8/17/2019 0utilizareauneimetodeinteractive Ntr

1/4

Inst.Bontas GabrielaG.P.N.,Nr.7-Singeorz-Bai

Utilizarea unei metode interactive într-o situaţie de învţare !secvenţ de instruire".

  . #etoda $IGS%& !#'(%I)U*"$igsa+ !în englez igsa+ uzzle înseamn mozaic" sau metoda gruurilor

interdeendente/ !%. Neculau, 0112", este o strategie bazat e învţarea în ec3i !team-learning". 4iecare elev are o sarcin de studiu în care trebuie s devin e5ert. 6l are înacelai tim i resonsabilitatea transmiterii in8ormaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.

69%P6 :I 4%(6;0. Pregătirea materialului de studiu;

Pro8esorul stabilete tema de studiu i o îmarte în < sau = sub-teme. 'ţional, oatestabili entru 8iecare sub-tem, elementele rinciale e care trebuie s un accentul elevul,atunci c>nd studiaz materialul în mod indeendent. %cestea ot 8i 8ormulate 8ie sub 8orm deîntrebri, 8ie a8irmativ, 8ie un te5t elitic care va utea 8i comletat numai atunci c>nd elevul

studiaz materialul.?ealizeaz o 8i-e5ert în care trece cele < sau = sub-teme rouse i care va 8i o8erit

8iecrui gru.

@. Organizarea colectivului în echipe de învăţare de c>te

8/17/2019 0utilizareauneimetodeinteractive Ntr

2/4

  nd la r>ndul lor cunotinţele e care letransmit colegii lor, e5erţi în alte sub-teme. #odalitatea de transmitere trebuie s 8ie scurt,concis, atractiv, ut>nd 8i însoţit de suorturi audio-vizuale, diverse materiale. Secialitii

într-o sub-tem ot demonstra o idee, citi un raort, 8olosi comuterul, ot ilustra ideile cuautorul diagramelor, desenelor, 8otogra8iilor. #embrii sunt stimulaţi s discute, s unîntrebri i s-i noteze, 8iecare realiz>ndu-i roriul lan de idei.

=. valuarea4aza demonstraţiei;

Gruele rezint rezultatele întregii clase.Fn acest moment elevii sunt gata s demonstreze ce au învţat. Pro8esorul oate une

întrebri, oate cere un raort sau un eseu ori oate da sre rezolvare 8iecrui elev o 8i deevaluare. Cac se recurge la evaluarea oral, atunci 8iecrui elev i se va adresa o întrebare lacare trebuie s rsund 8r autorul ec3iei.

%vantaele $igsa+-ului;Strategia mozaicului este 8ocalizat e dezvoltarea caacitţilor de ascultare, vorbire,

cooerare, re8lectare, g>ndire creativ i rezolvare de robleme. %st8el, elevii trebuie sasculte activ comunicrile colegilor, s 8ie caabili s e5un ceea ce au învţat, s cooerezeîn realizarea sarcinilor, s gseasc cea mai otrivit cale entru a-i învţa i e colegii lorceea ce au studiat.

6senţial entru aceast modalitate de structurare a travaliului clasei este interdeendeţadintre membrii gruului, care-i stimuleaz s cooereze. Sarcina comun nu oate 8iîndelinit dec>t dac 8iecare elev îi aduce contribuţia. #etoda curinde activitţi ce vizeazîntrirea coeziunii gruurilor, ameliorarea comunicrii i dezvoltarea caacitţii de a 8acilitaac3iziţionarea cunotinţelor de ctre colegi. Prin intermediul ei se ani3ileaz tendinţa deinstituire a unor ierar3ii în gruuri, întruc>t elevii cu status înalt i cu abilitţi deosebite învaţde la ceilalţi în aceeai msur în care ei îi aut colegii s înţeleagi s-i însueasc o sub-tem.

9rebuie s remarcm calitatea metodei gruurilor interdeendente de a ani3ilamani8estarea e8ectului ?ingelmann. *enea social, cum se mai numete acest e8ect, aare cudeosebire atunci c>nd individul îi imagineaz c roria contribuţie la sarcina de gru nu

 oate 8i stabilit cu recizie. Interdeendenţa dintre membri i individualizarea aortului 8acdin metoda $igsa+ un remediu sigur îmotriva acestui e8ect./ !%drian Neculau, :te8anBoncu, 0112, . @

8/17/2019 0utilizareauneimetodeinteractive Ntr

3/4

  65erţi @  0.Numraţi substantivul ,,colar  la;  Numrul singular Numrul lural  !un colar" !doi colari"

  @.Caţi ase e5emle de alte substantive care se numr ,,un la singular i ,,doi la lural.Ce reţinut;

  Substantivele care rimesc , rin numare, la numul singular cuv>ntul ,,un i la numrul lural cuv>ntul ,,doi sunt de genul masculin.  %brevierea reconizat de %cademia ?om>n a substantivelor de genul masculine este;s.m.  D. Caţi e5emle de substantive rorii numind ersonae de se5 brbtesc.  ntul ,,o i la numrul

 lural cuv>ntul ,,dou sunt de genul 8eminin.  %brevierea reconizat de %cademia ?om>n a substantivelor de genul 8eminine este;s.8.  D.Caţi e5emle de substantive rorii numind ersoane de se5 8eminine.  ntul ,,dou sunt de genul neutru.  %brevierea reconizat de %cademia ?om>n a substantivelor de genul neutru este;s.n.D. 4ormulaţi alte cerinţe rin care s veri8icaţi înţelegerea substantivelor de genul neutru.

Cu ce 8iecare i-a terminat sarcina s-a delasat în grua cu numrul identic cu el,resective toţi cu ci8ra 0 în grua 0 , toţi cu ci8ra @ în grua cu numrul @ s.a.m.d.9oţi cei din grua resectiv dezbat i aro8undeaz tema aoi se reîntorc în grueleiniţiale entru a rezenta ceea ce au învţat i a-i însui cunotinţele noi. Cu ce toţicoiii i-au însuit cunotinţele aleg un lider i rezint cunotinţele , iar învţtorul oate

 une întrebri s vad dac toţi coiii i-ai însuit noul conţinut.

Bibliogra8ie;Silvia Breben, 6lena Gongea, georgeta ?uiu, #i3aela 4ulga, ,,#etode interactive de

gru, 6ditura %rves, @HH@?evista Invatamantul Primar, nr.0@HH

8/17/2019 0utilizareauneimetodeinteractive Ntr

4/4