05

5/16/2018 05 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/055572002449795991699edf0b 1/9

05.18.03 – Programa examenului de doctorat

Recomandări metodice generale

Obiectul studierii tehnologiei păstrării şi prelucrării produselor vegetale în cadrul învăţămîntului post universitar de doctorat constă în acumularea cunoştinţelor şi abilităţilor perfecte în ridicarea

eficienţei şi duratei de consum a produselor vegetale. Realizarea acestui obiectiv are loc pe bazacunoştinţelor fundamentale în biologie, fiziologie, biochimie, pomicultură, viticultură,legumicultură, fitotehnie, profesionalism superior în elaborarea şi aplicarea tehnologiilor moderne de păstrare, prelucrare şi comercializare a produselor vegetale. Conţinutul cursului

ItroducereImportanţa tehnologiei păstrării şi prelucrării produselor vegetale, ca ramură a agriculturii şialimentaţiei. Legătura ei cu alte ştiinţe şi ramuri a economiei naţionale.

Importanţa economică şi socială a tehnologiei păstrării şi prelucrării produselor vegetale. Locul

acestei disciplini în complexul agroindustrial din Republica Moldova. Valoarea alimentară şiterapeutică a produselor vegetale.

Etapele principale în istoria dezvoltării tehnologiei păstrării şi prelucrării produselor vegetale,starea actuală, tendinţele generale pe plan mondial şi în Republica Moldova. Dezvoltarea bazeitehnico-ştiinţifice a sectorului de valorificarea produselor vegetale din Moldova.

Aportul savanţilor în dezvoltarea tehnologiei păstrării şi prelucrării produselor vegetale pe planmondial şi în Republica Moldova. Realizări şi perspective în direcţiile principaleale progresuluitehnico-ştiinţific din tehnologia păstrării şi prelucrării produselor vegetale.

Partea 1 ( generală ) Valoarea alimentară şi compoziţia chimică a produselor vegetale. Valoarea alimentară, furajeră a produselor vegetale şi însemnătatea lor pentru diferite ramuri ale industriei prelucrătoare.

Compoziţia chimică a produselor vegetale. Componentele chimice ale produselor vegetale :anorganice şi organice.

Cuvintele – cheie : boabe, seminţe, fructe, legume, struguri, flori, făină, crupe, păstrare,prelucrare.Apa şi rolul ei. Însemnătatea apei în ciclul de dezvoltare şi reproducere a plantelor. Însemnătatea apei în

procesele fiziologice : respiraţie, transpiraţie, ş.a. Conţinutul de apă în produsele horticole şifitotehnice. Formele de existenţă a apei în produsele vegetale. Însemnătatea apei în timpulcondiţionării produselor fitotehnice; în timpul păstrării şi prelucrării produselor vegetale.Însemnătatea umidităţii de echilibru între umiditatea relativă a aerului şi umiditatea produselor vegetale.Substanţe minerale. Conţinutul de substanţe minerale în produsele vegetale. Clasificarea substanţelor minerale în

produsele vegetale după cantitatea lor : macro, micro şi ultramicroelemente. Importanţa : macro,microelementelor. Însemnătatea substanţelor minerale pentru organismul uman.Componentele substanţelor organice. Substanţele uscate.

Clasificarea substanţelor uscate în produsele vegetale : solubilă, insolubilă. Clasificareasubstanţelor uscate solubile şi insolubile. Rolul tehnologic a substanţelor uscate în t impul

păstrării şi prelucrării produselor vegetale. Valoarea alimentară a produselor vegetale în



comparaţie cu produsele animaliere. Normele fiziologice de întrebuinţarea a produselor vegetalea unui om pe an.Glucidele şi substanţele înrudite. Necesarul de glucide pentru organismul uman pe zi. Clasificarea glucidelor după formula brută :monozaharidele, dizaharidele, polizaharidele. Rolul glucidelor în produsele vegetale. Dinamicaglucidelor în faza de maturitate a produselor vegetale. Rolul glucozei, fructozei, zaharozei,

maltozei în produsele vegetale.

