1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VER...

Centrul Național de

Cultură a Romilor -

Romano Kher

Procedura operaţională privind implementarea și

dezvoltarea sistemului de control intern managerial

în cadrul Centrul Național de Cultură a Romilor -

Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 1

Exemplar nr. 1

1

,

1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI

APROBAREA EDIŢIEI SAU, DUPĂ CAZ, A REVIZIEI ÎN CADRUL EDIŢIEI

PROCEDURII OPERAŢIONALE

Elemente privind

responsabilii/ operaţiunea

Numele şi

prenumele Funcţia Data Semnătură

1 2 3 4 5

Elaborat Gabriela

Murgescu

Vily Bercuș

Consilier

Expert

19.08.2016

Verificat

Comisia de monitorizare

Carmen

Popescu

Aurelia Stroe

Nicolae Dima

Daniela Voicu

Norica Costache

Consilier

juridic

Ec. spec. cu

atrib.Director

adj. econ.

Expert

Expert

Consilier

Aprobat Mihai Neacșu Director

2. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR PROCEDURII

OPERAŢIONALE

Ediţia sau, după caz,

revizia în cadrul ediţiei

Componenta

revizuită Modalitatea reviziei

Data de la care se aplică

prevederile ediţiei sau

reviziei ediţiei

1 2 3 4

2.1. Ediţia I 23.08.2016

2.2. Revizia 1



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 2

Exemplar nr. 1

2

3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ PROCEDURA

OPERAŢIONALĂ

Scopul

difuzării

Ex

nr. Compartiment Funcția Nume si prenume Data primirii Semnătura

Aplicare 1 Compartiment

financiar -

contabilitate

Expert

Expert - CFP

Economist

specialist cu

atribuții de Dir.

Adj.econ.

Vily Bercuș

Nicolae Dima

Aurelia Stroe

Aplicare 1 Juridic Consilier

juridic

Carmen Popescu

Evidență 2 Comisie SCIM Secretar

Comisie SCIM

Norica Costache

Aplicare 1 Comisie SCIM comisie SCIM

Aplicare 1 Compartiment

managementul

resurselor

umane

Expert

Daniela Voicu

Aplicare 1 Programe și

proiecte

Consilier

Petrică Badea

Gabriela Murgescu

Aplicare 1 Documentare și

Cercetare

Consilier Nicolae Furtună

Norica Costache

Aplicare 1 Relații publice

și mass-media

Consilier

Mădălin Voicu

Aplicare 1 Administrativ Referent

Flavius Dobre

Laura Bujor

Arhivare 3 Comisia SCIM Secretar

Comisie SCIM

Norica Costache

4. SCOPUL PROCEDURII

Prezenta procedură internă reglementează cadrul organizatoric în care se desfășoară controlul

intern la nivelul CNCR.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 3

Exemplar nr. 1

3

Procedura privind sistemul de control intern este întocmită în scopul stabilirii ansamblului

formelor de control exercitate la nivelul CNCR, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele

instituţiei şi cu reglementările legale în vigoare, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod

economic, eficient şi eficace şi care include structurile organizatorice, metodele şi pocedurile.

Ca instrument de prevenire, implementarea procedurii operaţionale furnizează o asigurare

rezonabilă în legătură cu:

- Atingerea obiectivelor CNCR într-un mod economic, eficient şi eficace

- Respectarea regulilor interne şi externe

- Protejarea bunurilor şi informaţiilor

- Prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor

- Respectarea standardelor în ceea ce priveşte calitatea documentelor

- Producerea în timp util de informaţii de încredere referitoare la segmentul financiar şi de

management

- Creşterea performanţei organizaţionale

Principiile generale ale controlului intern la Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano

Kher:

a) controlul intern este adaptat dimensiunii, complexităţii obiectivelor/activităţilor si mediului

specific Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher,

b) controlul intern vizează toate nivelurile de conducere si toate activităţile/operaţiunile din cadrul

Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher,

c) controlul intern este construit cu acelaşi instrumentar şi la Centrul Național de Cultură a Romilor –

Romano Kher ca și in celelalte entităţi publice,

d) finalitatea controlului intern constă în asigurarea rezonabilă că obiectivele Centrului Național de

Cultură a Romilor – Romano Kher vor fi atinse,

e) costurile aplicării controlului intern la Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher nu

trebuie sa depăşească beneficiile rezultate din acesta,

f) controlul intern este guvernat de regulile minimale de management, cuprinse in standardele de

control intern.

Obiectivele generale stabilite conform controlului intern:

- Realizarea, la un nivel corespunzător de calitate a atribuţiilor Centrului Național de Cultură a

Romilor – Romano Kher, stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 309/2009 privind stabilirea unor măsuri

pentru reorganizarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, cu modificările şi

completările ulterioare, în condiţii de regularitate, eficacitate,economicitate şi eficienţă;

- Protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor ca urmare a erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

- Dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a

datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare

publică adecvată, respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii CNCR.

Obiective specifice stabilite conform controlului intern:

Cuprinde obiectivele legate de:



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 4

Exemplar nr. 1

4

- Asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prin evaluarea sistematică şi menţinerea la un nivel

considerat acceptabil a riscurilor asociate,

- Îndeplinirea misiunii şi scopului pentru care a fost înfiinţată instituţia,

- Utilizarea eficienta, eficace si judicioasa a resurselor umane, materiale si financiare şi de alta natură,

- Protejarea instituţiei si a resurselor Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher de

utilizarea inadecvată sau de pierderi.

- Identificarea şi gestionarea pasivelor.

Fiabilitatea informaţiilor interne şi externe

- Contabilitatea adecvata a resurselor si transparenta utilizării lor,

- Protejarea resurselor si a documentelor sociale ale Centrului Național de Cultură a Romilor –

Romano Kher împotriva fraudelor si distorsionării rezultatelor,

- Fiabilitatea informaţiilor utilizate în interiorul Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano

Kher,

- Fiabilitatea informaţiilor difuzate către terţi.

Conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne

- Activităţile Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher se desfăşoară în conformitate

cu obligaţiile impuse de lege, de regulamente precum şi cu respectarea politicilor interne. (ROI, ROF,

proceduri interne, metodologii, proceduri etc).

5. DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII OPERAŢIONALE

5.1. Procedura se aplică pentru culegerea informaţiilor privind dezvoltarea şi implementarea sistemelor

de control managerial la CNCR, analiza şi evaluarea informaţiilor şi elaborarea situaţiei centralizatoare

privind stadiul implementării sistemului de control inter/managerial.

5.2. La implementarea prezentei proceduri participă toate compartimentele de specialitate din cadrul

Centrului Național de Cultură a romilor – Romano Kher, conform atribuţiilor care le revin prin fişa

postului, conform H.G. 609/2009 cu modificările şi completările ulterioare, procedurile aprobate de

conducătorul CNCR şi planul de acţiune anual elaborat de managementul CNCR.

6. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII

PROCEDURATE

6.1.Legislaţie primară:

O.G. nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

OUG nr.86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice

centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările

ulterioare, aprobate prin Legea 174/2015;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 5

Exemplar nr. 1

5

HG 405/2007 privind funcționarea Secretariatului General al Guvernului, cu modificările și

completările ulterioare;

Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului

intern/managerial al entităților publice;

Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 200/2016 privind modificarea și completarea Ordinului

secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului

intern/managerial al entităților publice;

Ordinul secretarului general al Guvernului nr.201/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind coordonarea, îndrumarea metodologică și supravegherea stadiului implementării și dezvoltării

sistemului de control intern managerial la entitățile publice

6.2.Legislaţie secundară

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare;

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile

publice.

Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizională în administraţia publică.

Legea 16/1996 privind arhivele;

Legea nr.82/1991, legea contabilităţii, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea

activităţii de soluţionare a petiţiilor

6.3.Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice

Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNCR

Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 609/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea

Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, cu modificările ulterioare;

Prevederile Legii nr. 318/2013 pentru trecerea Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano

Kher din subordinea Ministerului Culturii în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.

7. DEFINIŢII ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA OPERAŢIONALĂ

7.1. Definiţii ale termenilor

Nr.

crt. Termenul

Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte

termenul

1. Procedura operaţională Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie

urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat

în vederea realizării activităţii, cu privire la aspectul

procesual

2. Ediţie a unei proceduri Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 6

Exemplar nr. 1

6

operaţionale operaţionale, aprobată şi difuzată

3. Revizia în cadrul unei ediţii Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele

asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale

unei ediţii a procedurii operaţionale, acţiuni care au fost

aprobate şi difuzate

4 Control intern Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entității

publice, inclusiv audit intern, stabilite de conducere în

concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările

legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod

economic, eficient și eficace; acesta include și structurile

organizatorice, metodele și procedurile.

5 Control O analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei

situaţii pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de

îmbunătăţire. Controlul semnifică o supraveghere continuă

morală ţi materială, ca şi stăpânirea unei activităţi, a unei

situaţii

6 Ordonator de credite Persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit

legii, să dispună şi să aprobe operaţiuni financiare

7 Sistemul de control intern -

managerial

Elementul fundamental pentru implementarea principiilor

guvernanţei corporative

8 Standarde de control

intern/managerial

Un ansamblu minimal de reguli de management care trebuie

să fie aplicate în orice entitate publică

7.2. Abrevieri ale termenilor

Nr.

crt

Abrevierea Termen abreviat

1 ANR Agenţia Națională pentru Romi

2 CIM Control intern/managerial

3 CNCR Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher

4 SCIM Sistem de control intern/managerial

5 SGG Secretariatul General al Guvernului



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 7

Exemplar nr. 1

7

8. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAȚIONALE PRIVIND IMPLEMENTAREA ȘI

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL IN CADRUL

CNCR

8.1.Obiective generale

- Realizarea atribuţiilor stabilite în concordanţă cu misiunea Centrului Național de Cultură a

Romilor – Romano Kher, stabilite prin Hotărâre Guvernului nr. 609/2009 privind stabilirea unor

măsuri pentru reorganizarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, cu

modificările ulterioare, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă;

- Protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, abuzului sau fraudei;

- Respectarea legii, a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare,(ROF) a Regulamentului Intern

de Organizare (ROI) şi deciziile conducerii;

- Dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a

datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere.

8.2. Obiective specifice

- Asigurarea unor conduceri competente pentru îndeplinirea atribuţiilor precizate prin Hotărârea

Guvernului nr. 609/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Centrului Naţional

de Cultură a Romilor – Romano Kher, cu modificările ulterioare;

- Reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a tuturor operaţiunilor

instituţiei şi a elementelor specifice, înregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor;

- Înregistrarea în mod cronologic şi corect a operaţiunilor;

- Asigurarea aprobărilor şi efectuării operaţiunilor exclusiv de persoane special împuternicite în

acest sens;

- Separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de

aprobare, control şi înregistrare să fie încredinţate unor persoane diferite;

- Accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi responsabile în

legătură cu utilizarea şi păstrarea lor.

8.3.Organizarea sistemului de control intern/managerial

Etapele procesului de proiectare, implementare și dezvoltare a SCIM în conformitate

cu Ordinul 400/2015, cu completările și modificările ulterioare (vezi si Anexa 9:

etapele conform standardelor)

A. Stabilirea obiectivelor generale și specifice ale entității publice

B. Stabilirea activităților și acțiunilor / operațiilor pentru realizarea obiectivelor specifice



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 8

Exemplar nr. 1

8

C. Stabilirea indicatorilor de rezultat și de performanță pe activitățile și pe obiectivele

specifice entității și descrierea arhitecturii sistemului de control intern/managerial al

CNCR

D. Emiterea Deciziei interne pentru constituirea Comisiei de monitorizare

E. Elaborarea Programului de dezvoltare a SCM și stabilirea obiectivelor, responsabilităților și

termenelor, cu respectarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

(ANEXA 1)

F. Identificarea riscurilor care afectează realizarea obiectivelor. Elaborarea Registrului

riscurilor pe compartimente (ANEXA 3)

G. Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial

H. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații și a proceselor

I. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfășurării activităților și acțiunilor

J. Autoevaluarea realizării obiectivelor și îmbunătățirea sistemului de monitorizare

K. Elaborarea procedurilor operaționale. Prezentarea unor modele de proceduri

operaționale (ANEXA 2)

L. Elaborarea Programului de pregătire profesională în domeniul sistemului de control

intern/managerial

M. Întocmirea, aprobarea și prezentarea raportului asupra sistemului de control intern

managerial (ANEXELE 4, 5, 6)

N. Întocmirea chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor

de control intern managerial (conform modelului prezentat în ANEXA 7 și situația

sintetică a rezultatelor autoevaluării (după modelul prezentat în ANEXA 8)

9. RESPONSABILITĂŢI

Conform art. 82 din ordinul SGG nr.200/2016, Controlul intern managerial este în

responsabilitatea conducătorului CNCR, care are obligația proiectării, implementării și

dezvoltării continue a acestuia. Încredințarea unor terți a realizării activităților privind

implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial al entității publice

presupune că, în această situație, conducătorul entității publice nu își îndeplinește propriile

atribuții cu bune rezultate.

În vederea monitorizării, coordonării și îndrumării metodologice a implementării și dezvoltării

sistemului de control intern/managerial, conducătorul CNCR constituie, prin act de decizie

internă, o structură cu atribuții în acest sens, denumită Comisia de monitorizare.

Conducerea CNCR asigură elaborarea procedurilor formalizate, respectiv a procedurilor de

sistem și a procedurilor operaționale, în vederea detalierii proceselor și activităților derulate în

cadrul CNCR și aducerea la cunoștință personalului angajat.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 9

Exemplar nr. 1

9

10. ANEXE

ANEXA. 1:

CODUL CONTROLULUI INTERN MANAGERIAL AL ENTITĂȚILOR PUBLICE1

CAPITOLUL 1: Consideraţii generale privind conceptul de control intern managerial

1.1.Legislaţia comunitară în domeniul controlului intern este alcătuită, în mare parte, din principii

generale de bună practică, acceptate pe plan internaţional şi în Uniunea Europeană. Modalitatea în care

aceste principii se transpun în sistemele de control intern este specifică fiecărei ţări, fiind determinată

de condiţiile legislative, administrative, culturale etc.

1.2.În contextul principiilor generale de bună practică regăsite în legislaţia comunitară, controlului

intern i se asociază o accepţie mai largă, acesta fiind privit ca o funcţie managerială, şi nu ca o

operaţiune de verificare. Prin exercitarea funcţiei de control, conducerea constată abaterile rezultatelor

de la ţintele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau

preventive care se impun.

1.3.Necesitatea şi obligativitatea organizării controlului intern în entităţile publice sunt reglementate

prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar

preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.Conform Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, controlul intern/managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control

exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu

obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice în

mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi

procedurile.

1.5.În pofida faptului că definiţiile date pe plan naţional şi internaţional controlului intern sunt

numeroase, acestea nu sunt contradictorii în esenţă, toate precizând că nu este vorba de o singură

funcţie, ci de un ansamblu de dispozitive implementate de către responsabilii de la toate nivelurile

organizaţiei pentru a deţine controlul asupra funcţionării activităţilor lor.

1.6.Organizarea sistemului de control intern managerial al oricărei entităţi publice are în vedere

realizarea a trei categorii de obiective permanente, care pot fi grupate astfel:

a)obiective cu privire la eficacitatea şi eficienţa funcţionării - cuprind obiectivele legate de scopurile

entităţii publice şi de utilizarea în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă a resurselor,

incluzând şi obiectivele privind protejarea resurselor entităţii publice de utilizare inadecvată sau de

pierderi, precum şi identificarea şi gestionarea pasivelor;

b)obiective cu privire la fiabilitatea informaţiilor externe şi interne - includ obiectivele legate de

ţinerea unei contabilităţi adecvate, de calitatea informaţiilor utilizate în entitatea publică sau difuzate

către terţi, precum şi de protejarea documentelor împotriva a două categorii de fraude: disimularea

fraudei şi distorsionarea rezultatelor;

1 Conform Ordinului 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entit[‘ilor publice



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 10

Exemplar nr. 1

10

c)obiective cu privire la conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne - cuprind

obiectivele legate de asigurarea că activităţile entităţii se desfăşoară în conformitate cu obligaţiile

impuse de legi şi de regulamente, precum şi cu respectarea politicilor interne.

1.7.Proiectarea, implementarea şi dezvoltarea continuă a unui sistem de control intern viabil sunt

posibile numai cu condiţia ca sistemul să respecte următoarele cerinţe:

a)să fie adaptat dimensiunii, complexităţii şi mediului specific entităţii;

b)să vizeze toate nivelurile de conducere şi toate activităţile/operaţiunile;

c)să fie construit cu acelaşi "instrumentar" în toate entităţile publice;

d)să ofere asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi atinse;

e)costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare beneficiilor rezultate din acesta;

f)să fie guvernat de regulile minimale de management cuprinse în standardele de control intern

managerial.

