0_planificare_calendaristica_completa

Planificare calendaristicaClasa a II-a B

Motto:"Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile, nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi". LonwenfeldELENA VÎLCU

STRUCTURA ANULUI SCOLAR2011-2012

Cursuri: luni, 12 septembrie 2011-vineri, 21octombrie 2011Vacanţă : sâmbătă, 22 octombrie- duminică, 30 octombrie 2011 Cursuri: luni, 31 octombrie-vineri, 23 decembrie 2011Vacanţa de iarnă : sâmbătă, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012Cursuri: luni, 16 ianuarie – vineri, 6 aprilie 2012Vacanţă: sâmbătă, 7 aprilie – duminică, 22 aprilie 2012Cursuri: luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012Vacanţa de vară: sâmbătă, 23 iunie 2012 -duminică, 9 septembrie 2012

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:Joi, 1 Decembrie 2011 – Ziua Naţională a RomânieiMarţi, 1 Mai 2012 – Ziua MunciiLuni, 4 Iunie 2012 – A doua zi de Rusalii

SEMESTRUL I -14 SAPT./ 69 ZILESEMESTRUL AL II-LEA -21 SAPT. /103ZILE

Scoala Gimnaziala Nr. 31 “GH. MUNTEANU”, Galati, inv. PETREA MARINA, an scolar 2011-2012 2

Schema orară clasa a II-a BAN ŞCOLAR 2011-2012

Aria curricularăNumărde ore

(plan cadru )

Trunchicomun

Aprofun-dare/

ExtindereTotal

I. Limbă si comunicare 7-8 7 1 8

Limba şi literatura română 7-8 7 1 8

II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 4-5 4 1 5

Matematică 3-4 3 1 4

Cunoaşterea mediului 1 1 - 1

III. Om şi societate 1 1 - 1

Religie 1 1 - 1

IV. Arte 2-3 2 - 2

Educaţie muzicală 1-2 1 - 1

Educaţie plastică 1-2 1 - 1

V. Educaţie fizică şi sport 2-3 2 - 2

Educaţie fizică şi sport 2-3 2 2

VI. Tehnologii 1-2 1 - 1

Abilităţi practice 1-2 1 - 1

VII. Discipline opţionale

Limba engleza1-3

1

1-

1

1

Nr. minim de ore 18

Nr.maxim de ore 20

Total ore alocate 20

*Ore predate de profesor: Religia (1) , Educatia fizica (2), Optional Lb. engleza (1)


LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română(8 ore/sapt.)

Manual utilizat: „Limba şi literatura română” – Tudora Piţilă,Cleopatra Mihăilescu, Editura „Aramis”, 2005 – 2007

Distribuirea orelor pe semestre1. Semestrul I -112 ore2. Semestrul II -168 ore3. TOTAL =280


OBIECTIVE CADRU LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral;2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura);4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa;

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

1.1. sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat

- exercitii de dezvoltare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat prin apelare la diferite modalitati de redare a mesajului, altele decât cuvântul;

- activitati în grup de confirmare, reprezentare a mesajului audiat, selectarea si ordonarea unor ilustratii legate de mesajul ascultat;

- ordonarea temporala a secventelor unui mesaj oral; exercitii de identificare a cuvintelor, sensului expresiilor care împiedica întelegerea mesajului audiat;

1.2. sa distinga sensul cuvintelor într-un enunt

- exercitii joc de tipul: „La ce foloseste”, „Ce poti face cu ...?”

- exercitii de sesizare a înlocuirii a unor cuvinte cu altele cu sens asemanator/opus;

- exercitii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

1.3. sa sesizeze intuitiv structurile corecte sau incorecte dintr-un enunt oral


- exercitii de identificare a greselilor de exprimare;

- exercitii de realizare a acordului dintre subiect si predicat, dintre substantiv si

adjectiv (fara a mentiona terminologia gramaticala)

1.4. sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului

- dialoguri: învatator-elev; elev-elev; elev-elevi pe teme familiare copilului;

- conversatii în grup pe teme cunoscute;

- exercitii de completare a unor mesaje orale scurte, pentru obtinerea mai multor informatii în cadrul grupurilor;

- exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiei;

1.5. sa manifeste interes fata de mesajul partenerului de dialog

- exercitii de ascultare a unor secvente dialogate pentru identificarea vorbitorului si a mesajului transmis de acesta;

- jocuri de rol: „emitator-receptor” vizând formarea comportamentului de ascultator;

- exercitii de semnalare a greselilor de exprimare ale partenerului de dialog;

- jocuri de mima;

- exercitii de identificare a unor obiecte/fiinte prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebari si raspunsuri;

- activitati în grup de identificare a unor situatii de comunicare (mesajul, contextul, personajele).

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala


2.1. sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu


- exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date si/sau unui sir de întrebari;

- exercitii de dezvoltare a unor enunturi;

- exercitii de construire a unor scurte texte orale, pe baza suportului vizual (ilustratii, benzi desenate, sir de ilustratii);

- exercitii de prezentare a unor obiecte;

- jocuri de rol; dramatizari;

2.2. sa pronunte clar si corect enunturi - exercitii si jocuri de dictie, framântari de limba;

- recitari, dramatizari;

- exercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi;

- jocuri: „Telefonul fara fir”;

- exercitii de transformare, completare a unor enunturi dupa modele date;

- exercitii de antonimie, sinonimie; transmis;

2.3. sa redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit

- întrebari si raspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit;

- povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învatatorului, colegilor);

- exprimarea propriei pareri în legatura cu întâmplari, personaje dintr-un text citit;

- desprinderea si formularea orala a mesajului (învataturii) unui text citit;

2.4. sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog


- antrenament de utilizare a unor formule de initiere,*mentinere si încheiere a unui dialog cu persoane diferite;

- exercitii de comunicare orala; jocuri de rol de tipul emitatorreceptor pentru exprimarea actelor de vorbire;

- discutii în grup pe marginea unui enunt ascultat;

- exercitii de selectie, din mai multe variante, a interventiei proprii adecvate situatiei de comunicare;

- jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La biblioteca”;


- exercitii de folosire a intonatiei potrivite în functie de context si de partenerul de dialog;

- jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La biblioteca”;


2.5. sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute

- exercitii de initiere, de *mentinere si încheiere a unui dialog;

- discutii în perechi si în grup pe teme cunoscute (libere sau dirijate de învatator);

- simulari si joc de rol.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)


3.1. sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina


- exercitii de observare dirijata si de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis;

- exercitii variate de citire (Joc: „Gaseste si citeste”), citire selectiva în functie de diferite repere: alineatul, linia de dialog);

- exercitii de sesizare a asezarii în pagina a textului în raport cu ilustratia;

- exercitii de identificare si de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.;

3.2. sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit

- exercitii de citire constienta a unor texte date prin formulari de raspunsuri la întrebarile puse;

- completarea de enunturi în legatura cu un text citit;

- exercitii de recunoastere a textelor, personajelor prin citirea unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit;

