1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra...

4
ANUL II No. 4Y+r. 1 5 B ANI NUMIERUL ABONAMENTELE INCEP LA I SI IS A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT- C'AUNA INAINTE i 4 UCURESC1 La casa Administratinnai 11 TARA: Prin mandate postale. Pentru I an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. i: SIREIYATATE: La tnate ofticiele pos- tale din Unione, prin mandate postale. Pentru í an 50 lei. é luni 25 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu i G Cent. numerul, la Kioscul din roe Montmartre 443 Bule'ardul St. Germain No. $4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIA dio. 3. Piati F.piseoplel. No. 3. A DOUA EDITIUNE 1.9 ;31) ICI,IE i889 o'c APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU 15 MANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PR.MESC DIRL:T LA ADMINIS TRATTA ZIARULUI La Parta: la Agence Bavas, place de la b3ur.e, F. Agence Libre. rue .\otrt Darne des Victoires so, (Mare de lo It- rn :`,' pentru Paris, Francia'. nermanla, Austro- Ungaria. Italia Si Mares Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linfa 3C hani, anuncinri ei reclame pe pagina treia 2 lei linfa 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Plata F.piseopiei. No. 3. RCA IN CLIENT DESPRE PROGRAM 1:1 1.T'NI DE PRF,VENTIE PRIMARUL DE LA RUCAR A RCA DES AMBO DIN GALATI ANTI'M IVIREANUL A NUNCIURI INCA UN CUVINT DESPRE PROGRAM Colectivietii sunt [esasperati Hind- el nu consimtim a le face deosebita o- uoare de a discuta principil cu dânsil si eri Inc& organul de capetenie al co- lectivitatel cauta se educe atentia pu- blicului asupra cestiunel programelor. Et bine, se presupunem pentru un moment cA ne -am scobori a discuta principii cu colectivistil pe and et ne jefuesc. Se presupunem ca ne at1Am lntr'o stare normal&, cA nu avem ni1 o temere In privinta politicol exte- rioare, ca Conventia consular& este In- Murata, cA ne bucurAm InAuntru de cea mal perfecta ei de cea mai larga libertate. Se ne Inehipuim ce presa e In adever liberó, lntrunirile suet per- mise ei or -cine Isi poste desvolta In deplina linigt programul sea. Se mat presupunem ea alegerile aunt si!uite, ca tara e stApâne pe dânsa ei liber& de a a'ege Intre diferitele sis- teme ce i se Infeti!eazet. Se presupunem cA [nate acestea sunt In realitate ei c& ne -am Infetivat cu programele noastre respective. Totuel mat este inc& o conditiune pe care colectivistii trebue se dovedeasc& ce o Implinesc, pentru ca o asemenea lupi& asupra programelor se fie po- sibila. Ore -ce program se compune din doue parts: Cea d'tntêiii coprinde fagaduelile ce un grup politic face térel, cea de -a doua, si cea mai insemnata din punctul de vedere practic. coprinde iscaliturile celor ce fageduesc. Ori -cine de sigur poate pune pe !Ar- tie din cele mai ade- mea. atei ' sun, vor ce le . D. aces . zot r i e tor: cute!' t pe on realis Ei I intrut ca se lucru vor tre nest a fagado Sé Fara munti f .. Pana e vistii la andata t Un e: mesagit legiuitot N'are mesagie '41 bat jo. tare. G3.: gura regi'. Indeplini Se fbga se vor pr, reforma :. tart In fu decatoreet . soartel clef- in acea set u pretuesc de cat iuse In josullor iduetile ce se fac it realisate de ceI In Camera anul itiune, a lui Gui- upra programe- ,- fàgàduialà fà- re se angajeazà ,eit la putere va ca colectivistit uneie necesare uvit programe, ;am, totust e! e cle indepli- fl crezut! cand ; arte putem a- u. de la Mazer- . venit colecti- 'I aft renegat guvera. . este ultimul a corpurilor ;iteascä ace! nod sfruntat rege ei de pus ei In Cate s'ae icea sesiune legt pentru ntru lnatn- lave vi ju- iunet.atirea a ça chiar ni reforma instructiunei publice: ei tâte ei mal tâte. Inc'o date ce s'a ales din toate aceste fligAduell ? Lucru ei mat gray, In politica externa. partidul de la cârmá a lus[ anvja- mente de care nu s'a putut tine. Gu- vernul român a iscalit conveniia con - sular& cu Germania ei isc &litura lui se poate azi protesta. Acum doue tre! zile aminteam cum partidul d -lui BeAtianu se angajase In 1883 se introduca In Constitutia revi- suitA uncle modiflcArT, gi numi" atele modificar i; si cum spot, dupé cele mal solemne angajamente el introduse in textul nouel constitutiunl cu totul alte modiflcarI de cât cele convenite. Am reprodus alalta- iericuvintele ros- tite de d. Vasile Boerescu, In eedinta Senatului de la 12 Ianuarie 1883 : Ne am angajat pe onoare si cons - tiinta a respecta opinia esprimatà. Toata lumea stie cum ad respectai colectivistil opinia esprimatA. El bine, intrebam pe cet ce vorbesc de programe, In starea de lucruri ac- tuala : Indeplinesc colectivistil condi- tiunele acelui om cinstit, de care vor- bea d. Carp, care singur este in drept se ia angajamente fata cu tara? Iar colectivistilor le spunem : Dovediti -ne ça sunteti oamenl eins- titt,dovediti -ne ceorcand regaduiticeva aveci de gâud se vé tinett cuvêntul, a- ratati-ne cA vtitt se respectati angaja- mentele ce pe onoare ni conetiint& v'ali begat se le respectatI. Pané atunci nicí poate fl m &car vorba de programe antre vol gi noi. Pute[i face cele mal frumoase figa duels : ele nu fac asupra publicului nicí un elect. Tara stie ça mintiti. Nìtrlau. TE LE GRAME AGENTI A 11.-11'AS Petersburg, 29 I u I: e Se desiniate aci ca s ar fl ivlt la hark off casurl de bolera asiatica. I'et - rsburg, 29 I u 1i e. U misiune ruvasc&, compusa dintr'un archimandrit si mal mniti po .T, va merge in Abisinia in cursul lut August. Viena, 29 Iulie. D. Nacovict, ministrdl afacerilor streine al Bu!gariei, a plecat la Ebeuthal. Oetimele etir1 din Ebenthal asigura ca printul de Coburg e hoter&t :é mearga in Bulgaria. Roma, 2t+ lulie. D. Depretis a murai la Strudella. Sofia, .9 Iulie. Dupe «Nord» din Bruxela, o miscare in- surectionala ar fi isbucnit la Sotlia; spi- ritele ar fi surescitate to provincie ; fn sfàreit d. Itedoslavote ar fi arestat. Aceste diferite stiri sunt tara teme(. Viena, :9 lulie. «Noua Pres& Libera» crede ca calatoria contelul Kaluoky pe liege. tmperat, la Ill, se report& la cesLiuuea bulgara. Dupe «Corespoudance Po itiyuea s'ar astepta evetrimeute decisive. D. de i;ebdolf a starut de curend pe lânga Poarta pentru a face ca ea se adop- tese puutul de vedere rusesc, deja curios- cut, asupra cestiunel bulgare Pentru a- ceasta guvernui din Petersburg a comu- nicat Porttl minute candidatului sea pen- tru postul de regent provisoriù. Poarta ar tì dispus& se adopte l,ropuuerea ru- seasc&, daca Bulgari[ accept& pe candi- detul r,,sesc. AGEtN'l'IA LIBERA Berlin, 29 lul.e. « Gazera Colo.,iel» tetr'o nota ofkioas &, blamaaza cu energie c.rcu ara Papel, care violeaza dreptul public. Gazera adeoga, ca daca Italia s'as plauge la Putcrl, aceetea ar trebue I,è refuze u'a primi nota Vati- canulu;. Constantinopol, 29 lulie. D. de Nelidof, utr o couvurbire ce a a- vutcumaiele Vz,ra. eamiudt rropuuerea ce o lacuse Rusia mat nainte ta privinia i.umirei u:.ul regent pruv.soriii In bulge- ria P-arta s'a &ciaret gata a sp i,iui a- ceoste pr, punere daca va fi prtmit& de Bulgaria. 15 LUNI DE PREVENTIE Un exemplu groasnic de abuzul ce se poate face cu dreptul de a tine arestatt pre- ventiv pe acusati de crime si delicte ni-1 în- fatiseaza cazul tinerilor de la Valcea. La începutul acestet lunt a lost un an de and sunt arestat si vor fi cincisprezece tunt Pana cend se vor judeca de juratit din Cra- tova. Aceasta In cazul cel ma! bun : adica presupunand ca la Septembre se va tndeplini procedura gi ca procesul va fi pus tn stare de a fi judecat. Din nenorocire cu totul altul pare a ti gandul colectivitAtet. Se da ca sigur lucru la Vâlcea ca a priimit ordin se nu Indeplineasca procedura si ast-fel procesul se se amâne pentru sesiunea din Decembre cand pro- cedura se va indeplini, dar cand martorit acuzatit, ton functionarl public!, vor avea grije se nu vie si procurorul va cere amana- rea pentru Martie pe acest motiv. Eaca la ce resultat se poate ajunge cu le- gile noastre de niste oamen+ f, ra scrupul putin respectogl de libertatea individuala. Se se mat zica de cine-va ca d Statescu nu e un barbat foarte liberal si ca citltul mi- nistru nu se ingrijegte ca magistrati se nu abuseze de niste latitudini enorme ce le da legea si care fac ruginea condicet noastre penale. Aga e ca avem legt liberale ?... A. X. PRIM tREE DE R RUM Nu este zi In care guvernul prin zia- rele sale, se nu trlmhiteze nesfâreitele sacrificiI ce face el a facut pentru imbu- natatirea soartel teranilor, dându -le o administratiune onesta. Asta zi mai avem Inc& o dovad& des - pre cinstea acestet administratiunl. Ne soseete din Câmpu -lung o mare nomenc'atura a ttiturdt abu iurilor co- mise de. d -I. Ghtorghe G. Nastasescu, primarul comunes urbane Rucar, abu- surt cunoscute foarte blue atât de pre fectul judetului, cât el de Ministerul de Interne. Antecedentele care l'ae recomandat iubireí colectiviste, nu trebuesc trecute cu vederea. Eata -le : Gheorghe G. Nastasescu a lost mai intact condamnat deTribunalul Mused! pentru Injurie, bat&i, lovirl gi furt prin sentintele cu Nr. 548 el 677 din 1876, 786 el 1026 din 1877, 1556 din 1881. Cruce condaaanari In vase ani, nu e lucru prost ! N1ct Pantazescu nu sta mat bine, de ateta negreeit guvernul a crezut ca coudamnatul are tot drep- tul se fie coutirmat primar In anul 1887. De atuuci, noul primar In tovarasie cu tamiita sa lei lace treturile sale. Eata câtt. -va eceemp.e : i). Fratele primarutui Nastasescu, ia arbitrar din proesta unei veduve cu 4 copie, o proprietate. 2). Ginerile see Moldoveanu, despro- prietareete doul clacaeì gi'1 lasa pe dru- murt. Reclamatiele for catre Prefecture nici nu se iati in seams. 3;. Ca vizitie la call, primarul a luat un vatanel platit din toudul Comunei, el In tie -care se.ptamâna, zece strjarl sunt intrebuiutatt la munca pentru pri- insr. 4). Vitele Inchise In oborul Comunes nu sunt liberate, de el se pet cepo taxa leeiuita, de cat dupe ce primarul mai is mita o taxa de cinci lei. 5). Ginerile primarului a Inflintat un fel de birt la Rucar cei ce vin se petreacá vara In aceasta locaiitate sunt obligati de primar se manânce acolo, altmiitrelea reiurt sé le vizeze bile - tele de drum de fer eu pre[ scazut care se libereaza celor ce stall mal mult timp la baile din tare! irrita! aici rumad cate-va abusuri; ad mai remas zece, doue-zect, o sut& attar, ne Inregisl.rate. dar toate cunos- cute de Prefectura local &. Cu toate acestea, de sigur eA mâine sad poimâine, Voinja Najionalà ne va spune ca nu ecsista In testa oneenirea locuitorl mai fericiti de cat aces din Co- muna Rucar sub b.agos.ovitul guvern al d -lui I. 13rletianu. R. ARCADES AMBO De as fi in locul d -lui Evghenie Statescu, sè mé flreascà D zeü as fi foarte supérat pe d. Radu Mi- hai si dacà as fi In pielea d -lui R. Mlhal sé me pszeasc& dracu de asa pleoste, n'as dori se Intilnesc pe d. Evghenie Stàtescu. lteposatul B ttbie ne invéta, in fos- tul sea curs de drept administrativ, c& nimic nu e mai primejdit:a si mai greu de descurcat de cot conflietele de putere. i pin& acuma, avuseràm ocasie sè constatàm c& eel de la pu- tere era u pe deplin convinci de ade - verul continui in zisele bétrinului Batbie. Cel de la interne fura din fon- durile de la interne si falsifica ale gerile. Cel de la fivante fura la fi- nance si falsifiea conturile. Cel de la lucràrile publice fura din casa mi- nisterului séú si mai avea insarci- narea sii lucreze pe publicul oposi- tionist. Czrada, ca om universal, fura din toate pàrtile. (lmul snare, ca ministru farà portofoliü, nu fora nimica, dar ca presedinte al consi- liului ius dijrnà din toate furturile. 'l'oate mergean in perfect& ordine. Fie -care fura in ramura sa, ear când era vorba de betae, bateau tosi. Pe semne c1í descoperirea cornplo- tului contra Regelui de catre un ziar Frances, a zapacit intr'un mod co- lossi pe cârmacii Statului, l'IC! zi- zania a intrat in familia colectivista, asq de unità prank odinioaré. Frati; Siamezi sunt despiirtiti ; s'a tàiat cordonul ce'i unea. Eugenio Statescu se uitá chioris la Radu Michai. O,!helarii lui Radu Mihai nu sé mai oglindesc in ochii verzi ai lui Eugeniu Statescu. Les tourterelles se luyaient Plus d'amour, pariant plus de lure. Causa acestea vrajbe se zite cà ar fi nota identica publicath de toate ziarele oficioase in privinta depesei din Correspondance de Paris. Aceastà note, conceputa In termeni aproape identici eu tele intrebuin fate anul trecut de repausata Trompeta Bucu- relstilor (fie -i politia ware !) acuzie pe opositie de a planui atentate con- tra Regelui si o amenintá Cu furia poporuluï care o va ciomägi, asa in cal n'o sè se aleagà nid pea /ul de ea. Aceasta nota a s.ipérat foarte mult pe d. Statescu. Nu cà s'a résgêndit, si cá erede sii opositia are drept acuma la protectiunea legilor. De loc. S'a supérat pentru niste motive cu totul dif. rite, in numér de doué. D'intêiü d. Statescu, eu mutra lui de pis(); constipat, a declarat inti- milor séi cif pubticarea acestei note In Voinfa Na jionalá era foarte ineo- rectà si c& ar fi trebuit se reinvieze repausata Trompeta pentru aceasta publii:atie. Pe semne cif in cercurile colecti- viste se stabilente o erarhie intre Voile(a ni Trompeta. Marturisim cá Die: nu stiarn aceasta vi nicí nu in- telegem o asemenea distinctiune. Vo- infa, Trompeta, Xenopol, Ciocaneli, Macri, Losoveanu, nu aunt oars tot o brî nzá? Si dace e vorba de erarhie, oare Ciocaneli, care e român, or eel mult grec, qi comisar de politie nu e oare superior or -carui tirtan, fie el din codru Hertei or din codru Voin- jel, care cel must ar putea ajunge la gradui de Spion politienesc ? Pe acest pullet dar nu putem spune c& d Statescu (Eugenie', a avut dreptate se se supere pe d. Mi- hai (Radii) dar il dam deplioa drep- tate pe al doilea motiv pentru care s'a supérat. lata cum staü lurrurile in aceastà privint9. lmediat dupé nota ziarelor oil-- eioase, a apérut in Epoca un mie artico! intrebênd ce face justitia In fata acestor denuntàri. D. St&teseu care e un om foarte logic si foarte destept, a simtit toatà forta acestui argument, si s'a supé- rat foc pe d. Radu Mihai, care, In nota ce a trimis'o ziarelor oFicioa4e a vorbit nrimai de bàtài, dar niel de eum de dari in judecatâ. Opositia era amenintatà de a ft tobticità, ulmenitá, lipieritá. hen- gherité, barhieritá, iar niel de cum de a fi andronescatá, nacesciftcatà, iulienat& saù populenitá. *eful ban- dei de pe piasa Walter Máràcinea- nul s'a simtit grozav de atiíis, s'a plâns chiar d-lui Bratianu cà nu i se mai dá niel o misiune de incre- dere si a anlenintat sé si dea demi- sia. Cu mare greutate a putut fi in- duplecat a rémânea la postul I s'a fagàduit ca se va urmâri toatà opositia si cà va avea dreptul sé condamne la munca silnicà eel pu- Sin 50 de ziaristi. Atunci numai pa- lidul Evghenie se inveseli putin, a dat chiar dol franci baci lui An- dronescu, a comandat in Germania spirt proaspét si dulapuri noi si a adormit fericit. Dar, dupé expresia f'rances&, tot a pàstrat un dinte In contra d-lui Radu Mihai si singurul dantist ce l'ar pu- tea seoate e a;lum in stréinàtate. Kssssi. DIN GALATI Nerusinarea unui neofit colectivist Ni se serie dii Galati cu data Je t- tulle: Ca sé face cine -va o fapt& urtt& si rusinoasa, ca se comit& un abus sae o fare -de -lege, aceasta nu este lucru es- traordinar niel age de penibil ca im- presiune, mat ales in timpul de fate. Ca si Indrpzneasca Insé l&ptuitorul a- busulul el a rueinel a'v! apara fapta sa, ba Inc& a'1 da un caracter de co- rectitudine el a Ineenoviati pe ce! ce nu fac ca gi el, aceasta I In adevér culmea obrazniciel el a odiosulul. Et bina, In aceasta din urma situatie se gaseete actualul primar al Galatilor Timoleon sail, cum foarte nimerit a Post botezat prin pres&, Camelion Ne- bunelli. Cunoscut e obsteete ca acest domn a comis un adeverat ace de felonie si sarlatanie politica. Ales ca consilier comunal pe lista opositiei la colegiul 1, el care nice macar n'avea dreptul de alegator In acest colegid, a tradat par - tidul care l'a ales el s'a facut colecti- vist, primirid a fl primarul celor ce ad comas atrocitatile de la 11 Mali. Si aceasta and ? Dupe ce prin ziarul sea Gala ¡iì a tunat el fulgerat contra ticaloeie;or el infamiilor guvernamen- tale din ultimele alegeri. 1) Când ? Dupe ce In prima eedinta a noulul con - silie, de la 22 Maid, votase el scrisese procesul- verbal pentru invalidarea co- legiului al 1I -lea comunal, fruct al bâtelor politieneeti de la ii Mil. Dar Camelionul nostru nu s'a mul- tumit cu at &ta, ci facu ceva mat mutt. Voi se treacle el de om corect si conse- cinte ; el iata'I c& publica In Gala(li de la 8 Iulie un articol subscris de el prin care tindea'vi apera uric.oasasa fapt& ei a acusa chiar pe cet ce ail remas cre- dinciogi steaguluI tor. In acest articol, tradletorul opositiu= nei din Galati spune ca dace a trecut In colectivitate, e pentru ca asemenea trecert s'atl mai facut el de altii Main- tea sa. Frumoas& seas& ! E tot una, ca el cum holul, sperjurul, prostituata 'si- ar+scuza faptsle cu cuvêntul ca si altii ail mai greeit tat ast -fee Inaiatea 1or. Dar In tot casal, dace greeelt vor 1, Vezi ziarul Galatie de la 13, 14, ts, iu, i8, ss Maia pana 1a tj tunic a. c. clod Timoleon Post ales primar.

