08_Sisteme de Reglare Automata III

5/14/2018 08_Sisteme de Reglare Automata III - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/08sisteme-de-reglare-automata-iii-55a93135e4f61 1/95

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, [email protected]

Sisteme de reglare automată

Material de învă are –ț partea III

Domeniul: Electronică i automatizăriș

Calificarea: Tehnician în automatizări

Nivel 3

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



2009

2



AUTORI:

ing. PÎRVULESCU CRENGU A MANUELAȚ – profesor grad didactic definitiv

COLEGIUL TEHNIC ,,MEDIA” BUCURE TIȘ

COORDONATOR:

ing. DIACONU GABRIELA – profesor gradul didactic I

GRUP ŞCOLAR CHIMIE ,,COSTIN NENI ESCU” BUCUREŞTIȚ

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

3



ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT

ANGELA POPESCU – expert CNDIPT

DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC,proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

4



Cuprins



I. Introducere

Materialul de învă are are rolul de a conduce elevul la dobândirea compe enţelor:ț ț

1. Examinează SRA cu elemente de execu ie electropneumaticeț

2. Examinează SRA cu elemente de execu ie electrohidrauliceț

Domeniul: Electronică i automatizăriș

Calificarea: Tehnician în automatizări

Nivelul de calificare: 3

Materialul cuprinde:

1. fi e de documentare;ș

2. activităţi de învăţare;3. glosar.

Prezentul material de învă are, se adresează elevilor din cadrul liceelor tehnologice,ț domeniul Electronică i automatizăriș , calificarea Tehnician în automatizări.

Competenţa /Rezultatul învăţării

Teme Elemente componente

Examinează SRA cuelemente de execu ieț electropneumatice

1. Tema 1: Grupul de pregătire aaerului comprimat Fişa de documentare 1. Grupulde pregătire a aerului comprimat

2. Activitatea de învă areț 1.1: Producerea aeruluicomprimat

3. Activitatea de învă areț 1.2: Compresoare

4. Activitatea de învă areț

1.3: Tratarea aerului comprimat

5. Tema 2: Motoare pneumatice Fişa de documentare 2.Identificarea motoarelor pneumatice

6. Activitatea de învă areț 2.1: Clasificare, părţicomponent, principiul defuncţionare

7. Activitatea de învă areț 2.2: Motoare pneumatice cu





membrană

8. Tema 3: Distribuitoare Fişa de documentare 3.Distribuitoare

9. Activitate de învă areț 3.1:Recunoa terea distribuitoarelor ș

10. Tema 4: Drosele. Supape Fişa de documentare 4.Drosele. Supape

11. Activitate de învă areț 4.1:

Drosele. Supape12. Tema 5: Aparate pneumatice

specialeFişa de documentare 5. Aparate pneumatice speciale

1. Activitate de învă areț 5.1:Recunoa terea aparatelor ș pneumatice speciale

2. Tema 6: Parametri tehnico –func ionali ai echipamentelor ț

pneumatice

Fişa de documentare 6.Parametri tehnico – func ionaliț

ai echipamentelor pneumatice

3. Activitatea de învă areț 6.1: Parametri tehnico –func ionali ai echipamentelor ț pneumatice

4. Tema 7: Schema de principiu aac ionării pneumaticeț

Fişa de documentare 7.Prezentarea schemei deprincipiu a ac ionării pneumaticeț

5. Activitatea de învă areț 7.1: Simboluri i semneș conven ionale. Conexiuniț

6. Activitatea de învă areț 7.2: Ciclograma de mi careș

7. Tema 8: Func ionarea SRA cuț elemente de execu ie pneumaticeț

Fi a de documentare 8.ș Succesiunea fazelor procesuluiautomatizat

1. Activitatea de învă areț 8.1: Fazele procesului

7





automatizat cu elemente deexecu ie pneumaticeț

Examinează SRA cuelemente de execu ieț electrohidraulice

2. Tema 9: Motoare hidraulice Fişa de documentare 9.Motoare hidraulice

3. Activitate de învă areț 9.1:Motoarelor hidraulice

4. Tema 10: Distribuitoare iș supape

Fişa de documentare 10.Distribuitoare i supapeș

5. Activitate de învă areț 10.1: Recunoa tereaș

distribuitoarelor

6. Activitate de învă areț 10.2: Recunoa terea supapelor ș

7. Tema 11: Parametri tehnico –func ionali ai echipamentelor ț hidraulice

Fişa de documentare 11.Descrierea parametrilor tehnico –func ionaliț

8. Activitate de învă areț 11.1: Parametri tehnico –func ionali ai echipamentelor ț hidraulice

9. Tema 12: Schema de principiu aac ionării hidrauliceț

Fişa de documentare 12.Schema de principiu a ac ionăriiț hidraulice

10. Activitate de învă areț 12.1: Simboluri i semneș conven ionale. Conexiuniț

11. Activitate de învă areț 12.2: Realizarea ciclogramei demi careș

12. Tema 113: Func ionarea SRAț cu elemente de execu ie hidrauliceț

Fişa de documentare 8.Succesiunea fazelor procesuluiautomatizat

13. Activitate de învă areț 8.1:Fazele procesului automatizat

cu elemente de execu ieț

8





hidraulice

Absolvenţii nivelului trei, liceu tehnologic, calificarea Tehnician în automatizări, vor ficapabili să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj, punere în funcţiune, utilizare, întreţinere, exploatare şi reparare a sistemelor de automatizare.

Testează prototipurile, concep i realizează scheme de automatizare, contribuie laș estimarea cantită ilor i costurilor materiale, la estimarea for ei de muncă necesare. Asigurăț ș ț controlul tehnic al sistemelor de automatizare în vederea func ionării conform specifica iilor iț ț ș reglementărilor.

II. Resurse

Prezentul material de învă are cuprinde diferite tipuri de resurse care pot fi folosite de elevi:ț

14. fi e de documentare;ș

15. activită i de învă are.ț ț

9



Elevii pot folosi atât materialul prezent (în formă printată) cât i varianta echivalentă on-line.ș

Tema 1. Grupul de preg tire a aerului comprimată

Fişa de documentare 1. Grupul de preg tire a aerului comprimată

Definirea aerului comprimat

Aerul care ne înconjoară are o presiune care variază în func ie de înăl imea unde neț ț aflăm, în raport cu nivelul mării.

10



În cazul pneumaticii, fluidul de lucru utilizat este aerul comprimat. Acesta este în modnatural luat din atmosferă i redus în volum prin comprimare.ș

Aerul comprimat este definit un fluid perfect elastic i anume:ș

1. moleculele sale nu opun rezisten ă la deplasarea unora în raport cu altele, fenomenț

numit fluiditate;2. men inut într-un recipient închis, el exercită asupra toturor elementelor pere ilor careț ț

limitează acest recipient o anumită presiune, fenomen numit elasticitate;

3. se pretează la toate schimbarile de volume suferite, fenomen numit compresibilitate.

Un sistem pneumatic de bază se compune din două păr i principale:ț

1. Sistemul de producere i distribu ie a aerului;ș ț

2. Sistemul de consum al aerului.

Sistemul de producere a aerului

Păr ile componente i func iile lor de bază sunt:ț ș ț

3. Compresorul - aerul aspirat la presiunea atmosferică este comprimat i furniză oș presiune mai mare sistemului pneumatic. El transformă energia mecanică în energiepneumatică.

4. Motorul electric - furnizează puterea mecanică compresorului i transformă energiaș electrică în energie mecanică.

5. Întrerupătorul de presiune - controlează motorul electric i de asemenea presiunea înș rezervor. El este folosit la o presiune maximă la care motorul va fi oprit i la o presiuneș minimă la care se face distribuirea.

6. Rezervorul - înmagazinează aerul comprimat. Volumul său este stabilit în func ie deț capacitatea compresorului. Cu cât volumul este mai mare, cu atât intervalul de timpdupă care porne te compresorul este mai mare.ș

7. Supapa de sens unic - permite trecerea aerului comprimat de la compresor la rezervor i împiedică întoarcerea aerului când compresorul este închis.ș

8. Supapa de siguran ăț - evacuează aerul comprimat dacă presiunea din rezervor cre teș peste presiunea prevăzută.

9. Uscătorul – răce te aerul comprimat cu câteva grade deasupra punctului de congelareș i condensează cea mai mare parte a umidită ii aerului. Astfel se va evita prezen a apeiș ț ț

de condens în sistemul din aval.

11



10. Filtrul de linie – pozi ionat pe linia principală, trebuie să aibă o cădere de presiuneț minimă i capacitate de a mi ca din loc cea a de ulei. Acesta ajută la men inerea laș ș ț ț limita permisă a prafului, apei de condens i a uleiului de ungere.ș

Datorită necesită ii ca într-un circuit pneumatic să existe aer comprimat, este necesar ț să fie montat un aparat capabil să furnizeze aer la o anumită presiune. Acest aparat senume teș compresor .

Compresoarele sunt utilizate pentru a comprima aerul, plecând de la o presiune ini ialăț de intrare (presiunea atmosferică), până la o presiune de refulare superioară.

Compresoarele se pot împăr i în:ț

a) Compresoarele volumetrice în care compresiunea este ob inută prin reducereaț spa iului care con ine aerul aspirat la presiunea atmosferică.ț ț Această primă familie cuprinde:

1. Compresoare de tip alternativ: cu piston sau cu diafragmă;

2. Compresoare de tip rotativ: cu palete, cu urub, cu angrenaje.ș

Fig. 1 Compresoare volumetrice

12



b) Compresoarele dinamice în care compresiunea este ob inută prin transformareaț vitezei aerului aspirat în presiune. Această a doua familie cuprinde:

3. Compresoare de tip centrifugal;

4. Compresoare de tip axial.

Fig. 2 Compresoare dinamice

Compresorul cu piston

Acest tip de compresor este alcătuit din piston, care deplasându-se în jos în cilindru,

absoarbe aerul din conductă prin supapa de admisie, iar la deplasarea în sus îl comprimă i îlș refulează în conducta de evacuare prin supapa de refulare care se deschide la cre tereaș presiunii.

Compresorul rotativ cu palete

Este alcătuit dintr-o carcasă, un rotor cilindric aşezat excentric faţă de carcasa în careeste dispus, iar în canale frezate pe generatoarele rotorului sunt dispuse paletele. Întresuprafaţa rotorului, palete, carcasă şi capacele laterale se formează camere de volum variabilcare în faza de aspiraţie închid etanş mase de aer şi, pe măsura rotirii ansamblului mobil,aceste camere îşi micşorează volumul determinând creşterea presiunii. Când ating un volumminim ajung în dreptul racordului de refulare, iar aerul comprimat este evacuat.

Paletele rotorului trebuie să asigure etanşarea laterală (cu capacele), frontală (cucarcasa) şi faţă de rotor. Etanşarea frontală este asigurată prin apăsarea paletelor pe carcasădatorită forţei centrifuge. La unele modele, datorită unor arcuri dispuse în canalele practicate înrotor, uzura paletelor este compensată automat. Răcirea compresorului se realizează cu apă.

Paletele se execută în general din materiale antifric iune şi care protejează carcasaț contra uzurii. Înlocuirea paletelor, când s-a ajuns la un anumit grad de uzură, repune

compresorul în funcţiune. Maşina atinge performanţele maxime după un anumit timp defuncţionare, necesar rodării paletelor.

13



Accesorii ale compresorului

1. Rezervorul

2. Filtrul de intrare

Reglarea automată a presiunii de lucru se va face cu ajutorul regulatorului depresiune.

Ansamblul filtru-regulator este un excelent mijloc de combinare a func iilor de filtrare iț ș de reglare a presiunii, totul fiind cuprins într-o unitate compactă care ocupă un spa iu restrâns.ț

Răcirea aerului comprimat

Aerul comprimat trebuie să aibă o temperatură cât mai constantă şi cât mai apropiată decea a mediului în care se află instalaţia. Se dore te ca temperatura aerului să fie în jur de minimș 10°C iarna şi maxim 30°C vara, dar să nu depăşească 50°C. Răcirea aerului se poate facechiar din faza de comprimare, acest lucru protejând şi compresorul. În multe cazuri răcireaaerului comprimat se completează cu agregate de răcire după ce acesta a ieşit din compresor.

Uscarea aerului comprimat

Aerul din atmosferă conţine o anumită cantitate de apă, sub formă de vapori ce seregăseşte în aerul comprimat. Prezenţa apei afectează funcţionarea instalaţiilor i din acestș motiv sunt necesare măsuri de eliminare, prin uscarea aerului.

