ANUL VI.= No. 1498

NUMERUL 10 BAN1

ABONAMENTELE INCEP LA i l 15 ALE FIE-CAREI LIMO

Ti no platens, tot-d'a-nos Notate

In fluenreetli la can. Administratiel Din Judeje to Streindtate kin mandate postal* Un an in tara SO let; in streinatate 50 *ease luni 16 2,5 Trei Inn] , 8 . 18

UR MANIC? tD strelmitate 15 baud

MANUSCR1PTILE NU SE INAPOIAZA

EIDITIA A DOUA DUMINICA, 18 APRMIE 1893.

ADMINISTRATIA 1 - STRADA ACADEMIBI - IS

Sfi to forefti Române . de car' strein In casd V. 11.1ozaadri.

Director politic.' ALEX. V. BELDIMANU

Scopul acestul .articol este de a nimici, odatá pentru tot-d'auna, ten- dinta unul organ conservator contra liberate prese, singura libertate de care pana asta-zi nicT un partid nu a Indráznit a se atinge.

Pretextul, care a dat nastere a- ceste tendinte, este pretinsa violent& cu care ziarele democratice `si libe- rale aü stigmatizat purtarea ilegalá

brutall a guvernului In zilele de 5-6-7 si 8 ale lune curente Aprilie.

Guvernantil nostri de asta-ii a fost, timp de mal multl anT, In opo-

Voesc a cerceta, Impreunä, cu lectoril me, care a fost atitudinea orgahelor lor fat5, cu guvernul libe- ral, fat/ ma ales cu Acela pe care asta-z1 I-L Incunjoará eu respect si cu evlavie ( ? ! ).

Care erat, In ultimil an a guver. nulul liberal, principalele organe ale acestor conservatory, cari detin puterea ?

LInd6pendance Roumaine i Epoca. Voi lua anul 1887, pan& la finele

lune Martie 1888, când a azut mi- nisterul liberal, ad pe atunci con- servatoril se premenisera Imbräcând haina 1iberaiismuiu i Inscriind pe drapelul lor o noul firmä, aceea de partid liberal-conservator. Tot In acel timp, opozitia liberal conservatoare a dat imam liberalilor disidenti si a format opozitiunea unita.

Nu m voit ocupa de liberalil fiind-a e s'att rentors la matca

lor, si asta-zi fac o opozitie cran- cenä vechilor lor tovaräs1 de luptâ.

Revin acum la liberalil conserva- torT, ale aror organe erati, precum am zis, L'Independance Romaine Epoca. Acest din urma ziar era in- cunjurat de un grup de trial, earl asta-zi se silesc a arunca un vél cat de 'gros asupra trecutulul, loi. anti- dinestic.

Pe la finele anulul 1887, ziarul Epoca- atinsese paroxismul violentel contra Suveranulul; lesne se Intelege cum awl tratatI consilierii acelul Su- veran.

La 13 Noembrie, pe când izbuc- . nise scandalul fostulur general Alex.

Anghelescu, unul din tineriT redac- tori a acestui ziar termina revista sa cu urmatoarele cuvinte :

Begele Carol tace, Met a intrat Colectivitate yind in gât, e

fricd 0 nu fie compromis El insuli. Se fereyste de lumina ca cum s'ar teme ca, din aceastd afacere, 0 nu nase o dandana ca in Franta, $ din Caf- fairel-Anglieleseu 0 nu se prefacd in Wilson-Carada-Brdtianu, i sit nu a- junga la Grevy-liohenzollern.

La 18 Noembrie tot ih acel an, un alt tin& redactor, la finitul arti- coiuu set, arunca Regelui urmatoa- rele cuvinte : ! Maria Ta ! des- tul ne-ca prostit, Ti-a venit vremea, st te prostim

La 3 Decembrie, Suveranul e so- mat In terinenir eel mat violenti sfi Se , plece saft s plece.-. Trebuie sá recunoso a Carol I nu a plecat, dar cá maI top' tinerii de la Epoea s'att plecat Lui.

In zilele de 16-17 si 18 Martie 1888, ziarul Epoca a apárut In do- lit, cu titluri marl Infificarate-flam- boyants, cum ar zice D. Gh. Em, La- hovary Mticeltirirea poporulul, Asasinil aresteag lumea, etc.

S5, 'mal vorbesc oare de articolele de fond din acele zile, In care Re- gele era insultat In modul ce mai trivial, O. I. C. Bratianu declarat asa- sin, care bea si se Imbatá cu sân- gele "Poporului ?

In numrul de Miercurl 16 Mar- tie Epoca publica o proclamatie a o- pozitiuneT, proclamatie pe care nu pot sa nu o reproduc :-Cetetted ! Gu- vernul a provocat astd-zi mcicel. V' art intrunit spre a v6 consfatui sZ scapatt tara de relele care o covêqesc. Pe and pdstratt, in exercitiul dreptului vostru celui mat stint, atitudinea cut mat paci- nicc legal, puterea publica care ,a pandea in umbra, a asmutit politia a- supra voastrd. Fdrd motiv, fetra soma- tiunt legale, zbirit politieneKi lo- vit, v' an rnit cu armele ; iar rincluxile compacte ale sergentilor i jandarmit calri an frecut peste trupurile voastre strivite. Aniversarea proclamdrei Bega- tulut roman a fost pätata de sânge. Pe ctind poporul era maceldrit pe Wipe, in sala teatrulut, la acldpostul 'unut cordon de baionete, imbuibatii regimului, beti de sánge ?i de trufie, 0rbdtoreaa gloria fulut lor. Cetatent ! Stingele fratilor voOri nu a curs in zadar, el va fi ro- ditor ; durerile tetra vor gäsi n bar- bätia voastret alinare mângetiere. Cu- raj ! inainte, pentru lege fi pentru fwd.

In josui aceste proclamatii gäsesc isaliturile A trel ministri actnali Lascar Catargiu, Alex. karghl- loman Take Ionescu.

Acum tree la ziarul L' Indépendance Boumaine, care, In zilèle de 16 si 17 Martie 1888, a apárut In dolitt, cu titlurl, mar! Infiaarate-flamboyants- ca Teroarea i MAcelul poporului.

In articolul de fond din 16 Mar- tie,-articol intitulat 111fice1ul,-D. Gh. Em. Lahovarylwe pe Regele corn- plice lut L C. Brdtianu in acest mdcel

termind sfätuind pe Suveran a nu mai sta in pa!at, cad nu e locul S64, ci sci meargei sci prezideze, in sala teatrulut, un banchet de canibalt. Acea prelsidentie I se cuvine de drept.

A doua; zi 17 Martie, revista e in- titulatä AssiniI i Incepe cu cuvin- tele urmatoare:-Teroarea domne0e in Bueure" Mizeraba cart detin pute- rea getsese di nu ail furat destu! ; et ne ucid pentru a ne putea fura mai mult.

In acea zi, In prima coloana a acestul . ziar a ap ärut un manifest, câtre cetateniT bucuresteni, In urm5,-- toarea cuprindere : Pe fie care zi gu- vernul comite o noud crimd. Cea de astd- zi intrec pe ced de eri. Eri secngele a curs pe strade; astd-zi poporul a fost pa- celdrit iard-A gloante atlfost inolreptate asupra deputatilor voftri. Stingele a curs la up Camera De abia saipati de la moarte, manclatarii wei ail Jost sechestratt, in- cunjuratt de armatit, i buzundriti. Doi dintre dintre cei ,mai valo- rop-Nicolae Fleva i Nicolae Fili- pescu , aZ fost zmul# de la sinul vos

txu, in dispretu! constitutinnel ail

fost arestati zac in inchisoare la Vd

edreoi. Lovitura de stat e eons umatd. Libertcitile publice -sunt nimicite. Cetcl

tenii nu mai gäsesc niet o protectie in lege. Viitor u? patriei j a institutiVor sale este de asazt inainte ,incr edintat patriotismu vostru.

In josul acestul manifest gasesc iscáliturile a tre ministri actuali

rwmarsalgo

Lascar Catarglu, Alex. Marghi- loman 0 Take Ionescu.

PIUMERUL 10 BAN1

NUNCIURILE Din BITCURESCI JUDET11 se primeso :

?maw a ADMINIBTRILTII lin Stritinétate, direct 1 adminietratie e la

toate ofielele. de pnblieltate. Anunciur1 la pagina IV 0

U-1 LI

t o

r

Insertiunele el Roclennelo rindul. Ls ziarul se gisepte de v8nsare canumrn1 la kloveul No.117, Boulevard St.-Michel.

UN Ma* YECRIO 96 CAN

REDACTIA a., e - STRADA ACÂDMIZI - J. 111

Nu m indoesc ca, dupä, cele re- produse mai sus, lectorii mei se vor fi convins cá conservatoriT, In opo- zitie, a atins culmea violente, In ultimul an al guvernului liberal, si ma ales In ziva de 14 Martie 1888.

Ce va insemna acea zi de 14 Mar- tie 1888 In istoria României ?- Ul- tima sfortare a opozitiunei conserva- toare desperate, pentru resturnarea li- beralilor de la putere, fi la ow de ne- rewitä, resturnarea Suveranului, prin comploturl nocturne §i, con- spirapuni. militare.

Acum rëmâne ca D. Gh. Em. La- lovary sá rsfoiasa, precum am f

cut et, colectiile organelor din opo- zitie - atât democratice cat

0, se Incredinteze cá foarte departe a rmas In violent& aceste ziare, eu toate cá violenta lor din primele zile ale lund Aprilie, era mult maT legitimá, ad 5 Aprilie nu avea de obiectiv nicl o rsturnare.

In adevèr ce va insemna ziva de 5 Aprilie 1893 In istoria Romaniel ? - 0 pacinicci protestare a comerciului mare mic din BucureSi, contra u- nor nou taxe comunale propuse de gu- vern Corpurilor Legiuitoare.

In Martie 1888, guvernul liberal IsT apâra existenta so !

In Aprilie 1893, guvernul conser- vator a batut, a schingiuit, a arestat nu niste revolutdonari rsturnatori, ci niste inofensivl manifestantl !

Deosebirea e foarte marel

-Am cdstigat ! Da, am cdstigat f ! Co - ciu t contra.

lar pe eel. cart la ramasag prinsese pen- tru sa-I fi vzut dezolati i plouatt ce erati

and colo-o nestatornicie a soartel !

