Anexa 10 la Contract nr. 24N/2019 Contractor:INCD URBAN-INCERC Cod fiscal : R026752660 (anexa la procesul verbal de avizare internă nr.33/31.0S.2021)

Avizat, DIRECTOR D

Contractul nr.: 24N/2019

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI

Proiectul: Soluţii sustenabile pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii populaţiei În conceptul inovării deschise şi a prezervării mediului Înconjurător Faza 11: Jntervalidare numerică preliminară a modelului matematic multiparametric pentru evaluarea con/ortului termic şi a calităţii aerului interior Termen de încheiere a fazei: 31.05.2021

1:. Obiectivul proiectului: Prezentul proiect are ca obiectiv central dezvoltarea unor tehnici de valorificare a deşeurilor agricole şi a sub-produselor industriale În domeniul construcţiilor sustenabile, În vederea prezervării mediului Înconjurător, cu un puternic impact asupra calităţii mediului interior construit, vizând În special asigurarea sănătăţii şi securităţii populaţiei.

2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

~ Studiu privind stadiul actual de cunoaştere şi utilizare a deşeurilor agricole, a micro­şi macro-sferelor minerale şi sintetice şi a deşeuri lor industriale, la realizarea de eco­materiale durabile, eficiente energetic;

~ Cercetări privind stadiul actual al cunoaşterii În domeniul asigurării sănătăţii şi

securităţii populaţiei prin utilizare de materiale avansate şi ecologice; ~ Studiu privind elaborarea de reţete de bază pentru produse de finisare/protecţie cu

adaos din deşeuri vegetale rezultate la obţinerea uleiurilor de floarea soarelui;

~ Proiectare şi realizare/implementare Stand experimental la scară naturală (Si) cu posibilitatea monitorizării parametrilor mediului interior şi a variaţiei degajărilor de poluanţi conform unui profil prestabilit;

~ Studiu privind evaluarea potenţialului subproduselor industriale ca materiale alternative pentru produse inovative utilizate in infrastructuri / construcţii şi

elaborare reţete de bază pentru produse de finisare/protecţie cu adaosuri din deşeuri agricole vegetale şi/sau animale;

~ Elaborarea de sisteme multistrat din produse de finisare/protecţie cu adaos din deşeuri vegetale rezultate la obţinerea uleiurilor de floarea soarelui. Testarea proprietăţilor termoizolatoare;

~ Concepere model matematic multiparametric pentru evaluarea confortului termic şi a calităţii aerului interior pentru diferite strategii de ventilare. Activităţi

experimentale pe suportul Si (sezon rece); ~ Valorificarea deşeurilor În industria materialelor de construcţii şi analize economice

de tip LCA. Elaborarea de sisteme multistrat din produse de finisare/protecţie cu adaos de deşeuri agricole, vegetale şi/sau animale, cu testarea proprietăţilor

termoizolatoare; ~ Creşterea complexităţii modelului matematic multiparametric prin integrarea unor

funcţii de transfer aferente poluanţilor uzuali. Activităţi experimentale pe suportul Si (sezon cald);

~ Evaluare parametrică de durabilitate şi microstructurală, scenarii comparative (ante­şi post-tratament) de comportament În corelare cu factorii cauzali În diferite condiţii de mediu. Elaborarea de sisteme multistrat de finisare/protecţie cu adaosuri mixte din deşeuri agricole (vegetale) animale), ş.a. Testarea proprietăţilor termoizolatoare;

~ Intervalidare numerică preliminară a modelului matematic multiparametric pentru evaluarea confortului termic şi a calÎtăţii aerului interior;

~ Cercetări experimentale pentru elaborarea de produse/sisteme de finisare cu adaosuri din deşeuri agricole, ş.a., cu potenţial de protecţie a construcţiilor la factori agresivi/corozivi de mediu. Analiza impactului economic al introducerii pe piaţă de noi tipuri de materiale eco-durabile, cuantificarea incertitudinilor;

~ Cercetări experimentale privind comportarea sistemelor de finisare/protecţie cu adaosuri din deşeuri agricole ş.a, la solicitări agresive de mediu simulate În condiţii accelerate de laborator (rezultate parţiale);

~ Concept, dimensionare, proiectare şi realizare Stand experimental (S2), pentru evaluarea emisiilor din materiale şi structuri complexe de construcţii/ materiale cu adaosuri din deşeuri agricole;

~ Studiu privind durabilitatea materialelor inovatoare de finisare/protecţie cu adaosuri din deşeuri agricole ş.a, la acţiunea factorilor de mediu "in situ" şi În condiţii

accelerate de laborator (rezultate finale). Evaluarea strategiilor de transfer tehnologic de tip "know-how" către mediul privat pentru promovarea produselor inovative;

~ Validare experimentală model matematic multiparametric pentru evaluarea confortului termic şi 3 calităţii aerului interior pentru diferite strategii de ventilare. Experimente pe suportul S2 pentru stabilirea profilului de emisie a poluanţilor degajaţi de diferite materiale şi structuri complexe;

~ Cercetări privind caracteristicile de izolare termică a sistemelor de finisare/protecţie cu adaosuri din deşeuri agricole ş.a, ulterior acţiunii factorilor agresivi/corozivi de mediu;

~ Definirea şi configurarea unor elemente de proiectare a unui algoritm tehnologic eco­sustenabil de valorificare a nano-materialelor şi subproduselor industriale;

~ Instrument inovativ de lucru (model matematic multiparametric validat experimental) care să contribuie la asigurarea unui mediu construit sănătos. Iniţierea unui serviciu inovator de evaluare a calităţii aerului interior;

~ Sinteza cercetărilor privind materialele inovatoare cu adaosuri din deşeuri. Principii de bază privind realizarea, condiţii şi domenii de utilizare recomandate. Ghid de bune practici privind valorificarea eficientă deşeurilor industriale.

3. Obiectivul fazei: Intervalidare numerică preliminară a modelului matematic multiparametric pentru evaluarea confortului termic şi a calităţii aerului interior

4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: • Algoritmi şi scheme logice În vederea implementării modelului matematic sub forma

unui instrument de lucru, pentru facilitarea validărilor;

• Simularea În paralel a unor studii de caz reprezentative pe (a) modelul matematic inovativ şi (b) pe programe de calcul existente (În general, programe cu algoritm uni­parametric);

• Analiza comparativă a rezultatelor obţinute, În vederea validării preliminare a modelului matematic;

• Realizarea unei prime bucle de feedback În procesul de elaborare a noului mode!.

5. Rezumatul fazei:

Una dintre numeroasele provocări complexe pe care oraşele trebuie să le gestioneze eficient este calitatea aerului (Shaw et aL, 2020). Poluarea aerului În zonele urbane este asociată cu o gamă largă de efecte asupra sănătăţii oamenilor, În special probleme respiratorii sau cardiovasculare (Chamseddine et aL, 2019; Shaw et aL, 2020; Zoran et aL, 2020; Brown et aL, 2021), estimări recente sugerând contribuţia atât a surselor din aerul exterior cât şi a celor din mediul interior (Shaw et aL, 2020; Brown et aL, 2021), nivelul de expunere fiind o caracteristică a activităţilor umane şi a mediului natural.

Deoarece preocupările legate de sănătatea umană constituie nucleul misiunii de durabilitate, sănătatea şi dezvoltarea durabilă sunt strâns legate Între ele. Două obiective privind dezvoltarea durabilă (000) specifică În mod direct poluarea aerului, fiind recunoscute ca o preocupare urgentă a durabilităţii, şi anume: obiectivul OOD 3.9 - reducerea substanţială a impactului asupra sănătăţii din substanţele periculoase, În cadrul ODD 3 - Sănătate şi

bunăstare pentru oameni şi obiectivul OOD 11.6 - reducerea impactului negativ al oraşelor asupra oamenilor, În cadrul ODD 11 - Oraşe şi comunităţi durabile (Rafaj et al., 2018), interdependenţa fiind prezentată schematic În fig.l.

Fig.llnterdependenţa dintre calitatea aerului, sănătatea oamenilor şi obiectivele dezvoltării durabile

Algoritmi şi scheme logice În vederea implementării modelului matematic sub forma unui instrument de lucru, pentru facilitarea validărllor

Tn cadrul acestei faze el fost dezvoltat algoritmul de implementare a modelului matematic sub forma unui instrument de lucru, de simulare a evoluţiei concentraţiei de poluanţi - compuşi organici sau anorganici În fază gazoasă, În timp, sub acţiunea degajărilor interioare, a calităţii aerului exterior asigurat cu debit constant sau variabil. Acest program de simulare este de tip mono-zonă, cu concentraţie de poluant uniform distribuită În volumul analizat, şi poate fi utilizat, spre exemplu, pentru a determina rata adecvată de ventilare În anumite condiţii de calitate a aerului interior şi exterior, setate de utilizator. Algoritmul permite practic simularea următoarelor situaţii:

v' Determinarea evoluţiei concentraţiilor de poluanţi - substanţe organice/anorganice, la interiorul spaţiilor ocupate, În condiţiile În care În mediul ocupat nu sunt înregistrate degajări de noxe, acestea fiind doar transportate de la exterior, prin aportul de aer exterior introdus prin ventilare naturală sau mecanică. Spre exemplu, estimarea evoluţiei de substanţe În mediul ocupat, În cazul apariţiei unor probleme de poluare a aerului atmosferic (creşterile periodice ale concentraţiei de poluanţi asociaţi cu traficul auto, incendiu, accident cauzator de poluare atmosferică etc.).

v' Determinarea evoluţiei concentraţiilor de substanţe organice/anorganice, la interiorul spaţiilor ocupate, 7n condiţiile in care aerul exterior este lipsit de poluanţi sau degajările/aporturile interioare sunt mult peste valoarea acestora, înregistrată În mediul naturaL Spre exemplu, simularea unor procese de vopsire, ia interior, cu degajări

puternice de compuşi organici volatili, evoluţia În timp a concentraţiei de dioxid de carbon, ca urmare a proceselor fiziologice şi rezidenţiale (gătit etc.).