- exercitii de identificare si de relatare, într-o succesiune logica, a întâmplarilor prezentate într-un text narativ;

- exercitii de recunoastere a personajelor din anumite texte narative etc.;

- ilustrarea prin desen a unui text citit;

- exercitii de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei în vocativ, doua puncte (fara teoretizari);

3.3. sa citeasca fluent, corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere

- exercitii de intonare corecta a propozitiilor enuntiative, exclamative si interogative (fara mentionarea terminologiei);

- activitati în perechi: Joc. Eu citesc, eu observ; Tu citeste, eu observ;

- exercitii de citire pe roluri;

- exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei impuse de semnele de punctuatie;


3.4. sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere

- exercitii de citire “la prima vedere”, în gând si cu voce tare, soptit etc.;

- exercitii de citire în lant;

3.5. sa manifeste interes pentru lectura

- recitarea unor poezii;

- vizitarea bibliotecii scolii;

- sezatori, ghicitori;

- crearea de povesti din amestecul a doua sau mai multe povesti cunoscute (activitati în grup); schimbarea finalului;

- exercitii de initiere în scopul citirii unor carti din literatura pentru copii;

- joc: Recunoaste personajul, recunoaste autorul

- gruparea personajelor asemanatoare din mai multe povesti (activitati în grup);

- povestirea textelor citite etc.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa


4.1. sa scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunturi

- exercitii de autocorectare a literelor, silabelor, cuvintelor scrise prin comparare cu un model;

- exercitii de descriere a literelor, silabelor, cuvintelor si propozitiilor;


- exercitii de completare a silabelor, cuvintelor, propozitiilor;

- copiere, transcriere;

- exercitii de punere în corespondenta – imagine-cuvânt; cuvânt-imagine;

- exercitii de scriere a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintr-un etc.; a cuvintelor cu mp si mb;

4.2. sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari

- exercitii de analizare corecta a imaginilor

- formulari de raspunsuri si de întrebari;

- exercitii de dezvoltare a unor enunturi;

- exercitii de redactare a unor texte de mica întindere pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari;

- exercitii de transformare a propozitiilor simple în propozitii dezvoltate (fara referire la terminologie);

4.3. sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii

- exercitii de sinonimie, antonimie (fara terminologie);

- exercitii de completare a enunturilor;

- exercitii de înlocuire a unor cuvinte în enunturi date în scopul pastrarii sau schimbarii mesajului transmis;

- exercitii de integrare în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute (nou învatate);

- exercitii de punere în corespondenta a cuvintelor cu sinonime/antonime;

4.4. sa scrie corect, lizibil si îngrijit texte - exercitii de scriere, copiere, transcriere a textelor,

- exercitii de încadrare pe spatiu si în pagina;

- exercitii de scriere caligrafica; exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte;


4.5. sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, doua puncte)

- exercitii de explicare a folosirii unor conventii grafice (fara terminologie): linia de dialog, virgulei în situatia substantivelor în vocativ, doua puncte etc.;

- exercitii de plasare a semnelor de punctuatie într-un text;

- exercitii de copiere a unor texte ce contin semnele de punctuatie;

- scrierea dupa dictare a unor propozitii si texte;

- redactarea de enunturi, texte scurte care sa contina semnele de punctuatie;

4.6. sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului

- exercitii de analiza si apreciere a lucrarilor;

- exercitii de autoevaluare si de autocorectare a textelor transcrise pe baza unor criterii date sau propuse de elevi;

- exercitii de redactare / elaborare individuala / în grup a unor lucrari de interes


scolar (orarul, programul zilnic etc.) sau de evidentiere a unor momente importante ale colectivului


B. CONTINUTURILE ÎNVATARII

1. Formarea capacitatii de lectura/citireCartea (actualizare: cuprinsul unei carti)

Alfabetul (actualizare).

Textul. Titlul. Autorul.

Textul literar.

Textul narativ (fara terminologie).

_ Recunoasterea personajelor. Povestirea orala a unui text narativ.

2. Formarea capacitatii de comunicare Comunicarea orala

Componentele comunicarii dialogate (actualizare, fara teoretizari).

Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari).

- Propozitia. Intonarea propozitiilor enuntiative si interogative (actualizare). Intonarea propozitiei

exclamative.

- Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în

situatii concrete (în familie, la scoala, în mijloacele de transport în comun etc.).

- Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele

schimburi verbale:

- initierea, *mentinerea sau încheierea unui schimb verbal;

- identificarea unei persoane sau a unui obiect;

- formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;

- oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor cunoscute;

- povestirea unor fapte si întâmplari, dupa benzi desenate sau dupa ilustratii;

- exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.

Comunicarea scrisa

Procesul scrierii

- Scrierea de mâna si prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Asezarea corecta în pagina de caiet:

plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.

Ortografia. Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana

“m” înainte de “p” sau “b”. Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci,

ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ie, ua si

ua (fara terminologie). Scrierea corecta a cuvintelor care contin literele “â” si “î” (fara cuvintele

derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”) si a cuvintelor care contin litera “x”. Scrierea

corecta a cuvintelor într-o/într-un si dintr-o/ dintr-un (fara terminologie).

-Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, semnul întrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog,

doua puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ si în enumerare).

Textele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog (aproximativ 30 de cuvinte).

LIMBA ROMANA

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Nr.

crt.

Unitatea de

învăţare

Ob.

ref.

Conţinuturi Nr.

ore

Data Obs.

1 Să ne reamintim!

1.1;1.5

2.2;2.3

3.1;3.2

33;3.4

4.1;4.4

Prezentarea manualului Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu Alfabetul (actualizare) Sunetul si litera Silaba.Desparţirea cuvintelor în silabe. Scrierea de mînă si prezentarea textului. Scrierea caligrafică.Asezarea corectă a

textului în pagina de caiet. Textul.Titlul. Autorul.

16

2 Cartea 1.2 1.4

1.5;2.1 2.2;2.3

2.4 ;31

3.2 ;33

3.4;4.1

4.4;4.6

Din nou la şcoală Cartea (actualizare) Cărţile mele Pinocchio după Carlo Collodi Alfabetul (actualizare ) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin

grupurile de litere ce, ci, che , chi (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin

grupurile de litereg ge, gi, ghe, ghi (actulizare) Peripeţiile lui Pinocchio (recapitulare ) Probă de evaluare Ameliorare şi dezvoltare

24

3 Scoala 1.1;1.2

1.5;2.1

2.2;2.3

2.4;2.5

3.2;3.3

4.3

Colega cea nouă Comunicare orală (actualizare ) Cum putem comunica? Învăţătorul nostru după Edmondo de Amicis Mesajul oral (actualizare ) Dialogul În drum spre casă (recapitulare ) Probă de evaluare Ameliorare şi dezvoltare

24

4 Toamna 1.1;1.22.1;2.22.3;3.13.2;3.33.4;3.54.1;4.24.3;4.4

Piatra piţigoiului după Tudor Arghezi Ciuboţelele ogarului după Călin Gruia Toamna de Octavian Goga Călătorie în lumea minunată a cărţilor

(recapitulare) Probă de evaluare

24

5 Familia 1.1;1.21.5;2.12.2;2.33.3;4.34.4;

Amintiri din copilărie după Ion Creangă Prezentarea textului . Aşezarea textului în

pagină Comunicarea scrisă . Biletul Cheile după Tudor Arghezi Bine e la noi acasă de Emilia Căldăraru Probă de evaluare Ameliorare şi dezvoltare

24

6 Tradiţii,

obiceiuri sărbători

1.2.;1.42.1;2.22.3;3.13.2;4.14.2;4.34.4.

