MINISTERUL EDUCAMINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUIȚIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUIUNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCAUNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTICDIDACTIC

CONTRIBUȚIA ACTIVITĂȚILOR DE CONTRIBUȚIA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA FORMAREA EDUCAȚIE FIZICĂ LA FORMAREA

PERSONALITĂȚII COPILULUI PERSONALITĂȚII COPILULUI PREȘCOLARPREȘCOLAR

Coordonator științific:Coordonator științific:

Prof.Dr. IOANA MĂRCUȘProf.Dr. IOANA MĂRCUȘ

AutoareAutoare::

Ed.KARINA BODEEd.KARINA BODE

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12 GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12

ZALĂU, SĂLAJZALĂU, SĂLAJ

CUPRINSCUPRINS I. IntroducereI. Introducere I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru

învăţământul preşcolarînvăţământul preşcolar I.2. Motivaţia alegerii temeiI.2. Motivaţia alegerii temeiCAP. II Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor CAP. II Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor II.1.Dezvoltarea fizicăII.1.Dezvoltarea fizică II.2.Dezvoltarea psihicăII.2.Dezvoltarea psihică II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţiiII.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţiiCAP III Activitatea de educaţie fizică în grădiniţăCAP III Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi

mijloacele specifice activităţii de educaţie fizicămijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii

copilului preşcolarcopilului preşcolarCAP. IV Abordarea experimentală a temei propuseCAP. IV Abordarea experimentală a temei propuse IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetăriiIV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizateIV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionuluiIV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogicIV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelorIV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelorConcluzii Concluzii Anexe Anexe BibliografieBibliografie

I. IntroducereI. Introducere

I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolarcurriculum pentru învăţământul preşcolar

I.2. Motivaţia alegerii temeiI.2. Motivaţia alegerii temei Am ales ca temă a acestei lucrări “Am ales ca temă a acestei lucrări “Contribuţia activităţilor de educaţie Contribuţia activităţilor de educaţie

fizică la formarea personalităţii copilului preşcolarfizică la formarea personalităţii copilului preşcolar”, având în vedere ”, având în vedere dorinţa de mişcare şi dinamismul copiilor, necesitatea şi importanţa mişcării în dorinţa de mişcare şi dinamismul copiilor, necesitatea şi importanţa mişcării în formarea personalităţii copilului.formarea personalităţii copilului.

Interesul copiilor pentru mişcare în general, pentru exerciţii şi jocuri în special Interesul copiilor pentru mişcare în general, pentru exerciţii şi jocuri în special este foarte mare la această vârstă. Dorinţa lor are la bază cauze de ordin este foarte mare la această vârstă. Dorinţa lor are la bază cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are repercursiuni asupra funcţiilor organismului, asupra creşterii şi dezvoltării repercursiuni asupra funcţiilor organismului, asupra creşterii şi dezvoltării copilului.copilului.

Într-o epocă a tehnologiei, calculatorului, televizorului, a sedentarismului, Într-o epocă a tehnologiei, calculatorului, televizorului, a sedentarismului, poluării, stresului, alimentaţiei considerabil îmbunătăţite şi abundente, a limitării poluării, stresului, alimentaţiei considerabil îmbunătăţite şi abundente, a limitării efortului problema folosirii pe o scară tot mai largă a educaţiei fizice şi sportului efortului problema folosirii pe o scară tot mai largă a educaţiei fizice şi sportului ca mijloace de prevenţie şi compensatorii, de destindere şi agrement, este tot ca mijloace de prevenţie şi compensatorii, de destindere şi agrement, este tot mai de actualitate.mai de actualitate.

Mi-am propus ca în această lucrare să exemplific, rolul deosebit pe care Mi-am propus ca în această lucrare să exemplific, rolul deosebit pe care educaţia fizică il are în formarea personalitaţii copilului preşcolar, efectele pe educaţia fizică il are în formarea personalitaţii copilului preşcolar, efectele pe care exerciţiile, jocurile şi activităţile de mişcare le au asupra personalităţii care exerciţiile, jocurile şi activităţile de mişcare le au asupra personalităţii precum şi tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potențăm precum şi tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potențăm componentele personalităţii.componentele personalităţii.

II. Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice II. Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilorale preşcolarilor

II.1.Dezvoltarea fizicăII.1.Dezvoltarea fizică II.2.Dezvoltarea psihicăII.2.Dezvoltarea psihică II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţiiII.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii

Personalitatea desemnează atât latura biologică, cât și cea psihică și cea socială. Ea desemnează atât latura biologică, cât și cea psihică și cea socială. Ea este unică și irepetabilă, deoarece ereditatea este unică și experiența pe care o trăiește este unică și irepetabilă, deoarece ereditatea este unică și experiența pe care o trăiește omul , de-a lungul vieții, la fel.Personalitatea cuprinde: temperamentul, aptitudinile, omul , de-a lungul vieții, la fel.Personalitatea cuprinde: temperamentul, aptitudinile, caracterul și creativitatea. caracterul și creativitatea.