1.8.Sistemul de control intern managerial al oricărei entităţi publice operează cu o diversitate de

procedee, mijloace, acţiuni, dispoziţii, care privesc toate aspectele legate de activităţile entităţii, fiind

stabilite şi implementate de conducerea entităţii pentru a-i permite deţinerea unui bun control asupra

funcţionării entităţii în ansamblul ei, precum şi a fiecărei activităţi/operaţiuni în parte. Instrumentarul

de control intern managerial poate fi clasificat în şase grupe mari: obiective; mijloace; sistem

informaţional; organizare; proceduri; control.

1.9.Construirea unui sistem de control intern solid este un proces de durată, care necesită eforturi

importante din partea întregului personal al entităţii şi, în mod deosebit, din partea angajaţilor cu

funcţii de conducere.

1.10.Activităţile de control intern managerial fac parte integrantă din procesul de gestiune orientat spre

realizarea obiectivelor stabilite şi includ o gamă diversă de politici şi proceduri privind: autorizarea şi

aprobarea, separarea atribuţiilor, accesul la resurse şi documente, verificarea, reconcilierea, analiza

performanţei de funcţionare, revizuirea operaţiilor, proceselor şi activităţilor, supravegherea.

CAPITOLUL 2: Scopul şi definirea standardelor de control intern managerial

2.1.Standardele de control intern managerial definesc un minimum de reguli de management, pe care

toate entităţile publice trebuie să le urmeze.

2.2.Scopul standardelor de control este de a crea un model de control intern managerial uniform şi

coerent, care să permită comparaţii între entităţi de acelaşi fel sau în cadrul aceleiaşi entităţi, la

momente diferite, şi să facă posibilă evidenţierea rezultatelor entităţii şi a evoluţiei sale. Standardele

constituie un sistem de referinţă, în raport cu care se evaluează sistemele de control intern managerial,

se identifică zonele şi direcţiile de schimbare.

2.3.Stabilirea sistemului de control intern managerial intră în responsabilitatea conducerii fiecărei

entităţi publice şi trebuie să aibă la bază standardele de control intern promovate de Secretariatul

General al Guvernului, în temeiul legii. Formularea cât mai generală a acestora a fost necesară pentru

a da posibilitatea tuturor conducătorilor să le aplice, în pofida deosebirilor semnificative între diferitele

entităţi publice. Sistemele de control intern managerial trebuie dezvoltate ţinând cont de specificul

legal, organizaţional, de personal, de finanţare etc. al fiecărei entităţi publice în parte.

2.4.Standardele sunt grupate în cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului intern managerial:

- mediul de control. Acesta grupează problemele legate de organizare, managementul resurselor

umane, etică, deontologie şi integritate;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 11

Exemplar nr. 1

11

- performanţe şi managementul riscului. Acest element-cheie vizează problematica managementului

legată de fixarea obiectivelor, planificare (planificarea multianuală), programare (planul de

management) şi performanţe (monitorizarea performanţelor);

- activităţi de control. Standardele grupate în acest element-cheie al controlului intern managerial se

focalizează asupra: documentării procedurilor; continuităţii operaţiunilor; înregistrării excepţiilor

(abaterilor de la proceduri); separării atribuţiilor; supravegherii etc.;

- informarea şi comunicarea. În această secţiune sunt grupate problemele ce ţin de crearea unui sistem

informaţional adecvat şi a unui sistem de rapoarte privind execuţia planului de management, a

bugetului, a utilizării resurselor, precum şi a gestionării documentelor;

- evaluare şi audit. Problematica vizată de această grupă de standarde priveşte dezvoltarea capacităţii

de evaluare a controlului intern managerial, în scopul asigurării continuităţii procesului de

perfecţionare a acestuia.

2.5.Fiecare standard de control este structurat pe trei componente:

- descrierea standardului - prezintă trăsăturile definitorii ale domeniului de management la care se

referă standardul, domeniul fixat prin titlul acestuia;

- cerinţe generale - prezintă direcţiile determinante în care trebuie acţionat, în vederea respectării

standardului;

- referinţe principale - listează actele normative reprezentative, care cuprind reglementări aplicabile

standardului, dar nu au un caracter exhaustiv.

CAPITOLUL 3: Lista standardelor de control intern managerial la entităţile publice

SUBCAPITOLUL 1:

a)Mediul de control:

- Standardul 1 - Etica şi integritatea

- Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini

- Standardul 3 - Competenţa, performanţa

- Standardul 4 - Structura organizatorică

b)Performanţe şi managementul riscului:

- Standardul 5 - Obiective

- Standardul 6 - Planificarea

- Standardul 7 - Monitorizarea performanţelor

- Standardul 8 - Managementul riscului

c)Activităţi de control:

- Standardul 9 - Proceduri

- Standardul 10 - Supravegherea

- Standardul 11 - Continuitatea activităţii

d)Informarea şi comunicarea:

- Standardul 12 - Informarea şi comunicarea

- Standardul 13 - Gestionarea documentelor



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 12

Exemplar nr. 1

12

- Standardul 14 - Raportarea contabilă şi financiară

e)Evaluare şi audit:

- Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern managerial

- Standardul 16 - Auditul intern

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1: Standardul 1 - Etica şi integritatea

SUBSECŢIUNEA 1: 1.1. Descrierea standardului

Conducerea şi salariaţii entităţii publice cunosc şi susţin valorile etice şi valorile organizaţiei, respectă

şi aplică reglementările cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea şi

raportarea fraudelor, actelor de corupţie şi semnalarea neregularităţilor.

SUBSECŢIUNEA 2: 1.2. Cerinţe generale

1.1.2.1. Conducerea entităţii publice sprijină şi promovează, prin deciziile sale şi prin puterea

exemplului personal, valorile etice, integritatea personală şi profesională a salariaţilor.

2.1.2.2. Conducerea entităţii publice adoptă un cod etic/cod de conduită, dezvoltă şi implementează

politici şi proceduri privind integritatea, valorile etice, evitarea conflictelor de interese, prevenirea şi

raportarea fraudelor, actelor de corupţie şi semnalarea neregularităţilor.

3.1.2.3. Conducerea entităţii publice înlesneşte comunicarea deschisă, de către salariaţi, a

preocupărilor acestora în materie de etică şi integritate, prin crearea unui mediu adecvat.

4.1.2.4. Acţiunea de semnalare de către salariaţi a neregularităţilor trebuie să aibă un caracter

transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaţiune şi trebuie privită ca exercitarea unei îndatoriri

profesionale.

5.1.2.5. Salariaţii care semnalează neregularităţi de care, direct sau indirect, au cunoştinţă sunt

protejaţi împotriva oricăror discriminări, iar managerii au obligaţia de a întreprinde cercetările

adecvate, în scopul elucidării celor semnalate şi de a lua, dacă este cazul, măsurile ce se impun.

6.1.2.6. Conducerea şi salariaţii entităţii publice au o abordare pozitivă faţă de controlul intern

managerial, a cărui funcţionare o sprijină în mod permanent.

SUBSECŢIUNEA 3: 1.3. Referinţe principale

- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile

publice;

- Codul de conduită al entităţii publice;

- Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu

modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane

cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările

ulterioare;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 13

Exemplar nr. 1

13

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor

publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu


- Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu

modificările ulterioare;

- Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul

unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;

- Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din

alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

- Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar

preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada

2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a

Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015.

SECŢIUNEA 2: Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini


Conducerea entităţii publice asigură întocmirea şi actualizarea permanentă a documentului privind

misiunea entităţii publice, a regulamentelor interne şi a fişelor posturilor, pe care le comunică

angajaţilor.


1.2.2.1. Regulamentul de organizare şi funcţionare al entităţii publice cuprinde într-o manieră integrală

sarcinile entităţii, rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare, precum şi din alte acte

normative; acesta se comunică salariaţilor şi se publică pe pagina de internet a entităţii publice.

2.2.2.2. Fiecare salariat trebuie să cunoască misiunea încredinţată entităţii, obiectivele şi atribuţiile

entităţii publice şi ale compartimentului din care face parte, rolul său în cadrul compartimentului,

stabilit prin fişa postului, precum şi obiectivele postului pe care îl ocupă.

3.2.2.3. Conducătorii compartimentelor entităţii publice au obligaţia de a întocmi şi de a actualiza, ori

de câte ori este cazul, fişele posturilor pentru personalul din subordine.

4.2.2.4. Sarcinile trebuie să fie clar formulate şi strâns relaţionate cu obiectivele postului, astfel încât

să se realizeze o deplină concordanţă între conţinutul sarcinilor şi conţinutul obiectivelor postului.

5.2.2.5. Conducătorii compartimentelor entităţii publice trebuie să identifice sarcinile noi şi dificile ce

revin salariaţilor şi să le acorde sprijin în realizarea acestora.

6.2.2.6. Conducerea entităţii publice îşi identifică funcţiile sensibile şi funcţiile considerate ca fiind

expuse, în mod special, la corupţie şi stabileşte o politică adecvată de gestionare a personalului care

ocupă astfel de funcţii.

7.2.2.7. Funcţiile sensibile şi cele considerate ca fiind expuse, în mod special, la corupţie pot fi ataşate

tuturor activităţilor privind gestionarea resurselor umane, financiare şi informaţionale.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 14

Exemplar nr. 1

14

8.2.2.8. Conducerea entităţii identifică funcţiile sensibile pe baza inventarului funcţiilor sensibile şi a

listei salariaţilor care ocupă aceste funcţii sensibile. În situaţia în care hotărăşte să declare existenţa

funcţiilor sensibile va elabora un plan pentru rotaţia personalului la intervale, de regulă, de minimum 5

ani. În situaţia în care conducerea entităţii publice hotărăşte să nu declare unele funcţii sensibile,

atunci, în mod obligatoriu, va implementa activităţi de control suplimentare sau alte măsuri pe fluxul

procesului respectiv, astfel încât în procesul de administrare a riscurilor efectele asupra activităţilor

desfăşurate în cadrul entităţii să fie minime.


- Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu


- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi


- Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la

New York la 31 octombrie 2003;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în

cadrul administraţiei publice centrale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 228/2004, cu


- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea,

organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului,

a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii

publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea

carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe

care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- actul normativ de organizare şi funcţionare a entităţii publice;

- alte reglementări în domeniul muncii.

SECŢIUNEA 3: Standardul 3 - Competenţa, performanţa


Conducătorul entităţii publice asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le

încredinţează sarcini potrivit competenţelor, şi asigură condiţii pentru îmbunătăţirea pregătirii

profesionale a angajaţilor.

Performanţele profesionale individuale ale angajaţilor sunt evaluate anual în scopul confirmării

cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor şi abilităţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi

responsabilităţilor încredinţate.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 15

Exemplar nr. 1

15


1.3.2.1. Conducătorul entităţii publice şi salariaţii dispun de cunoştinţele, abilităţile şi experienţa care

fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor, precum şi buna înţelegere şi îndeplinire a

responsabilităţilor legate de controlul intern managerial.

2.3.2.2. Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent,

pentru asigurarea căruia conducerea entităţii publice acţionează prin:

- definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;

- conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare prestabilit;

- întocmirea planului de pregătire profesională a noului angajat, încă din timpul procesului de

recrutare;

- revederea necesităţilor de pregătire profesională şi stabilirea cerinţelor de formare profesională în

contextul evaluării anuale a angajaţilor, precum şi urmărirea evoluţiei carierei acestora;

- asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute;

- dezvoltarea capacităţii interne de pregătire complementară a formelor de pregătire externe entităţii

publice.

3.3.2.3. Performanţele profesionale individuale ale angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an în

raport cu obiectivele anuale individuale şi sunt discutate cu aceştia de către evaluator.

4.3.2.4. Competenţa şi performanţa trebuie susţinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de

calcul, programele informatice, brevetele, metodele de lucru etc.

5.3.2.5. Conducătorii compartimentelor entităţii publice asigură fiecărui angajat participarea în fiecare

an la cursuri de pregătire profesională, în domeniul său de competenţă.






ulterioare;

- Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu


- Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare,

cu modificările şi completările ulterioare;



- Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată;

- Hotărârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, cu


- Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu


- Hotărârea Guvernului nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară

a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 16

Exemplar nr. 1

16



- Hotărârea Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum

vitae;

- hotărârile Guvernului pentru aprobarea planului de ocupare a funcţiilor publice anuale;

- actele normative prin care au fost aprobate statutele specifice ale personalului din entităţile

sistemului de apărare şi ordine publică, precum şi statutele corpurilor profesionale.

SECŢIUNEA 4: Standardul 4 - Structura organizatorică


Conducătorul entităţii publice defineşte structura organizatorică, competenţele, responsabilităţile,

sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală şi comunică salariaţilor

documentele de formalizare a structurii organizatorice.

Conducătorul entităţii publice stabileşte, în scris, limitele competenţelor şi responsabilităţilor pe care

le deleagă.


1.4.2.1. Structura organizatorică este stabilită astfel încât să corespundă scopului şi misiunii entităţii şi

să servească realizării în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a obiectivelor stabilite.

2.4.2.2. În temeiul actului normativ privind organizarea şi funcţionarea entităţii publice, conducătorul

entităţii publice aprobă structura organizatorică: departamente, direcţii generale, direcţii, servicii,

birouri, posturi de lucru.

3.4.2.3. Încadrarea cu personal de conducere şi personal de execuţie a acestor structuri se regăseşte în

statul de funcţii al entităţii şi se realizează cu respectarea concordanţei dintre natura posturilor şi

competenţele profesionale şi manageriale necesare îndeplinirii sarcinilor fixate titularilor de posturi.

4.4.2.4. Competenţa, responsabilitatea, sarcina şi obligaţia de a raporta sunt atribute asociate postului;

acestea trebuie să fie bine definite, clare, coerente şi să reflecte elementele avute în vedere pentru

realizarea obiectivelor entităţii publice.

5.4.2.5. Conducerea entităţii publice analizează şi determină periodic gradul de adaptabilitate a

structurii organizatorice la modificările intervenite în interiorul şi/sau exteriorul entităţii, pentru a

asigura o permanentă relevanţă şi eficienţă a controlului intern.

6.4.2.6. În fiecare entitate publică, delegarea se realizează, în principal, prin Regulamentul de

organizare şi funcţionare, fişele posturilor şi, în unele cazuri, prin ordine exprese de a executa anumite

operaţiuni.

7.4.2.7. Delegarea este condiţionată în principal de potenţialul şi gradul de încărcare cu sarcini a

conducerii entităţii şi a salariaţilor implicaţi. Actul de delegare este conform atunci când:

- respectă raportul dintre complexitatea sarcinilor/atribuţiilor delegate şi cunoştinţele, experienţa şi

capacitatea necesară efectuării actului de autoritate încredinţat;

- sunt precizate, în cuprinsul acestuia, termenele-limită de realizare şi criteriile specifice pentru

îndeplinirea cu succes a sarcinilor/atribuţiilor delegate;

- sunt furnizate de către manager toate informaţiile asupra responsabilităţii ce va fi încredinţată;

- este confirmat, prin semnătură, de către salariatul căruia i s-au delegat sarcinile/atribuţiile.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 17

Exemplar nr. 1

17

8.4.2.8. Salariatul delegat răspunde integral de realizarea sarcinii, iar managerul care a delegat îşi

menţine în faţa superiorilor responsabilitatea finală pentru realizarea acesteia.






ulterioare;

- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;






- regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor şi organigrama entităţii publice.

SECŢIUNEA 5: Standardul 5 - Obiective


Conducerea entităţii publice defineşte obiectivele determinante, legate de scopurile entităţii, precum şi

pe cele complementare, legate de fiabilitatea informaţiilor, conformitatea cu legile, regulamentele şi

politicile interne, şi comunică obiectivele definite tuturor salariaţilor şi terţilor interesaţi.


1.5.2.1. Conducerea entităţii publice stabileşte obiectivele generale astfel încât acestea să fie

concordante cu misiunea entităţii publice şi să se refere la realizarea unor servicii publice de bună

calitate, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate.

2.5.2.2. Conducerea entităţii publice transpune obiectivele generale în obiective specifice şi în

rezultate aşteptate pentru fiecare activitate şi le comunică salariaţilor.

3.5.2.3. Obiectivele specifice trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerinţe

"S.M.A.R.T." [S - Precise (în limba engleză: specific); M - măsurabile şi verificabile (în limba

engleză: measurable and verifiable); A - necesare (în limba engleză: appropriate); R - realiste (în limba

engleză: realistic); T - cu termen de realizare (în limba engleză: time-dependent)].

4.5.2.4. Stabilirea obiectivelor este în competenţa conducerii entităţii publice, iar responsabilitatea

realizării acestora este atât a conducerii, cât şi a salariaţilor.

5.5.2.5. Stabilirea obiectivelor are la bază formularea de ipoteze/premise, acceptate conştient, prin

consens.