Principalele polizaharide în produsele vegetale. Amidonul, însuşirile fizice şi chimice.Însemnătatea amidonului. Dinamica amidonului pe parcursul păstrării în produsele vegetale.Conţinutul de amidon în diferite specii agricole. Celuloza în produsele vegetale. Rolul fiziological celulozei. Conţinutul celulozei în produsele vegetale. Necesitatea consumului zilnic a unui omîn celuloză. Hemiceluloza.

Substanţele pectice. Clasificarea substanţelor pectice. Însemnătatea substanţelor pectice lamanipularea, transportarea şi păstrarea produselor horticole. Însemnătatea tehnologică asubstanţelor pectice. Caracteristica protopectinei, pectinei şi acizilor pectici. Însemnătatea

curativă a substanţelor pectice din fructe şi legume.

Acizii organici. Importanţa tehnologică şi organoleptică a acizilor organici. Formele de aciditate în produselevegetale : totală ( titrabilă ), activă (pH ) şi aciditatea volatilă. Caracteristica celor mai importanţiacizi organici în produsele vegetale.Substanţele fenolice şi antibiotice. Însemnătatea substanţelor fenolice în produsele vegetale. Clasificarea taninurilor naturale.Însemnătatea substanţelor au caracter antibiotic în produsele horticole. Fitoncidele şifitoalexinele în legume.Substanţele azotate.

Însemnătatea substanţelor azotate în produsele vegetale. Clasificarea substanţelor azotate.Aminoacizii esenţiali. Clasificarea proteinelor : albumine, globuline, prolamine, gluteline.Proteidele produselor vegetale. Însemnătatea glutenului în produsele de grâu. Substanţele azotateneproteice. Însemnătatea tehnologică a substanţelor proteice în produsele vegetale prelucrate.

Norma fiziologică a proteinelor pe zi. Lipidele. Însemnătatea lipidelor în alimentaţia omului. Necesitatea zilnică a organismului uman în lipide.Principalii acizi graşi care intră în componenţa lipidelor. Proprietăţile fizice şi chimice. Indicii decalitate a lipidelor.Vitaminele. Însemnătatea vitaminelor din produsele vegetale. Clasificarea vitaminelor după condiţiile de

solubilitate. Caracteristica vitaminei A şi C. Produsele vetale bogate în aceste vitamine. Necesitatea zilnică a organismului uman în vitamina A şi C. Procesele biologice ce au loc în produsele horticole puse la păstrare. Procesul de respiraţie a produselor horticole. Respiraţia fructelor şi legumelor. Schema transformărilor substanţelor organice în procesul derespiraţie. Intensitatea de respiraţie a fructelor şi legumelor . Clasificarea produselor horticoledupă modul de maturare în : produse climaterice şi neclimaterice. Factorii care influienţează laintensitatea procesului de respiraţie. Procesul de transpiraţie a produselor horticole. Transpiraţia produselor horticole. Factorii care influienţează la intensitatea procesului de

trans piraţie. Maturarea şi supramaturarea produselor horticole. Maturarea produselor horticole. Factorii care influienţează la maturarea produselor horticole.



Aprecierea gradului de maturitate a produselor horticole. Supraamturarea produselor horticole.Maturarea artificială a produselor horticole. Clasificarea ştiinţifică a produselor generale de conservare. Verigile tehnologice ale procesului de valorificare a produselor horticole. Recoltarea produselor horticole. Stabilirea momentului optim de recoltare. Organizarea recoltării. Tehnologia de recoltare.

Dotarea tehnico-materială necesară pentru recoltarea şi valorificarea producţiei horticole. Condiţionarea produselor horticole. Descărcarea, curăţirea, scuturarea de pămînt, spălarea,zvîntarea, ştergerea, perierea, fasonarea, cizelarea, sortarea, presortarea, sortarea calitativă,calibrarea, tratarea chimică, ceruirea, controlul calitativ al produselor vegetale controlate. Ambalarea produselor horticole. Metodele de ambalare. Tehnica generală a ambalări. Ambalajele folosite la valorificareafructelor, legumelor, strugurilor. Materialele de confecţionare a ambalajelor şi materialeleauxiliare folosite la ambalare.Transportarea şi manipularea produselor horticole. Organizarea operaţiilor de manipulare şi tr asport. Manipularea produselor horticole din cîmp.Cerinţele către produsele horticole în timpul transportării. Mijloacele de transport folosite pentru

