Identitate si ateritate ,

Studii de imagologie II

Presa Universitara Clujeana 1998

74

JDENTlTATE I ALTERITATE

CiiBhori occidentaJi despre atitudinile roman~ti in fata moJ1ii (1683-1789)

Mlb acIa Gran cea

Chiar .i pentru cercetarea istorid tema mO£1ii ramane W1 ubiect fnhibat. Re~ineri.lc Yin din cea mai corectll . i apropiatii realitalc eontemporanll, deschisll spre a peete! paJpitante ale vie?i. Thanatos capa efortului de ordonare rafionaHl ~i temporizare, adancind oeputin!cle caracteruJ irceonciliabil aJ rela~iei diotrc m ~i pr pria sa moarte permancotizand imaginca laid a incompatibiliUl1ll dintrc

iata ~i moartc, Astazi, mai mult ca niciodat~, moartea este trecu1a sub !ccre, cludatit De aceea dlnd tm.:erci . ~ reJielczi ensibilitlI!i $1 alitudini legate de moarte, detcnninal de propria ubicctivitate, ri~ti sa oscilezi lotre fa 'cina~ie $i autocenzura, '8 in fala unei "teme oecuvitm:ioase" (Michel Vovclle. l toate a estea

problcmaHca marlii este n c . armcnt investigat~, dcoarece tara abordarea accstei teme cu valeofe universaJe. dimeo. iunea soeio-culturalli :i axiologid\ a ocieta!ii studiate nu poate fi rca izataJreconstituita.

Diu per pcctiva istoriei mentaliti11ilor eolectivc moartca devine interesant! in masura to car provoaca reac!ii comportamentalc muta!-ii 10 ensibilita1ea colccti va - fenomcne rcalizate de iovestigalia istorica i' corelalie c ,tudiul lactorilor d 1 determinant tn cadruJ ocio-eultural ,tudiat - credin!e, particulariUi!i culturale, olidariti1!i sociale . i familiar', conjunctureI evenimen!ialil. tc,

In categoria izvoarelor istoriee care constituie instrumentarul nccellar unui a tfel de demers, se llli\criU ~i rela!iil. de latorie Diferitele de crieri ale dtlatorilor :trilini se conccntreaz<'1 asupra moryii eluilalt prezentiind-o ca pe 0

manifestare specificli, revelaloare a exi ten~ei sociale \ii culturalc. Observa!-ijle de cele mai mullc ori nesubslan~iale. sunt r aHzate de pc pozil-iile experieo!ei soei ­plfitualc ale mediului de provcnjen1a, prin filtrul stercoti urilor construite de a est

medi eu privire la udetatea Celuilalt. 1'0 lematica mortu CeluilaLt estc 0 tcma d intcres minor pentru

oed nta}ij car~ au d1Htto~it prin spa~iu romanesc intre anii 1683-1789. Ea e te legata de investigarea in titu1ionalivlriJor vielil religioase .i a feoomenclor de ireligiozitate, man i festare supcrstilioasil ~i primitivi mulional 'ultural. Concluziile relatMilor sunt formulate de pc poziliile unei pre upu e sup riorilali confesionale . au din interioru1 unei rorrnatii ralionaJist-iluministe radical antic1erica 1,;. Astfel, riturile de trecere sunt percepute ca practici rezidllale animate de . upersti1i' ~i ira1-ionalitate, Moanea Celtiilalt nu e te ~zut~ C8 un pecta oj

IDENJITATE Sf ALTERlTATE

edit'icator realm eei viiI, moment eei iv a vie1ii per. onale ~i prilt:j de exemplificare a 'alorilor nOffilativc, t:i <;a uovad a riltacirii ~i decatlentei t:lnoconle iuoale ~i culturale. Cclliltorii trJinl oc iJentaLi nu ,unt preocupatl de evclllLncntialul rnuf1ii chiar ~i to cazul 111 care arninte c de pre ravagiJle ciumci.