6.5.2.6. Conducerea entităţii publice actualizează/reevaluează obiectivele ori de câte ori constată

modificarea ipotezelor/premiselor care au stat la baza fixării obiectivelor, ca urmare a transformării

mediului intern şi/sau extern.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 18

Exemplar nr. 1

18




- legile bugetare anuale;



- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.159/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind

conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite

în scopul finanţării unor acţiuni sau unui ansamblu de acţiuni;

- actul normativ de organizare şi funcţionare a entităţii publice.

SECŢIUNEA 6: Standard 6 - Planificarea


Conducerea entităţii publice întocmeşte planuri prin care se pun în concordanţă activităţile necesare

pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat, astfel încât riscurile susceptibile să

afecteze realizarea obiectivelor entităţii să fie minime.


1.6.2.1. Conducerea entităţii publice elaborează planuri/programe de activitate pentru toate obiectivele

entităţii, identifică şi repartizează resursele, pornind de la stabilirea nevoilor pentru realizarea

obiectivelor, şi organizează procesele de muncă în vederea desfăşurării activităţilor planificate.

2.6.2.2. Repartizarea resurselor necesită decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare, dat fiind

caracterul limitat al resurselor.

3.6.2.3. Schimbarea obiectivelor, resurselor sau a altor elemente ale procesului de fundamentare

impune actualizarea planului/programului.

4.6.2.4. Pentru atingerea obiectivelor, conducătorul entităţii publice asigură coordonarea deciziilor şi

acţiunilor compartimentelor entităţii şi organizează consultări prealabile, atât în cadrul

compartimentelor entităţii, cât şi între compartimentele respective.


- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;




- Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile

administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu




- Hotărârea Guvernului nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spaţiile cu destinaţia de

birou sau pentru activităţi colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale, de instituţiile publice din subordinea acestora, precum

şi de prefecturi;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 19

Exemplar nr. 1

19

- Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare

la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;



în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni.

SECŢIUNEA 7: Standardul 7 - Monitorizarea performanţelor


Conducătorul entităţii publice asigură monitorizarea performanţelor pentru fiecare obiectiv şi

activitate, prin intermediul unor indicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, inclusiv cu privire la

economicitate, eficienţă şi eficacitate, care trebuie să fie: măsurabili; specifici; accesibili; relevanţi şi

stabiliţi pentru o anumită durată în timp.


1.7.2.1. Conducătorii compartimentelor entităţii publice monitorizează performanţele activităţilor

aflate în coordonare, prin elaborarea şi actualizarea, anual, a unei liste a obiectivelor, activităţilor şi

indicatorilor de performanţă sau de rezultat, pe baza propunerilor personalului responsabil de

activităţile prevăzute în fişa postului.

2.7.2.2. Conducătorii compartimentelor se asigură că pentru fiecare activitate din cadrul obiectivelor

specifice există cel puţin un indicator de performanţă sau de rezultat, cu ajutorul căruia se raportează

realizările, şi pe baza acestora se elaborează un raport de monitorizare a performanţelor, anual, pe care

îl transmit secretarului Comisiei de monitorizare.

3.7.2.3. Secretarul Comisiei de monitorizare întocmeşte, pe baza rapoartelor anuale de monitorizare a

performanţelor primite de la compartimente, o informare privind monitorizarea performanţelor la

nivelul entităţii în vederea analizării şi aprobării în Comisia de monitorizare.

4.7.2.4. Sistemul de monitorizare a performanţelor este influenţat de mărimea şi complexitatea entităţii

publice, de modificarea/schimbarea obiectivelor sau/şi a indicatorilor, de modul de acces al salariaţilor

la informaţii.

5.7.2.5. Conducerea entităţii publice evaluează performanţele, constată eventualele abateri de la

obiective şi ia măsurile corective ce se impun.









în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 20

Exemplar nr. 1

20

SECŢIUNEA 8: Standardul 8 - Managementul riscului


Conducătorul entităţii publice instituie şi pune în aplicare un proces de management al riscurilor, care

să faciliteze realizarea eficientă şi eficace a obiectivelor acesteia.


1.8.2.1. Entităţile publice îşi definesc propria strategie privind riscurile cu care se pot confrunta şi

asigură documentarea completă şi adecvată a acesteia, precum şi accesibilitatea întregii organizaţii la

documentaţie.

2.8.2.2. Conducerea entităţii publice îşi stabileşte clar obiectivele şi activităţile cuprinse într-o lista a

obiectivelor, a activităţilor şi a indicatorilor de performanţă sau de rezultat, în vederea identificării şi

definirii riscurilor asociate acestora.

3.8.2.3. Conducătorul entităţii publice are obligaţia creării şi menţinerii unui sistem eficient de

management al riscurilor, în principal, prin:

a)identificarea riscurilor în strânsă legătură cu activităţile din cadrul obiectivelor specifice a căror

realizare ar putea fi afectată de materializarea riscurilor; identificarea ameninţărilor/vulnerabilităţilor

prezente în cadrul activităţilor curente ale entităţii care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de

corupţie şi fraude;

b)evaluarea riscurilor, prin măsurarea probabilităţii de apariţie şi a impactului asupra activităţilor din

cadrul obiectivelor în cazul în care acestea se materializează; ierarhizarea şi prioritizarea riscurilor în

funcţie de toleranţa la risc, aprobată de către conducerea entităţii;

c)stabilirea strategiei de gestionare a riscurilor prin identificarea celor mai adecvate modalităţi de

tratare a riscurilor, astfel încât acestea să se încadreze în limitele toleranţei la risc aprobate de către

conducerea entităţii şi să asigure delegarea responsabilităţii de administrare a acestora către cele mai

potrivite niveluri decizionale;

d)monitorizarea implementării măsurilor de control, precum şi a eficacităţii acestora;

e)revizuirea şi raportarea periodică a situaţiei riscurilor.

4.8.2.4. Toate activităţile şi acţiunile iniţiate şi puse în aplicare în cadrul procesului de gestionare a

riscurilor sunt riguros documentate, iar sinteza informaţiilor/datelor şi deciziilor luate în acest proces

este cuprinsă în Registrul riscurilor, document care atestă că în cadrul entităţii publice există un sistem

de management al riscurilor şi că acesta funcţionează.

5.8.2.5. Responsabilii cu riscurile pe compartimente din cadrul entităţii publice colectează riscurile

aferente activităţilor stabilite prin fişele de post, strategia de risc, riscurile revizuite şi măsurile de

control în curs de implementare, stabilite în cadrul şedinţelor Echipei de gestionare a riscurilor de la

personalul din cadrul fiecărui compartiment.

6.8.2.6. Pentru actualizarea riscurilor de la nivelul compartimentelor, acestea, pe baza formularelor de

alertă la risc, sunt analizate şi dezbătute în şedinţele Echipei de gestionare a riscurilor, în care se

stabilesc şi măsurile de control necesare pentru a fi administrate, care se transmit compartimentelor, pe

baza proceselor-verbale întocmite de către secretarul Echipei de gestionare a riscurilor.

7.8.2.7. Măsurile de control stabilite în cadrul şedinţelor Echipei de gestionare a riscurilor, transmise

compartimentelor pentru implementare, se centralizează la nivelul entităţii, de către secretarul echipei,

într-un plan de implementare a măsurilor de control în vederea urmăririi implementării lor. Măsurile

de control sunt obligatorii pentru administrarea riscurilor semnificative de la nivelul compartimentelor



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 21

Exemplar nr. 1

21

şi se implementează prin consilierea acordată de către compartimentul de audit intern şi operează până

la o nouă analiză şi revizuire anuală a acestora.

8.8.2.8. Conducătorii compartimentelor asigură cadrul organizaţional şi procedural pentru punerea în

aplicare, de către persoanele responsabile, a măsurilor de control stabilite în cadrul şedinţelor Echipei

de gestionare a riscurilor şi care se urmăresc pe baza unei situaţii de implementare a măsurilor de

control, de către responsabili cu riscurile de la nivelul compartimentelor.

9.8.2.9. Conducătorii compartimentelor asigură elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea procesului

de gestionare a riscurilor, care cuprind numărul total de riscuri gestionate la nivelul compartimentelor,

numărul de riscuri tratate şi nesoluţionate până la sfârşitul anului, măsurile de control implementate

sau în curs de implementare şi eventualele revizuiri ale evaluării riscurilor, cu respectarea limitelor de

toleranţă la risc aprobate de conducerea entităţii publice, pe care le transmit secretarului Echipei de

gestionare a riscurilor.

10.8.2.10. Secretarul Echipei de gestionare a riscurilor, pe baza rapoartelor anuale primite de la

compartimente, actualizează planul de implementare a măsurilor de control la nivelul entităţii şi

elaborează o informare privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entităţii în

vederea analizării în cadrul Echipei de gestionare a riscurilor şi transmiterii spre analiză şi aprobare

Comisiei de monitorizare.

11.8.2.11. Conducerea entităţii publice analizează mediul extins de risc în care acţionează şi stabileşte

modul în care acesta îi afectează strategia de gestionare a riscurilor.






- Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada

2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a

Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015;

- Hotărârea Guvernului nr. 2.233/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe

care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile

neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- Metodologie de implementare a standardului de control intern "Managementul riscurilor", elaborată

de Ministerul Finanţelor Publice, publicată pe adresa de internet a Secretariatului General al

Guvernului, www.sgg.ro

SECŢIUNEA 9: Standardul 9 - Proceduri


Conducerea entităţii publice asigură elaborarea procedurilor formalizate pentru procesele sau

activităţile derulate în cadrul entităţii şi le aduce la cunoştinţă personalului implicat, respectiv

procedurile de sistem şi proceduri operaţionale.


1.9.2.1. Conducerea entităţii publice se asigură, pe baza unei liste a obiectivelor, activităţilor şi

indicatorilor de performanţă sau de rezultat, că pentru toate procesele majore, activităţile, acţiunile



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 22

Exemplar nr. 1

22

şi/sau evenimentele semnificative există o documentaţie adecvată şi că operaţiunile sunt consemnate în

documente.

2.9.2.2. Pentru ca procedurile formalizate să devină instrumente eficace de control intern, acestea

trebuie:

- să se refere la toate procesele şi activităţile importante;

- să asigure o separare corectă a funcţiilor de iniţiere, de verificare, de avizare şi de aprobare a

operaţiunilor;

- să fie precizate în documente scrise;

- să fie simple, complete, precise şi adaptate proceselor şi activităţii procedurate;

- să fie actualizate în permanenţă;

- să fie aduse la cunoştinţă personalului implicat.

3.9.2.3. Conducerea entităţii publice se asigură că, pentru toate situaţiile în care din cauza unor

circumstanţe deosebite apar abateri faţă de politicile sau procedurile stabilite, se întocmesc documente

adecvate, aprobate la un nivel corespunzător, înainte de efectuarea operaţiunilor. Circumstanţele şi

modul de gestionare a situaţiilor de abatere de la politicile şi procedurile existente se analizează

periodic, în vederea desprinderii unor concluzii de bună practică pentru viitor, ce urmează a fi

formalizate.

4.9.2.4. Procedurile formalizate concepute şi aplicate de către personalul entităţii publice trebuie să

asigure o separare a funcţiilor de iniţiere şi de verificare, astfel încât atribuţiile şi responsabilităţile de

aprobare, de efectuare şi de control al operaţiunilor să fie încredinţate unor persoane diferite. În acest

mod, se reduce considerabil riscul de eroare, fraudă, încălcare a legislaţiei, precum şi riscul de

nedetectare a acestor probleme.

5.9.2.5. Procedurile formalizate elaborate şi aplicate de întreg personalul entităţii publice trebuie să fie

în conformitate cu structura unei proceduri privind elaborarea procedurilor, care este o procedură de

sistem şi se elaborează pe baza anexei nr. 2 la Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015,

cu modificările şi completările ulterioare. Procedurile formalizate se semnează la întocmire de către

responsabili de activităţi, la verificare de către şeful de compartiment, la avizare de către preşedintele

Comisiei de monitorizare şi se aprobă de către conducătorul entităţii publice.

6.9.2.6. Conducătorii entităţilor publice în care, din cauza numărului mic de salariaţi, se limitează

posibilitatea de aplicare a separării atribuţiilor şi responsabilităţilor trebuie să fie conştienţi de riscul

cumulării atribuţiilor şi responsabilităţilor şi să compenseze această limitare prin activităţi de control

suplimentare implementate pe fluxul proceselor sau activităţilor.

7.9.2.7. În entităţile publice, accesul la resursele materiale, financiare şi informaţionale, precum şi

protejarea şi folosirea corectă a acestora se reglementează prin acte administrative, care se aduc la

cunoştinţa salariaţilor. Restrângerea accesului la resurse reduce riscul utilizării inadecvate a acestora.


- Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură

cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările

ulterioare;




Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 23

Exemplar nr. 1

23

- Legea nr. 132/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;




- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea

neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale

aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi


- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei

economico-financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2012, cu modificările

ulterioare;



- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate

prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu;

- Hotărârea Guvernului nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a

bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.151/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de

organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune;

- Decretul nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operaţiilor de casă ale unităţilor socialiste;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice

generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme

profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu,

republicat;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.235/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea

resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu


- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.661 bis/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor şi

sponsorizărilor de către instituţiile publice;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind

întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi

organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea

şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 24

Exemplar nr. 1

24

SECŢIUNEA 10: Standardul 10 - Supravegherea


Conducerea entităţii publice iniţiază, aplică şi dezvoltă controale adecvate de supraveghere a

activităţilor, operaţiunilor şi tranzacţiilor, în scopul realizării eficace a acestora.


1.10.2.1. Conducerea entităţii publice trebuie să monitorizeze efectuarea controalelor de supraveghere,

pentru a se asigura că procedurile sunt respectate de către salariaţi în mod efectiv şi continuu.

2.10.2.2. Controalele de supraveghere implică revizuiri ale activităţii realizate de salariaţi, rapoarte

despre excepţii, testări prin sondaje sau orice alte modalităţi care confirmă respectarea procedurilor.

3.10.2.3. Conducătorii compartimentelor verifică şi aprobă activităţile salariaţilor, dau instrucţiunile

necesare pentru a asigura minimizarea erorilor şi pierderilor, eliminarea neregulilor şi fraudei,

respectarea legislaţiei şi corecta înţelegere şi aplicare a instrucţiunilor.

4.10.2.4. Supravegherea activităţilor este adecvată, în măsura în care:

- fiecărui salariat i se comunică atribuţiile, responsabilităţile şi limitele de competenţă atribuite;

- se evaluează sistematic activitatea fiecărui salariat;

- se aprobă rezultatele activităţii în diverse etape de realizare a acesteia.





- regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice.

SECŢIUNEA 11: Standardul 11 - Continuitatea activităţii


Conducerea entităţii publice identifică principalele ameninţări cu privire la continuitatea derulării

proceselor şi activităţilor şi asigură măsurile corespunzătoare pentru ca activitatea acesteia să poată

continua în orice moment, în toate împrejurările şi în toate planurile, indiferent care ar fi natura unei

perturbări majore.


1.11.2.1. Entitatea publică este o organizaţie a cărei activitate trebuie să se deruleze continuu, prin

structurile componente. Eventuala întrerupere a activităţii acesteia afectează atingerea obiectivelor

stabilite.

2.11.2.2. Conducerea entităţii publice inventariază situaţiile care pot conduce la discontinuităţi în

activitate şi întocmeşte un plan de continuitate a activităţii, care are la bază identificarea şi evaluarea

riscurilor care pot afecta continuitatea operaţională.

Situaţii generatoare de discontinuităţi:

- fluctuaţia personalului;

- lipsa de coordonare, rezultat al unui management defectuos;

- fraude;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 25

Exemplar nr. 1

25

- dificultăţi şi/sau disfuncţionalităţi în funcţionarea echipamentelor din dotare;

- disfuncţionalităţi produse de unii prestatori de servicii;

- schimbări de proceduri etc.

3.11.2.3. Planul de continuitate a activităţii trebuie să fie cunoscut, accesibil şi aplicat în practică de

salariaţii care au stabilite sarcini şi responsabilităţi în implementarea acestuia.

4.11.2.4. Conducerea entităţii publice acţionează în vederea asigurării continuităţii activităţii prin

măsuri care să prevină apariţia situaţiilor de discontinuitate, spre exemplu:

- angajarea de personal în locul celor pensionaţi sau plecaţi din entitatea publică din alte considerente;

- delegarea, în cazul absenţei temporare (concedii, plecări în misiune etc.);

- proceduri formalizate pentru administrarea situaţiilor care pot afecta continuitatea operaţională şi a

tranzacţiilor financiare relevante;

- achiziţii pentru înlocuirea unor echipamente necorespunzătoare din dotare;

- service pentru întreţinerea echipamentelor din dotare.