transportarea produselor horticole. Transportul produselor horticole la diferite distanţe. Depozitarea produselor horticole. Clasificarea depozitelor. Caracteristicile generale ale depozitelor. Depozite simple. Depozite cuventilaţie naturală. Depozite cu ventilaţiei mecanizată. Depozite frigoriferice cu atmosferănormală. Depozite frigoriferice cu atmosfera controlată. Metodele de depozitare a produselor horticole. Depozitarea în vrac. Depozitarea în ambalaje. Complexe de valorificare a fructelor,legumelor şi strugurilor. Pregătirea depozitelor către noul sezon de păstrare. Întroducereafructelor şi legumelor în celulele de păstrare. Utilaje pentru realizarea factorilor de păstrare : prinrealizarea şi programarea temperaturilor de păstrare.; pentru realizarea şi programarea umidităţiiaerului; pentru vehicularea aerului; pentru modificarea compoziţiei aerului în celulele cuatmosferă controlată. Aparate de măsură şi control a temperaturii aerului, umidităţii relative aaerului, controlul compoziţiei chimice a aerului. Determinarea vitezei curenţilor de aer. Partea 2 ( specială ) Tehnologii de păstrare şi valorificare a produselor horticole în stare proaspătă. Tehnologia de condiţionare şi păstrare a legumelor bulboase. 2.1.1.1. Tehnologia depăstrare a bulbilor de ceapă Particularităţile bulbilor de ceapă ca obiect de păstrare. Recoltarea, transportarea, condiţionarea,depozitarea. Păstrarea bulbilor de ceapă în depozite frigoriferice cu atmosfera normală Păstrarea

bulbilor de ceapă în depozite cu ventilare mecanică. Păstrarea cepei de seminţă. Tratarea cepei cuanhidridă sulfuroasă. Tehnica de producere a procesului de păstrare. Bolile şi dăunătorii întimpul păstrării. Tehnologia de păstrare a bulbilor de usturoi. Tehnologia de condiţionare şi

păstrare a arpagicului. Tehnologia de păstrare a parzului. Tehnologia de păstrare atuberculelor de cartofi. Particularităţile biologice a tuberculelor de cartofi ca obiect de păstrare. Recoltarea,condiţionarea, şi transportarea din cîmp. Păstrarea cartofilor de consum în depozite specializatecu ventilare mecanică. Păstrarea cartofilor de consum în depozite frigoriferice cu atmosferanormală. Păstrarea cartofilor de consum în şanţuri, silozuri şi alte depozite neutilate. Păstrareacartofilor seminceri. Păstrarea cartofilor destinaţi industrializării. Tehnica de control a procesuluide păstrare. Scăzămintele admise pe durata păstrării. Principalele boli şi accidente întîlnite întimpul păstrării cartofilor. Tehnologia de păstrare şi condiţionare a rădăcinoaselor. Particularităţile biologice a rădăcinoaselor ca obiect de păstrare. Recoltarea, condiţionarea, şi

transportarea. Păstrarea morcovilor. Păstrarea morcovilor în depozite frigoriferice cu atmosferanormală. Păstrarea morcovilor în şanţuri şi silozuri. Tratarea morcovilor cu cretă. Păstrareasfeclei roşii. Particularităţile sfeclei roşii ca obiect de păstrare.Păstrarea sfeclei roşii în depozite



simple. Păstrarea sfeclei roşii în depozite frigoriferice cu atmosfera normală. Bolile şiaccidentele care pot produce pierderi în timpul păstrării. Tehnologia de păstrare şi condiţionare a legumelor din grupa verzii. Particularităţile de păstrare şi condiţionare a legumelor din grupa verzii. Recoltarea,condiţionarea, şi transportarea verzii din cîmp la depozit. Păstrarea verzii în depozitefrigoriferice cu atmosfera normală. Păstrarea verzii în depozite frigoriferice cu intercalări din