Transcript of 1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra...

Page 1: 1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra cestiunel programelor. Et bine, se presupunem pentru un moment cA ne -am scobori a

ANUL II No. 4Y+r.

1 5 B ANI NUMIERULABONAMENTELE

INCEP LA I SI IS A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESCTOT- C'AUNA INAINTE

i 4 UCURESC1 La casa Administratinnai11 TARA: Prin mandate postale.

Pentru I an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.i: SIREIYATATE: La tnate ofticiele pos-

tale din Unione, prin mandate postale.Pentru í an 50 lei. é luni 25 lei.

LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu i G Cent.numerul, la Kioscul din roe Montmartre 443

Bule'ardul St. Germain No. $4.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIAdio. 3. Piati F.piseoplel. No. 3.

A DOUA EDITIUNE 1.9 ;31) ICI,IE i889

o'cAPARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU

15 MANI NUMERULANUNCIURILE

DIN ROMANIA SE PR.MESC DIRL:T LA ADMINISTRATTA ZIARULUI

La Parta: la Agence Bavas, place de lab3ur.e, F.

Agence Libre. rue .\otrt Darne des Victoiresso, (Mare de lo It- rn :`,' pentru Paris, Francia'.nermanla, Austro- Ungaria. Italia Si MaresBritanie.Anunciuri pe pag. IV, linfa 3C hani, anuncinri

ei reclame pe pagina treia 2 lei linfa

50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.

ADMINISTRATIANo. 3. Plata F.piseopiei. No. 3.

RCA IN CLIENT DESPRE PROGRAM

1:1 1.T'NI DE PRF,VENTIE

PRIMARUL DE LA RUCAR

A RCA DES AMBO

DIN GALATI

ANTI'M IVIREANUL

A NUNCIURI

INCA UN CUVINT DESPRE PROGRAM

Colectivietii sunt [esasperati Hind-el nu consimtim a le face deosebita o-uoare de a discuta principil cu dânsilsi eri Inc& organul de capetenie al co-lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra cestiunel programelor.

Et bine, se presupunem pentru unmoment cA ne -am scobori a discutaprincipii cu colectivistil pe and et nejefuesc. Se presupunem ca ne at1Amlntr'o stare normal&, cA nu avem ni1o temere In privinta politicol exte-rioare, ca Conventia consular& este In-Murata, cA ne bucurAm InAuntru decea mal perfecta ei de cea mai largalibertate. Se ne Inehipuim ce presa eIn adever liberó, lntrunirile suet per-mise ei or -cine Isi poste desvolta Indeplina linigt programul sea.

Se mat presupunem ea alegerileaunt si!uite, ca tara e stApâne pe dânsaei liber& de a a'ege Intre diferitele sis-teme ce i se Infeti!eazet.

Se presupunem cA [nate acestea suntIn realitate ei c& ne -am Infetivat cuprogramele noastre respective.

Totuel mat este inc& o conditiune pecare colectivistii trebue se dovedeasc&ce o Implinesc, pentru ca o asemenealupi& asupra programelor se fie po-sibila.

Ore -ce program se compune din doueparts: Cea d'tntêiii coprinde fagaduelilece un grup politic face térel, cea de -adoua, si cea mai insemnata din punctulde vedere practic. coprinde iscaliturilecelor ce fageduesc.

Ori -cine de sigur poate pune pe !Ar-tie din cele mai ade-mea.atei 'sun,vorce le. D.aces .

zot r i etor:cute!' t

pe onrealis

Ei Iintrutca selucruvor trenest afagado

SéFara

munti f ..Pana e

vistii laandata t

Un e:mesagitlegiuitot

N'aremesagie'41 bat jo.tare. G3.:gura regi'.Indeplini

Se fbgase vor pr,reforma :.

tart In fudecatoreet .

soartel clef-in acea set

u pretuesc de catiuse In josulloriduetile ce se facit realisate de ceI

In Camera anulitiune, a lui Gui-upra programe-

,- fàgàduialà fà-re se angajeazà,eit la putere va

ca colectivistituneie necesareuvit programe,;am, totust e!e cle indepli-fl crezut! cand

; arte putem a-u. de la Mazer-

. venit colecti-'I aft renegatguvera.

. este ultimula corpurilor

;iteascä ace!nod sfruntat

rege ei depus ei In

Cate s'ae

icea sesiunelegt pentruntru lnatn-lave vi ju-iunet.atireaa ça chiarni reforma

instructiunei publice: ei tâte ei maltâte.

Inc'o date ce s'a ales din toate acestefligAduell ?

Lucru ei mat gray, In politica externa.partidul de la cârmá a lus[ anvja-mente de care nu s'a putut tine. Gu-vernul român a iscalit conveniia con -sular& cu Germania ei isc &litura lui sepoate azi protesta.

Acum doue tre! zile aminteam cumpartidul d -lui BeAtianu se angajase In1883 se introduca In Constitutia revi-suitA uncle modiflcArT, gi numi" atelemodificar i; si cum spot, dupé cele malsolemne angajamente el introdusein textul nouel constitutiunl cu totulalte modiflcarI de cât cele convenite.

Am reprodus alalta- iericuvintele ros-tite de d. Vasile Boerescu, In eedintaSenatului de la 12 Ianuarie 1883 :

Ne am angajat pe onoare si cons -tiinta a respecta opinia esprimatà.

Toata lumea stie cum ad respectaicolectivistil opinia esprimatA.

El bine, intrebam pe cet ce vorbescde programe, In starea de lucruri ac-tuala : Indeplinesc colectivistil condi-tiunele acelui om cinstit, de care vor-bea d. Carp, care singur este in dreptse ia angajamente fata cu tara?

Iar colectivistilor le spunem :Dovediti -ne ça sunteti oamenl eins-

titt,dovediti -ne ceorcand regaduiticevaaveci de gâud se vé tinett cuvêntul, a-ratati-ne cA vtitt se respectati angaja-mentele ce pe onoare ni conetiint& v'alibegat se le respectatI.

Pané atunci nicí poate fl m &car vorbade programe antre vol gi noi.

Pute[i face cele mal frumoase figaduels : ele nu fac asupra publiculuinicí un elect.

Tara stie ça mintiti.Nìtrlau.

TE LE GRAMEAGENTI A 11.-11'AS

Petersburg, 29 I u I: eSe desiniate aci ca s ar fl ivlt la hark off

casurl de bolera asiatica.I'et - rsburg, 29 I u 1i e.

U misiune ruvasc&, compusa dintr'unarchimandrit si mal mniti po .T, va mergein Abisinia in cursul lut August.

Viena, 29 Iulie.D. Nacovict, ministrdl afacerilor streine

al Bu!gariei, a plecat la Ebeuthal.Oetimele etir1 din Ebenthal asigura ca

printul de Coburg e hoter&t :é mearga inBulgaria.

Roma, 2t+ lulie.D. Depretis a murai la Strudella.

Sofia, .9 Iulie.Dupe «Nord» din Bruxela, o miscare in-

surectionala ar fi isbucnit la Sotlia; spi-ritele ar fi surescitate to provincie ; fnsfàreit d. Itedoslavote ar fi arestat. Acestediferite stiri sunt tara teme(.

Viena, :9 lulie.«Noua Pres& Libera» crede ca calatoria

contelul Kaluoky pe liege. tmperat, la Ill,se report& la cesLiuuea bulgara.

Dupe «Corespoudance Po itiyuea s'arastepta evetrimeute decisive.

D. de i;ebdolf a starut de curend pelânga Poarta pentru a face ca ea se adop-tese puutul de vedere rusesc, deja curios-cut, asupra cestiunel bulgare Pentru a-ceasta guvernui din Petersburg a comu-nicat Porttl minute candidatului sea pen-tru postul de regent provisoriù. Poartaar tì dispus& se adopte l,ropuuerea ru-seasc&, daca Bulgari[ accept& pe candi-detul r,,sesc.

AGEtN'l'IA LIBERABerlin, 29 lul.e.

« Gazera Colo.,iel» tetr'o nota ofkioas &,blamaaza cu energie c.rcu ara Papel, carevioleaza dreptul public. Gazera adeoga, cadaca Italia s'as plauge la Putcrl, aceeteaar trebue I,è refuze u'a primi nota Vati-canulu;.

Constantinopol, 29 lulie.D. de Nelidof, utr o couvurbire ce a a-

vutcumaiele Vz,ra. eamiudt rropuuereace o lacuse Rusia mat nainte ta priviniai.umirei u:.ul regent pruv.soriii In bulge-ria P-arta s'a &ciaret gata a sp i,iui a-ceoste pr, punere daca va fi prtmit& deBulgaria.

15 LUNI DE PREVENTIE

Un exemplu groasnic de abuzul ce sepoate face cu dreptul de a tine arestatt pre-ventiv pe acusati de crime si delicte ni-1 în-fatiseaza cazul tinerilor de la Valcea.

La începutul acestet lunt a lost un an deand sunt arestat si vor fi cincisprezece tuntPana cend se vor judeca de juratit din Cra-tova. Aceasta In cazul cel ma! bun : adicapresupunand ca la Septembre se va tndepliniprocedura gi ca procesul va fi pus tn starede a fi judecat.

Din nenorocire cu totul altul pare a ti gandulcolectivitAtet. Se da ca sigur lucru la Vâlceaca a priimit ordin se nu Indeplineascaprocedura si ast-fel procesul se se amânepentru sesiunea din Decembre cand pro-cedura se va indeplini, dar cand martoritacuzatit, ton functionarl public!, vor aveagrije se nu vie si procurorul va cere amana-rea pentru Martie pe acest motiv.

Eaca la ce resultat se poate ajunge cu le-gile noastre de niste oamen+ f, ra scrupulputin respectogl de libertatea individuala.

