1 6 Stereotipuri Prejudecati 4049542

8/20/2019 1 6 Stereotipuri Prejudecati 4049542

http://slidepdf.com/reader/full/1-6-stereotipuri-prejudecati-4049542 1/7

1

STEREOTIPURI ŞI PREJUDECAŢI

SCOPUL

Scopul de bază este ca participanţii să poată conştientiza propriile stereotipuri şi prejudecăţi pentru a le

depăşi în viitor şi astfel a mări eficacitatea intervenţiilor cu beneficiarii.

OBIECTIVE

- participanţii să accepte existenţa stereotipurilor şi prejudecaţilor;

- participanţii să cunoască în ce mod prejudecățile duc la discriminare, şi apoi la excludere;

- participanţii să conştientizeze consecinţele prejudecaţilor şi stereotipurilor;

- participanţii să înţeleagă cum poate fi evitată prejudecata şi discriminarea.

DURATA

90 minute.

MATERIALE NECESARE

- fişa resursă A;

- fişa resursă B, notată pe flipchart;

- fişa resursă C;

- fişa resursă D;

- fisă resursă E.

PAŞI

1. Jocul „Etichete pe frunte” (fişa resursă A; Durata – 30 min);

2. Discuţie despre prejudecată (fişa resursă B). Se desfăşoară în grupuri mici (a câte 3 sau 4

persoane), participanţii analizează şi notează ce nou au învăţat în timpul jocului, totodată sunt

evidenţiate stereotipurile şi prejudecăţile din mediul lor. Sunt definiţi terminii stereotip şiprejudecată (Durata – 20 min);

3. Jocul „Călătoria cu trenul” (fişa resursă C; Durata – 20 min);

4. De la stereotip la excludere (fişa resursă D; Durata –10 min). Este constituit şi simulat parcursul

de la etapa stereotipului la situaţia excluderii;

5. Prezentare şi discuţie. Strategii de succes şi eşec (fişa resursă E; Durata –10 min).

FOI RESURSĂ



2

FOI RESURSĂ

Fişa resursă A

Etichete pe frunte

Materiale necesare

Etichete autocolante, pe fiecare din ele fiind indicat câte un cuvânt şi anume: prost; leneş; inteligent;

sportiv; onest; drogat; violent; fragil; slab; puternic; bogat; seducător; cleptoman; competent; corupt;

înţelept; mincinos; visător; amnezic; religios; alcoolic; trişor ş.a.

Sunt admise şi alte categorii, în funcţie de grupul implicat, printre care: student; director; gardian la

închisoare; bucătar; educator; medic; pedagog; director; cerşetor; psiholog; rom ş.a.

Modul de desfăşurare

Fiecărui participant i se lipeşte pe frunte câte o etichetă cu calificative. Participanţii nu cunosc

calificativul de pe propria etichetă. Jocul este unul nonverbal, prin urmare, discuţiile în timpul jocului

sunt interzise. În timpul jocului, comportamentul unuia faţă de colegii săi va fi con form etichetelor pe

care cei din urmă le poartă. Obiectivul jocului este conştientizarea prejudecăţii, o atenţie deosebită fiind

acordată schimbului de priviri între participanţi şi gradului de influenţă a privirilor asupra interacţiunilor

dintre aceştia. Schimbul de opinii are loc odată cu finalizarea jocului.

Instrucţiuni de aplicare

În momentul repartizării etichetelor sunt interzise reacţiile şi gesturile în legătură cu calificativele de pe

etichetele colegilor.

1. Grupuri din şase persoane – grupurile se formează în conformitate cu numărul total al

participanţilor. Odată ce privesc etichetele colegilor săi, participanţii, în tăcere, se grupează în

formă de cerc.

2. Un preşedinte pentru fiecare grup. Participanţii privesc etichetele colegilor săi şi evaluează calităţile

fiecăruia şi, fără a vorbi sau a scrie, doar prin gesturi, este desemnat şeful potrivit. Alegerea

preşedintelui trebuie să fie unanimă, adică să presupună şi acordul persoanei înaintate de grup.

Când este atins un consensus, în tăcere sunt așteptată şi colegii din celelalte grupuri. În timpulactivităţii, participanţilor li se permite să adreseze întrebări.