polietilenă. Păstrarea verzii în depozite simple. Păstrarea şi condiţionarea conopidei. Păstrareaconopidei în depozite frigoriferice cu atmosfera normală. Păstrarea conopidei în depozitefrigoriferice cu atmosfera controlată. Păstrarea conopidei în depozite simple fără răcireartificială. Bolile şi accidentele care pot produce pierderi în timpul păstrării. Tehnologia devalorificare a legumelor perisabile. Recoltarea, condiţionarea, şi transportarea tomatelor. Fazele de maturare a tomatelor. Păstarreatemporară a tomatelor. Tehnologia de valorificare a pătlăgelelor vinete. Tehnologia valorificăriiardeilor. Tehnologia valorificării castraveţilor. Bolile în timpul păstrării. Tehnologia de păstarer temporară a fructelor sîmburoase. Păstrarea fructelor de cireşe şi vişine. Păstrarea fructelor de cais. Păstrarea fructelor de piersic şinectarine. Păstrarea fructelor de prun. Livrarea fructelor în comerţ .

Tehnologia păstrarii şi condiţionării fructelor seminţoase (măr) Particularităţile fructelor seminţoase ca obiect de păstrare. Clasificarea soiurilor de măr după

potenţialul de maturare şi păstrare. Păstrarea fructelor de măr. Calitatea fructelor de măr.Recoltarea, transportarea, depozitarea. Păstrarea fructelor de măr în depozite frigoriferice cuatmosfera normală. Păstrarea fructelor de măr în depozite frigoriferice cu atmosfera modificată,controlată. Păstrarea merelor în depozite cu ventilaţie naturală. Determinarea termenului descoatere a fructelor de la păstrare. Condiţionarea fructelor de măr după păstrare. Principalele boli

parazitare şi fiziologice în timpul păstrării. Scăzămintele pe durata păstrării. Păstrarea fructelor de păr. Calitatea fructelor de păr. Recoltarea, transportarea, depozitarea. Păstrarea perelor în depozite cuventilaţie naturală. Păstrarea perelor în depozite frigoriferice cu atmosfera naturală. Păstrarea

perelor în depozite frigoriferice cu atmosfera modificată. Păstrarea fructelor de păr în depozitefrigoriferice cu atmosferă controlată. Maturarea complementară a fructelor. Condiţionarea.Principalele boli în timpul păstrării fructelor de păr. Păstrarea fructelor de gutui. Tehnologia păstrării temporare a fructelor de căpşun şi afbuşti fructiferi. Păstrarea fructelor de căpşun. Păstrarea fructelor de coacăz. Păstrarea fructelor de zmeură.Păstrarea fructelor de agriş. Recoltarea, condiţionarea, transportarea, păstrarea temporară. Tehnologia de valorificare a nucilor. Recoltarea nucilor. Pregătirea nucilor pentru păstrare şi comercializare directă. Miezul de nucă (condiţionarea, ambalarea ). Păstrarea nucilor şi a miezului de nucă.

Tehnologia de păstrare a strugurilor de masă. Influenţa diferitor factori asupra calităţii şi duratei de păstrare a strugurilor de masă. Recoltarea,condiţionarea, ambalarea şi transportarea strugurilor de masă la depozit. Păstrarea strugurilor demasă în depozite cu ventilare naturală. Păstrarea strugurilor de masă în depozite frigoriferice cuatmosfera normală. Clasificarea soiurilor de masă după potenţialul de păstrare. Păstrareastrugurilor de masă în depozite frigoriferice cu atmosfera controlată. Dirijarea procesului de

păstrare a strugurilor de masă. Scăzămintele de durata păstrării. Partea 3 ( specială ) Tehnologia prelucrării şi industrializării produselor horticole.Generalităţi. Materia primă şi operaţiunile preventive de prelucrare Clasificarea materiei prime. Stadia de coacere a fructelor şi legumelor. Proprietăţile tehnologice

a produselor horticole. Operaţiunile preventive de prelucrare a materiei prime la fabricareaconservelor.



Conservarea legumelor şi fructelor prin fermentare lactică. Tehnologia de fabricare a castraveţilor muraţi. Tehnologia de vabricare a verzii murate.Tehnologia de fabricare a pătlăgelelor murate. Marinatele de legume, fructe şi pomuşoare.Calitatea legumelor şi fructelor fermentate lactic. Tehnologia de fabricare a conservelor naturale. Tehnologia de industrializare a mazărei verzi.