-a doua zi apare in Constitutionalul o serisoare a D-luI A. Cociu, in care D-sa declará cá daca s'a dus la gara s'a dus in calitate de reporter r$ i nicl de cum in alta calitate i eh rea fara cale a fa- cut acei earl a interpretat prezenta D-sale acolo ca o dezaprobare a expulzärilor, de oare-ce D-sa e pentru expuizart

Acum, dupa aceastä declaratie, ce schim- bare de"-tablot ! Gel earl s'aú bucurat cu cate-va ore inainte scrisneaa din dinti ti frangeaa manile de necaz ; si din con- tra, eel earl' in seara zilel de 14 Aprilie erat dezolati si plouati Anat. In sus de bucurie i strigaii :

Am ctistigat t am cdstigat 11 Cociu e

pentru. Va sä zica se publica, spre stiinta ge-

nerala, ca D. A. Cociu, reporter la Con- stitufionalul e pentru expulzhrt.

Vol' top acet cari v'av angajat avutul, fac'end prinsori ca ar fi contra, pregatiti- v pungile

0 singura mangaere v rmane si vou anume ca in La Patrie, unde D. A

Cociu e de asemenea reporter, D sa se declara informatie contra expul- zarilor, i vorbind de plecarea expulzati- lor arata ca un grand nombre de parents, d'amis et de journahstes s'étaient, rendus i la gare du Nord pour dire adieu aux vie- times de l'arbitraire et de l'injustices des conservateurs .

Acuma, dupa ce opinia D-lui Cociu se cunoaste, intr'un chip mal mult sat mat putin" bigur, am dori sa stim : care e o- pinia D-lor Dichter, Ipear si Diamandescu de la Constitutionalut; colegit D-luI Cociu, asupra legel expulzarilor:

Prin oras se svoneste ca ar fi contra expulzarilor.

Satyr.

Acurn; and conservatoril In opo- zitie nu vor mai fi violenl, ci vor pastra calmul pe care 11 pretind as- ta-zI adversarilor lor, atuncl, dar nu- mal atunci vor avea dreptul a pro- testa contra violente ziarelor, con- tra pretinsei licenti In care - zic eT -a câzut presa romaná.

Páná atunci D-nil conservatori bine voiasa a sta binisor cu botul pe labe, si a nu Indräzpi sa, se a- tingâ de libertatea presei.

Cine se atinge de pied, se pirle0e i pârlit r6milne pen- tru vecle.

Alex. Vi Beldimanfi 4=111111111O1

SACrILIAL ZI11.41EI

Opinia D-lui A. Cociu Toate se stieat, numal un lucru nu se

stiea : Nu se stiea care e opinia D-lui A. Cociu, reporter la ziarele Constitufionalut §i La Patrie asupra celor dou expulzari din urrnä.

Unit ist inchipuiat cg. D. A. Cociu ar fi pentru exputzärt ; altii din contra da- dead cu Ondul ca ar fi contra lor.

0 neliniste cuprinsese toate spiritele, de la Dorohoi pana la Severin domnea o indoiala i o nedumerire ne mai po- menita.. - Care e opinia D-lul Cociu?

lata Intrebarea ce puneaa totl. S'aa facut chiar o multime de rama-

sagurl, uniI prinz6nd pentru alp contra. Cu. toate aceste opinia D-lul Cociu nu se stiea in mod pozitiv.

In seara de 14 Aprilie cei earl aa in- toyarasit pe expulzatl pana la garn, aa v6zut pe peron pe D. Cociu. Prezenta D-sale acolo s'a interpretat in senzul ca ar fi

contra expuizárdor. sg, fi* v6zut atuncl pe eel cart la Mina--

sag prinsese contra cum sareati in sus de bucurie i strigaa

din Bucuresti sá m viziteze In locasul mea de suferinta.

Dupl o scurta scena sentimentala am trecut la cestiunile zilel i Fain Intrebat asupra alegerii de mitropolit. al Romani- lor -A lost o lovitura teribill pentru guvern alegerea de la Blaj spune Lucaci, cu un entuziasm propria al liff. Lunt Intregi' presa ungureasca a dus o catnpanie in favoarea episcopului Szalo6, candidat al guvernului, iar guvernul In- susi prin agentii s.61, nu s'a retras de la nici o presiune ca sa asigure trium- ful candidatului sa. Românii s'ati pur- tat admirabil. Col trei candidatl desem- nag de Marele colegia electoral, sunt toti aderenti al partidului national. E- piscoPul Mihali, vicarul Mitroppliei Mol- dovanu i protopopul Russu, sunt oame - nib niistri.

Dar Imp6ratul va confirma .oare pe unul din acesti candidati pe scaunul mi- tropolitan ? - Cred el nu, caci ziarele ungur In lata Infrangedi rusinoase pe care aa suferitro, stárue ca guvernul sá faca tot posibilul, calcand chiar legea, ca episco -

pul Szab6 s, fie numit mitropolit. - Si daca In adevr Impratul va numi -pe- episcopul Szab6, ce vor face Romanil ? . - Noi am dori aceasta, act ni s'ar da o non& ocazie ca sa ne manifestam In contra guvernului unguresc. De altfel am prevzut i acest caz am decis, ca Indata ce Szabó va fi numit mitro- polit, atunci In momentul intraxii sale In Blaj, tori cetNenii romdA preofi, profesorf, studenfii in teologie, studen(ii de la focact normald de institutori fi de la ic , precum

comereiantd si industriasii set pardseascei Blajul. Iar catedrala, fiind proprietatea cd- lugdrilor Basi!itani, sa fip inchisd de insusl

vedem cum se va instala in acest caz renegatu? Szabó in scaunul mitro- politan ? - Se poate

1

oare executa aceasta de- cisiune ? - S'ag luat toate m6surile de precau- tdun e, i suntem sigurl cá nici un blajan nu ne va trada. Blajenit sunt foarte iri - tati In contra MI Szabó.

Am trecut apoi la regimul penitenciar la care este supus. - Am un-spre-zece tovarási de Inchi -

soare,-.fml rspunse Lucaci,- tótl oa- meni de seam& Cel mai bun, tovards al mea e HurbaaNajanschi, unul din sal partidului national slovac, condamnat ea,

mine la un an de inchisoare pentru agitafie in contra existenfei st4tulu. Cei falti sunt deputati proprietari

studenti condamnati pentru duel. - Altfel, cum 41 petreci zilele ? Foarte rü. E gre cand esti sin-

gur, departe de aceia pe cari II iubestl, de rude, de prieteni si de poporul tab Singura mea mangaere e arid vine cine- va sá m vaza,

vin multi ? - Mai in -lie care zi primesc cate o Bucuresti aa venit doi insi

sá m viziteze ; un pröfesór de la scoala de agricultura de la Her6stra i un inginer al C F. R. Sotia mea si baiatul mea Vá- silicá in fie care zi de dou6 orb la mine. Am dreptul sa, primesc vizite de la orele 9-11 si 2-5. Apoi sunt inchis In cabina mea de guarzt. - Astfel dar Inchisoarea de stat nu e asa de grea ? - Nu e grea, dar e plictisitoare. lilcd am incl vr'o opt luld si apol void trece pentru sease luni in tnchisoare ordinarti. Este te- ribil aceastd inchisoare. Void fi irnbrdcat in uniforma inchisorel internat intr'o'celuld intunecoasd cu aiçi trei condamnap, punga#

criminali. Drept pat void avea o saltea de paie, o

perind de paie si o pdturd de cab ru care mg void acopéri. Dimineafd la orele 6 trebuie sä m scol, sä curd( celula, s ac patul i apoi ed ie& la plimbare in curte

in rind cu camcd ordinari puscdriasl. barea fine o jumdtate d ord qi iar trebuie sä merg fu celuld Unclj remán inchis pand ,orele 12.

In timpul zilel va fi perm- le cu?c, sei scrid, sl citesce si funiez sag

o vizita la Dr, V. Wad Miercuri, In 7 Aprilie, venind din Bel-

grad m'am oprit pentru cate-va ore la Szeghedin, pentru a vizita In inchisoare pe ilustrul agitator al românilor subju- cati, D. Dr. V. Lucaci.

Szeghedinul asta-zi este un fel de Mecca al celor trel milioane de Romani din Transilvania i Ungaria. Aproape in ,fie- care zi vine ate un fruntas .al Romani- lor subjugati s váza pe Lucaci., ceea-ce nelinisteste foarte rnult pe directorul In- chisoarei.

Lu dosul tribunalului .se afla cancelaria directiunei Inchisoarei si a penitenciaru- lui din Szeghedin. Trebuiam sä cer voie directiunel ca sá pot vedea pe Lucacl. Directorul, un om,-pe cat se spune, de o severitate draconick-fiind bolnav,.am fost primit ou o extrema delicateta de ajutorul directorului Am dat o termina- tiune ungureasca pronumelui mar i am Imprumutat un nume de botez extra-un- guresc, ca ast-fel sa, nu inspir nici o ha- nuiala directinnel. i asa am reusit sa obtin un bilet de Intrare in tnchisoarea statulut, valabil pentru trei ore. 4 In schimb, am oferit ajutorulut de di- rector o tigarg. daco -romand spun6ndu-I ca via din Bucuresti, uncle am fost in calitate de ziarist ungur.

* *

Vre-o suta de pasi de la tribimal, In mijlocul unel gradini mid Inconjurata de ziduri inalte, se afil o casa non& si simpla cu un etagia. De asupra portii stá sods In ungureste Inchisoarea de stat regced ungureascd

Am sunat, am presintat biletul mediat am fost introdus In cam era No 23, unde se aflaLucali cetind ziarul Moniteur de Rome.

E o camera modesta dar sanatoasa, cu o fereistra. Un pat, o biblioteca, o masa un lavoar cate-va scaune, - iata Intreg mobilierul pamerei.

Lucaci a rmas surprins de vizita mea. - Nu m'as fi asteptat ca un ziarist

2 DUATINICA, 18 APRILIE 1893

mè ocup ceva. Viral: le sunt interzise La orde 12 mi se cld o gameld de tinichea cu care merg fn bucdtdrie st-mi iad o portie de mancare fi o buceitied cle pdine. i apol iar remel/n inchis pdnd la orele 6, cdnd se des- chid toate celulele i ra trebui sit ridic hArdául din celuifig care ser -

svelte drept privatfil si-I duo in curte si sh-11 desert intr'un ba- sin.

Aceastd operatie odatd fdcutd. sunt din nod inchis si la ore'e 9 trebuie s » culc feird a nuinca ceva. Luminare nu e permis scl am in inchis are Nu pot scl am nicl bri- ckag, helrtie. chibriturl, condeii, cernealet, cre- ion, etc Celnd me gandesc numal la regi- mul la care void fi supus timp de §ease

cuprid fiorl I

Cate-va momente am rmas uimit de suferintele pe earl le va indura acest om entuziast si plin de vigoare, acest lup -

tátor ilustru al celor trel miHoane de subjugatl. Apol am reluat i l'ara Intrebat : - Dar nu e oare chip ca sa scapI de torturile medievale, cari te asteapta ? -E vorba ca partidul national s. tri- mitit o delegatiu.ne la !mpg/at ca sa ceara gratierea mea. Dar nu arn prea inulta speranta, cad am informatii pozitive, cd guVernul vrea intenteze un nod pro - ces pentru o pretinsa calomnie in contra gu- vernulul. 1i sunt sigur cet iar voila fi condamnat la Inchisoare grea de cel putin un an.