Se se mat zica de cine-va ca d Statescunu e un barbat foarte liberal si ca citltul mi-nistru nu se ingrijegte ca magistrati se nuabuseze de niste latitudini enorme ce le dalegea si care fac ruginea condicet noastrepenale.

Aga e ca avem legt liberale ?...A. X.

PRIM tREE DE R RUM

Nu este zi In care guvernul prin zia-rele sale, se nu trlmhiteze nesfâreitelesacrificiI ce face el a facut pentru imbu-natatirea soartel teranilor, dându -le oadministratiune onesta.

Asta zi mai avem Inc& o dovad& des -pre cinstea acestet administratiunl.

Ne soseete din Câmpu -lung o marenomenc'atura a ttiturdt abu iurilor co-mise de. d -I. Ghtorghe G. Nastasescu,primarul comunes urbane Rucar, abu-surt cunoscute foarte blue atât de prefectul judetului, cât el de Ministerul deInterne.

Antecedentele care l'ae recomandatiubireí colectiviste, nu trebuesc trecutecu vederea.

Eata -le :Gheorghe G. Nastasescu a lost mai

intact condamnat deTribunalul Mused!pentru Injurie, bat&i, lovirl gi furt prinsentintele cu Nr. 548 el 677 din 1876,786 el 1026 din 1877, 1556 din 1881.

Cruce condaaanari In vase ani, nu elucru prost ! N1ct Pantazescu nu stamat bine, de ateta negreeit guvernula crezut ca coudamnatul are tot drep-tul se fie coutirmat primar In anul 1887.

De atuuci, noul primar In tovarasiecu tamiita sa lei lace treturile sale.

Eata câtt. -va eceemp.e :i). Fratele primarutui Nastasescu, ia

arbitrar din proesta unei veduve cu 4copie, o proprietate.

2). Ginerile see Moldoveanu, despro-prietareete doul clacaeì gi'1 lasa pe dru-murt. Reclamatiele for catre Prefecturenici nu se iati in seams.

3;. Ca vizitie la call, primarul a luatun vatanel platit din toudul Comunei,el In tie -care se.ptamâna, zece strjarlsunt intrebuiutatt la munca pentru pri-insr.

4). Vitele Inchise In oborul Comunesnu sunt liberate, de el se pet cepo taxaleeiuita, de cat dupe ce primarul maiis mita o taxa de cinci lei.

5). Ginerile primarului a Inflintat unfel de birt la Rucar cei ce vin sepetreacá vara In aceasta locaiitate suntobligati de primar se manânce acolo,altmiitrelea reiurt sé le vizeze bile -tele de drum de fer eu pre[ scazut carese libereaza celor ce stall mal multtimp la baile din tare!

irrita! aici rumad cate-va abusuri;ad mai remas zece, doue-zect, o sut&attar, ne Inregisl.rate. dar toate cunos-cute de Prefectura local &.

Cu toate acestea, de sigur eA mâinesad poimâine, Voinja Najionalà ne vaspune ca nu ecsista In testa oneenirealocuitorl mai fericiti de cat aces din Co-muna Rucar sub b.agos.ovitul guvernal d -lui I. 13rletianu.

R.

ARCADES AMBO

De as fi in locul d -lui EvghenieStatescu, sè mé flreascà D zeüas fi foarte supérat pe d. Radu Mi-hai si dacà as fi In pielea d -lui R.Mlhal sé me pszeasc& dracu de asapleoste, n'as dori se Intilnesc ped. Evghenie Stàtescu.

lteposatul B ttbie ne invéta, in fos-tul sea curs de drept administrativ,c& nimic nu e mai primejdit:a si maigreu de descurcat de cot conflietelede putere. i pin& acuma, avuseràmocasie sè constatàm c& eel de la pu-tere era u pe deplin convinci de ade -verul continui in zisele bétrinuluiBatbie. Cel de la interne fura din fon-durile de la interne si falsifica alegerile. Cel de la fivante fura la fi-nance si falsifiea conturile. Cel dela lucràrile publice fura din casa mi-nisterului séú si mai avea insarci-narea sii lucreze pe publicul oposi-tionist. Czrada, ca om universal,fura din toate pàrtile. (lmul snare, caministru farà portofoliü, nu foranimica, dar ca presedinte al consi-liului ius dijrnà din toate furturile.'l'oate mergean in perfect& ordine.Fie -care fura in ramura sa, ear cândera vorba de betae, bateau tosi.

Pe semne c1í descoperirea cornplo-tului contra Regelui de catre un ziarFrances, a zapacit intr'un mod co-lossi pe cârmacii Statului, l'IC! zi-zania a intrat in familia colectivista,asq de unità prank odinioaré.

Frati; Siamezi sunt despiirtiti ; s'atàiat cordonul ce'i unea.

Eugenio Statescu se uitá chiorisla Radu Michai. O,!helarii lui RaduMihai nu sé mai oglindesc in ochiiverzi ai lui Eugeniu Statescu.

Les tourterelles se luyaientPlus d'amour, pariant plus de lure.

Causa acestea vrajbe se zite cà arfi nota identica publicath de toateziarele oficioase in privinta depeseidin Correspondance de Paris. Aceastànote, conceputa In termeni aproapeidentici eu tele intrebuin fate anultrecut de repausata Trompeta Bucu-relstilor (fie -i politia ware !) acuziepe opositie de a planui atentate con-tra Regelui si o amenintá Cu furiapoporuluï care o va ciomägi, asa in caln'o sè se aleagà nid pea /ul de ea.

Aceasta nota a s.ipérat foarte multpe d. Statescu. Nu cà s'a résgêndit, sicá erede sii opositia are drept acumala protectiunea legilor. De loc. S'asupérat pentru niste motive cu totuldif. rite, in numér de doué.

D'intêiü d. Statescu, eu mutra luide pis(); constipat, a declarat inti-milor séi cif pubticarea acestei noteIn Voinfa Na jionalá era foarte ineo-rectà si c& ar fi trebuit se reinviezerepausata Trompeta pentru aceastapublii:atie.

Pe semne cif in cercurile colecti-viste se stabilente o erarhie intreVoile(a ni Trompeta. Marturisim cáDie: nu stiarn aceasta vi nicí nu in-telegem o asemenea distinctiune. Vo-infa, Trompeta, Xenopol, Ciocaneli,Macri, Losoveanu, nu aunt oars tot obrî nzá? Si dace e vorba de erarhie,oare Ciocaneli, care e român, or eelmult grec, qi comisar de politie nu eoare superior or -carui tirtan, fie eldin codru Hertei or din codru Voin-jel, care cel must ar putea ajungela gradui de Spion politienesc ?

Pe acest pullet dar nu putemspune c& d Statescu (Eugenie', aavut dreptate se se supere pe d. Mi-hai (Radii) dar il dam deplioa drep-tate pe al doilea motiv pentru cares'a supérat.

lata cum staü lurrurile in aceastàprivint9.

lmediat dupé nota ziarelor oil--

eioase, a apérut in Epoca un mieartico! intrebênd ce face justitia Infata acestor denuntàri.

D. St&teseu care e un om foartelogic si foarte destept, a simtit toatàforta acestui argument, si s'a supé-rat foc pe d. Radu Mihai, care, Innota ce a trimis'o ziarelor oFicioa4ea vorbit nrimai de bàtài, dar nielde eum de dari in judecatâ.

Opositia era amenintatà de a fttobticità, ulmenitá, lipieritá. hen-gherité, barhieritá, iar niel de cumde a fi andronescatá, nacesciftcatà,iulienat& saù populenitá. *eful ban-dei de pe piasa Walter Máràcinea-nul s'a simtit grozav de atiíis, s'aplâns chiar d-lui Bratianu cà nu ise mai dá niel o misiune de incre-dere si a anlenintat sé si dea demi-sia. Cu mare greutate a putut fi in-duplecat a rémânea la postulI s'a fagàduit ca se va urmâri toatàopositia si cà va avea dreptul sécondamne la munca silnicà eel pu-Sin 50 de ziaristi. Atunci numai pa-lidul Evghenie se inveseli putin, adat chiar dol franci baci lui An-dronescu, a comandat in Germaniaspirt proaspét si dulapuri noi si aadormit fericit.

Dar, dupé expresia f'rances&, tot apàstrat un dinte In contra d-lui RaduMihai si singurul dantist ce l'ar pu-tea seoate e a;lum in stréinàtate.

Kssssi.

DIN GALATINerusinarea unui neofit colectivist

Ni se serie dii Galati cu data Je t- tulle:Ca sé face cine -va o fapt& urtt& si

rusinoasa, ca se comit& un abus sae ofare -de -lege, aceasta nu este lucru es-traordinar niel age de penibil ca im-presiune, mat ales in timpul de fate.Ca si Indrpzneasca Insé l&ptuitorul a-busulul el a rueinel a'v! apara faptasa, ba Inc& a'1 da un caracter de co-rectitudine el a Ineenoviati pe ce! ce nufac ca gi el, aceasta I In adevér culmeaobrazniciel el a odiosulul.

Et bina, In aceasta din urma situatiese gaseete actualul primar al GalatilorTimoleon sail, cum foarte nimerit aPost botezat prin pres&, Camelion Ne-bunelli.

Cunoscut e obsteete ca acest domna comis un adeverat ace de felonie sisarlatanie politica. Ales ca consiliercomunal pe lista opositiei la colegiul1, el care nice macar n'avea dreptul dealegator In acest colegid, a tradat par -tidul care l'a ales el s'a facut colecti-vist, primirid a fl primarul celor ce adcomas atrocitatile de la 11 Mali. Siaceasta and ? Dupe ce prin ziarulsea Gala ¡iì a tunat el fulgerat contraticaloeie;or el infamiilor guvernamen-tale din ultimele alegeri. 1) Când ?Dupe ce In prima eedinta a noulul con -silie, de la 22 Maid, votase el scriseseprocesul- verbal pentru invalidarea co-legiului al 1I -lea comunal, fruct albâtelor politieneeti de la ii Mil.

Dar Camelionul nostru nu s'a mul-tumit cu at &ta, ci facu ceva mat mutt.Voi se treacle el de om corect si conse-cinte ; el iata'I c& publica In Gala(li dela 8 Iulie un articol subscris de el princare tindea'vi apera uric.oasasa fapt& eia acusa chiar pe cet ce ail remas cre-dinciogi steaguluI tor.

In acest articol, tradletorul opositiu=nei din Galati spune ca dace a trecutIn colectivitate, e pentru ca asemeneatrecert s'atl mai facut el de altii Main-tea sa. Frumoas& seas& ! E tot una, cael cum holul, sperjurul, prostituata'si- ar+scuza faptsle cu cuvêntul ca sialtii ail mai greeit tat ast -fee Inaiatea1or. Dar In tot casal, dace greeelt vor

1, Vezi ziarul Galatie de la 13, 14, ts, iu, i8,ss Maia pana 1a tj tunic a. c. clod TimoleonPost ales primar.

Page 2: 1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra cestiunel programelor. Et bine, se presupunem pentru un moment cA ne -am scobori a

EPOCA 19 IULIE

fl fort, e1e nu se pot compara de loe cua transfugulut Nebunelli. Intelegemdace Inainte de alegert s'ar fi fAcut co-lectivist cu gazeta lui cu tot. Aceastaar fi font mal pu .in gray : cece In de-finitiv atunci nu 'fil ducea cu sine Ineolectivitate de cat propria individuali -tate, pe care d'alt -fel era st &pin segi o murdareas& cum 'I era pofta.Dar,odat& Hind alesul a 200 cet&teni ale-Wort ai colegiulul I din opositie,care el -ae expuschiarviata nu de dra-gui colectivitatel, ci pentru a se mani-festa In directiune opus eT, alesul a-cestor200, cAlcAndu'ei mandatul gi dtndmane cu guvernamentalil, a comis unfapt de mandatar infidel, de escroc eigarlatan politic. Si gravitatea faptuluItut T. Nebunelli e cu stata mal mare,cu cat era ei proprietar de gazet&, pu-blicase articole fulminante contra in-famiilor guvernamentale ei era convins cA votul set decide In causi, intrucat se Stie ca find 12 consilierI opo-santi ei li colectivigti, un singur votdetermina reueita sat intro parte saeInWaite.

Frumos e Inca cA tr&dAtorul fratilorsee de lupo, pe umerile carora s'a ur-cat la comuni, el care ez -a vêndut vo-tul slit pentru scaunul de primar eialte avantaje necurmate ce se vor da lalumina mal pe urma 1) el acus& pe ce!ce l'ad f &cut consilier comunal ce alapretenfiuni egoiste ci am.bitiuni nesä-fioase. Bine a zis cine a zis: F'emeia deulitd apucd ïntêiÑ preijina si tdlharulparul !

Darculmea ridiculu! eacolo unde Ca-meleonul din Galati 'gI da aerul de ourmare, scriitor emerit chiar gef departid, afirmênd c& nu el trecuse In la-gárul opozantilor, ci oposantit luaser&rang sub steagul aut pe care e scris :prosperitate, ordine, nepdrtinire (risumteneatis!!!). Nostim de tot: TimoleonNebunelli scriitor distins gi get de par -tid 1

4ceasta e o descoperire foarte sur-prinzatoare pentru Galatenl,ei cu agitamal mull pentru restul terei.

Daca tosa scaunul de primar a ame-tit pêne Intr'atata pe C'amelion Nebu-nelli, In at se nu'gi vada lungul nasu-lui, atunci, '1 vom demasca nor In tostagoliciunea lue. Afirm &m dar In modcategoric c& nicl -odata actualul primarcolectivist n'a scris ceva mal de seam&In foaia sa, caci nit! nu'! duce capul pen-tru alta ceva. Toate articolele de fondsunt scrise de alti!; gi chiar articolulde la 13 Iulie nu e scris de el. Ori -cebarbat cu oare -care cultura Intra in re-dactia sa, era tras de manic& se'i faciafacia pomana gi se'l Strie cite -un arti -col la ziar. Ziarul Galafil a lost gs esteun fel de Curierul Balasan din !ae! ;deosebirea poate sta numal acolo c&Curierul este tot -d'a -una guvernamen-tal, pe and Galatif se dA dupe cumbate véntul. Negustor ins* e ei d. Balasan, negustor ei d. Timoleon; gi, am-bit nu tac din gazetele for de cat o chestie de terabit.