Procesul de recoltare. Curăţirea şi spălarea, opărirea, sortarea, inspectarea, dozare, sterilizare,calitatea produselor finite.Materia primă. Sortare,calibrare, inspectare. Spălarea, decojirea, pregătirea materialelor auxiliare. Soluţia de acoperire. Ambalare, sterilizare, calitate. Tehnologia de fabricare a tomatelor naturale. Tehnologia de fabricare a ardeiului dulci naturale.Tehnologia fabricării conservelor de gustări. Tocana de legume din vinite, dovlecei şi patisosne. Calibrarea materiei prime. Spălare, sortare,inspectare, tăierea, opărirea, prăjirea, ambalarea, sterilizarea, calitatea produselor finite. Schemele tehnologice la fabricarea tocanei de legume. Prăjirea, amestecarea componentelor materiei prime. Turnare în ambalaje, sterilizare şi calitatea produselor finite. Tehnologia fabricării produselor din tomate. Caracteristica materiei prime. Roşii recoltate

manual. Roşii recoltate mecanizat. Recoltare, condiţionare, transportare, recepţionare, păstrare.Tehnologia de fabricare a sucului de tomate. ( Materia primă, încălzire, extragerea sucului,omogenizarea, tratarea termică, turnare, pasteurizare, calitate ). Fa bricarea pulpei de tomate : recepţie, păstrarea materiei prime, spălare, inspectare, zdrobire şiînlăturarea seminţelor, Obţinerea pulpei cu conţinut majorat de substanţe uscate, concentrarea,ambalarea, sterilizarea, calitatea pulpei de tomate.Tehnologia fabticării pastei de tomate ( spălare, sortare, inspectare, zdrobire, finisare, îmcălzire,finisare, normalizarea pulpei, omogenizare, tratarea termică, concentrarea pulpei, turnarea înambalaje, calitate ). Fabricarea sosurilor de tomate.Conservarea produselor hortiviticole prin deshidratare. Consideraţii generale asupra procesului de deshidratare. Tehnologia de uscare a legumelor, fructelor şi strugurilor. Conservarea legumelor prin deshidratare. Conservarea fructelor prin deshidratare. Conservareastugurilor prin deshidratare. Tehnologia de uscare a produselor horticole. Modificările fizice,chimice şi biochimice care au loc la uscarea şi deshidratarea legumelor, fructelor, strugurilor.Sisteme şi instalaţii de deshidratare. Ambalarea produselor uscate şi deshidratate. Depozitarea

produselor deshidratate. Calitatea produselor finite deshidratate şi uscate. Uscarea produselor horticole prin vacum.Conservarea produselor horticole prin congelare. Frigul – factor de conservare a produselor alimentare. Principiile congelării produselor alimentare. Materia primă. Ambalaje. Instalaţii de congelare. Tehnologia congelării. Congelarea

fructelor : afine, agrişe, caise, căpşune, cireşe, coacăză, gutui, măcieşe, mere, mure, nectarine,pere, piersici, porumbele, prune, struguri, vişine, zmeură. Congelarea legumelor : ardei, bame, broccoli, ceapă, conopidă, dovleac, fasole verde, gulii, mazăre verde, morcov, pastîrnac, pătrunjel, praz, spanac, sparanghel tomate, ţelină, varză albă, roşie, varză de Bruxelle.Congelarea altor specii de produse vegetale : cartofi, ciuperci, pepini galbeni, porumb verde,struguri. Depozitarea produselor congelate. Păstrarea produselor congelate. Decongelarea şi

pregătirea pentru consum a porduselor horticole. Transportul şi comercializarea produselorhorticole congelate.Conservarea chimică a produselor horticole. Consideraţii generale privind conservarea chimică. Pulpe de fructe. Marcuri de fructe. Partea a 4 ( generală )

Păstrarea şi prelucrarea boabelor. Însuşirile fizice, procesele fiziologice din masele de boabe. Însuşirile fizice a masei de boabe. Capacitatea de curgere sau friabilitatea. Autosortarea



boabelor. Porozitatea. Sorbţiunea. Conductibilitatea termică a boabelor. Procesele fiziologice care se petrec în masa de boabe după recoltare. Fazele de coacere a

boabelor : coacerea în lapte ; coacerea în pîrgă sau galben ; coacerea deplină. Modificărileconsistenţei boabelor. Recoltarea boabelor. Postmaturaţia. Fazele postmaturaţiei. Respiraţia boabelor.