TemperamentulTemperamentul – latura dinamico-energetică a personalității, – latura dinamico-energetică a personalității, dinamică deoarece dinamică deoarece furnizează informații cu privire la cât de rapidă sau lentă, mobilă sau fragilă, uniformă sau furnizează informații cu privire la cât de rapidă sau lentă, mobilă sau fragilă, uniformă sau neuniformă este conduita copilului, energetică deoarece ne arată care este cantitatea de neuniformă este conduita copilului, energetică deoarece ne arată care este cantitatea de energie de care dispune copilul și mai ales modul în care este consumată aceasta. energie de care dispune copilul și mai ales modul în care este consumată aceasta.

AptitudinileAptitudinile – latura instrumentală a personalității – latura instrumentală a personalității, deoarece se dezvoltă în legătură cu , deoarece se dezvoltă în legătură cu activitatea și se demonstrează prin reușita în activitate, orice activitate se efectuează cu activitatea și se demonstrează prin reușita în activitate, orice activitate se efectuează cu ajutorul unor mijloace sau instrumente.ajutorul unor mijloace sau instrumente.

CaracterulCaracterul – latura relațional-valorică a personalității, – latura relațional-valorică a personalității, reune reunește însușiri sau particularități ște însușiri sau particularități privind relațiile ce care le întreține subiectul – copilul, cu lumea și valorile după care el se privind relațiile ce care le întreține subiectul – copilul, cu lumea și valorile după care el se conduce.conduce.

CreativitateaCreativitatea – latura transformativ-constructivă – latura transformativ-constructivă a personalității, integrază în sine a personalității, integrază în sine întreaga personalitate și activitate psihică, iar la rândul ei se integrază organic în întreaga personalitate și activitate psihică, iar la rândul ei se integrază organic în structurile acesteia, devenind una din dimensiunile cele mai complexe ale personalitățiistructurile acesteia, devenind una din dimensiunile cele mai complexe ale personalității ..

III. Activitatea de educaţie fizică în grădiniţăIII. Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare,

conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizicăfizică

III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea

preşcolarului preşcolarului III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică

asupra personalităţii copilului preşcolarasupra personalităţii copilului preşcolar Domeniul – Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală personală cuprinde o cuprinde o

gamă largă de deprinderi și abilități, de la mișcări largi, cum sunt alergarea, gamă largă de deprinderi și abilități, de la mișcări largi, cum sunt alergarea, săritura, până la mișcări fine, dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, săritura, până la mișcări fine, dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținere a sănătății și securității personale. nutriție, practici de menținere a sănătății și securității personale.

Curricum-ul stabileşte următoarele obiective cadru pentru acest Curricum-ul stabileşte următoarele obiective cadru pentru acest domeniu:domeniu:

Obiective cadru:o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice şi utilitar aplicative;Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice şi utilitar aplicative;o Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea

aplicării independente a deprinderilor însuşite;aplicării independente a deprinderilor însuşite;o Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea

stării de sănătate;stării de sănătate;

Educaţia fizică va fi abordată: în cadrul activităţilor integrate sau ca activitate va fi abordată: în cadrul activităţilor integrate sau ca activitate de sine stătătoare, respectiv disciplină, în cadrul jocurilor şi activităţilor alese - de sine stătătoare, respectiv disciplină, în cadrul jocurilor şi activităţilor alese - etapa a III-a, precum şi prin activităţile de dezvoltare personală - rutine, etapa a III-a, precum şi prin activităţile de dezvoltare personală - rutine, tranziţii, activitate opţională.tranziţii, activitate opţională.

Exerciţiile fizice sunt folosite în activităţile pe domenii experienţiale de sunt folosite în activităţile pe domenii experienţiale de educaţie fizică, în cele trei părţi ale acesteia – partea pregătitoare, partea educaţie fizică, în cele trei părţi ale acesteia – partea pregătitoare, partea fundamentală şi partea de încheiere, în cadrul gimnasticii de înviorare - fundamentală şi partea de încheiere, în cadrul gimnasticii de înviorare - complexele de exerciţii, precum şi în cadrul activităţilor alese.complexele de exerciţii, precum şi în cadrul activităţilor alese.

Jocurile de mişcare suntsunt j jocurile în care elementul esenţial este mişcarea, ocurile în care elementul esenţial este mişcarea, subordonată unor reguli şi condiţii. subordonată unor reguli şi condiţii. Jocul de mișcare se deosebește , la diferite Jocul de mișcare se deosebește , la diferite vârste – 3-5 ani de 5-6/7 ani – prin sarcini prin conținut, mod de organizare, vârste – 3-5 ani de 5-6/7 ani – prin sarcini prin conținut, mod de organizare, număr de reguli. număr de reguli.

Gimnastica de înviorare contribuie la întărirea unor grupe principale contribuie la întărirea unor grupe principale musculare – brațe, picioare, spate, abdomen, formează o ținută corectă, musculare – brațe, picioare, spate, abdomen, formează o ținută corectă, stimulează și reglează funcțiunile fiziologice ale respirației și circulației. stimulează și reglează funcțiunile fiziologice ale respirației și circulației.

Jocurile și activitățile alese și plimbările alese și plimbările comletează programul de activitate comletează programul de activitate al copiilor din gradiniță, sub supravegherea și îndrumarea educatoarei.al copiilor din gradiniță, sub supravegherea și îndrumarea educatoarei.