Vreau să trăiesc printre stele după V.Eftimiu Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor texte

după imagini şi benzi desenate Alcătuirea unor texte dupa un şir de întrebări Colindătorii de George Coşbuc Obiceiuri de Crăciun si de Anul Nou Probă de evaluare Ameliorare şi dezvoltare

24

7. Iarna 1.1;1.21.5;2.22.3;2.43.1;3.23.3;3.44.1;4.4

La săniuş după Ion Agarbiceanu (Propoziţia – actualizare ) Intonarea propoziţiilor . Semnul exclamării Crăiasa zăpezii după H. Ch. Andersen Atelier - recapitulare Probă de evaluare

20

8. Tara 1.1;1.21.4;1.52.2;2.32.4;3.13.2;3.34.4;4.54.6;

Moştenirea urmaşilor după P. D.Popescu Linia de dialog Două puncte Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia după D Almaş Virgula Ţara mea de Gheorghe Tomozei Recapitulare Probă de evaluare

20

9. Prietenia 1.1 ;1.22.2 ;3.22.3 ;3.34.3 ;4.4

Cele patru piersici Cuvântul (actualizare ) Scrierea lui „m înaintea lui „p” şi „b” Furnica şi porumbiţa dupa Lev Tolstoi Cuvinte cu înţeles asemănător Cuvinte cu inţeles opus Mărul după Mircea Sântimbreanu La şezătoare – recapitulare Probă de evaluare

20

10. Primăvara 1.1 ;1.4

1.5 ;2.1

2.2 ;3.2 4.2 ;

4.4 4.6

Cuibul de păsărele după Cezar Petrescu Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare ) Sunetul şi litera (actualizare ). Vocale şi

consoane Buburuza dupa Eugen Jianu În ziua de Paşti de Elena Farago Recapitulare Probă de evaluare

20

11. Copilăria 1.1 ;1.22.3 ;2.43.1 ;3.23.3 ;3.43.5 ;4.14.2 ;4.3 4.4

Cel mai bun prieten după Victor Sivetidis Grupurile de sunete ea , ie, ia Grupurile de sunete oa, ua, uă După faptă şi răsplată după Ion Pas Personaje prefrate – recapitulare Proba de evaluare

20

12. Lumea celor care nu cuvanta

1.1 ;131.4

2.1 ;2.22.3 ;2.43.2 ;3.33.4 ;4.24.4 ;

Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu Scrierea corectă a cuvintelor care conţin

literele „â” , „î” , (actualizare ) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin

litera x (actualizare ) Spicul de grâu şi pleava dupa Alexandru

Mitru Scrierea corectă a cuvintelor într-o / într-un ,

dintr-o / dintr-un Puişorul şi vulpea după Ion Pas La drum cu Patrocle si Lizuca (recapitulare ) Probă de evaluare

20

13. Vara 1.1 1.2 1.2 ;2.22.3 ;3.13.2 ;3.34.3 ;4.4

Miţă Făramiţă, după Gica Iutes Vara , de Vladimir Pop Mărcanu Recapitulare finală Probă de evaluare

20

MATEMATICA

PROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii

Disciplina: Matematica(4 ore/sapt.)

Manual utilizat:

Distribuirea orelor pe semestre:

1. Semestrul I: 56 ore

2. Semestrul II: 84 ore

3.TOTAL = 140

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii;2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme;3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul

matematic;4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii

în contexte variate;


1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematiciiObiective de referinta :

1.1. sa înteleaga sistemul zecimal de formare a numerelor (din sute, zeci si unitati), utilizând obiecte pentru justificari

Exemple de activitati de învatare

- exercitii de numarare cu obiecte în care grupele de câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect;

- jocuri de numarare cu obiecte în care grupele de câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri de schimburi echivalente;

- exercitii-joc de reprezentare a numerelor punând în evidenta sistemul pozitional de scriere; exercitii de trecere de la o forma de reprezentare la alta;

1.2. sa scrie, sa citeasca numerele naturale de la 0 la 1000; sa compare si sa ordoneze numerele naturale mai mici decât 1000, utilizând simbolurile: <, >, =

- exercitii de scriere si citire a numerelor naturale de la 0 la 1000;

- exercitii-joc de reprezentare prin obiecte sau desene (puncte, cerculete, liniute etc.) a unui numar dinconcentrul 0-1000;

- exercitii de numarare cu pas dat, “înainte” si“înapoi” (de exemplu din 1 în 1, din 2 în 2 , din 3 în 3 etc.), în concentrul 0-100, cu si fara sprijin în obiecte;

- *exercitii de numarare cu pas dat, “înainte” si "înapoi”, în concentrul 0-1000 (de exemplu din 10 în 10 sau din 5 în 5);

- compararea si ordonarea numerelor utilizând modele semnificative si punerea în corespondenta a unor astfel de reprezentari;

1.3. sa efectueze operatii de adunare si de scadere:

- cu numere naturale de la 0 la 100 fara si cu trecere peste ordin;

- cu numere naturale de la 0 la 1000 fara si cu trecere peste ordin;

- exercitii de adunare si de scadere cu numere naturale de la 0 la 100 fara si cu trecere peste ordin;

verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;

- exercitii de adunare si de scadere cu numere naturale de la 0 la 1000 fara si cu trecere peste ordin;

- evidentierea prin exercitii adecvate si prin operare a proprietatilor adunarii (comutativitate,*asociativitate si element neutru), fara a folosi terminologia specifica sau parantezele rotunde;

- exercitii de observare a legaturii dintre adunare si scadere.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

Obiective de referinta

2.1. sa stabileasca pozitii relative ale obiectelor în spatiu

Exemple de activitati de învatare

-exercitii de stabilirea a coordonatelor unui obiect într-un plan în raport cu un sistem de referinta dat (fara terminologie);

2.2. sa recunoasca forme plane si spatiale; sa clasifice figuri geometrice sau obiecte dupa criterii variate

- recunoasterea si descrierea verbala a formei obiectelor din mediul înconjurator; -exercitii de identificare si discriminare a

formelor geometrice plane si spatiale utilizând obiecte, modele si desene;

-exercitii de grupare a unor obiecte date dupa criterii diverse;

-decuparea unor figuri geometrice desenate;

desenarea dupa contur a unor figuri geometrice;

jocuri de constructie;

exercitii de identificare a interiorului si exteriorului unei figuri; identificarea apartenentei unui punct interiorului unei figuri geometrice

2.3. sa utilizeze unitati de masura pentru timp si unitati monetare

- plasarea în timp a unor evenimente în functie de un reper;

- exercitii de ordonare cronologica a unor imagini;

- compararea duratelor unor activitati;

- citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a diverselor ore;

- ordonarea /planificarea unor activitati zilnice;

- exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul mecanic si pe cel cu afisaj electronic);

- înregistrarea activitatilor desfasurate într-o saptamâna;

- schimburi echivalente cu bani;

-compararea sumelor de bani.