Respiraţia aerobă şi anaerobă. Coeficientul de respiraţie. Intensitatea de respiraţie a boabelor.Factorii care influienţează intensitatea de respiraţie : umiditatea boabelor, temperatura boabelor,gradul ade aerisire a masei de boabe, gradul de maturitate, condiţiile de recoltare, plin itatea,mărimea şi integritatea boabelor, specia şi însuşirile botanice a boabelor, seminţele de buruieni. Încolţirea seminţelor. Factorii care influenţează la încolţirea seminţelor. Microflora masei de boabe. Microorganisme epifite, microorganisme parazite, microorganisme care au ajuns pe boabe înmod întîmplător. Microflora saprofită, bacteriile (Bacillus hericola). Drojdiile, mucegaiurile,mycozele. Microflora patogenă. Dăunătorii boabelor depozitate şi combaterea lor. Pagubile produse de dăunători. Insectele. Acarienii. Moliile. Rozătoarele. Păsările dăunătoare

produselor depozitate.Combaterea dăunătorilor produselor vegetale depozitate. Măsuri de carantină fitosanitară. Măsuri de prevenire sau profilactice a infestării boabelor.Măsuri curative sau terapeutice. Măsuri mecanice. Radiaţii ionizate. Măsuri chimice. Încingerea masei de boabe. Fazele şi formele de încingere a boabelor. Fazele de încingere a boabelor. Încingerea inferioară,superioară, în straturi verticale, în cuiburi izolate, încingerea generală. Vitalitatea seminţelor. Factorii care influienţează vitalitatea seminţelor. Longevitatea biologică. Longevitateaeconomică. Condiţionarea produselor fitotehnice pentru depozitare. Curăţirea boabelor. Curăţirea prealabilă. Curăţirea de bază a boabelor. Curăţirea suplimentară. Sortarea boabelor. Uscarea boabelor. Uscarea naturală a boabelor. Uscarea prin aerarea activă. Uscarea artificială a boabelor.Particularităţilr de uscarea boabelor de diferite specii.

Aerarea activă a boabelor.

Depozitarea şi păstrarea boabelor.

Recepţionarea boabelor.

Baza materială a sectorului de păstrare a boabelor .

Păstrarea boabelor în stare uscată.

Păstrarea boabelor la temperaturi scăzute.

Păstrarea boabelor fără accesul aerului.

Păstrarea boabelor cu substanţe chimice.

Supravegherea boabelor în timpul păstrării. Prelucrarea şi industrializarea produselor fitotehnice. Prelucrarea boabelor de cereale la moară.



Depozitarea cerealelor la moară. Formarea lotului omogen a cerealelor la moară. Curăţirea maseide boabe de grâu de corpuri străine. Prelucrarea suprafeţei cerealelor. Condiţionarea cerealelor.Mărunţirea boabelor. Cernerea ( şrotarea după granulozitate). Clasificarea măcinişului.Ambalarea şi depozitarea făinii. Metodele de păstrare a făinii. Producerea crupelor.

a. Producerea crupelor de hrişcă.

b. Fabricarea crupelor de orez.c. Fabricarea crupelor de orz.d. Fabricarea crupelor de ovăz. e. Fabricarea crupelor de grău. f. Fabricarea crupelor de mazăre. g. Fabricarea crupelor de porumb.h. Ambalarea şi păstrarea crupelor. i. Criterii de stabilire şi verificare a calităţii crupelor.

Producerea pîinii. a. Scurt istoric asupra depozitării industriei de panificaţie. b. Metodele de producere şi asortimentul pâinii coapte.

c. Materia primă şi pregătirea ei în industria de panificaţie. d. Metoda directă de preparare a aluatului.e. Metoda indirectă (cu plămădeală de preparare a aluatului). f. Divizarea aluatului pentru pîine.g. Modelarea aluatului.h. Procesele ce au loc la frămîntarea aluatului. i. Coacerea pîinii.

j. Prepararea aluatului din făină de secară. k. Fabricarea pîinii de secară. l. Depozitarea pîinii.