Este drept c& R Post un timp andziarul Galatei represinta ideele oposi-tiel liberal- conservatoare. Aceasta Ins&se facea numai din necesitate din par -tea opositiel ei dupe st&ruitoarele pro-testant de oposanti a fratilor Nebunelli.Si cum c& opositia a lost foarte sinceragi genero:isâ fati cu : ;ceet! oamenT, estefaptul ca pe doe dintre frate i -a avut cacandidat! gi i -a ales la colegiul I comu-nal gi judetean : pe Timoleon la comu-ni ei pe Costache la judet; de ai, d'al -fel, fie zis in treacet, gi unul ei altuln'aù nice o popularitate rati vazi%In orafi.Cum aù fost !rasa aleg!, ambii frati attratat opositia ca niete oament de ni-mica. S'apol ma! at neobr&zarea sevorbesc& de steagul lor, de prosperitate,ordine, nepdrtinire!!...

and Camelionul gal&tean vorbeeteIn artico'ul set de botezare In apele co-lectivitetel,ca e liberal national de ands'a n &scut, gi ca atare va muri, minteCa totI Infiel &tori! gi garlataniT.

Nu mal de parte de at In per loada ul-timelur alegert, ziarul Galati( a publi-cat un articol program 2), prin care de-clara ea Ware nice o solidaritate cu co-lectivistl: si hagiì ce s'att strecurat lacomuna Galati de la 1864 pflne ali ;cicd nu ea rëspunderea de cdt a japtelorsevércite de consiliul fi administrafiuneacomunald ee ate junctional de la Noem-bre 1886 pénë la Margie 1887, adicdcdnd opositia liberal- conservatoare cufetid ei d. C. Ressu ca primar area pu-terea In meind.

Et bine, cum se cheamA un aseme-nea our, care cu c &te -va eile Inainte

t) Intre eltele he zite ca pretui cumpërarel autTimoleon Nebunelli a fort fi rrorrlisiunee guver-vernulut d e scopa pe un frate NI sea de ur pro -ces ru ;inns pentru adulter te are I tiiiui'al.

z. Acest articol a fast reprodue in substanta Si

InSusit printr'un articol de fond dc catre ziarulprincipal al partidulut liberal- conservator Ront,i-aia: ¡ar Natunca, organul adevaratilor liberal(ationali l'a publicat in extenso.

d'a fl ales primar de catre colectivigti'1 detesta din toste puterile el declaraca n'are vice un amestec cu ei; iar dupece l'a ales primar, apune cA a font deand s'a n&acut este sai va muri cu et ?

In toate limbele din lume acest omse numeete sarlatan. cinic ai escroc po-litic.

Mal spune Camelionul gOlsten cAcel ce'l critici, 21 zulipsesc din causascaunului de primar el cA or care dinel ar fi primit si joace acelae rol. datili s'ar fi propus demnitatea de primardin partea colectivietilor. Mal se laudaneofitul colectivist cA tot -de -una a lup-tat pentru interesele oraeulu! seta na-tal ( ?) el ca atare nu putea sé refusepropunerea acelora (colectivietilor) ,caril 11 chemaù se lucraze cu el Impre-unA In acelae scop.

Cate cuvinte, atâtea sfrontate nea-deverurI Il zulipseete lumea pe chiriosTimole nl Nebuneli cA e primar libe -ral-nationall Dar de unde ai ecos a-ceaeta, nene Cameleoane ? Se vede cAsingur te -al speriat de scaunul de pri-mar, ca se -ti inchipueetl cA lumea tecritica pentru aceasta! I Linieteete -teInsA In aceasta privire !

Acolo undeIns& ('ameleonul se intrececu obr&snicia, e and afirma cA or -caredintre tovaraeil se: de luptA s'ar fi fácuttradator ca el el, daca i s'ar fi propusde catre guvernamentalI primaria. inaceasta privire Cameleonul judec& pealtii dupe calapul set. El stie totuelfoarte bine el dati nu etie 'i o spunemnot. cA ordinul guvernulul era ca sé sealeagA primar, (in neputint&.d'a se facealt -fel), ori care din membriï opositrta fard de seti, el ca propunert conrupe-loare In acest sens ae lost (acute la matmulti dar tot`( aìl rejusat cu indigna -tiune, ai nu s'a gasit de cat chirios Ti.moleun care se se faca luda fratilorset de luptA.

CA a lucrat chirios Timoleon tot -dea-una «cu toatà energia gi cu toate facul-tAtile sale» pentru bine oraqului setnatal. La aceasta or ce GAlatean tre -bue se pufneascA de res. Timoleon gibínele_ oraqului Galati, aunt doue lu-cruel ce pani asti -zi nu s'a pomenit sese conjuge vr'o dati lmpreunâ pe lano!. Paragrafele bugetare pentru im-primate, pentru cortile de premi! gide distribuit la copi! serici etc., matde grab& credem cA a miecat iubireade oragul set natal de at or -ce altmotiv. Dar despre aceasta vom vorbialt& dati.

In fine c& s'a dus la ace! ce lucreaz&pentru binele oraeulul, la liberali r ?(colectivigti), cu care a lost tot dea -una.Dar daca IC! ardea inima d'a te ducetn hora agramatilor colectivigti dinconsiliul comunal, cari nu etit a'el citijuremèntul, conduel de cunoscutul omtale Radu Hossu, de ce n'ar facut'o a-ceasta Inainte de alegert, chirle Timo -leon ? Da ce al agteptat se fir ales In-tttit de opositie, se fie torturati alege-tori! gi colegia tal de catre bAteugir cucare te pupi asta -zi. se Infierez! teroris-mul b &teueilor guvernamentall prinziarul tee, se crezi nedemnl la 22 Maiupe alegiI batelor d'a figura In consiliua'iéturea Cu tine, iar la 15 Iunie se pri-meett a fi alesul Por ? De ce ? De ce ?...Spune, dace It! da mana. lar daca nuspur tu, It! spunem noT. Pentru cA nute -ai condus de principii, nic' de inte-resul public, pentru cA al traficat cupolitica el gazetaria ta, pentru ca Infine eetl un om de rea credinta gi ne-cinstit In politicé.

lata ce aveam de zia In privirea arti -colului subscris de actualul primar alGalatilor gi publicat In Galatii de la SIulie.

ACTE OFICIALE

D. 'I'eodur Bolan este numit In postul o-norific de epitrop la spitalul filial din Bo-toganl, pendinte de epitropia spitalelorcase! S-tulul Spiridon din Iagt.

S'a acordat d-lui capitan COandA Con-stantin, atagatul nostru militar la Viena,malta autorisatiune de a primi si purtainsemnele de cavaler al Legiunei de Onoare,ce i s'a conferit de catre d. pregedinte alRepublicei Francese.

---Sunt numit1 si permutati :D. N. Fotiadi, actual procuror la tribu-

nalul Ialomita, tn aceeagi calitate la tri-bunalul Mehedint1, tn locul vacant.

D. T. Vasiliu, procuror la tribunalul la-lomit,a.

D. Ioan Branigteanu, Jude la ocolul II

Caracal.D. P. I. Condurachi,,jude la ocolul Tur-

nu-Magurele.D. 13tef. Demetrescu, Jude la ocolul Blah-

hita, judetul Mehedinti.D. Daniil Anghelescu, jude la ocolul Ho-

rincea, Covurlui.

CRONICAANLI NCIURI !

In lunele lulie el August, vt%nzareacu numérul a ziarelor nu prea mergetocmaI bine, afar& de acea a ziarelorguvernamentale care nu mai incapevorb&, merge tot d'auna strunA.

De aces, administratorul nostru abine voit se ole InsArcineze sea gasescanunciuri case scoatem cheltuelile panala toamnA.

Indeplinind atesta misiune cu prisos,am adunat at&t de multe anunciurl Incat aunt nevoit se le public el pe pagina2 -a, tira nice un adaos de plata, cea cedovedeete indaga superioritatea ziaru-lui Epoca asupra tututor celor l'altepublicatiunl periodice. mensuale satbi- mensuale.

Eat& aceste anunciurl :

SE RE('O)fA\DANOUA FABRiCA BE SLUJBE GATA

DUPE ULTIMUL BUDGET

Sper cA onor. Public va bine voi a vi-sita aceastA fabricA unde va gasi tot-(FaunaSlujbe solide ou preturi moderate

Pitestl N. Dimance t

LOCOMOBILE SI MASINEu lt

TREERAT BUDGETULFuFricá Jon.fal,l ín l.ti ,4

PIETRE DE MORISoseaua Kiselel' M. Kogalnireanu

LA PALMA DE AUR

SULIMAN SI STIUBETl'i:\'lkl. uriltAil

l'remiul de 5000 lei la Expozitia din l4}'-Fremdensohn.

A a.lrr,a la Vointa Nationals.

CASA DE SCHIMB SI COMISIUNE

FANICACursul pe ziva de 18 Iulie.

Snlletnl MalvinMilzar:u'ez,

Tinrnlz;.,..rmau.

Itilet, m luAsigur:ri .

Agin si scowl

OFEa1Ti;ton le,

80 lei300 leisii leii0 lei

un sehtntzelsi u han,&

3n lei

50 la luta

FARMACIA ROMANA

SFINTUL TIMOLEON

VINUL COPIILOR PREPARATruin'u

OAMENI IN TOATA FIREA

Pentru a pretutâmpina boalele mo-lipsitoare se recomandA acest VIN tu-turor b&rbatilor de la 20 de ani to sus.

Se bea pa nemâncate. Intareste oaselesi desvolta ueselia.

Galati NEB! %l I.I.I

EFTIN' EFTIN'

INDUSTRIE NATIONAL*

/t A STOA NEcui'1,1 %,1111

N. Ulmeanu'

TOBOC2FURNIS.CURTII REGALE

MABALALELANTERNE VENETIANE

e _ _:;..V/NDE $I 13/S l7

kENL1MITA CARTL.'RAREASÀ

PETRACHITA CARPSA nlryAr

lu do.ul palatului Regal

ghtceste %ulurul. pi esentul trecutul. l'uatrdescoperi }i secrete, ¡udecati. conven¡iice lucruri ascunsela care se intereseaza cinc

va. Cine aduce semne, poate atìa la si_tilucrurt mari :

UNPRINT!,,,eu cauta

Bulgarun

ie(.print pentr uu trul

Stambulof si C -fie.

PLO,S7V17 E I

PLO.}NITE !

PLO$NI7'E I

PLO'NITE !

PLO$NI1'E

PLO,SNITE !

Dispar la mo-ment prin zilnicaPntrebuintare aunul sistem Con-servator.

Porumbaru Mihàit,S.

11 ax

INFORMATIUNIAz! la 10 ore de dimineat& s'a In-

trunit Consiliul Minigtrilor sub pre-eedentia d -lui Ion BrAtianu rosit cuo jumétate de ora Inainte de laFlorica. S

Ministrul Agriculturei a dispus in-fiintarea de statiuni pentru comba-terea philoxcrai In judetele Dâmbo-vita. Covurluiú gi Botogani unde,pracum am spus deja, presenta a-celui insect a fost constatatá. D.Dimitrie Pandrav a ei plecat pentrua instala acele statiuni.

-OS-

Colonelul Pastia, egoistul natio-nal, pregAtegte o Insemnata migcareIn personelul telegrafo-postal, mie-care al c&rui scop este d'a trimitepe fie-care funetionar in localitateaunde, prin relatiunile sale, se credecá poate exercita o influent& asu-pra alegatorilor. D. Pastia a spu-unei persoane al caru! nume il pustern cita la treblinti3t, e& d sa vo-egte ca, in viitoarele alP eri gene-rale legislative care n'ar fíde miraresé aib& loe mainte de termenul le-gal, functionarii sub ordinele salesé fie de un ajutor puternic guver-nului.

Aferim !

Mai multi preoti din Ploegti prin-tr'o serisoare colectiva ne spun cainformatiunea din numérul de la 11Iulie al ziarului nostru nu poate vizape cucernicia sa Protoereul Pârvu-lescu al cragultli Ploegti, persoanacare se bucura de stima generala.

Corespondentul e &rufa datorim in-formatiunea neglijand a ne da el nu-mele protoereului despre care a voitsé vorbeascá, ii am cerut acest numeel sndats ce réspunsul seú ne va fiparvenit ne vom grábi eu multumirea da Parintelui Pârvuleseu satisfac-tiunea cuvenitá daca o alts persoanáne va fi desemnata.

Ni se comunicó din Ploegti ca lamonastirea Brebu unde elevele ,zi-lului Elena Doamna se gasese in vi-legiatura sub directoarea germanaaacestui institut, d ra Schmaltz, dupéce a b &tut parla la singe pe o copilóa pus'o sé stea mai rnult timp ingenunelii pe urzici. In urma acestormaltratar., nenorocita copita se aftaacum foarte greú bolnava.

Ar fi de derit ca acest fapt sé par -vie la anzul Reginei care a luat Azi-lul Elena Doamna sub patroriegiulMejestati Sale.

lu fata tacerei agentiilor noastretelegrafice, am lust mésuri d'a neinforma prin noi ineine despre celece se petrec in Bulgaria el speràmc& sépt &mâna viitoare sé putem da!tiri pozitive gi aménuntite d'acolo.

DEPESI TELEGRAFICEA('ENTIA LIBERA

Roma, 30 lulie.Guvernul Italian a invitat guvernele

Franciet gi Austriel de a veni se deschidAla Roma negocierile pentru noul tratatde comereiu.

Viena, 30 lulie.Se asigurA ea principele Rudolph va ti

numit i eful corpulul de armata din Gratz.D. Baron de Kuhn, care cedeazà postul

sea, principelui eriditar, este desemnatpentru un comandament in Galicia.

Viena, 30 lidie.Stirile ce sosesc din Bulgaria sem-

naleaza o mare ferbere a spiritelorprintre poporatiune si mai ales inarmata.

stir t privitoare la o apropiata sosirea principelut Ferdinand de Coburg a lostppus& In circula4ie de catre Regent& numalto scopul d'a linigti spiritele.

Gastein, 30 Iulie.Imperatul Austriel va sosi aid la 6 Au-

gust gi va remane Bout zile.Viena, 30 lulie.

D. Natevici, ministrul afacerilor streine,este aeteptat aicl. Se zice ca vine spre aajota pe d. Stransky si a grAbi plecareaprincipelul Coburg.

Sofia, 30 lulie.D. Nacevici a plecat la Viena. In tim-

pul li psirel sale tnterimu! afacerilor streineva fi tncredintat d -lui dr. Stransky, mi-nistru de interne.

Sofia, 30 lulie.D. Stoilof, pregedintele consiliulul, se

va duce In curend la Ebenthal apre a rugape principele Ferdinand se bine- voiasc&a veni to Bulgaria.

Nu este esact ca d. Radoslavof a lost a-restat. Fostul pregedinte al consiliulul, seafiA la Varna Cu familia.

DINTR'0 ZI INTR'ALTA

A N T I M I V I R E A N U LMITROP OLIT

1709 -1716Sub domnia lui Stefan Cantacuzin,

1714 -1716, Mitropolitul Antim a pas -torit Biserica In pace, mal ales ca elmai dinainte era amie cu familia Can -tacuzineascA. In acest timp mitropoli-tul Antico a isprAvit mAnAstirea, carepana asta-z1 poarta numele seti. DelChiaro ne apune despre aceastA mA-nAstire ast fel : « Antim facu in Bucu-«reetI ease edifici! din fundament, o»mAreatA mAnAstire cu o prea frumoasá

«Biseric& In onoarea tutulor sfintilor,«dotAndu-o cu pretioase ornamente«sacre pentru functiunile pontificale,«pe care pentru nenorocirea sa, nu le«putu Intrebuinta spre consacratiunea«nouet Bisericf. In care spara a fl In-amormintat."