-/ Determinarea evoluţiei concentraţiilor de substanţe organice/anorganice, la interiorul spaţiilor ocupate, sub acţiunea compusă a calităţii variabile a aerului exterior şi

degajărilor interioare. Mai Întâi a fost realizată o sistematizare a câmpurilor de introducere a datelor utilizate

de către algoritmul de calcul dezvoltat În cadrul proiectului (fig.2).

Date intrare calcul

Mediu Incintă Degajări interioare

Fig. 2 Schema logică de identificare a datelor necesare şi departajarea acestora

pentru integrarea În cadrul algoritmului dezvoltat

În prezent, algoritmul este implementat pe suportul MS Office Excel ca program mono-zonă, cu prelucrarea datelor furnizate de staţia de monitorizare amplasată În cadrul platformei INCD URBAN - INCERC, cu discretizare fină, respectiv la nivel de minut (fig.3). Algoritmul permite Însă adaptarea la un pas de timp diferit, În acest sens fiind util cel de o oră, pentru a putea fi utilizate În calcul datele furnizate de reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului.

În cadrul figurii 3 este prezentată structura datelor de intrare referitoare la debitul de aer proaspăt şi concentraţiile Înregistrate de diferiţi compuşi care pot fi prezenţi În acesta: dioxidui de carbon, monoxidul de carbon, amoniac, oxid de azot, dioxid de azot, ozon, dioxid de sulf şi compuşi organici volatili. Se observă flexibilitatea instrumentului de lucru, care permite variaţii la nivel de minut a concentraţiei compuşilor chimiei În aerul exterior, modificarea debitului de aer proaspăt (fig. 3) precum şi introducerea unor degajări interioare, provenind din cadrul sistemului monitorizat (fig. 4). Schema logică de integrare a valorilor măsurate, În cadrul algoritmului, este prezentată În figura 5.

Valori .I~ concenlJ I dlimlcl tn leruI exterior $i ale

DAlE T1ME DATETIME DeIIit _ praaspIII:

[m3/hl

GREUTATEA MOlARA !cImaI] 44.011 28.011 17.0311 30.011 46.00551 481 64.0&61 92.141

03./19/21)21) 16:Il8:00 19-Ma,-20 02:08:25 PM 76.604 433 0.0 O 36 10 O

D.!I19/~021 . 16:O9:1lO l!1:'Ma,-20 ~:09:25 PM 76.604 433 0.0 O 36 10 O O 03/19/2022 16:10;00 19-Ma,-21) 02:10:25 PM 76.604 433 0.0 O 36 2 10 O O

03/19/2023 16:11;00 19-Ma,-20 02:11:25 IIM 76.604 433 0.0 O 36 2 10 O O 03/19/2024 16:12:00 19-M8,-20 02:12:25 IIM 76.604 433 0.0 O 36 2 10 O O 03/19/2025 16:13:00 19-M.,-20 02:13:25 IIM 76.604 433 0.0 O 36 2 10 O C

03/19/2026 16:14:00 19-M8,-21) 02:14:25 IIM 76.604 433 0.0 O 36 2 10 2 O li 03/19/2027 16:15:00 19-M .. ,-21) 02:1S:.l:S PM 76.604 430 0.0 O 31 2 S O O O

03/19/2028 16:16:00 19-M.,-20 02:16:25 PM 76.604 429 0.0 O 20 2 O O O fi/19/2029 16:17:00 19-M8,-20 02:17:25 PM 76.604 434 0.0 C 30 2 O O O 03/19/2030 16:18:00 19-Ma,-20 02:18:25 PM 76.604 437 0.0 O 29 2 4 O O O 03/19/2031 16:19:00 19-M .. ,-20 02:19:25 PM 76.604 440 0.0 Il 31 ; O O O 03/19/2032 16:20:00 19-M .... 20 02:20:25 PM 76.604 440 0.0 O ;S 3 O O O 03/19/2033 16:21:00 19-M .. ,-20 02:21:25 PM 76.604 437 0.0 O 29 2 O O O

03/19/21)34 16:22:00 19-Mar-20 02:22:25 PM 76.604 431 0.0 O 26 2 6 D O 03/19/2035 16:23:00 19-M .. ,-20 02:23:25 PM 76.604 429 CI.O O 29 2 3 O O O 03/19/2036 16:24:00 1!I-M .... 20 02:24:25 PM 76.604 429 0.0 O 34 4 O O O 03/19/2037 16:25:00 19-Ma,-20 02:25:25 PM 76.&:10' 439 0.0 O 29 6 O O O

Fig. 3 Date de intrare referitoare la aerul proaspăt introdus În incintă

Valori aledeaajirilor interioare Valori Echivatent C02 CO Ammonia Nitric Nitroeen OZOftI! S02 Acetone C02 Acetone Oxide Oioxide

[ppb) [JlClmin) tJlllmin} (J.IC!min) [JJClmin) (pgJmin) tpg/min1 [pg/min) tJJCImln) [ppr

58.osl

O O O O O a o o o o Cl o o o o o o 10000 649_6

~ .... ~ .. ~----._ .. . _- - -_&_-O 0\ o o o o O o 10000 638.4

o o o o o o o o 10000 636_2

o o o o o o o o 10000 634.1

O o O o o o o o 10000 631.9 O o o o o o o o 10000 629.8

O o o o o O o o 10000 627.8

o o o o o o o o 10000 625.8

o o o o o o o o 20000 623_8

o o o o o o o o 10000 621.

o o o o o o o o 10000 619. o n n n o o n o 10nnn fi1 7 "

Fig. 4 Date de intrare referitoare la degajăiile interioare de substanţe chimice

A2

.. ____ 1

Fig. 5 Schema logică de integrare a valorilor măsurate, În cadrul algoritmului

Valorile de intrare introduse prin metodele prezentate anterior sunt utilizate În asociere cu matricea de ecuaţii a modelului matematic, caracterizând evoluţia În timp a concentraţiei substanţelor chimice din volumul de control, analizat. În prezent, matricea este compusă din 8 ecuaţii, iar sistemul poate fi rezolvat prin metodele implementate În MS Office - Excel. Implementarea algoritmului este realizată prin aplicarea schemei logice prezentată În fig. 6, rezolvarea este automatizată prin utilizarea unor rutine implementate sub VBA (fig. 7) iar rezultatele sunt returnate la nivel de minut, putând fi preluate pentru operaţii specifice de postprocesare (calcule statistice, valori medii/minime/maxime, reprezentări grafice, diferite corelări etc.) (fig. 8).

Mediu: Conc2ntraţii CO2, CO, NH", NO, N021 03' S021 VOC, etc.

'-------r--.....J "LI Corectare in put r··· ..... 1 Afişare eroare -t----======__._

Incintă: Volum, temperatură, presiune, debit aer proaspăt, efo filtrare aer proaspăt, debit aer recirculat, efo filtrare recirculare, etc.

Degajări interioare: C02, CO, NH", NO, N02, 0'" 5021 VOC, etc

I TiP~OV I

_ ..... _ ....... _ ..... _ ..... _,

L. ..... _ ............. _ .. ~._ .................. _ ............... 1._. ___ ... __ . I

Preluare date

Rezolvare sistem ecuaţii

Afişare valori rezultate

Fig. 6 Schema logică pentru implementarea algoritmului matematic

.. - - - . - . • - -. - ------- • - • - • - • - • -=- .....--- • - • I va:umul iMInh!i lJ.U lm3~ O;ratit! IIIIUI. moiecui..-JI : •• Da' 1

BUTON PORNIRE CALCUL: 25 1C! Coef:c:em suPlimentlrde corectie 1 Presiunu acmosfel'iCll 10140D 1'.1 Co.!t'tr;,ent C!ln!!Cl:e vt!um (impa" (hsperscel 0.8

"" .. "" ... ." ..... = .... "".u"-, ----L_-'i..,""O!IIIcIl~:

1 - !-IVIIDrt.bili!i!Ife(~lMtriNriil!id!!ll

-: J =J=,I :J :J : j ; -. -. -. -. -. -. -. -. -. j VIIPri*~ .. CCllf.usldlîrliciil""'emriar IlIedcpilriloridcriDlrt: _"'_""'-_1" __ -... -..... "'"

.....,... DBII:"'''''''Icm. 1'" I- I::: 1:1 ...... 1 .. • 1- 1:'1"" 1'" 1_1: 1= 1"'- ISOl 1-1 ...,.. l __ i 1- IPI<>I IJI*, :..<>1 I .... J IJ!oOI IJ!oOI 1"" .... JI ........ jl"" .... JI"" ... I (I'If"""lI_I(I'If .... II"" ... 1

6lEUTA1L\MDI.MA 1 ....,1 ..... 1 luni ..... 1 ....... 1 .. 1 ...... 1 1 .....1

1 M/l91ZOZO 16:o&:QQ a. ..... r·:zc Ol:OI~U P'" ,. ... '" 0.0 ,. 1< • 1 t:l31:1/lD21 1&~ 19-M.r·2DG2:t\9:2S PM ,. ... ... DO " '" ""'" 7 03/19!lO25 16:1~1g.Met-"2CG2:14:2sPM ,. ... 43' O' .. " • """" • 031"''''''7 W!i:GO a-MIIr-2C 02:15:25 PJ.I 71. ... '" 0-: .. :0000 i tIS/:.IJ2O;;a 1&::6:00 a-uar-2Ii 02:16:25 Pa.! 75'" ... ::.G '" ""'" '1)5/:.9'2029 161.7:00 :.g.t.lllr-lC 0::17;25 P\I'. 1U.' ... " .. :0000 100.MnoJCI 11:!I:ao- :''''''r-2& 02:11:25 I'N ,."" ." 0.0 " o """'" , ""'/203' l~S !XI l,.ua"'2~02 :19:25 PM ,."" ... 0.0 01 ""'" • D>Jl''''''' lli:20~ :;,g.u.,.X D2:10:l5 PM ,....,. u, 0.0 " :0000 , OSn'/203S 161::)10 :'.M&lr-X~:21~.5 N ,. ... '" .. li a ""'" 5 O"~'/ZO)l n:2l;110 :''''Ma,.:l~ IU:U:25 IIM 75."" 'il 0.0 lJ .= 505/19/zo;s 16".25:00 ::'9·M.rk lC oa':25'M ,.....