Modalitatea de eliminare a apei din instalaţia pneumatică este uscarea aerului i seș realizează prin menţinerea unei temperaturi cât mai constante, precum şi cu măsuri decolectare, evacuare a apei condensată în circuite.

Metodele de uscare sunt:

1. prin răcire;

2. prin adsorbţie;

3. prin absorbţie;

4. prin supracomprimare.

Filtrarea aerului comprimat

Filtrarea presupune separarea, colectarea şi îndepărtarea particulelor ce contamineazăaerul comprimat şi într-o măsură, a apei purtată de curentul de aer. Ideal este ca această

14



filtrare să fie cât mai completă, însă din punct de vedere energetic şi al costurilor de întreţinerenu este judicios. Fineţea de filtrare trebuie să aibă valoarea cerută de instalaţia pneumaticăalimentată. În afară de fineţea de filtrare, doi dintre cei mai importanţi parametrii ai filtrelor sunt:

1. căderea de presiune produsă între racordurile filtrului;2. rezistenţa mecanică a elementului (cartuşului) filtrant.

Filtrul trebuie plasat cât mai aproape de componentele principale şi în poziţie verticală,cu respectarea strictă a sensului de montare indicat pe carcasă. Cartuşele filtrante se executădin materiale textile (bumbac, fetru, vată minerală etc.), din materiale plastice sau din pulberimetalice sinterizate.

Ungerea aerului comprimat

Această opera ie permite efectuarea ungerii unor piese mobile ale componentelor ț pneumatice pentru a le asigura o mai mare longevitate, iar aparatul care realizează aceastăfunc ie de ungere esteț ungătorul.

Funcţionarea unui ungător se bazează pe principiul Venturi:

Dacă la o conductă ce suferă o îngustare de secţiune ne conectăm cu un tub “U” în carese află lichid, se constată următoarele: viteza aerului în secţiunea îngustă creşte, iar presiuneascade. Ca urmare la capetele tubului apare o diferenţă de presiune care determină împingerealichidului în curentul de aer, în secţiunea îngustă.

15



Activitatea de înv are 1.1 Producerea aerului comprimatăţ

Obiectivul / obiective vizate:

După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili:

3. să precizaţi componen a sistemului de producere a aerului comprimatț

Durata:

Tipul activităţii: Expansiune

Sarcina de lucru:

Veţi preciza, în ordinea în care se află pozi ionate într-o instala ie, componentele unuiț ț sistem de producere a aerului comprimat.

Sugestii:

1. elevii se pot organiza în grupe de câte 3 elevi;

2. fiecare elev din grupă reprezintă o componentă a sistemului de producere a aeruluicomprimat;

16

Timp de lucru 20 minute



3. grupele se vor aşeza în ordinea în care sunt dispuse componentele în schemainstala iei;ț

4. fiecare lider de grupă, când îi vine rândul, precizează rolul pe care îl arecomponenta respectivă.

Evaluare:

Punctajul se acordă în funcţie de numărul i exactitatea informaţiilor ș obţinute.

Activitatea de înv are 1.2 Compresoareăţ


După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:

1. identificaţi tipurile de compresoare folosite la producerea aerului comprimat;

2. precizaţi caracteristicile tehnice ale compresoarelor;

3. explica i modul de func ionare a compresoarelor.ț ț

Durata:

17

Timp de lucru 1 săptămână



Tipul activităţii: Rezumare

Sarcina de lucru:

Întocmiţi într-o perioada de 1 săptămână un referat, utilizând surse de documentareconcrete ( internet, reviste de specialitate, cărţi tehnice, pliante, cataloage ale firmelor producătoare) în care să prezentaţi compresoarele de tip volumic i dinamic. Se vor avea înș vedere următoarele:

1. tipul compresorului;

2. caracteristici tehnice generale;

3. instrucţiuni de utilizare.

Sugestii:

Elevii se pot organiza în grupe mici (3 - 4) elevi sau pot lucra individual.

18



Evaluare:

Se consideră lucrare realizată, dacă elevul prezintă modele de compresoare apar inând celor ț două tipuri, în care să prezinte caracteristicile tehnice, instrucţiunile de utilizare i modul deș func ionare.ț

Activitatea de înv are 1.3ăţ Tratarea aerului comprimat


După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:1. identificaţi modul de tratare a aerului comprimat;

2. să selecta i aparatele necesare pentru a realiza acest lucru.ț

Durata:

Tipul activităţii: Diagrama păianjen

19


Tratarea

aerului

comprimat

Filtrarea aeruluicomprimat

Ungerea aeruluicomprimat

Uscarea aeruluicomprimat

R cireaă

aerului

comprimat



Sarcina de lucru:

Folosind surse diferite (internet, manual, reviste de specialitate, caiete de notiţe etc.)obţineţi informaţii despre modul de tratare a aerului comprimat.

Completaţi diagrama cu informaţiile obţinute pentru fiecare tip de cerinţă.

Sugestii:

Elevii se pot organiza în grupe mici (2 - 3 elevi) sau pot lucra individual.

Evaluare: Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.

Tema 2. Motoare pneumatice

Fişa de documentare 2. Identificarea motoarelor pneumatice

Într-o instalaţie de acţionare pneumatică, elementul de acţionare propriu-zis estemotorul pneumatic (cilindrul pneumatic).

Cilindrii pneumatici, denumiţi şi elemente de execuţie, transformă energia pneumatică

în energie mecanică, pe care o furnizează apoi mecanismului acţionat.

20



Motoarele de execuţie pneumatice se folosesc foarte mult pentru că prezintăurmătoarele avantaje:

1. Fluidul folosit (aerul) nu prezintă pericol de incendiu;

2. După utilizare, aerul este evacuat în atmosferă, nefiind necesare conducte de întoarcere ca la cele hidraulice;

3. Pierderile de aer în anumite limite, datorate neetanşeităţii, nu producderanjamente;

4. Sunt simple, robuste, sigure în funcţionare şi necesită cheltuieli de întreţinerereduse.

Dezavantajele acestor motoare sunt următoarele:

1. Viteza de răspuns este mică;

2. Precizia motoarelor pneumatice este redusă;

3. Se recomandă folosirea servomotoarelor pneumatice în următoarele cazuri:

1. Servomotorul are greutate redusă;

2. Temperatura mediului ambiant este ridicată şi cu variaţii mari;

3. Mediul ambiant este exploziv;

4. Nu se cere precizie mare;

5. Nu se cer viteze de lucru mari.

Motoarele pneumatice pot fi: rotative iș liniare (cu piston sau cu membrană).

Motoarele pneumatice rotative se realizează de obicei cu palete. Ele sunt compusedintr-un stator cilindric i un rotor cilindric cu o serie de palete plasate oblic în ni te crestăturiș ș ale rotorului.

În func ionare, datorită for elor centrifuge paletele sunt proiectate spre periferie,ț ț absorbind aerul din galeria de admisie i comprimându-l spre camera de ie ire.ș ș

Principial construc ia motoarelor pneumatice rotative este asemănătoare cu aț compresoarelor rotative.

Motoarele pneumatice liniare cu piston au aplicaţii foarte largi şi se construiesc într-ogamă tipodimensională extrem de diversificată.

După tipul constructiv, se poate face o clasificare generală a cilindrilor:

1. Cilindri cu simplu efect:

1. cu revenire cu arc;2. cu revenire sub acţiunea unei forţe rezistente.

21



3. Cilindri cu dublu efect:1. cu tijă unilaterală;

2. cu tijă bilaterală.

3. Cilindri în tandem:1. cu amplificare de forţă;

2. având cursa în două trepte.

În figura 1 este prezentată o secţiune a unui cilindru cu simplu efect cu revenire cu arc. Această structură este aceeaşi pentru toţi cilindrii pneumatici de acest tip.

Fig.1. Cilindri cu simplu efect

Păr ile componente ale cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc:ț

1. - cămaşa (corpul) cilindrului;

2. - capacele cilindrului;

3. - tija;

4. - resortul de revenire;

5. - pistonul;

6. - etanşarea pistonului faţă de cămaşă;

7. - etanşarea tijei cilindrului;

8. - bucşa de ghidare a tijei.

Motoare pneumatice cu membrană

Elementele de execuţie pneumatice cu membrană transformă energia potenţială aaerului sub presiune în energie mecanică, la deplasarea liniară a unui organ de execuţie cucare se face intervenţia în procesul automat.

22



Elementele de ac ionare pneumatice cu membrană (fig.2) sunt formate dintr-o capsulăț manometrică C prevazută cu o membrană M situată deasupra unui disc metalic D solidar cu otijă T i un resort antagonist R.ș

Aerul comprimat adus de la regulator sau convertor la presiunea 0,2 - 1daN/cm2, apasăasupra membranei învingând rezisten a resortului antagonist i apăsând tija în jos. În func ieț ș ț

de presiunea aerului comprimat, pozi ia tijei variază continuu între două limite.ț După cum aerulsub presiune poate să acţioneze pe o singură faţă sau pe ambele feţe ale membranei elastice,deosebim elemente de execuţie proporţionale sau integrale.

C –capsulă

M – membrană

D – disc metalic

T – tijă

R – resort antagonist

Fig. 2. Element de ac ionare pneumatică cu membranăț

Activitatea de înv are 2.1 Clasificare, p r i componente, principiul de func ionareăţ ă ţ ţ



9. să preciza i modalitatea de clasificare a lor ț

10. să identifica i păr ile componente ale cilindrilor ț ț

11. să explica i principiul de func ionareț ț

Durata:

23




Tipul activităţii: Expansiune

Sarcina de lucru:

Realizaţi un eseu de circa 30 rânduri, cu tema ,,Motoare pneumatice liniare cu piston”după următoarea structură:

1. avantajele i dezavantajele motoarelor pneumatice;ș

2. clasificarea motoarelor pneumatice cu piston;

3. păr ile componente ale cilindrilor pneumatici;ț

4. principiul de func ionare al motoarelor pneumatice;ț

5. indicaţi câteva utilizări ale motoarelor pneumatice.

Sugestii:

12. elevii se pot organiza în grupe mici, de câte 2-3 elevi sau pot lucra individual

13. elevii vor utiliza fişa de documentare 2, internetul, reviste de specialitate şi cărţi tehnice

pentru a completa cunoştinţele dobândite la orele de curs;

Evaluare:

Punctajul se acordă în funcţie de exactitatea informaţiilor obţinute.

Dacă aţi realizat cerinţa, puteţi trece la următoarea activitate,

dacă nu, refaceţi activitatea.

24



Activitatea de înv are 2.2 Motoare pneumatice cu membranăţ ă



14. să identifica i păr ile componente ale motorului pneumaticț ț

15. să explica i principiul de func ionare al motorului pneumatic cu membranăț ț

Durata:

Tipul activităţii: Problematizarea

Sarcina de lucru:

Se dă schema aparatului în figura următoare:

1. precizaţi tipul aparatului

2. indicaţi elementele componente

3. explica i modul de func ionare al acestui aparatț ț




Sugestii:

1. elevii se pot organiza în grupe mici (2 - 3) elevi sau pot lucra individual.

2. elevii vor utiliza fişa de documentare 2, internetul, reviste de specialitate şi cărţi tehnice

pentru a completa cunoştinţele dobândite la orele de curs;

Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin calificativele: foarte slab, slab, suficient, bine,foarte bine.

Tema 3. Distribuitoare

Fişa de documentare 3. Distribuitoare

Distribuitoarele sunt elemente pneumatice cu rolul de a dirija energia pneumatică peanumite circuite, în concordanţă cu comenzile pe care le primeşte.

Orice distribuitor se compune din două părţi principale: partea de distribuţie şi partea decomandă.

Elementele componente ale unui distribuitor sunt:

1. corpul;

2. elementul mobil (sertarul), care, prin deplasare rectilinie realizează schema decomutare;

3. capac.

Pe umerii sertarului, în canale special practicate se introduc garniturile deetanşare ce asigură, în condiţiile mişcării sertarului faţă de corp, izolarea între orificiulde presiune şi cele aflate la presiunea atmosferică. Pilotul şi corpul distribuitorului suntrealizate din aliaje de Al, iar sertarul este din material plastic.

După forma constructivă avem următoarea clasificare:

1. distribuitoare cu sertar rectiliniu:1. cilindric;



2. plan;

3. cu supape;

4. distribuitoare cu sertar rotativ:

1. plan;

2. conic;

Distribuitoarele sunt clasificate în func ie de:ț

1. Numărul de căi: 2/2, 3/2, 4/2, 4/3, 5/2, 5/3, 5/4;

2. Numărul de pozi ii de comutare i pozi ia normalăț ș ț : normal închis i normal deschis;ș

3. Metoda de ac ionareț : cu comandă manuală i electrică.ș

Simbolizarea distribuitoarelor

Indică numărul de căi, numărul de poziţii a racordurilor şi modul de comandă.

