploatare a andezitelor, poluarea principala

care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la

manevrarea materialului mineral. Acest lucru este mai accentuat

atunci cand exista o intensificare a vantului. In perioadele foarte

calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa fie

stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. In perioadele

foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa

fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. De asemenea,

se va produce praf si de la statia de concasare aflata pe

amplasament.

datorita activitatii de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor.

Prin detonarea incarcaturilor explosive (un kg de dinamita tip II) vor fi eliberati in

atmosfera urmatorii agenti poluatori:

oxid de carbon – 52 g/kg;

oxizi de azot – 26 g/kg;

COV – 0,7 g/kg;

H2S – 2,5 g/kg.

Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte

scurta, de cateva secunde. Tinand cont de cantitatile de exploziv folosite la o puscare,

se pot calcula emisiile de noxe, pentru o derocare sau pentru intreaga cantitate de roca

ce urmeaza a fi dizlocata in timp.

Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,

cantitatile acestea fiind greu de cuantificat, ele depinzand de:

gradul de fisurare naturala a rocii;

materialul infiltrat intre fisurile rocii utile;

umiditatea naturala a rocii utile;

umiditatea atmosferei;

Pag.37/pag.81




schema de amplasare a gaurilor;

modul de burare al gaurilor de mina.

Prin detonarea încărcăturilor explozive vor fi eliberate în atmosferă gazele de

explozie formate din oxizi de carbon, oxizi de azot, H2S, COV. Degajarea gazelor la

exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe,

punctuale, iar cantităţile de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de

material exploziv utilizat.

Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni,

volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid. La

dispersia gazelor contribuie, atât efectul generat de explozie, cât şi circulaţia curenţilor

de aer.

Gazele de explozie vor fi însoţite de praful rezultat din derocarea rocii utile,

cantităţile acestea fiind greu de cuantificat. Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic

decât prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în

prevederile STAS 9096/1998 (0,5 mg/m3).

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor

prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la

trei luni.

surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor din cariera.

Calculul echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul carierei la o

functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:

masini intrate in cariera, maxim: 15-20

masini iesite din cariera, maxim: 15-20

timpul de mers in gol (stationare): 50 sec.

durata stationarii: < ½- 1 ore

Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,

principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele

de eşapament, şi anume:

oxizi de azot (NOx);

oxizi de sulf (SOx);

monoxid de carbon (CO);

compuşi organici volatili (COV);

particule.Pag.38/pag.81




Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de

utilaje folosite, precum şi timpul de funcţionare al acestora. Asadar, consumul de

motorină la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare este de 50 l motorina/ora.

Concentraţiile poluanţilor eliberaţi, pentru cantitatea de un litru motorină consumată,

sunt considerate a fi de:

particule - 0,63 mg/l;

SOX - 4,25 mg/l;

HC (nearse) - 0,15 mg/l;

NOx - 0,58 mg/l;

aldehide - 0,10 mg/l;

CO - 0,35 mg/l;

Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce

se vor degaja în atmosferă, ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru

funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata

lui vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că,

în afara perimetrului, nu se prevăd ca posibile, efecte de sinergism.

Noxele emise în atmosferă, datorită funcţionării utilajelor sunt formate din

componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă

deosebită de impact asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi

dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare

a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile

poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr.

462/93.

Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia

Corinair–Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor

poluanti care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:

Denumirea surseiPOLUANT

Debit masic

Emisii poluante ale

autovehiculelor

Monoxid de carbon 57,50

HC (nearse) 29,30

Oxizi de azot 137,64

Pag.39/pag.81




Aldehide 22,42

SOx 39,02

Particule 113,32

Activitatile de transport ale produselor miniere, realizate de S.C. SORMIAUR

COMPANY S.R.L. LUGOJ, pot influenta prin urmatoarele:

mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un

nivel mai ridicat de zgomote si vibratii;

prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin

arderile combustibililor in motoarele termice.

Mijloacele auto, cu care va fi transportat andezitele sunt dotate cu motoare

Diesel si sunt masini noi sau aproape noi, intr-o stare foarte buna de functionare.

Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de

utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de

functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul

anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor

gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice.

Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform

normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre

speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a

gazelor.

Toate motoarele termice, proiectate a fi folosite la exploatarea si transportul

substantei minerale utile, este obligatoriu sa corespunda noilor parametri europeni.

Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale

autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea

autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a

tipului respectiv de masina. De asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la

inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in

Romania.

surse stationare dirijate - emisii din procese de combustie

Nu este cazul.

Pag.40/pag.81




4.2.2. Prognozarea poluarii aeruluiPentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul

gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de

programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare.

Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer

Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuaţi în

atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite

niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective

generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de

aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare

aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită

diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului

zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din

regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi

stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită modificării sistematice a direcţiei de

mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu modificarea curenţilor oceanici

datorită vântului – studiată de Eckman.

Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă

asupra naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă

sunt foarte importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a

fost împrăştiat materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia

între efectele de dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui

curent continuu staţionar şi efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a

materialului.

Creşterea volumului deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de

material în suspensie, a fost privit în mod convenţional, ca un proces de schimb analog

difuziei moleculare, dar la o scară mult mai mare, cu suprafeţe de aer în locul

moleculelor.

Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune

de secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie

specificat că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană,

de lungime dată paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această

diluţie directă, de către vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue

Pag.41/pag.81




punctiforme, având ca efect proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza

vântului dintr-un jet.

Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă

celelalte două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de

material) cresc sub acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această

privinţă, dispersia penei bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul

unui nor singular. O diferenţă importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt

identice, ci deplasate neregulat datorită fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire

progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a materialului. Astfel, concentraţia

medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se diminuează nu numai cu

distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.

Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre, este definită

ca profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu

înălţimea deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura

suprafeţei scade rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte

rapid cu înălţimea deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.

Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare

în mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea

temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de

freacare datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:

unde - variaţia presiunii cu înălţimea z

- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională

Variaţia temperaturii cu înălţimea este:

pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:

Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea

adiabatică a temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă

atmosfera are un gradient vertical mai mic decât -1,78 oF/100 m, atmosfera este

Pag.42/pag.81




denumită instabilă şi dacă este mai mare decât -1,78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi

caracteristici inversiei, este stabilă.

Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură

turbulentă. Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa

verticală dacă profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul

temperaturii este stabil. În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în

atmosferă este afectată nu numai de curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea

temperaturii aerului în acel curent.

În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita

inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de

de aer cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe

verticală. Există câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la

câteva zile.

Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a

fost orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că

mişcarea fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii

raportate la timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).

În practică, se au în vedere valorile medii pentru o periodaă de timp cât mai mare

şi se determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O

asemenea uniformizare va exista doar dacă este o “întrerupere” în variaţia totală a

spectrului de valori al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de

suprafaţă, deasupra unui teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul

stratului limită, această “ întrerupere de spectru ” poate să lipsească.

Majoritatea surselor industriale sunt coşuri care cedează mediului ambient pe

lângă noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge

sute de metri şi poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca

aceasta să atingă solul. De aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul

modelării difuziei.

Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu

condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul

potenţial de temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de

distanţa de la sursă. Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii

empirice (de exemplu Holland, în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai

îndepărtată observare a penei, determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la

Pag.43/pag.81




distanţă. Comportarea diferită a penelor de noxe face ca pentru unele să existe modele

teoretice în concordanţă cu observaţiile de evaluare a variabilelor de control. În plus, un

model simplu este mai folositor decât unul complex, nu numai pentru aplicaţiile de

difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor experimentale.

Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant

Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru

comparare cu măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste

metode include modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de

speţa a doua, simulările de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski,

1985). Aceste modele necesită în general măsurători detaliate de date meteorologice şi

de turbulenţă, fie valori prognozate ale majorităţii acestora.

Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului,

atât în SUA cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex).

Acestea au la bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze

concentraţia la nivelul solului şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex

de programe, adaptat pentru datele meteorologice disponibile pentru prelucrare,

constituie baza studiului de dispersie efectuat.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele

mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului

verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la

masinile si utilajele care deservesc cariera, buldozer, incarcatoare, statie

de concasare si sortare etc;

folosirea unui combustibil ecologic pentru masini si utilaje;

stropirea cu apa in perioadele foarte calduroase cand se produce mult

praf;

respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera;

utilizarea unor cantitati de explozibil pentru derocare, astfel incat sa se

asigura un echilibru intre cantitatea de energie eliberat de explozie si

materialul ce urmeaza a fi derocat;

aplicarea unei tehnologii de împuşcare cu explozia în intervale de timp

scurt (0,2-0,3 sec) şi antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în

atmosferă.