- identificarea monedelor necesare pentru cumpararea unui obiect;

- construirea unor situatii reale sau imaginate în care copiii sa poata decide daca pot cumpara unul sau mai multe obiecte cu o suma de bani (prin joc);

2.4. sa exploreze modalitati variate de compunere si descompunere a numerelor

-exercitii de descompunere a numerelor în suma de numere;

exercitii de aflare a termenului necunoscut, rezolvare de ecuatii simple;

exercitii de descompunere a numerelor în forme variate si de compararea a diferitelor modalitati de descompunere a unui numar;

exercitii de alegere a unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui calcul;

exercitii de descompunere a numerelor pentru efectuarea unui calcul;

2.5. sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unei operatii pentru a limita erorile de calcul

- exercitii-joc de estimare a numarului de obiecte dintr-o multime;

- exercitii-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a rezultatelor operatiilor mentale de adunare si scadere;

2.6. sa rezolve probleme care presupun o

singura operatie dintre cele învatate

*sa rezolve probleme care presupun cel

putin doua operatii de adunare sau

scadere

-rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: puncte, cerculete, linii etc.;

rezolvarea de probleme cu date numerice;

recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunari sau scaderi (“au fost si au mai venit”, “s-au pierdut” etc.);

corelarea expresiilor folosite în situatii concrete cu operatiile aritmetice învatate;

2.7. sa formuleze, oral si în scris, exercitii si probleme cu numere, care se rezolva printr-o singura operatie

-formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o tema data; pornind de la numere date; fara sprijin;

exercitii de formulare a întrebarilor posibile pentru enunturi date în forme variate;

formularea de exercitii pornind de la modele

cunoscute;

2.8. sa sesizeze asocierea dintre elementele a doua categorii de obiecte (siruri, numere)

-exercitii de identificare a elementelor unei multimi, fiind date regula de corespondenta si elementele de pornire ale primei multimi;

exercitii de identificare a elementelor unei multimi,fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi;

exercitii de completare a unor tabele de valori de forma:

+ 2 3 4

5 ? ? ?

2.9. sa continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere

jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;

exercitii de creare a unor siruri dupa o regula simpla data;

2.10 sa extraga informatii din tabele si liste, sa colecteze datele obtinute prin observare directa, sa reprezinte datele în tabele

-colectarea datelor dintr-un desen: în clasa, ca

urmare a unui proces de observare derulat în timp (sau în afara clasei) etc.;

prelucrarea datelor culese prin sortarea dupa un criteriu sau doua criterii; folosind ca procedee

-numararea si compararea; utilizând tabele etc.;

reprezentarea datelor prin diagrame simple sau desen;

exercitii de identificare a regulii dupa care a fost construit un sir ;

exercitii de completare a unor siruri de obiecte, desene sau numere dupa o regula data;

exercitii de identificare a unor reguli si scheme pentru efectuarea operatiilor

2.11 sa masoare si sa compare lungimea, capacitatea sau masa unor obiecte folosind unitati de masura nestandard adecvate, precum si urmatoarele unitati de masura standard: metrul, litrul

-exercitii-joc de masurare cu palma, creionul, paharul, bile, cuburi etc., a lungimii, masei sau capacitatii unor obiecte;

compararea lungimilor a doua obiecte;

ordonarea unor obiecte date, în functie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: “mai lung”, “mult mai lung”, “cel mai lung”, mai scurt” etc.;

efectuarea unor masurari folosind etaloane

neconventionale date (etaloane din carton sau plastic având diverse forme si marimi etc.);

identificarea si utilizarea instrumentelor de masura potrivite - linia gradata, metrul, balanta – pentru efectuarea unor masuratori;

alegerea unitatii de masura potrivite pentru a efectua anumite masuratori.

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul matematic


3.1. sa exprime oral, în cuvinte proprii, etape ale rezolvarii unor probleme

citirea enuntului unei probleme; redarea libera, cu voce tare, a enuntului;

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare ai unei probleme;

verbalizarea personala a demersului de calcul.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii în context variate


4.1. sa manifeste o atitudine pozitiva pentru aflarea rezultatelor unor exercitii si probleme;

sa manifeste disponibilitate în utilizarea numerelor si a calculelor în viata cotidiana;

-exercitii de estimare a solutiilor unor probleme;

propunerea de exercitii si probleme care au

rezultate surprinzatoare.

jocuri de rol pentru rotunjirea unui numar sau a

rezultatului unui calcul.

B. CONTINUTURlLE ÎNVATARII

Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.-de la 0-30;

-de la 30-100;

Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-100.

-terminologia specifica: termen, suma, “cu atât mai mult”, “cu atât mai putin”;

-în concentrul 0-30, fara si cu trecere peste ordin;-în concentrul 0-100, fara si cu trecere peste ordin;

-evidentierea unor proprietati ale adunarii (comutativitatea, *asociativitatea, element neutru),

fara terminologie si paranteze rotunde;

Numerele naturale mai mari decât 100 si mai mici decât 1000: formare, scriere, citire, comparare,

ordonare.

Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-1000.

Probleme care se rezolva printr-o operatie *Probleme care se rezolv a prin cel pu t in dou a opera t ii .

Aflarea unui numar necunoscut în cadrul unei relatii de tipul ?± a = b sau a±?= b , (prin încercari,

utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balantei etc., în functie de situatie) unde a si b

sunt numere în concentrul 0-1000.

Elemente intuitive de geometrie:

- forme plane: patrat, triunghi, dreptunghi, cerc;

- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;

- forme spatiale: cub, sfera, cilindru, con *cuboid (paralelipiped dreptunghic), fara terminologie.

Masurari folosind etaloane neconventionale.

Unitati de masura: - unitati de masurat lungimea: metrul;

- unitati de masurat capacitatea: litrul;

- unitati de masurat masa: kilogramul;

- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamâna, luna;

- monede.

Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cântar, balanta.

MATEMATICĂ


Unitatea de

învăţare

Ob. de

ref.

Conţinuturi Nr

ore

Săpt. Obs.