3. Atenţie! Este doar un joc. Participanţii înregistrează propriile senzaţii în procesul derulării acestei

activităţi. Relaţiile formate pe parcurs vor fi influenţate de calificativele etichetelor. Evident,

calificativul nu neapărat corespunde cu persoana în realitate, este doar un joc. În continuare este

aleasă câte o persoană ce urmează să părăsească grupurile, persoana cea mai vulnerabilă şi cea mai

puţin dorită. Alegerea trebuie să fie unanimă. Un interes deosebit îl prezintă modul de luare a

deciziilor, pe când acţiunea se desfăşoară într-o tăcere deplină.

4. Pentru etapa următoare, fiecare grup desemnează un ambasador ce va fi trimis în mis iune la alte

grupuri. Rolul de ambasador nu poate fi preluat de preşedinte. Decizia trebuie să fie luată înunanimitate.



3

5.

Odată cu desemnarea ambasadorilor, aceştia sunt rugaţi să se îndrepte spre un alt grup (câte un

ambasador pentru fiecare grup) şi să indice persoana nepotrivită pentru grupul respectiv, cea din

urmă fiind obligată să părăsească grupul. Persoanele excluse formează un grup separat şi îşi aleg, la

rândul lor, un preşedinte.

6.

Ambasadorii urmează să vorbească şi să explice grupului în care se află (în funcţie de facilitator)

cum s-au desfăşurat lucrurile pentru ei, ce observaţii au înregistrat, ce sentimente i-au copleşit ş.a.

Debriefing

Participanţii sunt rugaţi să formeze un cerc mare şi, înainte de a-şi scoate etichetele, să ghicească ce este

scris pe propria etichetă, să-şi expună, pe rând, părerile şi abia apoi să citească calificativele. Cât de

surprinşi sunt? Cum s-au simţit pe parcursul jocului? Ce observaţii au făcut? Ce nou au învăţat? Cât de

dificil a fost să poarte etichetele? Cum s-au simţit fiind obligaţi să catalogheze persoanele conform

etichetelor pe care le purtau? Cât de difici l a fost să facă abstracţie de persoana reală, calificând-o doar

după etichetă? Ce paralele au sesizat între acest joc şi viaţa reală?

Discuţie despre prejudecată

Participanţii nu neapărat corespund în viaţa reală calificativelor primite, rolurilor jucate, calităţilor sau

neajunsurilor atribuite pe parcursul jocului. Obiectivul acestui joc este de a atenţiona despre influenţa

etichetărilor şi a prejudecăţii asupra relaţiilor dintre oameni.

Prejudecata este în contradicţie cu necesitatea de afecţiune, de recunoştinţă, de apartenenţă la un grup.

Judecata stă la baza necazurilor multor persoane. Obiectivul în cadrul jocului este de a înţelege cum apar

condiţiile care provoacă conflicte şi suferinţe. În ce momente observaţia este justă? Când lucrurile sunt

percepute aşa cum sunt ele, fără a fi judecate, fără a fi trecute prin filtrele percepţiei? Şi din contra, în ce

momente se judecă, după criterii subiective, ce este bine şi ce este rău? În contextul respectiv, termenul

de judecată este utilizat în sens larg, ceva ce conţine o evaluare conform criteriilor de bine şi de rău . Dacă

părerea unuia despre altul, despre ceva sau despre propria persoană conţine cea mai mică interpretare

asupra valorii aceluia/aceleia, înseamnă că se judecă. În sensul larg al cuvântului, senzaţia de bine este

una ce corespunde expresiei este OK, în timp ce senzaţia de nu e bine va fi percepută ca nu e OK .

Nu te simţi bine? Te simţi frustrat? = OK.

Eşti prea sensibil = Nu este OK.

Plângi ca un copil = Nu este OK.

Plângi şi este OK = OK.

Mesajele ce exprimă o formă de neacceptare sau de judecată sunt extrem de variate. Chiar dacă nu

există un mesaj explicit, simpla aluzie de neacceptare sau de judecată va avea efecte negative.



4

Fişa resursă B

Definiţii

Stereotipul

În psihologia socială un stereotip este o reprezentare, o imagine caricaturală, o idee primită, o opinie

preconcepută, acceptată şi vehiculată fără o reflecţie, cu privire la un grup uman sau la o clasă socială.