* * Am trecut apt la situatiune romani-

lor subjugatt In acest timp vine si D. Hurban Vajanschi un orn voMic, cu barba, lunga, de vre o 35 de ani. Figura sim- patica cu ocM visatort - Sunt foarte incantat de vestile pe care le primesc din Sibi, imi spune Lucaci.-Romanii, in special tgranii fac progress mari Abia a aparut. si Foaia poporulul are deja un tiragiü de 6000 de exemplars. Acest tiragiii e ne mai vg -

zut la nel i ne dovedeste, áá ranii nostri sunt tog animati de lupta hi con- tra tricercarilor violente de maghiarizare ale guvernului unguresc.

Sunt oarele aproape cinct Se aud pa- gardistului dejurna, care 'mg invita

sit paräsesc inchisoarea. Ne-am Imbritti- sat cu caldura cu Lucaci i cu Hurban si am plecat ou sufietul zdrobit.

DridrI

0 DESLIJIRE Asistand la sedinta Senatule din ziva

de 14 corent, in care aedinti s'a discutat proiectul pentru inbanatatirea soartel cle- rulul, am asCultat eu multä atentiune pliteere pe I. P. S. S. Mitropolitul Moldo- vei, nu namar ca pe un senex ale caruI zise sunt bazate pe fapte ' experimentale, ci i ca pe un om apargtor al dreptatel, - un .oin care este deran de respect si 'ainoare. Dupa aceea am vzut, ca a luat cuventul L P. S. S. Episcopul de. Argee, care Ara" dea cont de toate am- nuntele proiectulul precum i de toate ra- dicalele modiacarl ce at facut sectiunile Senatulul dupa cum a zis I. P. Sa,-fara a se gandi daca aceste modificatiunl sunt satisfactoare fate'. cu. necesitatile timpu- lua- fart' sa reflecteze, dace: nu cum va aceste modificatiunl ale proiectuluI precum chiaa i proiectul in general duc la un pas mal inaintat atat prestigiul bisericei cat ei al preotilor: S'a marginit pur simplu a sustine ea este bun ei el hide- plineste toate aceste cerinte eta ale tim- pule cat i, ale spiritulut Bun ? ! da! bateleg ei e de ce S. prelat a sustinut sus ai tare, ba eu curaj ! de ,acea caut a corespunde tittul ce am dat acestor putine randuri, adica de a da o deslueire cititorilor, ca s vada i D-loi care ae tbst cauzele cari a determinat pe santintul prelat a suetine i declara ea pro4ectul impreuna cu toate 'modificatiunile intro- duse in el este bun.

Nu voiese a ineira multe fapte care poate ca ar plictisi nu numal pe eel-14 onor. 110111 "01.17111010111111=011711131M0

cititori dar poate ca i chiar de L Pre- lat, de aceia m voie márgini a spune nu- maI una ei pe care o cred et ca este cea mai însemnat i anume : Vacanta de 31i - tropolit, unitd cu ideia de partida aprins a- cel . stimulent invincibil al I. Prelat care l'a determinat scl sustie intr'un mod aproape oil) acest proiect.

Poate ar fi fost mal bine ca 1. Prelat sar-al fi adus aminte c. cele patru clase secundare, despre care se zvoneste ca le are de sigur de pe timpul gramaticilor, cand cu tre lunI de dascalire ajungeal la popie i cu nou de fratie la Episcopie, nu awl putut pune la indemana atatea eu- noatinte cate sunt neo,sara unuI om pen- tru a se pronunta asupra until proiect de lege ca acel ce se discutá in aces' e mo- mente la Senat, proiect in care sunt ate,- tea ei atatea interese in joc ei prin care se schimal alcatuirea seculara a unel ins- titute' ca biserica.

Terminand cer prea sfiintit blagoslove- nie i iertare. D. Poenaru.

St. Teoloe.

INFORMATIUNI Inventariarea avere rmash dupa. regre-

tatul Gr. T. Bratianu s'a terminat. Pana acum nu s'a gasit nicI un tes-

tament. Toate actele si casa LigeI, s'a gasit in

cea mal perfecta ordine.

Este vorba ea prefectul de Buzea, D. Filiti, sa fie inlocuil prin fostul prefect D. Carlova

Aeeasta e o dorinta. a Dini Al. Mar- ghiloman.

In Braila ea ajutori de primari aü fost aleel : D. C.- Georgescu (reales) i D Nae Chivulescu preeedintele societattilor Albina, Furnica i Vulturul.

Oi im in .Evenimentut :

In §edinta de aseard, membril elubului national-liberal ad delegat pe D. -Facile Ghëorghian sd vorbeascci in numele clubuul la intrunirea liberalilor ce se va tine Du- minecd 18 Aprilie

Consiliul de minietri de aaeara' tinut la ministeral de interne, s'a prelungit panat la orele 12 din noapte.

Aseara .trirnis depeel urgente tutu- lor deputatilor din majoritate ca sä fie aza in Bucuresti i sa ia, parte la desbaterile d i ri Camera.

A intrat frica In guvern

A se citi in numgrul de Duminica'18 c. al Sptemdnel Ilustrate, urmarea la Mini- tatd ! roman noo de Eugen Vaian, ilustrat de C. Jiquidi ; Vixi poezie de I. N. Ro- man ; Expozitia de ia Atenet (dare de seame.), etc. etc.

1lustratie : L Nadejde, V. G. Mortun ei Al. lonescu membrii ai comitetulul gene- ral al partidulul muncitorilor din Romania.

D. Pavel Bratasanu, deputat conservator, va interpeld in cursul sptmanel viitoare pe D. L. Catargiu asupra administratiel detestabile.

D. Bratasanu va insista in special asu- pra ticaloeiei administratiel d'n Romanata

va face catevw revelatiuni compromi- tatoare la adresa prefectulul Savoiu.

D. Balaceanu, noul ministru plenipo- tentiar al tuff la Londra, se va duce a - bia pe la finele lunel viitoare sa ia in posesie legatiunea romana. din Londra.

L'Indépendance Romaine anUnta ca lu- crarite pentru constructia palatului poe- telor ei telegrafelor, carl trebuiat sa. se inceapa de pe acum, s'aü mama pentru tru anul viitor.

In August se va Incepe darimarea ca- selor expropiate din imprejurimile actuaa luluI local al poetelor i telegrafelor.

..01,1111.0

FOITA ZIARULUI ADEVPIalL

ROBERT SCHEFFER

No. 27

INIZERIE REGALA

Partea a &ma

Cu toate acestea, pentru M. V. am venit eg aid !

In exclamatia asta iesbatea o mustrare si Regina intelese - Acuma Insá, zise ea, vel sti cum sa te portI,

pentru a-mi Inlatura ori-ce Incurcatura, ori-ce re- =scare. and vei fi bine dispus, te vd anunta la mine, mai ales dimineata, pentru ca atunci sunt mai

Presimtise oare Regina, cu patrunderea aceea a femeilor, ce hotarlse Lavrik sa-T spue venind la dnsa ? Voise oare s zadarniceasca. Indata hotart- rea lu ? Ascundea oare alte motive pentru care 11

tinuse de o parte cu atata staruinta ? Lavrik nici puse aceste Intrebari, fermecat cum era de

vorbele ei recoritoare ca o adiere de prima-vara de alt-fel, ea '1 Intreba acuma ou griji duioase

AsociatIunea generala studentiLuniyersitarl pentru congres

seetiunea Bncuresti Se aduce la cunostinta D-lor studentl

ca pentru reprezentatiile date de D -ra A- gatha Barsescu la Teatru National, s'at facut urrnatoarele reducerl :

La stalul II cu 4 lei in loc de 8 let La ctalul III cu lei in loc de 6 lei si

la galeria (nenumerata.) eu un lee. D -nil studentl I vor justifica calitatea

la casa teatruluI cu tichete liberate de la societatea Unirea.

Secretes, general G. I. Stefánescu.GoangS.

s9tir7 Telegrafice PARIS, 16 Aprile.-Camera a respins eedinta sa de dimineata cu 360 voturi

contra 175 propunerea comisiune buge- tarn. asupra reformel patentélor i a a- doptat sistemul Senatulua Ea a decis de asemenea cu 397 voturi contra 132 scoa- terea din buget a reformel buturilor, dupa ce D. Peytral pusese chestiunea de incredere. MaI multi orator'', intre cari D-niI Salis i Pelle tan at combatut dis- jonctiunea.

Camera a adoptat, dupa. cate-va discu- tiuni proiectul de impozit isupra operati- unilor de bursa, ast-fel cum fusese admis de Senat ei a votat apol budgetul in in- tregul lui cu 417 ,voturi contra 48.

In cursul discutiunti impositului asu- pra bursd, D. Villebois Marenil (dreapta) a depus un proiect de resolutie invitand guvernul ea prepare un regulament, care se excluda pe eel ce frecuenteaza culisa, de nationalitate streina, de la targ. Pro- punerea, lasata a se discuta dupe'. eotarea bugetuluI, e amanata pentru o alta ee- dinta, deputatil ne mai fiind In numb.. Asta eedinta.

CONSTANTINOPOL, 16 Aprilie. - Se asigura din sorginte adevarata ca Printul Ferdinand al Bulgarie renuntat la pro- iectul sat de a se duce la Constantinopol. El se va intoarce direct In Bulgaria, a- ceasta dupa rugamintea Sultanului, care, pentru difarite motive, considera C ar fi acum inoportun de a primi pe Printul.

PIERRE LOTI

Pisica rîioas 0 pisica Marina l rlioasa, alungata

faraaindoiala din culcusul sa de care stapina se aeezase in strada, pe trotua- rul easel noastre article putintel soare de Noembrie o mai incalza un pic. Asa e obiceiul unor oamenI cu mila egoista, sa trimita sa se piaidd cat se poate mai de- parte animalele pe care na weals' 'fie sat le ingrijeasel niel ea le vada suferind.

Toata ziva aedea sgribulit pe marginea vr-unei ferestre, cu irnfatisarea asa de ne- norocita ei de umilitä ! Prilej de desgust pentru trecatoria amenintat de copia de

veenic in pericol die ceas ceas mai bolnav, i traind nu atta din ce fa- armituri adunate ma mare truda de pe langa trotuare, se -Lira acolo, singur, pre- lungindu-eI viata cum putea.