In anul 1715, lulie 20, mitropolitulAntim printr'un act testamentar do-teaza mAnAstirea sa cu avere ei facedispositiunile trebuitoare pentru pros-perarea ei ei pastrarea memoriel ctito-rulut, gi aratA bine-facerile publice ca-rora ea este destinatA de dênsul. s¡aicI se vede sufletul cel mare al mitro-politului Antim, de aceea noi repro-ducem aicl Intreg acest testament sattagezamant, or!, precum II numegte el,«Hrisov Archieresce, dupe cum a fostpublicat In «Revista Archivelor statu-lu1 Roman.»

aAntim cu mila lui Dumtrezet Ar-«chiepiscop gi Mitropolit a toatA Tara«romaneasca gs Exarh plaiurilor.»

<<CeI ce sae darul vrednicier archie-«regti de prin toat& lumea gi se aeeaza«purtAtori de grija la biserica cea sfint&..a IuI Dumnezet, at datorie mat cu«dinadinsul a pastori turma lor cea pra-ovo3lavnic& ce li s'at incredintat de la«Ghristos cu cuvinte folositoare de«suflet gi Cu lnvatatura cea evangheli-«ceascA, gi cu ochst prlvighealnic se«p&zeasc& oile cele cuvêntAtoare de«lupi! ce! grei, car! nu cruteazA tur-«meI ei de p&gunele cele stricAcioase«sufietului, carele zAticnesc mantuirea«lor. Aceasta Invétatur& dA fericitul«Pavel Milesianilor, zicand : .Luat! a-«minte de sine-ve ei de toatA turma pe«care pe vol v'at pus Duhul Want Epi=-«copl a castori biserica lui Dumnezeu,«care a cagtigat'o prin sangele lul.

«Dupé aceasta at alta datorie urma-«tpare acegtia, tntocmae trebuincioasa,«adicA a purta grijA pentru zidirea,«Inaltarea ei adaosul sflintelor lacaguri«ei dumnezeegtelor case. Ca de ar lipsi«stintele bisericl, unde s'ar aduna no-«rodul ca se asculte duhuvuicegtite $i«evangllelicegtile cuvinte gi cantarl,«sat unde s'ar savargi sfintele gi inal-«tele lui Dumnezet Taine'? Mal ales«Inc& gi prorocul David ne poruncegte,«In biserici bine se cuvêntam pe Dum-«nezeú gi se iubim podoaba easel lut.«Drept acei i gi smerenia noastrA, de«vreme ce din mila lu! Dumgezeú ne«am inaltat la dreapta cea inalt& a ar-«chscriet ei am primit grija a pAstori«olle cele cuvèntatoare, gtiind aceste«doué datorii ce sunt asupra noastra,«n'am lipsit pau& acum dypé pu-«tinta nostra a Invét.a turma cea cu-«vêntAtoare cele de folos $i mântui-«toare gi cu laptele eel dulce al cu-«vèntuiui a o hrAni. Agijderea ei-spre ridicarea , adaosul ei podoabastintelor lecaguri,multa pohta ei rivna«dumnezeeasca am avut ; care ravuo«cu nâstavul pi cu ajutorul aAtatoruluI«de bine Dumnezet s'at lucrat ei la«savèrgire buns aú venit. Ca dintru os-«tenelele mele cele multe din tiparitul

1

«cartilor, $i din milosteniile Indurate-«rilor cregtini, ne am Invrednicit de am«InAltat din temelie bisericA frumoasA«aici In Bucureett Intru slava ei multa-«mita insugt celui ce Intru Troita se«proslavegte Dumnezetgi Intru einatea«$s lauda tuturor sfiintilor dimpreuna,«in at sé fie ei se se numeasca ninsti'^.emánAstire a tutur«o am ei Inchinat-i.am zidit-o, ca se st«ea cu mArire gi g s

contenit cu laude«prieteni aI lui I 9

«gi sprijinitori tt:'ur .

«cregtini. Zidit-a:«iii destule ei al«dihna Egumf.«vremi, gi acelviata sihéstre,egi altele mul«am Inchinatamutatoare ,

«destularea«adicé mo,,.«toace de tc '

einpodobit'«ajutorul l . !

«pe din ni ..

«argint«de mule«nuesc a«vioase.«seasc&«tul m«ai Ore«scris«dues«prec«lit F

«1

«ca

«ti

sr

t

l' r

I ;1

ou

e-,.. .. gte

' a'.ort

chi-ru u-dupa

;-leag&ru ea

la careigtigur!utru 1n-

.ntru ea;$i dobi-

erica am.etat'o cuin afar& eiodiare de

.ipe, Cu carpe se obici-

, rile cele cu-e se chiverni-. dupé cuge-la cea bunA

2 de capete InaI pe larg rin-aa mAnAstiret,

ndicul cet iscx-

pururea la aceau slujba mantis-

..aal se slujeasca Moc; plata lu!..r.,stenie la siracl Ist

Í

Page 3: 1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra cestiunel programelor. Et bine, se presupunem pentru un moment cA ne -am scobori a

EPOCA 1f1 IULIE

uSé aib& oare care mil& In toate«Sambetele eel ce vor fl in temnit.a.

«Se se Imbrace ln ziva de Jot-mare«trel seracf vi tret fete sarac.

«Se se inzestreze pe an o fat& sarac&doua-zï de St. Dimitrie.

<,Sé se odihneasc& in trel zile streinil«nemernici cu mancare ai Cu sálásluire«peste toató vremea.

Se se Ingroape Cu cheltuiala caseInsáraCif cet scot crin ulite morlr, cer-,.sind mila pentru Ingroparea lor.

«St se hróneasca treI copii ce ar ln-«veta carte, si dascalul lor se-si ea platanostenelei din mónastire.

(Se arzá trel candele necontenit In«biseric& peste toat& vremea.

«Se praznuiasc& pe an pomenirea a,patru sflntt : a St. Antim la 3 zilea lui Septembre, a ciudotvoretulul `)«Nicolae in G zile a lui Decembre, a

«Sfìntel Mucenite Agatia la 4 zile a lutFevruarie si a SfIntului Alexie Omul«lui Dumnezeù, la 17 zile a lui Martie;«si Intr'aceste zile sé se faca miloste-nie la sanie, dupe cum s'aù scris In-condica.

us& se próznueasca serbáto rrea Tu-uturor Sflntilor pe an cu cinste cuviin-«cioasa, dupé obiceiul tereI, si Intr'a-«ceast& zi sé d&rueascá pre mitropolitul«terel, ca se sevt'rrgasca sfAnta Litur-«ghie si In ziva aceia si adoua zi.

«Se se faca s&rindare si liturghil In«totI anit pentru sufletele celor ce anumiluit saü vor milui sf3nta manas-«tire, dupe cum s'aü Insemnat mal«chiar in condic. Se se str9nga intr'o«lacrit& osebit zeciuiala banilor din«cfl<tt se vor agonisi de pe veniturile«mánastirei, ai de la milostenil, ca se«se alle la vreme de mare pas al er.

use se tie doue tipografi!, una gre-uceasc& gi alta româneasc&, pentru fo-ulosul obstel gi pentru agoniseala casei.

Pe langó aceasta mal marele manas-«tiret si purtatorul de grija trebilor eIose fie Egumenul cel dupé vremt, chi-« vernisind si indreptSnd toate veniturile«el ai pre calugór! eu frica lui Dumne-«zeù si eu dreptate ; carele cat va tai«se-si aibá cuviincioase cinste si dupé«moarte pomenirile cele obicinuite,«precum s'aü Insemnat In condic. Insa«se mai fie gi cinci Epitropl din ceata«negutátoreascá, obraze de cinste, pe«canif i-am pus si i-am asezat ca seupoarte grija pentru buna chi verniaeala-ai adaosul case si ca se ia socoteala«>gumenulut pe an de doue ori pentru«tot venitul ai cheltuiala. Si când ar«lipsi Egumenul, ei se aleaga pre altul,«cu atirealuminatulul Domn ai blagos-ulovenia a prea stintitulul Mitropolit,«carele va fi dupe vr:ml. Ins voesc caaceasta sfi>luta manastire, care amultialtat-o si am infrumusatat'o Cu a«mea clieltuiala, se fie slobodá, sin-«gura e! aï legiuitoare, singura stapa-unitoare si nimánur supusa, far& nu-«mat lut Dumnezeü gi sf;ntilor tuturor,«c&rora am si lnchinat-o. Sé nu fie sub«vre-o stapánire patriarcheascá, niel«sub vrednicia domneascá, nici sub«stapanirea Archiereului Orel, nice su-«pus& vre unui boer, nici vre-une! mó-«nástirI vert mare veri mica.

«Ci numal numele cel canonicesc al«Prea Sfintituluï Mitropolit sé se po-umeneasca Intru ea dupé râtidueala«cea bisericeasca. Eara mánastirea se«se stóp&neascá si se se Indreptezeetntru toate numa! de Egumenul vi de«cet cinc! epitropl cu un gând intru«toate, miope rândueala ce am asezat«In cele 32 de capete. Eara de va vrea«cine-va 3in ceI de acum saù din ce!«mal de pre urmó, ori din ce randu-uialá ar fl se supue aceast& sloboda a«noastra mánastire altut obraz sa(' al-«tel manástiri, sail va strómuta cevasl«din cele ce s'aü hotárîit de a noastreubuná voie, In cele 32 de capete, u-« nul ca acela séfle afuri sit de Dumnezeü«atot-tiitoriul si proclet si neiertat gi«In lumea aceasta ai In cea viitoare, seuaibó perla la ziva judecatei cet Infri-«cosate pe tot; sfintii si procopsalá stz«nu vazi in toate zilele vietei lui.

,(Si pentru aceasta s'aù fácut acest«archieresc hrisov, intarit cu iscalitura«si cu pecetea smereniei noastre spre«adeverinta, Intemeerea ai nestrámu-«tarea asezamanturilor si lnvétaturilor«noastre ce s'au zia mai sus. Iulie 20,d-ni, lét 7223.

«Dat In scaunul Mitropoliei noastre«In Bucurestl.

u$meritul Mitropolit al Ungro-Vla-chiel Antim».

(Va urma)

DIN STRAINATATE

O convotrbire eu dr. iStranakq laViena

Unul din redactoril ziarulul vinez NeuePreie Presse a avut la 15 cotent o convor-

tÌ F'acetofulut de minant

hire eu un membru al deputatiunel bul-gare: d. dr. Stransky care,despartindu -se,in cursul c&l&toriel de colegil sel s'a opritla Viena.

D. dr. Stransky a dec'aral ivaiute olvbate c& de la disolvarea deputatiunet elnu mai are nici o misivae oíìcialá si c& ségasegte acum in Austria numai pentruafacer, private.

Actualmente, neg&sindu -se la Viena nielun om de Incredere al guvernulul bulgar,c &rufa sé fi foit încredintata misiunea dea tntreprinde negocien eu printul de Co-burg, printul st& In relatiunl directe cuguvernul din Sofia si dect d. dr. Stranskynu erede C. va avea ocasia se se presinteprintulut.

La tntrebarea ce 'i s'a f&eut despre celace crede d -sa, relativ la cestiunea prin(u-lui, dr. Stransky a respuns cam urm&-

toarele :Printul de Coburg este ast & -zi principele

legal ales al Bulgariel si poporul bulgarasteapt& cu mare ner&bdare sosirea lui.

insu'i printul se considera deja ca Prin-cipe al Bulgariel. Este mai mull de cat si-gur ca el va tntrebuinta toate mijloacelepentru a obtine recunoasterea alegerel luide catre mareie puteri, gi mal cu seam&consimtiméntul Itusiei gi al Portea.

Daca irisa nu va reusi, el lot se va duce inBulgaria, ludnd in flier n le lui frônele gu-rernului, si aceasta in timpul eel mai scurf.

Se crede ca printul Ferdinand se va ducela Tirnova prin Sistov si va depune acoloj ur&méntul prescris de constitutie. Indatádupa sosirea lui In Rulgaria printul se vagrabi a' indeplini cererile ce Rusia be a pusca pret, pentru tmpacare.

Aseste cereri an fost : retragerea rage itel si al ministerului si disolvarea Sobr,r-niei actuate. Regenta dar va c inta sé seretraga de la sines(, predând puterile s:.leIn máinele printulut care, la rêndul séùva disolva Sobrania dispunánd sé se facaalegerl noel pentru mica Sobranie. De lasuccesul acestor alegerl vadepinde ministerul.

Sévêrsindu -se acessea, principalele ce-rerl ale Rusiel vor ti satisf &cute si deplinaImp &care cu Rusia va rem &nea atunci ocestiune de limp.

De sigur ca Printul, ca gi poporul bul-gar, se va aréta dispus a face mai multeconcesiunI influences rusegti.

In cat priveste rechemarea to serviciûa ofìterilor rusa nici nu e de gándit giPrintul Ferdinand nu s'ar fi exprimat nielodat& in aceast& privint&.

Se tie foarte bine In Bulgaria, a ad &o-gat d -r. Stansky, cela ce ar vrea Rusia.

Ea doreate Inlocuirea actualelor auto -rit&tl printr'un comisar rus a cerut mi-siune sé lie de a dirige noble alegerl pen-tru Sobranie, putendu -si ast -tel asii ;urao persoan& cu totul lupus& el.

Acest comisar ar li ponte Printul Dadiande Mingrelia, ceia ce irise Bulgaril nu ovor permite nici odat& gi cu niel un pre!.

«Cu printul de Coburg, continua d -nuDr. Stransky, not avem mare sperauta dea atinge telul nostru».

La Intrebarea, daca esitatiunea printu-lui de Coburg, n'a produs vre -o rea im-presiune in spiritele poporulul bulgar,clac& el va ti primit cu destul entusiasm,al daca aminlirea printulut de Battenbergnu -I va causa vre -un desagrament , d -nuStransky a respuns c&: «tot bulg,rrul erasigur mai dinainte c& alegerea printululFerdinand nu se va realisa fára necazurlmarl al c& d -sa e convins c& dace printuldupe Coate staruintele ce va punt, nu vadobándi cousimtimintul marilor puteri,el atunci nu va mal sta pe gándurt si seva conforma ctremarel poporulul venindin Bulgaria se ocupe tronul.»

In privinta priricipelui Alexu dru deBattenberg, Dr. Stransky, aritand senti-mentele de recunostint& ce bulgaril tl pastreaza, a zis c& el nu mal poate reocupatronul bulgar si aceasta din 2 motive.