5.11.2.5. Conducerea entităţii publice asigură revizuirea şi îmbunătăţirea planului de continuitate a

activităţii, astfel încât acesta să reflecte întotdeauna toate schimbările ce intervin în organizaţie.





- Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările

ulterioare;



- Hotărârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, cu



carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 12: Standardul 12 - Informarea şi comunicarea


în entitatea publică sunt stabilite tipurile de informaţii, conţinutul, calitatea, frecvenţa, sursele,

destinatarii acestora şi se dezvoltă un sistem eficient de comunicare internă şi externă, astfel încât

conducerea şi salariaţii să îşi poată îndeplini în mod eficace şi eficient sarcinile, iar informaţiile să

ajungă complete şi la timp la utilizatori.


1.12.2.1. Calitatea informaţiilor şi comunicarea eficientă sprijină conducerea şi angajaţii entităţii în

îndeplinirea sarcinilor, a responsabilităţilor şi în atingerea obiectivelor şi ţintelor privind controlul

intern managerial.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 26

Exemplar nr. 1

26

2.12.2.2. Informaţia trebuie să fie corectă, credibilă, clară, completă, oportună, utilă, uşor de înţeles şi

receptat.

3.12.2.3. Informaţia trebuie să beneficieze de o circulaţie rapidă, în toate sensurile, inclusiv în şi din

exterior, care să necesite cheltuieli reduse, prin evitarea paralelismelor, adică a circulaţiei simultane a

aceloraşi informaţii pe canale diferite sau de mai multe ori pe acelaşi canal şi a transcrierii inutile de

date.

4.12.2.4. Conducerea entităţii publice stabileşte metode şi căi de comunicare care să asigure

transmiterea eficace a datelor, informaţiilor şi deciziilor necesare desfăşurării proceselor organizaţiei,

inclusiv îndeplinirii obiectivelor de control.

5.12.2.5. Sistemul de comunicare trebuie să fie flexibil şi rapid, atât în interiorul entităţii publice, cât şi

între aceasta şi mediul extern şi să servească scopurilor utilizatorilor.

6.12.2.6. Comunicarea cu părţile externe trebuie să se realizeze prin canale de comunicare stabilite şi

aprobate, cu respectarea limitelor de responsabilitate şi a delegărilor de autoritate, stabilite de

manager.

7.12.2.7. Conducerea entităţii publice reevaluează sistematic şi periodic cerinţele de informaţii şi

stabileşte natura, dimensiunea şi sursele de informaţii şi date care corespund satisfacerii nevoilor de

informare a entităţii.


- Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată;


- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi



- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 436/2003, cu modificările şi completările ulterioare;



- Hotărârea Guvernului nr. 26/2003 privind transparenţa relaţiilor financiare dintre autorităţile publice

şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa financiară în cadrul anumitor întreprinderi;

- Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.035/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind

unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi

în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului

Electronic Naţional, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea

birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul, cu modificările ulterioare;

- bugetul aprobat al fiecărei entităţi publice;

- analize periodice asupra execuţiei bugetare;

- ordine/decizii ale conducătorului entităţii publice;

- adresa de internet a entităţii publice.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 27

Exemplar nr. 1

27

SECŢIUNEA 13: Standardul 13 - Gestionarea documentelor


Conducătorul entităţii publice organizează şi administrează procesul de creare, revizuire, organizare,

stocare, utilizare, identificare şi arhivare a documentelor interne şi a celor provenite din exteriorul

organizaţiei, oferind control asupra ciclului complet de viaţă al acestora şi accesibilitate conducerii şi

angajaţilor entităţii, precum şi terţilor abilitaţi.


1.13.2.1. În fiecare entitate publică sunt definite reguli clare şi sunt stabilite proceduri cu privire la

înregistrarea, expedierea, redactarea, clasificarea, îndosarierea, protejarea şi păstrarea documentelor.

2.13.2.2. Conducătorul entităţii publice organizează un compartiment distinct pentru primirea,

înregistrarea şi expedierea documentelor, iar la nivelul fiecărui compartiment se ţine, în mod

obligatoriu, o evidenţă a documentelor primite şi expediate.

3.13.2.3. În entitatea publică sunt implementate măsuri de securitate pentru protejarea documentelor

împotriva distrugerii, furtului, pierderii, incendiului etc.

4.13.2.4. Conducerea entităţii publice asigură condiţiile necesare cunoaşterii şi respectării de către

angajaţi a reglementărilor legale privind accesul la documentele clasificate şi modul de gestionare a

acestora.

5.13.2.5. În entitatea publică este creat un sistem de păstrare/arhivare exhaustiv şi actualizat a

documentelor, potrivit unor reguli şi proceduri stabilite, în vederea asigurării conservării lor în bune

condiţii şi pentru a fi accesibile personalului competent în a le utiliza.


- Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată;

- Legea nr. 132/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată;

- Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002;



- Hotărârea Guvernului nr. 1.007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea

administraţiei publice;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru

aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe

teritoriul României, a corespondenţei clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 28

Exemplar nr. 1

28

SECŢIUNEA 14: Standardul 14 - Raportarea contabilă şi financiară


Conducătorul entităţii publice asigură buna desfăşurare a proceselor şi exercitarea formelor de control

intern adecvate, care garantează că datele şi informaţiile aferente utilizate pentru întocmirea situaţiilor

contabile anuale şi a rapoartelor financiare sunt corecte, complete şi furnizate la timp.


1.14.2.1. Conducătorul entităţii publice este responsabil de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi

de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrarea sa,

precum şi a execuţiei bugetare, în vederea asigurării exactităţii tuturor informaţiilor contabile aflate

sub controlul său.

2.14.2.2. Conducătorul compartimentului financiar-contabil asigură calitatea informaţiilor şi datelor

contabile utilizate la realizarea situaţiilor contabile, care reflectă în mod real activele şi pasivele

entităţii publice.

3.14.2.3. Situaţiile financiare anuale sunt însoţite de rapoarte anuale de performanţă în care se prezintă

pentru fiecare program obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile

asociate.

4.14.2.4. În entitatea publică sunt elaborate proceduri şi controale contabile documentate în mod

corespunzător, vizând corecta aplicare a actelor normative din domeniul financiar-contabil şi al

controlului intern.





- Ordonanţa Guvernului nr. 31/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în

patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările

ulterioare;



- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu


- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile

publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare;

- Norme metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale, precum şi a

unor raportări financiare lunare, elaborate de Ministerul Finanţelor Publice;

- Norme metodologice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor

financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale

Ministerului Finanţelor Publice.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 29

Exemplar nr. 1

29

SECŢIUNEA 15: Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern managerial


Conducătorul entităţii publice instituie o funcţie de evaluare a controlului intern managerial,

elaborând, în acest scop, politici, planuri şi programe. Conducătorul entităţii publice elaborează, anual,

prin asumarea responsabilităţii manageriale, un raport asupra propriului sistem de control intern

managerial.


1.15.2.1. Conducătorul entităţii publice asigură verificarea şi evaluarea în mod continuu a funcţionării

sistemului de control intern managerial şi a componentelor sale, pentru a identifica la timp

slăbiciunile/deficienţele controlului intern şi pentru a lua măsuri de corectare/eliminare în timp util a

acestora.

2.15.2.2. Conducerea entităţii publice efectuează, cel puţin o dată pe an, pe baza unui program/plan de

evaluare şi a unei documentaţii adecvate, o verificare şi autoevaluare a propriului sistem de control

intern managerial, pentru a stabili gradul de conformitate a acestuia cu standardele de control intern

managerial.

3.15.2.3. Conducătorul entităţii publice ia măsuri adecvate şi prompte pentru remedierea

deficienţelor/slăbiciunilor identificate în procesul de autoevaluare a sistemului de control intern

managerial.

4.15.2.4. Conducătorul entităţii publice elaborează, anual, un raport asupra sistemului de control intern

managerial, ca bază pentru un plan de acţiune care să conţină zonele vulnerabile identificate,

instrumentele de control necesar a fi implementate, măsuri şi direcţii de acţiune pentru creşterea

capacităţii controlului intern managerial în realizarea obiectivelor entităţii.


- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;



- Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern

managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;


- regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice.

SECŢIUNEA 16: Standardul 16 - Auditul intern


Entitatea publică înfiinţează sau are acces la o capacitate de audit competentă, care are în structura sa

auditori competenţi, a căror activitate se desfăşoară, de regulă, conform unor programe bazate pe

evaluarea riscurilor.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 30

Exemplar nr. 1

30


1.16.2.1. Auditul intern asigură evaluarea independentă şi obiectivă a sistemului de control intern

managerial al entităţii publice.

2.16.2.2. Domeniul activităţii de audit intern trebuie să permită obţinerea unei asigurări cu privire la

procesul de management al riscurilor, de control şi de conducere (guvernanţă).

3.16.2.3. Compartimentul de audit public intern este dimensionat pe baza volumului de activitate şi a

mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităţilor cuprinse în sfera auditului

public intern.

4.16.2.4. Atribuţiile conducătorului compartimentului de audit intern trebuie asumate prin semnătură

de către un responsabil.

5.16.2.5. Auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern trebuie să posede

competenţele profesionale necesare pentru realizarea activităţilor cuprinse în sfera auditului public

intern.

6.16.2.6. Auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi valorile în cadrul

formării profesionale continue şi să asigure compatibilitatea pregătirii cu tipul şi natura misiunilor de

audit intern care trebuie realizate.

7.16.2.7. Auditorul intern finalizează acţiunile sale prin rapoarte de audit, în care enunţă punctele slabe

identificate în sistem şi formulează recomandări pentru eliminarea acestora.

8.16.2.8. Conducătorul entităţii publice dispune măsurile necesare, având în vedere recomandările din

rapoartele de audit intern, în scopul eliminării punctelor slabe constatate de misiunile de auditare.


- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a

membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea

activităţii de audit public intern;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare

pentru asigurarea funcţiei de audit public intern;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2012 pentru aprobarea Normelor privind coordonarea şi desfăşurarea

proceselor de atestare naţională şi de pregătire profesională continuă a auditorilor interni din sectorul

public şi a persoanelor fizice;

- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a

auditorului intern.

CAPITOLUL 4: Glosar de termeni

Abatere - încălcarea unei dispoziţii cu caracter administrativ şi disciplinar.

Activitate - totalitatea atribuţiilor de o anumită natură care determină procese de muncă cu un grad de

omogenitate şi similaritate ridicat; cunoştinţele necesare realizării activităţii sunt din domenii limitate,

personalul utilizat putând avea astfel o pregătire profesională sensibil unitară; activitatea cuprinde

atribuţii omogene ce revin compartimentelor entităţii publice.

Activitate procedurabilă - totalitatea atribuţiilor de o anumită natură care determină procese de muncă

cu un grad de complexitate şi omogenitate ridicat, pentru care se pot stabili reguli şi modalităţi de



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 31

Exemplar nr. 1

31

lucru, general valabile, în vederea îndeplinirii, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi

eficienţă, a obiectivelor compartimentului/entităţii publice.

Atribuţie - un ansamblu de sarcini de acelaşi tip, necesare pentru realizarea unei anumite activităţi sau

unei părţi a acesteia, care se execută periodic sau continuu şi care implică cunoştinţe specializate

pentru realizarea unui obiectiv specific.

Audit public intern - activitate funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere,

concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să

îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte

eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă.

Autoevaluarea controlului intern - un proces în care eficacitatea controlului intern este examinată şi

evaluată, în scopul furnizării unei asigurări rezonabile că toate obiectivele entităţii publice vor fi

realizate.

Competenţa - capacitatea de a lua decizii, în limite definite, pentru realizarea sarcinii.

Competenţa profesională - capacitatea de a aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe şi deprinderi în

situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute la locul de muncă, la nivelul

calitativ specificat în standardul ocupaţional.

Comunicare - transmiterea şi schimbul de informaţii (mesaje) între persoane; proces prin care un

emiţător transmite o informaţie receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra

receptorului anumite efecte.

Coordonare - armonizarea deciziilor şi a acţiunilor componentelor structurale ale entităţii publice

pentru a se asigura realizarea obiectivelor acesteia.

Control intern managerial - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice,

inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu

reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi

eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Sintagma

"control intern managerial" subliniază responsabilitatea tuturor nivelurilor ierarhice pentru ţinerea sub

control a tuturor proceselor interne desfăşurate pentru realizarea obiectivelor generale şi a celor

specifice.

Alte definiţii ale controlului intern:

- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare: control

intern - totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entităţii

publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entităţii într-un mod economic, eficient şi eficace;

respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea

bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor

contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management.

- Comisia Europeană: controlul intern reprezintă ansamblul politicilor şi procedurilor concepute şi

implementate de către managementul şi personalul entităţii publice, în vederea furnizării unei asigurări

rezonabile pentru: atingerea obiectivelor entităţii publice într-un mod economic, eficient şi eficace;

respectarea regulilor externe şi a politicilor şi regulilor managementului; protejarea bunurilor şi a

informaţiilor; prevenirea ş; depistarea fraudelor şi greşelilor; calitatea documentelor de contabilitate şi

producerea în timp util de informaţii de încredere, referitoare la segmentul financiar şi de

management.

- INTOSAI: controlul intern este un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare

rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 32

Exemplar nr. 1

32

- Comitetul Entităţilor Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway (S.U.A.) - COSO: controlul

intern este un proces implementat de managementul entităţii publice, care intenţionează să furnizeze o

asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în următoarele categorii: eficacitatea

şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare; respectarea legilor şi regulamentelor.

- Institutul Canadian al Contabililor Autorizaţi (Criteria of Control): controlul intern este ansamblul

elementelor unei organizaţii (inclusiv resursele, sistemele, procesele, cultura, structura şi sarcinile)

care, în mod colectiv, îi ajută pe oameni să realizeze obiectivele entităţii publice, grupate în trei

categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiei interne şi externe; respectarea

legilor, regulamentelor şi politicilor interne.

Cultura entităţii publice - formă de cultură organizaţională, ce reprezintă armonizarea valorilor

individuale, în vederea orientării lor convergente spre realizarea obiectivelor fundamentale ale entităţii

publice. Cultura reflectă atitudinea pe care o are entitatea publică faţă de schimbare. Intr-o entitate

publică cultura se transmite prin reguli scrise, reguli nescrise şi prin standarde de etică socială şi de

comportare. Acestea sunt relativ stabile în timp. În entităţile publice există, în general, o cultură de tip

normativ, în care accentul se pune pe urmărirea corectă a procedurilor, care sunt mai importante decât

rezultatele. De asemenea, în acest tip de cultură organizaţională, standardele profesionale, morale etc.

sunt ridicate.

Deficienţă - o situaţie care afectează capacitatea entităţii publice de a-şi atinge obiectivele generale.

Conform documentului Liniile directoare privind standardele de control intern în sectorul public emise

de INTOSAI, o deficienţă poate fi un defect perceput, potenţial sau real care odată îndepărtat

consolidează controlul intern şi contribuie la creşterea probabilităţii ca obiectivele generale ale entităţii

publice să fie atinse.

Delegare - procesul de atribuire de către un manager, pe o perioadă limitată, a unora dintre sarcinile

sale unui subordonat, împreună cu competenţele şi responsabilităţile aferente.

Disfuncţionalitate - orice lipsă de funcţionalitate sau nerespectare în implementarea şi dezvoltarea

sistemului de control intern managerial.

Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei

activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate.

Eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul

dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective.

Eficienţa - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate.

Entitate publică - autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă,

societate la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate

juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public.

Etica - etica în sectorul public acoperă patru mari domenii: stabilirea rolului şi a valorilor serviciului

public, precum şi a răspunderii şi nivelului de autoritate şi responsabilitate; măsuri de prevenire a

conflictelor de interese şi modalităţi de rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (standarde) de

conduită a funcţionarilor publici; stabilirea regulilor care se referă la neregularităţi grave şi fraudă.

Evaluare - funcţie managerială care constă în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea

cauzală a principalelor abateri (pozitive şi negative) în vederea luării unor măsuri cu caracter corectiv

sau preventiv.

Fişa postului - document care defineşte locul şi contribuţia postului în atingerea obiectivelor

individuale şi organizaţionale, caracteristic atât individului, cât şi entităţii şi care precizează sarcinile şi

responsabilităţile care îi revin titularului unui post. În general, fişa postului cuprinde: denumirea



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 33

Exemplar nr. 1

33

postului, obiectivele individuale, sarcinile, competenţele, responsabilităţile, relaţiile cu alte posturi,

cerinţele specifice privind pregătirea, calităţile, aptitudinile şi deprinderile necesare realizării

obiectivelor individuale stabilite pentru postul respectiv.

Flux informaţional - totalitatea tipurilor de informaţii transmise într-un interval de timp determinat,

asamblate într-un circuit logic pe care datele îl parcurg din momentul colectării lor de la sursa de

informare şi până în momentul furnizării la un receptor sub formă de informaţii, prin canale

informaţionale adecvate destinaţiei acestora.