Pag.44/pag.81




intretinerea corespunzatoare a utilajelor si masinilor, in vederea limitarii

noxelor evacuate in atmosfera prin functionarea motoarelor si a

zgomotului produs de acestea;

mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si

limitarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele

secetoase, limitandu-se incarcarea atmosferei de noxe;

mentinerea in stare buna a drumului care va fi amenajat pentru transportul

materialului extras

arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă, care vor

afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul

de transport a masei miniere.

Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER,

activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursă de poluare.

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solului Geneza şi evoluţia tipurilor de sol este legată în mod direct de substratul

geologic, condiţiile de climă, vegetaţie, de etajarea reliefului, de influenţa apelor freatice,

precum şi de intervenţia omului.

Dealurile Surducului sunt în cea mai mare parte împădurite, iar în Depresiunea

Făget predomină terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri) pseudogleizate,

soluri pseudogleice (stagnosoluri) şi gleice. În dealuri predomină luvisolurile albice şi

solurile brune luvice (luvosoluri).Relieful zonei studiate, specific de contact al dealurilor

cu zona montană, este parte a Dealurilor Surducului care impreuna cu Dealurile Lipovei

apar ca un platou uşor asimetric, situat la poalele masivului Poiana Ruscăi. Aceste

formaţiuni delimitate de valea Mureşului în nord, de Bega şi Timiş în est şi respectiv

sud, au o altitudine cuprinsă între 580 şi 125 metri. Reţeaua densă de văi a fragmentat

intens culmile, conferind zonei o mare energie de relief. Trecerea de la dealuri la luncă

se face brusc, aceasta desfăşurându-se sub forma unor fâşii în direcţia de scurgere a

văilor.Cuvertura de sol prezintă o mare varietate ca urmare a puternicei fragmentări

prezentate de relief, pe fiecare din formele acestuia fiind specifice anumite procese

pedogenetice, fapt care determină existenţa unor tipuri de soluri diferite. Se constata ca

in perimetrul viitoarei cariere solul este superficial, iar pe alocuri roca de baza fiind la zi.

Pag.45/pag.81




In zona proiectului, calitatea solului este neafectata de surse de poluare

industriale sau agricole. Activitatile de exploatare a solului au un caracter redus,

realizandu-se in cadrul gospodariilor individuale si utilizand metode traditionale

4.3.2. Surse de poluare a solului

Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta prin însuşi specificul

activităţii sub aspectul transformarilor fizice, prin dislocare si indepartare. In ceea ce

priveste solul, se va disloca patura care acopera zacamantul de roci utile ce urmeaza a

fi exploatat. Acest impact va fi temporar si se va elimina la finalizarea lucrărilor de

exploatare, atunci cand solul decopertat, care intre timp va fi depozitat intr-o halda

separata, va fi reamplasat pe zona carierei, in acest fel refacandu-se habitatul

initial.Asupra solului din zonele adiacente exploatarii sau drumurilor utilizate pentru

transporturi tehnologice se poate manifesta un impact generat de poluanţii rezultaţi în

timpul desfăşurării activităţilor miniere sau de transport.

Sursele potentiale de poluare pentru sol şi subsol, ca urmare a activităţii de exploatare

sunt reprezentate de:

scurgeri accidentale de combustibili şi lubrefianţi prin manipularea

necorespunzătoare la alimentarea cu carburanţi sau uleiuri a instalaţiilor şi

utilajelor;

scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate în timpul funcţionării

utilajelor;

deşeuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele

componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru

intretinere si reparatii;

deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;

apele pluviale, daca acestea spala suprafete pe care se abandoneaza, sau se

depoziteaza necorespunzator substante poluante.

In cazul in care aria de raspandire a deseurilor s-ar intinde, in mod nejustificat,

pe o raza mai mare in jurul zonelor de lucru, aceasta ar putea afecta arealul de

acces si tranzit al oamenilor si animalelor, inclusiv al speciilor salbatice.

Pag.46/pag.81




4.3.3. Prognozarea impactuluiAcestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de

la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor in cariera. Aceste pierderi sunt

nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.

Toate utilajele sunt noi si se vor alimenta cu ajutorul unei cisterne dotata special

cu recuperatoare de COV. In incinta carierei nu se va amplasa nici un rezervor pentru

carburanti.

Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei, va fi depozitat separat şi

utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de

exploatarea andezitelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi bermelor carierei.

Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de

impurificare a solului sunt:

scapari accidentale de carburanti pe sol - acestea pot aparea doar accidental, de

exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea

lucrarilor de extractie sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor. Aceste pierderi

sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite

asupra solului;

mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si limitarea

vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele secetoase, limitandu-

se incarcarea atmosferei de noxe;

amenajarea unor locuri speciale pentru depozitarea deseurilor;

amenajarea si dotarea conform normelor a unui grup social ecologic in incinta

carierei;

luarea tuturor masurilor necesare pentru indepartarea sau valorificarea deseurilor

rezultate din activitatile desfasurate in perimetru.

deseuri menajere depozitate necontrolat - deseurile menajere vor fi depuse in

conteinere specializate si se vor depozita de catre operatorul de salubritate in

baza contractului care se va incheia.


In vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au

fost prevazute masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol. Astfel,

in caz de imprastieri/scurgeri se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul

Pag.47/pag.81




absorbant din dotare (Cansorb). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor

de depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.

Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, cariera va avea in dotare

material absorbant biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta.

« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura

organica si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba –

(Sphagnum Peat Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la

nivelul « celulei » si nu « pe exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in

timpul socurilor mecanice datorate depozitarii intermediare, transportului si depozitarii

finale nu are loc separarea materialului absorbant de produsul petrolier absorbit.

Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si

poate prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin

tratare (deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula

impermeabila si ca urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai

absorbtia hidrocarburilor care sunt practic « capsulate » in structura materialului.

Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse

petroliere din urmatoarele domenii:

accidente;

industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie

carburanti;

transportul produselor petroliere;

industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.

servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii,

firme de reciclare a solventilor si produselor petroliere,

laboratoare, etc.

Din punct de vedere al protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si

anume faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:

poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de

descarcarea si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;

poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse

petroliere deoarece este un produs biodegradabil.

Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:

denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special

scopului utilizarii;

Pag.48/pag.81




starea fizica – solida;

aspect – fibre de culoare maro;

pH – 3,5 - 4,5;

densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;

inflamabilitatea – foarte scazuta;

temperatura de autoaprindere – 260 gr. C ;

stabilitatea chimica – stabil;

incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;

limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;

probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu

ochii – la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie

datorate pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;

masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra

cu ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea

mentionata mai sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se

degrada;

masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la

spatii deschise mai putin poluate;

culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.

Prevenirea incendiilor/exploziilor:

inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat;

temperatura autoaprindere – 200 gr. C;

produse periculoase dupa ardere – necunoscute;

modalitate de stingere – agenti de stingere standard;

Reactivitate:

- stabilitate chimica – stabil;

- incompatibilitate – acizi puternici;

- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.

Proprietati – toxicologice:

- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;

- contact cu pielea – nu exista risc;

- contact cu ochii - particulele de praf pot cauza iritatii usoare;

- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.

Pag.49/pag.81




Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor privind capacitatea de absorbtie

a materialului se pot trage urmatoarele concluzii:

capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu

caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):

densitate, vascozitate, temperatura, viteza;

capacitatea de absorbtie este:

pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;

pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;

pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;

pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.

capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 minute si

unul de 30 minute, diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai

mari, capacitatea de absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;

eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologicaDin punct de vedere geomorfologic, perimetrul temporar de exploatare

PIETROASA NORD este situat în zona dealurilor din partea vestică a Munţilor Poiana

Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din dealuri cu culmi prelungi, netezite şi

largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 400 m, fragmentate de numeroase văi şi

ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de regimul precipitaţiilor din zonă.

Reţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Bega Poieni. În zonă, văile

sunt înguste, au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi

torenţiale, scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor

viituri.Climatul zonei este temperat continental moderat, specific zonelor deluroase din

partea sud-vestică a ţării, cu ierni blânde şi veri călduroase. În zona în care este

amplasat perimetrul, vegetaţia este reprezentată de păduri de făgete şi gorunete în

amestec cu tei, frasin, carpen şi cireş.În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului

public al Primăriei Pietroasa.

Perimetrul PIETROASA NORD face parte din unitatea geo-structurală

aparţinătoare părţii de vest a munţilor Poiana Ruscă.

Pag.50/pag.81




Partea de vest a munţilor Poiana Ruscă este alcătuită din şisturi cristaline

aparţinând domeniului getic care au fost atribuite ca vârstă Paleozoicului (după Nota

explicativă a hărţii geologice 1: 200.000 – foaia L – 34 – XXIII – Deva).