Mal teté( pentru c& el a refusal on cepropunere si al doilea Hind cá aceastáeventualitate este de nature a face sé re-nasc& intrigile rusestl. «Printul Alexan-dru ne este ca un tata, dar ca un talacare a munit.»

Venind vorba despre necesitatea revi-suirel Coustitutiel, dr. Stransky s'a expri-mat ast -t'el :

<Revisuirea ar ti foarte oportuna blindcá actuaba Constitutie e prea liberaba pen-tru presenta desvoltare a poporulul bul-gar. In acest caz printul poate fi sigur dea avea in partea sa toate elementele malculte ale BulgarieI.»

D. Stransky nu crede to eventualitateaune! interventiunl armate din partea Ru-siel, to cazul and printul de Coburg s'arurca pe tron.

La ultima Intrebare relative la procla-marea regatulul despre care s'a voilaD-sa a zis cá aceastá cestiune nu e Incadestul de bine piep!anata.

«Dac& Insé contrar tuturor astept&ri-lor, alegerea printulut de Coburg totva cádea, atunes trebuie sé ne asteptamla mart surprinderl.»

DIN DISTRICTEBOLJ

Un domn proprietar doniiciliat In co-muna Plenita, plasa Campo, judetulDolj, a cärut nume l'an_ publica cu pla-cere daca '1 am fi putut descifra, ne tri -mete copie dupé o petitie catreMinis-trul de Interne, In care se plainge con-tra tálháriilor si jafurilor ce se savâr-

lese In acea comune ,i a c&ror victimAa fost d sa In mal multe rindurì, aiacum In urma, In noaptea de 10 spre11 Iulie anul curent.

Aceste acte de vandalizm se comit,sub nasul Primarului si a celor altifunctionarr tnsercinatí sa garantazeordinea si siguranea public&; ai careLoti remán surzi la reclamatiile victime!.

Cerem Cu insistent& o anchetá la fatalocului.

Aflam cu deosebita placere apari-tiunea unei noui reviste publicat& subauspiciele societatei de agricultura dinCraiova care a aperut Duminicá i2 Iu-lie 1887 sub numele de «Revista Agri-cola" organ al proprietarilor, arenda-silor si tutulor cultivatorilor In genere.

«Revista Agricola» confine urmáto-rul sumar :

Precuvântare.Cronica agricola ai economica. I. Pás&-

reanu.Expositiunea cooperativa general& din

Craiova.Despre Ilriscá sail graul negru.Imbun&tatiri de introdus to tnvét&mên-

tul primer rural.Asigurárl de foc gi grindin& pentru

brasla agricultorilor.Medicina la tara.Meteorologia la tara.Buc&tária la tara.Horticultura.Fapte stiintifice diverse.Notite sanitare, Ciclon, .Anunciurl etc.

Uram confratilor nostri succes dept inai lung& durata.

ARGESPrimim de la corespondentul nostru

de la Curtea de Arges stirea cum c& peacolo se vorbeate de niste fapte foartegrave ai de un tala Io acte publice fnsartina d -lui Petrescu fost profesor laCtampu -Lung si actualmente la Bucu-restí.

Se zice ca d -I. Vitu inspector, pecare'I rugam se lumineze opinia publicó,are cunoatinta despre toate aceste.

Acelaa corespondent ne Inatiinteazácó d -I. Petre Popp, alegator in colegiü1 -iü si actualmente functionar to Co-mitetul Permanent de Arges, continuaIn liuiate a exercita Coate drepturilesale civile, macar c3 a fost condamnatpentru ,delapidare de bent publier Incualitate de functionar al Comitetululde Licuidare si cá In urma a fost gra-tiat. Nu atiam Irise cá gratiarea redádrepturile civile pierdute prin condem-natiune.

In ceia -ce ne privegte, nu gásim explicarea astel enigme de cat to faptulcá d. P. Popp este until din stâlpil co-lectivitatei argegiene.

BUZEUCorespondentul nostru din Mizil ne

descrie eu culorile cele mai negre sta -rea de mizerie in care se gásesc locui-toril din acest orage! ; mizerii ai sufe-rinte provenite In mare parte, din Incu-ria autoritatilor administrative locale.

Intre numeroasele pacate ale consi-liulun comunal d'acolo, putem cita neln-grijirea cea mai complecta de a procu-ra acestel nenorocite populatil de 5000suflete, ajutoarele unul medic.

Populatia este decimata de tot soiulde boale, cum scarlatina, versatul gicholerian.

In mai putin de o luna a Post In Mizil3:í casurI de moarte.

Copil mai cu scarna surit victimelecele mar numeroase a acestor boalece Incep a lue, la Mizil, un caracter epi-demie.

Este to adever ceva deplorable ai in-tristátor and te g&ndeati ca Intr'un o-rafi ce Mizil se nu se gaseases nu mediccare se stea acolo In permanente pen-tru a veni In ajutorul bolnavilor.

Pe lângó aceasta, oraaul este de omurdarie desgustatoare, lucru ce, dupecum lesne se tntelege, contribue ln-tr'un mod cumplit la propagarea ai laintrelinerea miasmelor ucigatoare.

Primarul petrece pe la bai, ajutorulseù 'ai face acareturi, ce! alti, din autoritótile comunale, alearga ai veneazáchilipiruri. aferim gospodarie I ?

Nu e vorba, cá nici nu ar putea ti alt -fel, caci atunct cum ne am putea expli-ca faptul cá el aunt plecatele slugì a lecolectivitátei (! ? I), cum ai cAnd s'armal adeveri proverbul : Tel maître, telvalet ?

SEVERINZiarul «Ecoul Severinului» ne Ingtiin-

teaza cum cá la 10 curent, têrgul de ri-matori din local:tate a fost vizitat decátre d. B. Jozsef, directorele ocoale-lor de râmatorr din Steinbruch, si seIntreabá la ce am putea atribui aceaitávisita.

Fi va spre a se convinge, dace ocoa-

lele noastre sunt instalate in condi-tiunt de higiena apre a nu se mai facedificulhtj,i ln prrvinla cestiunel veteri-uare, la lncheerca convenciunci comer-ciale cu Ungaria ? Sad aceast& visita s'afácut d'a vedea amelioratiunile ce noiam filent, apre a se perfecciona gi ocoa-lele din Steinbruch ?...

Ecoul Severinulul» zice cá or-carear fl fost scopul venirei d-lui Diractoral ocoalelor din Steinbruch la noi, unlucru este constant, cá preocupatiuneavocinilor nogtri este a ne lovi comer-ciul nostru si a'l paralisa.

Am dori mult, se cuno3stem mes u-rile luate de guvern in ast& privinte.

STIRI MARUNTEBarbarli soldatesti. Soldati, jan -

darmi pedestri, care surit tnsarcinati a nu!Asa se se scalde In garla oameni, decáttocmai la gr &dina cu cal, comit zilnic bar-baril ne mal pomenite. Dupé ce arunceIn gant& hainele oamenilor apol useaz&de b&tae. Aseará pe la ora 10 dol soldatijandarm!, a scos baioneta gi a dat cu eaIn niste lucr&torl, de la fonderiea de ferdin strada Isvor. Un alt soldat a lovit cupitul puatet pe o femee.

Comisarul chenal la fata locului a réspuns ça nu poate face nimbe din causaça sunt Militari. Lucr&toril vézánd ça nuli se face dreptate, si c& soldatul nu vroiasé fi lase a se sclada niel dincolo de scoalaveterinará, s'au luat la b &tae eu totl si comi-sarul gasi cu cale a aresta numai pe lu-cratoci.

Necazuri domestice. Erl un domn,Post student In Medicina s'a presintat laspitslul Cotten declar&nd ca vine sé moultla spital de oare -ce s'a otr&vit. Fund imediat primit dênsul a cerut sé setheme procurorul avênd a'l face destai-nuirl. D. procuror sosi dupe i/2 ora.

rat& destainuirea acestui desperat:«Se nu acuzati pe nimenl de moartea

mea, eú tnsumt flindautorul, 'ml am cur -mat zilele avênd necazuri domestice».

Fenomenele cerebrale Incepêud apol sése declare, internul de serviciu, d. Vrabiea priceput c& se g &seste In fata unul omce a luat stupefiante gi orin tnsel&ciune areusit a face, pe acest nenorocit, se beacafea concentrata care l'a sc &pat. Azidênsul a exit din spital, declar&nd c& luaseacconit, gi c& '$1 de parola sa de onoareca nu va mat tncerca sa se sinucid&.

Contrabandieri, In dreptul Fabri-ce( de chibriturl de la Filaret, s'atr prieso caruta cu dol cal a d -lui Ivancie Scaredin Ubor. In tntrul ei se alla 4 tinichelecu cafe to litri spirt fie -care, total 40 litrispirt. Comisarul blind c&utat ai neputándri gásit, spirtul a Post luat din canut& sidus in gara de Sud.

Omor din Amor. - Erl 17 Iulie. a. c.s'a judecat de Consiliul de Reviste al Ar-mate, recursulul soldatulul l'rsoviciuCon-stant n din Regimentul al 4 lea Dorobantt,condamnai de consiliu de Resbel dinCraiova la 5 aril tnchisoare, pe faptul deomor to persoana feins' Lianca hfarin Tu-tana.

Necredinta acestel 1'emel, fata cu devo-tamentul soldatulul In relatiunile for deinim&, l'a tapins pe acesta a comite crime.

In urma unor lungi desbaterl ai dupa oscurta deliberare, consiliul a cassai, hot&rtrea ai trimise afacerea spre a fi jude-cal& din nou de cafre consiliul de resbeldin corpul II de armata.

Ap&rarea a fost sustinuta de d -nu Ad-vocat Dimitrie Manolescu Capitan tu re-tragere.

ULTIME INEORM4TIUNI

Aproape toatá sedinta de azi aConsiliului ministrilor a fost consa-crati politicei exterioare. Ni se apuneci din piesele de care aü luat cunos-tintá ministrii s'aü putut convingecà alegerea printului de Coburg de-parte d'a pune un capét crizei bul-gare va fi punctul de plecare alunor noui complicatiuni.

Consiliul s'a ocupat asemenea deconventiunea de comerciü româno-turcá, fárá irisé a lua vre o alti' ho-tárire de cât acea d'a se convocapentru Luni comisiunea conventiu-nilor comerciale.

3ItPrezidentul Consiliului ministrilor

nu se relntuarce chiar astá-seará laFlorica.

Dupé amiazá d. Ion Brâtianu a lu-cra! mai multe ore la ministerul derezbel. Cu aceastá ocaziune ori cinea trecut pe calen Vietoriei a pututveden cuan politia Capitalei face deris pe prezidentul Consiliului minis-trilor prin mésurile ce in pentru a-sigurarea persoanei sale.

ÁDe când are doué miriistere plus

creditul foncier rural In spinare, d.Mitit>i Sturdza d'abia se mai vedeprin Bucuresti. D sa pleaca din noti,mai Intêí la Sinaia si apoi, de acolo,In Moldova.

Indatá ce conventiunea de comer-cia româno-turcà va fi semnatá d.Ion Báláceanu, Ministrul plenipo-tentiar al României la Constantino-pole va lua un nuü congediü pen-tru a merge In sudul Frantei undese aflá o parte a familieí sale.

Un ziar ofi.ciosspune ca d. Aure-lian care a vizitat din nod acum treizile marele lucritri care se executá

¡ in portul Giurgiului a rémas foartemultumit de aceste luorári. Noi 4timcoitrariul qi inca din izvor bun. In-

formatiunea oficiosul,ui miroasá a re-clamá.

Ministerul de rxel a hotárlt res-taurarea complectà a cládirei de peStrada Stirbev-Vodà in care se afláazi spitslul militar. In aceastà clàdire se vor instala comandamentulcorpului al 2-lea de armati si inten-denta acestui corp.

Chamitm din nota bagaren de seamàa primitriei Capitalei asupra modu-lui cum se face umplutura santuri-lor In care s'ai asezat conductele deapa. Páméntul nu se bate de los cuingrijire si este mal must de cât si-gur ça la cea dintil ploae accidentede felul celui din strada Brezoianuse vor ln:êmpla din no(2.

ULTIMA ORAAGENTIA HAVAS

Gastein, 30 tulle. Intrevederea celordour Impérate e tixat& pentru 6 August.

Impératul Austriel va sosi in acea zichier, gi va sta 48 de ore la Gastein.

Berlin, 30 Iulie. Socialigtil air propa-gat proclamatiunl revolutionare, in urmaarestarii membrilor Comitetulul central.

Roma, 30 Julie. Consiliul de ministriva delibera azi In privinta cestiuni demi-siunil sale. D. Crispi va pleca dupe ameazila Stradella, de unde va merge la Mazza,pentru aconferi cu regele.

Londra, 30 iulie. In Camera Lorzilor,lord Napier a tntrebat daca Englitera areintentiunea sé ofere mijlocirea sa tetreItalia si Abisinia. Lord Salisbury a res-pulls exprimánd amicitia Englitere pentru Italia, dar declarând Ur nu poate séofere mijlocirea britanic& Para a ati daceAbisinia ar accepta-o.

Moscova, 30 Iubie. lmpératul a adre-sat d -lui hatkoff o telegrama exprim &ndu -1 via sa simpatie.

Sofia, 30 lubie. Stiiile date de «Nord«s'ari respándit to Sofia $i aia pricinuit otrista impresiune. Colonelul Nicolaietf seplimb& prin Stradele din Sofia far& se seocupe de politica. Populatiunea e aga deputin surescitata to cat guvernul a auto -rizat pe numerose emigrati se se IntoarcaIn Bulgaria. Vr'o 12 an sosit de la Constantinopol ; mal multi au primit In Ro-mania autorizatia sése tntoarca. Mai toatecererile primesc un respuns favorabil dinpartea guvernulul, care e hot&rît sé nurefuze Intoarcerea acelora ce sunt sub lo-vitura legit.

Este inexact cad. Nacevici ar fi c &I&turitCu trenul special; el a luat c &ileordinare.Asemenea este inexact ca pout uniformepentru gendarmeria s'ar ti comandat pen-tru sosirea printulut de Coburg. Circularatrimeasa in aceast& privinta zice : «Ob-servati legale asupra uniformai functiona.rilor.»

AGENTIA LIBERAPraga , 30 lubie. Ziarele partidulul

cea) tndeamna pe capitalistil din tara dea plasa l'ondurile for to valori rusestl.

Semlin,30 lulie.Regele Milan s'a pro -nuntat categoric In contra or -caret pre -tentiuul a Reginel de a duce In stréinátatepe principele moatenitor pentru al cresteintro curte streina.

Netntelegerea care domueate tetre regesi regina va sta Intro stare latent& panala alegerile Skuptcinel. Totul va uepindede aceste alegerl.