Funcţie - totalitatea posturilor care au caracteristici asemănătoare din punctul de vedere al sarcinilor,

obiectivelor, competenţelor, responsabilităţilor şi procedurilor.

Funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul

realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică

locală şi autorităţile administrative autonome.

Gestionarea documentelor - procesul de administrare a documentelor unei entităţi publice, pentru a

servi intereselor acesteia, pe parcursul întregii lor durate de viaţă, de la început, prin procesul de

creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, partajare, identificare, arhivare, şi până la distrugerea

lor.

Guvernanţa - ansamblul proceselor şi structurilor implementate de management în scopul informării,

direcţionării, conducerii şi monitorizării activităţilor entităţii publice către atingerea obiectivelor sale.

Indicator - expresie numerică ce caracterizează din punct de vedere cantitativ un fenomen sau un

proces economic, social, financiar etc. sau îi defineşte evoluţia în funcţie de condiţiile concrete de loc

şi timp şi legătura reciprocă cu alte fenomene. Indicatorii se pot exprima în mărime absolută, medie

sau relativă.

Instituţie publică - Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi

instituţiile din subordinea/coordonarea acestora, finanţate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Integritate - caracter integru; sentiment al demnităţii, dreptăţii şi conştiinciozităţii, care serveşte drept

călăuză în conduita omului; onestitate, cinste, probitate.

Îndrumare metodologică - activitatea de consiliere în procesul de implementare şi dezvoltare a

sistemului de control intern managerial în entităţile publice şi acordarea de consultanţă de specialitate

de către echipa de îndrumare metodologică, la solicitarea entităţii publice.

Managementul riscului - metodologie care vizează asigurarea unui control global al riscului, ce

permite menţinerea unui nivel acceptabil al expunerii la risc pentru entitatea publică, cu costuri

minime. Managementul riscului cuprinde o gamă largă de activităţi riguros definite şi organizate,

plecând de la condiţiile de existenţă şi obiectivele fundamentale ale entităţii publice, precum şi analiza

factorilor de risc într-o concepţie de funcţionare optimă şi eficientă.

Măsuri de control - stabilirea unor acţiuni în vederea monitorizării şi verificării permanente sau

periodice a unei activităţi, a unei situaţii ş.a., pentru a evidenţia progresele şi pentru a asigura

îmbunătăţirea activităţii.

Misiunea entităţii - precizează scopul entităţii şi legitimitatea existenţei sale în mediul înconjurător,

contribuind la crearea imaginii interne şi externe a entităţii.

Monitorizare - activitatea continuă de colectare a informaţiilor relevante despre modul de desfăşurare a

procesului sau a activităţii.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 34

Exemplar nr. 1

34

Monitorizarea performanţelor - supravegherea, urmărirea, de către conducerea entităţii publice, prin

intermediul unor indicatori relevanţi, a performanţelor activităţilor aflate în coordonare.

Neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale

şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în

baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu

competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul

Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente

acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Obiective - efectele pozitive pe care conducerea entităţii publice încearcă să le realizeze sau

evenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcă să le evite.

Obiective generale - ţinte exprimate sub formă de efect, fixate pe termen mediu sau lung, la nivelul

global al entităţii publice şi/sau al funcţiunilor acesteia, enunţate în actul normativ de organizare şi

funcţionare al entităţii sau stabilite de conducere în planul strategic şi documentele de politici publice.

Obiective individuale - exprimări cantitative sau calitative ale scopului pentru care a fost creat şi

funcţionează postul respectiv. Aceste obiective se realizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a

competenţei profesionale, a autonomiei decizionale şi a autorităţii formale de care dispune persoana

angajată pe postul respectiv.

Obiective specifice - obiective rezultate prin derivare din obiectivele generale şi care constituie, de

regulă, ţinte intermediare ale unor activităţi care trebuie atinse pentru ca obiectivul general

corespunzător să fie îndeplinit. Acestea sunt exprimate descriptiv sub formă de rezultate şi se stabilesc

la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entităţii publice.

Planificare - ansamblul proceselor de muncă prin care se stabilesc principalele obiective ale

organizaţiei şi ale componentelor sale, resursele şi mijloacele necesare realizării obiectivelor.

Politici - politicile decurg din obiectivele şi strategia entităţii publice, orientează deciziile managerilor

şi permit implementarea planurilor strategice ale organizaţiei.

Post - ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor desemnate pe un interval

de timp unui membru al organizaţiei, reprezentând în acelaşi timp elementul primar al structurii

organizatorice.

Procedură formalizată - totalitatea paşilor ce trebuie urmaţi, a modalităţilor de lucru stabilite şi a

regulilor de aplicat, în vederea executării activităţii, atribuţiei sau sarcinii şi editate pe suport hârtie

şi/sau electronic. Procedurile formalizate pot fi proceduri de sistem şi proceduri operaţionale.

Procedură operaţională - procedură care descrie un proces sau o activitate care se desfăşoară la nivelul

unuia sau mai multor compartimente dintr-o entitate.

Procedură de sistem - procedură care descrie un proces sau o activitate care se desfăşoară la nivelul

tuturor compartimentelor/structurilor dintr-o entitate.

Proces - un flux de activităţi sau o succesiune de activităţi logic structurate, organizate în scopul

atingerii unor obiective definite, care utilizează resurse, adăugându-le valoare.

Responsabilitate - obligaţia de a îndeplini sarcina atribuită, a cărei neîndeplinire atrage sancţiunea

corespunzătoare tipului de răspundere juridică.

Responsabilitate managerială - defineşte un raport juridic de obligaţie a îndeplinirii sarcinilor de către

managerul entităţii publice sau al unei structuri organizatorice a acesteia, care presupune să exercite

managementul în limitele unor determinări interne şi externe, în scopul realizării eficace, eficiente şi în

conformitate cu dispoziţiile legale a obiectivelor stabilite, să comunice şi să răspundă pentru

neîndeplinirea obligaţiilor manageriale în conformitate cu răspunderea juridică. Răspunderea



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 35

Exemplar nr. 1

35

managerială derivă din responsabilitatea managerului pentru toate cele cinci componente ale

controlului intern managerial în sectorul public: mediul de control; performanţe şi managementul

riscului; activităţi de control; informarea şi comunicarea; evaluare şi audit.

Resurse - totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informaţională şi financiară, necesare ca

input pentru ca strategiile să fie operaţionale.

Risc - o problemă (situaţie, eveniment etc.) care nu a apărut încă, dar care poate apărea în viitor, caz în

care obţinerea rezultatelor prealabil fixate este ameninţată sau potenţată. În prima situaţie, riscul

reprezintă o ameninţare, iar în cea de-a doua, riscul reprezintă o oportunitate. Riscul reprezintă

incertitudinea în obţinerea rezultatelor dorite şi trebuie privit ca o combinaţie între probabilitate şi

impact.

Risc semnificativ - risc major, reprezentativ care poate afecta capacitatea entităţii de a-şi atinge

obiectivele.

Sarcina - cea mai mică unitate de muncă individuală şi care reprezintă acţiunea ce trebuie efectuată

pentru realizarea unui obiectiv primar asociat acesteia; realizarea unei sarcini fără atribuirea de

competenţe adecvate nu este posibilă; atribuirea de sarcini presupune fixarea de responsabilităţi.

Strategie - ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de

realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii

organizaţiei. Strategia presupune stabilirea obiectivelor şi priorităţilor organizaţionale (pe baza

previziunilor privind mediul extern şi capacităţile organizaţiei) şi desemnarea planurilor operaţionale

prin intermediul cărora aceste obiective pot fi atinse.

Strategie de risc - abordarea generală pe care o are entitatea în privinţa riscurilor. Aceasta trebuie să fie

documentată şi uşor accesibilă în entitatea publică. În cadrul strategiei de risc se defineşte toleranţa la

risc.

Supervizare - o activitate care transferă cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de la o persoană cu mai multă

experienţă într-o anumită profesie către una cu mai puţină experienţă în profesia respectivă. Această

relaţie este evaluativă, se întinde în timp şi are, în principal, scopul de a îmbunătăţi funcţia

profesională a persoanei supervizate.

Toleranţa la risc - cantitatea de risc pe care entitatea este pregătită să o tolereze sau la care este dispusă

să se expună la un moment dat.

Valori etice - valori ce fac parte din cultura entităţii publice şi constituie un cod nescris, pe baza căruia

sunt evaluate comportamentele. Separat de acesta, entitatea publică trebuie să aibă un cod de conduită

oficial, scris, care este un mijloc de comunicare uniformă a valorilor etice tuturor salariaţilor. Codul

etic stabileşte care sunt obligaţiile rezultate din lege cărora trebuie să li se supună salariaţii, în plus

peste cele rezultate ca urmare a raporturilor de muncă: depunerea declaraţiei de avere, a declaraţiei

pentru prevenirea conflictului de interese. Există şi cazuri în care legea prevede incompatibilităţi

pentru ocuparea unor funcţii publice.

Viziune - defineşte modul în care o organizaţie se vede sau se transpune în viitor.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 36

Exemplar nr. 1

36

ANEXA nr. 2: MODEL PROCEDURĂ FORMALIZATĂ

PROCEDURA FORMALIZATĂ Model

Entitatea publică .....................................

Departamentul (Direcţia) .........................

Cod: PS/PO ..............

Ediţia ........................

Revizia ..................... Entitatea publică ..........................

Departamentul (Direcţia) ............

Procedura formalizată ........

Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......

Exemplar nr. .......

1.Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul

ediţiei procedurii formalizate

Nr. crt. Elemente privind responsabilii/operaţiunea Numele şi prenumele Funcţia Data Semnătura

1 2 3 4 5

1.1. Elaborat

1.2. Verificat

1.3. Aprobat

Entitatea publică ..........................



Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


2.Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii formalizate

Nr. crt. Ediţia sau, după caz, revizia în cadrul ediţiei Componenta revizuită Modalitatea reviziei

Data de la care se aplică

prevederile ediţiei sau

reviziei ediţiei

1 2 3 4

2.1. Ediţia I x x

2.2. Revizia 1

2.3. Revizia 2

..... Revizia ............

..... Ediţia a II-a x x

..... Revizia 1

2.n. .....................

Entitatea publică .......................... Departamentul (Direcţia) ............

Procedura formalizată ........ Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......




Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 37

Exemplar nr. 1

37

3.Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei

procedurii formalizate

Scopul difuzării Exemplar nr. Compartiment Funcţia

Numele şi

prenumele Data primirii Semnătura

1 2 3 4 5 6 7

3.1. aplicare

3.2. aplicare

..... .............

..... informare

..... .............

..... evidenţă

..... .............

..... arhivare

..... .............

..... alte scopuri

3.n. .............

Entitatea publică .......................... Departamentul (Direcţia) ............

Procedura formalizată ........ Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


4.Scopul procedurii formalizate

4.1.Stabileşte modul de realizare a activităţii, compartimentele şi persoanele implicate.

4.2.Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii.

4.3.Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului.

4.4.Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe manager, în luarea

deciziei.

.........................................................

4.n.Alte scopuri specifice procedurii formalizate Entitatea publică ..........................



Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


5.Domeniul de aplicare a procedurii formalizate

5.1.Precizarea (definirea) activităţii la care se referă procedura formalizată

5.2.Delimitarea explicită a activităţii procedurate în cadrul portofoliului de activităţi desfăşurate de entitatea

publică

5.3.Listarea principalelor activităţi de care depinde şi/sau care depind de activitatea procedurată

5.4.Listarea compartimentelor furnizoare de date şi/sau beneficiare de rezultate ale activităţii procedurate;

listarea compartimentelor implicate în procesul activităţii



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 38

Exemplar nr. 1

38




Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


6.Documente de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate

6.1.Reglementări internaţionale

-

6.2.Legislaţie primară

-

6.3.Legislaţie secundară

-

6.4.Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice

- Entitatea publică ..........................



Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


7.Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura formalizată

7.1.Definiţii ale termenilor Nr. crt. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul

1. Procedura formalizată Prezentarea detaliată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, modalităţile de lucru şi

regulile de aplicat pentru realizarea activităţilor şi acţiunilor, respectiv activităţile de control

implementate, responsabilităţile şi atribuţiile personalului de conducere şi de execuţie din cadrul entităţii publice

2. Ediţie a unei proceduri formalizate Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri formalizate, aprobată şi difuzată

3. Revizia în cadrul unei ediţii Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei ediţii a procedurii formalizate, acţiuni care au fost aprobate şi

difuzate

..... .................. .........................

n .................. .........................

7.2.Abrevieri ale termenilor Nr. crt. Abrevierea Termenul abreviat

1. PS/PO Procedura formalizată

2. E Elaborare

3. V Verificare

4. A Aprobare

5. Ap. Aplicare

6. Ah. Arhivare

..... .................. .........................

n .................. .........................




Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......




Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 39

Exemplar nr. 1

39

8.Descrierea procedurii formalizate 8.1.Generalităţi

8.2.Documente utilizate

8.2.1.Lista şi provenienţa documentelor utilizate

8.2.2.Conţinutul şi rolul documentelor utilizate

8.2.3.Circuitul documentelor

8.3.Resurse necesare

8.3.1.Resurse materiale

8.3.2.Resurse umane

8.3.3.Resurse financiare

8.4.Modul de lucru

8.4.1.Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

8.4.2.Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

8.4.3.Valorificarea rezultatelor activităţii Entitatea publică ..........................



Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


9.Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Nr. crt. Compartimentul (postul)/acţiunea

(operaţiunea) I II III IV V VI ..........

0 1 2 3 4 5 6 ...........

1. a E

2. b V

3. c A

4. d Ap.

5. e Ap.

6. f Ah.

..... ................ ..........

n z ...........




Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......


10.Anexe, înregistrări, arhivări

Nr. crt. Denumirea anexei Elaborator Aprobă Număr exemplare Difuzare Arhivare

Alte elemente Loc Perioadă

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1.

2.

n




Cod: PS/PO ..........

Ediţia ....... Nr. de ex. .......

Revizia ....... Nr. de ex. .......

Pagina ....... din .......




Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 40

Exemplar nr. 1

40

11.Cuprins Numărul

componentei în

cadrul procedurii

formalizate

Denumirea componentei din cadrul procedurii formalizate Pagina

Coperta

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei

procedurii formalizate

2. Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii formalizate

3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii

formalizate

4. Scopul procedurii formalizate

5. Domeniul de aplicare a procedurii formalizate

6. Documentele de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate

7. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională

8. Descrierea procedurii formalizate

9. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

10. Anexe, înregistrări, arhivări

11. Cuprins

Precizări cu privire la elaborarea unei proceduri formalizate

A. Precizări generale

1.a.1) Prezenta procedură formalizată este un model.

Modelul prezentat completează segmentul instrumentelor de lucru referitoare la activităţile entităţilor

publice în domeniul implementării şi dezvoltării sistemului de management financiar şi control,

procedurile formalizate fiind cunoscute în practică şi sub alte denumiri: proceduri de proces, proceduri

de lucru etc.

2.a.2) Entităţile publice, în funcţie de mărimea entităţii, de politica adoptată cu privire la sistemul

propriu de management financiar şi control, de gradul de dotare, de tipurile de activităţi şi

complexitatea acestora etc., pot utiliza modelul de procedură formalizată în forma prezentată, în forme

completate şi îmbunătăţite cu noi componente sau pot elabora proceduri de proces, după modelul altor

ghiduri întâlnite în practica domeniului, cu precizarea că, indiferent de forma adoptată, trebuie avute în

vedere prevederile Standardului de control intern managerial nr. 9 - Proceduri, prezentat în anexa nr. 1

la ordin.

3.a.3) Pentru o bună gestionare a elaborării, aprobării şi aplicării procedurilor, conducătorii entităţilor

publice trebuie să asigure derularea tuturor acţiunilor privind elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului

de management financiar şi control intern managerial, dispuse la art. 2, 3 şi 4 din ordin.

4.a.4) Procedurile trebuie elaborate, aprobate şi aplicate în condiţiile cunoaşterii şi respectării regulilor

de management constituite în cele 16 standarde de control intern managerial, prevăzute în anexa nr. 1

la ordin.

Indiferent de activitatea la care se referă, o procedură poartă amprenta fiecărui standard de control de

la nivelul oricăruia din cele 5 elemente-cheie ale controlului managerial, respectiv mediul de control,

performanţa şi managementul riscului, informarea şi comunicarea, activităţile de control, auditarea şi

evaluarea.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 41

Exemplar nr. 1

41

5.a.5) Condiţiile esenţiale ale procedurilor formalizate stabilesc, printre altele, că acestea trebuie să fie

scrise şi editate pe suport hârtie şi/sau electronic, simple şi specifice pentru fiecare activitate,

actualizate în mod permanent şi aduse la cunoştinţa executanţilor şi a celorlalţi factori interesaţi.

