I. textele pentru comparație

1. Întru ura de sâmbăte adurară-se ucenicii se frângă pânre şi Pavel grăiia cătră ei că

demâreaţa vrea se iasă şi tinse cuvântu pânră la miadzănoapte. Era lumânrari multe întru

comarrnicu, iuo era aduraţi. Şi şedea lângă o zăbleală un giurelu ce-i era numele Evtih.

Acela purrtatu cu somnu adâncatu şi grăindu Pavelu de multe, plecă-se giurele de somnu

şi cădzu din comarrnicu dinr-al treile podu giosu, deaci luară elu morrtu. Deştinse Pavelu

şi cădzu spri-nsu de-lu cuprinse şi dzise: „Nu vorovireţi că sufletul lui întru elu easte”.

Deaci se sui de frânse pânre şi gustă şi băsădui de biu pânră la zori, aşa ieşi. ( Codicele

Voroneţean)

2. Întru una de sâmbete adunară-se ucenicii a frânge pâine. Pavel grăi cătr-înşii:

vreare-aş să ies de demâneaţă, să tinză cuvânt până în miazănoapte. Era lumânări multe în

gorniţă, unde eram adunaţi. Ce şedea un june în nume Evtih lângă ocnă. Somnuros cu

somnu adâncat. Grăia Pavel de multe, plecă-se de somn şi căzu de la al treilea

acoperimânt jos, şi-l luară el mort. Deştinse Pavel, căzu spri-nsul şi-l cuprinse el, zise: nu

voroviţi, că sufletul lui întru el easte. Aşezară-se şi frâmse pâine şi-îmbucă, până la destul,

besedui până la zori. Aşa ieşi. (Coresi, Apostolul)

II. Scrisoarea lui Neacșu

Mudromu i plemenitomu i čistitomu i b<o>gom darovannomu župan Hanăş Begner

ot Braşov mnog<o>zdravie ot Neakşul ot Dlăgopole

I pak dau ştire domnietale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că înpăratul au eşit den

Sofiia şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să ştii domniiata că au venit

un om de la Nicopoe de mie me-au spus că au văzut cu ochii loi că au trecut ceale corabii

ce ştii şi domniiata pre Dunăre în sus. I pak să ştii că bagă den tote oraşele căte 50 de

omin să fie în ajutor în corabii. I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter den Ţ[a]rigrad

cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii şi domniiata. I pak spui

domnietale de lucrul lu Mahamet beg cum am auzit de boiari ce sânt megiiaş şi de genere-

miu Negre cumu i-au dat înpăratul slobozie lu Mahamet beg pre io-i va fi voia pren Ţeara

rumânească iară el să treacă. I pak să ştii domniiata că are frică mare şi Băsărab de acel

lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniele vostre. I pak spui domnietale ca mai

marele miu de ce am înţeles şi eu. Eu spui domnietale, iară domniiata eşti înţelept şi

aceaste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniele vostre să vă

păziţi cum ştiţi mai bine.

I b<og>i te veselit, aminŭ.