Prejudecata

Prejudecata poate fi definită ca o atitudine a unui individ, având o dimensiune evaluativă, deseori

negativă, cu privire la tipurile de persoane sau grupuri, în funcţie de propria apartenentă socială. Este o

predispoziţie formată, a cărei scop este de a stabili o diferenţiere socială. Prejudecata este rezultatul credinţelor personale relativ conştiente, pe când stereotipul se bazează pe

categorii semiautomate şi din acest motiv este mai puţin susceptibil de a fi controlat.



5

Fişa resursă C

Jocul „Călătoria cu trenul” Participanţilor le este explicat că urmează să facă o călătorie îndelungată cu trenul, mai exact ce va dura

o săptămână. Ei au posibilitatea de a alege alte 3 persoane cu care vor calatori în cupeu, 3 persoane cu

care vor cel mai mult să petreacă timpul. Apoi, participanţii sunt rugaţi să aleagă şi 3 persoane cu care

nu doresc să călătorească.

N otă: Participanţii sunt înştiinţaţi că nu au venit să judece pe cineva, doar să fie oneşti în cadrul jocului.

Lista persoanelor:

- un poliţist;

- un bancher elveţian gras;

- o adolescentă abuzată sexual;

- o femeie africană care vinde piele;

- un tânăr artist bolnav SIDA;

- un rom;

- un cerşetor;

- un rapper german cu un stil radical;

- un acordeonist austriac orb;

- o tânără moldoveancă cu copil, având o problemă de viză;

-

o feministă irlandeză; - un skinhead rus beat;

- o prostituată poloneză din Berlin;

- un fermier francez ce vorbeşte doar franceză.

Participanţilor le sunt puse la dispoziţie 10 min pentru a se decide în legătură cu cele 6 persoane. Sunt

rugaţi să formeze grupuri mici (3-4 grupuri a câte 3-4 persoane), să explice în grup alegerea făcută, apoi

să ajungă la un consens vizavi de cele 6 persoane.

Urmează prezentarea grupurilor cu explicaţii, în timp ce deciziile referitoare la cele 6 persoane sunt

notate pe flipchart.

Debriefing

- Care au fost factorii decizionali în alegerea persoanelor?

- Descrierea procesului de luare a deciziilor în grup şi existenţa divergenţilor.

- Ce stereotipuri sunt recunoscute (vizavi de ce persoane/grupuri/comportamente?) şi care este

sursa acestor stereotipuri?

- Ce anume a deranjat la persoanele nedorite în tren (persoanele la general sau anumite trăsături ale

comportamentului acestora)?

- Care sunt senzaţiile şi reacţiile persoanelor eliminate?



6

Fişa resursă D

De la stereotip la excludere



7

Fişa resursă E

Strategii de succes şi eşec

SUCCES EŞEC

- Eu am prejudecăţi şi conştientizez acest lucru pentru a le

combate.

- Eu conştientizez că oamenii sunt diferiţi deoarece vin din

diferite familii, comunităţi, ţări, credinţe şi religii.

- Eu conştientizez că fiecare cultură are specificurile,

bogăţiile şi particularităţile sale, ceea ce e considerat

bine pentru o cultură, poate fi considerat rău pentru

alta. Aceste diferenţe sunt o şansă de a învăţa despre

alte culturi şi de a o lărgi pe propria.

- În anumite culturi se mănâncă câini şi broaşte.

- Eu sunt deschis(ă), curios(oasă) şi dau dovadă de respect

pentru alte culturi şi tradiţii, credinţe, valori şi limbi.

- Eu conştientizez faptul că nici o cultură, limbă, religie nu

poate fi superioară altei culturi, limbi sau religii.

- Eu nu am prejudecăţi.

- Oamenii sunt diferiţi, dar există

rase, limbi, naţionalităţi

superioare.

- Dacă nu faceţi parte dintr-o

anumită clasă socială, ţară sau

religie atunci sunteţi inferior.

- Valorile mele, credinţa şi religia

sunt unicele veridice, greşiţi să

nu le fiţi părtaşi şi vă condamn

de imoralitate.

- Ale mele principii de viaţă sunt

cele corecte, voi de trăiţi diferit

greşiţi.

1 6 Stereotipuri Prejudecati 4049542

Documents

Transcript of 1 6 Stereotipuri Prejudecati 4049542