1.Numerele naturale de la 0 la 100

1.1;1.2;1.3;2.4;2.5;2.62.7;2.92.10; 3.1;4.1

■Recapitulări din clasa I-a şi completări;■Numerele naturale de la 0 la 30 ;■Numerele naturale de la 30 la 100 ;■Compararea numerelor naturale de la 0 la 100 ;■Ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100 ;■Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 30 fără trecere peste ordin ;■Adunarea numerelor naturale de la 0 la 30 cu trecere peste ordin ;■Scăderea numerelor naturale de la 0 la 30 cu trecere peste ordin ;■Aflarea unui număr necunoscut , în cadrul unei relaţii ?+a=b (încercări, utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balanţei: a şi b sunt numere în concentrul 0-100);■Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 30 la 100 fără trecere peste ordin (Adunarea şi scăderea numerelor naturale formate din zeci ; Adunarea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi ; Scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi ) ;■Adunarea numerelor naturale de la 30 la 100 cu trecere peste ordin (adunarea a două numere când suma unităţilor este 10 ; adunarea a două numere când suma unităţilor este mai mare decât 10) ;■Scăderea numerelor naturale de la 30 la 100 cutrecere peste ordin ;■Aflarea unui număr necunoscut , în cadrul unei relaţii ?+a=b (încercări, utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balanţei: a şi b sunt numere în concentrul 0-100);■Terminologie specifică ;■*Probleme care se rezolvă prin operaţia de

49

adunare sau scădere;■Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii ;■Recapitulare, sistematizare, aprofundare, evaluare.

2.Numerele naturale de la 100 la 1000. Adunarea

Scăderea

1.1;

1.2;

2.1;

2.3;

2.8 ;

3.1

■Formarea, scrierea şi citirea numerelor naturale de la 100 la 1000;■Compararea şi ordonarea numerelor naturale;■Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 fără trecere peste ordin;■Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin (adunarea cu trecere peste ordinal unităţilor ; adunarea cu trecere peste ordinal zecilor; adunarea cu trecere peste ordinal zecilor şi al unităţilor);■Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin (scăderea cu împrumut la ordinal zecilor; scăderea cu împrumut la ordinal sutelor; scăderea cu împrumut la ordinal zecilr şi sutelor);■Aflarea numărului necunoscut;■* Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii.

19

39

3.Elemente intuitive de geometrie

2.1;2.2 ■Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi;■Interiorul şi exteriorul unei figure geometrice;■Exerciţii de observare a unor obiecte cu forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con, cuboid*.

8

4.Măsurare Unităţi de măsură

2.3;2.62.10;

2.11

■Măsurări folosind etaloane neconvenţionale;■Unităţi de măsurat lungimea: metrul;■Unităţi de măsurat capacitatea: litrul;■Unităţi de măsurat masa: kilogramul;■Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna;■Monede şi bancnote.

12

5.Recapitu-

lare finală

1.2;1.32.4;2.62.11;

3.1;4.1

■Numerele naturale de la 30 la 1000 ; Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 fără trecere peste ordin;

■Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin (scăderea cu împrumut la ordinal zecilor; scăderea cu împrumut la ordinal sutelor; scăderea cu împrumut la ordinal zecilr şi sutelor);

Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii

■Aflarea numărului necunoscut;■Măsurări folosind etaloane neconvenţionale;

12

CUNOASTEREA MEDIULUI

PROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii

Disciplina: Cunoasterea mediului(1ora/sapt.)

Manual utilizat:




3.TOTAL = 35

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacitatilor de observare, explorare si întelegere a realitatii din mediul înconjurator

2. Cunoasterea, întelegerea si utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurator;

3. Formarea unei atitudini pozitive fata de mediul înconjurator, prin stimularea interesului fata de pastrarea unui mediu echilibrat si exersarea unor deprinderi de îngrijire si ocrotire a acestuia


1. Dezvoltarea capacitatilor de observare, explorare si întelegere a realitatii din mediul înconjurator


1.1 sa descrie caracteristici ale mediului natural

· Recunoasterea în desene, machete, imagini a unor forme de relief (munti, câmpii);

· Efectuarea unor excursii, drumetii pentru cunoasterea cartierului, localitatii natale;

1.2 sa identifice asemanari si deosebiri între vietuitoare din mediul apropiat

* sa identifice asemanari si deosebiri între vietuitoare din diferite zone geografice

· Compararea animalului adult cu puiul acestuia;

· Observarea unor plante si animale din mediul apropiat;

· Recunoasterea partilor componente ale unei plante/ale unui animal, pe baza unor material din natura, planse, machete, desene;

· Exercitii-joc de stabilire a unor asemanari si deosebiri între vietuitoare din mediul apropiat.

1.3 sa observe si sa denumeasca efectele unor fenomene din natura asupra vietuitoarelor

· Comunicarea (prin desene sau verbala) a unor efecte pe care le au fenomenele naturii asupra mediului înconjurator

· Observarea în situatii concrete sau pe baza unor planse, imagini etc., a modificarilor din viata planelor, animalelor, omului, determinate de succesiunea anotimpurilor

· Observarea unor reactii ale plantelor, animalelor, omului la influenta factorilor de mediu.

2. Cunoasterea, întelegerea si utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurator


2.1 sa utilizeze un limbaj specific stiintelor naturii în descrierea unor vietuitoare, fenomene din mediul înconjurator

· Descrierea verbala a unor vietuitoare din mediul apropiat;

· Comunicarea orala a observatiilor proprii facuteîn timpul unor experimente,

· Jocuri de rol.

2.2 sa formuleze întrebari în legatura cu fenomenele observate

· Efectuarea de experimente simple;

· Observarea unor procese si fenomene din înconjurator în drumetii, excursii;

· Jocuri, concursuri.

2.3 sa utilizeze simboluri si informatii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurator

· Descrierea verbala a unor caracteristici ale anotimpurilor, redate prin simboluri· -Completarea calendarului naturii (prin desene si simboluri interpretate oral)

3. Formarea unei atitudini pozitive fata de mediul înconjurator, prin stimularea interesului fata de pastrarea unui mediu echilibrat si exersarea unor deprinderi de îngrijire si ocrotire a acestuia


3.1. sa identifice cai prin care poate contribui la mentinerea unui mediu sanatos

· efectuarea unor excursii sau drumetii în scopul observarii efectelor unor activitati ale omului asupra mediului apropiat;

· descrierea (verbala, prin desene, lucrari practice) a efectelor benefice sau nocive ale activitatii copilului asupra mediului apropiat;

· jocuri de rol, expozitii de desene;

· selectarea de imagini, desene, reviste cu diferite tematici legate de mediul înconjurator;

3.2. sa participe la actiuni de îngrijire si protejare a mediului

· identificarea în mediul înconjurator sau/si în imagini a unor zone afectate;

· jocuri de rol, concursuri;

· expozitii cu lucrari/jucarii realizate din deseuri;

· utilizarea unor unelte si materiale necesare activitatii de curatare a mediului;

3.3. sa enumere si sa descrie câteva actiuni proprii pentru pastrarea igienei locuintei si a clasei

· alcatuirea unor reguli de igiena individuala si colectiva;

· realizarea de desene, lucrari practice cu tematica de educatie sanitara;

· jocuri de rol, concursuri;

· activitati practice de îngrijire a clasei

CONTINUTURILE ÎNVATARII

Elemente ale mediului natural- Forme de relief: munti, câmpii .