Activitățile opționale din cadrul activităților de dezvoltare personală, sunt din cadrul activităților de dezvoltare personală, sunt incluse în programul zilnic al copilului în gradiniță, sunt alese de către părinți, incluse în programul zilnic al copilului în gradiniță, sunt alese de către părinți, din oferta prezentată de către unitatea de învățământ. Venind în întâmpinarea din oferta prezentată de către unitatea de învățământ. Venind în întâmpinarea nevoii de mișcare a copiilor, educatoarea poate conștientiza părinții cu privire la nevoii de mișcare a copiilor, educatoarea poate conștientiza părinții cu privire la oportunitatea alegerii și desfășurării la grupă a unui opțional din sfera educației oportunitatea alegerii și desfășurării la grupă a unui opțional din sfera educației fizice: gimnastică ritmică, dans clasic, modern, popular ,mini-jocuri sportive, fizice: gimnastică ritmică, dans clasic, modern, popular ,mini-jocuri sportive, euritmie. Aceste tipuri de activități optionale au rolul de a descoperi la copii euritmie. Aceste tipuri de activități optionale au rolul de a descoperi la copii eventualele aptitudini sportive. eventualele aptitudini sportive.

IV. Abordarea experimentală a temei propuseIV. Abordarea experimentală a temei propuse IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetăriiIV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizateIV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionuluiIV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogicIV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelorIV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

Am pornit de la următoarea ipoteză: Am pornit de la următoarea ipoteză: Dacă se utilizează exerciţii fizice și jocuri de mişcare în activitățile de educație fizică organizate cu preşcolarii, acest lucru contribuie la potenţarea componentelor personalităţii, , șiși am desfăşurat cercetarea am desfăşurat cercetarea pedagogică stabilind următoarele obiective:pedagogică stabilind următoarele obiective:o Identificarea exerciţiilor fizice, jocurilor de mişcare şi activităţilor psiho-Identificarea exerciţiilor fizice, jocurilor de mişcare şi activităţilor psiho-

motrice cu rol in potenţarea componentelor personalităţii copilului motrice cu rol in potenţarea componentelor personalităţii copilului preşcolar: temperament, caracter, aptitudini şi creativitate;preşcolar: temperament, caracter, aptitudini şi creativitate;

o Implicarea activă și conștientă a copiilor în activitățile de educație fizică Implicarea activă și conștientă a copiilor în activitățile de educație fizică pentru formarea de trăsături caracteriale;pentru formarea de trăsături caracteriale;

o Evidenţierea rolului pe care activitățile psiho-motrice îl au în depistarea Evidenţierea rolului pe care activitățile psiho-motrice îl au în depistarea aptitudinilor, a înclinaţiilor spre sport;aptitudinilor, a înclinaţiilor spre sport;

o Dezvoltarea potenDezvoltarea potențțialului creativ al copiilor; ialului creativ al copiilor;

Cercetarea de faţă este de tip combinat: teoretico-fundamentală şi practic-aplicativă, pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi , pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să optimizeze activitatea ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să optimizeze activitatea psiho-motrică a preşcolarului.psiho-motrică a preşcolarului.

Metodele utilizate sunt următoarele :Metodele utilizate sunt următoarele :1. Observaţia sistematică care mi-a permis urmărirea faptelor în sistematică care mi-a permis urmărirea faptelor în

desfăşurarea lor în condiţii obişnuite, am surprins aspectele în desfăşurarea lor în condiţii obişnuite, am surprins aspectele în desfăşurarea naturală a fenomenului.desfăşurarea naturală a fenomenului.

Am observat copiii pe parcursul desfăşurării următoarelor activităţi Am observat copiii pe parcursul desfăşurării următoarelor activităţi psiho-psiho- motrice : exerciţii fizice din cadrul momentului de înviorare al zilei, motrice : exerciţii fizice din cadrul momentului de înviorare al zilei, jocuri jocuri de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică şi în activitatea de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică şi în activitatea

opţională de dansul modern.opţională de dansul modern.Am stabilit ca unităţi de analiză aspecte ce ţin de trăsăturile de Am stabilit ca unităţi de analiză aspecte ce ţin de trăsăturile de

personalitate, astfel am urmărit personalitate, astfel am urmărit temperamentultemperamentul prin stăpânirea de sine şi prin stăpânirea de sine şi echilibrul afectiv, echilibrul afectiv, caracterulcaracterul prin: spiritul de iniţiativă, ambiţia, dorinţa prin: spiritul de iniţiativă, ambiţia, dorinţa

de de autodepăşire, cooperarea, autodepăşire, cooperarea, aptitudinile aptitudinile prin: îndemânare, coordonarea prin: îndemânare, coordonarea mişcărilor, mobilitate, mişcărilor, mobilitate, creativitatea creativitatea prin interesul manifestat față de prin interesul manifestat față de educația fizică, realizând în acest sens o fişă de observaţieeducația fizică, realizând în acest sens o fişă de observaţie..