Prima cifră arată numărul de căi, iar a doua, numărul de poziţii pe care se poate comutadistribuitorul; cele două indicaţii sunt despărţite printr-o bară înclinată:

- -5 - / - - 2-

numărul de poziţii

numărul de căi

Simbolul distribuitorului este un dreptunghi împărţit într-un număr de căsuţe egal cunumărul de poziţii pe care poate comuta. În fiecare căsuţă este reprezentată schema deconectare corespunzătoare.

Exemplul de simbol al unui distribuitor 5/2:

Activitatea de înv are 3.1 Recunoa terea distribuitoarelorăț ș





1. să identificaţi simbolurile diferitelor tipuri de distribuitoare

2. să explicaţi domeniile de utilizare a acestor distribuitoare

Durata:

Tipul activităţii: Învăţarea prin categorisire

Sarcina de lucru:

1. Completaţi următorul tabel cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte;

2. După completarea acestei rubrici, veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele prezentatede profesor pe folie.

Simbol Tip Aplica iiț




Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul dincalificativele: foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine.

Tema 4. Drosele. Supape

Fişa de documentare 4. Drosele. Supape

Drosele sunt elemente ce permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor prin reglarea debitului de alimentare.

Funcţionarea droselelor se bazează pe variaţia secţiunii de curgere a fluidului, ceea ceduce la modificarea debitului vehiculat prin drosel.

Variaţia căderii de presiune determină variaţia debitului ce traversează droselul, decivariaţia vitezei de mişcare a elementului de execuţie alimentat.

Droselele sunt de obicei reglabile şi se întâlnesc în două variante:

1. drosele de cale (fig.1) permit variaţia debitului pentru un singur sens de curgere;

2. drosele simple (fig.2) reglează debitul de fluid indiferent de sensul de curgere alacestuia.



Fig.1. Drosel de cale Fig.2. Regulator de debit cu şurub

Droselul de cale (fig.1) are următorul principiu de func ionare: când curgerea are locț de la stânga la dreapta, aerul este obligat să treacă prin secţiunea A reglată de obturatorul 3.La curgere inversă elementul elastic de etanşare 4 se deformează opunând o rezistenţăminimă. Ca urmare, debitul de aer ocoleşte secţiunea îngustată şi traversează secţiunea creatăprin deformarea elementului 4.

Regulatorul de debit cu urubș (fig.2) este destinat pentru reglarea debitul de aer,aceasta făcându-se unidirec ional, asigurând, pe un sens reglarea debitului de aer, iar peț celălalt sens trecerea liberă a întregului debit de aer, datorită supapei de sens unic încorporate. Aceste aparate permit controlarea vitezei. Dacă urubul care asigură reglarea droselului esteș închis, aparatul poate func iona ca o clapetă anti-retur.ț

Supapele sunt elemente pneumatice care pot avea funcţii de reglare şi control aparametrilor agentului de lucru din circuit.

Supapele se clasifică: - supape de selectare;

- supape de sens.

Supape de selectare sunt cele care selectează fie căile de transmitere a agentului delucru, fie agentul de lucru caracterizat de anumiţi parametri.

Supapa de selectare sau element logic SAU

Dacă orificiile X şi Y sunt alimentate la aceeaşi presiune P, prin orificiul A va curge fluidavând presiunea P, orificiile de alimentare putând fi X sau Y sau X şi Y (fig.3). Dacă estealimentat numai orificiul X sau numai orificiul Y, orificiul nealimentat este obturat, iar orificiul

alimentat este conectat la orificiul A. Dacă sunt alimentate ambele orificii de comandă X şi Y,dar la presiuni diferite, în A vom avea presiunea cea mai mare, din acest motiv supapa fiindnumită de selectare.

Simboluri SAU Tabelul de adevăr

X Y A

0 0 0

0 1 11 0 1

1 1 1



Fig. 3. Element logic SAU

Supapa de selectare cu două presiuni sau element logic ŞI

Se poate vedea o secţiune din supapa cu element logic ŞI în figura 4 Dacă racordul X

sau Y este alimentat, sub efectul forţei de presiune supapa blochează accesul din racordulrespectiv la racordul A. Dacă ambele orificii sunt alimentate la aceeaşi presiune, orificiul A va fialimentat, de la orificiul X sau Y sau X şi Y (poziţia elementului mobil 1 este indiferentă). Dacăambele racorduri de comandă vor fi alimentate, dar la presiuni diferite, racordul A va fi alimentatla presiunea cea mai mică.

Simboluri ŞI

Tabelul de adevăr Fig.4. Element logic IȘ

Supapa de selectare are multe aplicaţii în circuitele pneumatice, cât şi în cele hidraulice,

datorită simplităţii constructive, robusteţe, precum şi funcţiilor pe care le poate realiza.

Supapa de sens

Conform figuri 5 dacă apare o curgere de fluid de la orificiul A la orificiul B, forţa depresiune împinge elementul mobil 2, arcul 3 se comprimă, iar agentul de lucru trece cătreorificiul B prin spaţiul dintre elementul 2 şi corpul supapei. La o curgere inversă, dinspreracordul B spre racordul A, forţa de presiune, alături de arc, se opun deschiderii supapei, deciagentul de lucru nu poate traversa supapa către orificiul A. Aceast tip de supapă este simplă şi

robustă şi se foloseşte unde este necesară împiedicarea curgerii inverse a fluidului într-uncircuit

Fig.5. Structura unei supape de sens

Activitatea de înv are 4.1ăț Definire, func ionare, simboluriţ

X Y A

0 0 0

0 1 0

1 0 0

1 1 1

A B





3. preciza i principiul de func ionare al droselor i supapelor;ț ț ș

4. recunoa te i tipurile de drosele i supape;ș șț

5. identifica i păr ile componente ale droselor i supapelor.ț ț ș

Durata:

Tipul activităţii: Studiul de caz

Sarcina de lucru:

Realizaţi o comparaţie între drosele şi supape din punct de vedere al rolului func ional,ț după următorul plan:

1. definiţia droselelor i a supapele;ș

2. elementele componente ale tipurilor de drosele i supape;ș

3. asemănările i deosebirile dintre drosele i supape.ș ș




Sugestii:

1. Lucraţi în perechi, un elev defineşte drosele, iar celălalt supapele;

2. Completaţi împreună principiul de func ionare al acestor aparate;ț

3. Centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele pe un

flipchart;

4. Comparaţi lucrarea voastră cu cea centralizată.

5. Cu o altă culoare faceţi completări sau tăiaţi de pe foaia voastră elementele care nucorespund;

Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin calificativele: foarte slab, slab, suficient, bine, foartebine.



Tema 5. Aparate pneumatice speciale

Fişa de documentare 5. Aparate pneumatice speciale

Contoarele sunt elemente pneumatice având o structură relativ complexă ce serve te laș

contorizarea (numărarea) unor impulsuri pneumatice.

Au aplicabilitate foarte mare, permiţând gestionarea unor operaţii, a pieselor (produselor)ieşite de pe linia de fabricaţie, montaj, ambalare, etc.

Contorul are un racord de comandă, unde primeşte impulsurile ce vor fi numărate, unracord de iniţializare pneumatică, precum şi 2 racorduri A i B ale unui distribuitor 3/2 normalș închis, inclus în structura contorului. Când termină de numărat impulsurile prestabilite prinfuncţia de setare, contorul se opreşte şi comandă distribuitorul încorporat, care comută şigenerează un semnal continuu în racordul B. Contorul îşi reia funcţionarea când este resetat,iar semnalul din racordul B este anulat.

Modificarea setării iniţiale se poate face în timpul funcţionării aparatului.

Contoarele sunt de două feluri:

1. decrementale: contorul afişează numărul de impulsuri prescrise şi scade dinacest număr fiecare impuls numărat. Când ajunge la zero se opreşte.

1. incrementale: iniţial contorul afişează zero şi adună impulsurile înregistrate. Cândajunge la numărul de impulsuri prestabilit prin setare, se opreşte.

Capetele de vidare sunt elemente pneumatice care funcţionează după principiulVenturi, transformând presiunea dinamică a aerului în depresiune, utilizată ca forţă desustentaţie cu ajutorul unor ventuze.

Forţa de sustentaţie este cu atât mai mare cu cât depresiunea creată este mai mare, iar depresiunea variază în funcţie de presiunea de alimentare. Pe măsura creşterii presiunii dealimentare creşte debitul necesar. Cu cât este necesară o forţă de ridicare mai mare, cu atâtnecesarul de aer comprimat este mai mare.

Au o largă utilizare la echipamentele de manipulare în diferite ramuri industriale.Utilizarea acestor elemente simple, fără piese în mişcare elimină pompele de vid, costisitoare şi

pretenţioase din instalaţie.

Temporizatoarele sunt aparate a căror funcţie este realizarea unei temporizări în cadrulciclului de funcţionare al unei instalaţii.

Temporizarea se poate face în mai multe moduri:

1 - Temporizare între momentul t0 al iniţierii comenzii până în momentul t1 al execuţieiacestei comenzi.

2 - Temporizare între momentul t1 când comanda a fost anulată şi momentul t2 cândtemporizatorul generează în sistem semnalul de anulare a comenzii, deci de încetare aexecuţiei acestei comenzi.



3 - Temporizare atât de la momentul t0 al iniţierii comenzii până la momentul t1 alexecuţiei ei, cât şi temporizarea de la momentul t2 al încetării comenzii până la momentul t3

când se produce efectul încetării comenzii.

Amortizorul de zgomot se comportă ca un regulator de debit permi ând astfelț cotrolarea descărcării şi se motează direct pe orificiile de refulare ale distribuitoarelor sau lacapatul unei canalizări care colectează toate refulările. Ele determină o scadere importantă anivelului de zgomot la refularea aerului în atmosferă. Rezultatul este ob inut prin difuzia aeruluiț la traversarea materialului poros, (bronz) de granuala ie apropiată.ț

Încetinitorul aparatul cu 2 orificii care permite trecerea liberă a fluidului în cele douăsensuri atunci când nu este comandat. Când comanda este ac ionată, o clapetă vine iț ș obturează trecerea normală, fluidul fiind astfel obligat să treacă printr-un drosel, realizându-sereducerea debitului de aer.

Rolul aparatului este de a frâna mi carea atunci când se efectuează ac iunea.ș ț

Montarea aparatului se poate face în două moduri:

1. între distribuitor i cilindru;ș

2. la orificiile de descărcare ale unui distribuitor.



Activitatea de înv are 5.1 Recunoa terea aparatelor pneumatice specialeăț ș



2. să selecta i aparatele pneumatice specialeț

3. să explicaţi rolul func ionalț

Durata:




Tipul activităţii: împerechere (potrivire)

Sugestii: activitatea se poate face individual, un elev la câte un calculator,

folosind fişă de lucru

Sarcina de lucru:

Pe baza cunoştinţelor teoretice dobândite, veţi asocia unei litere dincoloana A, o cifră din coloana B din tabelul următor:

A B

a – contoarele

b – capetele de vidare 1-au rolul de a frâna mi carea atunci când se efectueazăș ac iuneaț

c – temporizatoarele 2-elemente pneumatice având o structură relativ complexă ceserve te la contorizarea (numărarea) unor impulsuri pneumaticeș

d – amortizoarele de zgomot 3-aparate a căror funcţie este realizarea unei temporizări încadrul ciclului de funcţionare al unei instalaţii

e – încetinitoarele 4-se motează direct pe orificiile de refulare ale distribuitoarelor sau la capatul unei canalizări care colectează toate refulările

Sugestii

4. Lucraţi individual pentru rezolvarea cerinţelor de mai sus;

5. Completaţi pe fişa de lucru răspunsurile la cerinţele din tabel;

6. Centralizaţi toate răspunsurile pe un flipchart;

7. Profesorul, cu rol de moderator, corectează răspunsurile greşite;8. Comparaţi răspunsurile voastre cu răspunsurile corecte.



9. Cu o altă culoare faceţi completări sau tăiaţi de pe fişa voastră răspunsurile care nucorespund.

Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele:foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine.



Tema 6. Parametri tehnico – func ionali ai echipamentelor pneumaticeț

Fi a de documentare 6. Parametri tehnico – func ionali ai echipamentelor pneumaticeș ț

Presiunea maximă cea mai mare presiune, la care elementele din re ea pot func ionaț ț corect. Dacă presiunea în re ea induce eforturi specifice mai mari decât rezisten a admisibilă aț ț materialului diferitelor organe de ma ini, acestea se pot rupe. Este de preferat utilizareaș presiunilor cu 25 ... 30% mai mici decât presiunea maximă posibilă.