tfel stit:larul si negustorul Georg Fran7 Kreybich are plea ain 1790 dm . ibiu uprin:-. dc ciuma face cateva consideratii lapidare u refl rire la cuntamioaJ' .a ~i

e odul ordl:.cnilor . pre mcdiul rural2. Jurnalele de campanie prilejuile de rlizboaiele

ruso-austr -turte, mai ale' cele care rcuau complica!iil ~i e~ecurile legat de lupta d la Stanilc~ti (1711) inventaria:rll pierdcrilc umane ca pe ni~ te pierderi milltare. tara emotie. ciiei scmni ficativc sunt doar in<;riminarea aliatului ineficient sau trddato~,' ju:tifidirile mergand palla la imacularea . utolmaginii ~i croi/arc<l absolutizarca incidcntalului .,i minimalizarea vi toriei Celuilall4

. Ci'ililtoril I.,td-ijni preocup<l\i de dimen iunea so<;io-sl1irituala a Illmii romane~ti pflr interesari d' cateva realiti11i legate de moartea ell/ita/l, III ~pecial riturilc funerarc ortodoxc romano" ti ciili'iturilor Ie par reprC7entativc Inmormami(rile din mediul !~nlnc. c.

casta ultima atitudin a ob. ervatorului line: ~i de Titica -istcOlului fanan 1 "Iextclc caliitorilor striHni :;unt mal pu!in acicle d.nd Intati~a rituri de tngrop~ciunc in mediul rural. Dar de cele mal multe ori practlcue funcrarc romiinc~tl unt ocazii de a ondamnli din perspe tlva unci cnnlesionalita!l ~I

'ligiozitati specificc ,au prill optica forma1ici radicale iluminLte lIlventanlltu romlU1C e de praclici funerare magi<; . religioa:-c . i ci icc (multe clemente ale unei "ar monendi" autenti e) Dad pana pc mijlocul cl:olului al XVlll-lca evaluaril critice s executau din per 'pectiva di ferentierilor on Ie iunale ,i culturdlc dupa acca til pcrioaoa i ca elect al influ ntej i uminismului, praclicilc magico-rehgioa t:

de protec~ie s~t condamnate ~ pe po/i1JU dJs 'urSUIUI lai' ilumiru ·t~. Observatorii slniini nu urprind a pectele legate de manifestarca ~oltdarita!ilur

'pccificc me 'ilor socia1c activate in jurul evcnimentului funemr. orta de coe7iune l eomunlt lii rurale romanc~ti, ensibilit~lile spccifi'e (de cdc mai multe od

reepulc atonta extcrinri7arii mutional a concretinre a primilivit.alii), eXlstcn1a unei liars Jl1Qriendi" practicala de ellta sodo-politidl romanC8-;ca. Putem uecl auml.a ca moartea romanilor invt:ntariata ~l reio entariata de caliltoril 'trilini e tc r 'fccpula de d1tre al:e~t' C(1 J110artea Celuilalt, dar tlrept un cvcniment

I Pierre Chaunu, Civi/iza!la Europei in Sfcolul Lumi"i or. voLl, Rucure~ti, 1986, p.22 I Dl!scrierea eli/acorii/or ill TroT/si/vania $i Tara Rmnii"ea.\,ca, in ii/fico!'! I·triiin; de:>pre Tarde RUn/line. \'01 vm, Rucurc~ti, J983, p.129 I Cazul Constantin Brdnco\'eanu. I Jumal Ie .i relat1trile frllgmeotarc apal1inlind cance1arului Oaynl vanCl\ i i UoloYkin, \:mJlui Petru eel Mare, tiilmllclUlw mouzy, clipilanului Jarues leone., memonf}!l~tli

loreau de Bra 'Cy si Peter Heinrich BruCl: etc . . V li In (lce ll>~n' consldel1itiile lui frances 0 Gm'dini, J.1. Ehler ~i von 80m eu pri\lre la ab~urditatell temci 'upers1ilioase a \'8Inpirului.