Descrierea comportamentului/Indicatori observaționali

Rezultatul observării

1 2 3 4

I1:se implică intes în joc indiferent dacă reuşeşte să execute sarcina (pierde sau câştigă)

I2: se implică intens doar dacă crede că reuşeşte să execute sarcina(câştigă)

I3: plânge sau vociferează atunci când nu reuşeşte să execute sarcina (pierde)

I4: respectă regulile de bunăvoieI5: respectă regulile doar dacă i se atrage

permanent atenţia asupra acestoraI6: contestă verbal regulile/schimbă regulileI7:manifesă îndemânare control al mişcărilor şi

mobilitateI8: manifestă spirit de iniţiativăI9: cooperează cu colegii/educatoarea pentru

realizarea sarcinilorI10: exersează pentru a obţine rezultate tot mai

bune

Data:Numele şi prenumele:Tipul activitatii :Instrucţiuni : Apreciaţi pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preşcolarul comportamentul descris

1 = niciodată 2 = rar 3 = des 4 = întotdeauna

2. 2. Metoda convorbirii este o formă de anchetă care constă dintr-un este o formă de anchetă care constă dintr-un dialog dintre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în vederea obţinerii dialog dintre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în vederea obţinerii unor date în legătură cu fenomenele pe care le urmăreşte. Convorbirea se unor date în legătură cu fenomenele pe care le urmăreşte. Convorbirea se desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate. Dacă pe desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate. Dacă pe parcurs intervin situaţii neprevăzute, cercetătorul se poate abate, intervenind parcurs intervin situaţii neprevăzute, cercetătorul se poate abate, intervenind cu întrebări suplimentare.cu întrebări suplimentare.

Am utilizat această metodă la sfărşitul activităţilor psiho-motrice Am utilizat această metodă la sfărşitul activităţilor psiho-motrice desfăşurate, încercând să surprind poziţia copiilor în raport cu situaţiile și desfăşurate, încercând să surprind poziţia copiilor în raport cu situaţiile și evenimentele întâlnite, cu exerciţiile şi jocurile practicate. În acest sens am evenimentele întâlnite, cu exerciţiile şi jocurile practicate. În acest sens am folosit întrebări de opinie, întrebări ce încearcă să surprindă aşteptările, folosit întrebări de opinie, întrebări ce încearcă să surprindă aşteptările, atitudinile si credințele copiilor.atitudinile si credințele copiilor.

Întrebări aplicate prin metoda conversaţiei : Întrebări aplicate prin metoda conversaţiei : Care sunt aspectele din activitate care v-au plăcut/nu v-au plăcut ?Care sunt aspectele din activitate care v-au plăcut/nu v-au plăcut ? Cum te-ai comportat azi în activitate/cum ai vrea să se comporte colegii tăi ?Cum te-ai comportat azi în activitate/cum ai vrea să se comporte colegii tăi ? Ce tip de activitate vă place mai mult (exerciții fizice, jocuri de mișcare, dans Ce tip de activitate vă place mai mult (exerciții fizice, jocuri de mișcare, dans

modern) ? De ce ?modern) ? De ce ? De ce au reguli jocurile de mişcare ?De ce au reguli jocurile de mişcare ? La ce vă gâdiţi în timp ce participaţi la un joc de mişcare ?La ce vă gâdiţi în timp ce participaţi la un joc de mişcare ?

3.3. Experimentul pedagogic presupune crearea unei situaţii noi, prin presupune crearea unei situaţii noi, prinintroducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale. introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale. Intervenţia cercetătorului se întemeiază pe ipoteza ca modificarea va Intervenţia cercetătorului se întemeiază pe ipoteza ca modificarea va conduce în mod inevitabil la obţinerea unei performanţe în urma conduce în mod inevitabil la obţinerea unei performanţe în urma desfăşurării acţiunii respective.desfăşurării acţiunii respective.

În cadrul oricărui experiment pedagogic avem de-a face cu trei În cadrul oricărui experiment pedagogic avem de-a face cu trei categorii de variabile: independente, dependente şi intermediare. categorii de variabile: independente, dependente şi intermediare.

Precizez că în cadrul cercetării mele variabilele independente sunt Precizez că în cadrul cercetării mele variabilele independente sunt date de tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenţăm date de tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenţăm componentele personalităţii, iar variabilele dependente sunt date de componentele personalităţii, iar variabilele dependente sunt date de rezultatele obţinute în urma introducerii variabilelor independente, pe rezultatele obţinute în urma introducerii variabilelor independente, pe parcursul aplicării experimentului.parcursul aplicării experimentului.

Operaţia de eşantionare constă în selectarea subiecţilor dintr-o populaţie constă în selectarea subiecţilor dintr-o populaţie asupra căreia urmează să se desfăşoare cercetarea. Subiecţii selecţionaţi în asupra căreia urmează să se desfăşoare cercetarea. Subiecţii selecţionaţi în acest sens constituie eşantionul cercetării.acest sens constituie eşantionul cercetării.

Deoarece nu în toate cazurile se pot constitui două eşantioane, Deoarece nu în toate cazurile se pot constitui două eşantioane, cercetarea se poate desfăşura şi asupra unui singur eşantion. Pentru a pune în cercetarea se poate desfăşura şi asupra unui singur eşantion. Pentru a pune în evidenţă rolul factorului experimental se procedează la o testare a situaţiei evidenţă rolul factorului experimental se procedează la o testare a situaţiei înainte de introducerea acestui factor şi după închiderea cercetării, diferenţele înainte de introducerea acestui factor şi după închiderea cercetării, diferenţele constatate fiind atribuite acestui factor.constatate fiind atribuite acestui factor.