Capul ii era mincat tot de Mies, pfin de cojI, aproape fara par; dar ochil, tot frumoal, panel ca se gindesc admire. In toata aria- racivaeâ laY grozava, trebuia sa simta de sigur suferinta, cea din urma dintre toate, de a nu se mal putea gag, de,a nu'ei mat putea linge blana, de a se pieptana cum fac toate pisicele atita ingrajire.

ImI facea aea mila and o priveam pe biata pisica parasita, in cat diva, ce li trimesesem de mincare in stradä, inteo zi m'am apropiat saai vorbesc cu blin- dete. (Animaleie inteleg indata cuvintele dule, i gäsesc in ele o mingiere).

Deprins sa fie alungat, mai inteie se te-' mu de mine cand vzu cii. m'am oprit in fata eI ; privirea cea dinteiü era necre- zatoare, plink de im'putare ei de ruga

=1111110i

de sora asupra vieael luI in Yasna, asupra lul, cerandu I aproape iertare pentru ca-1 a-

trasese intram ore§ atat de mort pentru art& - Asai o6, din orchestra teatrulul tot s'ar putea face cm, ?

Lavrik ocolea Intrebarea, vorbea cu un exituziasm adevrat de melopeele plangatoare ale tiganilor, a- tat de ciudat rupte de note ascutite, intrerupte de

*o data de ritmuri saritoare, cu acompaniamente deslanate i care, printr'un farmec magic lucrag asupra simturilor i asupra închipuiri, deeteptand de o data scene de pasiune primitiva sub vre-un cer uitat, la epoce anterioare, pe care nu le poves- teete istoria ai ale caror amintirl purtana In nol

Regina 11 asculta cu mirare, privindu'l cu ()all sgi mari albastri, adanct Nu, muzica asta ea nu o bagase in seama. O asculta rare-ori, drept vorbind, cad sedea mat mult In casa i Lavrik afig, cu ui- mire ca, Regina traia 4nchisg, in palatul sgü si nu curtostea mal nimic din tara sa, nu calatorea de loc printfansa. Asta e dorinta Regelut zicea ea. Sunt asa de obositoare calatoriile oficiale, in cat vrea sâ aiba el singur munca asta."

Adevrul este ca Regele se temea de adaosul de cheltuell pricinuit de o suit/ femeeasca, se temea de asemenea ea sa nu fie pus In umbra de femeea sa, care era foarte seductoare si care vorbea limba mesiana cu un accent curat i melodios.

Ea ocoli discutia asta, se Intoarse iar la Lavrik. se interesä de locuinta lui, doritoare de a sti daca gasea mat prietenos apartamentul sa. - De sigur, se simtea foarte bine acolo.

Ea starui :

1Si tu al sg, m alungl, din coltul acesta cu soare ?"

1 ApoI, intelegand indatá ct venisem din

simpatie ei mirata de atata bunatate, ImI

adresa incetieor sarmanul ski raspuns de pisica : Sfrr ! _Sfrr ! Sfrr !"ridicandu-se de

1

!aural euviinta, ha chiar cercend Masi in-

covoae spinarea, cu toate cojile ei sperand ca poate voia merge cu bunatatea liana la a o mangaia.

Nu, mila mea, a mea care singur in lume ma me ingrijeam de dinsul, nu mer- gea aea departe. Bucurra de a fi desmier- data, fara indoiala ca n'o va maI simti niel o data. lnsti in schimb, m gandia s'o omor indata, cu mana mea ei intr'un chip aproape dulce.

Peste un ceas, avu loc In grajd uncle Silvestru, servitorul met, care cumparase intaia cloroform, o aträsese incetieor, o

i hotarise O. se culce In niate fin caldut

. in fundul unul coe de rachita care era ist ajunga odaea lui de moarte.

Pregatirile noastre nu o ingrijeaa de loc ; indoisem o carte de vizita in forme.' de cam, dupä cum vzusem facand pe niate chirurgi la ambulante ; ea ne pri- vea, cu imfatisarea increzatoare ei feri- cita, gandind ca. in sfireit fat gasise un mormInt $ i. pia te oameni carI sa. aibli mila de ea, niate stapani nout cart s'o cufeaga de pe drumuri.

Cu toate acestea me ple4sem ca s'o desmierd, deei boala sa ma ingrozea, dal Silivestru al daduse deja doctoria. Tot desmierdand-o, incercam s'o .tin acolo, li- nistita, saal infund virfnl nasului in car- tontil adormitor ; ea maI Intait cam mi- rata, respingand cu oare-care teama miro- sul acesta necunoscut, sfirei totual lasan- du se sh facem cu claim orI-ce, cu o asa supunere in cat mie nu-ml me venea A. urmez ' lucrarea.

(math' 41 ridica, capul, ca sa. m pri- veasca tintat ; ochiI ni se incrucieara ; al el intreMtori, axpresivi, zicandu-ml .

Ce -ml feel ? Tu caruia m'am Incredi n- tat si pe care te cunosc aea de putin, ce fad cu mine ?"

lar eg statuig si mai nedumerit ; dar gatul i-se slabi ; sarmanul 0 cap desgui- %tor i-ee sprijinea acum de mama mea pe care n'o trageam in laturl ; o buima- ceala o cuprindea fera voe, ei. speram ea nu se va mal uita la mine.

ToLuel, se mai uita Dace' odata. !

lntr'o ultra. tresarire . a vietei, m fixa din nog, prin ceata mortel ; 'Area ehiar ca a tutees acum de-a binelea.

Va sa zica. vroiaal A ma ucidetl ?...

titi r z vi ue 'z. . 1. ' Ai ndt rlma s... ̀ I'll

voia voastra,.. E prea

Privirea lui nesfireit de trista, imi ur- marea, Wend ca.--mi imputa :

e De ce te-al. ameeteca In ursita mea ? Fara tine, poate ael maI fi putut duce-o cat-va limp, eat mal fi avut ganduri eel putin limp de o sptamana. .

MaI aveam destula putere ca sa sar pe pr. vazurile ferestrel tale, unde. cainiI ni lasaü in pace, unde nu-ml era chiar asa de frig ; dimineata maI ales, cand soareie stralucea ei acolo, treceam cate-aa cea- surl Aproape suportabile, privind in juru:. mI miecarea viete, dusul ei Intorsul celor lalte pisica mai avand ince,' conatiinte. de cate ceva ; pe cand acum .. acuan nu volt mal fi nimic..."

E. iv.

DIFERITE STIRI ISTÎ UTUL PAETEOROLOGIC

Bucureeil6 Aprilie 1893. Ingltimea Barometrica la 0° . . . 751.7 Temperatura mrului . . . . . . 14 3 Vintul slab de la N. Starea cerului senin Temperatura maxima de eri. . +23°

minima de astazi . +8° la nol a variat intro +23-2°

Vreme frumoasa, caldura mare. - Catre seara i noaptea a cazut putinä ploae la B'ucuresta. In titnpul noptei cea mäl sco- boratä temperatura a fost 7°9.

S'ail pus tablourile, pe cart am iis oft sa le pue la D-ta ? Dar divanul ? Dar, covoarele tur- ceeti ?

Nimic, nimic nu fusese adus. El roaia marturi- sind'o, roeia pentru ca se indoise de bunatatea Re- ginel, a care solicitudine mergea pan& a veghea asupra bun.ei lui start

Ea insa se indigna. Toad'auna autoritatea sa era dispre*tuita in casa, ordinele sale r6mâneati neexe- cutate Regele o contrazicea fata, cu servitoril; alti oameni se puneag In calea vointelor sale. De` o data tacu, nevoind sal, se plaaaga. Acel alti oameni" era Griffon, care, consultat de

',

directorul resedintelor regale" asupra acestel fantazil, strigase In gura mare : SI, se ia lucruri 'din camera de mobile pen- tru a le pune la un slujbas mic al palatului ? Dar e un abuz ! Regina nu s'a gandit, sag. al. Inteles'o r ? Uitg, ordinul, ea Insa-sI n'o sa se mai gam - deascg. la asta " - Cel putin, zise ea ea i cand ar fi sfareit un gand interior, in D na Raab al. gasit o femee de seam&

-In D-na Raab ? zg nu, Majestate. Francheaa asta bruscâ deconcerta pe Regina

un val de sange Ii Inroi lata. - Cum, nu ? intreba ea aproape suparata. Iertatl, urma Lavrik cam turburat pentru cg, îl spusese parerea OA a ocoli. Poate cg, D na Raab

e o femee insemnata ; inteligenta da ; muzicanta, nu still. Dar, la cea dintaia vizita pe care 'I-am facut'o, ea a voit sg, m faca, 0, spun despre per- soane care'mt sunt drag, lucruri Pe' earl nu le cu- get si asta nu a pla cut.

Regina nu mai starui. Dar, convinsa de vorba

DIN TARA Afilm ca sefiI de ateliere al Imprime-

riel Statulu1 ag redactat un protest a- dresat societatel Gutenberg prin care cer comitetului societatel a nu educe la Ira deplinire votul dat In eedinta de la 15 Aprilie ca societatea sa ia cu drapelui parte la manifestatiunea de 1-iti Mai.

Acest protest este impus lucratorilor sa-1 iscaleasca, sub amenintarea de .a destituitt

Atragern atenaiunea D-lul director al Imprimeriel Statulul asupra iacestor pre- siunI putin cinstite ce se fac asupra lu- cratorilor rugam a face sa Inteleaga pe D-nil eefl de ateliere ca institutiunile StatuluI nu sunt sucursale a'a politiel.

Alt-fel vom avea tot dreptul s. credem cä intr'adevr in aceasta, institutiune pa. litia face ce pofteete.

Aeteptam.

Azi am primit suma de 5 lei din par- tea G. Maxim, pentru ajutorarea nenoro- citule Joan Vlahu.

In urma infamiel guvernului sviraitit prin expulzarea nenorocitulul Carol Schul- der, familia acestuia, compusk din o ma- ma btrina, vduva cu palm copile, a ra- mas absolut fârä nici un ajutor, caci mi- cul salarit de 90 lel pe lima al lui Schul- der, constituia singurul sprijin al neno rocitel sale familit

In fata acestei triste situatiuni create familiel Schulder, redactiunea ziarulul nos- tru a hotarit desehiderea unei lisle de sub- scriptie pentru ajutorarea

Nadajdiaim c cititorii noetri se vor grabi a ne ajuta in aceasta' earitabfiä o- pera, indulcind ast-fel viata nefericiteI familii, care a fost atat de aunt !oval in existenta sa prin infama expulzare a le Carol Schulder.

Numele sub-scriitorilor se vor publica prin ziarul nostru.

DIN STREINATATE Un locotenent de linie din armata ger-

mar* ataaat la compania de dinamita din Anhalt, a fost arestat in urina intoarcerel saleP dintr'un voiagit facut in strainatate. El a fost condus sub escorta la Munden. Femeea sa care locuia la Berlin, a fost de asemenea arestata. Se zice cä ofiterul at fi divulgat in strainatate secrete militare germane.