6.a.6) În măsura în care dotarea tehnică şi pregătirea personalului permit, operaţiunile de elaborare,

avizare, aprobare, difuzare, utilizare etc. a procedurilor se pot derula şi prin utilizarea sistemelor

informatice.

B. Precizări privind componentele procedurii formalizate

1.b.1) Precizări comune componentelor

1.1.b.1.1) Datele de identificare din cartuşul de capăt se trec pe fiecare pagină, cu modificările cerute

de rubrici, acolo unde este cazul.

1.2.b.1.2) Denumirea procedurii formalizate şi codul acesteia se stabilesc în cadrul fiecărei entităţi

publice şi trebuie să reflecte activitatea procedurată şi locul acesteia în sistemul de codificare utilizat.

1.3.b.1.3) Ediţiile se numerotează cu cifre romane, iar reviziile din cadrul acestora, cu cifre arabe.

1.4.b.1.4) Orice modificare de reglementare, organizatorică sau de altă natură, cu efect asupra

activităţii procedurate, determină revizia sau, după caz, elaborarea unei noi ediţii pentru procedura

formalizată respectivă.

1.5.b.1.5) În măsura în care este posibil, se asigură pagină distinctă pentru fiecare componentă a

procedurii.

2.b.2) Precizări specifice componentelor

2.1.b.2.1) Cu privire la Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după

caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii formalizate (componenta 1):

- responsabilii se stabilesc, pentru fiecare operaţiune (elaborare, verificare, aprobare), prin act de

decizie internă a conducătorului entităţii publice;

- când una sau mai multe dintre operaţiuni se realizează, conform deciziei, de către un grup sau o

comisie, în listă se cuprind toţi membrii grupului sau ai comisiei.

2.2.b.2.2) Cu privire la Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii formalizate

(componenta 2):

- se cuprind, în ordine cronologică, toate ediţiile şi, respectiv, reviziile în cadrul ediţiilor;

- când se realizează o nouă ediţie a procedurii formalizate, coloanele nr. 2 şi 3 privind componenta

revizuită, precum şi modalitatea reviziei nu se completează;

- coloana nr. 3 (Modalitatea reviziei) priveşte acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele

asemenea, după caz, referitoare la una sau mai multe componente ale procedurii formalizate;

- la fixarea datei de la care se aplică prevederile noii ediţii sau revizii (coloana nr. 4) se are în vedere

asigurarea timpului necesar pentru difuzarea şi studierea acesteia de către aplicatori.

2.3.b.2.3) Cu privire la Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia

din cadrul ediţiei procedurii formalizate (componenta 3):

- coloana nr. 1 (Scopul difuzării) are în vedere faptul că oricare compartiment/persoană a cărui/cărei

activitate intră sub incidenţa aplicării, informării, evidenţei, arhivării sau este în alte scopuri în legătură

cu procedura respectivă trebuie să aibă la dispoziţie acest instrument, inclusiv cu ocazia actualizării

prin noi ediţii sau revizii.

2.4.b.2.4) Cu privire la Scopul procedurii formalizate (componenta 4):

- entitatea publică, spre deosebire de scopurile considerate generale şi prezentate ca exemple în

modelul procedurii formalizate la această componentă, identifică şi înscrie scopurile specifice în cazul



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 42

Exemplar nr. 1

42

fiecărei proceduri formalizate elaborate, ţinând cont de rolul, locul, importanţa, precum şi de alte

elemente privind activitatea procedurată; de exemplu, în cazul unei activităţi de aprovizionare, unul

dintre scopurile specifice ale procedurii este şi acela al descrierii, identificării şi asigurării necesarului

de produse şi servicii.

2.5.b.2.5) Cu privire la Domeniul de aplicare a procedurii formalizate (componenta 5):

- această componentă se bazează pe colaborarea dintre compartimentele entităţii publice, astfel încât la

fixarea şi definirea activităţii (pct. 5.1), la delimitarea acesteia de alte activităţi (pct. 5.2 şi 5.3) sau la

precizarea compartimentelor cu atribuţii legate de activitatea respectivă (pct. 5.4) să fie eliminată orice

situaţie de suprapunere de activităţi, de activităţi necuprinse în procesul de analiză şi elaborare a

procedurilor, de suprapunere de atribuţii între compartimente, de atribuţii pentru care nu au fost fixate

responsabilităţi etc.;

- de exemplu, în cazul unei proceduri formalizate privind raportarea numărului de personal şi a

veniturilor salariale se recomandă:

prezentarea activităţii de raportare a datelor privind numărul de personal şi veniturile salariale ale

acestuia (pct. 5.1);

delimitarea acesteia, în special de alte activităţi de raportare, cum ar fi cele financiare, cele privind

achiziţiile etc. (pct. 5.2);

nominalizarea activităţilor privind organizarea concursurilor, examenelor de angajare sau de întocmire

a pontajelor ori a statelor de salarii etc., ca activităţi furnizoare de informaţii către activitatea de

raportare a numărului de personal şi a veniturilor salariale, sau nominalizarea activităţii de elaborare a

rapoartelor de sinteză, pe ansamblul entităţii publice, care se bazează pe informaţiile primite de la

activitatea procedurată (pct. 5.3);

nominalizarea, ca furnizor/furnizoare de date, a compartimentului/persoanei cu atribuţii/sarcini de

organizare a concursurilor/examenelor de angajare, a direcţiilor/serviciilor la nivelul cărora se

întocmesc pontajele, a compartimentului/persoanei care elaborează statele de salarii etc. sau a

compartimentului de sinteză, ca beneficiar de informaţii. Se nominalizează ca fiind implicate în

procesul activităţii persoana/biroul/serviciul cu sarcina evidenţei personalului şi a stabilirii drepturilor

salariale ale acestuia (pct. 5.4).

2.6.b.2.6) Cu privire la Documentele de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate

(componenta 6):

- această componentă priveşte, în special, listarea documentelor cu rol de reglementare faţă de

activitatea procedurată;

- este necesar să fie cunoscute şi respectate toate reglementările care guvernează fiecare activitate;

- gruparea pe cele 4 categorii are rol de sistematizare a reglementărilor, unde: reglementările

internaţionale în legătură cu domeniul respectiv sunt cele la care România este parte; legislaţia primară

se referă la legi şi la ordonanţe ale Guvernului; legislaţia secundară are în vedere hotărâri ale

Guvernului sau acte ale organismelor cu atribuţii de reglementare şi care sunt emise în aplicarea

legilor şi/sau a ordonanţelor Guvernului; alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii

publice (legislaţie terţiară), se referă la instrucţiuni, precizări, decizii, ordine sau altele asemenea şi au

efect asupra activităţii procedurate.

2.7.b.2.7) Cu privire la Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura formalizată

(componenta 7):

- se va urmări definirea acelor termeni care: reprezintă element de noutate; sunt mai puţin cunoscuţi;

prezintă sensuri diferite; prin neexplicitarea lor, pot conduce la confuzii etc.;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 43

Exemplar nr. 1

43

- se recomandă precizarea, acolo unde este cazul, a actului relevant care defineşte termenul în cauză;

- se va avea în vedere abrevierea termenilor (cuvinte, expresii, denumiri de instituţii etc.) utilizaţi cu

mai mare frecvenţă în textul procedurii şi/sau care, în urma acestei acţiuni, permit o înţelegere şi

utilizare mai uşoară a procedurii;

- se recomandă ca ordinea în care se înscriu atât definiţiile termenilor în tabelul de la pct. 7.1, cât şi

abrevierile termenilor în tabelul de la pct. 7.2 să fie aceea dată de prima apariţie în textul procedurii

formalizate a termenului definit sau abreviat, după caz;

- în tabelele de la pct. 7.1 şi 7.2 din modelul de procedură formalizată au fost definiţi şi, respectiv,

abreviaţi, pentru exemplificare, termeni utilizaţi în model.

2.8.b.2.8) Cu privire la Descrierea procedurii formalizate (componenta 8):

- această componentă reprezintă, în fapt, esenţa procedurii. În acelaşi timp, este şi acea componentă

care nu este generalizabilă prin model de procedură decât în termeni foarte largi. Componenta este

dependentă, în mod direct, de condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea respectivă în cadrul

entităţii publice, de modul de organizare, de gradul de subordonare, de gradul de dotare cu resurse

materiale, financiare şi umane, de calitatea şi pregătirea profesională a salariaţilor şi, nu în ultimul

rând, de gradul de dezvoltare a sistemului de management financiar şi control. Cele câteva puncte şi

subpuncte, enumerate la această componentă în prezentul model de procedură, recomandă una din

multitudinea de posibilităţi de descriere a acestei componente;

- la "Generalităţi" (pct. 8.1) se cuprind elemente de ansamblu privind caracteristicile activităţii.

Se va evita repetarea acelora deja abordate în cadrul celorlalte componente ale procedurii formalizate,

cum ar fi cele legate de scopul procedurii formalizate (prezentate la componenta 4), cele privind

domeniul de aplicare a procedurii formalizate (prezentate la componenta 5) sau cele privind

documentele de referinţă aplicabile activităţii procedurate (prezentate la componenta 6). De exemplu,

în cazul unei proceduri privind activitatea de aprovizionare, la "Generalităţi" se poate menţiona că

aceasta urmăreşte descrierea clară a produsului/serviciului de achiziţionat, verificarea şi aprobarea

documentelor utilizate în procesul de aprovizionare, relaţiile cu furnizorii/prestatorii, recepţia

produsului/serviciului aprovizionat, păstrarea/arhivarea documentelor etc. De asemenea, se pot

prezenta principiile generale aplicabile activităţii, cum ar fi: transparenţa, egalitatea şanselor

potenţialilor furnizori/prestatori, legalitatea, imparţialitatea, confidenţialitatea etc.;

- la "Documente utilizate" (pct. 8.2) se cuprind, în principal, cele de natura formularelor, dar şi

manuale, instrucţiuni operaţionale, liste de verificare (check-lists) etc., care furnizează informaţii

necesare derulării activităţii, contribuie la prelucrarea de date în cadrul procesului sau transmit

rezultatele obţinute altor utilizatori. De reţinut că documentele trebuie să fie actualizate, utile, precise,

uşor de examinat, disponibile şi accesibile managerului, salariaţilor şi terţilor, dacă este cazul. Subpct.

8.2.1, 8.2.2 şi 8.2.3 au mai mult rolul de a ordona problemele abordate, ele putând fi comasate sau

detaliate în funcţie de amploarea, volumul, diversitatea şi complexitatea documentelor respective;

- la "Lista şi provenienţa documentelor utilizate" (subpct. 8.2.1) se are în vedere nominalizarea tuturor

documentelor, a organismelor abilitate cu emiterea şi actualizarea acestora, a codurilor de identificare,

dacă este cazul, a regimului informaţiilor conţinute etc. În această listă se nominalizează şi

documentele interne de această natură, emise şi utilizate în cadrul compartimentelor sau, prin

colaborare, între compartimentele entităţii publice;

- la "Conţinutul şi rolul documentelor utilizate" (subpct. 8.2.2) pot fi redate în forma completă,

anexând la procedură modele ale documentelor, instrucţiuni de completare ale acestora şi menţiuni

referitoare la rolul lor;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 44

Exemplar nr. 1

44

- subpct. 8.2.3 "Circuitul documentelor" are în vedere compartimentele/persoanele la care trebuie să

circule documentele în procesul de realizare a activităţii, precum şi operaţiunile ce se efectuează în

legătură cu documentul respectiv la fiecare compartiment/persoană pe la care circulă. Este necesar ca

circuitul documentelor aferente activităţii să fie integrat în fluxul general al documentelor din cadrul

entităţii publice. Se recomandă utilizarea reprezentării grafice a circuitului documentelor;

- pct. 8.3 "Resurse necesare" se dezvoltă pe structura clasică a acestora, respectiv resurse materiale

(subpct. 8.3.1), resurse umane (subpct. 8.3.2) şi, respectiv, resurse financiare (subpct. 8.3.3). De

menţionat că structura resurselor este foarte sensibilă faţă de activitatea la care ne referim, la unele

activităţi resursa necesară preponderentă este cea materială, iar la altele este preponderentă resursa

umană sau resursa financiară ori combinaţii ale acestora;

- subpct. 8.3.1 "Resurse materiale" se dezvoltă pe elementele de logistică: birouri, scaune, rechizite,

linii telefonice, materiale informatice, calculatoare personale, acces la baza de date, reţea, imprimantă,

posibilităţi de stocare a informaţiilor etc., dar şi pe elemente de altă natură, dacă specificul activităţii o

impune. De exemplu, în cazul unei entităţi publice cu activitate de teren intensă, cu deplasări auto

frecvente, activitatea de transport capătă o conotaţie distinctă, iar procedura operaţională aferentă, la

resursa materială, va trebui să reflecte parcul auto, fapt care, în acest caz, va da greutate sporită acestui

tip de resursă, în comparaţie cu resursa umană sau financiară;

- subpct. 8.3.2 "Resurse umane" fixează compartimentul/compartimentele şi/sau persoana/persoanele

din cadrul entităţii publice care sunt implicate, prin atribuţiile/sarcinile de serviciu, în realizarea

activităţii procedurate;

- subpct. 8.3.3 "Resurse financiare" are în vedere prevederea în buget a sumelor necesare cheltuielilor

de funcţionare (achiziţionarea materialelor consumabile necesare desfăşurării activităţii, acoperirea

contravalorii serviciilor de întreţinere a logisticii, plata cheltuielilor cu personalul direct implicat în

activitatea respectivă etc.), dar şi a sumelor necesare altor tipuri de cheltuieli proprii unei anume

activităţi. De exemplu, în situaţia unei activităţi de achiziţie, resursa financiară trebuie să reflecte

sumele din buget aferente programului de achiziţii al entităţii publice;

- pct. 8.4 "Modul de lucru" pentru o activitate poate fi formalizat, respectiv transpus în procedură,

numai prin aportul salariaţilor implicaţi direct în acea activitate;

- subpct. 8.4.1 "Planificarea operaţiunilor şi a acţiunilor activităţii" se sprijină, pe de o parte, pe

acţiunile identificate, aşa cum sunt ele listate în cadrul tabelului de la componenta 9, "Responsabilităţi

şi răspunderi în derularea activităţii", iar, pe de altă parte, pe o bună cunoaştere şi stăpânire a cerinţelor

generale şi a celorlalte caracteristici ale Standardului de control intern nr. 6 - Planificarea şi a

Standardului de control intern nr. 8 - Managementul riscului, prezentate în anexa nr. 1 la ordin.

Acţiunile analizate prin prisma resurselor de toate categoriile, a termenelor de realizare, a riscurilor

identificate şi a măsurilor de limitare a efectului acestora, a condiţiilor de eficienţă şi legalitate impuse,

puse în corelaţie şi într-o succesiune logică şi cronologică, constituie, în fapt, instrumentul de

planificare cuprins în procedura pentru activitatea analizată;

- subpct. 8.4.2 "Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii" reflectă programul de zi cu zi al

compartimentului/persoanei implicate în realizarea activităţii, în care acesta/aceasta uzează de toate

instrumentele specifice şi acţionează corespunzător prevederilor din procedură şi, în special, celor din

instrumentul de planificare a activităţii. Se recomandă cuprinderea în procedură, sub formă tabelară, a

modului de operare, unde pe verticală se pot cuprinde etapele ce se derulează în legătură cu activitatea

respectivă, iar pe orizontală se precizează intrările de informaţii (de la cine? ce?), operaţiunile,



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 45

Exemplar nr. 1

45

acţiunile/prelucrările, completările etc., ce au loc faţă de datele intrate, instrumentele utilizate în acest

scop, ieşirile de rezultate (care? către cine? etc.);

- subpct. 8.4.3 "Valorificarea rezultatelor activităţii" poate fi orientat către mai multe direcţii, de

exemplu: analiza gradului de realizare a indicatorilor de performanţă asociaţi activităţii; furnizarea

datelor şi informaţiilor cu privire la rezultatele activităţii către beneficiarii acestora; identificarea

măsurilor de îmbunătăţire etc.

2.9.b.2.9) Cu privire la Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii (componenta 9):

- se vor urmări identificarea tuturor acţiunilor care au loc în legătură cu activitatea procedurată,

precum şi fixarea acestora pe compartimentele (posturile) cărora le revin responsabilităţile şi/sau, după

caz, răspunderile faţă de acestea;

- se recomandă cuprinderea acţiunilor în tabel, pe cât posibil, în ordinea logică a desfăşurării lor, iar a

compartimentelor (posturilor), în ordinea intervenţiei în proces;

- în tabelul de la pct. 9 din modelul de procedură, compartimentele (posturile) au fost simbolizate,

ipotetic, cu I, II, III, ..., acţiunile (operaţiunile), cu a, b, c, ..., iar responsabilităţile/răspunderile, cu

abrevierile regăsite în tabelul de la pct. 7.2, unde: E = elaborare; V = verificare; A = aprobare; Ap. =

aplicare; Ah. = arhivare. Observăm, de exemplu, că operaţiunea a este o operaţiune de elaborare E,

care revine compartimentului I; operaţiunea c este o operaţiune de aprobare A, în răspunderea postului

III; acţiunea f este o acţiune de arhivare Ah., ce revine compartimentului VI etc.