În cazul cercetării mele n-a fost posibilă constituirea a două În cazul cercetării mele n-a fost posibilă constituirea a două eşantioane aplicând tehnica cercetării unui singur eşantion “înainte şi după”.eşantioane aplicând tehnica cercetării unui singur eşantion “înainte şi după”.

Eşantionul experimentalEşantionul experimental îl constituie grupa mare a grădiniţei în care îmi îl constituie grupa mare a grădiniţei în care îmi desfăşor activitatea, experimentul desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar desfăşor activitatea, experimentul desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar 2009-2010.2009-2010.

Eşantionul se prezintă astfel :Eşantionul se prezintă astfel :

Nr.copiiNr.copii FeteFete BaietiBaieti 4 ani4 ani 5 ani5 ani 6 ani6 ani FrecventaFrecventa

BunaBuna

FrecventaFrecventa

RedusaRedusa

2424 77 1717 11 2222 11 1818 66

Am demarat experimentul pshihopedagogic prin realizarea evaluării Am demarat experimentul pshihopedagogic prin realizarea evaluării iniţiale în perioada septembrie 2009iniţiale în perioada septembrie 2009, stabilind pentru domeniul psiho-motric , stabilind pentru domeniul psiho-motric următorii itemi :următorii itemi :o Reacţionează adecvat la comenzile primite; Reacţionează adecvat la comenzile primite; o Execută exerciţii fizice pentru diferite segmente ale corpului;Execută exerciţii fizice pentru diferite segmente ale corpului;o Execută corect deprinderile motrice învăţate;Execută corect deprinderile motrice învăţate;o Foloseşte deprinderile motrice învăţate pentru a exprima sentimente și/sau Foloseşte deprinderile motrice învăţate pentru a exprima sentimente și/sau

comportamente pentru a răspunde la diferiţi stimuli, la diferite ritmuri;comportamente pentru a răspunde la diferiţi stimuli, la diferite ritmuri;o Manifestă în timpul activităţilor atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie Manifestă în timpul activităţilor atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie

fair-play;fair-play; Itemii de evaluare m-au ajutat în vederea obţinerii unei imagini cu privire la Itemii de evaluare m-au ajutat în vederea obţinerii unei imagini cu privire la

dezvoltarea psiho-fizică şi a nivelului de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din dezvoltarea psiho-fizică şi a nivelului de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupă.grupă.

Am observat copiii în timpul acestor activități, pe baza fișei de observație am Am observat copiii în timpul acestor activități, pe baza fișei de observație am constatat că preşcolarii care au frecventat grădiniţa în anii precedenţi, deci au constatat că preşcolarii care au frecventat grădiniţa în anii precedenţi, deci au fost familiarizaţi cu conţinuturile şi formele de organizare a activităţilor psiho-fost familiarizaţi cu conţinuturile şi formele de organizare a activităţilor psiho-motrice, au formate anumite priceperi și deprinderi, dar nu se implică în joc motrice, au formate anumite priceperi și deprinderi, dar nu se implică în joc decât dacă cred că reușesc să execute sarcinile, sau dacă câștigă – 12 copii, decât dacă cred că reușesc să execute sarcinile, sau dacă câștigă – 12 copii, plâng sau vociferează atunci când nu reușesc să execute sarcinile – 6 copii, plâng sau vociferează atunci când nu reușesc să execute sarcinile – 6 copii, respectă regulile doar dacă li se atrage permanent atenția asupra acestora - 8 respectă regulile doar dacă li se atrage permanent atenția asupra acestora - 8 copii, contestă verbal regulile sau chiar le schimbă – 6 copii, cooperează cu copii, contestă verbal regulile sau chiar le schimbă – 6 copii, cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor - 11 copii, exersează pentru a colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor - 11 copii, exersează pentru a obține rezultate mai bune – 13 copii. obține rezultate mai bune – 13 copii.

Experimentul propriu-zis s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 - mai Experimentul propriu-zis s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 - mai 20102010 prin selectarea, organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii jocuri şi prin selectarea, organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii jocuri şi activităţi care potenţează componentele personalităţii.activităţi care potenţează componentele personalităţii.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, precizez că :Pentru atingerea obiectivelor cercetării, precizez că :– exerciţiile din complexele de exerciţii le-am utilizat în momentul de exerciţiile din complexele de exerciţii le-am utilizat în momentul de

înviorare al zilei, în momentul secvenţial de pregătire al înviorare al zilei, în momentul secvenţial de pregătire al organismului pentru efort din partea fundamentală a domeniulul organismului pentru efort din partea fundamentală a domeniulul psiho-motric; am menţinut şi exersat exerciţiile fizice – complexul psiho-motric; am menţinut şi exersat exerciţiile fizice – complexul de exerciții pe durata a 2-3 săptămâni schimbându-l apoi integral de exerciții pe durata a 2-3 săptămâni schimbându-l apoi integral sau prin înlocuirea treptată a unui exerciţiu;sau prin înlocuirea treptată a unui exerciţiu;

– activitatea de educaţie fizică din domeniul psiho-motric am activitatea de educaţie fizică din domeniul psiho-motric am planificat -o ca activitate de sine stătătoare pentru a respecta planificat -o ca activitate de sine stătătoare pentru a respecta structura unei activităţi de educaţie fizică şi pentru a facilita structura unei activităţi de educaţie fizică şi pentru a facilita aplicarea experimentului, realizarea cercetării;aplicarea experimentului, realizarea cercetării;