La baza orizontării stratigrafice a formaţiunilor cristaline epimetamorfice din

Poiana Ruscă au stat criterii litogenetice pentru subdiviziunile majore concretizate în trei

serii, şi criterii petrografice pentru subdiviziunile seriilor în complexe şi orizonturi.

În zona perimetrului de exploatare PIETROASA NORD este prezentă seria

superioară din cadrul masivului Poiana Ruscă – denumită seria terigenă superioară (de

Padeş). Această serie cuprinde predominant formaţiuni terigene pelito-psamitice, în

parte sincrone dezvoltării maxime a recifogenezei şi magmatismului iniţial acid din

unitatea epimetamorfică a masivului.

În cadrul acestei serii s-au separat trei complexe şi anume:

o complexul şisturilor sericito-cloritoase şi al dolomitelor de Hunedoara-Luncani

- corespunde în timp dezvoltării maxime a barierei recifale dolomitice, cu ale cărei

formaţiuni se îndinţează rocile terigene ale complexului. Petrografic, este alcătuit din

şisturi sericito-cloritoase, sericito-grafitoase, filite sericitoase, cuarţite negre, dolomite şi

calcare;

o complexul şisturilor sericito-cloritoase (supradolomitic) – cuprinde

formaţiunile terigene ce se suprapun normal peste masa principală a rocilor carbonatice

precum şi peste formaţiunile terigene sincrone acestora. Complexul este alcătuit din

şisturi sericito-cloritoase, filite sericitoase, şisturi sericito-grafitoase şi subordonat din

calcare, dolomite, cuarţite grafitoase, şisturi verzi tufogene;

o complexul şisturilor sericito-cloritoase şi al metatufurilor acide cuprinde

partea superioară a stivei de şisturi cristaline din unitatea epimetamorfică a masivului.

Complexul este constituit predominant din roci de natură terigenă, şisturi sericito-

cloritoase, şisturi sericito-grafitoase, filite sericitice şi subordonat din metatufuri acide,

şisturi verzi tufogene, cuarţite negre şi calcare rubanate.

Primelor două complexe le corespunde, probabil, seria de Nădrag (alcătuită

predominant din micaşisturi cu granat şi şisturi sericito-cloritoase biotitice) ce constituie

un compartiment tectonic în partea de SW a masivului.

Şisturile cristaline epimetamorfice care alcătuiesc cea mai mare parte a părţii

sud-vestice a masivului Poiana Ruscă sunt traversate de produsele magmatismului

banatitic.

Pag.51/pag.81




În partea de nord-vest a masivului Poiana Ruscă banatitele aparţin ciclurilor II şi

III care s-au desfăşurat în timpul Paleocen- Eocenului şi sunt caracterizate astfel:

- ciclul II – se caracterizează prin formarea unor corpuri intrusive de diorite şi

granodiorite, urmate de o suită filoniană de aplite, andezite, dacite şi riolite;

- ciclul III – cu care se încheie magmatismul banatitic şi care a generat o suită

filoniană lamprofirică, care străbat produsele ciclurilor anterioare.

În partea vestică a masivului Poiana Ruscă în decursul ciclului II al

magmatismului banatitic, au luat naştere într-o primă fază roci granodioritice, urmate

într-o a doua fază de formarea unei suite de corpuri, în general filoniene, de andezite şi

dacite. Local, procesele magmatice propriu-zise au fost însoţite de fenomene de

metamorfism de contact şi hidrotermal precum şi de procese metalogenetice sporadice.

Depozitele sedimentare de umplutură având vârstă neogenă aparţin

următoarelor subdiviziuni:

- Badenianlui inferior – care se dispune discordat peste formaţiunile de ramă şi

fundament prin seria detritică bazală, peste care se dispune o serie pelitică cu secvenţe

nisipoase;

- Badenianului superior (Kosovian) – care apare, fie în facies calcaros, fie în

facies argilo-nisipos;

- Sarmaţianului – care apare într-un facies alcătuit din nisipuri fine cu

intercalaţii de argile tufacee şi gresii calcaroase;

- Pannonianului s. str. - care este reprezentat prin diverse specii de argile cu

filme nisipoase;

- Ponţianului s. str. – căruia îi aparţin patru complexe litologice, respectiv: cel

argilo-nisipos bazal, cel inferior cu nisipuri şi pietrişuri, cel al argilelor cu proprietăţi

refractare şi cel superior nisipos cu pietrişuri;

- Cuaternarul – este reprezentat prin depozitele aluvionare şi depozitele

deluvio-proluviale având vârsta holocen superioară.

Pe toată suprafaţa perimetrului de exploatare PIETROASA NORD, în cadrul

seriei terigene superioare (de Padeş) sunt prezente intruziuni magmatice neogene

reprezentate prin curgeri de andezite şi produse ale magmatismului exploziv

(aglomerate vulcanice).

Din punct de vedere hidrogeologic, datorită aspectului masiv al corpului, apa

meteorică este prezentă în cadrul formaţiunii, pe sisteme rare de fisuri, în special în

perioadele cu precipitaţii abundente.

Pag.52/pag.81




Vatra carierei proiectate va fi situată la nivelul cotei de + 265 m, respectiv

deasupra nivelului cursului actual al pârâului Slăveasca - care adună apele din ogaşele

din zonă. Exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie sub această cotă va

putea fi influenţată de infiltraţii semnificative de apă.

În ceea ce priveşte o descriere a rocilor magmatice din perimetrul

PIETROASA NORD, acestea sunt prezente pe suprafeţe mari în versantul drept al văii

Bega Poieni, fiind în contact cu calcarele seriei de Padeş şi parţial acoperite de

depozite sedimentare neogene. Sunt dispuse sub formă masivă şi prezintă frecvente

variaţii de separaţii andezitice.

Andezitele şi aglomeratele andezitice au o culoare cenuşie sau cenuşie

pătată. Ele prezintă uneori fenomene de alterare, datorită apelor meteorice care s-au

infiltrat pe fisuri.Separaţiile andezitice din cadrul perimetrului sunt acoperite de un strat

vegetal, care are o grosime medie de 0,5 m.

4.4.2. Seismicitatea zonei

Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12

si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in

grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona

Pietroasa intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul

P100-92.

4.4.3. Hidrogeologie

Din punct de vedere hidrogeologic, nivelul hidrostatic al acviferului subteran este

direct influenţat de cantitatea de precipitaţii din zonă, în funcţie de perioadele mai

bogate sau mai sărace în precipitaţii şi de nivelul pârâului Slăveasca, el nesuferind

variaţii semnificative.

4.4.4. Impactul prognozat

Lucrarile executate in cariera implica modificarea totala a nivelului de sol,

semnalandu-se o profunda deranjare a structurilor geologice, imprastierea unor

fragmente din materialul derocat la distanta, mergand pana la modificarea reliefului in

perimetrul carierei.

Pag.53/pag.81




Impactul asupra solului se manifesta ca urmare a modificarilor fizice rezultate

datorita proceselor de extragere a andezitelor industriale, precum si datorita depunerii

de puberi ca urmare a emisiilor rezultate din procesul de perforare-puscare.

4.4.5. Masuri de diminuare a impactuluiMasurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect

sunt urmatoarele:

eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si

exploatare;

amenajarea unui drum comunal DC 112 care sa nu fie in apropierea

locuintelor, pentru transportul materialului extras;

amenajarea de locuri speciale, dotate cu pubele pentru deseurile

menajere;

respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;

exploatarea de andezite se poate face numai in cadrul perimetului de

exploatare supus avizarii, perimetru care va fi bornat la inceperea

exploatarii.

4.5. BiodiversitateaAmplasamentul carierei Pietroasa Nord care face obiectul proiectului evaluat se

situeaza in zona centrala a sitului de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei

– Poiana Rusca, care poate fi afectat prin implementarea acestui proiect.Astfel a fost intocmit un Studiu de evaluare adecvata din care sunt prezentate urmatoarele:

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor, fara a periclita sau a limita dezvoltarea

comunitatilor umane incluse in sit. Aceste relatii sunt de interdependenta.

Situl de importanta comunitara Podişul Lipovei - Poiana Ruscăi, are rolul de

coridor ecologic pentru specii de carnivore mari (lup, urs şi râs). Acest sit include

singura zonă din Podişul Lipovei cu habitate favorabile pentru cele trei specii. Coridorul

ecologic contribuie la eficienţa şi coerenta reţelei Natura 2000, făcând parte din singurul

coridor ecologic structural şi funcţional care conectează Munţii Apuseni cu zonele cu

densităţi ridicate de carnivore mari din Carpaţii Meridionali.