2.10.b.2.10) Cu privire la Anexe, înregistrări, arhivări (componenta 10):

- este necesar ca procedura să cuprindă, în anexe, toate instrumentele relevante, prezentate în cadrul

celorlalte componente ale acesteia şi care sunt aplicabile în realizarea activităţii;

- pentru o mai bună ordonare şi evidenţă a anexelor, se recomandă întocmirea tabelului prezentat la

componenta 10.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 46

Exemplar nr. 1

46

ANEXA 3 ELABORARE REGISTRUL DE RISCURI

REGISTRUL DE RISCURI Model

Entitatea publică ....................... Compartimentul ........................

Obiective/activităţi Riscul

Cauzele care

favorizează apariţia riscului

Risc inerent

Strategia adoptată

Data ultimei revizuiri

Risc rezidual

Observaţii Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 47

Exemplar nr. 1

47

ANEXA 4:

SITUAȚIA CENTRALIZATOARE PRIVIND STADIUL IMPLEMENTĂRII ȘI

DEZVOLTĂRII SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL LA DATA DE

...........2

Entitatea publică .............. Aprobat

Preşedintele structurii,

......................

(numele, prenumele/funcţia/semnătura/data)

CAPITOLUL I: Informaţii generale3

Nr.

crt. Specificaţii Total (număr)

din care, aferent:

Observaţii Aparatului

propriu

Entităţilor

publice

subordonate/în

coordonare

0 1 2 3 4 5

1. Entităţi publice subordonate/în coordonare X X

2. Entităţi publice în care s-a constituit Comisia de

monitorizare

3. Entităţi publice în care s-a elaborat şi aprobat

Programul de dezvoltare

4. Entităţi publice care şi-au stabilit obiectivele

generale

5. Obiective generale stabilite de către entităţile

publice de la pct. 4

2 Data Situaţiei centralizatoare se completează astfel:

- cap. I "Informaţii generale" se transmite semestrial până la data de 25 a lunii următoare fiecărui semestru încheiat;

- cap. II "Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor autoevaluării la data de 31

decembrie 20..." se transmite anual, până la data de 20 februarie a anului următor pentru anul precedent.

3 La cap. I se fac următoarele precizări:

- în coloana 1 sunt prezentate 13 specificaţii privind procesul de implementare a sistemului de control intern managerial din

entităţile publice;

- în coloanele 2, 3 şi 4 se înscriu date cumulative corespunzătoare stării reale/mărimii indicatorilor specificaţi în coloana 1

pe rândurile 1-13 la data situaţiei centralizatoare, respectiv 30 iunie sau 31 decembrie;

- numărul total de entităţi publice subordonate/în coordonare, care se înscrie pe rândul 1 coloana 2, cuprinde:

- entităţile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de ordonatori secundari sau, după caz, terţiari de

credite, precum şi entităţile din subordinea ordonatorilor secundari de credite;

- entităţile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;

- entităţile publice subordonate/în coordonare, care se înscriu pe rândurile 2, 3, 4, 6, 8, 10, 12 coloana 4, se referă la:

- entităţile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de ordonatori secundari sau, după caz, terţiari de

credite, precum şi entităţile din subordinea ordonatorilor secundari de credite;

- entităţile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;

- în coloana 5 se înscriu precizări şi completări cu privire la specificaţiile corespunzătoare.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 48

Exemplar nr. 1

48

6 Entităţi publice care şi-au inventariat activităţile

procedurabile

7. Activităţi procedurabile inventariate de către

entităţile publice de la pct. 6

8. Entităţi publice care au elaborat proceduri

formalizate

9. Proceduri formalizate elaborate de către entităţile

publice de la pct. 8

10.

Entităţi publice care au elaborat indicatori de

performanţă sau de rezultat asociaţi activităţilor şi

obiectivelor specifice

11.

Indicatori de performanţă sau de rezultat asociaţi

activităţilor şi obiectivelor specifice de către


12. Entităţi publice care au identificat, analizat şi

gestionat riscuri

13. Riscuri înregistrate în Registrul de riscuri de către


CAPITOLUL II: Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform

rezultatelor autoevaluării la data de 31 decembrie 20...4

Denumirea standardului de control

Numărul de entităţi

publice care

raportează:

din care:

Observaţii Aparat propriu

Entităţi publice

subordonate/în

coordonare

I PI NI I PI NI I PI NI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I. Mediul de control

Standardul 1 - Etica şi integritatea

Standardul 2 - Atribuţii, funcţii,

sarcini

Standardul 3 - Competenţa,

performanţa

Standardul 4 - Structura

organizatorică

II. Performanţe şi managementul riscului

Standardul 5 - Obiective

4 La cap. II se fac următoarele precizări:

- abrevierile "I", "PI" şi "NI", corespunzătoare coloanelor 2-10, au următoarele semnificaţii: "I" - implementat; "PI" -

parţial implementat; "NI" - neimplementat;

- coloanele 8-10 se completează de ordonatorul principal de credite, prin cumularea informaţiilor conţinute în coloana 6 din

anexa nr. 4.2 la Instrucţiuni, "Situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării", prevăzute în anexa nr. 4 la ordin.

Aceste informaţii sunt transmise de entităţile publice direct subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de

ordonatori secundari (care transmit inclusiv pentru entităţile aflate în subordine) sau, după caz, terţiari de credite, precum şi

de entităţile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 49

Exemplar nr. 1

49

Standardul 6 - Planificarea

Standardul 7 - Monitorizarea

performanţelor

Standardul 8 - Managementul

riscului

III. Activităţi de control

Standardul 9 - Proceduri

Standardul 10 - Supravegherea

Standardul 11 - Continuitatea

activităţii

IV. Informarea şi comunicarea

Standardul 12 - Informarea şi

comunicarea

Standardul 13 - Gestionarea

documentelor

Standardul 14 - Raportarea

contabilă şi financiară

V. Evaluare şi audit

Standardul 15 - Evaluarea

sistemului de control intern

managerial

Standardul 16 - Auditul intern

Gradul de conformitate a sistemului de control intern managerial cu standardele de control intern managerial se prezintă

astfel:

- (nr.) entităţi au sisteme conforme;

- (nr.) entităţi au sisteme parţial conforme;

- (nr.) entităţi au sisteme neconforme.

Elaborat: ........................

Secretarul Comisiei de monitorizare.

_______



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 50

Exemplar nr. 1

50

ANEXA 5:

INSTRUCŢIUNI PRIVIND ÎNTOCMIREA, APROBAREA ŞI PREZENTAREA

RAPORTULUI ASUPRA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL

1.Prevederi generale

1.1.În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind

controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, conducătorul fiecărei entităţi publice elaborează, anual, un raport asupra sistemului de

control intern managerial, denumit în continuare raport, întocmit potrivit formatului prevăzut în anexa

nr. 4.3, care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

1.2.Raportul constituie forma oficială de asumare a responsabilităţii manageriale de către conducătorul

entităţii publice cu privire la sistemul de control intern managerial şi este documentul prin care

entităţile publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al

bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special furnizează Secretariatului

General al Guvernului informaţiile necesare elaborării raportului prevăzut de lege, care se prezintă

Guvernului.

1.3.Raportul cuprinde declaraţii ale conducătorului entităţii publice cu privire la sistemul de control

intern managerial al entităţii, existent la data închiderii exerciţiului financiar.

Declaraţiile formulate de conducătorul entităţii publice se întemeiază pe datele, informaţiile şi

constatările rezultate din operaţiunea de autoevaluare a stării sistemului de control intern managerial,

controalele ex-post, rapoartele de audit intern, precum şi din recomandările rezultate din rapoartele de

audit extern.

1.4.În vederea elaborării raportului, conducătorul entităţii publice dispune programarea şi efectuarea

de către conducătorii de compartimente aflaţi în subordine a operaţiunii de autoevaluare a sistemului

de control intern managerial.

Pentru pregătirea autoevaluării, conducătorul entităţii publice se recomandă să recurgă la capacitatea

de consiliere a compartimentului de audit intern, în condiţiile prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit: public intern,

dar şi a altor structuri cu rol de îndrumare metodologică a implementării sistemului de control intern

managerial. Operaţiunea de autoevaluare a sistemului de control intern managerial al entităţii se

realizează prin programarea şi efectuarea următoarelor acţiuni:

a)convocarea unei reuniuni a structurii cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare

metodologică privind sistemul propriu de control intern managerial, denumită în continuare Comisia

de monitorizare, constituită prin act de decizie internă a conducătorului entităţii publice, în

conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din ordin, având ca obiect stabilirea măsurilor de organizare

şi realizare a operaţiunii de autoevaluare;

b)completarea de către fiecare compartiment din organigrama entităţii publice, pe baza principiului

adevărului, a "Chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control

intern managerial", prevăzut în anexa nr. 4.1, care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni, şi

asumarea de către conducătorul de compartiment a realităţii datelor, informaţiilor şi constatărilor

înscrise în acesta;



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 51

Exemplar nr. 1

51

c)întocmirea de către Comisa de monitorizare a Situaţiei sintetice a rezultatelor autoevaluării,

prevăzută în anexa nr. 4.2, care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni, prin centralizarea

informaţiilor din chestionarele de autoevaluare, semnate şi transmise de conducătorii de

compartimente;

d)aprecierea gradului de conformitate a sistemului propriu de control intern managerial cu standardele

de control intern managerial, în raport cu numărul de standarde implementate, care se realizează astfel:

- sistemul este conform dacă sunt implementate toate cele 16 standarde;

- sistemul este parţial conform dacă sunt implementate între 9 şi 15 standarde;

- sistemul este neconform dacă sunt implementate mai puţin de 9 standarde.

1.5.Entitatea publică are obligaţia să elaboreze şi să păstreze pe o perioadă de cel puţin 5 ani

documentaţia relevantă cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de control intern

managerial propriu şi pe cea referitoare la operaţiunea de autoevaluare a acestuia.

2.Conţinutul raportului

2.1.Formatul de raport cuprinde declaraţiile minimal obligatorii pe care trebuie să le formuleze

conducătorul entităţii publice.

2.2.Conducătorul entităţii publice poate include în raport şi alte informaţii referitoare la anumite

elemente ale sistemului de control intern managerial propriu, cum ar fi:

a)informaţii şi constatări care să permită formularea unor aprecieri în legătură cu eficacitatea

sistemului în exerciţiul financiar următor;

b)prezentarea unor elemente considerate relevante din programul şi activitatea compartimentului de

audit intern;

c)stadiul implementării măsurilor/acţiunilor/etapelor prevăzute în programul de dezvoltare a sistemului

de control intern managerial;

d)formularea unor rezerve privind eficacitatea sistemului de control intern managerial, prin

menţionarea uneia sau mai multor slăbiciuni semnificative ale sistemului, existente la data închiderii

exerciţiului financiar, caz în care este obligatorie prezentarea măsurilor destinate înlăturării acestora,

precum şi termenele de realizare aferente;

e)analiza raportului cost/beneficiu la stabilirea şi aplicarea măsurilor de control intern managerial.

3.Aprobarea şi prezentarea raportului

3.1.Raportul asupra sistemului de control intern managerial se aprobă prin semnarea acestuia de către

titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii, în

conformitate cu principiul responsabilităţii manageriale.

3.2.Raportul se transmite odată cu situaţia financiară anuală şi se prezintă organului ierarhic superior

la termenele stabilite de acesta, în cadrul termenului prevăzut de lege.

3.3.Au obligaţia de a prezenta Secretariatului General al Guvernului - Direcţia de control intern

managerial şi relaţii interinstituţionale rapoarte anuale, întocmite conform prezentelor instrucţiuni,

numai conducătorii entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al

bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 52

Exemplar nr. 1

52

ANEXA 6

RAPORT ASUPRA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL LA DATA DE

31 DECEMBRIE .....

Denumirea entităţii publice ...................

Nr. ......./data .................

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern

managerial şi control financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

subsemnatul ........................... (numele şi prenumele), în calitate de .................. (denumirea funcţiei de

conducător al entităţii publice), declar că ............... (denumirea entităţii publice) dispune de un sistem

de control intern managerial ale cărui concepere şi aplicare ............... (permit/permit parţial/nu permit)

conducerii ............. (şi, după caz, consiliului de administraţie) să furnizeze o asigurare rezonabilă că

fondurile publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice au fost utilizate în

condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate.

Această declaraţie se întemeiază pe o apreciere realistă, corectă, completă şi demnă de încredere

asupra sistemului de control intern managerial al entităţii, formulată în baza autoevaluării acestuia.

Sistemul de control intern managerial ...................... (cuprinde/cuprinde parţial/nu cuprinde)

mecanisme de autocontrol, iar aplicarea măsurilor privind creşterea eficacităţii acestuia ...............

(are/nu are) la bază evaluarea riscurilor.

În acest caz, menţionez următoarele:

- Comisia de monitorizare .................... (este/nu este) actualizată;

- Echipa de gestionare a riscurilor .................... (este/nu este) actualizată;

- Registrul riscurilor la nivelul entităţii, condus de secretarul Echipei de gestionare a riscurilor

.................... (este/nu este) actualizat;

- procedurile formalizate, elaborate şi actualizate, sunt în proporţie de ........% din totalul activităţilor

procedurabile inventariate ........... (număr), precizate în anexa nr. 3 la ordin, cap. I, rândul 7;

- Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, actualizat, ......................

(cuprinde/nu cuprinde), în mod distinct acţiuni de perfecţionare profesională a personalului de

conducere, execuţie şi a auditorilor interni în activităţile realizate de Comisia de monitorizare;

- în cadrul entităţii publice .................... (există/nu există) compartiment de audit intern şi acesta este

................... (funcţional/nefuncţional), .............. (fiind/nefiind) compus din minim două persoane.

Precizez că declaraţiile cuprinse în prezentul raport sunt formulate prin asumarea responsabilităţii

manageriale şi au drept temei datele, informaţiile şi constatările consemnate în documentaţia aferentă

autoevaluării sistemului de control intern managerial, deţinută în cadrul ......................... (denumirea

entităţii publice), precum şi în rapoartele de audit intern şi extern.

Prezentul raport s-a elaborat în conformitate cu Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi

prezentarea raportului asupra sistemului de control intern managerial, prevăzute în anexa nr. 4 la

Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern

managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând standardele de

control intern managerial la entităţile publice.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 53

Exemplar nr. 1

53

Pe baza rezultatelor autoevaluării, apreciez că la data de 31 decembrie 20..., sistemul de control intern

managerial al ................. (denumirea entităţii publice) este ................. (conform/parţial

conform/neconform) cu standardele cuprinse în Codul controlului intern managerial.

Din analiza rapoartelor asupra sistemului de control intern managerial transmise ordonatorului

................ (principal/secundar) de credite de către ordonatorii ................. (secundari şi/sau terţiari) de

credite, direct subordonaţi, rezultă că:

- (nr.) entităţi au sistemul conform;

- (nr.) entităţi au sistemul parţial conform;

- (nr.) entităţi au sistemul neconform.

..................

(funcţia)

(numele şi prenumele)

(semnătura şi ştampila)

NOTĂ:

Declaraţiile conducătorului entităţii publice trebuie să fie corelate atât între ele, cât şi cu conţinutul

anexei nr. 3 la ordin şi anexelor nr. 4.1 şi 4.2 la instrucţiuni.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 54

Exemplar nr. 1

54

ANEXA 7

CHESTIONARUL DE AUTOEVALUARE A STADIULUI DE IMPLEMENTARE A

STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL

Compartiment ................... Conducător de compartiment,

.......................

(numele, prenumele, funcţia/semnătura/data)

Criterii generale de evaluare a stadiului implementării standardului1)

Răspuns şi explicaţii2)

La nivelul

compartimentului

standardul este3)

:

Da/Nu4)

Explicaţie

asociată

răspunsului

I/PI/NI

1 2 3 4

I. MEDIUL DE CONTROL


A fost comunicat personalului un cod de conduită, care stabileşte reguli

de comportament etic în realizarea atribuţiilor de serviciu, aplicabil atât

personalului de conducere, cât şi celui de execuţie din cadrul

compartimentului?

Salariaţii beneficiază de consiliere etică şi li se aplică un sistem de

monitorizare a respectării normelor de conduită?

În cazul semnalării unor neregularităţi, conducătorul de compartiment a

întreprins cercetările adecvate în scopul elucidării acestora şi a aplicat

măsurile care se impun?

Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini

Personalului îi sunt aduse la cunoştinţă documentele

elaborate/actualizate privind misiunea entităţii, regulamentele interne şi

fişele posturilor?

Au fost identificate şi inventariate funcţiile considerate ca fiind în mod

special expuse la corupţie?

Au fost luate măsuri de control adecvate şi suficiente pentru

administrarea şi gestionarea funcţiilor sensibile?

Standardul 3 - Competenţa, performanţa

Au fost analizate şi stabilite cunoştinţele şi aptitudinile necesare în

vederea îndeplinirii sarcinilor/atribuţiilor asociate fiecărui post?

Sunt identificate nevoile de perfecţionare a pregătirii profesionale a

personalului?

Sunt elaborate şi realizate programe de pregătire profesională a

personalului, conform nevoilor de perfecţionare identificate anterior?

Standardul 4 - Structura organizatorică

Sunt efectuate analize, la nivelul principalelor activităţi, în scopul

identificării eventualelor disfuncţionalităţi în fixarea sarcinilor de lucru



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 55

Exemplar nr. 1

55

individuale prin fişele posturilor şi în stabilirea atribuţiilor

compartimentului?

Structura organizatorică asigură funcţionarea circuitelor şi fluxurilor

informaţionale necesare supravegherii şi realizării activităţilor proprii?

Actele de delegare sunt conforme cu prevederile legale şi cerinţele

procedurale aprobate?

II. PERFORMANŢE ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI


Sunt stabilite obiectivele specifice la nivelul compartimentului?

Obiectivele sunt astfel stabilite încât să răspundă pachetului de cerinţe

SMART? Unde: S - precise; M - măsurabile şi verificabile; A -

necesare; R - realiste; T - cu termen de realizare.

Sunt reevaluate obiectivele specifice atunci când se constată modificări

ale ipotezelor/premiselor care au stat la baza fixării acestora?


Resursele alocate sunt astfel repartizate încât să asigure activităţile

necesare realizării obiectivelor specifice compartimentului?

În cazul modificării obiectivelor specifice, sunt stabilite măsurile

necesare pentru încadrarea în resursele repartizate?

Sunt adoptate măsuri de coordonare a deciziilor şi activităţilor

compartimentului cu cele ale altor compartimente, în scopul asigurării

convergenţei şi coerenţei acestora?

Standardul 7 - Monitorizarea performanţelor

Este instituit un sistem de monitorizare şi raportare a performanţelor, pe

baza indicatorilor asociaţi obiectivelor specifice?

Indicatorii cantitativi şi calitativi, asociaţi obiectivelor specifice, sunt

măsurabili, specifici, accesibili, relevanţi şi stabiliţi pentru o anumită

durată în timp?

Atunci când necesităţile o impun, se efectuează o reevaluare a relevanţei

indicatorilor asociaţi obiectivelor specifice, în scopul operării corecţiilor

cuvenite?

Standardul 8 - Managementul riscului

Sunt identificate şi evaluate/reevaluate principalele riscuri, proprii

obiectivelor compartimentului şi activităţilor derulate în cadrul acestuia?

Sunt stabilite măsuri de gestionare a riscurilor identificate şi evaluate la

nivelul activităţilor din cadrul compartimentului?

Este asigurată completarea/actualizarea registrului riscurilor?

III. ACTIVITĂŢI DE CONTROL


Pentru activităţile proprii au fost elaborate şi actualizate proceduri

formalizate?

Funcţiile de iniţiere, verificare şi aprobare a operaţiunilor sunt funcţii

separate şi exercitate de persoane diferite?

În situaţia în care, din cauza unor circumstanţe deosebite, apar abateri

faţă de procedurile stabilite, se întocmesc documente adecvate, aprobate

la nivel corespunzător, înainte de efectuarea operaţiunilor?



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 56

Exemplar nr. 1

56


Managerii supraveghează şi supervizează activităţile care intră în

responsabilitatea lor directă?

Supravegherea şi supervizarea activităţilor este documentată în mod

adecvat?

Sunt instituite controale suficiente şi adecvate de supraveghere pentru

activităţile care implică un grad ridicat de expunere la risc?

Standardul 11 - Continuitatea activităţii

Sunt inventariate situaţiile generatoare de întreruperi în derularea

activităţilor?

Sunt stabilite şi aplicate măsuri pentru asigurarea continuităţii activităţii,

în cazul apariţiei unor situaţii generatoare de întreruperi?

Măsurile cuprinse în planul de continuitate a activităţii sunt supuse

periodic revizuirii?

IV. INFORMAREA ŞI COMUNICAREA

Standardul 12 - Informarea şi comunicarea

Au fost stabilite tipurile de informaţii, conţinutul, calitatea, frecvenţa,

sursele şi destinatarii acestora, astfel încât personalul de conducere şi cel

de execuţie, prin primirea şi transmiterea informaţiilor, să îşi poată

îndeplini sarcinile de serviciu?

Circuitele informaţionale (traseele pe care circulă informaţiile) asigură o

difuzare rapidă, fluentă şi precisă a informaţiilor, astfel încât acestea să

ajungă la timp la utilizatori?

Sunt stabilite canale adecvate de comunicare prin care managerii şi

personalul de execuţie din cadrul unui compartiment să fie informaţi cu

privire la proiectele de decizii sau iniţiative, adoptate la nivelul altor

compartimente, care le-ar putea afecta sarcinile şi responsabilităţile?

Standardul 13 - Gestionarea documentelor

Sunt aplicate proceduri pentru înregistrarea, expedierea, redactarea,

clasificarea, îndosarierea, protejarea şi arhivarea documentelor interne şi

externe?

Sunt implementate măsuri de securitate pentru protejarea documentelor

împotriva distrugerii, furtului, pierderii, incendiului etc.?

Reglementările legale în vigoare cu privire la manipularea şi depozitarea

informaţiilor clasificate sunt cunoscute şi aplicate în practică?

Standardul 14 - Raportarea contabilă şi financiară

Procedurile contabile sunt elaborate/actualizate în concordanţă cu

prevederile normative aplicabile domeniului financiar-contabil?

Procedurile contabile sunt aplicate în mod corespunzător?

Sunt instituite suficiente controale pentru a asigura corecta aplicare a

politicilor, normelor şi procedurilor contabile, precum şi a prevederilor

normative aplicabile domeniului financiar-contabil?

V. EVALUARE ŞI AUDIT

Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern managerial

Conducătorul compartimentului realizează, anual, operaţiunea de

autoevaluare a subsistemului de control intern managerial?



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 57

Exemplar nr. 1

57

Operaţiunea de autoevaluare a subsistemului de control intern

managerial are drept rezultat date, informaţii şi constatări pertinente

necesare luării de decizii operaţionale, precum şi raportării?

Operaţiunea de autoevaluare a sistemului de control intern managerial

este finalizată prin întocmirea de către conducătorul entităţii a raportului

anual asupra sistemului de control intern managerial?


Compartimentul de audit intern execută, în afara misiunilor de asigurare,

planificate şi aprobate de manager, şi misiuni de consiliere privind

pregătirea procesului de autoevaluare a sistemului de control intern

managerial al compartimentului?

Compartimentul de audit intern dispune de suficient personal pentru a

realiza integral programul anual de audit?

Compartimentul de audit intern întocmeşte rapoarte periodice cu privire

la acţiunile/activităţile desfăşurate?

Concluzii cu privire la stadiul de implementare a standardelor de control intern managerial:

...............................................................

Măsuri de adoptat:

...............................................................

1)Pe lângă criteriile generale de evaluare a stadiului implementării standardului, Comisia de

monitorizare poate defini şi include în Chestionarul de autoevaluare şi criterii specifice proprii.

2)Fiecare răspuns din coloana 1 la "Criteriile generale de evaluare a stadiului implementării

standardului" se motivează în coloana 3 "Explicaţie asociată răspunsului" şi se probează cu

documente justificative corespunzătoare.

3)Un standard aplicabil la nivelul compartimentului se consideră a fi:

- implementat (I), atunci când, la fiecare dintre criteriile generale de evaluare aferente standardului s-

a răspuns cu "DA";

- parţial implementat (PI), atunci când la cel puţin unul dintre criteriile generale de evaluare aferente

standardului s-a răspuns cu "NU";

- neimplementat (NI), atunci când la fiecare dintre criteriile generale de evaluare aferente

standardului s-a răspuns cu "NU".

4)În cazul criteriilor generale de evaluare aferente standardelor neaplicabile unui anumit

compartiment, în coloana 2 se precizează "neaplicabil" în dreptul fiecărui criteriu general de

evaluare al acelui standard, prin acronimul "NA", şi se motivează în coloana 3 "Explicaţie asociată

răspunsului". La nivelul unui compartiment pot fi considerate neaplicabile numai standardele: 14

"Raportarea contabilă şi financiară" şi 16 "Auditul intern", cu respectarea condiţiei ca la nivelul

entităţii toate standardele să fie aplicabile.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 58

Exemplar nr. 1

58

ANEXA 8

SITUAȚIA SINTETICĂ A REZULTATELOR EVALUĂRII

Denumirea entităţii publice ...........

Aprobat

Preşedintele structurii,

..........................

(numele, prenumele/funcţia/semnătura/data)

Denumirea standardului

Numărul

compartimentelor

în care standardul

este aplicabil

din care,

compartimente

în care

standardul este:

La nivelul

entităţii

publice

standardul

este:

I*) PI NI I/PI/NI

1 2 3 4 5 6

Total număr compartimente =

I. Mediul de control


Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini

Standardul 3 - Competenţa, performanţa

Standardul 4 - Structura organizatorică

II. Performanţe şi managementul riscului



Standardul 7 - Monitorizarea performanţelor

Standardul 8 - Managementul riscului

III. Activităţi de control



Standardul 11 - Continuitatea activităţii

IV. Informarea şi comunicarea

Standardul 12 - Informarea şi comunicarea

Standardul 13 - Gestionarea documentelor

Standardul 14 - Raportarea contabilă şi financiară

V. Evaluare şi audit



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 59

Exemplar nr. 1

59

Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control

intern managerial


Gradul de conformitate a sistemului de control intern managerial cu standardele:

...............................................................

Măsuri de adoptat:

...............................................................

Elaborat:

.........................

Secretarul Comisiei de monitorizare

_______

*) La nivelul entităţii publice, un standard de control intern managerial se consideră că este:

- implementat (I), dacă numărul compartimentelor specificat în coloana 3, pe rândul corespunzător

acelui standard, reprezintă cel puţin 90% din numărul compartimentelor precizate în coloana 2, pe

acelaşi rând;

- parţial implementat (PI), dacă numărul compartimentelor specificat în coloana 3, pe rândul

corespunzător acelui standard, reprezintă între 41% şi 89% din numărul compartimentelor precizate în

coloana 2, pe acelaşi rând;

- neimplementat (NI), dacă numărul compartimentelor specificat în coloana 3, pe rândul corespunzător

acelui standard, nu depăşeşte 40% din numărul compartimentelor precizate în coloana 2, pe acelaşi

rând.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 60

Exemplar nr. 1

60

ANEXA 9

Etapele procesului de implementare a SCMI

ETAPA 1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice ale instituției publice

Standardele ale căror cerinţe vor fi avute în vedere sunt:

Standardul 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Standardul 5 – OBIECTIVE

Standardul 6– PLANIFICAREA

Stabilirea obiectivelor este responsabilitatea conducerii instituției publice, iar responsabilitatea

realizării acestora este atât de competența conducerii cât și a angajaților.

Conducerea transpune obiectivele generale în obiective specifice și în rezultate așteptate și le

comunică salariaților.

Conducerea instituției publice realizează planuri/programe de activitate pentru atingerea

obiectivelor, cu maximul de resurse posibil de alocat;

Resursele sunt identificate și repartizate pornind de la nevoile pentru realizarea obiectivelor;

Conducerea actualizează/reevaluează obiectivele, în cazul în care se modifică

ipotezele/premisele care au stat la baza fixării lor.

Obiectivele trebuie definite astfel încât să răspundă pachetului de cerințe S.M.A.R.T.5

ETAPA 2. Identificarea activităţilor/acțiunilor necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite

Standardele avute în vedere:

Standardul 2 – ATRIBUŢII, FUNCŢII, SARCINI

Standardul 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Standardul 6 – PLANIFICAREA

Standardul 11– CONTINUITATEA ACTIVITĂȚII

Membrii Structurii SCMI identifică activităţile şi acţiunile necesare pentru realizarea

obiectivelor;

Membrii structurii identifică principalele amenințări care pot conduce la discontinuități în

activități și întocmește un plan de continuare a activității;

Membrii structurii SCMI analizează atribuţiile, funcţiile şi sarcinile, stabilite pe posturi prin

structura organizatorică şi se asigură de existenţa separaţiei atribuţiilor, de prevederi privind

continuitatea activităţii şi de accesul la resursele necesare pentru desfăşurarea acestora;

5 S- Precise (engleză - Specific), M – Măsurabile și verificabile; A – Necesare (en. Appropriate); R – Realiste; T – cu

termen de realizare (en. Time - dependent)



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 61

Exemplar nr. 1

61

Separarea atribuțiilor și responsabilităților este una dintre modalitățile prin care se reduce

riscul de eroare, fraudă, încălcarea legislației, precum și riscul de a nu putea detecta aceste

nereguli.

ETAPA 3. Stabilirea indicatorilor de rezultat și de performanță pe activitățile și pe obiectivele

specifice instituției și descrierea arhitecturii SCMI

Standardele avute în vedere:

Standardul 1 – ETICA ȘI INTEGRITATEA

Standardul 3 – COMPETENȚA, PERFORMANȚA

Standardul 2 – ATRIBUŢII, FUNCŢII, SARCINI

Standardul 6 – PLANIFICAREA

Membrii Structurii SCMI stabilesc forma/arhitectura sistemului de control managerial care va

fi implementată în cadrul unității.

Membrii Structurii SCMI se implică în stabilirea responsabilităţilor pentru elaborarea şi/sau

actualizarea unui cod de etică şi integritate profesională şi a indicatorilor de rezultat sau a

indicatorilor de performanţă pentru toate activităţile asociate obiectivelor.

Împreună cu conducătorul instituției publice se identifică funcţiile sensibile din cadrul

organizaţiei, ştiind că acestea sunt acele funcţii/activităţi legate de personalul instituției şi cu

implicaţii financiare.



Romano Kher




Romano Kher

Ediţia I

Nr. de ex : 3

Comisia SCIM

Cod: P.O. 24

Revizia -

Nr. de ex : -

pg. 62

Exemplar nr. 1

62

11. CUPRINS

Nr.crt. Denumirea componentei din cadrul procedurii operaționale Pag.

1 Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea și aprobarea ediției sau, după caz, a

reviziei procedurii operaționale

1

2 Situația edițiilor și a reviziilor în cadrul procedurii operaționale 1

3 Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediția sau, după caz, revizia procedurii

operaționale

2

4 Scopul procedurii operaționale 3

5 Domeniul de aplicare 4

6 Documente de referință 4

7 Definiții și abrevieri 5

8 Procedura operaţională privind implementarea și dezvoltarea sistemului de control

intern/managerial în cadrul Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher 7

9 Responsabilități 8

10 Anexe

9

10.1 ANEXA. 1: CODUL CONTROLULUI INTERN MANAGERIAL AL

ENTITĂȚILOR PUBLICE 9

10.2 ANEXA nr. 2: MODEL PROCEDURĂ FORMALIZATĂ. Precizări cu privire la

elaborarea unei proceduri formalizat 36

10.3 ANEXA 3 ELABORARE REGISTRUL DE RISCURI

46

10.4 ANEXA 4: SITUAȚIA CENTRALIZATOARE PRIVIND STADIUL

IMPLEMENTĂRII ȘI DEZVOLTĂRII SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

MANAGERIAL LA DATA DE ...........

47

10.5 ANEXA 5: INSTRUCŢIUNI PRIVIND ÎNTOCMIREA, APROBAREA ŞI

PREZENTAREA RAPORTULUI ASUPRA SISTEMULUI DE CONTROL

INTERN MANAGERIAL

50

10.6 ANEXA 6: RAPORT ASUPRA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

MANAGERIAL LA DATA DE 31 DECEMBRIE ..... 52

10.7 ANEXA 7 CHESTIONARUL DE AUTOEVALUARE A STADIULUI DE

IMPLEMENTARE A STANDARDELOR DE CONTROL INTERN

MANAGERIAL

54

10.8 ANEXA 8 SITUAȚIA SINTETICĂ A REZULTATELOR EVALUĂRII

58

10.9 ANEXA 9 ETAPELE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SCMI 60

11 Cuprins

62

Procedura operațională nr. 10 privind Programul de dezvoltare a sistemului de

management și control la Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, aprobată

prin Decizia nr. 55/20.04.2015 a fost abrogată prin Decizia nr.37/02.08.2016.

1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VER...

Documents

Transcript of 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VER...