– am desfăşurat zilnic un moment de mişcare - joc de mişcare, joc cu am desfăşurat zilnic un moment de mişcare - joc de mişcare, joc cu text şi cânt, întrecere, plimbare, în aer liber;text şi cânt, întrecere, plimbare, în aer liber;

– activitatea opţională de dans modern a fost desfăşurată de către un activitatea opţională de dans modern a fost desfăşurată de către un profesor /instructor, dar am spirjinit această activitate prilej cu care profesor /instructor, dar am spirjinit această activitate prilej cu care am putut observa comportamentul copiilor;am putut observa comportamentul copiilor;

Am urmărit prin Am urmărit prin selectarea exerciţiilor fizice perfecțioarea priceperilor și perfecțioarea priceperilor și deprinderilor motrice, formarea unei ținute corecte – controlul permanent al deprinderilor motrice, formarea unei ținute corecte – controlul permanent al poziției, educarea unor relații de grup - coordonarea mișcărilor personale cu cele poziției, educarea unor relații de grup - coordonarea mișcărilor personale cu cele ale celorlalți copii, influențarea trăsăturilor de personalitate ca: perseverență – în ale celorlalți copii, influențarea trăsăturilor de personalitate ca: perseverență – în executarea exerciților într-o formă căt mai corectă, stăpânire de sine – în executarea exerciților într-o formă căt mai corectă, stăpânire de sine – în momentul unor exersări mai puțin reușite, corectitudine – respectarea momentul unor exersări mai puțin reușite, corectitudine – respectarea procedeului de execuție.procedeului de execuție.

SarcinileSarcinile jocurilor de mişcare au fost corelate cu obiectivele psiho-motrice au fost corelate cu obiectivele psiho-motrice ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar cu accent pe crearea şi ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar cu accent pe crearea şi dezvoltarea trăsăturilor de personalitate: temeperament, caracter, aptitudini, dezvoltarea trăsăturilor de personalitate: temeperament, caracter, aptitudini, creativitate, prin cultivarea unor trăsături pozitive ca: stăpânirea de sine, creativitate, prin cultivarea unor trăsături pozitive ca: stăpânirea de sine, echilibru afectiv, respectul faţă de partener, a sentimentului de prietenie, a echilibru afectiv, respectul faţă de partener, a sentimentului de prietenie, a dorinţei de autodepăşire, a dorinţei de a exersa pentru a obţine rezultate din ce dorinţei de autodepăşire, a dorinţei de a exersa pentru a obţine rezultate din ce în ce mai bune. în ce mai bune.

Activitatea opţională intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Menirea acestei activităţi a fost de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile grădiniţă. Menirea acestei activităţi a fost de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi ca o premisă pentru performanţele de mai târziu. copiilor şi de a dezvolta abilităţi ca o premisă pentru performanţele de mai târziu. Activitatea a fost desfășurată de către un profesor, care a remarcat pe parcursul Activitatea a fost desfășurată de către un profesor, care a remarcat pe parcursul desfășurării acesteia 3 fetițe cu aptitudini spre dans, care executau mișcările cu desfășurării acesteia 3 fetițe cu aptitudini spre dans, care executau mișcările cu mai multă grație, cu o bună coordonarea acestora în ritmul muzicii, cu un interes mai multă grație, cu o bună coordonarea acestora în ritmul muzicii, cu un interes deosebit față de dans. Fetițele au fost îndrumate către cercurile de dans deosebit față de dans. Fetițele au fost îndrumate către cercurile de dans existente în oraș.existente în oraș.

Complexul nr.1.Complexul nr.1.Braţe scurte, braţe lungiBraţe scurte, braţe lungiMergem ca soldaţiiMergem ca soldaţiiLegăm şireturileLegăm şireturileSări minge, minge josSări minge, minge josComplexul nr.2.Complexul nr.2.Întindem elasticulÎntindem elasticulMersul berzeiMersul berzeiCeasulCeasulSări minge, minge susSări minge, minge susComplexul nr.3.Complexul nr.3.Roata mică, roata mareRoata mică, roata mareŞut la poartăŞut la poartăTăiem lemneTăiem lemneSări ca vrăbiuţaSări ca vrăbiuţaComplexul nr.4.Complexul nr.4.Întindem aripileÎntindem aripileBatem pamele sub genunchiBatem pamele sub genunchiPompaPompaŢop, ţopŢop, ţop

Complexul nr.5.Complexul nr.5.

Privim după fulgiPrivim după fulgi

Închidem si dechidem fereastraÎnchidem si dechidem fereastra

Când pe vârf, când pe călcâieCând pe vârf, când pe călcâie

Piticii şi uriaşiiPiticii şi uriaşii

Complexul nr.6.Complexul nr.6.

Foarfeca

Uriaşii şi piticiiUriaşii şi piticii

Tăiem lemneTăiem lemne

Sări şi joacăSări şi joacă

Complexul nr.7.Complexul nr.7.

Huţa, huţaHuţa, huţa

Scriem cercuri cu piciorulScriem cercuri cu piciorul

Tăiem lemneTăiem lemne

Sări şi joacăSări şi joacă

Complexul nr.8.Complexul nr.8.