'" 0.0 li lDClClO 7 ~~!~/20S6 11:24:00 :;.,.Maa-·2Q 02.:1':25 IIM " ... 1,;;" 0.0 " o :o:>'JCI 10"19/m7 1l::lS.aI i9-N ... 2CD.::::i.5:25PYo 75 .... '" O • II .... .. _ .... "~ ..........

Fig. 7 Interfaţa de introducere a datelor şi rulare a algoritmului implementat

Valori c:aIcuIate C02 CO Ammaaia Nitrk N"ttrOien Ozone S02 Acetone

OXide Dioxide (ppmJ (ppm] [ppm] (ppb] IppbJ Ippb) (ppbJ (ppb)

652 1.5 O 36 2 7 O 63.6 I 649.6848 1.484354 O 36 4. 7.031715 0.021143 67.226017 . -'-.' .- ... ~ " .... -- . ',-.

I 638.4707 1.408569 O 36 2 7.185332 0.123555 84.789145 I 636.2986 1.39389 O 36 2 7.215088 0.143392 88.191157 I 634.1176 1.379365 O 35.94714 2 7.170528 0.141876 91.557203 I 631.9492 1.365206 O 35.77855 2 7.147581 0.140376 94.887664 I 629.8565 1.351196 O 35.71746 2 7.103734 0.138892 98.182916 I 627.8117 1.337229 O 35.64645 2 7.070922 0.137424 101.44333

I 625.8321 1.323409 O 35.59733 2 7.027885 0.135971 104.66928 I 623.8675 1.309841 O 35.59101 2 6.985304 0.134534 112.1595

621.892 1.296417 O 35.52133 2 6.964316 0.133112 115.27216 619.874 1.283134 O 35.42068 2 6.954121 0.152848 118.35191

I 617.8561 1.269992 O 35.3528 2 6.912319 0.151232 121.39911 I 615.8596 1.256989 O 35.3385 2 6.881531 0.149633 120.11571 I 613.9898 1.244123 O 35.27149 2 6.872212 0.148051 121.44264

Fig. 8 Exportul valorilor rezultate din calcul

Intervalidarea numerică a modelului matematic, prin simularea În paralel a unor studii de caz reprezentative pe modelul matematic inovativ şi pe programe de calcul existente (În general, programe cu algoritm uniparametric)

În scopul intervalidării numerice a modelului matematic inovativ conceput În cadrul

prezentului proiect de cercetare, au fost identificate În literatura de specialitate următoarele

programe de calcul:

./ programul de calcul MCCEM (Multi- Chamber Concentration and Exposure Model)

dezvoltat pentru EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite ale Americii) şi

recenzat de experţi independenţi (sursa: https:/Iwww.epa.gov/tsca-screening-tools/multi­

chamber-concentration-and-exposure-model-mccem-version-12 );

./ pachetul software IAQX, dezvoltat de National Risk Management Research Laboratory

pentru EPA (sursa: https:/Iwww.epa.gov/air-research/simulation-tool-kit-indoor-air-guality­

and-inhalation-exposure-iagx );

./ programul CONT AM, dezvoltat de Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie al

Statelor Unite ale Americii (NIST), În prezent ajuns la versiunea 3.4 (sursa: CONTAM User

Guide and Program Documentation, NIST Technical Note 1887 Revision 1, NIST National

Institute of Standards and Technology, U.S. Department of Commerce

https:/Iwww.nist.gov/publications/contam-user-guide-and-program-documentation­

version-32 ). Este un program multizonal de analiză a calităţii aerului În spaţii interioare,

având posibilitatea determinării concentraţiei de contaminanţi şi a expunerii persoanelor din

clădiri.

Deoarece programele de calcul menţionate acceptă introducerea datelor la nivel de oră, a

fost crescută complexitatea programului realizat, fiind implementat şi un modul de calcul la

nivel orar, cum este prezentat În figura 9 (versiunea iniţială fiind realizată pentru calcul la

interval de timp de un minut).

I Date pomii I Volumul incintei 24.158 [m3] Corectie masa molecul~ra (1 = Da) I O Temperatura aerului 25 [e) Coefident suplimentar de corectie (1 = valoare neutra) (Intra I 1 Presiunea atmosferica 101400 [Pa] Coeficient corectie volum (impact dispersie) {1= valoare neutr 1 Densitate~ aerului 1.1846 [kg/m3] Pasul de timp O Inteml60 soc @C.IcuIOll'

Fig. 9 Adaptarea programului pentru a permite calculul orar

Definirea unui studiu de caz şi simularea pe programul de calcul al modelului matematic

inovativ dezvoltat in cadrul proiectului

În urma analizei comparative a programelor de calcul enumerate anterior şi a capacităţii

acestora de prelucrare a datelor, este definit un studiu de caz caracterizat de următorii

parametri:

.;' volumul incintei - 24,158 m3

.;' temperatura aerului - 25°(;

.;' presiunea atmosferică - 101400 Pa;

.;' concentraţia iniţială a compusului chimic utilizat În scopul validării - O [~g/m3];

.;' degajarea compusului chimic utilizat În scopul validării: este introdusă În simulare o

degajare fictivă de isobutilenă, compus chimic care este utilizat de unele surse

bibliografice ca referinţă pentru raportarea nivelurilor de compuşi organici volatili, de

100.000 [~g/minL ceea ce este echivalent cu 6.000.000 [~g/oră] sau 6.000 [mg/h]

(programele utilizate În scopul intervalidării solicită datele de intrare În diferite moduri /

unităţi de măsură);

.;' profilul degajării este de 3 ore cu degajare constantă, conform figurii 10;

.;' debitul de aer proaspăt este constant, de 12,079 [m3/h] (0,5 schimburi de aer/oră);

~ ~ 'E ~ o ~

.~ ~ ; 'ii; " Q

701)1)

6C;'O

S())O

"IOJ

3<m

2000

1000

o 1 1 3 4 S G 7 8 9 10 11 12 t3 \ 4 15 15 17 ~ 1~ l~ 11 12 23

Ir.tfrvah! l de tim~ ~i!"uiat [!~!

Fig. 10 Profilul degajării interioare utilizat În scopul intervalidării

Datele de intrare sunt introduse În programul de calcul- după cum se prezintă În fig. 11. În

partea dreaptă a figurii se pot observa valorile rezultate, În ppb. Pentru a facilita utilizarea

datelor furnizate de echipamentele uzuale de monitorizare a calităţii aerului interior,

programul realizează automat conversia valorilor la modificarea unităţilor de măsură. Pentru

compararea valorilor rezultate cu cele obţinute de alte programe de calcul, se observă că

sunt mai utile valorile exprimate În mg/m3, deoarece programele dedicate specialiştilor

folosesc exprimarea masică. Din acest motiv, este exportată din program şi variaţia orară a

concentraţiei, În mg/m3.

1_ ......... --..........

_it __ ':lIIai1R_

, • __ "aDam 1HIr2002:0USPM 1Z.07S

'03IIMlIR'I1IlO!OD~ROUF!'lM 2078 :l~.'IHID""""'ti.: .. :i!SPM !l',M 4~1t1I:OD~~F'M 'I2.O?S & ..... -aR. 1Wbr-2do.<:'I2:2SPM ..um 8~"It13:OD'lt-Mlr-ZDC21I2!5PM ~ I T __ .'M:GD~~2S"" i:t.mS

e1J3rlSf2llr.1rctoD1I-MIr-2D<e1t2!5PM ','.:ms S83r8IIDZI ..... 1!I-M.4(j~fIM tms 'OO3h!f2III2:!"t17:OIJ~02:1J:Z!5PM tum lIaM11X __ ..,...,....~_PM 1I.IiRS

12·~I.~"....,...OMUSPfII '"Z.81! 11 G3I'WZDSIaz.'u. ......... OZ:Da5.... lZDlS 11~; aZtOD 'B-MIr-2IIM.2tZ5PJ111 1t073 1503r1a1Di1eaw ....... L':t-t.tll5JlM 1UrlI .000000000000t23t0'IS-NIr-2IIR:t3::lSPM 1t073 17 ..... __ ..... 2II1R:24I'2SJ'M 'RJDI

.o:nfZII:JitalDlI-fW.:mR2Q5PM 1l.07S 11 "...-m~ .. 2'!OPM '2071 20 ..,.....,...D2:Z1'2!5PM '2'"' Z1 1S-Moo-2O:Ii!_PM t07l !! ~~'lS2SPM '2075 ZI ~DMO:2!lFIM 1lmI 211 a-M.lO~:tt2SPfo.·"r.1m

.. .0 .. "' "

o 1JDOOD O O 01I11III Q O

- u- Ui3OD - O O • O • · • O

• O · O

• O · · O . ... ... . ... ."" .....