75

••

fDENTITATE ,5'1 ALTER/TATE

needliicato neexemplar. Riturilc si racticilc funerarc asociatc cu rcdinlcle. ,

rcligioasc dcspre natura m0rtii ~i a vieW de dupa moarte 'unt biceiuri cu fun ~il

simbolice '. i psiho- )ciale. In istemul riturilor ~i praeticilor funemre: <listing unn~toarele clement - ceremoniile, tehnicile de inmorIllintare legate c ultul mot1ilor ~i de crcdin~a fn lumea de din 010, elementele formale presupu e de ac te~ (doliu fndcoscbi), CiUi'ltorii traini sunt int resap. de ccremonia runcrar.I propriu zisa, dar, In mult ' <.:azuri, da{(~le Ie 'unt fumi7ate de informatorii locali - u all 'tatut confesional, 'au sunt rczultatul propriilor cxperien~e superficialc .1

selecti - u iCClivt:. Principelc moidav Dimitrie Cantemir in capitolul Xl)( dtn Descrierea Moldavei, ofeffi elll~torilor oecidentaJi mformap.i despre "obiceiurile de IngJopaciune la moldo em" intati~and elemcntelc tipicc i'nmormantMilor romane.~ti, ucee'iunea sccven!elor impuse de momentul funerar. Nara!iunea principclui va fi tilii multor iUatori, unii wntre acc~tia prcluand integral datcIe, datorita raptului ca 'ur'a Ie parea 0 autoritatc de necontesffit6

. Dar, in genere, l:alilt rul strain e. tc de.terrninat de Ii~ecle ,j stereotipurilc xpLicative din mediul ocio-cultural de pr vcnienta, d ba.~in<l. De <lceea de rnulte uri "memoriile"

ciiHitorului sunt ineii.rcatc de subiectIvlffite cenzuratc de blocajcle l:ulturale specilJcc mediului sau. El se aflfi mai dcgraba sub inOucn~a rnentali~Wor:)pecifiee lUmll sale, fund mai pu~in ap1ecat pre perce erea :i u atat mai pu~n, sprc i'n!elegerca partic.;ularita!il r lumii CeLui/a i, proces eu atat mai difi il, ell cat ace lumc ar in rno real a:-.pecte fundamentalc car 0 di fcren!iaza de comulli~tea dt' origine a b ervatoruiul - alle realitll!i confe~ionale, alt i. tern politic modele ultumlc ~i mod de vialA, imbi'l, l,;redin\-C ~i obi ciuri 'ociak alt cadrul economi .

etc. eu toa~ infuen!a clt:mentelor care !in de me anismele cunoa:;>terii Celuilalt ,j

de subicctivitatca observa1orului. in secolelc XVII-XVJJI existenta unui numar tOl mai mare de cfu1i de calatorie ,,1 tralate de i:-tori c.;iviliza~ilor7 demontreazA cre~lerea intcresului pentnJ "mortivurile ~i utumcle" cam teri tice altor popoare: in tercsuI si atitudinile manife.'itate de occcidentali vi -a-vi. de riturile funeran: apJicalc d~ 'elalalt unt eterminatc ~i de "neee -itatile" propriei moJ1i, de afinnare in lumea vest ~i 'entral europeana. a 'ccolului al XVllI-lea. a dou~ stllun de moart(:; - llloartea publica, 'ca care afera spectaco ul 'ugesti ledificator al m01111

u.ilait, ea fiind 0 particularitate a sensibilit3Jii barocului, ~i moartea din cnilll public in eel al ie~ii private, se transforma 1.ntr-o problema per onal~.

Accst din Ufma mod de a trai moartea, 'e afim1i:i eu incepcrc din secolul aJ XVIll· lea ~i line de manifesHirilc subiecti (; ale epocii, de afinnarea forului intcrior~,

6 Cazul ui Franz oseph ulzcr, Ge chiclrle de. troTl.mlpilli 'chen Daciens, do' i.lt der Walachell, Moldallund Bassarabien . " Zweeler Band, Wien 1781. , Cf Cert!l/Iomes et coulumes refigieuse,' de lOllS es erlples de monde... , vol. I-VW. Amsterdam, 1723-1743; E.\.lai .I·ur f',\ erreurs el les superstitIOns, Amsterdam, 1765.

