TDS

Feminismul

Feminismul

• Varietatea formelor de teoretizare• Alison Jaggar: liantul care uneşte diferitele

curente ale gîndirii feministe este aspiraţia comună spre eliminarea subordonării femeilor (Feminist Political and Human Nature)

• Viziunea tradiţională asupra inegalităţii genurilor şi consecinţele sale (societatea organizată pe principii masculine)

Feminismul

• Sexismul caracteristică a democraţiilor liberale

• Argumente feministe:

• 1. neutralitatea genului (gender neutral)

• 2. spaţiul public/privat

• 3. solicitudinea (caring) ca valoare.

Neutralitatea genului

• Ipoteza inferiorităţii naturale a femeilor (inapte pt. activităţi economice şi politice)

• Apariţia legislaţiei antidiscriminatorii (femeile capabile de autodeterminare şi au simţul dreptăţii, deci au acces la sfera publică)

• Menţinerea inegalităţilor – feminizarea slujbelor prost plătite, violenţa domestică, agresiunea sexuală

Neutralitatea genului

• Catherine Mackinnon: egalitatea în faţa legii s-a dovedit a fi ineficientă pt. a satisface nevoile femeilor şi a le procura cc societatea le refuză sub pretextul condiţiei lor biologice: posibilitatea de a duce o viaţă activă, demnă, în condiţii de securitate fizică (Feminism Unmodified: Discourses on Life and Law)

Neutralitatea genului

• Mackinnon: este discriminatoriu orice tratament inegal ce nu poate fi justificat cu referire la o diferenţă de gen pertinentă

• Legislaţia împotriva discriminării de gen urmează modelul celei împotriva discriminării rasiale (colour-blind society & sex-blind society)

• Probleme: finanţarea concediilor de maternitate, organizarea activităţilor sportive

Neutralitatea genului

• Absurditatea ideii de egalitate• Soluţie: admiterea unui criteriu al diferenţei care

acceptă existenţa situaţiilor de tratament diferenţiat legitim

• C.D. pp. accesul fem. la toate rolurile sociale, pe baza regulilor de neutralitate a genului

• Problema: rolurile sociale sunt definite de bărbaţi (Mackinnon vezi cerinţe de angajare)

Neutralitatea genului

• Incompatibilitatea dintre educaţia copiilor şi munca salariată (poziţiile sociale cele mai apreciate sunt monopolizate de bărbaţi), consecinţa: dependenţa economică a femeii

• Cz.: neutralitatea genului = femeile nu sunt împiedicate, în mod arbitrar, să urmărească obiective dezirabile, dar societatea este fundamentată pe principii şi valori masculine

Neutralitatea genului

• Sistemul cultural: masculinitatea asociată cu resursele materiale, feminitatea definită în termeni de maternitate şi servicii domestice şi sexuale furnizate bărbaţilor

• Subordonarea femeii nu se traduce în termeni de diferenţiere iraţională în funcţie de sex, ci în termeni de dominaţie

• Consecinţă: soluţia problemei rezidă în modul de distribuire al puterii şi nu în absenţa discriminării

Neutralitatea genului

• Egalitatea – oportunitatea de a crea roluri definite de către femei, sau roluri androgine

• Elisabeth Gross: dacă femeile şi-ar putea redefini rolurile sociale şi-ar descrie obiectivele în termeni de autonomie şi nu de egalitate, lupta pt. egalitate implică acceptarea criteriilor dominante şi conformitatea la exigenţele acestora. Lupta pt. autonomie în schimb, implică dreptul de a refuza aceste criterii şi de a crea altele noi. (What is Feminist Theory)

Spaţiul public/privat

• Distribuţia inegală a muncii domestice; responsabilităţi familiale/resp. profesionale

• Dreptatea şi spaţiul privat • John Stuart Mill: o femeie care se mărită

acceptă o slujbă full-time, asemenea unui bărbat care îşi asumă o profesie

• Justificarea lipsei de acces în spaţiul public: latura afectivă şi emoţională a femeii “pericol pt. arena publică întrucît ar putea sacrifica interesele publice pt. preferinţe personale” (Mendus)

Solicitudinea

• Mary Wollstonecraft: latura emoţională a femeilor nu face decît să reflecte faptul că li s-a refuzat posibilitatea de a-şi dezvolta capacităţile raţionale

• Distincţia moralitate masculină/feminină – mit cultural

• Etica solicitudinii – spaţiul privat

• Etica justiţiei – spaţiul public