Diferen a de presiune măsurată între orificiul de intrare (presiunea în amonte) şiț presiunea de la orificiul de ie ire (presiune în aval) se nume teș ș pierdere de încărcare.

Debitul nominal reprezintă cantitatea de aer comprimat care se scurge sau traverseazăo sec iune în unitatea de timp.ț

Debitul se exprimă în l /s, l /min, m3/min sau m3/h în condi ii atmosferice normale deț referin ă (simbol ANR): 20°C, 65% umiditate relativă, 1013 mbar.ț

Pentru a trece de la o unitate la alta, se utilizează rela ia:ț

QV(ANR) = QV relativa x (Pr + Patm)

l/min l/min bar

Diferen a de presiune măsurată între orificiul de intrare (presiunea în amonte) iț ș presiunea de la orificiul de ie ire (presiune în aval) se nume teș ș pierdere de incarcare i esteș descrisă prin ∆p - diferen a de presiune.ț

Pentru definirea valorii lui ∆p, în func ie de debit i de presiune, este necesar să neț ș amintim că lucrăm cu un fluid compresibil i în acest caz, numărul parametrilor care intervinș este foarte complex.

Diametrul nominal este o mărime conven ională ce define te sec iuneaț ș ț

mininală de trecere a aerului prin elementul respectiv.

Temperatura aerul comprimat este insensibil la varia iile de temperatură i î i păstreazăț ș ș întreaga sa fiabilitate la temperaturi extreme.

Puritatea reprezintă gradul de cură enie al aerul comprimatț .

În cazul scurgerilor din instala ii nu există riscul de poluare. Aceasta caracteristică esteț indispensabilă în industrie, cum ar fi industria alimentară, industria textilă etc.



Filtrele îndepărtează cu eficien ă superioară din aerul comprimat toate murdăriile careț sunt sub formă solidă sau lichidă, de exemplu: praf, rugină, ulei, apă etc.

Activitatea de înv are 6.1 Parametri tehnico – func ionali ai echipamentelorăț ț

pneumatice



10. să explica i parametri tehnico – func ionali ai echipamentelor pneumaticeț ț

11. să descrie i ace ti parametriiț ș

Durata:

Tipul activităţii: Împerechere (potrivire)




Sugestii:

activitatea se poate face individual, un elev la câte un calculator, folosind această fişă de lucru

Sarcina de lucru:

Pe baza cunoştinţelor teoretice dobândite, veţi asocia unei litere din coloana A, o cifrădin coloana B din tabelul următor:

A B

a. presiunea maximă 1 este o mărime conven ională ce define te sec iunea mininală deț ș ț trecere a aerului prin elementul respectiv

b. debitul nominal 2 gradul de cură enie al aerul comprimatț

c. diametrul nominal

d. temperatura 3 cea mai mare presiune, la care elementele din re ea pot func ionaț ț corect

e. puritatea 4 cantitatea de aer comprimat care se scurge sau traversează osec iune în unitatea de timpț

Sugestii


13. Completaţi pe fişa de lucru răspunsurile la cerinţele din tabel;

14. Centralizaţi toate răspunsurile pe un flLipchart;

15. Profesorul, cu rol de moderator, corectează răspunsurile greşite;

16. Comparaţi răspunsurile voastre cu răspunsurile corecte.


Evaluare:



Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,suficient, bine, foarte bine.

Tema 7. Schema de principiu a ac ion rii pneumaticeț ă

Fi a de documentare 7. Prezentarea schemei de principiu a ac ion rii pneumaticeș ț ă

Limbajul tehnic presupune şi utilizarea, de comun acord, conform unor standardeinternaţionale, a unor simboluri care să permită reprezentarea şi identificarea uşoară a



aparatelor şi componentelor pneumatice atât ca elemente singulare, cât şi înglobate în sisteme(circuite).

Simbolurile pneumatice trebuie să ofere informaţii privind: funcţia (funcţiile) aparatului,notarea conexiunilor, metodele de acţionare, parametrii admisibili ai agentului de comandă şi delucru.

Aparatele pneumatice i conexiunile dintre ele, precum func iile pe care acestea leș ț îndeplinesc sunt redate prin simboluri, nota ii specifice, cuprinse i descrise în norme unanimț ș acceptate, numite standarde.

Simboluri i semne conven ionaleș ț



Denumirea elementului Rela ii de func ionareț ț Semn conven ionalț

Compresor

Motor cu capacitate constantă Cu două sensuri de rota ieț

Motor cu capacitate variabilă Cu un sens de rota ieț

Cu două sensuri de rota ieț

Motor oscilant

Cilindru Cu dublu efect cu o tijă

Cu dublu efect cu două tije

Supapă de sens Fără arc

Cu arc

Drosel Nereglabil

Reglabi

Sursa de presiune

Linie(circuit) De lucru Linie(circuit) De comandă

Linie(circuit) De ventilare



Necesitatea unui racord

Tubulatura, fie ca este rigidă sau flexibilă, nu poate fi legată direct la diferitele aparatepneumatice din re ea.ț

Legatura dintre aparatură i tubulatură va fi asigurată de racorduri.ș

Racordurile trebuie să aibă mai multe caracteristici:

1. să fie demontabile;

2. etanseitate totală la presiuni i temperaturi ridicate;ș

3. insensibile la vibra ii sau la loviturile de berbec;ț

4. montare rapidă;

5. să poată fi recuperate.

Aceste legături se fac în general prin utilizarea racordurilor filetate.

În tabelul următor este dată corespondenţa şi semnificaţia notării racordurilor.

Funcţia racordului Notaţie literală Notaţie numerică

Orificiu de conectare la p P 1

Orificiu de conectare la consumatori A, B, C 2, 4, 6

Orificiu de drenaj sau ventilare R, S, T 3, 5, 7

Orificiu de comandă (pilotare) x, y, z 12, 14

Orificiu de comandă de resetare L(

*)

10Orificii de comandă auxiliare - 81, 91

Orificiu de ventilare a piloţilor - 82, 84

Ciclograma de mi careș

Într-o instala ie electropneumatică, elementele de execu ie se mi că într-o anumităț ț ș ordine, descrisă cu ajutorul unui instrument grafic numit ciclogramă sau diagramă de mi careș .



Un sistem electropneumatic conţine un circuit pneumatic responsabil cu acţiunea directă în procesul automatizat şi un circuit electric responsabil cu conducerea circuitului pneumatic. Deobicei, se consideră circuitul pneumatic ca fiind partea de forţă a sistemului, iar circuitul electricca fiind partea de decizie, implementând logica secvenţială de control.

Scopul principal al unui sistem electropneumatic este acela de a acţiona mecanic în

cadrul unui proces dat. Din acest motiv, de cele mai multe ori, în proiectare se porneşte de laacţionarea mecanică, prin conturarea performanţelor şi a comportamentului mecanic dorit. Apoise aleg acele componente pneumatice care pot satisface cerinţele mecanice impuse. Cu acestecomponente se proiectează circuitul pneumatic ce va deservi sistemul. Apoi se procedează laproiectarea logicii de control, construită în circuitul electric al sistemului. Trebuie remarcat că înunele cazuri, proiectarea celor două circuite nu este independentă. În final, după modelarea şisimularea computerizată a sistemului, cu confirmarea corectitudinii proiectării, se trece laimplementarea lui fizică şi testarea propriu-zisă. După ce toate testele au fost trecute cu succes,se poate proceda la lansarea sistemului în procesul pentru care a fost proiectat.

Fig. 1. Circuitul pneumatic al sistemului electropneumatic cu doi cilindrii

Vom considera exemplul unui sistem electropneumatic cu doi cilindri (fig.1). Cursapistonului pentru un cilindru, denumit aici A, este de 100mm, între poziţiile pe care le vom notasimbolic A0 (0mm), respectiv A1 (100mm). În mod identic se vor face notaţiile pentru cilindrul B.Procesul în care va funcţiona acest sistem pneutronic necesită un ciclu de piston ce porneştedin poziţia A0, parcurge distanţa A0-A1, atinge poziţia A1, declanşează pornirea lui B, din B0spre B1, atingerea lui B1, retragerea lui B dinspre B1 spre B0, atingerea lui B0, caredeclanşează intrarea lui A de la A1 la A0 oprirea lui A în A0. Se cere proiectarea sistemuluipneutronic adecvat acestor cerinţe.

Din formularea cerinţelor mecanice, se deduce că este nevoie de cilindri cu piston cucursa minimă de 100mm, care se vor poziţiona astfel încât în poziţia intrat complet pistoanelesă fie în A0, respectiv B0, iar în poziţia ieşit complet să fie în poziţia A1, respectiv B1. Se alegcilindri cu două camere acţionate pneumatic pentru a permite comanda independentă a

acestora.



Ca element de control al fluidului se va folosi distribuitorul 5/3 cu comandă electrică.Comutarea camerelor acestuia se face la alimentarea cu curent electric a bobinelor.

Pentru culegerea informaţiilor mecanice se vor folosi 4 senzori de tip contact, acţionândca nişte comutatoare electrice.

Sursa de presiune alimentează circuitul pneumatic, debitând puterea necesarăacţionării.

Pentru reprezentarea grafică a secvenţei de comandă, se va construi ciclograma pentrucilindri (fig. 2). Secvenţa este A1B1B0A0.

Fig. 2. Ciclograma pentru cilindri

Axa orizontală a ciclogramei reprezintă timpul. Axa verticală din stânga este axa stărilor. Aici sunt reprezentate cele două stări principale ale pistonului A0 şi A1, respectiv B0 şi B1. Axaverticală din dreapta este axa de poziţie a pistonului. La orice moment de timp se poate deducepoziţia exactă a pistonului. Cele mai importante 5 momente sunt reprezentate pe ciclogramă cunotaţiile t1, t2, t3, t4 şi t5. Declanşarea ciclului se produce în momentul t1. Pistonul A ajunge în A1la momentul t2, declanşează ieşirea lui B care ajunge în B1 la t3, apoi intră spre B0, atinge B0 lat4, declanşează intrarea lui A care atinge A0 la t5. Aşadar, pistonul realizează mişcarea impusă.

În figura 2, intervalele (t1-t2), (t2-t3), (t3-t4) şi (t4-t5) sunt egale în ipoteza comenzii cuaceeaşi presiune în camerele cilindrilor. Pentru a avea durate diferite ale intervalelor se vamodifica presiunea la camere prin introducerea unor regulatoare de presiune sau drosele.

Activitatea de înv are 7.1 Simboluri i semne conven ionale. Conexiuniăț ș ț





1. să recunoască simbolurile;

2. să identifice semnele conven ionale pentru aparatele pneumatice;ț

3. să cunoască modul de notare a lor.

Durata:


Sarcina de lucru:

4. Completaţi următoarele două tabele cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte;

5. După completarea acestei rubrici, veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele prezentate

de profesor pe folie.

Tabel 1




Denumirea elementului Rela ii de func ionareț ț Semn conven ionalț



Tabel 2

Funcţia racordului Notaţie literală Notaţie numerică

Orificiu de conectare la p

Orificiu de conectare la consumatori

Orificiu de drenaj sau ventilare

Orificiu de comandă (pilotare)

Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul dincalificativele: foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine.

Activitatea de înv are 7.2 Ciclograma de mi careăț ș



6. reprezinte grafic ciclograma pentru distribuitoare;

7. explice modul de construc ie a ciclogramei.ț



Durata:


Sarcina de lucru:

Se dă schema unui circuit pneumatic al unui sistem electropneumatic cu doi cilindrii:

1. Reprezenta i grafic ciclograma pentru distribuitoare;ț

2. Explicarea ciclogramei.

Sugestii:

1. Elevii se pot organiza în grupe mici (2 - 3) elevi sau pot lucra individual.

2. Utiliza i fi a de documentare 7.ț ș




Evaluare:


Tema 8. Func ionarea SRA cu elemente de execu ie pneumaticeț ț

Fi a de ducumentare 8. Succesiunea fazelor procesului automatizatș

Automatizarea proceselor de producţie se realizează prin sisteme automate, formate dinelemente componente, care se realizează în schemele funcţionale, simbolizate printr-undreptunghi.

Elementele de execuţie sunt componente ale sistemelor automate care primesc la intraresemnale de mică putere de la blocul de conducere şi furnizează mărimi de ieşire, în mareamajoritate a cazurilor, de natură mecanică (forţe, cupluri) capabile să modifice starea procesului în conformitate cu algoritmul de conducere stabilit.