Intregul ansamblu de situri de importanta comunitara, relevant pentru

conservarea speciilor de carnivore mari din aceasta zona a tarii, se prezinta astfel:

Pag.54/pag.81




1. ROSCI0217 Retezat, Carpatii Meridionali;

2. ROSCI0126 Muntii Tarcu, Carpatii Meridionali;

3. ROSCI0292 Coridorul Rusca Montana-Tarcu-Retezat, Muntii Poiana Rusca,

Carpatii Occidentali;

4. ROSCI0219 Rusca Montana, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;

5. ROSCI0250 Tinutul Padurenilor, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;

6. ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;

7. ROSCI0064 Defileul Muresului;

8. ROSCI0406 Zarandul de Est, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali;

9. ROSCI0325 Muntii Metaliferi, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali.

Aria naturala protejata de importanta comunitara ROSCI0355 are suprafata de

35.738 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Arad (8%), Hunedoara

(7%), Timis (81%) si Caras-Severin (4%). Coordonatele sitului: latitudine N 45º 49' 10'',

longitudine E 22º 24' 6''. Acest sit a fost constituit in baza Ordinului Ministrului Mediului

si Padurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si

Dezvoltarii Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata

a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania. Aria protejata mentionata este situata in regiunea

biogeografica alpina continentala.

Situl cuprinde doua zone acopertie cu masiv forestier, intre care se situeaza o

zona antropizata. Zona antropizata cuprinde 11 localitati (spatiu intravilan) in jurul

carora graviteaza gradini, livezi si pasuni proprietati ale localnicilor, ori izlaz comunal.

Zona de amplasare a proiectului se afla situata oarecum central in aceasta zona

antropizata, departe de habitatele obisnuite ale carnivorelor mari (specii de interes

pentru situl Podisul Lipovei – Poiana Rusca)

Referitor la distributia speciilor de interes comunitar in cadrul sitului si modul in

care ele sunt afectate de implementarea proiectului, situatia este urmatoarea:

Ursus arctos:Ursul este prezent in masivul forestier compact, situatiile in care el se deplaseaza in

afara acestuia fiind extrem de rare, chiar accidentale si numai in conditii de

suprapopulare (ceea ce nu este cazul in cadrul sitului) pentru identificarea unui nou

teritoriu, asemanatotrca structura cu cel parasit.

Pag.55/pag.81




Analiza de teren a aratat ca ursul este prezent doar in zona de S a sitului (Poieni,

Luncani, Tisa, Lapugiu), pe suprafata fondurilor de vanatoare cu acelasi nume.

Existenta a fost dovedita de urmele identificate in teren si confirmata de interviurile luate

ciobanilor si gestionarilor de fonduri cinegetice. Situatia efectivelor raportate anual de

catre gestionarii de fonduri cinegetice catre agentiile de mediu confirma acest lucru.

Raportat la amplasamentul proiectului, acesta se afla situat in afara fondurilor

cinegetice amintite, structura biotopului este improprie prezentei acestei specii care

niciodata nu a fost observata pe zona ampalsamentului in discutie.

Linx linxSpecie foarte discreta si care, natural, traieste in densitati populationale mult mai mici

decat ursul si lupul, este intalnita, la fel ca si ursul in masive forestiere de suprafete

mari, nefragmentate, inalte.In urma deplasarilor efectuate la nivelul intregului sit, nu au

putut fi identificate urme ale acestui mamifer nici in habitatul in care in mod obisnuit se

intalneste, si cu atat mai mult in habitatul oferit de zona in care urmeaza a fi

implementat proiectul, absolut improprie prezentei lui.Evaluarile de efectiv din ultimii 5

ani realizate pe fondul cinegetic Curtea, pe care se suprapune proiectul arata ca rasul

nu a fost identificat niciodata la nivelul acestui fond cinegetic.

Canis lupusLupul este o specie foarte adaptabila care, in momente de carenta in identificarea si

capturarea prazii face deplasari mari pentru gasirea ei si paraseste temporar habitatul

obisnuit, care este padurea.In timpul activitatii de teren cu ocazia lucrarilor la prezenta

documentatie au fost identificate urme de lup in zona de N si de S a sitului, ocupand

acelasi habitat cu ursul. Pe zona de implementare a proiectului nu au fost identificate

urme de lup dar, din discutiile cu localnicii a rezultat ca, accidental, de 2-3 ori pe an

lupul parcurge si aceasta portiune de teren atacand uneori stanele de oi.

Lutra lutraEste un carnivor acvatic nocturn cu trupul alungit, coada lunga, picioare scurte in raport

cu corpul, cate 5 degete unite prin membrana de innot. In afara hranei mai are nevoie

de vegetatie deasa la tarm pentru a se ascunde si odihni, radacini si sol moale pentru a-

si construi un adapost.Habitatul este strans legat de hrana de baza - pestele. Prefera

tarmurile impadurite ale apelor curgatoare si statatoare. In arealul sitului ROSCI0355

aceasta specie poate fi intalnta in apropierea albiilor cursurilor de apa permanente:

Bega-Poieni, Paraiele Homojdia, Nandreasca si Icu in apropierea confluentei cu raul

Bega.

Pag.56/pag.81




Isophya stysi Traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem afirma prezenta speciei

pe arealul viitoarei cariere.

Lycaena helle Prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu putem afirma prezenta

speciei pe arealul viitoarei cariere.

Bombina variegata Specie de interes comunitar care necesita o protectie stricta, si pentru a carui

conservare este necesara desemnarea zonelor speciale de conservare, listata in Cartea

Rosie a Vertebratelor din Romania (CRVR), avand statutul de specie aproape

amenintata. În zona de impact direct nu a fost observata Utilizeaza toate tipurile de balti

si baltoace unele chiar formate in urmele de cauciuc de pe marginea drumului.

Inexistenta habitatelor de reproducere in perimetrul viitoarei cariere face ca proiectul sa

aiba un impact nesemnificativ asupra populatiilor acestei specii.

Evolutia numerica a populatiei speciilor in cadrul sitului ROSCI 0355

Podisul Lipovei - Poiana Rusca pe ultimii 5 ani la nivelul ROSCI0355 Podisul Lipovei –

Poiana Rusca este redata in tabelul de mai jos:

An Specia / efectiv la nivelul sitului ROSCI0355

Urs Lup Ras Cerb

comun

Caprior Mistret Iepure

2008 15 35 15 300 1050 780 600

2009 15 38 15 320 1030 750 620

2010 18 35 15 300 1050 785 660

2011 12 30 15 310 1000 760 650

2012 16 39 15 320 1030 750 650

Marimea populatiei (numar de indivizi) estimativ la fiecare specie posibil

afectata de implementarea proiectului sunt redate mai jos:

Dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar pentru care a fost

desemnat situl, doar lupul tranziteaza mai mult sau mai putin tangential zona de

implementare a proiectului. Rezulta ca numarul de indivizi din speciile de urs si ras,

care ar putea fi posibil afectati de implementarea proiectului este nul. De asemenea,

numarul de indivizi din specia lup, care ar putea fi afectati de implementarea proiectului

este de asemenea nul, deoarece zona nu reprezinta habitat de odihna sau de hranire

pentru aceasta specie ci eventual un habitat de tranzit. Datorita dimensiunilor reduse

Pag.57/pag.81




ale arealului pe care se implementeaza proiectul, dar si a faptului ca zonele limitrofe

proiectului sunt similare din punct de vedere al habitatelor, zona poate fi ocolita cu

usurinta de catre lup.

Daca luam in considerare doar efectele generate de implementarea proiectului

asupra speciilor de carnivore mare, prognozam ca marimea populatiei acestor specii la

nivelul sitului este si va ramane constanta, acestea nefiind afectate de implementarea

proiectului.

Exemplare din specia Bombina variegata care au fost observate in apropierea

paraului Slaveasca nu vor fi afectate de implementarea proiectului, avand in vedere ca

prin lucrarile si activitatile prevazute in proiect nu va fi afectat cursul de apa sau malurile

acestuia, existand posibilitatea de a se indeparta usor de zona de lucrari in alte

amplasamente pe cursul paraului.

Isophya stysi traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem

afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.

Lycaena helle prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu

putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.

Astfel rezulta ca procentul estimativ al populatiei speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului este nul .

Toate datele asimilate pana in prezent confirma faptul ca zona de implementare

a proiectului (amplasament si vecinatatea pe o raza de 250 m in jurul proiectului

desemnata pentru observatii directe) nu este frecventata de speciile de carnivore mari

pentru care a fost declarat situl.

Suprafata ocupata pentru implementarea proiectului este egala cu suprafata

concesionata, ceea ce reprezinta 2,2264 ha, iar suprafata sitului de interes comunitar

ROSCI0 355 Podisu Lipovei- Poiana Rusca fiind de 35738 ha, rezulta procentul de

ocupare de 2,2264 ha/35738 ha x 100 = 0,0062%.