Roma, 30 lubie. Ministrul de résbol atreat In departarnentul sen un biuroü deinformatif uncle reporteril vor putea tulie -care zi lua atirt militare.Berlin, 30 Iulie. «Gazeta Grucei» gi «Ga-zeta Colonie!» réspunztnd articolulul «Ziarulul de St. Petersburg» ataca din noncu multa vioiciune fluantele Rusiei.

Roma, 30 lulie. D. Depretis, pregedin-tele consiliulut, a Incetat eri din vieta.

7 ORESe zice ea Consiliul de ministri

ar fi primll o telegrama anun-tìnd ca regentul Stambulofa l'estasasinat la Tarnova. Sub reserva

ION N. ZANCO VESCUADVOCAT

No. 1, Strada Modeì, No. f

APE MINERALEFRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE

TUATE SURSELE

Se primese in file -care 15 zile

LA MAGAZINU

N. IOANID &C°Stada Lipscani No. 3

Comande se pot efectua in (cala tara.

ALBERT BAUERINGINER SPECIAL

Strada Colte!, 49. Bucuresti

MORIFABRICI DE SPIRT

SI

TOT FELUL DE MASINI

Mare depu!at de toute uneltele i ne-rexurüle peutne expluatarea

fabricelurPETRE de MOARA

COLLE, CAUCIUGUNI

YA2E 01 MATAS!, UNIRA ELECTIIICt,

Page 4: 1 5 B ANI NUMIERUL 15 MANI NUMERUL o'c · lectivitatel cauta se educe atentia pu-blicului asupra cestiunel programelor. Et bine, se presupunem pentru un moment cA ne -am scobori a

x ox -xoox xBAIA Vi1TR1CIEVS41UFRANZ

PRTICOL:RilS I`1 4y Z j

X/ INTERNAT,tU'SUR PRtPAN 110A1IrENTRUSC iLELE S CUNDtR=

XAutorisate prix' triait decret al Ministerului Cultelor si _ i ! x! i Instructiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103;

G FR A Z Salzamtsgasse No. 4.X PRO/R.f,NE GRATIS SI FRICO . II

STRADA POLITIEI. Nu. 4

4mmE 13 ASIN CU DUSI IICare il recomand onorabilului public. Precinl de o haie 80 beni. X

10-12 ante meridiane.Abonamentul de 10 bai 6 lei. Pentru dame in fie -care zi d_ la orele

IIXX ; ?C/

OX Xox Xo oX -x®oX

K EFIR-KUMISRlAgam pe onor public se bine- vuiasca a deosebi fabrica no:ntra de Kefir din Casa

tire,',s6seáua Kiselef. de acera infiintata neem in urina.Lumea savanta stie foarte bine cuna ca Kefirul a lost produs de multa vreme, de

veacurl, de catre muntenit din Caucas: lar dsca in medicina Europe' nu a Post intre-buintatdeaAt de putin timp. este inca u literatura stiintitica asupra istoricului culturelacestei beuturl- medicament, aretánd apunte cine e ili Inaturul Ieestei Lcuturi.

Kefirul nostru, produr intocmai ca in Cauca.. a lost e\am;nat cu miernscopul decatre domnul Doctor Petrescu, profesor la iacultatca din Bucur: t!. in lahoratorul spi-talulul militar. Resultatul cercetarilor d -sale au fast ti,arte atenta ioa'e feltilu1 nostru

L

e preparatiune.Domnul profesor Istrati a visitar labnratorul tabriceí noa,trc pentru a explica stu-

entilor care il insoteaù, preparaliunea tii des\oltarea iermcntatlel KcüruluiProfitara de aceasta ocasie spre a vesti pe public, ca nu riamai larari savantedes-

chidem laboratoriul, dar din potriva or si cul, care nr duri ,, cuno:uca preparaliuneacfirului in fabrica noastra, noi vont da cu cea mal mure piacere lunuririle trcbuin-

ioase. Nadajduim cA felul nostru de preparare u se ciba tii de sci ìainte u valuarefata publiculur, de ocre -ce profesora si doctorí distinsi ca d -nit Kalenderu, Malda-

escu, Stoicescu, !strate, Buicliu, Stefanescu si ali( destul de cunoscuti in Capitala, aiine -voit dupe ce aù exprimentat i studiat Kefirul nostru st ne dea aprv,haiunea dom-iilor Por pe care am aretat pria jurnale. %I('OLAE Di('ES( l'

No. 447. 10-3 la 2 zite Soseaua Kiselef, Casa Circa.

e

tei

,á

sbcSc.a.a.-.vr:..c.O¢:s.- -os4,

A APARUT DE SUPT TIPAR

AUARUL BUURESCILORPRETUL 2 LEI

t

Nì¡

- . AB. 11.eo111.41Isa4»111.1111.Vo dl. aAx'id

MEDALIE DE AURI'iena 1(033

Autorisuta de consiliu dehygiena si sail/Vitate

DENTALI N Aensen4A pentru gura

PULBERE VEGETALA PENTRU DINTIalr,

Dr. S. KONYACHIMIST

AmbelP p^eparnte ru acid salicylic pursunt remt.'u radlrale i'l'ntru durerea dedin 1, hoal'le gurei si ale gingiilor.

Ele conserva dtntll si da gurei un mirosplacnt.

Pretnl : t flacon, dentalina 3 !ranci ; 1 eutie cu prafuri 2 [ranci.

Depr.site la Rucuresti : E, W. Zvrner, I. 0-i:esa, Heuss Stela si BranttdusHraila P'ubini,Botosani, Ilcljnal, l?orohoi, Hague.

A APARUTIn editura Linrariei V. Mi-h8ilescu din Tarf{ovit}te,

Charta judetnittl DAmbovIta In enlorl, lu-crata de C. Alexandrescu Revisor scolar.Preeiul 2 tel.

NU MAI ESTE DURERE DE DINTZIprin întrebuintarea elexirului dentifric

AL

P.P. S.S. P.IDRTI DFNEDICTI1iIdin Manastirea SOULAC (Lironda, Francia)

Don AIANUELONNE, Prieur2 MEDAI.11 DE UR : Bruxella 1880. Indra 1 884

cele mal 'natte recompense

INVENTATA3 7 30E PARPIERRE

IN ANUL BOURSAND

Intrebuintarea zilnicä a E!exirului dentri-fric al P. P. S. S. par Bene(lictint, cu o dos&de câte-va pic&turl In qat, previne si vindicacareia diutilor, pe carel a:beste, consolisân-du-t, forticând si tnslln&tosind gingüle.

FONDATA IN 1807ENT GENERAL

CASA 3, RUE ''GUERIE, 3AG BORDEAUX

Deposit la toate tarmaciile, parfumeorl si Coat'eori representantemania, Serbia si Bulgaria; Agentia Crmeeiàlà Fràueesà din Gàlatisucursalele el.

Ro-si

x xox xo.11

PENTRU CAVALERIAR.tXGIAT DUPE ti1NTEMt'L ('EI. M.tl MODERN

ptteCl',tI .t UN oy( MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA X

SI ARTICOLE DE TOILETAIncrederea de care main bucurat pe timpnl cat nl'am

al'lat in magasinul d-lui Moisescu, precurn sacrilluieleMeute pentru a satisface pe onor. visitatori me iudrepta-teste a spera la o numeroas& clientela.

Cu deosebita stima, I. iO\ESCtIFust in magasinul d-lui Moisescu, Ctdea Victoria!, 50

Vis-a-vis de pasagiul roman.

Sub- scmnatul are onore a aduce la rnnostintaonor. public si clientelel mele ca de la tilo. G heorghe a instalat

eu totul din nuotiNo. 50. CALEA VICTORIEI No. .50

Vis -a-vis de Pasaglut Roman

UN ELEGANT SALON DE FRISERIE

X PE MALUL GONSiANTiAM MAREI-NEGREAREI-NEGRE

PE MALUL

!M'El tAntl =SSTAGIUNEA BAILOR DE MARE

SCHIMBAREA DIRECTIUNEI

Directiunea si Instalarea acestui Hotel este eu totul schimbata dinnou in mod ENGLEZ. Visitatorii gase,se toate inlesnirile.

BAI CALDE SE GASESC IN HOTELPentru mai multe deslusiri a se aresa catre

Geratitul ho+.eltalui T3. JERVIS.Hotel Carol I, Constantza.

Diatinctiuni

FILADELFIAf

BRU ELA18,7 Din parlea M. S. Impai al,.i. +: Augusta

GENOf,'A/

acordata la expustlla rnerala ger- I tnrdaliedeaur1nuU mana de hygiene tl t erlin 1883. l

STL'TGARD I TURIN 1884

-_SING RA MtDAtIE DE ACR

11 I'ENTItt'IARTICOLE DE PANSAr: ENT

Distinctiuni:espu.itia iu-

lernatiunala farntareulica din

VIENA 188;

FABRICA DE ARTICOLF DE PAASt1IE\T

HART MA nl N & iL( I E SL I N C,-

FABRICEúa

HEIDENHEIMsi

CHEMNITZ

HOHENEEBE BOEMIA'

CEA MAI MARE FABRICA SPECIALACU ABURI

Se recomanda ça cea mai buna si mai eïtinasirginte de procurat

Precum si alto articule de aceiasi rainuraCALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE

FABRICSillPARISsi

P'AV'IA

INALBIRE PROPRIE SI C!RDERIE DE MAC (DUNS-MITA)Patenta pentru Austro -Ung, ria pentru scarna de lemn

dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de limn si Bandage -Hygia

SINGURA VENZARE AL CATGUTULUi RESORBLTANTMarca Wiesner pentru Austro - Ungaria, Romania, Bulgaria si Orient

PRE'I'Lltl CUREN'l'E, AFISE, MOSTRE SE'l'HIMLI (;RA'I IS sI Flt 1NCO

REPRESENT' NTII GENERALI SI DEPOSIT P. NTRU ROM N A SI SUI GARMA

RYSER & BRATEANUCalda Mosilor No. 29. Bucuresti.

XXoX

RECOMANDAM

LEGATORIA DE CARTI

I 100 PER/X STRADA BIS,.RICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTh'O IIo RUCCRESTI

X In acest atelier se esecuta ori -ce lucraci de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-

manea efectueaza Registre de Comptabtlitate,Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-dre de ori -ce marime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai modera :e.

ex xox

URMATOAF.ELE P í P1hATE OMPLSE DE

DIMITRIE G. GHERMANIILLF.0

tic gaso: n Irai la d.Marin unescu [rizer, ilutel Union, str.Acadoni ot

Apa dentifriceare proprietatea de a !n'ari gi ngii le, facese dtspa a rosiata giugillor ; I sangera-rea loi luire; die eura4enia ?I face et

disp ra lustra il mlrosulbutai; aseme-lIt a se reco.uauda ça gai gala p. n1rudurer.!. ile {;alt, angina inflautatiu-u'le goret. ,bela costa un left

Panards de Chini,tatlnpiedica caliers prrului si 'I face secreasca. Ilurcauu d let.Pomada Heliotrop (Ess. boguet)

Berceau t IruI'rufuri albe siro,I pentru datai

Ara proprietatea de a Intart g.ngiile;i l'ace se straluceasca ,si st'', albea-ca110'0. Cutia 50 baril, t leù, 2 }'; 2,50

Apa de Chininacurata si Impedir'' caderea perului.Flacunu t st 50 bans.

Audra VirginieNu conti..e nie" o subetauta vatama-

toare pent u fata íi dadtura, adica sa-

rurilo de piumb, mercur, dupe cornsu, t preparale aproape Lotte pudrele.Este recors otre. Albe te ,si Inlrurnuse-traza tata Pretul 3 lei.

rasta pentru diutIare propriety t'a a albi si a roda luciulsma tului Cul,a 2 lei.

10A N G. G H ICAADVOCAT

IASI, straccia Caarp, No.42

Na

SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIALsi DE CERAMICAD L : L A COTROCE N I

ulIetate uuuui iii a eu un capital de 4.3'011.0011 lei lu 1101111 retinai a lei 2611antre., liberate

Usina situata la Bucur 1ti, cuiroceni, Sms'iaua Pandurilorpeste drum oit' Asilul ELENA, legata cu calea [orata pelli statiunea Dealu- Spirea.

GIRECTIUSEA SI DEPOsIT PRINCIP,L IN BUCURESTI, STRADA REGALA No. 17

Deputrite secuudare : La (.aiuti d. S. E. Sommariza. ln l'alara..l tl. S. B. Tarralomel

Adresa telegrafica: BASALT, BucurestiDEPOSITE SECUNDARE

In itucuresli, Culeu Griclt:,u, .Vo. 66, In itruilu la Li. G. Grosocich, piatza S/. Arhanghel. InCruiocu la U. G. Po una., brsquer.Industria Nalionala ale carei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor

din Bucuresti cea mai mare recompensa :DIPLOMA DE ONOARE CLASA I- aEstras din pre(urile curenle pentru filletlrPslI

FELt'I.

MATERIA LULUI

Nr. buca-tilornPCesare

ventruunitate deutesua

Di B E 1' L H I I. E

a.

.,al. I

c4'tr5 a

C. aa EPavele peuti ubi !rd ure.Pavele pentru pavagiil.Lesptzi p&trate . . .

Nitrate !elurrte . . .

Borduri de gradin& .

Caramizi retractare .

earamlzt Cu 6 gêurl .

la In. 1. 10 350 4.25 332 4.00 300 3.75la In. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00la m. p. 25 Stsu 11.00 360r 10.50 320 9.Z,0la In. p. 30 240 10.00 210 9.00 180 8.00la lu. 1. 10 151 t30 i00la m. C. 420 32llam. p. 80 6.. -- -- --

Sc aduce la cuno; tinta Onor. Public ca tu Bucuri'sti t I Orasele In care ostenta lucrarpentru Comuna. Soctetatea se tnsárcineaza sl cu esecutarea. garantand tntretinere a unan ei ca se trai alla la u ìiva materiale veetii si disfurm.Cl; l'HE t t Ill FORTE REDS SE

MERSUL TRE-(tiìUR1LOR CAEI FERATE ROMANEValabil de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887

1 Bururcs.ti-Mbeaui-N aIII :. Itminuta Fbr%aui-11ueurevti\3ir,.

1 5.(urabiaR-t61.;1 ö. It.- t ekei-Cur.l

t:orabia pl.Caracal s.

Pl.ielra

a.m.8.40

10.5511.13

1,051.107,30

23. 'l'itu -Terg.lau. seri

,ia pl 10.'er_ .1.2010.15

a.m. sera

.5 I .rtuessti- laque

a_lll.R.-Velcei pl. 7.511

Piatra s. 1.10i.l. 3,15

C[,rac.l 4.u7pl: 4.22

Ctraba:+ s 6.40i,m.