Fig.1. Schema bloc a unui SRA

Elementul de execuţie este format din două părţi distincte: motorul de execuţie (ME),

element de ac ionare (EA) şi organul de execuţie (OE) sau organ de reglare (OR).ț

Elementul de acţionare are rolul de a transforma semnalul de comandă, primit deregulator într-un cuplu de forţă cu care acţionează asupra organului de reglare.

Organul de reglare este elementul care intervine în instalaţia tehnologică, modificândsub acţiunea forţei sau cuplului generat de servomotor, cantităţile de material sau energienecesare procesului.

Mărimea de ieşire a organului de reglare este, de regulă, sub forma unei deplasăriliniare sau unghiulare.



Relaţia care se stabileşte între mărimile m de la ieşirea elementului de execuţie (EE)(mărimea de execuţie) şi c mărimea de intrare a EE (provenită de la regulator) defineştecomportarea EE în regim staţionar. Raportul dintre aceste mărimi, pentru orice valoare a lui c,ar fi ideal să fie constant, dar intervin în cursul funcţionării EE anumiţi factori care influenţeazămărimea m (frecări, reacţii ale mediului ambiant, greutăţi neechilibrate etc.).

Există cazuri când trecerea de la regulator la EE trebuie adaptată, folosind un convertor care transformă mărimea de comandă, de exemplu din electrică în hidraulică, dacă intrarea înEE trebuie să fie hidraulică. EE poate acţiona asupra modificării de energie în două moduri:

1. Continuu, dacă mărimea m poate lua orice valoare cuprinsă între douăvalori limită;

2. Discontinuu, dacă mărimea m poate fi modificată numai pentru douăvalori limită (dintre care cea inferioară este în general zero

Elementele de execuţie pneumatice cu membrană transformă energia potenţială a

aerului sub presiune în energia mecanică la deplasarea liniară a unui organ de execuţie cu carese face intervenţia în procesul automat.

Elementele de execu ie pneumatice sunt formate din motor de execu ie (SP –ț ț servomotorul pneumatic) i organul de execu ie (OE) ( fig.2).ș ț

1. cameră

2. membrană elastică

3. disc metalic de rigidizare

4. arc5. tijă

6. supapă

7. robinet

Fig.2. Element de execuţie pneumatic cu membrană şi resort



Mărimea de intrare xc este o presiune care provine de la un regulator sau un convertor iș are ca mărime de ie ire deplasarea xș m a tijei robinetului. Supapa 6 realizează închiderearobinetului în func ie de deplasarea axului 5. Această închidere depinde i de profilul supapei.ț ș

Motoarele de execuţie pneumatice se folosesc foarte mult pentru că prezintăurmătoarele avantaje:

1. Fluidul folosit (aerul) nu prezintă pericol de incendiu;

2. După utilizare, aerul este evacuat în atmosferă, nefiind necesare conducte de întoarcereca la cele hidraulice;

3. Pierderile de aer în anumite limite, datorate neetanşietăţii, nu produc deranjamente;

4. Sunt simple, robuste, sigure în funcţionare şi necesită cheltuieli de întreţinere reduse.

Dezavantajele acestor motoare sunt următoarele:1. Viteza de răspuns este mică (în medie 1/3 – 1/4 din viteza de răspuns a motoarelor

hidraulice);

2. Precizia motoarelor pneumatice este redusă.

3. Se recomandă folosirea servomotoarelor pneumatice în cazurile când: servomotorul aregreutate redusă, temperatura mediului ambiant este ridicată;

4. Mediul ambiant este exploziv;

5. Nu se cer viteze de lucru mari.

6. Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative. Cele liniare se pot realiza cu piston saucu membrană.

Structura complexă, a unui element de execuţie pneumatic se compune din: 1

servomotor pneumatic; 2 amplificator pneumatic; 3 traductor de poziţie; 4 element sensibil; 5organ de execuţie (fig. 3).

Fig.3. Structura unui element de execuţie pneumatic

În figura 4 este prezentată schema de reglare automată a debitului de fluid printr-unrobinet cu ajutorul unui element de execu ie pneumatic cu membrană (în figură nu s-a maiț

desenat i corpul robinetului). Resortul 6 i axa x a robinetului constituie în acest sistemș ș procesul reglat P. Elementul de măsurare (traductorul) pentru mărimea reglată x este formatdin pârghia 1 i resortul 2. Mărimea de intrare în sistem este c.ș



Elementul de compara ie este format din extremitatea liberă a burdufului 3. Asupraț burdufului ac ionează pe de o parte o for ă Sț ț bc, în care Sb este suprafa a burdufului, iar pe deț altă parte for a resortului 2 propor ională cu deplasarea x. Deplasarea clapetei 4 în fa aț ț ț ajustajului 5 va fi propor ională cu c – x (mărimea de eroare). În acest sistem regulatorul,ț constituit din amplificatorul A, este de tip propor ional i este alimentat cu aer comprimat la oț ș presiune Pa. Presiunea p de la ie irea din amplificator este mărimea de comandă, iar mărimeaș

de execu ie este Sp, în care S este suprafa a utilă a diafragmei.ț ț

Mărimea de ie ire a acestui sistem este x care tinde să devină egală cu c. Datorităș faptului că regulatorul este de tip propor ional va apare o abatere sta ionară care depinde deț ț amploarea mărimilor de perturba ie care ac ionează asupra axului pistonului. Abatereaț ț sta ionară poate fi neglijată chiar în cazul unor limite foarte largi ale perturba iilor care apar înț ț procesul de reglare în care s-a introdus un robinet cu pozi ioner (supapă).ț

Fig.4. Reglarea automată cu element de execu ie pneumaticț

Schema bloc a reglării cu element de execu ie pneumatic este prezentată în figura 5.ț

Fig.5. Schema bloc a reglării

Dintre aceste elemente, amplificatorul de putere, elementul sensibil şi traductorul depoziţie, care sunt ataşate servomotului pneumatic, formează poziţionerul. Pentru a fi studiatăcomportarea elementului de execuţie în ansamblul sistemului de reglare este necesar să se

stabilească relaţia ce leagă mărimea Xm de mărimea Xc (pentru elementul de execuţiepneumatic cu membrană, Xc este o presiune). Elementele de acţionare pneumatică seconstruiesc în două variante: cu membrană şi cu piston. După cum aerul sub presiune poate să



acţioneze pe o singură faţă sau pe ambele feţe ale membranei elastice, deosebim elemente deexecuţie proporţionale sau integrale.

Activitatea de înv are 8.1 Fazele procesului automatizat cu element de execu ieăț ț pneumatice



7. identificaţi unităţile de transmisie cu raport logaritmic ;

8. precizaţi nivelele de transmisie pentru mărimile electrice;

9. calculaţi nivele de transmisie pentru putere şi tensiune.

Durata:

Tipul activităţii: Exerciţiu practic

Sarcina de lucru:

În figura de mai jos este reprezentată schema bloc a reglării cu element de execu ieț pneumatic:




1. Precizaţi semnificaţia notaţiilor din figură;

2. Reprezenta i potrivit acestei scheme bloc, schema de reglare automată a debitului deț fluid printr-un robinet cu ajutorul unui element de execu ie cu membrană.ț

Sugestii:



Evaluare:

Se acordă câte 1punct pentru semnificaţia notaţiilor şi câte 2 puncte pentru calculul P0 , U0 , I0 .

Tema 9. Motoare hidraulice

Fi a de documentare 9. Motoare hidrauliceș

Motoarele hidraulice sunt ma ini hidraulice volumice care au rolul de a converti energiaș hidraulică de presiune a uleiului în energie mecanică de translaţie (motoare liniare), sau derotaţie (motoare rotative), prin învingerea forţelor de translaţie sau a cuplurilor de rotaţie.

Motoarele hidrostatice sunt ansamble care primesc energia hidrostatică produsă de opompă volumică (presiune × debit) şi o transformă în energie mecanică de rotaţie (moment ×turaţie) la motoarele rotative sau de translaţie (forţă × viteză) la motoarele hidraulice liniare(cilindri de forţă), pentru antrenarea mecanismului acţionat.

Motoarele hidrostatice liniare se numesc cilindri hidraulici. Cilindri hidraulici sunt

motoare liniare (elemente de execuţie) de largă utilizare în construcţia de maşini.Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de

tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc şi cilindri de forţă.



Din punctul de vedere al modului în care se realizează acţionarea, respectiv al modului în care agentul motor acţionează pe feţele pistonului, cilindri de forţă pot fi: cu simplu sau cudublu efect.

Motoarele hidraulice cu mi care liniară sunt realizate sub forma unor pistoane care seș deplasează liniar în cilindri, realizează deplasarea liniară pe o anumită cursă l, cu o anumită

viteză v, dezvoltând o anumită for ă F.ț

Principiul constructiv i func ionalș ț al motoarelor liniare este redat în figura 1.

Fig.1. Principiul constructiv şi func ionalț al motoarelor liniare

A i B - camere de lucru (activă i pasivă);ș ș

1 - cilindrul;

2 - element mobil de separa ie a camerelor (piston sau membrană);ț

3 - tijă de ac ionare;ț

4 - capace de închidere a camerelor de lucru.

Camera activă este camera în care cilindrul primeşte lichid (volumul ei se măreşte prindeplasarea pistonului).

Camera pasivă este camera care se goleşte de lichid (volumul ei se micşorează totdatorită deplasării pistonului).

În func ie de numărul direcţiilor în care cilindrul efectuează deplasarea sub acţiuneaț

energiei hidrostatice, precum şi construcţia organului motor (piston, plunjer simplu sau multiplu)avem următoarea clasificare (tab.1):

1. Cilindri cu simplă acţiune (cu simplu efect) care pot efectua cursa activă numai pe osingură direcţie, pe avans:

2. Cilindrul cu simplu efect cu piston i tijă unilateralăș , la care deplasarea pistonului spredreapta are loc la alimentarea cu presiune a racordului, pentru revenire fiind necesară oforţă exterioară;



3. Cilindrul cu simplu efect cu plunjer : la acest tip de cilindru, caracterizat de obicei dediametrul mic, pistonul şi tija sunt unul şi acelaşi element, iar etanşarea se realizeazăprin ajustajul şi prelucrarea suprafeţelor corespunzătoare.

4.Cilindrul cu dublă acţiune (cu dublu efect) care efectuează cursă activă în ambeledirecţii, poate fi:

1. Cilindrul cu dublă acţiune, cu tijă de o singură parte a pistonului (tijă unilaterală). Alimentând cilindrul prin orificiul din stânga tija pistonului avansează şi revine când lichidulpătrunde prin orificiul din dreapta. Deoarece suprafeţele active ale pistonului sunt diferite şiforţele dezvoltate vor fi: maxime - la avans, minime - la revenire. De asemenea, vitezele dedeplasare ale tijei sunt: minime - la avans, maxime - la revenire.

2. Cilindrul cu dublu efect cu tijă bilaterală. Datorită prezenţei tijei de ambele părţiale pistonului suprafeţele active sunt egale pe ambele direcţii. Deci, pentru forţe şi viteze vor

rezulta valori egale în ambele direcţii.

Tabelul 1.

Cilindri hidraulici Simbolizare în schemă

Cu simplă acţiune, cu piston şi tijă unilaterală

Cu simplă acţiune, cu piston plonjor

Cu dublă acţiune şi tijă unilaterală

Cu dublă acţiune şi tijă bilaterală

Cele mai utilizate motoare hidraulice liniare rămân cilindrii cu piston, cu simplu sau dubluefect, realizaţi în diferite variante constructive, funcţie de presiunea de lucru, de aplicaţie, detipul prinderii, etc.



Activitatea de înv are 9.1ăţ Motoare hidraulice



3. explica i principiul de func ionare al motoarelor hidraulice;ț ț

4. identificaţi păr ile componente ale cilindrilor hidraulici;ț

5. preciza i modul de func ionare al cilindrilor hidraulici.ț ț

6.

Durata:

Tipul activităţii: Diagrama păianjen


TRATAREA

AERULUI

COMPRIMAT

Cilindrii hidraulicicu tijă unilateralăcu dublă ac iuneț

Cilindri hidraulici cutijă bilaterală cudublă ac iuneț

Cilindri hidraulici cuplunjer cu simplă

ac iuneț

Cilindri hidraulici cupiston i tijăș

unilaterală cusimplă ac iuneț



Sarcina de lucru:

Folosind surse diferite (internet, manual, reviste de specialitate, caiete de notiţe etc.)obţineţi informaţii despre modul de func ionare a acestor tipuri de cilindrii pneumatici, precum iț ș domeniile de întrebuin are a lor.ț

Completaţi diagrama cu informaţiile obţinute pentru fiecare tip de cerinţă.