• · .-O O O O O

• O

• , • O O O O ·

G olii21ln ........ ' - Od2Sll! ........ , O n .. 22 G O :nsa.n G O~d8 O 1) .. \~ ."" ... .......

''''')1 O __

O ..... O IITJI:m 0417." ....... O ... _

O O ....... ... "'" 01U1414 .m_ 0."'" z ..

\21S42 ::1113 \5S3l 11151

c \72SI 1, :;",15 ,. \I!SI 4. ....

t"'21lM3; C' • .:I41 . ......

Fig. 11 Datele introduse şi rezultatele obţinute prin rularea programului propriu

Simularea În paralel a studiului de caz reprezentativ, prin utilizarea programului de calcul MCCEM: Multi-Chamber Concentration and Exposure Model (MeCEM version 1.2)

Programul de calcul MCCEM estimează concentraţiile medii şi maxime, din aerul interior, ale

substanţelor chimice degajate din produse sau materiale din case, apartamente sau alte

reşedinţe (sursa: https://www.epa.gov/tsca-screening-tools/multi-chamber-concentration­

and-exposure-model-mccem-version-12). Bibliotecile de date conţinute În MCCEM sunt

limitate la setări rezidenţiale, modelul putând fi utilizat pentru evaluarea altor medii

interioare, dacă utilizatorul poate furniza intrările necesare. Programul este disponibil

pentru utilizare Într-un mediu de operare Windows 95 şi pentru că nu este incompatibil cu

platformele moderne de calcul, a fost necesară instalarea şi utilizarea unui software de

virtualizare. În acest sens a fost ales Gracle VM Virtual Box, care permite instalarea şi rularea

pe un sistem modern a unor sisteme de operare incompatibile cu platformele hardware

actuale (fig.12-13). Compatibilitatea exclusivă a programului MCCEM cu platforma Windows

95 face extrem de puţin probabilă utilizarea acestui software de către specialiştii În domeniu,

instalarea şi rularea acestuia fiind În sine o provocare, după cum este documentat În figurile

prezentate În lucrarea in extenso.

iII_ ""'-MIIIrf:I "" ... ~... »-..z, ..... ~ ... ,O..tW -- ..... ii_ -.-'" _",-,MIa!'; I'\t'd:;,:KYII,.....,. 1..GI) ID!SIcinSrr~ ~~~ .. J.1 .• _f4715S41)

a.-

... l·-o.t! .. ...,..m(Nl'l)

iJI .. tlSll CInnIr. CItCl Dna l'lllrs: O ~.rwi ... ..... -........... , .;;;-....

- c x I Si- ~ Ji'>. Im . MLS.,... Cllri:WTDIiiI

iiI- -

Fig.12 Fereastra principală a programului ales Oracle VM Virtual Box

• OoMIt .. .,....MIN .. fie lIIIKIIir..I ..,

QGJ . ~ ........... ~r.-~:'"

SJ~';:""OfI' ,~~

~1IIlI_1II •• _ -" ~1"""""""" 19 _

!IJ== =~~=-

ii _ --.

-....-.. ........ z "-* ............. DIoIMod --- -~-

~-""1:~uftU)

;;;-_~\CM.l !Ma ..... 1 ....... 1 1:;1----

Fig.13 Utilizarea unui CD virtual, implementat sub Windows 10 şi declarat În cadrul

platformei de virtualizare Oracle VM VirtualBox, a permis instalarea MCCEM pe maşina

virtuală rulând Win95

Simuiarea a parcurs următoarele etape (prezentate cu ÎmagÎnÎ sugestive "În lucrarea in extenso):

prezentare generală a modelului implementat În MCCEM; prezentare a proiectelor; definire a intervalului de rulare; definire a surselor de poluare; definire a surselor de captare a substanţelor chimice;

definire a activităţilor şi orarului de derulare; definire a estimărilor referitoare la doză; introducere a parametrilor necesari unei simulări de tip Monte Carlo; prezentare a opţiunilor de rulare a programului; export al unui raport de calcul; particularizare a unui proiect pe geometria utilizată În scopul intervalidării; definire a geometriei utilizată pentru intervalidare; impunere a duratei simulării; stabilire a surselor de emisii, fiind posibilă introducerea a până la 4 compuşi chimiei; introducere a valorii emisiei utilizate pentru intervalidare; introducere a intervalului de timp asociat emisiei; prezentare a titlului simulării, note/observaţii şi valorile iniţiale (de iniţializare); prezentare opţiuni post-calcul; prezentare a rezultatelor rulării (fig.14) şi a modului de calcul al indicatorilor de expunere (fig.15). Se observă valoarea maximă (peak concentration) de 385,55 mgfm3, foarte apropiată de rezultatul rulării algoritmului propriu modelului matematic inovativ, conceput În cadrul prezentului proiect - valoare 385,89 mgfm3)

~" ' " "" ,.

:*,!!'!!' •• 'ii,'p""iii";;ii!'+iiM"U:i'H'M' •• Ş'i"g ..... ,I"x' e i iii! liii E-... t>t ...... I ~ li ..... 10 1,... 5 .... , I

i.&EP A Offite of Pollution Prnention and Toxic8 ~-j.~ I -1'raQrWc --........ • .. 1-1

li INllALAnON ElIPOSURE INDICATORS;------------,

Ii.;pJm!)1iorw; ! .... ~)Wtf9iîonRete(iffh) · tl.$ţl6i' T~oiUt"t.vws). 75 I Bodţ ·~:lfl 1.1cg). 718 !.et9tlOl' UIei.".(deI~). 273S:.tl

f~fOiy,...3(everi!,~W,. 1 l ::r~ ~~EO == ~~~~~

<:,. S.55 _ AiljL\_.,...Do ..

lAD~ 1J3(J784 ... '1/< .... 111 """"t .t.co.iePd6 ..... 000e_ ~ Jl30784 ma Jikg;;' t Mo", In, ,,,,,,",,oo I

SIng!. __ 006.79 ... • {' Endof~4_JI01Ioc1I APDR 1.237 m.'(l.gd'!'l .... 0a. ... n'l al:~.9S871- =:.:: I

II.:::lMCCEM ·f. 4.\1 ... · ]

1ii @9jI@~ .. illlii'lil ij)RlghtClrl

Fig.14 Rezultatele rulării programului de calcul MCCEM

liIi ,.,.

~"=,,----=--o- -- ._____ I&E_W;;;W! _ -4 RoomIoI ..... Sa .... ! &EP/~7eimM!,,!iMiii§;.n4Ai.ij 'n ... ..,.,,, N::F~lpl xl ~r lobol'*Îoo EmQIWft lodiGlIQm

INHAL T_~itIIIIbon ...... CIIbiIIiw .. PllfDll'l'\lldnhICCEM: 1htL""Aw.D"I)OIIP~DlcalclJetiarl,; ""_o.-.o..I'IDIlJ_ondlht __ O ... RoOoI'/'DAJ_ " " ___ " __ "_b_ I

I Doee- C::.~~-:r:::: .""'" IIIICI WhIfw: C.airOOl'll*ir .... 1mgM1

tA -Î'IMWÎOn r. (friJJh) Al·...., ... (_l D_dtnoonrl ... ewnI~ Y.~of""'O-SJ WF·_ir __ Al

1IW."""_lI<ol "l··~~'Ciw:f~'J

;:-QlUJ)C~.ihe.""lgIlglDlatholldinootlhsncivitaal.d!ICd ... _~75wa1'J. ~OIihsNJD\i;.~ h~1ii$6Î1lhe:n.mwof.}'U'I~~w.~lIdafdva.aedJ,?~., Fot'th6~A~. cr.a'VflMging_fl1d11!'itUlDd !,')actitm.IheAPOR~~CHfJIal.dayOf'CYcrt

The.conc:erirationi«hrUlalixl~"~eLiP;llkqillo~tbevapgri)'1!'4P.I9dthe~ki"*".'U wei!:H.fraction.ihahouto"~~.hIllllOX·~f_"'~i·_d:ft'lI)end.eltet~lfidth!t ~i'lIivilbh{CJMypaltllr.Vtlmgaxl.UI~ iheconceniliiJknl-!lednlhe.Dml~~o!II'&&:pcttJd~

IhoU_"_O ... t:om._f.AIlC}.IhoA",,,,,O"'~'IADC}.··;::.~c.nc....""'(Co1

_ ~ x

Fig.15 Modul de calcul al indicatorilor de expunere, În programul MCCEM

Simularea În paralel a studiului de caz reprezentativ1 prin utilizarea programului de calcul IAQX: Simulation rool Kitfor Indoor Air Quality and Inhalation Exposure (lAQX version 1.1)

Programul de calcul (pachetul software) IAQX a fost dezvoltat de National Risk Management

Research Laboratory pentru Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite ale Americii

(EPA). Rezultatele sunt obţinute cu versiunea v.1.1 a programului, cu ultimele modificări

realizate În anul 2014. Acesta este constituit din 5 programe de simulare independente:

./ GPS.exe, un program de simulare general,

./ VBX.exe, un modul care implementează modele pentru predicţia emisiilor de COV din

materialele de acoperire interioare pe bază de solvenţi, pe baza formulării prodL!sului,

./ SPILL.exe, modele pentru scurgeri de substanţe chimice utilizate ca solvenţi,

./ SLAB.exe, un model pentru emisiile de COV de la plăci omogene care emit prin difuzie,

spre exemplu emisiile cauzate de un covor nou,

./ PM.exe, un model pentru analiza particulelor În suspensie.