Producerea zahărului. a. Importanţa şi compoziţia chimică a sfeclei pentru zahăr. b. Caracteristica tehnologică a sfeclei pentru zahăr. Influenţa recoltării asupra calităţii

tehnologice a sfeclei pentru zahăr. Depozitarea sfeclei pentru zahăr. Transportarea sfecleide zahăr la fabrică.

c. Procesul tehnologic aplicat la producerea zahărului. Spălarea sfeclei. Obţinerea tăeţeilor.Extracţia zahărului din tăieţeii de sfeclă pentru zahăr. Depulparea zemii de difuzie şipresarea borhotului. Purificarea zemii de difuzie. Concentrarea zemii. Rafinareazahărului. Deşeurile de la fabricarea zahărului. Depozitarea zahărului.

Industria de prelucrare a florii soarelui.

Păstrarea seminţelor de floarea soarelui.

Tehnologie producerii uleiului. Metoda de presare şi de extracţie a uleiului.

Literatura de specialitate1. Burzo I. Fiziologia şi tehnologia păstrării produselor horticole. Editura tehnică, 1986. 2. Burzo I. Precizări cu privire la intensitate procesului de respiraţie a legumelor şi fructelor

la diferite temperaturi. Lucrări ştiinţifice ( CVLF vol. X ), 1979. 3. Burzo I. ş.a. Cercetări privind repaosul vegetativ la unile legume destinate păstrării de

lungă durată. Analele ASAS vol.XVI, 1986.4. Constantinescu N. Producţia şi valorificarea fructelor în România. Bucureşti, 1934.

5.

Gac A., Gherghi A.ş.a. Conseption et exploitation des enterpotes Frigorifiques FAOONU, nr. 19/2, Roma 11F Paris, 1983.6. Gherghi A. La conservation des fruites e atmosphere controlee. Cereş, 1977.



7. Gherghi A., Milim K., Burzo I. Păstrarea şi valorificarea fructelor şi legumelor în stare proaspătă. Editura Cereş, Bucureşti, 1979.

8. Gherghi A., Iordăchescu C. Depozite pentru legume şi fructe. Cereş, 1972. 9. Gherghi A., Milim K., Burzo I. Îndrumator pentru valorificarea fructelor în stare

proaspătă. Editura Cereş, Bucureşti, 1980. 10. Gherghi A., Radu F. Păstrarea fructelorm în timpul iernii. Redacţia Revistelor Agricole.,

Bucureşti, 1967. 11. Gherghi A. ş.a. Merceologia legumelor şi fructelor. Vol. I Legume, 1970, vol. II Fructe,1970. Redacţia Revistelor Agricole.

12. Gherghi A., Bucur E., Burzo I. Bolile fructelor din depozite. Editura agrosilvică,Bucureşti, 1970.

13. Gherghi A. ş.a. Cereîcetări privind calitatea şi capacitatea de păstrare a merelor. 14. Gherghi A. ş.a. Valorificarea producţiei pomicole. Redacţia Revistelor Agricole.,

Bucureşti, 1968. 15. Gherghi A. ş.a. Menţinerea calităţii legumelor în stare proaspătă. Editura tehnică,

Bucureşti, 1979. 16. Gherghi A. ş.a. Posibilităţi de dirijare a metabolismului legumelor, fructelor, strugurilor

şi cartofilor în vederea îmbunătăţirii şi menţinerii calităţii. Vol.IV. 17. Gherghi A. ş.a. Cercetări privind calitate şi capacitatea de păstrare a merelor şi perelor în

funcţie de unele verigi ale tehnologiei de cultură. Lucrări ştiinţifice ICPVILE, vol. XV,1984.

18. Gherghi A. Recherches sur la posibilitede prolonger la periode de consummation depeches. Reunion Commune IIF, Sofia, 1982.

19. Gherghi A. Rezults obtained in usijng cold ind the preservation of fruites and vagetablesduality. The XVIII intern. Congres of refrigeration . Montreal. Canada, 1991.

20. Gherghi A. Prelucrarea şi industrializarea produselor horticole. Vol.III. Editura Olimp,Bucureşti, 1999, 172 p.

21. Gherghi A. Tehnologia valorificării produselor horticole. Curs universitar. Vol. I. EdituraPaideia, Bucureşti, 1994, 167 p.