TreI-zeci eine de mil de mineri ai bazinuluI Pas-de-Calais, vor parasi lucrul in zina de 1-ia Maia, luand parte la ma- nifestatiunea muncitoare ae va avea loc In aceasta zi.

File rupte din Album Descurajarea vine ca i ambitiunea, din

nerabdarea succesului. A. de Gasparin.

Nu te sfadi cu tatal ta nie cu muma a, chiar cand al dreptate.

Portarius.

Fidelitatea servitorilor Suveranilor se rsplateate eu palme... academice.

Kalenderu.

Oamenfi cinstiti sunt ce ma." nurnerosa dar 61 nu Oka a se riumra.

A. Tournier.

Un ultim euvant Pacala se plange mediculul sae. c siante

o mare durere la siomac. - Al rack poate sad al mancat pre a mult ? - Am mâncat aseasd numal cin cl de fripturd. - Cu poftd? -Nu ! cu usturol.

Do ilichiifi i qa vhxgra Bdrie- n zoianu No. 17, dimpreuna cu floraria (fosta gradinit Capelleanu), compusa d,n chid sere i mat multe miI de flori i plante. Conditiuni esceptionale. Pentru informa- tiuni a se adresa stradw Regall No. 12.

asta cinstita, instinctiv ea apropia in mintea sa fapte mici, treCute nebggate In smug. atunci, ,dar care aeuma reapáreag i o umb'r Ii Intuneca gân- dal, cad Incepu sg, se indoiasca de Agata Raab.

Dacg, ar fi intrebat pe Lavrik, ar fi afiat ca, la un cuvant al lui, r6g Inteles, ea strigase vesela - Ah ! asa e ca D-ta crezi ea cornpozitlile M. Sale sunt incercart de regina i curioase numai din cauza asta ?

Si el, atiind'o In intimitatea Regine, rivnind la onoarea de a'el avea literatura pusa pe muzica de Aceasta, ar fi fost ciudat atins de aceasta excla- maaie. Mal tarzit, venind iar pe acolo, o antipatie necugetatä pentru aceasta femee luase locul indi- ferentei de la Inceput i asta cu toate, sag poate tocmai, pentru avansurile védite, pe care i le facea.

..Fruntea Reginei se increti; incretitura ei obici- nuita cand o turmenta vr'o grip, i figura-i deve- nea atunci extraordinar de gray& i serioasa. Lavrik observa asta cauta sasi justifice vioiciunea. Re- gina n UM, vorba.

D-ta nu cunostl Inca coinorile mele muzicale !

Ele nu sunt numeroase. Totusí am aid operile lui Bach In marea editie a lui -Hoertel, dacá vrei sg, le vezi. De- o data, cu o gratie aproape copilareasca, ea se pled la pgmant pe un raft jos II arata volume mail Ingramadite.

Iata, e cam in dezordine, nu e asa ? risul ség fraged destepta vibratiuni sonore In

pianul de alaturi. Va urma.

DUMINICA, 18 APRILIE 1893

Desbaterde Paria'Mentare

CAMERA Urmarea sedintel de la 16 Apri lie 1893 La art.- 99 (lemn de constructie brut)

se primeste un amendament al D-lul Cer- chez care hotareste el se va pläti 1 fr. pentru metru cub.

Lemnul cioplit (art. 100) va plati 1 fr. si 50 bani, iar lemnul fasonat (art. 101) va plat 2 fr. de m. e. Lemnele de aba- nos, naahon, acaju intrebuintate la mobile 40 fr: 100 kgr.

Art. 102 se primeste. Art. 103 relativ la petre ordinare pen-

tru constructie sí. admite, dupä ce se pri- meste un arnendament, care scuteste de taxä bolnavii.

Art. 104, 105, 106 se admit. propune stergerea art. 107, 108, 109

si 110 relative la Ardezie, nisip, pietris, materiale diverse de pamint fail% smalt.

Camera respinge amendamentul, prin ur- mare aceste articole se mentin ca in proiect.

Ar(. 111, 112 si 113 se admit. Art. 116 se admite dupa ce se admit

doul amendamente, unul care scuteste po- rumbul, cel alt care spune car taxele asu- pra orzului, oyzuluI i meiulal se percep numaI de la productele destinate consu- marei in oras.

Art. 117 se modifica astfel :

Uleiurl esentiale... un kgr. 1 let. 50. b. Uleiurile numite Iris, Dam, Ilan Roza,

pot fi supuse pang, la o taxa de 100 fr. kilogr. Cele de florl de portocala Nerole, compusa pentru fabricarea licuorurilor panä la o taxa, de 40 fr. kgr.

Art. 118, 119, 120 si 121 se admit ne- modificate.

Art. 122 se voteaz a. cu modificarea eä se scuteste alcoolul amulic.

Art. 123 se suprima. Art. 124-132 se admit nemodificate. Art. 133 se admite cu scaderea taxel

asupra carmlzului la 25 fr. pentru 100 kgr. Art. 134 (parfumuri) se admite urcan-

du-se taxa de la 100 la 200 fr. pentru suta de kgrm.

D. Budu propune douè articole noi, 1) o taxa de :1 fr. la suta kgr. obiecte de brasovenie. a 2) 5 fr. la perechea de carp.

D, Carp combate aceastä propunere. D-sa spune ca, nu se poate pune taxe pe manufacturi, &del ar ingreuna tratativele pentru conventil comerciale i ceva mai gray, s'ar da dreptul strainilor se taxeze cu taxe diferentiale granelor noastre, ceea-ce ne ar aduce o paguba foarte mare.

D-sa declara ca guvernul face chestie ministeriall din taxarea manufacturilor.

D. Ohermani spune c nu se pot pune taxe asupra cartilor de joe, de oare-ce sunt monopolizate de Stat. D-sa se declará con- tra acestul monopol i spune ca va veni ea o lege sal desfiinteze fiind-ca este un monopol nenorocit.

Se cere inchiderea discutiel. D. N. Voinov vorbeste contra. D-sa

protesta contra atitudinel gavernulal care pune chestia ministerial cu ocazia unei taxe. Dsa cere sa se lase discutia liberá

sa nu se vére pe gatul deputatilor in- teresele straine numal pentru speranta c. va castiga ceva avantagit (apl.) Nu se poate castiga nimic cand tu dal tot de mal ina- inte. (aplause).

D. Voinov spune cä argumentul D-lui Carp nu e serios de oare-ce sunt impuse manifacturi ca conserve alimentare, etc, (apl.)

D. N. Filipescu vorbeste pentru inchi- derea discatiei. D7sa spune ca D. Voinov a spus tot ce se putea spune in fond., Ar- gumentul D-sale ca, sunt deja obiecte ma- nufacturale impuse, nu e exact. D-sa a con- fundat manufacturile cu conservele ali- mentare.

D. Filipescu crede ea mernbrii majori- tätel vor adopta pärerea ministrulul, &OA este o chestie de principiil si de sigur cä la asemenea chestie se pun chestiele mi- misteriale, nu vor fi de parerea guvernului acel- ce fac pe guvernamentalil, la Fucsani

pe opozantil la Bucuresti, acel ce um- bla pe la ministere, ca sa starue pentru mentinerea prefectuluI din judetul lor.

D. Voinov cere cuvintul in chestie per-

Se pune la vot cu bile inchiderea dis-

Totally 79 Bile albe pentru

negre contra 34.

la vot pentru a seasea oare si se admite. Se pune la vot inchiderea discutiel re- mase de eri asupra taxelor pe manifac- turä i rezultatul este :

Votanti 111 Maj. absoluta 56 Pentru 79 Contra 32

Adunarea a inchis discutia. (Sedinta cotinua.).

SENATUL Urmarea sedintei de la 16 Aprilie 1893 D. Marzescu vorbeste apol despre reor-

ganizarea seminariilor. Sfirsind, spune c. proiectul de lege al

guvernului a &cut o foarte rea impresiune in intreaga tara-Sperd cd Begele, mdcar cd e catolic, nu va sanctiona aceastd lege.

D. Tb. l'AcArescu apará proiectul de lege si spune cé D. Marzescu, care in 1892 se impotrivea cu total la ort-ce incalcare a bisericel asupra Statulta, ar trebui s. fie acum multumit.

Sfirsest,e declarénd eh partidul conser- vator se mindreste cu aceasta lege.

Dupt ce mal vorbeste Episcopul Dunarei de jos, sedinta se ridiel, la ora 6.

?edinta de la 17 Aprilie Se deschide sedinta la ora 2 jum. Presiderrtia D-lui G. Gr. Cantacuzino. Presentl 85 senatori. Se fac formalitatile obicinuite. La ordinea zilel urmarea discutiei asu-

pra legel clerulut Episcopal Du nArel de jos, urmeazä dis-

cursul pe care l'a inceput erl, aratand di- feritele faze prin care a trecut proectele de legl pentru imbunatatirea soartel: ele-

Ceteste mai multe documente.

mea, ca s. trec in noul continent, in A- merica.

Agata Barsescu fiind cam indispusa, mi-am luat un concediA ihmitat de la D-sa si am plecat.

Criza ministerial& in per- spectivA

Er la Camera and s' a propus taxe supra manufacturelor (obecte de brasovnnie

crti de joc) D. Carp a combdtut attit taxa de un le lt la suta de kgr. obiecte de brasovenie cat si taxa de cinct lei la pe- rechea de edit.

D sa a mers mai departe si a declararat cd face chestie dc cabinet.

Certndu-se inchiderea discutiei, D. Voi- nov a vorbit contra si punendu-se la vot cu bile inchiderea disciqiel, votul s' a declarat nul, rmdind pe astäzi a se proceda la o noud votare.

Aseard a fost un consilid de ministri care a durat pdnd noaptea tdrzid .

Svonul circuld cd D. Carp se va retrage, deci avem o cried ministeriald in pers. pectivd.

o corespondehtä din Geneva primitä de Lupta, anunta ca D. Mrazec a fost numi t profesor de Optica. Cristalografica la uni- yersitatea din Geneva.

D. Mrazec, este Incá tinr, original ro- man din ' Craiova.

Transmitem viile noastre felicitari corn- patriotulul nostru.

RETIUM Inconscientul de la interne redurge

la toate mijloace pentru ca nouele taxe comunale sg, se voteze.

Un exemplu :-Paná astä-zt caru- ta0.1 plátesc einei lei pe an, §i birjarif de .Herasca 25 bani pe zi.

ET bine ! ln niqte aie, lipite pe zidurile Capitalei, se zice cá cáru- ta0 astá-zi plItes0 25 bani pe zi.