Un program de simulare general permite realizarea unor simulări multi-zonale, cu multipli

compuşi chim ici (maxim 6) şi permite reacţii chimice Între aceştia. Programul permite

determinarea evoluţiei concentraţiei În timp, cu un pas de timp orar. În lucrarea in extenso

sunt prezentate pe larg etapele simulării cu acest tip de program de calcul, iniţial, cu utilizarea

tipului 61 de sursă interioară.

Prin utilizarea tipului 1.1 de sursă interioară, rezultatele obţinute prin aplicarea IAQX şi a cele

furnizate prin utilizarea algoritmului dezvoltat În cadrul proiectului, practic, sunt identice,

erorile Înregistrate fiind de sutimi de procente, ± 0,04% (fig.16).

450

~ ~400

7000 _

~ .E. o

o ;: J!! .5

"2 350 .. .. .5 ..

.~~ 6000 !

.5

~ .. 'ii' OI

5000 ~ 31 9 314.00

~3~ <: ~ <: .3 250

150

100

, 50 j

j

IX'.C:O Lo.oo o 1 2 3

\

1.96 " 142.00 \ ~ ..

\

8(.10 \ 86.11

4000

2000

2000

>2.i?\' 52.23 1000

3l.C.<l ',; 31.~R 19.2ia 19'";IJ "

"7.tJ7"_l~t.OO;!!;'1.A!<liid.5l!!:ll"'3(JlaOll>\a!(LJr-,omlliJlj)ili! 0.03 o 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ~rMre1\l19 20 21 22 23 24 25 26

_ Degajări compu'5 chimic -.. Rezultate algoritm inovativ Simc'are IAQX - type 1.1

0.1 _

~ ~

0.08 ~

0.06

0.04

0.02

o

-0.02

-0.04

-0.06

-0.08

-0.1

Fig. 16 Rezultate IAQX - tip 1.1 de sursă interioară. Comparaţia rezultatelor obţinute prin aplicarea IAQX şi a celor furnizate prin utilizarea algoritmului dezvoltat În cadrul proiectului

Simularea În paralel a studiului de caz reprezentativ, prin utilizarea programului de calcul CONTAM

caNTAM este un program de calcul dezvoltat de Institutul Naţional de Standarde şi

Tehnologie al Statelor Unite ale Americii, În prezent ajuns la versiunea 3.4 (sursa: CaNTAM User Guide and Program Documentation, N IST Technical Note 1887 Revision 1, N IST National Institute of Standards and Technology, U.S. Department of Commerce). Este un program multizonal de analiză a calităţii aerului În spaţiî interioare, având posibîlitatea determinarii concentraţiei de contaminanţi şi a expunerii persoanelor din clădiri. CaNTAM poate calcula debitele de aer de infiltrare şi ex-filtrare Între zonele interioare ale clădirii şi exteriorul acesteia, debitele de aer cameră-cameră şi debitele de aer ale sistemului de ventilaţie. Aceste debite de aer sunt rezultatul diferenţelor de presiune rezultate din forţele motrice, care includ ventilatoare mecanice, presiunile vântului care acţionează asupra exteriorului clădirii şi efectele de flotabilitate induse de diferenţele de temperatură dintre zone, inclusiv În aer liber. Problemele constatate În utilizare a programului CaNTAM sunt: ./ instrucţiunile de tip asistenţă / ajutor nu au putut fi instalate pe un calculator utilizând

Windows 10;

./ fişierele de tip ghid (tutorial) utilizează Adobe Flash Player, aplicaţie care este blocată de

sistemul de operare Windows Începând cu data de 12 Ianuarie 2021 din cauza numeroaselor

vulnerabilităţi de securitate. Aceste fişiere nu au putut fi redate pe sistemul utilizat pentru

intervalidare.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute, În vederea validării preliminare a modelului matematic

Analiza camparativă a rezultatelor obţinute privind calitatea aerului exterior

Pentru analiza comparativă a rezultatelor obţinute prin monitorizarea calităţii aerului exterior cu ajutorul echipamentului HAZ-SCANNER, producător SKC - Marea Britanie, achiziţionat În cadrul prezentului proiect de cercetare, au fost utilizate două documente specifice, În vigoare pe plan european şi internaţional, şi anume:

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului Înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa;

Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind calitatea aerului pentru particule, ozon, dioxid de azot şi dioxid de sulf - Actualizare globală 2005. Sumarul cerinţelor celor două documente specifice este prezentat În tabelul 1.

Tabelul 1 - Sumarul cerinţelor celor două documente specifice - Directiva 2008/50/CE şi GhidulOMS

Directiva 2008/S0/CE GhidOMS

Poluant Perioadă Valoare- Comentarii PerioadA Nivel, Comentarii limită, ~/m3 11g/m3

Dioxid de 1 oră 350 a nu se depăşi mai mult 10 min 500 -sulf de 24 ori Într-un an

1 zi 125 a nu se depăşi mai mult 24 ore 20 -de 3 ori Într-un an

Dioxid de 1 oră 200 a nu se depăşi mai mult loră 200 -azot de 18 ori Într-un an

1 an 40 - 1 an 40 -Ozon 8 ore 120 a nu se depăşi În mai 8 ore 100 -

mult de 25 de zile pe an

Monoxid 8 ore 10 mg/m3 - - - -de carbon

PM2.5 1 an 25 1 ianuarie 2015 1 an 10 20 1 ianuarie 2020 24 ore 25 percentila 99

PM10 1 zi 50 a nu se depăşi mai mult 1 an 20 de 35 de ori Într-un an

1 an 40 24 ore 50 percentila 99

Având În vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de ţări, În care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate şi peste 5.800 au decedat, declararea "Pandemieilf de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la data de 11.03.2020, precum şi apariţia primului caz

de infectare la data de 26 februarie 2020, preşedintele României a decretat starea de urgenţă (SU) pe Întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile, prin Decretul nr.195/2020, pe care a prelungit-o prin Decretul nr.240/2020. Măsurile implementate au dus la o scădere considerabilă a traficului rutier şi, În consecinţă, la scăderea nivelurilor de poluare a aerului din mediul urban.

În acest sens, am considerat utilă analiza comparativă a rezultatelor experimentale privind calitatea aerului exterior Înainte şi În timpul implementării celor două acte normative. Datele colectate pentru principalii poluanţi - compuşii anorganici dioxid de azot (N02), ozon (03), dioxid de sulf (S02), monoxid de carbon (CO) şi particulele În suspensie cu diametru de 2.5~ (PM2.5), au fost analizate În cadrul a trei perioade de timp, şi anume:

Înainte de decretarea stării de urgenţă (SU), perioada 18 februarie -15 martie 2020; În timpul primei luni a SU, perioada 16 martie -15 aprilie 2020; În timpul celei de-a doua luni a SU, perioada 16 aprilie -15 mai 2020.

În figurile 17-21 este prezentată analiza comparativă a nivelurilor Înregistrate În cele trei perioade de timp cu nivelurile precizate de Directiva 2008/50/CE şi Ghidul OMS.

70

Umb odmlsi de D_lv. Eu""",,.nI ,1 Ghidul OMS ""ntnl a ""rtaadldelon

o 1 2 3 4 5 fi 7 8 9 W U U U " ~ ~ V W ~ m n n a N ~ ~ n D N M M

Timp, zile

- fnalntede 5U [181ebr-~ ... rt2020) - Tntimpul SU[l6mart-l5apr 2020) , In IIm"", 5U[l6apr-l_ 2020'

Fig.17 Analiza comparativă a concentraţiilor monitorizate de N02

Referitor la valorile concentraţiei de N02, Înregistrate În perioadele menţionate, constatările sunt similare cu cele raportate În alte studii efectuate În marile oraşe din Europa, de exemplu Barcelona sau Londra, cu reduceri ale concentraţiilor de N02 cu 51% (Tobias et alo, 2020) şi, respectiv, 40% (Brown et alo, 2021), Milano, cu 64,7% (Zoran et alo, 2020), oraşe din India precum New Delhi sau Mumbai, cu 60%, respectiv 78% (Kumari şi Toshniwal, 2020) sau din SUA precum Las Vegas sau New York, cu 49%, respectiv 40% (Antony Chen et alo, 2020).

În ceea ce priveşte concentraţiile de 03, scăderea observată a acestora pe parcursul celor două luni de SU a fost Între 56,7 şi 61,1%, trend similar cu cel Înregistrat În oraşe din SUA, cum arfi Los Angeles, cu 17% sau Indianapolis, Cleveland şi Sacramento, cu 15% (Antony Chen et alo, 2020), Însă diferit faţă de alte oraşe din Europa sau America, unde au fost Înregistrate creşteri ale nivelurilor de 03, de la 8,5% În Viena (Brancher, 2020) la 17% În Las

Vegas sau 25% În Salt Lake City (Antony Chen et aL, 2020), Între 33 şi 57%, În Barcelona (Tobias et aL, 2020) sau Între 117,4% şi 193,5% În Milano (Collivignarelli et aL, 2020).

50 .1 __________________________________________ ..