22. Gherghi A. Tehnologia valorificării produselor horticole. Curs universitar. Vol. II.Editura Paideia, Bucureşti, 1994, 165 p.

23. Balan Iu. Tehnologia morăritului. Chişinău, 1998, 105 p. 24. Bâlteanu Ch. ş.a. Fitotehnie. Editura didactică şi pedagojică. Bucureşti, 1991, 516 p. 25. Gherghi A. ş.a. Recherches sur quelque aspectes biochimique enzimologiques aux

pommes recoltees aux divers degres de maturite et conserveea en differrentes conditions.XV Congres IIF. Veneţia, 1979.

26. Gherghi A. L ' efet de l ' utilization de l ' atmosphere controlee sur de pommes de vergersdans de condition de culture differentielles XVI Congres IIF. Paris, 1983.

27. Gherghi A. ş.a. Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor. Editura AcademieiRomăne, 1983.

28. Mihalca Gh. ş.a. Transportul şi manipularea legumelor şi fructelor. Cereş. Bucureşti,1976.

29. Mircea I. Tehnologii de ambalare a legumelor şi fructelor proaspete şi industrializate.Editura Academiei Romîne, 1986.

30. Mitchel F ş.a. Tight Fill Fruit Packing. Universitz of California, 1968.31. Salunke D. ş.a. Postharvest Biotechnology of fruit. Vol. I, 1984.32. Tudor A ş.a. Tehnologia valorificării produselor horticole. Academia Athenaeum , 1992.33. Buletin de l ' Institut International du Froiad, 1970-1994.34. Lucrări ştiinţifice ICPVILE vol. I ( 1979 ) – XXII ( 1992 )

35. Rev. Agriculture – fruitiere, 1975 – 199436. Bulet. Documentar ICPVILE şi îndrumări tehnice 1970 – 1994.



37. Mihalca Gh. Congelarea produselor horticole şi prepararea lor pentru consum. Bucureşti,Editura tehnică, 1980.

38. Jamba A., Carabulea B. Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole.Editura Cartea Moldovei, 2002, 493 p.

39. Jamba A. Tehnologia păstrării şi prelucrării produselor agricole. Care va fi editată în anul2005, 350 p.

40. Potec I ş.a. Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole. Editura Didacticăşi pedagogică, Bucureşti, 1983, 335 p. 41. Radu I ş.a. Păstrarea şi prelucrarea produselor hortiviticole. Editura Agro-Silva,

Bucureşti, 1987, 397 p. 42. Beceanu D. Valorificarea legumelor şi fructelor. Iaşi, 1999, 240 p. 43. Beceanu D ş.a. Valorificarea în stare proaspătă a fructelor, legumelor şi florilor. Iaşi,

2000, 264 p.Bibloografia suplimentară.

1. Бернштейн И., Ципруш Р. Заготовки, транспортирование и хранение плодов. М.Агропромиздат, 1988.

2. Волкин И. Промышленная технология хранения картофеля, овощей и плодов. М.

Агропромиздат, 1988. 3. Закладной Г. Защита зерна и продуктов его переработки от вредителей. Колос,

1988.4. Козаков Е. Методы оценки качества зерна. Агропромиздат, 1987. 5. Личко Н. Основы стандартизации продуктов растениеводства. Агропромиздат,

1991.6. Трисвятский Л. Хранение и технология сельскохозяйственных продуктов.

Агропромиздат, 1991. 7. Щироков Е. Технология хранения и переработки плодов и овощей с основами

стандартизации. Агропромиздат, 1988. 8. Скрипников Ю. Прогрессивная технология хранения и переработки плодов и

овощей. Москва. ВО Агропромиздат, 1989, 159 с. 9. Полегаев В. Хранение плодов и овощей. Москва. Россельхозиздат, 1982, 253 с. 10. Дьяченко В. Хранение картофеля, плодов и овощей. Москва. Агропромиздат, 1987. 11. Сахорова Н. Хранение плодов и овощей. Кишинев. Картя Молдовеняскэ, 1988, 307

с.

05

Documents

Transcript of 05