Prin implementarea proiectului pierderea de suprafata din situl ROSCI 0355

Podisul Lipovei - Poiana Rusca va fi 0,0062%, ceea reprezinta o reducere

nesemnificativa a suprafetei acestui sit. Sub aspectul evolutiei populatiei speciilor din

sit, se poate concluziona ca, de asemenea, nu vor exista reduceri ale efectivelor ca

urmare a acestei reduceri de suprafata teritoriala, in vecinatatea sau pe amplasamentul

proiectului carierei Pietroasa Nord nefiind identificate habitate prioritare, specii de

Pag.58/pag.81




interes comunitar. Terenurile de pe amplasament si din vecinatatea lui sunt

reprezentate de pajisti care au caracter discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de

prun sau palcuri de padure. Unele suprafete inierbate nu pot fi incadrate fitocenologic

datorita stadiilor tranzitionale precum si degradarii acestora. Aceste pajisti sunt formate

in mare parte din specii ca: Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium

perenne, Festuca rubra, Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita

pasunatului intensiv, pajistile naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte multe

specii ruderale. Acest tip de vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase necultivate, la

capetele ogoarelor si pe terase.Tot ca urmare a reducerii nesemnificative a suprafetei

sitului, speciile de fauna identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia

(Bombina variegata, Lacerta agilis, Natrix natrix) nu vor suferi reduceri de efective ale

populatiei, deoarece exista posibilitatea de a se reloca in arealele imediate

asemanatoare.

Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de

implementare a proiectului incepand cu faza de proiectare, urmata de faza de pregatire

a amplasamentului, exploatare si in final de inchidere-dezafectare.

Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra sectoarelor de

pajişti din vecinătatea amplasamentului şi drumului de acces. Acestea au caracter

discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de prun sau pâlcuri de pădure. Unele

suprafeţe înierbate nu pot fi încadrate fitocenologic datorită stadiilor tranziţionale

precum şi degradării acestora. Aceste pajişti sunt formate în mare parte din specii ca:

Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium perenne, Festuca rubra,

Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita pasunatului intensiv, pajistile

naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte multe specii ruderale. Acest tip de

vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase necultivate, la capetele ogoarelor si pe

terase.

În concluzie pe arealul studiat nu au fost identificate habitate prioritare, specii de

interes comunitar sau specii Monumente ale Naturii.

Amplasamentul exploatarii in cariera a zacamantului de andezit industrial si

pentru constructii a fost ales pe urmatoarele criterii:

existenta unui perimetru in care pregatirea amplasamentului sa conduca la

cantitati minime de steril din decoperta;

evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;

terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite;

Pag.59/pag.81




sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;

sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii

electrice;

drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, accesibil, si sa nu necesite

lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri, etc);

platformele tehnologice sunt dimensionate cu o suprafata minima;

la finalizarea activitatii de exploatare lucrarile de refacere a mediului sa se poata

executa in mod rezonabil.

Alegerea tehnologiei, a utilajelor de extractie si de prelucrare

In afara performantelor legate de producerea energiei electrice grupurile generatoare

au fost alese si pe criteriul protectiei mediului, respective:

sa fie mai silentioase;

sa fie dotate cu echimpamente de avertizare pentru protectia acvifaunei

Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la

dezafectarea lucrarilor).

Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectuluiRealizarea proiectului va avea ca urmare modificarea morfologiei terenului.

1. Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru exploatareSe va realiza:

curatirea de vegetatie a perimetrului;

decopertarea stratului de sol vegetal pentru:

- ampriza drumului de acces;

- ampriza haldelor de sol vegetal si de steril;

- aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.

haldele de sol vegetal si de steril.

2. Modificarile fizice in perioada de exploatareIn aceasta perioada au loc modificarile fizice majore prin excavatiile propriu-zise pentru

obtinerea cantitatilor de roca. Excavatiile se vor realiza sub forma a doua trepte cu

inaltimea de 15 metri fiecare si latime de 6 metri.

3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectareAceste modificari vor consta, în principal, din:

amenajarea şi nivelarea bermelor finale şi taluzurilor laterale ale carierei;

nivelarea şi compactarea solului vegetal depus;

Pag.60/pag.81




dezafectarea drumurilor de acces în perimetru (dacă nu se va stabili să

fie păstrate pentru folosinţe ulterioare);

depunerea de sol vegetal pe întregul traseu al drumului de acces în

perimetru (dacă va fi dezafectat);

Impactului probabil asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca,

datorita perturbarii, degradarii, fragmentarii si modificarii fizice a terenului in zona

proiectului este redat mai jos:

a)Perturbarea ca urmare a implementarii proiectului va consta in prezenta personalului

de lucru, a utilajelor de extractie si prelucrare, a mijloacelor de transport si a organizarii

de santier, a producerii de zgomote si vibratii specifice activitatii carierei. Efectele

perturbarii se vor manifesta pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna

ca vor avea un caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor

inceta complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si

intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m. Rezulta ca la

nivelul intregului sit perturbarea va fi nesemnificativa, datorita raspandirii largi a tipului

de habitat afectat si a existentei oportunitatilor pentru migrarea si dezvoltarea speciilor

prezente in zona de influenta a proiectului. Putem mentiona de asemenea ca nivelul

populatiilor speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl

ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, au o prezenta extrem de redusa in zona de

impact si ca distributia acestora la nivelul intregii suprafete a siturilor asigura pastrarea

statutui de conservare cel putin la nivelul actual.

b)Degradarea habitatelor ca urmare a implementarii proiectului va consta in reducerea

suprafetei existente ca urmare a lucrarilor de excavare in cariera (1,042 ha), in

ocuparea unei suprafete cu haldarea solului vegetal si a sterilului de roca (0,25 ha),

tasarea solului in zona de organizare de santier (50 mp), poluarea zonelor adiacente

executiei lucrarilor de terasamente si a unei benzi in lungul drumului C112 pe sectorul

Cariera Pietroasa Nord – Cosevita. Se mentioneaza faptul ca pentru implementarea

proiectului nu sunt necesare defrisari, ceea ce denota lipsa degradarii habitatelor

forestiere.Rezulta ca mediul va fi afectat local, strict pe amplasamentul proiectului si

intr-o zona de ordinul a cateva zeci de metri, in jurul amplasamentului si a drumului de

acces, degradarea habitatelor la nivelul intregului sit va fi nesemnificativa. Se constata

ca nu vor fi degradate habitate de interes comunitar.

c)Fragmentarea habitatelor este un proces prin care un areal natural continuu este

redus ca suprafata si divizat in doua sau mai multe fragmente. In cazul proiectului

Pag.61/pag.81




analizat, fragmentarea rezultata prin realizarea carierei este minima datorita extinderii

reduse de numai 2 ha, precum si datorita perioadei reduse de exploatare prevazute (1-5

ani). Se constata ca nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar.Dupa

inchiderea exploatarii in zona se vor realiza lucrari de refacere a mediului, ceea ce va

avea ca rezultat, habitate prielnice speciilor, inclusiv a unor specii de importanta

comunitara.

d)Modificari chimice ale mediului inconjurator ca urmare a implementarii unui proiect

oarecare, pot aparea ca urmare a emisiilor de poluanti activ chimic, in factorii de mediu

si se pot manifesta in mod direct asupra factorului de mediu in care a avut loc emisia

(apa, aer, sol) sau indirect ca urmare a transferului de poluare intre factorii de mediu.

Se constata ca tehnologia de exploatare si de prelucrare aplicata in cadrul proiectului

nu necesita utilizarea substantelor chimice de proces, iar emisiile de poluanti au un

nivel redus, caracter difuz, discontinuu si temporar. Rezulta ca prin implementarea

proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate a mediului inconjurator.

Evaluarea impactului cauzat de proiect se face in doua directii dupa cum

urmeaza:

a) Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului:

Evaluarea semnificatiei impactului implementarii proiectului "Exploatare in cariera

a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis"

asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara s-a facut pe baza urmatorilor

indicatori:

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut: nu se vor pierde suprafete

din habitate prioritare, pierderea suprafetei teritoriale raportata la suprafata sitului

fiind de 0,0062%;

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar: nu se vor pierde

suprafete din habitatele de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes

comunitar, rezultand un procent de pierdere 0%;

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente): nu vor fi

fragmentate habitate de interes comunitar rezultand procentul de fragmentare de

0%;

Pag.62/pag.81




durata sau persistenta fragmentarii: fragmentarea rezultata prin realizarea

carierei este minima ca urmare a extinderii reduse de numai 2 ha, iar persistenta

este temporara pe perioada de exploatare prevazuta (1-5 ani);

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de

aria naturala protejata de interes comunitar: Efectele perturbarii se vor manifesta

pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna ca vor avea un

caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor inceta

complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si

intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m;

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): nu vor aparea

schimbari in densitatea populatiilor;

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului: nu este cazul de inlocuire a vreunei specii; habitatul, care nu este de

interes comunitar, afectat de implementarea proiectului este reprezentat de

amplasamentul carierei si al haldelor tehnologice (2,2264 ha), iar acesta se va

reface in termen de circa 6 luni de la inchiderea exploatarii, prin executarea

lucrarilor de refacere;

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice

ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nu este cazul, prin

implementarea proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate ai

mediului inconjurator.