45

40

'8. ... 35 ,,; o 1;!30 !!I 1. 25

o 123456789WUUU"~HUU~~nnnNHuvBu30n

Tlmp,zlle

-Tn"ln .. d. SU (181eb ... 15m" .. 2020) - (ntlmpul SU(1_"15lpr 2ozOl - - , Tn timpul SU(16op ... 15m112020)

Fig.18 Analiza comparativă a concentraţiilor monitorizate de 03

200

Umlta .dmiaii d. DI,.c:tivs EUl'DJIftni pentru Q periosdi el. 1 zi 1125 IIII'm', 180

160

20

o 1234S6789WUUU"~uu~UmnunNuHunH~n

nmp,zlIe

-inolnle d. SU (l_ ... lSmort 2020) - in t.,pul SlJ(lIImart-lSlpr 2QZ0) ',- in t.,pul SUI1llopr·1Sm11202O)

Fig.19 Analiza comparativă a concentraţiilor monitorizate de S02

Referitor la nivelurile concentraţiilor monitorizate de S02 se observă un trend crescător al concentraţiiior, În prima lună a SU cu 67,4%, iar În a doua lună a SU, cu 315,7%. Studiile efectuate pe plan internaţional au arătat un trend mixt, pe de o parte, constatându­se creşteri ale concentraţiilor de S02 În oraşe ca Bengalore, India, Între 38% şi 62,77%, Londra, Între 4,73% şi 39,28%, Roma, cu 11,34%, Wuhan, Între 2,15% şi 2,56%, În timp ce În alte oraşe ale lumii au avut loc scăderi ale concentraţiilor de S02, cum ar fi: Beijing, Între 18,36% şi 31,03%, Uma, Între 31,81% şi 50%, Madrid, Între 43,75% şi 54,96%, Moscova, Între 2% şi

31,33% (Kumari şi Toshniwal, 2020), cu 19% În New Delhi şi 39% În Mumbai (Kumari şi

Toshniwal, 2020), Între 6,8% şi 19,9% În Milano (Collivignarelli et aL, 2020).

0,5

0,45

0,4

e 0,35 8:: e 0.3 OI 10,25

.. 0,2 ... c 80,15

0,1

0,05

o

Umite edmisi d. Directive Europeeni pentru un intervel de 8 ore

123456189WllUU"~UUU~WnUENH~VU~~

Timp, zile

-inainte de su II8febr-15mart ZOZOI - in1lmpul SUI16mart-15apr Z020l ,- " in timpul SUll&lpr-1Smal ZOZO'

Fig.20 Analiza comparativă a concentraţiilor monitorizate de CO

Concentraţiile monitorizate de CO au avut un trend descrescător, În prima lună a SU cu 11,5%, dar unul crescător În a doua lună a SU, cu 20,6%. Studii similare au constatat scăderi ale concentraţiilor de CO, În Milano, 57,6% (Collivignarelli et al., 2020), las Vegas, 28%, New York, 37%, (Antony Chen et al., 2020), În timp ce altele, creşteri ale acestora, cum ar fi În Indianapolis, 14% sau Raleigh, 1% (Antony Chen et al., 2020).

Referitor la nivelurile concentraţiei de PM2.5 se constată scăderea concentraţiilor de PM2.5 pe parcursul celor două iuni de SU, ceie medii fiind Între 37,5 şi 54,8%. Trendui este similar cu cel Înregistrat În oraşe ca San Jose, cu 45%, sau las Vegas şi Los Angeles, cu 41% (Antony Chen et al., 2020), În Milano Între 37,1% şi 47A% (Collivignarelli et al., 2020), Delhi, cu 20.8%, Wuhan, cu 21.1%, Bengalore, cu 33.6%, Uma, cu 23.79%, londra, cu 21.1% şi

Moscova, cu 30.5% (Kumari şi Toshniwal, 2020).

zso

.... N ~ 150 Li,Ti~ ~d","'" da DI,.cUva Europe.ni pentru o Umit. admlH de OMS pentru "

per\oIIdi de 1 lin (lo..-}m·' li l"lrioadi da lafllZO !'dm'l ,. Ci :-100

J .. o

~-123456789WllUUUBuuu~zonllnN~~UH~~n

nmp,zUe

-inolnte de SU !18Ieb"15mort ZOZO) - intlmpul SU!JlimuH50pr ZIlZOJ -c~'-in timpul SU(1Iapr-15m11 ZOZO)

Fig. 21 Analiza comparativă a concentraţiilor monitorizate de PM2.5

De asemenea, a fost continuată monitorizarea privind concentraţiile diferiţilor

poluanţi de natură organică, anorganică şi a particulelor În suspensie, precum şi a parametrilor climatici, În campania desfăşurată În perioada octombrie 2020 - martie 2021. Prelucrarea rezultatelor obţinute, adică 12 parametri x 182 zile x 1440 date/zi, rezultă 3.144.960 date experimentale, este prezentată pe larg În lucrarea in extenso, sub forma a 14 tabele şi 34 diagrame. În continuare, sunt exemplificate doar câteva dintre diagramele obţinute şi analiza comparativă cu limitele admise de Directiva Europeană 2008/S0/CE şi

Ghidul OMS (fig.22-2S).

60

1 so l

I ..a I 140 I

.:1

ilO I I! 'i!

Umlta admisi de DlrKtiva Europeani pentru o periaadi da 1 an

, !: I dl .... , .................... _~ . ... ~ ............... -

L\ .................. . ..,1, ....... 00 ...... " .. ; .. 1 ....................... ~ -...................... : ' .............. : ..... . o ----'!<! . - - - - .. . _ '"'''-__ ~'-__ =oJI!I'--.

Octombrie 2020 Noiembrie 2020 Decembrie 2020 Ianuarie 2021 Februarle 2021 Mlrtle 2021

Valoare medie _ Valoare mInImă II Valoare maxlmi

Fig. 22 Analiza comparativă a concentraţiilor de N02, În perioada octombrie 2020 - martie 2021

100

90

80

..a 70 It tS 60

Um~t .. :!Idmlll d. Dln!Ctl.,a Europeani pentru o perim.di de 1 an

f 50 ~ .......................... ~ .............. -----

~ 40

8 30

20

10

o l..J:!aJI ... _ _ ••. __ --!!'l

............ ......... .......... ........................... ...... .. .....................................

OctombrIe 2020 NoIembrie 2020 DecembrIe 2OlO Ianuarie 2021 Februarie 2021 Martie 2021

Valoare medie. Valoare minimă II Valoare maximă

Fig.23 Analiza comparativă a concentraţiilor de 03, În perioada octombrie 2020 - martie 2021

45

40

35 A 8:30

~ 25 CII ... I! 20 1: S 8 15

10

.••........••..

O LJl '-__ .-".'-""-__ ·_·····_·····---:·· .......... ___ 1_ OctombrIe 2020 NoIembrie 2020 DecembrIe 2020 Ianuarie 2021 Februarie lOZ! Martie 20n

• Valoare medie _ Valoare minimă _ Valoare maximă

Fig. 24 Analiza comparativă a concentraţiilor de 502, În perioada octombrie 2020 - martie 2021

140 130

120

.. 110

..!.100

! 90 ' ~80

:iE

Umlta admisi d. DiractiVII Europeani pentru o perioadi d. lan

I:L 70 ..... .... 1 : // 30

Umita admisă de Ghidul OMS pentru o perioadă de 1 an

~ ............ . ........................

20 1---w ...... ~I-~---i~----.. ~~--~-i 10 ~ .... -~-~.",~~-O ~=-______ ~a-____ ~

OctombrIe 2020 Noiembrie 2020 Decembrie 2020 Ianuarie 20n Februarie 2021 MartIe 2021

Valoare medie _ Valoare minimă - Valoare maximă

Fig.2S Analiza comparativă a concentraţiilor PM2.S, În perioada octombrie 2020 - martie 2021

Analiza comparativă a rezultatelor privind calitatea aerului interior

Campania experimentală privind monitorizarea celor trei tipuri de poluanţi - etanol, toluen şi acetonă - , reprezentativi pentru mediul interior, În condiţii de degajare controlată, campanie desfăşurată În etapa anterioară a proiectului a condus la obţinerea unui volum considerabil de date. Analiza comparativă a rezultatelor este prezentată sintetizat În continuare, cu ajutorul celor 7 diagrame - fig.26-30 (În lucrarea in extenso este prezentată pe larg În 31 diagrame).

o ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Timp, min

- Etlnoll,ppb - Tol.""l,ppb -AcetonIl.ppb

nmp,min

- Ellnel Z. p;o) -Toi .... 1. ~pb -AcelOnll. ppb

Fig.26 Diagramă comparare evoluţie concentraţii Fig.27 Diagramă comparare evoluţie concentraţii poluanţi, fără ventilare mecanică, fără omogeniza re poluanţi, cu ventilare mecanică, fără omogeni-a aerului zare a aerului

soaa.o A 4SOG.11 ll: 0000.0

-E3SOG.11 ~

.i 'OOQ.O o g. 2soo.0

i 2000.0

~ lsoo.o 8 1::

0.0

" ~ ~ ~ ~ ~ ~ - ~ Timp. mJn

Fig.28 Diagramă comparare evoluţie concentraţii poluanţi, cu ventilare mecanică, cu omogenizare a aerului (ventilator Vi)

....

1hnp.~

DiagramA de comparare ... "O!u!Îo OOllCOlllraJDpo/uant """ot

aCID(Lo

-Et.noI4. ~pb -Tolucn4..1'''::' .'*- Au1a".4. ppb

Fig.29 Diagrama comparare evoluţie concentraţii poluanţi, cu ventilare mecanică, cu omogenizare suplimentară a aerului (ventilatoare Vi+V2)

'"

Fig.30 Diagrame de comparare evoluţie concentraţii pentru fiecare tip de poluant

Din analiza comparativă a rezultatelor prezentate În diagramele menţionate se observă următoarele:

- concentraţia maximă de poluant, indiferent de tip, scade cu ventilarea mecanică a spaţiului standului experimental S1, fără omogenizarea aerului interior; - concentraţia maximă de poluant, indiferent de tip, creşte cu omogenizarea aerului interior, fapt ce ar putea fi explicat prin apariţia de turbioane În jurul senzorului; - concentraţia maximă a poluantului cu masa moleculară cea mai mică (etanolul) scade cel mai puţin, cu ventilarea mecanică; - odată cu omogenizarea aerului, concentraţia poluantului cu masa moleculară cea mai mare (toluenul) creşte cel mai mult (185,0); - cu omogenizarea suplimentară a aerului, concentraţia poluantului cu masa moleculară cea mai mică creşte cel mai puţin (128,6%), dar observaţia nu se aplică şi la poluantul cu masa moleculară cea mai mare (toluenul).