Privim după păsărelePrivim după păsărele

Rândunica îşi întinde aripileRândunica îşi întinde aripile

Mersul berzeiMersul berzei

Cip- ciripCip- cirip

Complexul nr.9.Complexul nr.9.

Dansatoare balerineDansatoare balerine

Când pe vârf, când pe călcâieCând pe vârf, când pe călcâie

Batem pamele sub genunchiBatem pamele sub genunchi

Sări şi te întoarceSări şi te întoarce

Complexul nr.10.Complexul nr.10.

ÎnotămÎnotăm

Scriem cercuri cu piciorulScriem cercuri cu piciorul

Scoatem dopulScoatem dopul

Ţupa – ţupŢupa – ţup

Complexul nr.11.Complexul nr.11.

AlpiniştiiAlpiniştii

Găina scurmă pământulGăina scurmă pământul

Batem pamele sub genunchiBatem pamele sub genunchi

Sări şi te întoarceSări şi te întoarce

Complexul nr.12.Complexul nr.12.

Închidem şi deschidem fereastraÎnchidem şi deschidem fereastra

FoarfecaFoarfeca

Culegem floriCulegem flori

Sări minge !Sări minge !

Jocuri de mişcare planificate în cadrul domeniului psiho-motric - activitatea de educaţie fizică şi activităţile libere alese

Activitatea de educaţie fizicăActivitatea de educaţie fizică““Mergem la plimbare”, “Prin pădure”, “Pas lângă pas”, “Alergăm corect”, “Ne Mergem la plimbare”, “Prin pădure”, “Pas lângă pas”, “Alergăm corect”, “Ne pregătim de start”, “Căluţii nărăvaşi”, “Fetiţe şi băieţi”, “Sportivii la concurs”, pregătim de start”, “Căluţii nărăvaşi”, “Fetiţe şi băieţi”, “Sportivii la concurs”, “Respectă traseul”, “Hopa sus”, “Sotronul”, “Sărim în râu”, “Atinge “Respectă traseul”, “Hopa sus”, “Sotronul”, “Sărim în râu”, “Atinge clopoţelul”, “Din cerc în cerc”, “Cine sare mai departe”, “Sări peste bancă”, clopoţelul”, “Din cerc în cerc”, “Cine sare mai departe”, “Sări peste bancă”, “Pe sub tunel”, “Melcii după ploaie”, “Pe furiş”, “Ridichea uriaşă”, “Cu sacul “Pe sub tunel”, “Melcii după ploaie”, “Pe furiş”, “Ridichea uriaşă”, “Cu sacul în spate”, “Pisica se caţără”,” Grădinarii”, “Farfuria zburătoare”, “Mingea în spate”, “Pisica se caţără”,” Grădinarii”, “Farfuria zburătoare”, “Mingea călătoare”, “Cel mai bun ţintaş”. călătoare”, “Cel mai bun ţintaş”.

Activităţi liber aleseActivităţi liber alese““Prinde-mă dacă poţi”, “Fugim şi ne ghemuim”, “Balonaşul”, “Bucheţele”, Prinde-mă dacă poţi”, “Fugim şi ne ghemuim”, “Balonaşul”, “Bucheţele”, “Zboară vrăbiuţă mică”, “Culegem şi semănăm cartofi”, “Colţurile colorate”, “Zboară vrăbiuţă mică”, “Culegem şi semănăm cartofi”, “Colţurile colorate”, “Lupul şi oile”, “Miriapodul”, “Facem urme pe zăpadă”, “Al doile fuge”, “Lupul şi oile”, “Miriapodul”, “Facem urme pe zăpadă”, “Al doile fuge”, “Prinde-l pe cel cu căciulă”, “Câinele cel ciufulit”, “Găseşteţi locul”, “Zboară “Prinde-l pe cel cu căciulă”, “Câinele cel ciufulit”, “Găseşteţi locul”, “Zboară zboară”, “Păsărică mută-ţi cuibul”, “Fluturii vin la flori”, “Iepurii la salată”, zboară”, “Păsărică mută-ţi cuibul”, “Fluturii vin la flori”, “Iepurii la salată”, “Soarele şi ploaia”, “Barza şi broaştele”, “Fugi la …”, ” Pisica cocoțată”, “Al “Soarele şi ploaia”, “Barza şi broaştele”, “Fugi la …”, ” Pisica cocoțată”, “Al treilea n-are loc”, “Atenţie! “, “Fereşte-te”, “Hai noroc , noroc”.treilea n-are loc”, “Atenţie! “, “Fereşte-te”, “Hai noroc , noroc”.

Evaluarea finală am realizat-o in perioada lunii iunie 2010, ca modalităţi de evaluare am folosit exerciţiile din complexul de , ca modalităţi de evaluare am folosit exerciţiile din complexul de înviorare, jocurile de mişcare din cadrul activităţilor alese şi jocurile de înviorare, jocurile de mişcare din cadrul activităţilor alese şi jocurile de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică. mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică.