Plante si animale.- Asemanari si deosebiri între plante si animale.- *Asemanari si deosebiri între unele plante si animale din alte zone geografice.

Mediul înconjurator si protejarea lui.- Actiuni ale copiilor, care dauneaza mediului natural.- Protejarea mediului de catre copii

CUNOAŞTEREA MEDIULUI


Unitatea de învăţare

Ob. de ref.

Conţinuturi Nr. de ore

Săpt. Obs.

1.Elemente ale mediului natural

1.1; 2.2; 3.1.

☼Unde ai fost în vacanţa mare?☼La munte☼La câmpie☼Recapitulare/Evaluare

5

2.Plantele 1.2; 2.1; 2.2; 3.1.

☼Alcătuirea unei plante☼În grădina de legume☼Cereale☼În livadă☼În pădure☼De ce au nevoie plantele?☼Recapitulare/Evaluare

9

3.Animalele 1.2; 2.1; 2.2; 3.1.

☼Alcătuirea unui animal☼Animale domestice☼Animale sălbatice☼Animale din alte zone ale lumii☼De ce au nevoie animalele?☼ Recapitulare/Evaluare

8

4.Fenomene ale naturii

1.3; 2.1; 2.3.

☼Cum sunt influenţate vieţuitoarele de anotimpuri?☼Anotimpurile şi vieţuitoarele☼Recapitulare/Evaluare

4

5.Educaţie pentru sănătate

3.3. ☼Igiena locuinţei☼Igiena clasei☼Recapitulare/Evaluare

3

6.Protejarea mediului înconjurător

2.1; 3.1; 3.2.

☼Acţiuni care dăunează mediului înconjurător☼Protejarea mediului înconjurător de de către copii ☼Recapitulare/Evaluare

3

7.Recapitulae finală

1.1; 1.2;

2.1; 3.1; 3.2; 3.3.

☼Elemente ale mediului☼Plante, animale. Fenomene ale naturii☼Protejarea mediului înconjurător☼Evaluare finală

3

EDUCATIE PLASTICA

PROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculara: Arte

Disciplina: Educatie plastic(1 ora/sapt.)




3.TOTAL = 35

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice;

2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor, în mediul înconjurator si pe imagini;

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic;

4. Realizarea unor compozitii.


1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice


1.1. sa foloseasca diverse materiale (tuburi, *plastilina)

-exersarea unor tehnici de lucru folosind diferite materiale; pastile, pensule, carioca, pasteluri, si tehnici (acuarela, tempera, guase, colaj, mixta)

1.2 *sa utilizeze diferite tehnici de modelaj exercitii de modelaj.

2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor spatiale, în mediul înconjurator si pe imagini


2.1. sa recunoasca grupele de culori în diferite contexte, precum si amestecurile dintre culorile din steaua culorilor

-identificarea culorilor;-recunoasterea nuantelor si a *amestecurilor acestora cu alb sau negru, pe imagini sau în natura;

2.2. *sa recunoasca forme spatiale din mediul înconjurator

-descrierea formelor din mediul înconjurator

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


3.1. sa realizeze pete de culoare folosind

tehnici specifice picturii

-realizarea petelor de culoare prin tehnicile:

fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire etc.;

-realizarea compozitii nonfigurative si figurative, folosind pata de culoare;

3.2. sa realizeze compozitii decorative si

compozitii plastice folosind elementele de

limbaj plastic studiate

-realizarea de compozitii nonfigurative si

figurative, folosind elementele de limbaj plastic studiate (forma, culoarea, *forma spatiala etc.).

4. Realizarea unor compozitii


4.1. sa obtina amestecuri din culorile din

steaua culorilor si *cu adaosurile de alb sau negru

obtinerea amestecurilor (nuante) *si a tonurilor acestora;

4.2. sa compuna un spatiu plastic folosind elementele de limbaj si amestecurile studiate

-realizarea de compozitii figurative sau

nonfigurative, folosind nuantele si tonurile acestora*;

-realizarea de compozitii figurative, individuale si

colective, cu elementele de limbaj plastic studiate,

folosind culorile si nonculorile si *modelarea

formelor.

descrierea formelor din mediul înconjurato

B. CONTINUTURI

Materiale de lucru si folosirea lor (creioane colorate, creioane cerate, carioca, pastile si tuburi de culori, pensula, paleta, materiale cu texturi diferite, ceara, solutie pentru decolorat-pic, cerneala,hârtie colorata, *plastilina).

Grupele de culori si nonculorile:- culori primare, culori binare, steaua culorilor (fara terminologie);

- nonculorile;

- nuantele (amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor);

- *tonurile nuantelor.

- *modelarea culorii;

*Forme spa t iale din mediul înconjur a tor . Compozitia suprafetei decorative si a spatiului plastic, folosind culoarea

si *forma spatiala si modelata

EDUCATIE PLASTICA

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Unităţi de învăţare

Ob. de ref.

ConţinuturiNr. ore Săptămâna Obs.

1.Materiale şi instrumente de lucru

1.1☺Materiale şi instrumente de lucru - folosirea lor 1

2. Grupe de culori şi nonculorile

1.12.1

☺ Culori primare☺ Culori binare ☺ Culori calde şi culori reci☺ Nonculorile

5

3. Amestecuri cromatice

1.12.14.14.2

☺ Tonurile – amestecul culorilor cu nonculorile☺ Nuanţele – amestecul culorilor colaterale de pe cercul cromatic

6

4. Pata de culoare 1.1

3.14.2

☺ Pata elaborată (formele fundamentale)☺ Pata spontană – procedee de obţinere, prelucrare artistică)☺Pata plată☺ Pata picturală

5

3

5. Compoziţia decorativă 1.1

3.2

☺Motive decorative simple☺ Principii decorative: repetiţia, alternanţa☺ Forme ale compoziţiei decorative: friza, chenarul, colţarul

6

6. Compoziţia plastică 1.1

3.24.2

☺Organizarea echilibrată a elementelor în spaţiul plastic☺ Genuri de compoziţii (portret, peisaj, compoziţie de gen, nonfigurativă, fantastică)

9

EDUCATIE TEHNOLOGICA

PROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculara: Tehnologii

Disciplina: Educatie tehnologica(1 ora/sapt.)