Realizarea unei prime bucle de feedback În procesul de elaborare a noului model

În vederea realizării unei prime bucle de feedback În procesul de elaborare a noului model

de calcut sunt luate În discuţie:

,;' Modul de introducere al datelor;

,;' Pasul de timp;

,;' Numărul compuşilor chimiei trataţi simultan şi unităţile de măsură;

,;' Valorile obţinute prin rularea unui studiu de caz.

Modul de introducere al datelor primare este tabelar În cazul implementării algoritmului dezvoltat În acest proiect (fig.7). Aceeaşi abordare practică este observată şi În cazul programelor MCCEM (fig. 31) şi IAQX (fig. 32). Programul CONTAM are o abordare similară, permiţând importul unor fişiere de tip foaie de calcut acestea putând fi exportate din MS Excel (fig. 33). Până În acest punct, dezvoltarea şi implementarea unui algoritm pe suportul MS Oftice Excel reprezintă un punct pozitiv. FaCilităţile grafice şi de management a datelor, deja existente, au permis focalizarea pe implementarea algoritmului, fiind Înregistrate progrese semnificative Într-un interval de timp extrem de redus. Asocierea cu MS Oftice Excel poate asigura şi compatibilitatea pe o perioadă mai lungă de timp cu modificările hardware inerente, cauzate de progresul tehnologic.

11(1

MtiU'a" ••

(Up .. "" ...... -

.~. ~

1'" I.' ~-"",,==-

" !t

Fig. 31 Mod de introducere date În MCCEM Fig.32 Mod de introducere date În IAQX

:..; ~ : .~"';i.!'~-:~-~!.:~ -d:k':o!:

.:. ': ~ e:n:i-:!'-!':.:~ ~: .. a,':~

: ::l\,,=~t:!~-: r::~!':E,: :;::::: iY.; :. -'. - .!. :. ;:: .! . ~

! :'a~e ::':":'.!' :a::~: :t:::i'a: ;:~:::,-"5: n:i~ ~~;;: :!= :. '~:;~ ::h:k:::. :: : .~::.: :C: . ~ =: :;!:::: :R:-. I-: .!:'o. : - j

_; .:. :' .-: :':-: :-:' :::-:.!.: ,:,' l !':: :. .••.. : .: :

: _: : . : : : ~

Fig. 33 Fisier de tip .csv, tabelar, utilizat pentru introducere date primare În CONTAM

Pasul de timp este orar În cazul programului MCCEM. Software-ul IAQX permite calcul orar dar şi la intervale de timp mai scurte, spre exemplu pot fi exportate valorile rezultate la intervale de ordinul minutelor. Modul de introducere al datelor de intrare este Însă neclar şi nu suntem edificaţi asupra posibilităţii de introducere a unor date de intrare (degajări interioare, concentraţii de substanţe chimice În aerul furnizat, debite de aer etc.) pentru a defini un caz cu etape de calcul la nivel de minut. Referitor la algoritmul dezvoltat În cadrul proiectului, acesta este nativ creat la nivel de minut. În cadrul fazei a fost adaptat pentru rularea la interval orar, pentru a putea compara rezultatele furnizate de acesta cu cele obţinute prin rularea MCCEM şi IAQX.

Numărul compuşilor chimiei este de patru În cazul MCCEM (fig.31), şase În cazul IAQX (fig. 32). În versiunea curentă a implementării algoritmului conceput În cadrul proiectului pot fi rulate În paralel opt concentraţii de compuşi chimiei (fig.7), alegerea acestora fiind făcută astfel Încât să existe o compatibilitate cât mai bună cu datele furnizate de staţiile care monitorizează În prezent calitatea aerului În România şi În special În Municipiul Bucureşti. În acest scop au fost alese şi unităţile de măsură, astfel deşi algoritmul este masic, introducerea datelor poate fi realizată În ppm/ppb, la fel şi valorile rezultate sunt automat transformate În ppmjppb. În cadrul fazei a fost utilizată o facilitate de preluare a valorilor rezultate din calcul În mgJm3, pentru a realiza compararea cu valorile furnizate de MCCEM şi IAQX.

Valorile obţinute prin rularea unui studiu de caz validează modelul matematic dezvoltat În cadrul proiectului şi implementarea algoritmului de calcul. O primă validare numerică a fost realizată comparând rezultatul concentraţiei maxime, cu cel furnizat de MCCEM (fig. 14): 385,89 mg/m3, respectiv 385,55 mg/m3. Rularea aceluiaşi studiu de caz pe suportul programului IAQX permite compararea rezultatelor la diferite momente de timp (fig. 16). Se observă abateri de maximum 0,04%, care pot fj explicate de rotunjirea valorilor calculate.

6. Rezultate. stadiul realizării obiectivului fazei. concluzii si propuneri pentru continuarea proiectului

Referitor la stadiul de implementare a proiectului, la finalizarea celei de-a noua faze a acestuia, se consideră că au fost indeplinite În Întregime rezultatele preconizate şi ţintele stabilite pentru atingerea obiectivului propus, şi anume:

• Algoritmi şi scheme logice În vederea implementării modelului matematic sub forma unui instrument de lucru, pentru facilita rea validărilor;

• Simularea În paralel a unor studii de caz reprezentative pe (a) modelul matematic inovativ şi (b) pe programe de calcul existente (În generat programe cu algoritm uni­parametric);

• Analiza comparativă a rezultatelor obţinute, În vederea validării preliminare a modelului matematic;

• Realizarea unei prime bucle de feedback 1n procesul de elaborare a noului model.

Concluziile acestei faze a proiectului de cercetare sunt prezentate după cum urmează:

v' Poluarea aerului În zonele urbane este asociată cu o gamă largă de efecte asupra sănătăţii oamenilor, În special probleme respiratorii sau cardiovasculare, estimări recente sugerând contribuţia atât a surselor din aerul exterior cât şi a celor din mediul interior, nivelul de expunere fiind o caracteristică a activităţilor umane şi a mediului natural;

v' Tn cadrul acestei faze a fost dezvoltat algoritmul de implementare a modelului matematic sub forma unui instrument de lucru, de simulare a evoluţiei concentraţiei de poluanţi - compuşi organici sau anorganici În fază gazoasă, În timp, sub acţiunea degaiărilor interioare, a calităţii aerului exterior asigurat cu debit constant sau variabil;

v' Acest program de simulare este de tip mono-zonă, cu concentraţie de poluant uniform distribuită În volumul analizat, şi poate fi utilizat, spre exemplu, pentru a determina rata adecvată de ventilare În anumite condiţii de calitate a aerului interior şi exterior, setate de utilizator;

v' Au fost dezvoltate scheme logice pentru identificarea datelor necesare şi

departajarea acestora, pentru integrarea valorilor măsurate În cadrul algoritmului matematic dezvoltat, precum şi pentru implementarea acestuia;

v' Tn scopul intervalidării numerice a modelului matematic inovativ conceput În cadrul prezentului proiect de cercetare, au fost identificate În literatura de specialitate următoarele programe de calcul- instrumente software de simulare: MCCEM, IAQX şi CONTAM, prin care sunt abordate cerinţele privind IAQ şi ventilarea mediului construit, precum şi interacţiunea dintre acestea şi alte caracteristici ale clădirii, de exemplu, utilizarea energiei. Tn unele cazuri, sunt asigurate integrarea instrumentelor software existente pentru a aborda o categorie generală de interacţiune fenomenologică, de exemplu: fluxul de aer şi transferul de căldură. Tn alte cazuri, prin noile instrumente software este abordată o problemă specifică de proiectare, de exemplu, ventilarea naturală;

v' După parcurgerea numeroaselor etape de simulare ale programului de calcul MCCEM, din rezultatele rulării acestuia se observă că valoarea maximă de 385,55 mg/m3, este foarte apropiată de rezultatul rulării algoritmului propriu modelului matematic inovativ, conceput

În cadrul acestui proiect de cercetare - valoarea de 385,89 mg/m3, ceea ce constituie validarea modelului;

./ Rezultatele obţinute prin aplicarea programului de calcullAQXversiunea 1.1 şi a cele furnizate prin utilizarea algoritmului dezvoltat În cadrul proiectului, sunt practic identice, permiţând, de asemenea, validarea modelului matematic inovativ;

./ A fost realizată analiza comparativă a rezultatelor experimentale privind calitatea aerului exterior Înainte şi În timpul implementării măsurilor precizate În Decretul nr. 195/2020 şi Decretul nr.240/2020. Datele colectate pentru principalii poluanţi au fost comparate cu limitele prevăzute În Directiva 2008/S0/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului Înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi cu cele prevăzute În Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind calitatea aerului pentru particule, ozon, dioxid de azot şi dioxid de sulf - Actualizare globală 2005;

./ Analiza comparativă a nivelurilor de NOl cu limita de 40 ~g/m3, prevăzută de Directiva 2008/S0/CE şi Ghidul OMS relevă faptul că Înainte de SU majoritatea valorilor medii au fost peste limita precizată, În timp ce În cele două luni ale stării de urgenţă, acestea au depăşit doar În câteva zile această limită;

./ Nivelurile de 03, În cele trei perioade studiate, au fost sub limitele precizate de Directiva 2008/S0/CE (120 ~g/m3) şi de Ghidul OMS (100 ~g/m3);

./ Analiza comparativă a nivelurilor de SOl cu limita de 125 ~g/m3, prevăzută de Directiva 2008/S0/CE şi de 20 ~g/m3, prevăzută de Ghidul OMS relevă faptul că limita de 125 ~g/m3 a fost depăşită doar de câteva ori şi doar În cea de-a doua lună a SU, pe când limita de 20 ~g/m3, nu a fost depăşită În perioada anterioară Începerii SU, dar a fost depăşită În jumătate din zilele fiecărei luni a SU .