Sugestii:

Elevii se pot organiza în grupe mici (2 - 3 elevi) sau pot lucra individual.

Evaluare:

Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.

Tema 10. Distribuitoare i supapeș

Fi a de documentare 10. Distribuitoare i supapeș ș



Distribuitoarele au rolul dirijării circula iei lichidului pe diferitele circuite ale instala ieiț ț , în scopul realizării unor func iuniț precum: pornirea-oprirea mi cării, inversarea sensului deș deplasare, trecerea de la o fază de lucru la alta, etc.

Sunt elemente de comuta ieț (închid i deschid total trecerea lichidului), cuș mai multepozi iiț i unș anumit număr de căi.

Într-un sistem de acţionare distribuitorul îndeplineşte următoarele funcţii:

1. inversează sensul de mişcare al ansamblului mobil al motorului deservit;

2. asigură oprirea pe cursă a ansamblului mobil al motorului.

Clasificarea ditribuitoarelor se face după mai multe criterii:

3. principiul constructiv i func ionalș ț , pot fi:

4. cu sertar (circular de transla ie, rotativ, i plan);ț ș

5. cu supape.

6. numărul de pozi ii,ț pot avea:

- două;

- trei;

- mai multe pozi ii.ț

7. numărul de căi:

- cu două;

- trei;

- patru;

- mai multe căi.

8. modul de comandă poate fi:

1. manuală ( cu manetă sau pedală);

2. mecanică (cu arcuri);

3. electrică (cu electromagne i sau cu senzori);ț

4. hidraulică;

5. pneumatic;

6. pilotată (electrohidraulică).



Sertăraşele distribuitoarelor (distribuitoarele cu sertăra ) sunt cele mai răspânditeș elemente de distribuţie din sistemele de acţionare hidrostatică şi se întâlnesc într-o gamăvariată de soluţii constructive de aceea.

Simbolizarea lor cuprinde pe lângă simbolul propriu-zis, un cod numeric exprimat printr-ofracţie ordinară unde la numărător se va înscrie numărul căilor hidraulice racordate la

distribuitor, iar la numitor, numărul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul.

Ex. 4/3 - distribuitorul are 4 căi de racordare şi 3 faze de lucru.

În tabelul 1 este indicată simbolizarea distribuitoarelor

Tabelul 1.

Sertăraşe distribuitoare Simbolizare în schemăCu trei căi şi două poziţii de lucru

Cu patru căi şi două poziţii de lucru

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul închis

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul la pompă

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul în tandem



Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor în altă fază de lucru, se faceprintr-un dreptunghi alipit simbolului de bază (tabelul 2.), în dreapta sau în stânga lui.

Tabelul 2.

Felul comenzii Simbolul

Manuală

Cu arc

Hidraulică

Pneumatică

Electromagnetică

Supapele sunt elemente care asigură deschiderea unui circuit hidraulic atunci cândpresiunea într-un sens de circula ie depă e te o anumită valoare.ț ș ș

Supapele îndeplinesc două roluri:

- de comandă (supape de sens);

- de reglare a presiunii (supape de presiune).

Supapele de sens asigură transmiterea debitului într-o singură direcţie pe conductelepe care se montează.

Sub aspect constructiv, supapele de blocare se întâlnesc în varianta cu scaun. Pe scaunpoate presa o bilă sau un taler conic.

Simbolizarea acestor supape de sens este indicată în tabelul 3.

Tabelul 3.

Supape de sens Montajul Simbolizare



Supapă simplă de blocare cu arc de traseu

de panou

Supapă simplă de blocare fără arc de traseu

de panou

Supapă de blocare cu comandă hidraulică dedeblocare

fără arc

cu arc

Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuitehidraulice. Ele pot fi în poziţie normală, neacţionate, normal închise sau normal deschise. Cele

normal deschise au rol de supape de deversare (de descărcare) iar cele normal închise au rolde supape de siguranţă.

Simbolizarea acestor supape este redată în tabelul 4.

Tabelul 4.

Supapa de presiune Simbolizare

Supapă de presiune normal închisă

Supapă de presiune normal deschisă

Supapă de presiune cu comandă diferenţială

Supapă de siguranţă

(limitator de presiune cu acţiune directă)



Supapă de deversare

(de descărcare)

Activitatea de înv are 10.1 Recunoa terea distribuitoarelorăț ș



7. să recunoa te i tipurile de distribuitoareș ț

8. să precizaţi rolul func ionalț

9. să cunoa te i modul de func ionareș ț ț

Durata:

Tipul activităţii: Împerechere (potrivire)

Sugestii

activitatea se poate face individual, un elev la câte un calculator,

folosind această fişă de lucru




Sarcina de lucru:

Pe baza cunoştinţelor teoretice dobândite, veţi asocia unui simbol din coloana A,denumirea corectă din coloana B din cele două tabele:

Tabel 1.

A B

Distribuitor cu sertăraș cu trei căi şi două poziţii de lucru

Distribuitor cu sertăraș cu două căi şi trei poziţii de lucru, cucentrul închis

Distribuitor cu sertăraș cu patru căi şi trei poziţii de lucru,cu centrul închis

Distribuitor cu sertăra cș u patru căi şi trei poziţii de lucru,cu centrul la pompă

Distribuitor cu sertăra cș u patru căi şi trei poziţii de lucru,cu centrul în tandem

Distribuitor cu sertăra cș u patru căi şi două poziţii de lucru

Distribuitor cu sertăra cș u patru căi şi trei poziţii de lucru,cu centrul la tanc

Tabel 2.



A B

Cu arc

Pneumatică

Electromagnetică

Manuală

Hidraulică

Sugestii


11. Completaţi pe fişa de lucru răspunsurile la cerinţele din tabele;

12. Centralizaţi toate răspunsurile pe un flipchart;

13. Profesorul, cu rol de moderator, corectează răspunsurile greşite;

14. Comparaţi răspunsurile voastre cu răspunsurile corecte.


Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarteslab, slab, suficient, bine, foarte bine.

Activitatea de înv are 10.2 Recunoa terea supapelorăț ș





16. să recunoa te i simbolurile diferitelor tipuri de supape;ș ț

17. să explicaţi modul de func ionare a lor;ț

18. să cunoa te i rolul lor func ional.ș ț ț

Durata:


Sarcina de lucru:

19. Completaţi următoarele tabele cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte;

20. După completarea acestor rubrici, veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele prezentatede profesor pe folie.

Tabel 1.

Simbol Denumire Montaj




Tabel 2.

Supape de presiune Simbolizare în schemă



Evaluare:

Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele:foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine.

Tema 11. Parametri tehnico – func ionali ai echipamentelor hidrauliceț

Fi a de documentare 11. Descrierea pș arametrilor tehnico – func ionaliț



Analiza diverselor tipuri de motoare hidraulice se face inând seama de câ iva parametriț ț fundamentali, care permit evaluarea performan elor. În continuare v-om analiza ace tiț ș parametri.

Presiunea maximă reprezintă cea mai mare presiune, la care pompa poate func ionaț

corect. Oricât de mare ar fi presiunea în conducta de refulare, pompa debitează acela i volumș de lichid. Dacă puterea hidraulică a fluxului refulat depă e te capacitatea motorului deș ș antrenare, acesta se avariază. Dacă presiunea în pompă sau în re ea induce eforturi specificeț mai mari decât rezisten a admisibilă a materialului diferitelor organe de ma ini, acestea se potț ș rupe. Este de preferat utilizarea pompelor volumice la presiuni cu 25 ... 30% mai mici decâtpresiunea maximă posibilă.

Debitul reprezintă volumul de fluid pe care îl furnizează pompa în unitatea de timp.

Majoritatea pompelor fiind antrenate prin mi cări de rota ie, cilindreea înseamnăș ț volumul refulat într-o rota ie. Legătura dintre cilindree i debit este:ț ș

QT= q = q ,

unde: QT - debitul teoretic, în m3/sec;

q - cilindreea, în m3;

n - tura ia, în rot/min;ț

- viteza unghiulară, în 1/sec.

Debitul efectiv furnizat de pompă, Q, este mai mic decât cel teoretic, datorităurmătoarelor cauze:

1. întoarcerea lichidului din zona de refulare în zona de aspira ie;ț

2. umplerea incompletă cu lichid, datorită unui debit insuficient pe conducta deaspira ie sau a întârzierilor la închiderea i deschiderea supapelor;ț ș

3. existen a, uneori, în zona de aspira ie a unui amestec aer-lichid.ț ț

Pentru unele circuite hidraulice este important ca pompa să func ioneze cu debiteț variabile, la tura ie de antrenare constantă. În acest scop au fost realizate solu ii constructiveț ț care să permită modificarea cilindreei în timpul func ionării.ț

Diametrul nominal este o mărime conven ională care define te sec iunea minimală deț ș ț

curgere a fluidului prin elementul respectiv.



Temperatura influen ează parametrii func ionali ai instala iei prinț ț ț vâscozitate i prinș dilatare termică.

Vâscozitatea uleiului variază cu temperatura, fapt ce influenţează pierderile volumice şienergetice din sistem.

Influenţa temperaturii trebuie luată în considerare, deoarece transportul de energie întrepompă şi motor are loc cu pierderi ireversibile, însoţite de degajare de căldură care modificătemperatura fluidului. Termperatura se masoară cu termometre, cu traductoare de temperatură(care afi ază digital valoarea masurată), sau utilizand instala ii de termostatare prevazute cuș ț schimbătoare de căldură.

Puritatea reprezintă calitatea fluidului de a fi pur, curat i neamestecat.ș

Impurificarea fluidului cu substanţe care provin din afară.

Substanţele mecanice ca: praful, nisipul, particulele de metal, au urmări grave putândduce la deteriorarea elementelor hidraulice în mişcare. Impurităţile se determină pringravimetrie.

Fluidul se poate impurifica şi cu produşi lichizi şi în special cu apă. Prezenţa apei poatefi constatată şi vizual, în unele cazuri, după culoarea tulbure pe care o dă fluidelor.

Putere, randament global. Puterea teoretică absorbită de pompă este dată de produsuldintre debitul teoretic i diferen a de presiune la care lucrează pompa:ș ț

PT = ΔpQT = Δpq

Puterea efectivă P care se aplică la arborele pompei este mai mare decât cea teoreticăPT, deoarece trebuie să acopere următoarele pierderi: prin frecarea în lagăre, prin frecarealichidului cu piesele în mi care ale pompei, prin frecarea lichidului în mi care cu păr ile fixe aleș ș ț pompei. Raportul între puterea teoretică i cea efectivă aplicată la arbore se nume teș ș

randament mecanic :

η= PT/P.

Randamentul global al pompei este:

η = ΔpQ / P



Activitatea de înv are 11.1 Parametri tehnico – func ionali ai echipamentelorăţ ț

hidraulice

Obiectivul/obiective vizate:


4. să identifica i parametri tehnico – func ionali ai echipamentelor hidrauliceț ț

5. să descrie i ace ti parametriț ș

Durata:




Tipul activităţii: Cubul

Sarcina de lucru:

Pe baza cunoştinţelor teoretice dobândite, veţi preciza, pentru fiecare parametru tehnico – func ional al echipamentelor hidraulice influen ele pe care le are asupra acestor ț ț echipamente.

Sugestii:

1. activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru;

2. profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii;

3. se împarte colectivul în grupe de câte 6 elevi;

4. se alege un lider care să controleze derularea acţiunii;

5. se împart activităţile între membri grupului: fiecare elev din grup primeşte o foaie dehârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului, deci un parametrutehnico – func ional;ț

6. pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume definireaacestor parametri precum i influen a lor asupra echipamentelor hidraulice:ș ț

1. ,,faţa” - 1 = presiunea maximă

2. ,,faţa” - 2 = debitul

3. ,,faţa” - 3 = diametrul nominal

4. ,,faţa” - 4 = temperatura

5. ,,faţa” - 5 = puritatea

6. ,,faţa” - 6 = puterea; randamentul global

7. liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii;



8. după rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul;

9. se compară rezultatele obţinute de fiecare echipă.

Evaluare:

Punctajul se acordă în funcţie de exactitatea informaţiilor obţinute.



Tema 12. Schema de principiu a ac ion rii hidrauliceț ă

Fi a de documentare 12. Schema de principiu a ac ion rii hidrauliceș ț ă

Elementele de acţionare hidraulică folosesc ca agent motor lichide sub presiune, deobicei uleiuri minerale şi sunt utilizate când sunt necesare forţe şi viteze mari.