3.TOTAL = 35

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si estetic


Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile


1.1. sa identifice si sa clasifice materiale din natura si material sintetice în functie de caracteristicile lor

-observatii privind caracteristicile materialelor identificate;

-exercitii de alegere a mostrelor de fire (lâna, P.N.A., bumbac, matase, sfoara) dintr-un grup de materiale date;

1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a materialelor utilizând instrumente si ustensile adecvate

- exercitii de aranjare a compozitiilor decorative: a) simetric, b) asimetric;

-exercitii de decupare dupa contur, lipire, rupere;

-activitati practice de realizare a unor compozitii si jucarii simple din fire;

1.3. sa se familiarizeze cu modalitati de îngrijire a animalelor de casa sau de curte

utilizarea sabloanelor;

activitati de decupare;

discutii despre moduri de îngrijire a animalelor domestice.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple


2.1. sa sesizeze diferentele dintre diverse tipuri de compozitii decorative

-observare dirijata si explicatii pe marginea unor compozitii decorative simetricE

2.2. sa îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple si/sau complexe

-activitati practice de realizare a unor produse simple;

activitati practice de realizare, a unor compozitii si jucarii, combinând materialele si tehnicile invatate;

2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor materiale folosite sau a unui produs finit

exprimarea orala, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs


3.1. sa-si exprime parerile despre modul în care se poate realiza un produs dat sau o compozitie

-conversatii, explicatii vizând aplicarea ideilor personale în realizarea unor compozitii în grup;

3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o echipa la realizarea unor produse complexe

-realizarea unor produse în cadrul unei echipe;

-conversatii referitoare la produsele realizate.

4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si practic


4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a diverselor materiale

activitati practice de realizare a produselor, combinând materialele si tehnicile în functie de caracteristicile lor;

*4.2. sa gaseasca variante de realizare a aceluiasi produs, cu tehnici si materiale diferite si sa gaseasca utilitate obiectelor realizate

-analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi produs, comparând avantajele si dezavantajele diferitelor optiuni;

4.3 sa-si dezvolte comportamente si atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fata de alte fiinte si obiecte

activitati de îmbogatire a mediului înconjurator apropiat (clasa, camera personala) cu lucrarile proprii;

4.4 sa-si dezvolte deprinderi practic gospodaresti

-exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltândusi spiritul de ordine si de curatenie;

exercitii de îngrijire a plantelor (si, eventual, a animalelor) din clasa;

conversatii, explicatii privind respectarea normelor igienico-sanitare în situatiile impuse de activitatile rutinei zilnice.


1. Activitati cu materiale din naturaGrupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare).

Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.

Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din gradina (petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul; pisica ,marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau apura);fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de lemn(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Fire

Însusiri, tehnici de lucru: rasucire, împletire în 3, 4 sau 8, taiere, lipire, înnodare, snuruire.

Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri;

noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire împletite); bentita pentru gât (snur în 8); coarda;

biciul; frânghia; plasa pentru minge.

2.2. Hârtia

Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea.

Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii din carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni tristisi veseli, semaforul

Ruperea si mototolirea hârtiei creponate.

Subiecte orientative: margele din hârtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de iarna.

Teserea cu benzi de hârtie.

Subiecte orientative: împletituri în doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.

Confectionarea unor jucarii.

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vânt; sorcova.

*Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze, flori, seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hârtie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de rafie, carton); machete: Livada înflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, sârma); masca de carnaval (suport pânza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla plastic, fire pentru par, mustati, barba, hârtie colorata, acuarele); sticla îmbracata (sticla, snur împletit în 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hârtie, carton, ata, sârma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata (carton,staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri lucrate în mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot (ou, pânza, hârtie).

2. Gospodarie Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale. Igiena îmbracamintei si a încaltamintei. *Îngrijirea animalelor de casa si curte.

EDUCATIE TEHNOLOGICA


Unităţi de învăţare

Ob. de ref. Conţinuturi

Nr. ore Săptămâna Obs.

1. Activităţi cu materiale din natură

1.1;1.22.2;2.33.1;3.2

♣ Grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare)♣ Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare

5

2. Activităţi cu hârtia

1.2;2.12.2;2.33.1;3.24.1;4.3

♣Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea♣ Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate♣ Ţeserea cu benzi de hârtie♣ Confecţionarea unor jucării

12

6

3. Activităţi cu fire textile

1.1;1.22.1;2.22.3;3.13.2;4.14.3

♣ Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 2, 3 sau 4, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire 5

4. Compoziţii combinate

2.2;2.33.1;3.24.1;4.3

♣ Realizarea unor compoziţii combinate (din diverse materiale) 4

5. Gospodărie

1.34.34.4

♣ Pregătirea micului dejun♣ Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei♣ Îngrijirea animalelor de companie.

3

EDUCATIE MUZICALA

PROGRAMA SCOLARA

Clasa a II-a

Aria curriculara: Arte

Disciplina: Educatie muzicala( 1 ora/saptamana)




3.TOTAL = 35

OBIECTIVE CADRU

1. Valorificarea în practica muzicala vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate

2. Exprimarea prin muzica


1. Valorificarea în practica muzicala vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate


1.1. sa diferentieze sursa sonora si directia de propagare a sunetului

- exersarea acuitatii auditive de diferentiere timbrala si spatiala a sunetelor;

1.2. sa diferentieze sunetele vocale de cele instrumentale

- audierea comparata (prin jocuri) si intuirea sunetelor cântate si vorbite, emise vocal si instrumental;

- recunoasterea acestor sunete în cadrul jocurilor;

1.3. sa reproduca un repertoriu de cântece receptate dupa auz, respectând disciplina impusa de cântarea în colectiv - redarea fragmentara si integrala în colectiv,

în grupuri mici si individual a cântecelor din repertoriul propus (15-20 de cântece cu ambitusul do1-do2), respectând intonatia corecta;

- exersarea deprinderilor de cântare în colectiv sincronizata (pozitie, preluarea tonului, respectarea semnalului de început, emisie naturala, dictie, sincronizare);

1.4. sa evidentieze prin miscare elementele de limbaj muzical întâlnite în melodia cântecului

- exersarea prin joc a miscarilor sugerate de ritmul, metrul, textul si de *mersul melodiei;

- audierea unor lucrari de factura diferita;

- asocierea cu miscari diferentiate a nuantelor contrastante si a timbrului vocal,

comparativ cu cel instrumental;

1.5. *sa delimiteze prin miscare diferentiata strofa de refrenul cântecului

- marcarea structurii cântecului prin respiratie si prin miscare;

1.6. sa diferentieze în cântare calitatile sunetelor muzicale (intensitate, durata, înaltime)

- recunoasterea auditiva, prin jocuri, a sunetelor de intensitati diferite (tare-încet);

- audierea comparata, prin jocuri, a unor sunete de durate diferite (lungi-scurte);

- reproducerea vocala, cu jucarii muzicale si cu batai din palme a unor onomatopee, recitative si *formule ritmice din cântece (doua masuri);

- familiarizarea vizuala cu semnele duratelor de patrime, optime, doime si pauza de patrime (exercitii percutie);

- audierea comparata, prin jocuri, a unor sunete de înaltimi diferite (înalte-joase, *în succesiune ascendenta-descendenta);

- *reprezentarea conventionala (grafica) a înaltimii;

- audierea comparata, prin jocuri, a sunetelor de intenesitati dferite (tare- incet);