Cu o intentiune necinstia ames- tea pe dxuta0 cu birjaril de He-

. tasca. Inconscientul de la interne minte

cu Olin:0, i cu neru0nare. In numral nostru Hush."

de Luni 19 AprHiel vow& da por- tretad unuia din tipurile cele mat interesante ale MENAGE- RIEI REGALE.

Acest tip este DO111111UL NM) UMW procurer general sub toate guvernee.

ram pa Donuiul Populeanu in chipul UMW PORC care s'a in- grAlsat mänefind din hfirdaele tuturor guvernelor. Pentru D. ministru de finante

Atragem atentiunea D-lui M. Ghermani asuPra urmatoar elor rênduri, pe care le-am extras din ziarul francez L'Echo de l'Armée, din 23 ale lunel curent Aprilie s. n.

In Romania, serviciul vitmilor e &cut Md., nu de uameni, ci de soldati. Acest modus vivendi, datorit mai mult rutineI de cat militarismulul, e pricina a nenumarate neexactitati fraude, nemèsurate.

Serviciul astfel facut, e tot asa de pe- riculos pentru armatä ca i pentru finan- tele StatuluI. Ofiterii i soldatii pusl in aceste functiuni earl' nu sunt de meseria lor, iY neglijeaza instructiunea militara, nu iati parte la niel o manevr i ajung in scurt timp o garda nationala incapa- bila de a lua parte la apararea tare.

Cat despre soldatii pusi sa perceapa drep- turile de intrare, sunt cu total nectrnos- catorI de functiunile ce li se irnpun, se arata. de o nepricepere &A. seaman, inde- plinindull fat% niel o grijA slujba ce incredintata, i, nefiind supusi, la; un in- dex= puternic administrativ, nu se Prea ingrijesc de perceperea fisculul cand nu fac cauza. comuna cu contrabandistii.

Presedintele. Vé rog sa discutatl cum rmane acest vot.

D-nil Stoicescu i Triandafil aratA el votul e nul de oare ce n'a intrunit numrul cerut de regulament.

Preedintele proclarnA votul nul. Se suspenda discutia acestor art. pana

maine, cand se vor vota a doua oara, in- chiderea discutiel.

Se urmeaza cu discutia asupra celor lalte articole.

Sedinta de la 17 Aprilie

Presedinta D-lui general G. Mann, Presentl 98 deputati. Se fac formalitAtile obienuite. D. Stefauescu (severin) depnne o pe-

tltiune a unui mare numr de locuitori din comunele Gura Motrulul, Pluta Coso

Butaesti din judetul Mehedinti cari cer sit li se vinia obratele viilor dupá mosia Statulul Gura Motrului.

Se admite urge*. * *

Se voteaza doua recunoasteri, ale D-lor Fagáraseanu Mureseanu. Se voteaza in- digenatul D-lui L. Saineanu.

Un indigenat al D-Iul Konya se pune

3

1

Pentru D. Dim. Cesiann, direetorul ge- neral al Pogelor

De nenumArate ori ne-am plans direc- 1 tiune generale a postelor Inpotriva des- ! trAbAlare ce domneste In serviciul de dis- I tribuire a ziaruluI nostru. Reclamatiunile aa ramas Met tot deauna infructuoase,

Ne am hotärit deci a publica in ziar orl ce .neregularitatI cu privire la servi- ciul postal, pentru a. convinge pe abona- tit nostri ea nu stain nepasatori fata cu reclamatiunile domniilor lor, ca. noi ne facem datoria aträgénd atentia Postel dar ca. aceasta nu si-o face pc a ei,

Iata pentru astazi. reclamatiunile sosite la administratiunea ziaruluI. nostru :

D. NauM Paraschiv din Zimnicea nu pri- meste Adev6rul" de cand a inceput sa. apara Menageria Regala".

D. Andrei Dimitrescu, avocat, din comuna Drdgclnesti, plasa Jiul de Jos, judetul Olt, primeste ziarul foarte neregulat, caud trel, patru numere odata,- si acestea nu con- secutive,-cand de loc.

D. Mdrescu, Pancid , nu primeste ziarul de dou saptainani. Primarul dá gazetele drept jucarie copiilor s6I.

D. Zamfirescu, din VerneSti, jud. Buell, primeste ziarul foarte neregulat, cele mai multe din exemplare sosite la destinatie, sunt murdärite si rupte de presedintele comisisiel interimare al acelel commie,

Ultimele 3 representatiuni ale Carolei batalionul de dame la établissement ffugo se vor da Dumineca, Lunl i Marti.

D. dr. Thoniescu, distinsul Medic pri- mar al ospiciulul Marcuta, a fost numit medic primar al SpitaluluI de copii, in lo- cul regretatuluI dr. Boicescu.

SerViciul D-lui dr. Thomescu la spital se va compune ast-fel : Dr. Mirinescu, me- dic secundar i ef de clinica, doctoranzil Baroncea i Crivt, internl.

Pänä la facerea concursului, D. dr. Sutzu a primit sä fre medic primar al ospiciuluI Marcuta.

Ni se compnica urmatoarea barbarie po- litieneascai :

Aseara pe la orele 8 carutasul Ivan Panciu incarcase caruta cu paine de la brutäria D lul Satir Gheorghiu i la co- 'Urea uneI strade calul de la carut a. a lo-, vit cu copita un mic cáel. AtuncI inter- vine posesorul catelulul, sub-comisarul de el. I MAnescu de la sectia abatörpluI incepu sa. bata intr'un mod salbatec pe a- cel carutas.

Nu s'a multumit nu aceastä bataie ci l'a tarat la sectie balandttl din noä uncle l'a tinut pAna. azi dimineatä.

Carutasul Ivan Panciu are vinatai si le- siunt la frunte.

-04111104-

interview-express Am vazut aseara la Hotel Continental

pe Agata Barseseu si am intnebat-o :

Suntet1 multumita de supeesele pe cari le-att repurtat la Teatrul National ? - A, da. Desi primele dou6 reprezen- tatii Waal fost prea bine cercetate ; in schimb insa la Maria Stuart am vazut crema societätii bucurestene. Si pentru o artista .este o mare Incuragiare, cand se afl fata unal public atat de ales si cu competenta in materie de arta.

Vedetl dar, ca. .Vati inseIat, cand v'ati exprimat temerea, ca Capitala va r- mane impasibila fata de reprezentatiile D-voasträ. - AX dui BA me inset in tot-d'a. pa ast-fel. - Cu ce impresii v'ati tutors din Iasi §i Botosanl ?

Sunt entusiasmath de primirea cäl- duroas. ce mi s'a facut. j cu drag iml voiú reaminti mereú, zilele petrecute in aceste dou orase infloritoare. - Cat mal stati in - Mai am cinci represintatii In Bucu- resti, apol la Craiova, Galati si Braila

- ate trei pe urma iai adio de la tam

Asta seara. trupa Agatha Bdrsescu va da piesa Faust de Goethe.

Una din creatiunile cele Mai bune ale ilustreI noastre compatrioate e interpreta- rea rolulul Margaretha din piésa Faust.

Nu ne indoim ea publicul Bucurestean se va grabi si de asta data de a / arta slims, de care se bucurii in tara sa.

Directiunea generala a telegrafelor postelor face cunoscut c. eu incepere de la 1 Maiil st. n. pretul libretelor de re- cipise redus la 1 let.' de bucata.

Consiliul cornunal Capitalel este con- vocat pentru Marti seara.

In consiliul de aseara nu s'a luat niel o decisiune.

-.134111160.-.-

Maine la ora 11 se va face in Cisme- giu schimbarea garde cu ceremonialul obicinuit.

Vor asista Regele principele Ferdinand.

D-nii studenti universitari aunt invitati a - veni la societatea Unirea intre orele 7-8 eel maI tirzii.i.

Vom merge mal multi la reprezentatia D rel A. Barsescu la Teatrul National.

G. I. qtefänescu.Goang*.

Mime Telegrame

Magazin de Nouveautés THOMACONSTANTINESC7

vis de Prefectura Politiel Capita14 ETAGIUL I - Pasagiul Vilacros -

RecomandA onor. public si in special \ clientele sale el 1ntors din Paris I-a so- sit toate marfurile pentru sezonul de varti

Un bogat asortiment de haine In dife- rite feluri i ombrele Bodes Nouveautés, cu preturi moderate.

Cu stimá Theme Constantineseu.

Calea Victoriei, No. 28 Etagiul 1.

G. NEIDLINGER

DIAINI DE CUSUT ORIGINALE SINGER

se mull& de la Sf. Gheorghe 5I in palatal fondatiunel Ural.

versitare Carol I

IN FATA CURTEI REGALE

BERLIN, 16 Aprilie.-Comisiunea a cons- tatat cd documentele D lui Ahlwardt Wad nici o semnificare. Cea mai mare parte sunt, nisce copii necertificate' de j - scrisori cu nurneroase sterseituri. Viitoarea sedintd va area loc. mdine.

Dupd Tageblatt, scrisoarea mentionatd ieri a D-lui Kalinderu a fost presintatcl as- td-ei. Este nu/nu/ o ocopie cu, data necorn- plectd ; numele destinatorului era sros D. _Miguel or fi de clarat cd s,risoarea nu poate sd se refere la coruptie de judeccitori, fiind- cd D. Kalenderu nu ura judecdtor. De alt- mintrelea D. Ka! enderu nu ftie sd scrie in nemteste.

D. Ahlwardt a declarat cd isi retrage asertiunile sale din moment ce scrisoarea probeazd ceia -ce 'el spusese D. Miguel a dq citire ,unel scrisori in frantuzeste a D-lui Kalenderu, calificdnd asertiunite D-lui Ahl- wardt de mincinoase rczerandu dreptul de' a urmdri afacerea inaintea tribunalelor.

PETRECE111 INT1ME

Erl s'a terminat desbaterile In procesul milioanelor.

Dupa D. B. Misir, care a fost ultimul advocat care a vorbit din partea partel intimate, a vorbit D. G. Filitti, procuro- rul general, care a conchis la respingerea recursulul.

Inalla Curte a ramas ' in deliberare, sentinta o va pronunta, Lunt 19 Aprilie curent.

bri in Calea Vacaresti LID nenorocit vén- ztor de ziare a fost Grunt bätut de ca.- tre sergentul-major de gardisti No. 106, pentru motivul ea Venzatorul impartea manifeste de

Acest slbatec zbir, nemultumit mime Ou bktaia, a luat pe vénztor de guler l'a tiet pe strade pang, la sectiunea II unde l'a -tinut cat-va timp arestat confis- candu-l' in acelasi timp i manifestele.

Ce va fi facénd oare prefectul de nu dá ordin acestor nemernici sa lase lumea in pace ?