Simboluri i semne conven ionaleș ț

Simbolurile hidraulice trebuie să ofere informaţii privind: funcţia (funcţiile) aparatului,notarea conexiunilor, tipul comenzii, parametrii admisibili ai agentului de comandă şi de lucru.

Tabel cu simboluri i semne conven ionaleș ț

Denumireaelementului

Rela ii de finc ionareț ț Semn conven ionalț

Pompe 1. Cu debit constant

2. Cu debit reglabil i dubluș

a b

Motoare hidraulice a) Cu tura ie constantăț

b) Cu tura ie reglabilăț

c) Oscilante

d) Liniare cu piston

a b c

d

Distribuitoarehidraulice

a) Cu două pozi ii i patruț ș orificii comandate manual

b) Cu două pozi ii i patruț ș

orificii comandate cuelectomagne iț

c) Cu trei pozi ii i patruț ș orificii comandate hidraulic

a) b)

c)

Supape 1. De presiune

2. De sens

a b

Rezisten e hidrauliceț 1. Fixe

a b



(drosele) 2. Reglabile

Conducte a) Principale

b) Secundare

c) Auxiliare

d) Intersec ie cu racordareț

a

b d

c

Filtru de ulei Cu filtrare mecanică

Rezervor de ulei

Manometru

Notarea aparatelor hidraulice în circuite

Notarea elementelor în circuite utilizând cifre se poate face utilizând următoareaconvenţie: toate elementele care concură la funcţionarea unui element de execuţie care

aparţin aceleiaşi grupe poartă un număr.Separat de acest număr printr-un punct, urmează numărul de ordine al aparatului la

care se face referire.

Clasificarea grupelor:

0 - toate elementele ce aparţin alimentării cu energie;

1, 2, 3,…. - notarea lanţurilor de comandă (a grupelor) pentrufiecare element de execuţie din schemă.

Semnificaţia cifrei care urmează punctului:

0 - element de execuţie;

1 - elemente de comandă finală;

2, .4, (numere pare) - toate elementele care influenţează cursa de avans aelementului de execuţie;

3, .5, (numere impare) - toate elementele care influenţează cursa de revenire aelementului de execuţie;

01, .02,…. - elementele de reglare aflate între elementele deexecuţie şi cele de comandă finală.



Notarea aparatelor în circuite utilizând litere:

Acest mod de notare nu asociază aparatele unei grupe ce poartă numărul elementuluide execuţie acţionat, ci alocă respectivului element de execuţie elemente de semnalizare pecare acesta le acţionează:

A, B, C,….. elemente de execuţie;

a0, b0, c0,….. elemente de semnalizare acţionate de cilindrii A, B, C la capăt decursă pe retragere;

a1, b1, c1,….. elemente de semnalizare acţionate de cilindrii A, B, C la capăt decursă pe avans.

Elementele de legătură asigură curgerea lichidului între aparatele, ma inile hidrauliceș din instalaţie şi pot fi:

1. conducte metalice rigide, din eavă trasă (rugozitate interioară mică) din o el, alamă sauț ț cupru; au rigiditate mare, sunt ieftine, i se folosesc pentru transmiterea lichidului laș distantă, între elemente fixe.

2. conducte flexibile (furtunuri) din cauciuc sau mase plastice, cu unul sau maimulte straturi de inser ie, textilă sau metalică, în func ie de presiune, folositeț ț pentru legături la distan e mici între elemente mobile.ț

Elementele de racordare asigură racordarea elementelor de legatura intre ele si aacestora cu aparatele hidraulice.

Se folosesc în următoarele scopuri:

1. pentru racordarea conductelor rigide: nipluri, reduc ii, coturi, teuriț , etc;

2. pentru racordarea conductelor flexibile; racorduri cu schimbare rapidă (pentru standurilede probă).

Ciclograma de mi careș

Pentru realizarea unor funcţii de lucru în cadrul unor instalaţii, se utilizează în multeaplicaţii, elemente de lucru de tipul motoarelor hidraulice liniare, acţionarea hidraulicăprezentând multiple avantaje.

Modul de alegere a motoarelor de lucru ţine cont de forţele pe care trebuie să ledezvolte, dar şi de vitezele pe care trebuie să le realizeze.

Ordinea de intrare în funcţiune a motoarelor este dictată de cerinţele instalaţieitehnologice din care acestea fac parte. Pentru evidenţierea modului de lucru fiecare motor estenotat cu o literă mare urmată de cifrele 1 sau 0, după cum motorul este în poziţia avansată sauretrasă. Astfel, vom putea avea un ciclu de funcţionare a unei instalaţii cu două motoare liniare,de forma A1B1A0B0 sau A1A0B1B0, sau A1B1A0B0 (motorul A şi B se retrag simultan) etc.



Pentru a se asigura funcţionarea instalaţiei tehnologice, este absolut necesar ca fiecaremotor să intre în funcţiune doar după ce motorul sau secvenţa precedentă a fost realizată.Nerealizarea unei secvenţe a ciclului de funcţionare atrage după sine oprirea instalaţiei. Deaceea, pentru a se putea asigura o funcţionare sigură, fiecare poziţie a motoarelor de lucru va ficonfirmată de un senzor. Senzorul se montează la fiecare capăt al cursei motorului liniar şi prinacţionarea lui de către o camă montată pe elementul mobil transportat de motor, va închide un

circuit electric care va confirma de fapt poziţia respectivă a motorului şi va iniţia efectuareasecvenţei următoare.

Pentru o mai bună înţelegere a ciclului de lucru a motoarelor se va realiza şi ciclogramade funcţionare a instalaţiei (fig.1). Aceasta este o reprezentare grafică a ciclului de lucru ainstalaţiei, fiecare motor liniar va putea ocupa una din cele două stări 0 sau 1, adică retras sauavansat, lucru ce se va marca grafic prin linii. Pentru exemplificare, în figura 1 sunt prezentateciclogramele pentru două cicluri de lucru.

Fig.1. Ciclograma

Pentru realizarea unei secvenţe de funcţionare a unui motor hidraulic liniar, se folosesccomenzile elctrohidraulice. Astfel, pentru motorul liniar cu simplu efect se utilizează distribuitorulmonostabil (cu poziţie preferenţială) 3/2 iar pentru motorul liniar cu dublu efect, distribuitorulbistabil (cu poziţie memorată) 4/2 sau 5/2. Comanda distribuitoarelor se face pe caleelectromagnetică, prin solenoizi alimentaţi la 24 V c.c. Unii producători de echipamentehidraulice realizează distribuitoare alimentate la 24 V c.a sau chiar la 110 V c.a.

a b c

Fig.2. Comanda motoarelor liniare

a - motor cu simplă acţiune şi distribuitor 3/2;



b - motor cu dublă acţiune şi distribuitor 5/2 monostabil;

c - motor cu dublă acţiune şi distribuitor bistabil.

Motorul cu simplă acţiune se va alimenta printr-un distribuitor 3/2 normal închis (fig.2.a).

Prin alimentarea solenoidului distribuitorului acesta va trece pe poziţia deschis, permiţândfluidului de la reţea să alimenteze partea stângă a pistonului motorului hidraulic ceea ce vaconduce la realizarea mişcării de avans a pistonului. La întreruperea alimentării cu curentelectric a solenoidului, distribuitorul va revenii pe poziţia iniţială, arcul readucând motorul înpoziţia retras.

În mod similar se întâmplă lucrurile şi cu motorul cu dublă acţiune (fig.2.b) cu deosebireacă readucerea motorului în poziţia retras este realizată de alimentarea cu fluid a camerei dindreapta pistonului.

Motorul cu dublă acţiune din figura 2.c este alimentat printr-un distribuitor cu memorie

(bistabil) ceea ce face ca readucerea motorului la poziţia iniţială să se facă doar prin oprireaalimentării solenoidului din stânga şi alimentarea solenoidului din dreapta distribuitorului.



Activitatea de înv are 12.1 Simboluri i semne conven ionale. Conexiuniăț ș ț



3. identificaţi simbolurile i semnele conven ionale specifice echipamentelor hidraulice;ș ț

4. pute i realiza conexiuni între diferitele echipamente hidraulice;ț

5. să realizaţi notarea unor echipamente în elaborarea unei schema hidraulice.

Timp de lucru o săptămână



Durata:

Tipul activităţii: Rezumare

Sarcina de lucru:

Întocmiţi într-o perioadă de o săptămână un referat, utilizând surse de documentareconcrete ( internet, reviste de specialitate, cărţi tehnice, pliante, cataloage ale firmelor producătoare) în care să prezentaţi modalită ile de conectare între diferite echipamenteț hidraulice, simbolurile acestor aparate, precum i modul de notare a acestora în cadrul uneiș scheme de func ionare.ț

Sugestii:

1. Elevii se pot organiza în grupe mici (2 - 3) elevi sau pot lucra individual

2. Se poate consulta fi a de documentare 12ș

Evaluare:

Se consideră lucrare realizată dacă elevul realizează un eseu în care să existe o corelarecorespunzătoare între cerin ele din sarcina de lucru.ț



Activitatea de înv are 12.2 Realizarea ciclogramei de mi careăț ș



3. reprezenta i grafic o ciclogramă;ț

4. explica i modul de construc ie a ciclogramei.ț ț

Durata:


Sarcina de lucru:

Se consideră două motoare liniare notate A şi B care vor funcţiona în ordinea A1 B1 A0B0:




1. Reprezenta i grafic ciclograma pentru cele două motoare;ț

2. Explicarea ciclogramei.

Sugestii:



Evaluare:


Tema 13. Func ionarea SRA cu elemente de execu ie hidrauliceț ț

Fi a de documentare 13. Succesiunea fazelor procesului automatizatș

Prin sistem automat de ac ionare hidraulicăț (sau sistem hidraulic de reglareautomată) se în elege prin urmare orice dispozitiv sau instala ie care realizează pe caleț ț hidraulică i în mod automat o dependen ă func ională între mărimea de ie ire (parametruș ț ț ș controlat: deplasarea, presiunea, debitul etc.) i mărimea de intrareș (programatoare sauperturbatoare).

Caracteristicile statice principale ale elementelor de acţionare hidraulice suntcaracterizate de viteză şi de forţă care determină viteza de ieşire şi forţa dezvoltată de motorul

de execuţie în funcţie de elementul de comandă. Folosind presiuni înalte se pot comanda EEpână la 200m, fără pierderi importante de presiune. Deosebit de eficientă este hidraulica atunci



când trebuie acţionate, în acelaşi timp, mai multe EE (de exemplu: macazurile folosite întransporturi etc.).

În instalaţiile de automatizare se folosesc, în majoritatea cazurilor, motoare hidraulice cupiston, care pot fi cu: mişcare liniară i mişcare de rotaţie.ș

Marea diversitate a sistemelor hidraulice de reglare automată – pentru controlul automatal celor mai diferite mărimi fizice: viteze, for e, temperaturi, tura ii, nivele etc. dar mai alesț ț deplasări – nu împiedică totu i formarea unei concep ii unice de clasificare i tratare, bazată peș ț ș identitatea de structură a tuturor acestor sisteme (fig. 1).

Fig.1. Sistem hidraulic de reglare automată

Mecanismul ac ionat M – asupra căruia se exercită mărimea de intrare perturbatoareț p – prime te semnalul de ie ireș ș z de la un organ hidraulic de execu ie E, care transmite totodatăț

i un semnal de reac ieș ț r la comparatorul C. Acesta compară starea execu iei (ț r ) cu stareamărimii de intrare de comandă (programatoare) i , eroarea a dintre acestea (a = i - r) fiindaplicată asupra distribu iei D (o servovalvă sau o valvă propor ională). Scoaterea din pozi iaț ț ț neutră a plunjerului servovalvei, sub ac iunea eroriiț a, permite sursei hidraulice S să alimentezeorganul de execu ie E, care modifică starea mecanismului ac ionat până în momentul în careț ț mărimea z corespunde mărimii i , respectiv a = i – r = 0.

Elementele cele mai caracteristice care dirijează clasificarea sistemelor hidraulice dereglare automată:

1. Variabila de intrare. În cazul în care intrarea de comandă i variază după unprogram stabilit, iar intrarea perturbatoare i are o varia ie mai degrabă întâmplătoare,ț sistemul hidraulic de reglare automată este numit, conven ional, progamator automatț . În opozi ie cu acesta, sistemul la careț i reprezintă o valoare fixă, de referin ă, iar ț pentru p se preliminează varia ii pe care sistemul trebuie să le înlăture în vedereaț men inerii permanente a unei ie iri z constante – la nivelul prescris deț ș i – sistemul



hidraulic de reglare automată este numit, de asemenea conven ional, regulator ț automat.