Evaluarea finală a demonstrat faptul că, preșcolarii au acţionat Evaluarea finală a demonstrat faptul că, preșcolarii au acţionat conştient stimulaţi fiind de diversitatea conţinuturilor şi formelor de conştient stimulaţi fiind de diversitatea conţinuturilor şi formelor de organizare a activităţii. Dorinţa de joc, ataşamentul faţă de grup s-au organizare a activităţii. Dorinţa de joc, ataşamentul faţă de grup s-au dovedit stimuli puternici în mobilizarea copiilor pentru atingerea dovedit stimuli puternici în mobilizarea copiilor pentru atingerea scopului propus.scopului propus. În privinţa jocurilor de mişcare: acestea au favorizat dezvoltarea simultană În privinţa jocurilor de mişcare: acestea au favorizat dezvoltarea simultană

a deprinderilor motrice de bază sau utilitar aplicative, a calităţii motrice, au a deprinderilor motrice de bază sau utilitar aplicative, a calităţii motrice, au contribuit la educarea relaţiilor de grup favorizând manifestarea iniţiativei, contribuit la educarea relaţiilor de grup favorizând manifestarea iniţiativei, independenţei a responsabiltăţii.independenţei a responsabiltăţii.

În privinţa exerciţiilor fizice: acestea au acţionat în paralel cu influenţele În privinţa exerciţiilor fizice: acestea au acţionat în paralel cu influenţele asupra sferei biologice şi asupra stimulării sferei psihice prin solicitarea asupra sferei biologice şi asupra stimulării sferei psihice prin solicitarea gîndirii, memoriei, imaginației, voinței, atenției, dar și declanşarea a unor gîndirii, memoriei, imaginației, voinței, atenției, dar și declanşarea a unor emoţii şi sentimente, adesea cu totul remarcabile.emoţii şi sentimente, adesea cu totul remarcabile.

În privinţa activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală În privinţa activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală respectiv activitatea opţională de dans modern: au facilitat depistarea respectiv activitatea opţională de dans modern: au facilitat depistarea aptitudinilor individuale, corectarea anumitor carenţe în formare deprinerilor aptitudinilor individuale, corectarea anumitor carenţe în formare deprinerilor şi calităţilor motrice, tot prin aceste activităţi am putut insista la anumiţi şi calităţilor motrice, tot prin aceste activităţi am putut insista la anumiţi copii fără a forţa nota, asupra exerciţiilor mai greu copii fără a forţa nota, asupra exerciţiilor mai greu îînsușite.nsușite.

ConcluziiConcluzii

“ “ Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte” (Platon)fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte” (Platon)

Cercetarea m-a condus la concluzia că exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare au Cercetarea m-a condus la concluzia că exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare au exercitat o influenţă majora asupra personalităţii copilului atât în sfera motricităţii, a exercitat o influenţă majora asupra personalităţii copilului atât în sfera motricităţii, a intelectului, influenţând intelectului, influenţând temperamentultemperamentul prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, ccaracterularacterul prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire, hotărârea, prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire, hotărârea, apitudinile apitudinile prin spirit de observaţie, îndemânare, prin spirit de observaţie, îndemânare, creativitatea creativitatea prin elaborarea unor variante prin elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluții de rezolvare a diverselor situații de joc.noi, găsirea unor soluții de rezolvare a diverselor situații de joc.

Verificarea ipotezei prin cercetarea desfăşurată mi-a confirmat că educaţia fizică Verificarea ipotezei prin cercetarea desfăşurată mi-a confirmat că educaţia fizică reprezintă un ansamblu de acţiuni care contribuie la dezvoltarea personalităţii reprezintă un ansamblu de acţiuni care contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului prin potenţarea calităţilor psihofizice ale acestuia şi asigurarea unui copilului prin potenţarea calităţilor psihofizice ale acestuia şi asigurarea unui echilibru între ele.echilibru între ele.

Tabloul pe care am încercat să-l schiţez este destinat tuturor celor pe care Tabloul pe care am încercat să-l schiţez este destinat tuturor celor pe care activitatea îi pune în faţa planificării, organizării şi desfăşurării exerciţiilor fizice şi a activitatea îi pune în faţa planificării, organizării şi desfăşurării exerciţiilor fizice şi a jocurilor de mişcare.jocurilor de mişcare.

Mi-am dorit ca lucrarea să constituie o pledoarie pentru mişcare, pentru Mi-am dorit ca lucrarea să constituie o pledoarie pentru mişcare, pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă având în minte că “primul desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă având în minte că “primul antrenor al atletului, baschetbalistului, fotbalistului, gimnastei sau handbalistei este antrenor al atletului, baschetbalistului, fotbalistului, gimnastei sau handbalistei este educatoarea”.educatoarea”.

AnexeAnexe

Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea metodelor specifice educației fizicemetodelor specifice educației fizice

Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea exercițiilor, jocurilor și parcursurilor aplicative desfășurateexercițiilor, jocurilor și parcursurilor aplicative desfășurate

Fişă de observaţie a preşcolarului în timpul activităţilor Fişă de observaţie a preşcolarului în timpul activităţilor psiho-motricepsiho-motrice

Eșantionul experimentalEșantionul experimental Exercițiile fizice – complexele de exerciții fizice și jocurile Exercițiile fizice – complexele de exerciții fizice și jocurile

de mișcare utilizate pe parcursul derulării cercetăriide mișcare utilizate pe parcursul derulării cercetării Programa pentru activitatea opțională – Planificarea Programa pentru activitatea opțională – Planificarea

activitățiloractivităților