./ Referitor la concentraţiile de CO s-a constatat că În cele trei perioade studiate, toate valorile Înregistrate au fost sub limita de 10 mg/m3, prevăzută de Directiva 2008/S0/CE;

./ Analiza comparativă a nivelurilor Înregistrate de PM2.S cu limita de 20 ~g/m3, prevăzută de Directiva 2008/S0/CE, pentru un interval de timp de 1 an, relevă faptul că aceasta a fost depăşită În toate zilele perioadei anterioare SU, În proporţie de 80% dintre zilele primei luni a SU şi În proporţie de 50% dintre zilele celei de-a doua luni a SU. Limita de 10 ~g/m3, pentru 1 an, prevăzută de Ghidul OMS, a fost depăşită În toate cele trei perioade studiate, iar limita de 25 ~g/m3, prevăzută de Ghidul OMS pentru 24 ore a fost depăşită În proporţie de 88,8% În zilele perioadei anterioare SU, În proporţie de 70% dintre zilele primei luni a SU şi În proporţie de 30% dintre zileie ceiei de-a doua luni a SU .

./ Referitor la concentraţiile de N01, se observă că toate valorile Înregistrate În perioada octombrie 2020 - martie 2021 sunt sub limita admisă de Directiva Europeană şi Ghidul OMS, cu excepţia valorilor maxime Înregistrate În lunile octombrie 2020 şi ianuarie 2021.

./ Toate valorile Înregistrate pentru concentraţiile de 03, În perioada octombrie 2020-martie 2021, sunt sub nivelul admis de Directiva Europeană (47,7ppb), În timp ce majoritatea valorilor maxime sunt peste nivelul precizat de Ghidul OMS .

./ Pentru SOl, toate valorile Înregistrate În perioada octombrie 2020 - martie 2021 sunt sub nivelurile admise de Directiva Europeană, dar valorile maxime sunt peste limita precizată de Ghidul OMS.

,/ Majoritatea valorilor Înregistrate În perioada octombrie 2020 - martie 2021 pentru concentraţiile PMZ.5 sunt peste nivelurile admise de Directiva Europeană şi Ghidul OMS.

,/ Analiza comparativă a rezultatelor privind calitatea aerului interior relevă faptul că indiferent de tipul de poluant, concentraţia maximă a acestuia scade cu ventilarea mecanică a spaţiului standului experimental 51, şi creşte cu omogenizarea aerului interior;

,/ În vederea realizării unei prime bucle de feedback În procesul de elaborare a noului model de calcul, au fost luate În discuţie: modul de introducere al datelor; pasul de timp; numărul compuşilor chimiei trataţi simultan şi unităţile de măsură; valorile obţinute prin rularea unui studiu de caz;

,/ Modul de introducere al datelor primare este tabelar În cazul implementării

algoritmului dezvoltat În acest proiect, abordare observată şi În cazul programelor MCCEM, IAQX şi CONTAM;

,/ Pasul de timp este creat la nivel de minut În algoritmul dezvoltat În cadrul proiectului, Însă, În cadrul fazei a fost adaptat pentru rularea la interval orar, pentru a putea compara rezultatele furnizate de acesta cu cele obţinute prin rularea MCCEM şi IAQX;

,/ Numărul compuşilor chimiei este de patru În cazul MCCEM, şase În cazul IAQX, iar În versiunea curentă a implementării algoritmului pot fi rulate În paralel opt concentraţii de compuşi chimici; deşi datele sunt înregistrate În ppm/ppb, În cadrul fazei a fost utilizată o facilitate de preluare a valorilor rezultate din calcul În mg/m3, pentru a realiza compararea cu valorile furnizate de MCCEM şi IAQX;

,/ Valorile obţinute prin rularea unui studiu de caz au condus la validarea modelului matematic dezvoltat În cadrul proiectului, atât de către programul MCCEM, cât şi de IAQX.

Referitor la indicatorii asociaţi pentru monitorizare şi evaluare este prezentată

participarea/pregătirea participării la manifestări ştiinţifice pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate, astfel:

- Cea de-a XIX-a ediţie a conferinţei de cercetare În construcţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială "Efectul pandemiei COVID-19 asupra domeniului urbanism ului, arhitecturii si constructiilor: criza sau oportunitate?" -13 mai 2021, online - 4 rezumate În limba engleză, 4 rezumate În limba română şi o lucrare integrală;

- 13th European Exhibition of Creativity and Innovation - EUROINVENT 2021, 20-22 mai 2020 - 3 rezumate În limba engleză şi 3 postere În limba engleză;

- The 25th International Exhibition of Inventions "INVENTICA 2021" laşi, România, 23-25 iunie 2021, 4 rezumate În limba română, 4 rezumate şi 4 postere În limba engleză.

Detaliile privind titlul comunicării, autorii şi premiile obţinute sunt prezentate În

continuare.

Diseminare rezultate la cea de-a XIX-a ediţie a conferinţei de cercetare În construcţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială

I Nr. I Titlu Autori Nr.pag.voi crt rezumate eng/rom 1 I Caracterul termoizolator şi decorativ al Irina Popa, Cristian Petcu, 44ilO8

I materialelor de tip compozit cu deşeuri din Alexandrina Mureşanu coji de seminţe de floarea-soarelui

2

3

4

Nr. crt

1

2

3

Aspecte privind efectul măsurilor de izolare Vasilica Vasile, Cristian 65/129 impuse la debutul pandemiei COVID-19 Petcu, Alina Dima, asupra calităţii aerului exterior Mihaela Ion Contribuţii privind dezvoltarea analizelor de Silviu lambrache 21/85 cost tip lCA În cadrul sectorului

I Nr.pag.vollucrări

materialelor de construcţii integrale/27 Studiu teoretic asupra pavimentului I Cornelia Baeră, Aurelian 54/120 mozaical antic, inspiraţie În evoluţia I Gruin, luiza Varga, finisajului decorativ actual Cristina Criste

Diseminare rezultate la 13th European Exhibition of Creativity and Innovation -

EUROINVENT 2021

Titlu Autori Nr.pagdin Nr.pag. Premii catalog Proceedings obţinute

postere Innovative thermo-insulating Irina Popa, 307 554-555 Medalie de and decorative coatings with Cristian Petcu, bronz sunflower seed husks Alexandrina

Mureşanu

The assessment of non- Cornelia- 305 553 Medalie de hazardous industrial by- Florentina argint products as sustainable Dobrescu

, materials in engineering I : applications

Contributions regarding the Silviu 306 554 Medalie de development of lCA type cost lambrache bronz

: analyses in the construction I materials sector

Diseminare rezultate la 25th International Exhibltion of Inventions "INVENTICA 2021" laşi,

România

Nr. Titlu Autori crt 1 I Effects of confinement measures imposed at the Vasilica Vasile, Cristian Petcu, Alina I beginning ofthe COVID-19 pandemic on outdoor air Dima, Mihaela Ion, Cora Stamate,

i quality Mariana Cioncu-Puenea 2 Thermo-insulating and decorative coatings with Irina Popa, Cristian Petcu,

sunflower seed husks Aiexandrina Mureşanu 3 The assessment of non-hâzardous industrial by-products Cornelia-Florentina Dobrescu

as sustainable materials in engineering applications

14 Contributions regarding the development of lCA type Silviu lambrache

i cost analyses in the construction materials sector

În total au fost concepute 11 rezumate şi 7 postere, În limba engleză, şi 8 rezumate şi 1

articol integral În limba română, trimise la două manifestări ştiinţifice internaţionale, cu

obţinerea unei medalii de argint şi 2 medalii de bronz, şi o manifestare naţională, sintetizate În diagrama de mai jos.

Diseminare rezultate ale cercetării 1

. -, Conferinţa ' , INCD

- - - -

, '

8 rezumate 1 articol

- .

;'" E'UROiNVENT 2021

3 rezumate 3 postere

1 medalie argint 2 m.edalii bronz ,.:

\. - - - - -.

1. INVENTICA 1" ~021

"

' 8 rezumate 4 postere ,

. ,

Avându-se În vedere rezultatele menţionate, se poate concluziona că obiectivul fazei, referitor la Intervalidare numerică preliminară a modelului matematic multiparametric pentru evaluarea confortului termic şi a calităţii aerului interior, a fost îndeplinit În Întregime, astfel Încât se propune continuarea proiectului cu etapa următoare, ce are ca obiectiv Cercetări experimentale pentru elaborarea de produse/sisteme de finisare cu adaos uri din deşeuri agricole, ş.a., cu potenţial de protecţie a construcţiilor la factori agresivi/corozivi de mediu. Analiza impactului economic al introducerii pe piaţă de noi tipuri de materiale eco­durabile, cuantificarea incertitudini/or.

Responsabil proiect, Ing_m:;z '-