Pierro Ctvumu. op.ctC., p.226

76

IDENTlTATH SI ALTERJTATE

MofU1ca familiara c'tc prezcnta mai lntai In olcdiik urbane prote~lanl au~tere ~i

re!inule. de wlde cxplidim In parte, ;~j intran 'ig n!a unora WOlre calatorij I c nfesiunc prote 'lanta In legMura cu 'cremomil funerare roman ~ti Ii arte e.:o:>ti 'itoare9

, pc care Ie per ep ca pe ni~te spectae.:ole delirante. ridlcolc ~i Iip~jtc de pudoarc. Un aSltet de.: diliHor, fi1erul suedez rleinnch ~ra. mus Weismantel reproduce imaginea unci Imonnantim romane~ti line de vacarm., a. peel datorat amestecului dintrc boc.:etul femeilor, dintecullautanlor ~i p a modierilc preotu)ujlO in schimb, Anton Maria dcl Chiaro, evreu con crtit I~ cal licis in {Ulcrck, manifesta entuzia'm pentru procesiunile religioase coleclivc din lumea caLolica. dcci estc alras ~i impresional ~i de obi eiurile romanc$li de ingropAciunc. ltalianul ne ucscri momenlele S\lcCC Ive ale un i immormantan di mediul rural, <.Jar mai ales fastul unUl cortegiu funerar princiar apropiat ea manife lan, de pompa barodi a proeesiuniJor l:alolice. eel de a1 doilea eveniment escris it fost prilejuil de moartea ~i ingropaeiunea Doamnei Porfird (Pulehena dupa numcle constantilopolitan), cca Ie a daua so~ie a lui NicolaI:: Mavrocordat deeedatii In perioada de lchuzie (1716). Autorol rclatani est impre 'jonat de faplul c11 1 a tIel d 'illlatti e impun eu rigurozitate rcguhle ctie.:h 'Ie' tit mne~lj ~j participarea prin r prez nlanti la evcniment a stiinlor si institu!lil r- hoienmea, hreslelc, n(;gll~torimea. l:urtca. Part ieiparca la e enimentul funeral". hipersocJaliL'area a c.luia St rcaliL.a prin fOffilele ormati e lradi!ionalc ale comuniti'1tli - tra.... ul dopotclor anun!arca vcrbali{ a CelOI care unllau sa participe (in mectillc: confesionale catolice .i prolestante p8.l1iciparea la inmonnanliiri sc asigura ~1 pnn illvitalio ad jimus).

tr meditlc rlodoxc, dupa Ingropaeiune ~e pun 'a ac<;cnl pe sava~irea practicilor funerare (datini) legate de pomenirea c lui disparut ~i de asigurarea mantuirii suflctului silu. omcnilor substan!ialc ~i desta.. urate dupa un sc nanu can acral, ga lUnilor zilnkc, slujbclor oficiate periodic Ie revine un ra1 c. en~ial

in usurarea exbten!ci sufletului in lumea de dincolo, in altc spa!li confesionale, "c apcla mai accentuat la 0 "recvaluarc" cu ~copuri comcm rativ a portretuJui moral ~I civic, mai ale:- daci\ eel dccedat aparline elitci - aici intruJ'iunca laicului fiind m . mult dedit 'vldenta. Mon cntului funerarJ

I ("castrum dolori,·'I), odelar funchrc J2 multc liparil 1 'raj de masa) mcdaliilor comemnrativ Ie rcyin