D-le Rasty, mal catelusul la o parte si mat vezI i de dulaii politiel earl covirsese asemenea ticí.1ojl revoltatoare.

nostru redactor pleacd in a- ceastd seard la pentru a reprezenta ziarul Adev6rul la intrunirea de prates- tare, Contra legei maximului, intrunire convocata pentru mdine Duminecd de nationalii liberall.

No. 20. Cavînt (Losange)

în romb

Prima lesne se gaseste -

E la hais nu la cea, Iar doub se potriveste

Când butoiul nod se boa.

Ca formá sad ca figura Geometricá de tot,

Apoi vine-o cazaturä Cu diurnâ pentru vot.

A fost rang de bowie Insa de tot mititel,

S'aude la leturghie Si la opera la fel.

Acum se vb mai spul nnul Si cuventul tot termin,

El stá vecinic lânga primul; Dupa asta zil... Amin.

,

Un t6n6r le:11;lancus:oroillioriael:11.1olre

gi allsee

loc la Fabrica de chocolatA Ale- xandria ca agent pe piata Bucurestl ea voiagior in lara. Se cere referinte de activitate i onestitate.

A se adresa la fabrica, str. Luminel 17 Bucuresti, de la 7-9 ore ditnineata.

fissesaft...

Iln 1,6116te a§ni , ucum. o caprauuctmie

pat a I pdiel

corespondent la o easA de fierarie si co- loniale en gros, eunoscAnd bine afarA de limba materni, limbele germanA $ i tran- ce* eauta un post ea comptabil i co- respondent. Referente satisfactoare. A se adresa la redactiunea noastra.

, Dr. I. Kiriac Loctiitor al D -lui Prof, ASSAKY -

DA consultatil de boalelele chirurgicale si sifilitice de la ora 5-6 p. m., in toate

strada Primtiverel No. 34.

lare ocfi azille Se face cunoscut ca la 28 Aprilie

1893 se vinde de bunä voe la Tribunalul Notariat Ilfoy locul in supratata. de 4220 m. p. sa in loturl de cate 1055 m. p. afiat intre Bulevardul Independentei chéiul Dambovitèl , farniacia Varla- nescu; aproape de local nude .se va cIadi gara centralä.

Pèntru ori-ce informatiuni a se adresa la D-na Paulina Metaxa strada Dionisie 42.

Solutiunea problemel No. 28. Cuvént patrat

O U E coz Z E

&fi deslegat : Fetele din Nopa-Nan, Arghira Busuioc, De ia Vadulat, Nareisa din Cantemir (compensate), Cleo din Stroesti (?) Un coope- rator, Eh Xenamorisit si A. de la Chabeaud (Loco).-

Povta. l'etelor din Popa-NcT) Vb multumesc de incredere, puteti conta cu sigurantá pe abso- luta noastre discretiune.

Rugam din nod pe D. Xenamorisit sa ne dee D-sa adresa. D-lui Titidur, am luat notâ de transformarea

lui Nisip

Yota. Deslegarile trebuesc trimise D-lui SfInx la redactia noastra. Sfinz

Colosseul Oppler Compania germanä de operete comice sub

directiunea D-lui Petirsch-Zeller Sambbtd 17 Aprilie 1893

VOEVODUL TIGANILOR In pregAtire : Copilul norocului.

BOALELE SEGHETE NEPUTINTA BARBATEASCA

vindeca dupa cele mal non/ metode radical fArA durere i impedicareOup4 experient4 23 aril, Specialist in boale lumegti

R. THOR Mo. IN Straada Emigratu Do. I intrarea numal prin Strada SfIntil Voevozl cossultatil de la 8 dim. Wind la 8 sear* Loc Bern rat de aateotare oentrn fie-care.

de la Facultatea din Paris. Consultatiuni de la orele 2 - 4 p.

5, STRADA PRiMAVEREI mIsmornaftftwo....).

Institutul KAPRI Pentru a i se da o desvoltare conside-

rabila, se va Mina de.la Sf. Gheorghe 1893 in' strada Italiand No. 15, colt ea Bule- vardul Carol.

Acest Institut va organizat de la 1 Septembrie viitor, dupe sistemul Institu- telor model din Franta, Elvetia i Germa- nia, ee directorele a visitat in doui ani consecutivi anume pentru aeest seop.

PATRIA Societate romdnd de Asigurare si de Beni-,

' gurare in Bucuresti Capital social vgrsat leT 1,000,000

15 - SRADA SMARDAN - 15 Societatea PATRIA, infiintata eu seopul

de a cultiva bransa, de

ASIGU ARE ASUPRA VIETEI In contra

ACCIDENTELOR CORPORALE are onoarea a comunicá, ca va incepe: o- peratiunile in tara i inviti pe acele per- soane st case de comereiA, care doreie a primi o agenturA, sit inainteze Societate propunerile bor.

Societatea prizneste oferte i din partea acelor persoane, care vor voi AA le oeupe, fie stabil, fie ea voiajorl, cu aquisitiunI.

Se calla numal persoane influente, ac- tiVe solvabile, care vor fi in stare a depune i o garantie.

DIRECTIUNEA

PUBLICATIUNE Pentru ocuparea functiunel de Inginer-

Arhitect la comuna Tulcea, retribuita eu bOo lei mensual, amatoril sunt rugati sa'si adreseze cererile primariel respective.

PARFUMERIE DIAFANA. G. MAZUYER & C'e, 32, Avenue de l'Opéra, PARIS

Sarah BernhaTdt NUOrEXTRACTE peatru BATISTA

Cele mai fine gi cele mai concentrate ce &au facut pan'acum

01AFANA Pudra de Orez SARAH BERNHARDT CEA MÂ ELEGANT.I. PUCE&

BE VII= 1 11 TOTE QA.SELE EWE DE PARFUM.ERLE.

4 DUMNICA 18 APRILIE 1893 01111111 Avorimmlent

Casa Schimb MEROURUL BONIN"

MICHAIL EL. NAHINIAS Buourettl, Strode Smirdan, 15

In fata laterald a Ihincei Nationale, partea despre Poptd, aldturi casa de &vita a d-lni Clsr. L Zerlendi

Smnpr I vindo tot felul de efecte pnblice, bonuri, actiunI, losuri permise romane stroine, scontwit supozna si face eke schimb de monezt

Imprumuttirl de bard pe deposits de efecte

Caroni pe :Ina de 17 *prate -1898

deed fondati In 1884 Cmnp. Vinde

5% 5`)/0 50/0

5% 5%

Renta amortisabili 83 98

Inlprumutul Ycomunal 1883 . . . . 90 a x 1890 . . . a 90

Scrimi funciare rurale 96 V urbane 91

urbane de Iasi 81 Obligatiunl de Stat (Conv.Rurale) 102 Florin' val. austriaa .. 2 Mint germane 1 23 Ruble bartie 2 57

50" 25

60

25 26

09

99 go 91 96 92 82

102

1 2

25

75 50 50

75 12 25 62

Runlet 5 lel pe an - Ori-cine poate cere un ¡nrim6r de proba din riarld Noon' filsanciar, intitulat round Rominu care public *. cursul si listele de trageri la sorti ale tuturor bonurilor i lozurilor Romans i train(' i imediat we va tri- mete gratis gi franco in toata tam.

Abonamentul &oral pentra toatA tar& costa numai 5 lel. El se pliteste Inainte In timbre, marcl sad mandate postale. Domnil abonatl partici$ gratuit l mal milts premil impor tante prevzute in ziar. Apare de 2 orl pe lun Tot-d'o-dat4 acest ziar este un sfituitor sinner si impartial pentru orl-ce daraveri de finance si comerciii. A se adresa la case de schimb

Ileratorul Ransdrolie, Bucrureal. Strad& Smardan No. 15

SUB HOTELUL

Piete Bibescu-Voda CEL MAI EFTIN

DIN BUCURESC1 CAFENEI i PRATALII

DE INCHIRIAT

De vinzare 0 ma§ina engleza, ou aburl,

stabilä, putere de circa 25 cal,

au oazanul eI, usatä Insa In build,

stare. Asemenea dou ma§ini, de ma-

lascat, presat i fabricat card,-

mizi, ou mesele kr de tilat din fabrioa Schlickeisen usate însá

nbuna stare. Bernhard Mersing

GALATI

De arendat o farmacie in 14 de la Sf. Gheorghe a. c.

Informatiunl la Drogueria Brus. Bucure§t1.

NNW

. A .

GRISIS2NITICA1:6NIG Cele'mal sigure Prafuri de insecte din lame.

Sunt neaparat trebuincioase pentru toate fami- Rile spre éurgtirea odallor de orl-ce insecte, precum i pentru preservarea hainelor, blgnilor

; covoarelor. - Se ggeeete de vinzare n cutil elegante la D-nil

Ilie Zamfirescu, D. M. Baleeanu, P. G. Petheu, 149 V. V. Corneanu ei la toate drogueriile, farma-

ciile i bgegniile principale. Representant general pentru Romania :

r. VITER, BUCURESCI, Str. ACA DE MIEI 4

pt ori din Deco nevralgiile migrenele dispar Sn

sate-va minute prin intrebuintarea Perlelor de Terebentini ale D-ruld Clertan.

Tret sae patru din aceste Perle produe o aware aprópe instantanee.

Fie-care sticlutit contine trelsied de perle, sea ce permite el se vindece o migrenii sae

nevralgie pentru o suml neinsen:inatil. De are-ce esenta de terebentinl trebue rec.

Uficatii au cea mat mare ingrijire, e trebuin- dos sl se terescii de imitatiud I s se cearii ea garantie de origine c Ge-care flacon al Ode semniitura D-ruld Clertan.

La Paris, ease L. Frère, 19, rue Jacob Prelul stleiutd t 9 fr. 28.

mmaREMBENNAMIIMMMINt,'RENNB§R§ ,AAeA.^

Tir 1,%11117"

An - ,iW".;

fITFIV I 1101 II n 1117 1 I qi oimi, 1..ilirrui

H:

to,,

ArA'kA:

cetprenereakiln,,VVV..Cavti`i

Ait.VAA' AtI

,111MIMII..11107.11.N10110'

msv.EgN

Se Garanteazá =sIGUR,11 STIRPME =-

A PLIWAITELOR (PADUCHILOR de LEMN)

Gandacilor 110I-JULA401Et

PURICILOR MUTELOR

FURNICILOR

)§1

t SI AL 111

INSECTELOR DE

PLANTE PR1N

mefi de insecte in cutil a Lei 2,50, 1,60 0 1. Asemenea 'ml parmit a atrage atentianea onor. public asupra specia11tati1or mele adicl :

SPECIALITATE praf pentru stitrpirea gindacilor falrg, veri-ce otravi, in cutil 1eT 2,50 0 1,60. Acest praf are un efeet imultat, ma in cat, utt ceas dupit intrebuintarea lui, se gsesc in lo-

curile pe uncle a fost presarat, toate insectele stirpite, care in urmil se pot mittura. Mont .praf pentru stOrpirea §i ferirea acestora, numa in cutil a lei 2,50, 1,50 0 1. Curnp6ri1.torilor en gros se acordi un rabat insemnat. Modul de Întrebuinre. este sods pe tie-care cutie, in limba romar i germans.