2. Variabila de ie ireș . În func ie de natura parametrului reglat, pot fi întâlniteț programatoare sau regulatoare de viteză, moment, deplasare, putere, temperatură etc.

3. Variabila de reac ieț . În cazul în care variabila r se manifestă local, sistemulhidraulic de reglare automată este, de fapt un amplificator hidraulic. Invers, dacăvariabila r este prelevată de la nivelul mecanismului ac ionat, sistemul hidraulic deț reglare automată devine un servosistem bazat pe folosirea unei servovalve, carereglează automat pozi ia mecanismului ac ionat, sau prin folosirea unei servopompeț ț care reglează automat viteza mecanismului ac ionat.ț

4. Natura variabilelor de intrare – reac ie. Sub acest aspect, sistemele hidrauliceț de reglare automată pot fi mecanice (i iș r sunt mărimi mecanice sau manuale), electrice(i iș r sunt mărimi electrice) sau electromecanice (i mărime electrică iș r mărimemecanică, sau invers).



Activitatea de înv are 13.1ăț Fazele procesului automatizat cu elemente de execu ieț

hidraulice



5. să identificaţi elementele ce intră în componen a unui SRA;ț

6. să precizaţi legătura dintre aceste elemente;

7. să explicaţi func ionarea unei instala ii după o anumită schemă.ț ț

Durata:

Tipul activităţii: Proiect

Timp de lucru: 2 săptămâni



Sarcina de lucru:

Pe baza schemei generale de func ionare a unui sistem de reglare automată cu element deț execu ie hidraulic, să se realizeze o schemă de reglare automată a unei instala ii dintr-unț ț domeniu economic care are în componen ă elementul de execu ie cu ac ionare hidraulică.ț ț ț

Schema de reglare automată cu ac ionare hidraulicăț

Proiectul v-a con ine următoarele:ț

1. Schema de principiu a instala iei respectiveț ;

2. Prezentarea fiecărui element component al instala ieiț ;

3. Explicarea modului de funcţionare a instala ieiț ;

4. Explicarea necesită ii automatizării instala iei pentru domeniul respectiv.ț ț

Sugestii:

5. Folosiţi internetul, reviste de specialitate şi cărţi tehnice pentru a completa cunoştinţeledobândite la orele de curs;

6. Elevii vor lucra individual, iar rezultatele se vor prezenta întregii clase;

7. Consulta i fi a de documentare 13.ț ș



Evaluare:

Fiecare proiect se va prezenta şi evalua în faţa clasei.



III. Glosar

automatizare

introducerea unor dispozitive şi legături cu scopul de a realiza

operaţiile de comandă şi reglare automată a procesului.

cilindru

piesă cilindrică componentă a unor maşini, care se poate roti în jurul propriei sale axe; organ de maşină tubular în interiorul căruia se deplasează un piston (la motoare cu ardere internă, la maşini, lacompresoare etc.).

Cilindru central = partea centrală a rădăcinilor şi tulpinilor plantelor vasculare

comandă

ansamblul de operaţii ce se efectuează în circuit deschis şi care au

ca efect stabilirea unei dependenţe după o lege prestabilită, pentruvaloarea unei mărimi dintr-un proces în raport cu mărimiindependente de acesta.

comandă cu program se realizează conform unui program

comandă secvenţială

se realizează după un program secvenţial ce fixează apriorisuccesiunea acţiunilor asupra unui sistem, unele acţiuni depind deexecutarea acţiunilor precedente sau de îndeplinirea în prealabil aunor condiţii

comandă automată

comanda se realizează numai prin dispozitive prevăzute în acest

scop

comandă manuală omul intervine asupra elementului de execuţie

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/unor.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/care.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/poate.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/roti.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/jurul.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/propriei.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/sale.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/organ.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/tubular.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/interiorul.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/caruia.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/piston.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/motoare.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/ardere.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/compresoare.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Cilindru.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/central.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/partea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/tulpinilor.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/plantelor.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/unor.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/poate.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/roti.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/jurul.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/propriei.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/sale.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/tubular.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/caruia.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/piston.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/motoare.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/ardere.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/compresoare.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Cilindru.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/central.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/partea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/tulpinilor.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/plantelor.htm



control operaţie de măsurare, verificare prin comparare, analiză.

densitate

mărime fizică definită prin raportul dintre masa şi volumul unui corp;masă specifică.

Densitate relativă = raportul dintre densitatea unei substanţe şidensitatea apei.

metodă digitală metodă de afişare a datelor sub formă numerică

dispozitiv deautomatizare

ansamblul de aparate şi legături care se conectează cu procesul înscopul realizării operaţiilor de comandă şi de reglare dorite.

element al sistemuluiautomat

parte a sistemului automat care formează o unitate constructivă şirealizează una sau mai multe din funcţiunile sistemului automat;

eroarediferenţa dintre rezultatul unei măsurări şi valoarea mărimiimăsurate

mărimi mecanice măsoară caracteristicile mecanice cu ajutorul aparatelor de măsură

membrană element elastic folosit în construcţia aparatelor de măsură

preciziecaracteristică a aparatului de măsură în funcţie de care se alegeaparatul şi se evaluează calitatea măsurării

procesansamblul transformărilor, caracterizat prin una sau mai multemărimi măsurabile, pentru care se realizează o automatizare.

reglare

(automată – manuală) ansamblul de operaţii care au drept scop, cape baza comparaţiei valorii măsurate a unei mărimi din proces cu o

valoare prestabilită să acţioneze asupra procesului astfel cămărimea reglată să fie adusă sau menţinută la valoarea prescrisăprin stabilirea unei dependenţe după o lege prestabilită pentruvaloarea unei mărimi dintr-un proces în raport cu mărimiindependente sau dependente de proces ;

reducerea influenţei mărimilor perturbatoare asupra mărimilor dinproces

regulator

regulează, sistematizează, stabileşte regularitatea unei mişcări saua unei funcţii; care îndrumează sau conduce.

Aparat sau instalaţie care efectuează un proces de reglare

semnal mărime fizică utilizată pentru transmiterea unei informaţii

semnalizareansamblul de operaţii care au ca efect declanşarea unor semnalede alarmă (optică, acustică) pentru a atrage atenţia asupra apariţieiunor situaţii normale - anormale în funcţionarea procesului.

sensibilitatecaracteristica unui element care exprimă raportul dintre variaţiamărimii de ieşire şi variaţia mărimii de intrare care o produce, dupăce regimul staţionar a fost atins

senzor dispozitiv (ultrasensibil) care sesizează un anumit fenomen

siguranţa în funcţionare calitatea unui element de a funcţiona cu o probabilitate prestabilită

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/prin.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/raportul.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/dintre.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/masa.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/volumul.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/unui.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Densitate.htm



http://www.dex-online-ro.ro/cautari/densitatea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/unei.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/regularitatea.htm




http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Aparat.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/proces.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Dispozitiv.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/anumit.htm




http://www.dex-online-ro.ro/cautari/masa.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/volumul.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Densitate.htm






http://www.dex-online-ro.ro/cautari/regularitatea.htm




http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Aparat.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/proces.htm



http://www.dex-online-ro.ro/cautari/anumit.htm



un interval de timp determinat, fără să se depăşească valoriletolerate

sistem automat ansamblul cuprinzând procesul şi dispozitivul de automatizare.

supapă

organ de maşină montat în dreptul unui orificiu şi folosit pentru întreruperea sau restabilirea circuitului unui fluid care trece prin

acest orificiu.

Supapă electrică = redresor.

Valvă care se foloseşte ca organ de închidere a unei supape

traductor parte a unui ansamblu de măsurare care care are rolul de atransforma informaţia de măsurare într-o mărime fizică prelucrabilă

ventil

dispozitiv pentru evacuarea parţială a gazului din interiorul aerostatelor sau al dirijabilelor

GLOSARUL – poate fi completat pe măsura parcurgerii modulului şi ar fi indicatca, fiecare elev să aibă în portofoliu o listă cu cuvintele cheie propriei discipline de specialitate.

O parte dintre termenii specifici domeniului automatizărilor sunt definiţi în cuprinsulfişelor de documentare, urmând ca profesorul şi elevii să-i descopere şi să-i adauge prezentului

glosar.

IV. Bibliografie

1. Anton, V. .a. (1978).ș Hidraulică i ma ini unelte.ș ș Bucure ti: Editura Didactică iș ș Pedagogică

2. Cuco , C. (2002).ș Pedagogie. Ia i: Editura Poliromș

3. Dobrescu, T. (1998). Bazele Cinematicii Robo ilor Industriali ț . Bucure ti: Ed. Brenș

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Organ.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/montat.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/dreptul.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/orificiu.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/folosit.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/pentru.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/restabilirea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/circuitului.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/fluid.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/trece.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/acest.htm




http://www.dex-online-ro.ro/cautari/supape.htm



http://www.dex-online-ro.ro/cautari/evacuarea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/gazului.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/aerostatelor.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/Organ.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/montat.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/dreptul.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/orificiu.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/folosit.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/restabilirea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/circuitului.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/fluid.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/trece.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/acest.htm




http://www.dex-online-ro.ro/cautari/supape.htm



http://www.dex-online-ro.ro/cautari/evacuarea.htm

http://www.dex-online-ro.ro/cautari/gazului.htm


http://www.dex-online-ro.ro/cautari/aerostatelor.htm



4. Dobrescu, T. (2003). Încercarea şi Recepţia Roboţilor Industriali . Bucure ti: Ed. Brenș

5. Dorin, Al. Dobrescu, T. Bucuresteanu, A. (2007). Acţionarea Hidraulică a Roboţilor Industriali . Bucure ti:ș Ed. Bren

6. Dorin, Al. Dobrescu, T. (2002). Acţionarea Pneumatică a Roboţilor . Bucure ti: Ed.ș Bren

7. Dorin, Al. Bendic, V. Dobrescu, T. (2002). Roboţi Industriali în ConstrucţieModulară. Bucure ti: Ed. Brenș

8. Dumitrache, I. .a. (1982).ș Automatizări şi echipamente electronice. Bucure ti:ș Editura Didactică i Pedagogicăș

9. Dumitrache, I. (1980). Tehnica reglării automate. Bucureşti: Editura Didactică iș

Pedagogică

10. Dumitrache, I. .a. (1993).ș Automatizări electronice. Bucureşti: Editura Didacticăi Pedagogicăș

11. Enciu, G. (2008). Sisteme de Alimentare - Transport – Transfer . Bucure ti: UPBș

12. Gârlaşu, t. ş.a. (1982).Ș Electronică şi automatizări industriale. Bucure ti: Edituraș Didactică şi Pedagogică

13. Hilohi, S. ş.a. (2004). Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sistemede reglare automată. Bucure ti: Editura Didactică şi Pedagogicăș

14. Ionescu, C. (1982). Automatizări . Bucureşti: Editura Didactică i Pedagogicăș

15. Jurcău, N. (2004) Pedagogie. Cluj-Napoca: Editura U.T.Pres

16. Ivan, M. .a. (1980).ș Ma ini unelte i control dimensional ș ș . Bucure ti: Editura Didactică iș ș Pedagogică

17. Lazea, Gh. (1982). Echipamente de automatizare pneumatice şi hidraulice –îndumator de laborator . Cluj – Napoca: Lito IPCN

18. Mareş, Fl. ş.a. (2002). Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme dereglare automată. Bucure ti: Editura Economică - Preuniversitriaș

19. Mazilu, I. .a. (1982).ș Sisteme hidraulice automate. Bucure ti: Editura Academieiș Republicii Socialiste România



20. Marinoiu, V. (1980). Robinete de reglare. Bucureşti: Editura Didactică iș Pedagogică

21. Ni u, C. .a. (1983).ț ș Echipamente electrice şi electronice de automatizare.Bucureşti: Editura Didactică i Pedagogicăș

22. Nicolescu, A. (2008). Implementarea Robotilor Industriali în Sistemele de Producţie .Bucure ti: UPBș

23. Popescu, t. .a. (1977).Ș ș Ac ionări i automatizări ț ș . Bucure ti: Editura Didactică iș ș Pedagogică

24. Tertisco, M. .a. (1992).ș Automatizari industriale continue. Bucure ti:ș EdituraDidactică şi Pedagogică

*** La www.resurse.org/capitol1.html. 24.04.2009

La www.unsite.ro/pag.html, 23.04.2009

http://www.resurse.org/capitol1.html

http://www.unsite.ro/pag.html

http://www.resurse.org/capitol1.html

http://www.unsite.ro/pag.html

08_Sisteme de Reglare Automata III

Documents

Transcript of 08_Sisteme de Reglare Automata III