Pe baza informatiilor prezentate mai sus se poate concluziona ca impactul proiectului

"Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa

Nord, judetul Timis" asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara din situl

Natura 2000 ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca este nesemnificativ.

b) Evaluarea impactului rezidual cauzat de proiect dupa implementarea masurilor

de reducerea impactului:

Prin procesul de refacere a mediului in amplasamentul proiectului la incetarea

activitatii carierei Pietroasa Nord, majoritatea speciilor identificate pe suprafata

proiectului vor redobandi relativ rapid un habitat prielnic atat pentru hranire cat si pentru

reproducere.

Pag.63/pag.81





Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei, se prevad

urmatoarele masuri:

evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului carierei in toate fazele de

executie a proiectului: lucrari de deschidere, pregatire si exploatare;

monitorizarea prin observatii si metode standard de masurare, efectuate sezonier

sau cel putin anual in acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in vecinatatea

perimetrului exploatarii;

deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal) vor fi depozitate temporar,

intr-un perimetru care nu afecteaza flora sau fauna sitului;

lucrarile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie se vor

realiza strict in perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de exploatare;

utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a sistemului de puscare cu trepte

de microintarziere pentru diminuarea socului seismic;

utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia de concasare si sortare

precum si a drumurilor de exploatare in perioada de seceta prelungita si

temperaturi ridicate;

utilizarea de materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe in atmosfera;

amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in

vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii;

utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea

reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe;

lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in

afara amplasamentului carierei;

monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita

perimetrului de exploatare;

la incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a

amplasamentului potrivite conditiilor din zona;

se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii coridorului ecologic pentru

carnivorele mari (urs, lup, ras);

realizarea unei bariera verzi prin plantarea de arbusti si arbori din specii native,

caracteristice zonei;

Pag.64/pag.81




monitorizarea a speciilor de carnivore mari de importanta comunitara si specii

indicator; in cazul in care se impune, se vor lua masuri specifice de reducere a

impactului asupra acestor specii.

Concluzii din punct de vedere al biodiversitatiiStudiile de teren efectuate au evidentiat faptul ca zona de interes nu este utilizata

de cele trei specii de carnivore mari, urmele acestora nefiind identificate nici macar

odata in zona de implementare a proiectului.

In schimb, in zonele acoperite de masivul forestier au fost identificate urme de

urs si lup, dar nici aici nu au fost indicate zone cu abundenta ridicata, spatii cu rol de

refugiu ori zone cheie pentru reproducere ori hranire. De asemenea, nu au fost

identificate zone cu concentrari masive nici in ceea ce priveste speciile prada vizate.

Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de

conservare favorabila a speciilor pentru care situl de importanta comunitara Podisul

Lipovei – Poiana Rusca au fost declarat in cazul in care masurile de prevenire si

diminuara a impactului vor fi implementate.Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul

de conservare a speciilor de interes comunitar si al habitatelor din zona Pietroasa este

apreciat favorabil (indicator verde) in timpul deschiderii si exploatarii carierei.

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca proiectul "Exploatare în carieră a andezitului industrial şi de construcţie - perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timiş" are un impact nesemnificativ asupra mediului.

4.6. PeisajulPerimetrul temporar de exploatare al andezitelor industriale şi de construcţie

PIETROASA NORD, este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Rusca,

respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte)

de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş.

Terenurile pe care se vor desfăşura activităţile miniere sunt concesionate de

către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Primăria comunei Pietroasa,

judeţul Timiş.

În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului public al Primăriei Pietroasa,

vegetaţia fiind formată din păduri de făgete şi gorunete în amestec cu tei, frasin, carpen

şi cireş.

Pag.65/pag.81




Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM

Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în

limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în

sistem STEREO 1970):



X Y

1 486 261 298 052

2 486 237 298 133

3 486 263 298 258

4 486 232 298 269

5 486 195 298 189

6 486 194 298 114

7 486 202 298 055

8 486 217 298 047

9 486 228 298 045

10 486 245 298 046

Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 mp (0,010 kmp).


Lucrarile de exploatare in cadrul perimetrului de exploatare supus avizarii se afla

in Pietroasa Nord.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Nr.crt. Utilizarea terenului

Suprafata (ha)

Inainte de

punere in

aplicare a

proiectului

Dupa punerea

in aplicare a

proiectului

Recultivata

dupa

terminarea

exploatarii

In agricultura 1,0

1 teren arabil 1,0

Pag.66/pag.81




2 gradini

3 pasuni

4 Paduri

5 Drumuri

Zone construite

6 cladiri

7 platforme betonate

8 Ape

Alte terenuri

9 vegetatie plantata

10 zone verzi 1,0

TOTAL 1,0

Activitatea de exploatare din perimetrul temporar de exploatare Pietroasa Nord,

presupune lucrări de deschidere, pregătire şi exploatare a resursei minerale. Lucrările

de refacere a mediului, vor fi executate pe măsura derulării programului de lucrări

miniere, astfel încât, după executarea acestora, să se treacă imediat la refacerea

mediului. In acest sens, se vor lua măsuri ca după executarea fiecărei lucrări miniere,

lucrările să fie rambleiate şi nivelate. Solul vegetal, indepărtat şi depozitat separat, va fi

redepus pe suprafeţele afectate.

In concluzie, în perioada de valabilitate a permisului de exploatare, pe măsura

derulării lucrărilor miniere, se vor efectua şi lucrările de refacere a mediului, prin

rambleierea, nivelarea şi acoperirea cu sol vegetal a fiecărei lucrări în parte, aşa încât la

terminarea lucrărilor miniere, suprafeţele afectate să fie redate in circuitul silvic.


La incetarea activitatii de exploatare a andezitelor din perimetrul Pietroasa Nord,

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. LUGOJ va executa lucrări de copturire a taluzurilor

şi de nivelare a vetrei şi a bermelor la treptele carierei. Pentru protecţia marginilor

carierei, taluzurile marginale vor avea un unghi de maxim 60o.

Suprafeţele bermelor finale la trepte şi a vetrei carierei vor fi acoperite cu sol

vegetal rezultat din descopertarea suprafeţelor exploatate, după care vor fi înierbate

sau plantate cu arbori specifici zonei.Materialul din halda de steril va fi folosit ca

Pag.67/pag.81




material de umplutură pentru drumurile din zonă. După eliberare, suprafaţa haldei de

steril va fi nivelată, acoperită cu sol vegetal şi înierbată.

Lucrări pentru reconstrucţia ecologică a zonelor afectate

Lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate vor consta din:

nivelarea suprafeţelor;

copturirea taluzurilor carierei;

nivelarea şi compactarea bermei haldei exterioare;

acoperirea cu sol vegetal a suprafeţelor de teren afectate de execuţia

lucrărilor miniere;

fertilizarea solului;

plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;

colectarea şi transportul deşeurilor în afara amplasamentului;

întreţinerea drumului tehnologic existent.

Evaluarea costurilor lucrărilor de reconstrucţie ecologică

La finalul lucrărilor de exploatare, în perimetrul PIETROASA NORD se vor

executa următoarele lucrări pentru refacerea mediului:

Lucrări în zona afectată perimetrului de exploatare

curăţat terenuri în vederea împăduririi (după C1IIIb) – pe 150 ar.;

depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe berme finale (0,3 m grosime) –

pe 3.470 m3.

achiziţionare puieţi de cer – 5.000 bucăţi;

plantarea puieţilor în vetre pe teren neproductiv, după schema de 1,5 x

1,5 m (5.000 de bucăţi la hectar) – (după C 70 1b);

descopleşire (după D 29 b2) – pe 30 % din suprafaţă – 230 ar.;

lucrări de întreţinere - udarea puieţilor în 3 cicluri de udare.

Lucrări în zona haldei de steril

amenajarea fostelor suprafeţe de sol vegetal şi steril - 620 m2;

acoperirea suprafeţei cu sol vegetal, 620 m2;

fertilizarea terenului amenajat;

semănarea suprafeţelor plane cu ierburi perene;

întreţinerea suprafeţei însămânţate - udarea însămânţărilor în 3

cicluri de udare (620 m2).