~ Stefan Lemny, Se7lsibtlitate ,H {stone ITl seculul )(V/fl romalle. C, Bucun:,,!li, 1990 p.128 II) Entsmu:- Heinrich.' hnealcr von Wcismantd. , Cllrlii de.\-criere U (17II1Iurt!or 1IJo/dul'e. in. C6lalor; Ilra;"i despre /'iirile RC}frJlllle, vol. VlIJ, Bucur~~ti, I Y8 ,p.36 , tJ Monum 'ote funerarc fir apoteozesz.1 figwile lmpiini~ilor habshurg Leap lid I ~i Franci~c I II Pa' iont: Dmnenico,Orazio7le ;71 morle eli Rugelllo Francesco principe di 5,avoya, Pres 0 Giust:ppe Camino, Padovil, 1737, Reclleil de.1 oralion June/He. proll1lCee,\ par Me sITe Espnl Fleclleier, },\'eqlle e I lIme, 71011 e edilion, a Paris, ('lre;:; GregoIre dll PillS, MDCC ; printre au10rii d~ oralu car au dt:plan:> rooartt;(l 1m iinllului Fram.:J<;c I

77

i

..

JDEN1'lTATE SI ALTER/TATE

funClia de; cternjzare a memori i celui di~parutI3. Poate cele mai concentrate ..i bine realizate redari narativc ale ri1Uri.lor funcrarc rom§ne~ti Ie rcalizcaza J J. Ehler -.i Francesco Ori elini, ambii iotere a1-i de istoria p litld1 ~i naturala a BanaluJui. EI prezint1l moment ale l:cremonialului funerar de !a:urn in mediul rural surprin secven1ele sale cscnliale. De cri.ind 0 astfel de frnonnantare. France co Gri cli.ni are convingerea ca in1a1i$aza 0 inmomuintare romanea ca claslca, de~i aile un;

ai alc' Dimitric Cantemir, orbes de existcn13 unor diferen~eri datorate staluJu' ~ociaL :i particularit.a~ilor rc ionale. Descrierea Moldovei ofera date de. pre exi 'ten!a unor practici funerare specifice determinate e starea materiala .'i de roluJ pe are I-a awt in .'oci tale eel raposal; se furnizeaza mforma~ii sumare ell referw..: .La felul In t;arc au Lac inmorma.ntltrile capeteniilor militare ,i l:ele ak bojeril r ( egillori I4 Grisciini ere fn ex islen!a unui model dupa care se desfa~oa.rn 18 to~i omanii acelca.i moment .~i telmi i legat de 'cremoniile mol1ii, ueosebite Ilin

oumai cheltuielilu mai mari sau ma; mid realizalc pentru pomeniri, plata asistcl1!c; religioase asigurarca un i pozi!ioniki favorabile a monnantuJui fn cadrul imitirului sau pcntru ei bine situa~i social, ill paJ:iul ~acr:u al bisericii. Spre

deo ebirc de relata.ri.le de cillatone cazutl: ill "capcana" bieetlvclor ini~ial impu e de observator, de cricrilc lui ..I. Ehler ~i F,anl:c co Giselini surpri.nd :i atirudinile care releva . lidarit!lile familiarc ~i comullitar-rurale, farole de ala. ment prin car rudel, prietenii .,i vecinii i~i manifest.a durcrea ,i regretele cauzate de mOlU1ea apropiatului - priveghiul :.arutul de adil. tmgcrca urilor, remcmorarea episoadel r de cxcePlie din vial<! celui ill pikut, reamintirea virtu~lor sale. j lirea la groapa. rolul cOilliolator af clnei pc care familia olidaril 0 ia upa inrnonnantarc (in ace I

ullim caz, ciWHorii foloses denumirea ue "osplll comemarativ").15 aHftorii strAini I agi1 prezentarea obiceiurilor romline~ti de lnmormantare

de cunoa~terea tradi1illor care reJ]ecta nivclul d c1viliza1ic, originile etn ­culturalc, dimensiuoile sentimentului religios. Raportarca obicciuri . travech.iJllbarbarc" - reLigi zitatea este rodul prejudedltilor pc (;arc lurnes