1.7. sa recunoasca auditiv, dupa structura ritmica si dupa cea melodica, cântecele învatate - marcarea, prin batai din palme, prin miscari

corporale, cu ajutorul jucariilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului

- detasarea structurii ritmice a primului vers sau a altui vers reprezentativ si marcarea acesteia;

- identificarea cântecelor audiat dupa structura ritmica a versului ales;

- interpretarea cântecului cu auditie interioara, prin joc;

- identificarea cântecelor dupa melodia receptata auditiv de la primul vers

2. Exprimarea prin muzica


2.1. sa utilizeze nuanta adecvata în cântarea colectiva, potrivit continutului de idei si caracterului melodiei

- cântarea colectiva în nuanta potrivita continutului de idei si caracterului melodiei;

- aprecierea contributiei proprii la interpretarea colectiva;

- participarea la serbari;

2.2. sa cânte în aranjamente armonicopolifonice simple, vocal si *vocalinstrumental

cântarea pe grupe (alternativ, în lant, în dialog), de la un vers la altul;

2.3. *sa cânte în grup si individual, cu acompaniamentul instrumentului muzical, mânuit de cadrului didactic

Interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic;

2.4. sa acompanieze cântecele, marcând ritmul si timpii egali ai masurii

- acompanierea cu propriul corp (batai din palme, pe genunchi, pe masa, pe piept, cu talpa pe podea);

- acompanierea cu jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu, tamburina, gong);

2.5. *sa clasifice cântecele învatate - corelarea corespondentelor dintre continutul de idei si caracterul melodiei;

- diferentierea tematica a cântecelor;

- selectarea cântecelor de interpretat în anumite momente ale lectiei sau pentru serbari;

- compararea cântecelor din repertoriu.

2.6. sa îsi exprime impresia fata de muzica audiata, prin utilizarea mijloacelor de exprimare specifice altor discipline

- audierea unor creatii folclorice legate de obiceiurile de iarna;

- audierea unor piese din muzica culta;

- miscarea pe muzica;

- povestirea orala imaginara, inspirata de muzica;

- dialog spontan (personaje, animale);

2.7. *sa improvizeze spontan combinatii muzicale melodice, însotite de miscare

- crearea spontana a unor combinatii ritmice de silabe onomatopeice, în jocuri colective de creatie;

- crearea spontana a unor combinatii ritmice de silabe onomatopeice, însotite de miscari;

- cântarea motivelor ritmice pe melodii improvizate spontan, dupa modelul folclorului copiilor

58


Cântarea vocala

- deprinderi specifice de cânt (emisia naturala, dictia),

- deprinderi de cântare în colectiv (ton, semnal de început, sincronizarea).

Cântarea instrumentala

- jucarii muzicale;

- percutie corporala;

- cântarea cu acompaniament.

Elemente de limbaj muzical

1. Timbrul

- surse sonore din natura si din mediul înconjurator;

- sunete cântate-vorbite;

- sunete vocale-instrumentale.

1. Ritmul

- sunete lungi si scurte;

- marcarea structurilor ritmice;

- marcarea timpilor egali ai masurii;

- auditia interioara;

- recunoasterea auditiva a structurilor ritmice din cântece;

- improvizatia ritmica spontana;

- urate muzicale: patrimea, optimea, doimea si pauza de patrime.

2. Melodia

- sunete înalte-joase;

- mersul melodiei;

- legatura dintre text si melodie (*strofa si refrenul);

- structurilor melodice din cântece;

- *elemente de constructie a melodiei: început, sfârsit;

SCOALA GIMNAZIALA NR. 31 “GH. MUNTEANU”, GALATI, inv. PETREA MARINA, an scolar 2011-2012

59

- *improvizatia melodica;

- genuri muzicale: folclorul obiceiurilor de iarna.

3. Interpretarea

- procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist-cor, lant, dialog;

- nuante: tare-încet-mediu;

- miscarea pe muzica (libera, ritmica, pe timpii masurii, inspirata de caracterul muzicii).

Sugestii pentru repertoriul de cântece

- Ecoul – melodie populara

- Pasarelele – Timotei Popovici

- Iepuras, dragalas – dupa Al. Voevidca

- La padure – din folclorul copiilor

- Iarna vesela – Gr. Teodosiu

- Broscutele - ***

- Sosirea rândunicii – G. Ucenescu

- Floricica draga - C-tin Zamfir

- Tot ce e pe lume – D. D. Stancu

- Mesterul fierar – Iovan Miclea

- Culesul viilor – Ion Potolea

- Cântece de bucurie – D. Voiculescu

- Nu lasa pe mâine – D. D. Stancu

- Misca vântul frunzele – D. Cuclin

- Iepurasii – din folclorul copiilor

- Albinita mea – dupa Delcasso

- Hora – din folclorul copiilor

- Ploaia – C. Meres

- Cucule, pasare sura – I. D. Chirescu


60

EDUCAŢIE MUZICALĂ


Unitatea de

învăţare

Ob. de

ref.Conţinuturi

Nr.

ore Săpt. Obs.

1.Cântăm şi ne acompa-niem

1.1.1.2.1.3.1.4.1.6.1.7.2.1.2.2.

2.4.2.6.

♪ Cântarea vocală: deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia); deprinderi de cântare în colectiv (ton, semnal de început, sincronizarea);

♪ Cântarea instrumentală:

♪ jucării muzicale;♪ percuţie corporală;♪ cântarea cu acompaniament.

7

2.Varietatea sunetului

a) Timbrul

1.1.1.2.1.3.1.4.1.6.2.1.2.2

♪ Timbrul:

♪ surse sonore din natură şi din mediul înconjurător;♪ sunete cântate – vorbite;♪ sunete vocal – instrumentale;♪ genuri muzicale: folclorul obiceiurilor de iarnă.

6

b) Ritmul 1.2.1.3.1.4. 1.6.1.7.2.1.

♪ Ritmul

♪ sunete lungi, sunete scurte;♪ marcarea structurilor ritmice;♪ marcarea timpilor egali ai măsurii;♪ audiţia interioară;♪ recunoaşterea auditivă a structurilor

4


61

2.2.2.4.2.6.

ritmice din cântece;♪ improvizaţia ritmică spontană,♪ durate muzicale: pătrimea, optimea, doimea şi pauza de pătrime.

6

c) Melodia 1.3.1.4. 1.6.1.7.2.1.2.4.2.6.

♪ Melodia

♪ sunete înalte – joase;♪ mersul melodiei;♪ legătura dintre text şi melodie (*strofa şi refrenul);♪ structurile melodice din cântece;♪ *elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit;♪ *improvizaţia melodică.

5

d) Interpre

tarea

1.3.

1.4.

1.6.

1.7.

2.1.

2.2.

2.4.

2.6.

♪ Interpretarea

♪ procedee armonico – polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog;

♪ nuanţe (tare; încet: mediu);

♪ mişcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii).

7


0_planificare_calendaristica_completa

Documents

Transcript of 0_planificare_calendaristica_completa