21. Terguc.-1'itu,lim. p.m

Terguvisle 6.55 5.Titu ö.0 6.3

ditn p.111

32. Slanic-Pluest.

ArrPuea II t.1111111..1

A3'r. 1 el ,uamr I'l.+ .A,tr

-''u a p.ill. dim.`.35 12,30 5,45,.311 1,40 7,211,.!5 1,55 7,50

17 4,34 dim. I,.22 p,111.I.SU 5,15

.1.54 11,26 12,55

.2,46 10,45 2,1410.55 2,24

1.30 12 3,262.U1 1,18 amz. 3464.30 3,14 6.04

4: 3.,4910.2P 5 10.17

:t. Bur:, re ('rriuror, a

I.1-!Il \I t

.î. ttrriuru.:.-Buturc..ti

I. n'

11ucu. Il tTituPi testi

ulilla

p.m. Craiova

i' :ü

PI,T.-Severin;

,.

\árcitn'ova su,

Iluzeu batali

pie.u`Su`

ple

rTAiII NI

5.u7 1.45 :'.30 4,u7 1.-ses 1.I >,

6,20 9,56 11,08 5,4513,31 10,01 11,23 p.m.04 11,41 1,20

50,10 11,50 1,295,27 1,07 3,13 dim.

-.1,33 1,14 3.27 9:2.04 3,51 7,02 1,17 pt:2,06 3,53 7,19 1,40 Titu12,18 4,15 7.45 2,10 Bue. Nordam. a.m. sera p.m.

Craiova

Slatina

Pilesti

pl,

S. Burur.-biurgiu 6. Giurgiu-Bucar.

tTAÇIL NIU'euurdur

5TAFICNIAret t euurll,n

Fut. Persuane I. al. Pei su:uu5,40 7,10 5,30 Smarda sus. 7,1u 9,:3u 7,50

7,25 5,45 tüulgiu sus. 10,113 6,207,40 6 ploc. 10,13 5,34

6,34 8.35 6,65 Comana plec. 11,13 9.319,19 7,40 Filaret sus. 11,55 10,119,35 7,45 plec. 11,11 10,2Ò

2.15 10 8,20 Bur. Nord .sus. 3,52 12.25 10.441

Cucul.. nord I.I. 'taret sts .

pl.t.tmaua plec.,lurgiu .os,

plec.m:ìrda sus.

H. Plue.ti-Prtdral I,era diw- 11u1.16.15 J.3ri 5.1:' l'rrdral7,13

111 11.41 10 .16 plar

111. Predeal- luet

7 llueur.- Fcte.tiAral. I l 'il.- l AI I I NI ..loci stundint.

lilt'ii. N..1,1 Ill. 7I.I ii illlu ,u,. 4,4K

pire. J,Stinival ,us. ií,01

16. Galati -Buzeu 1 H. I.alat,-1larasievti

5.1up.m.

.adj _d -1. urnadim. .m.

Adjud pire. 6.10 4.15rergu -Orna sus. 5,05 6,20

tim. P . m.

Luzca

21;. T. urna -Adjud

,11H, -

20. l'araste,i t,- balataditti. aua.7.1511.4i.) Mai a,e,ti

_t -l -2 1,

. ` ;u basi

:,Iati

Ile'.ct,

ploc.su,.

Mer.sus.

dim. p.m. mua5.25 4.49 11,355.5Il 5.111 12.14tint. 5.15 11,34

5.0:, 3.315.15 3,535,50 4,35

.

-Orna.ldjud

dint. p.m.plat'. I 9.45 8.3u

sos. 11.35 10a.m. sera

...IU. p.111.mirait luter, 7.51 :31N,'latra N.

In.

33. t'oaeati-1'.-llagutAele ;t3. T.-Magurele-t 'os.tesitia.m.

'lur,li I ,I I U 45.

s t. clIi.w.

lauir1'luesti

p.m. P .m.

f: Yagurele:oslesb plec. 4,30 I.-Magnrele plec.

sos. ostceti sos.a.m. p.m.11.45 3.37

si. .- t

28. Piatra- %. -Bacau

Piana N. pier. 10, 6.15battiti ,- I 1.3u ó.úu

p.nl.36. t 1i14-,01 ti

d. 11.01I.uat; pl, 7.1. 2.25

...p ::.,1 m I .tu.

S. Fetenti-BueurestiAral. tren

1 l'ersoane1..01.Filial iller. 4,1`11

Ci111I1Íla . us. 5,2:,iller. 5,46

hururesli Nord sus. 8,25

STATII NI

1 i. F'aurei-F'etevti 12. Feteiiti-Faureia.m.

plor. 1..us.

12.U:41

a

13. lasii Cui;1eni l4. Lughmi las.ip.w. a.m.lati iller. 3n 7.15 I:urheni Ileo'. ,ì 10,03o,ni;hen! sts 1,!1 s,15 last su,. 3.111 tt 2t

3'21, /eruci t;.luiu 22. VaslalU'l'aruriU Humait Ia.

Il.11l.

iuiri plra. 1.15 Fotlesli'lr,li sus. 3,50 Faure'

,1.1 -i, p.w. a.m. p.m.Tecutiu iller. i 6.15 5.5u Vusluiu glee. 5.3., 5,45Berlad sus. ö 13 7,45 Barul . , 7.50 ö

ploc 6.35 5.05i plc,. 5.17 8,-32'iasluiu us. 10.50 10.15 Tecuciu Alec. 10,15 10,11

a.ut. se,a a.ln.p.m29, terra' oda- Cons JO. l'ernacoda- l'mwt.

p.m. a.m..err avud d. P 1 ti ,5U 9,3

Conslanta sus.f 43,110

1132

p.11 d ill.,

I.

1 rltmuda ,i ,,.. .11,17 7,40p.m. 1.111

a. t_aLtratirllubuzta 3(+. Slubuz:a-l.al.,ra.s.p.m. a.m. p.111.

Slobuzia pler. 5.;01 4.3UCiulliiB. sus. 9,:30 5,1u

pl,r. 10,11 5,SuCalara-1 MI,. 11.15

I.!u.p.n a.nl. ,..

5.05 11,457,0i 10.167.16 íu415.45 5.174.33 6,47,

lioMau pl. :'.1:.Pas. il. lasi iu. :,I

pi. Suce:. Va 111, f1Tergu- Fluraus 11,53Iasi su.. 1.01

s

6.>`

-,1.

8,19,4

Pasccaui-Suceava

6.44

lasratti pl. 10.41 7.1U\rlesli pi. suc. 11.5U

pl. Bulus. j2.05 9.4:. uceala 123a 0 U91 ,

Veres:ti-Butoaianl

7.u:i 5,1154a i,45

Aeicsli plI..eurdaButusi:rii ,t

Tipogratia 4Ia.rulul,,.e..pt:,os"I*trg,fil, r?!.9ua861J11, L tse41rgc611t1


Qpadea~mage 2/lj JeBraapic 189?.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · Numerul 5. Qpadea~mage 2/lj JeBraapic 189?. Anul XXXIII. ~EM dumineca. Abonament pe an 8 fl., pe1/,

Qpadea~mage 2/lj JeBraapic 189?.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · Numerul 5. Qpadea~mage 2/lj JeBraapic 189?. Anul XXXIII. ~EM dumineca. Abonament pe an 8 fl., pe1/,

DOCUMENTARE ÎN DOMENIUL DROGURILOR - ana.gov.ro · PDF filede tehnici de formare care să educe şi să informeze persoanele care lucrează cu persoane consumatoare de droguri şi

DOCUMENTARE ÎN DOMENIUL DROGURILOR - ana.gov.ro · PDF filede tehnici de formare care să educe şi să informeze persoanele care lucrează cu persoane consumatoare de droguri şi

DREPTATE - upload.wikimedia.org_nr._1062.pdf · ANUL IV No. 1062 NtJMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT- D'A-UNA INAINTE In Bueuresel:

DREPTATE - upload.wikimedia.org_nr._1062.pdf · ANUL IV No. 1062 NtJMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT- D'A-UNA INAINTE In Bueuresel:

10 RANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE 10 MANI NU,1IF UL. · ziü bit de indemnitate de la corpurile legiuitoare. 2) Reducerea imedialä a tarifelor dru-nturilor de fer pentru grane

10 RANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE 10 MANI NU,1IF UL. · ziü bit de indemnitate de la corpurile legiuitoare. 2) Reducerea imedialä a tarifelor dru-nturilor de fer pentru grane

librariaelevului.ro™i-Liter... · Numerul pronumelui . persoana pronumelui . Genul pronumelui . Alte forme ale pronumelui personal Textul creativ cu inceput sau sfårsit dat . Sensurile

librariaelevului.ro™i-Liter... · Numerul pronumelui . persoana pronumelui . Genul pronumelui . Alte forme ale pronumelui personal Textul creativ cu inceput sau sfårsit dat . Sensurile

A D M I T E R E A - SparkNews.rosparknews.ro/wp-content/uploads/2019/06/Brosura_Admitere_Clasa_IX_2019... · Str. Gheorghe Dima nr. 4 ... Presupunem că elevul are media 9,00 și

A D M I T E R E A - SparkNews.rosparknews.ro/wp-content/uploads/2019/06/Brosura_Admitere_Clasa_IX_2019... · Str. Gheorghe Dima nr. 4 ... Presupunem că elevul are media 9,00 și

COLEGIUL DE REDACŢIE: IGOR RACU, ef, ION …...însoţită de numeroase schimbări, de aceea presupunem că agresivitatea ar putea fi o consecință a relaționării în cadrul colectivului

COLEGIUL DE REDACŢIE: IGOR RACU, ef, ION …...însoţită de numeroase schimbări, de aceea presupunem că agresivitatea ar putea fi o consecință a relaționării în cadrul colectivului

upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

upload.wikimedia.org · 2018. 1. 10. · .A.NUL VI. ---, N. 1658 'NumERUL.,.0",'Bim A473 0 N A1,NTEL. E INCEP LA 1 si 15 ALE FIE-CARE1 LUNI se ollitése tot-dga.vins Inninto In aucureoti

DRAGĂ CITITORULE! - ucipifad.md · acele răspunsuri care se suprapun: presupunem ca ți-ar plăcea să prestezi servicii de arat și să oferi acest serviciu sătenilor (interese).

DRAGĂ CITITORULE! - ucipifad.md · acele răspunsuri care se suprapun: presupunem ca ți-ar plăcea să prestezi servicii de arat și să oferi acest serviciu sătenilor (interese).

adrianmiroiu.files.wordpress.com...pot fi introduse si pentru celelalte simboluri ale lui L. Sä presupunem cä V este o extindere a lui L; asadar, existä o multime X de simboluri

adrianmiroiu.files.wordpress.com...pot fi introduse si pentru celelalte simboluri ale lui L. Sä presupunem cä V este o extindere a lui L; asadar, existä o multime X de simboluri

ARBORI n arbore - mateinfo.net · Propoziţia 2. Orice arbore cu n>=2 noduri conţine cel puţin două noduri terminale. Demonstraţie prin reducere la absurd. Presupunem că nu există

ARBORI n arbore - mateinfo.net · Propoziţia 2. Orice arbore cu n>=2 noduri conţine cel puţin două noduri terminale. Demonstraţie prin reducere la absurd. Presupunem că nu există

Nr. 294. 25 LEI EXEMPLARUL Vineri 19 Decenwrie 1947 ... · Recipisa Nr. 40.953, in valoare. de lei 51.199, pe numele Obstei sa-tului Remus Opreanu. Nr. 9.929 D. R./1947. - Se educe

Nr. 294. 25 LEI EXEMPLARUL Vineri 19 Decenwrie 1947 ... · Recipisa Nr. 40.953, in valoare. de lei 51.199, pe numele Obstei sa-tului Remus Opreanu. Nr. 9.929 D. R./1947. - Se educe

Universitatea Titu Maiorescu - utm.ro · Non credo; faiasenim contra rem publicam, quae debet esse carissima”; “Presupunem că o persoană îți depozitează sabia sa cu bună

Universitatea Titu Maiorescu - utm.ro · Non credo; faiasenim contra rem publicam, quae debet esse carissima”; “Presupunem că o persoană îți depozitează sabia sa cu bună

Perceptia sociala - krispsychology | Just another … · Web viewSa presupunem ca cititi o scrisoare de recomandare, din care aflati despre un aspirant ca este inteligent si sociabil,

Perceptia sociala - krispsychology | Just another … · Web viewSa presupunem ca cititi o scrisoare de recomandare, din care aflati despre un aspirant ca este inteligent si sociabil,

plan de marketing - livioon.com · Întregul plan de marketing este împărțit în3 părți. ... Presupunem că ai obținut o cifră de afaceri totală de 2981 de puncte în grupul

plan de marketing - livioon.com · Întregul plan de marketing este împărțit în3 părți. ... Presupunem că ai obținut o cifră de afaceri totală de 2981 de puncte în grupul

Biblioteca Jude · Const.u Duminica 23 lanu.rie 1900 ANUL rx. No. 322 CONSTANTA APA RE DCJMINICA 20 bani numerul 20. Administralia, strada Gireä No. 25. Abonamentul, 10 pe an.

Biblioteca Jude · Const.u Duminica 23 lanu.rie 1900 ANUL rx. No. 322 CONSTANTA APA RE DCJMINICA 20 bani numerul 20. Administralia, strada Gireä No. 25. Abonamentul, 10 pe an.

Logică şi structuri discrete - ac.upt.ro · 1 Logică şi structuri discrete 1. Presupunem că există 200 de studenţi din anul I care participă la cursurile de calculatoare,

Logică şi structuri discrete - ac.upt.ro · 1 Logică şi structuri discrete 1. Presupunem că există 200 de studenţi din anul I care participă la cursurile de calculatoare,

I PROGRAMARE ÎN NUMERE ÎNTREGI - asecib.ase.roasecib.ase.ro/virginia/cursCO3/capitolul1.pdf · De aici rezultă că (LP) este o RELAXARE a lui (ILP). Să presupunem pentru moment

I PROGRAMARE ÎN NUMERE ÎNTREGI - asecib.ase.roasecib.ase.ro/virginia/cursCO3/capitolul1.pdf · De aici rezultă că (LP) este o RELAXARE a lui (ILP). Să presupunem pentru moment

upload.wikimedia.org...ANUL VI.= No. 1498 NUMERUL 10 BAN1 ABONAMENTELE INCEP LA i l 15 ALE FIE-CAREI LIMO Ti no platens, tot-d'a-nos Notate In fluenreetli la can. Administratiel Din

upload.wikimedia.org...ANUL VI.= No. 1498 NUMERUL 10 BAN1 ABONAMENTELE INCEP LA i l 15 ALE FIE-CAREI LIMO Ti no platens, tot-d'a-nos Notate In fluenreetli la can. Administratiel Din

 · actiuni menite sä educe copiii de vârstä pre}colarä si scolarä în spiritul dragostei pentru frumos. Copilul este fascinat de culoare de ce poate realiza cu ea. Prin activitätile

 · actiuni menite sä educe copiii de vârstä pre}colarä si scolarä în spiritul dragostei pentru frumos. Copilul este fascinat de culoare de ce poate realiza cu ea. Prin activitätile