Alte lucrări de refacere a mediului

dezafectarea şi amenajarea drumurilor de acces în cariera, 400 m.

Pag.68/pag.81




Pentru execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică va fi utilizat solul vegetal

rezultat din decaparea suprafeţelor pe care s-au realizat lucrările miniere de exploatare,

sol vegetal care va fi depozitat temporar pe un amplasament în sud-vestul perimetrului.

Acoperirea cu sol vegetal se va face într-un strat cu grosime de 30 cm.

După resolificarea suprafeţelor de teren se vor executa lucrări pentru refacerea

vegetaţiei, constând în principal din:

plantarea de arbori specifici pentru topoclimatul zonei;

semănarea suprafeţelor plane din haldele de steril cu ierburi perene.

Costurile lucrărilor de reconstrucţie ecologică sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

Obiectivul U/M CantitateaPreţul unitar (lei)

Total valoare (lei)

0 1 2 3 4 5

1. Lucrări care vor fi executate în zona afectată de lucrările de exploatare proiectate

1.1. Curăţat teren în vederea împăduririi

(C1IIIb) ar. 230 1,340 308,00

1.2. Depunere de sol vegetal pe vatră şi pe

berme (0, 3 m grosime pe 50% din

suprafaţa perimetrului afectat) mc. 3.470 0,220 736,401.3. Materiale – puieţi (cer) 1000

buc. 5 90,00 450,00

1.4. Plantare puieţi – în vetre pe teren

neproductiv, după schema de 1,5 x 1,5

m (5.000 buc/ha) – (C 70 1b)

100

buc. 50 132,40 6.620,001.5. Descopleşire (D 29b2) (30% din

suprafaţă) ar. 230 1,72 395,60

1.6. Lucrări de întreţinere mp. 1.850 0,16 296,00

2. Lucrări care vor fi executate în zona haldelor de steril proiectate

2.1. Amenajarea suprafeţei haldelor de sol m2 620 0,195 120,90Pag.69/pag.81




vegetal şi steril

2.2. Fertilizare teren amenajat m2 620 0,110 68,20

2.3. Semănatul ierbii m2 620 0,032 19,802.4. Întreţinere m2 620 0,200 124,00

3. Alte lucrări care vor fi executate pentru refacerea mediului

3.1 Dezafectare şi amenajare drum de

acces m 400 2,100 840,00

Total 10.006,10

4.7. Mediul social si economicDeoarece limita perimetrului de exploatare este situată la cca. la 750 m nord de

limita locuită a comunei Pietroasa, activitatea de exploatare a andezitelor industriale şi

de construcţie în carieră nu va avea influenţe negative majore asupra aşezării umane şi

a populaţiei, ca urmare a detonărilor cu explozivi şi a celorlalte activităţi din carieră.

Efectele acestor activităţi desfăşurate în cadrul perimetrului vor fi diminuate şi de forma

reliefului care facilitează o oarecare protecţie.Transportul materialului extras nu se va

face prin localitatea Pietroasa, ci pe drumul DC 112 care va fi amenajat si care nu trece

prin localitati.

Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de

protectie sanitara fata de unitatile care produc disconfort si unele riscuri sanitare.Ca

importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca. Astfel,

prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5 noi locuri de munca.

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu culturalIn imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELORIn proiect nu au fost prevazute alternative.

Analiza marimii impactuluiPag.70/pag.81




Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a

acestora, prezentata in tabelul de mai jos:

Nota de bonitate

ValoareaIp

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10Ip = 0

Starea naturala, in echilibru

9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in

limite admise nivel 1

7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2

6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele

sunt accentuate

5Ip = 0,2 – 0,4

Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.

Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata

Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile

de exploatare, in cadrul perimetrului .

Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor

minerale, impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat,

astfel incat afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde

unui indice de calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00 .

Indice de calitate pentru APA (Ic APA)Avand in vedere faptul ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in

cadrul perimetrului Pietroasa Nord, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate, estimam ca

factorul de mediu apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de

calitate va fi Ic APA = 0 – 0.25 .

Pag.71/pag.81




Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a

noxelor evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării

transportului de andezite. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile de

acces. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi

afectat in limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00 .

Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE (Ic AS.UM)Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de

aprox. 750 m fata de limita intravilanului comunei Pietroasa fata de exploatare si

materialul extras va fi transportat pe un drum care nu trece prin localitati (DC 112

refacut), acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de

calitate va fi Ic AS.UM = ,0,0 – 0.25 .

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediuStabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare

factor de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind

notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai

jos:

FACTORI DE MEDIU Ic Nb

AER 0,5 – 1,0 7

APA 0 – 0,25 9

SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 7

VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 7

ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 9

Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:

factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in

limite admise, nivel 2;

factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;

factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;

factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 0.

Calculul indicelui de poluare globalaPentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.

Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de

mediu, se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura

geometrica regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.

Pag.72/pag.81




Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii

de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G. Acest indice rezulta

din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a mediului. Metoda grafica, propusa

de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de poluare globala prin raportul dintre

suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica:

I.P.G = Si / Sr

unde:

Si = suprafata starii ideale a mediului;

Sr = suprafata starii reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare

Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:

IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;

IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;

IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata;

IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari

formelor de viata;

IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;

IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800

mmp şi Sr = 1.920 mmp.

Rezultă, deci, că:

IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.920 = 1,458

Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este

afectat de activităţile din perimetrul studiat în limite admisibile.

IPG = 1,458 2

În concluzie, impactul produs de exploatarea a andezitelor industriale – perimetrul Pietroasa Nord – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei.

Pag.73/pag.81




6. MONITORIZAREAPentru a se efectua o monitorizare a factorilor de mediu afectaţi în perioada de

valabilitate a permisului de exploatare din perimetrul Pietroasa Nord, este oportună

efectuarea următoarelor:

urmărirea zilnică, de către şeful de carieră şi de deservenţii

utilajelor, a stabilităţii şi integrităţii taluzelor şi bermelor carierei;

verificarea respectării cu stricteţe a înălţimii treptelor de exploatare

(max. 10 m), a unghiului taluzelor (max. 70°) şi a lăţimii bermelor;

verificarea modului în care sunt respectate normele tehnice de

întreţinere şi funcţionare a utilajelor utilizate în activitatea de

exploatare;

verificarea permanentă a modului de gospodărire a apelor din

carieră şi din jurul ei;

verificarea permanentă a modului de gospodărire a deşeurilor

rezultate în urma activităţilor desfăşurate în perimetru;

verificarea permanentă a modului de dotare, întreţinere şi

gospodărire a materialelor necesare pentru protecţia împotriva

incendiilor şi protecţia muncii;

verificarea zilnică a stabilităţii taluzelor hălzii de sol vegetal;

verificarea modului de execuţie a lucrărilor de refacere a mediului

pe suprafaţa de teren afectată de activitatea de explorare.

Monitorizarea în perioada de execuţie şi monitorizarea postînchidere a

obiectivului

Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de

exploatare a zăcământului, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.

SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va implementa un sistem eficient de monitorizare

a factorilor de mediu.

Prin observaţii directe, se va urmări calitatea aerului, respectiv cantitatea gazelor

de eşapament şi a pulberilor antrenate de utilajele din carieră.Se va urmări respectarea

cu stricteţe a metodei de exploatare pentru evitarea pierderii stabilităţii taluzurilor

carierei şi provocarea unor alunecări ale terenului.

Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul de exploatare PIETROASA NORD

va presupune adoptarea următoarelor măsuri:

Pag.74/pag.81




urmărirea nivelului de antrenare al pulberilor pe drumurile de transport,

îndeosebi în perioadele secetoase ale anului şi umectarea periodică a

acestora;

menţinerea şi folosirea utilajelor la parametrii prevăzuţi de fabricant şi

utilizarea mai ales a maşinilor având dispozitive cu catalizator;

urmărirea modului de încadrare a lucrărilor în limitele perimetrului aprobat de

către ANRM;

urmărirea activităţii utilajelor din dotare, pentru evitarea scurgerilor de

produse petroliere care ar putea afecta proprietăţile solului şi subsolului, iar în

cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante;

urmărirea atentă a randamentului şi efectelor activităţilor de derocare;

modificările de relief care vor apărea în urma extragerii rocii în cariera, vor fi

atent supravegheate pentru a se evita apariţia prăbuşirilor sau alunecărilor de

teren;

se vor executa măsurători topografice periodice, în vederea urmăririi modului

de încadrare a lucrărilor executate în proiectul de exploatare.

La finalul programului de exploatare, pe o perioadă de minim un an, S.C.

SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va asigura monitorizarea factorilor de mediu şi a

lucrărilor de reconstrucţie ecologică, urmărindu-se:

montarea unor reperi topografici pentru urmărirea stabilităţii taluzurilor

carierei;

eficienţa lucrărilor de acoperire cu sol, fertilizare şi înierbare;

dezvoltarea normala a vegetaţiei plantate şi semănate;

luarea de măsuri privind refertilizarea solului şi replantare/resemănare, în

zonele în care vegetaţia nu se va dezvolta normal.

Dat fiind ca amplasamentul stidiat se afla in interiorul sitului ROSCI 0355 Podisul

Lipovei - Poiana Rusca,motivul pentru care acest sit a fost infiintat este de a crea un

anume coridor ecologic pentru cele trei specii de carnivore mari (urs, lup, ras).Astfel se

va monitoriza prezenta acestora atat in vecinatatea investitiei cat si pe o raza care se va

extinde pana la limita masivelor forestiere compacte din zona, unde prezenta lor este

certa.

Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere, cu

persoana juridica sau fizica responsabila de monitorizarea si implementarea masurilor

Pag.75/pag.81




de reducere a impactului impuse prin Studiul de evaluare adecvata intocmit pentru

acest proiect este redat mai jos:

Nr. crt. Masuri de reducere a impactului

An I An II An III

An IV

An V

1

Evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului carierei in toate fazele de executie a proiectului: lucrari de deschidere, pregatire si exploatare.

implementare X X X X X

monitorizare X X X X X

2

Monitorizarea prin observatii si metode standard de masurare, efectuate sezonier sau cel putin anual in acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in vecinatatea perimetrului exploatarii



3

Deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal) vor fi depozitate temporar, intr-un perimetru care nu afecteaza flora sau fauna sitului.



4

Lucrarile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie se vor realiza strict in perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de exploatare;



5

Utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a sistemului de puscare cu trepte de microintarziere pentru diminuarea socului seismic.



6

Utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia de concasare si sortare precum si a drumurilor de exploatare in perioada de seceta prelungita si temperaturi ridicate..



7 Utilizarea de materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe in atmosfera



8 Amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii.

implementare X

monitorizare X

Pag.76/pag.81




9 Utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe.



10Lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in afara amplasamentului carierei



11 Monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita perimetrului de exploatare.



12La incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a amplasamentului potrivite conditiilor din zona.

implementare X

monitorizare X

13Se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii coridorului ecologic pentru carnivorele mari (urs, lup, ras).



14Realizarea unei bariere verzi prin plantarea de arbusti si arbori din specii native, caracteristice zonei.

implementare X


15

Monitorizarea a speciilor de carnivore mari de importanta comunitara si specii indicator; in cazul in care se impune, se vor lua masuri specifice de reducere a impactului asupra acestor specii.



De implementarea si monitorizarea masurilor de reducere a impactului asupra

mediului, persoana juridica responsabila este beneficiarul proiectului, SC SORMIAUR

COMPANY SRL.

7. SITUATII DE RISCPentru activitatile care pot genera situatii de risc pentru om si factorii de mediu,

Directiva Comunitatii Europene nr. 64/20 iulie 1993 stabileste principiile de evaluare a

Pag.77/pag.81




riscurilor pentru om si mediu inconjurator. Evaluarile de risc trebuie sa tina cont de

proprietatile fizico-chimice, toxicologice si termotehnice specifice fiecarei activitati si de

cantitatile de poluanti evacuati in mediul inconjurator. Evaluarea riscului pentru

sanatatea umana si mediu trebuie sa tina cont de efectele care se pot produce:

toxicitate, iritari, incendii explozii. Din punctul de vedere al disconfortului angajatilor,

poate sa apara praful in perioadele secetoase. Din analiza facuta si din masurile luate in

proiect reiese ca valorile concentratiilor se afla mult sub limita inferioara.

Riscurile naturale care pot aparea sunt urmatoarele:

cutremure - amplasamentul se gaseste, conform normativului P 100 – 92,

in zona seismica de calcul E;

inundatii – nu este cazul;

alunecari de teren – daca nu se respecta tehnologia de exploatare;

seceta - nu afecteaza exploatarea.

Alte riscuri care pot aparea la exploatarea carierei sunt:

scapari accidentale de carburanti de la utilaje;

exploatarea in afara perimetrului bordat.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILORPe parcursul evaluarii impactului asupra mediului nu s-au intampinat dificultati in

redactarea acestui raport sau la colectarea datelor.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNICDenumirea proiectului: EXPLOATAREA ÎN CARIERĂ A ANDEZITULUI

INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE - PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDEŢUL TIMIŞ

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj a înaintat, la ANRM Bucureşti,

Dosarul de atestare pentru executarea de lucrări de exploatare şi valorificare a rocilor

utile în baza următoarelor motive:

andezitele industriale şi de construcţie se încadrează în categoria rocilor

exploatabile în baza unui permis de exploatare;

societatea este „primul şi unicul solicitant” pentru exploatarea andezitelor

industriale şi de construcţie din perimetrul solicitat;

Pag.78/pag.81




societatea este persoană juridică organizată în scopul exploatării şi

prelucrării pietrei pentru construcţii, având dotare tehnică (utilaje de exploatare, de

transport şi de prelucrare) şi personal de specialitate pentru executarea acestor lucrări.

Avand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o

exploatare de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie realizata. Astfel, a

fost solicitat permisul de exploatare temporară al andezitelor industriale şi de

construcţie pe termen de un an (trim. I 2011 – trim. I 2012), începând cu data eliberării

acestuia de către A.N.R.M. Bucureşti.

Având în vedere cantitatea de resurse estimate şi necesităţile SC. SORMIAUR

COMPANY S.R.L. Lugoj, se solicită aprobarea exploatării cu permis de exploatare a

cantităţii de 200.000 tone resurse de andezite industriale şi de construcţie din

perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, judeţul Timiş.

Perimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie

PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv

în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita

comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între

7 m – 30 m. Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna

Pietroasa, judeţul Timiş, fiind situat în extravilanul localităţii.

Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2 este

concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local al

Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune

nr. 937/18.07.2011.

Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru se va amenaja

drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate

extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel ca această activitate să nu

afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.

Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km cu o lăţime

de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea

resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră

nealterat.

Exploatarea resurselor minerale de andezite industriale şi de construcţie se va

efectua prin metoda specifică exploatărilor miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea

mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”.

Pag.79/pag.81




În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru

va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal şi cca. 4.000 m3 de andezit industrial si

de constructie alterate şi dezagregate. Întreaga cantitate de copertă formată din andezit

industrial si de constructie alterate şi dezagregate rezultată din decopertare va fi

utilizată la lucrările de amenajare şi întreţinere a drumurilor de exploatare care vor fi

folosite. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o

suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca.

4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea

de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit.

Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent

perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.

Deoarece limita perimetrului de exploatare este situată la cca. la 750 m nord de

limita locuită a comunei Pietroasa, activitatea de exploatare a andezitelor industriale şi

de construcţie în carieră nu va avea influenţe negative majore asupra aşezării umane şi

a populaţiei, ca urmare a detonărilor cu explozivi şi a celorlalte activităţi din carieră.

Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de

protectie sanitara fata de unitatile care produc disconfort si unele riscuri sanitare.

Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de

munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5 noi locuri de munca.

In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice. In proiect nu au fost prevazute alternative.

Studiile de teren efectuate din punct de vedere al biodiversitatii au evidentiat

faptul ca zona de interes nu este utilizata de cele trei specii de carnivore mari, urmele

acestora nefiind identificate nici macar odata in zona de implementare a proiectului.

In schimb, in zonele acoperite de masivul forestier au fost identificate urme de

urs si lup, dar nici aici nu au fost indicate zone cu abundenta ridicata, spatii cu rol de

refugiu ori zone cheie pentru reproducere ori hranire. De asemenea, nu au fost

identificate zone cu concentrari masive nici in ceea ce priveste speciile prada vizate.

Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de

conservare favorabila a speciilor pentru care situl de importanta comunitara Podisul

Lipovei – Poiana Rusca au fost declarat in cazul in care masurile de prevenire si

diminuara a impactului vor fi implementate.Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul

Pag.80/pag.81




de conservare a speciilor de interes comunitar si al habitatelor din zona Pietroasa este

apreciat favorabil (indicator verde) in timpul deschiderii si exploatarii carierei.

Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de

exploatare a zăcământului, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.

SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va implementa un sistem eficient de monitorizare

a factorilor de mediu descrisi in capitolul de monitorizare.

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca proiectul "Exploatare în carieră a andezitului industrial şi de construcţie - perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timiş" are un impact nesemnificativ asupra mediului.

Intocmit

Dr. ing. Elena Melania Savescu Expert auditor principal

Pag.81/pag.81

1 · Web viewGazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,...

Documents

Transcript of 1 · Web viewGazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,...