':;tobIte- " A

Fabrica de produse chimice, Budapesta VII, Königsgasse 41 Repr esentantul pentru'aomânia, B. COT.T.RA.NT, BucureOT STRADA ACADENHEI 4

la care se.vor adresa toate cererile de comenzt \Deposite in Bacure§ti la D. Iiie Zamfirescu-, s tr. Academiel 4, Ion Tetzif, str. Lipscanl, Victor Thuringer, Calea Victoriel 154, M. Stoenescu str. Academiel 2, Gustav Rietz, strada Carol, F. L. Fabini ; M. VarIgnescu, farmacist ; in Caracal, Iorgu Petrescu ; In Corabia, Debuleanu Gheör- ghio & Cp. ; in Ciiiiirafg F Tiirk ; L. Master, F. Finkel; in Creilova, Farmacia Pohl, Julius Glatz ; in Slatina, C. G. Dumitrescu ; Iii T.-Migurele, G. A. Parmatescu ; In Constauta, D. Chefaia ; in PloetI, Frati Stanesou, in T.-Severin, Carl Bomches, I. H. Pantazopulo & Dimitriu ; Iii Calafat, Ion Berbereanu.; In Farma- cistul Tataru. Asemenea se afla de vinzare In principalele farmacil, drogheril i magasine de coloniale din tart. Cerep numai fabricatul B. REISS §i nu luatl altul. Observas ca pc fie-care cutie sa fie visibil numele B. REISS. Cine cere dar praful de insede B. REISS i se a un praf intr'o sticluta saa in vre o hártie este de sigur Mold.

3EFIEBE

e

Ats

tex

:

C.

I

MBv%e-a&MMIMMEENI0EiRtilMEEMMENREBEMBEBEmBEit tte,

*91,1161.11111.14.11111IMAIIIINAR.10.1=51.1.10.51411111111MMOMP

Cm/gaol (Ie lode Saisonul de Vara

ouyeauté in Heine confectionate ". 'aentru Bárbati Copii a s0- .

dt din speciala noastra fabrica lin Viena.

. Succesive transporturl de stofe franceze i engleze pentru co-

" nand e. Gonfectiune eleganth. Ser- rieth, ale confienta.

Commie, moot kin st lu 24 ore 2, ColtuI ntr. Corso; 2

011.1111.11101,1111.11111181..1.011..

AAi

t*¡

vA

Ake e'A*

AP.*

fA.A e ek 'en*.

CREMTZEMT071ZEZZEUX EgantrZSEEPREC,MP-

4

BUCURESTI. -3 CALEA RAHOVEI 3. (HANUL GÓLESCU).

Specialitate*de :j Tigarete

de cbihlibar de Buzie i strein °

Bile de lemn de

mgelin pentru po-

pice. Mare Depot de popice. Dife- rite Bastoane

Umbrele.

4 AAtte'rtlit,iP

ELI AS BERNSTEIN STRUNGAR

Deposit de toate articolele nece-

sere pentru Clue be ry Cafenele precum Bile de

de Cau- ciue pentru Bi-

liard, Tacurl frantuzeetl, Ta- ble, Saline, Do- mino, Pie' pen tru Tacuff, Za-

rari, etc.

\ , ---°tI

Atelierul de Strungarie primeete ori-ce lei de reparatimil de

evantaliarl de sidef, Bldg, baga etc. Umbrele de imbracat cu

diferite stole.

SERVICIUL PROMPT SI PRETURI MODERATE.

,

En .asisteRt tat farg diploma caula un post vacant. A Se adresa A. G. str. Petru Aron No. 122, Roman.,

De arendat O. de tun chiar de scum

O. vila situatg la Popeetl, jum. ora de BucureetT, avgnd (2) dou prechl caze, pimnita, pare, 7 po- goane vita turceascae din care un pogon razachie, 5 pegoane lunch fame* 12 pogoane loe arabil, 8 pogoane semanate cu grit, 1 po- gon trifol, la 250 °pond roditorl diferite speti de la levra, capeunl, coacaze, agrf§e alte fructe. Bal, duel reel, heleete cu peete pentru casg, 0 ghetaria, grading engle- zeasca, trandafir, brazi, pomi de Ines, o pgdurica de salcie care produce arael pentru vie, peste tot are o Intindere de 25 30 po- goatee ei Inprejmulta eu gard. Via e separat ingraditg, grajduri de 25 vite, eoproane de 4 trasurl, put cu pompa, casa de servitor!, de vizitit separat, cotete de pa- sari zidite ei de porumbel sepa- rate, ere 4.antreurl, o magazia pe picioare de' zid solidg noul, Inca- pgtoare pentru 500-600 kilo, &A- tari eopron mare cat tine magazie.

Pe acest loc .ecaret se poate face ori-ce fabricg, pozRia

duph a care! Inaltime se vede BucureetieCernica i Oltenita, 2 poetl distantg. Doritorl se vor admits la proprietar, pieta Sf. An- ton 76 strada Carol.

kYIQ Am de yin zare tre! gar- 10. nituri de masiai i anume

un vapor Ruston eel batoza com- plectg, una batoza Nolder cu vapor Clayton, ura batozg Foster cu va- por Garet ; 2 garniturl cu putere de 12 cal, In stare bung, a treia d'impreung cu batoza, putere de 8 cat Mai am o maeina de sece- rat, ei legat sistem Mosee.

Ori cine este amator, sg se a- dreseze la Buzgil, fabrica de fM- nuri, fratii Garoflid. Se vtnd toate sat fie-care aparte eu pret moderate

De vinzare pentru Were padurea de pe moeia Ciolatieu din Vlaeca, proprietatea fratilor Pangal.

Doritoril se vor prezeniala 11 Aprilie corent la orele 10 dimi- neata In Bucureetl, strada Fan- taniI No. 12, la Downul Camara: eescu uncle se va tine ultima li- cit atie.

DB VirldIT Si illchiriat Un 300 m. p. in str. Tába- ' loc in Intindere de

carilor 98. 0 vie de 3,pogoane i casá in mijlo- cul viel, cu aer curat ; pentru ambele a 'se adresa la D-na proprietaa : Alixandrina Bunea strada Câmpu-Mosilor 23.

A. Schuster La farifiatia Remnicul Set-

rat este loc vacant pentru un licentiat in farmacie, roman sat naturalizat, cu salarit de lel 170 lunar plus oasäi masä, a se adresa direct.

1-

Marea Descoparire a evAt,

wm.m............

mtlXIRLIL GODE este singurul leac (fdrci tact' o primejdie) in contra Neputintei. Vindecarea anemicilor, a Slettilor, etc.

- INTINERIREA SI PRELUNGIREA VIETEI Administottia L.IIT7L.UZ GO L't IOT .11,ALT la PARIS, 7, r. Sainkazare.

BROVRÁ GRATUITÀ TRIMEASAA FRANCO RUPA, CERERE

gitselte EUXIRUL GODINEAU gi la BUOURETI, la Ilie zArizrzasscu, droghtist; la JAN, la D.D. FraV IC.ONTA, fan/walla.

NOMA_ 40,

ea, tor,

e Rg % At,

AiA

AVIS CIRCULAR

Onorate Domn, Incuragiati de concursul bine-voitor

al Onor. Public, ei sustinutl de pre- ferinta gratioasa a distinsel i nume- roasel noastre clientele, am reinoit inteun mod splendid renumitul nostru 7

MAGASIN DE

Eaiiio codectionato PENTRU

= BARBATI =- SUB MINA

BAZARLIL REGAL .kC

CASA DE IN CRE DE RE

Un elegant asortiment de :

Pard estiuri d e Coei m I n, Seveot, etc rardesiari croiala a in pertly

akferiand ultima Costume Veston la i rind ei 2 Ono. itedingote de Venetian Carngarn,

Grain de Poudre Jaarrete de camgarn, Seveot Vene-

tian, cu Gilete croite la 2 rî- nr 1 eu transparent de matase

Mare colectiane de Pantaloon!, de- senintri cele mal moderne

te de fantasie oe matase Breeeb e Eimlezese.

ATRAGEM atentiunea onor. cititori asupra colo- salulul nostru asortiment de stofe din cele mal marcante fabric! din Europa, din care se primeste comande cu pre- turi surprinztoare de eftihe.

Pentru a bine-merita concursul preferinta ce onor. noastre clientele ne-a acordat in timp de 3 an! de la fundarea acestul magazin, pentru care nu putem naultumi In destul, vorn usa i pe viitor de toate mijloacele avantagioase de care' dispunem spre a v satisface in cumpgratoarele care veti bine-voi a face atat intru ceea-ce priveete calitatea marfurilor cat preturile cele ma! reduse posibil.

BAZARUL REGAL USA DE INCEEDEBE

In fata Prefecturel Po14i Capitalei

4,

;;.v.

'AAA.

'IS id Pitt 0 carte de mueica---volfegil--- portiunea coprinsa !titre

librgria Graeve i Bulevard. Gásitorul ytt

o presinte la redactia acestui ziar in schim- bul unel recompense de 5 lel.

BOALELE G;iTULUI vocif i nuitel .

rq ."

A

cu Sarea Altai Bertholet. Recomandate contra Bd/elor gatului engine, &dive AAA

ciunile voca, uleerstiunile gurel, iretatiunite causate de tutun, efeetele perica16se a inereurlulal, qi special-

LA, mente D-lor MAGISTRATI, PREDIOATORI, PROFESORI, c CANTARET1, spre a aeilita emisiunea vocil.

' Adh. DETEIAN, farmaciat Rue Baudia, 23, PARIS ei principatele farmaeif din Prancia qi serainatate.

rz A. se core per etichete semtuttura Adh. DETHAN A

PRETO' franco 2 fr. 60

/L 3':°i

4. ;:11.14.ig!' t

A

mai buná hârtiä de tigrtri adevörat frantuzeaseä este - arit'' \-/

C. ,v=

ale WI loseph Bardou & fills; in Perpignan i Paris 160 modern de aur, 16 diplome marl de onoare, 20 diplome (afará din concurs

Neaurme aploaracteaa ph:rfittadreetigotitieiclosur AVIS IMPORTANT siaaaritteatav.efirirtabilaa, fabricel pe o párte, i pajura alaturatii, ,Coroana de au' pe

Tipografia Modernit Gr. Luiu Strada Aeademiel No. 24.