ccidcntala le-a materia il:at \>i pu:- in circulaJ:ie prin sistemul de st reotipuri cu relerire a :pirituaJitatea ort Jdoxa, azu' de un a amblu d, manifestdri fonnale, tributare vechilor credint ldolatre. in acest en' estc sugestiv reLul ill are unt

nsidcrate, dou<'i em~nle structurale ale cveoimcntului funerar - bocetul :i

S-liU num.il:rat - 1 artin Felmer, Daniel Flltsch, Andreas Schunn. Bellusi Istvan; Samuel KnalJ laleo pactJrarilor dIll ArdeaJ lo.llgl1 slcrlul Malcil Tere'la redat de FrIlnz u1zer. tn:opcil., vol. rrr, Wien. 1781, pp.26-28. IJ MedllliiJe emise la moartea lui Franci,c 1 (1765) precum .. i cde legate e dec 'cl per. onaht1i~or austriecc din famihile eu unportanle pozitij Iitlce i econOJl1lce de I~

rnIJl cui ccolulw al xvm-lca. 14 Dinutne CantcI11.1r, Descrierea MoJdovei, Bucure~ti 1961, p.ln IS Francesco Griselini, ;ncercare de iSlOrte po/Wea .~·i naturalii a Banotuilli Timi$oarel Timi"~<lat'd., L9R4,p.187.

7

·.

IDENTITATE Sf ALTERITATE

pumana. In Evu! Me iu ~i in prcmodcmitate manife larile c durere provocate e moartea ullui apropiat sunt refuJate ~i ritualizate; in modemltatc mai ales In medlil· urbane protestante, a tie] de atiludini comportamentalt: unt con~crvalc ·u consceVCll!a. In :)chim ill Europa orientalii. in medlile o(1nuoXt:, boeelu . ca lonna dc >slcnUflLare a durerii dupa eel picrdul cste considerat ca cca mal pOlriV1ta exprc~le a ·uferin!ei. Ntfd apreciaza . I Anton M,uia del Chiaro Jamenta!ia publl a a iupane~elor roab lor care a plang e Porfira. rapo ala Doarnnii a Tarii

J6Romancstl. eu mult mai vie ~I impreslOnantil ii pare aceIUla.,;>i durcrca uncI viiduvc prcotc'e Jin Tiirg()vi~te arc timp de UJl an ~-a languit zjlOlC la momlantul 'o!ului ci. t? SurprinziHor, In schimb. 'spretuie, te manifetarea zgomoloC13a a durerii ..AI11ccclc de ialc ale bocilOarc!or fund con. idemte "bazawnii dc-ale fcmcilor li.mbutl.,1t.18 Mai mult, protestanluJ l1cmrich Gra~rnu on Wei. mantel con::-idcra d\ lamenta!ia publica nu e~t un lUl:ru cre~tinesc.IQ In epod, I lumea occidental esle mdcob~le cumuna opioia ca extcriorizarea estc un ~cmn de pnnutivism l:ultural20

~1 I~i arc riginea In crcd.lnlelc pagane, l1in proprlc mediilor de civilizalic In l:3re elemcl1tclc pre re~tine~ti (super:-;ti!iih:) sunt puter01cC constituindu-se totodata In doven ale cxisten!ei unui l:re~tinism LIe suprafa!a. 0 atitudine a 'cmanaloare manife~ta vi~-a-vj" 1)cmnificarea bocetului. Ll. Ehler care afirma di ace ta, prate. ionaliziindu-se, ~i-a pierdul icctelc emo!ll>oale.] 1

Ofranda lacrimilor rc1inute esk spccifica InmurmantlriJor uin medii e greco-catoJice ~i romano-eatolicc; ili ciplina interioan'i :i elogiul cclui i parol amm~ r latarca lUl AndreC13 Freybcrgcr u referiri la IllmQnnanlarc lui cU'o1

Urdulter (!702)22 , iczUltuJ numit de cardioalul Kollonich l:U teelug pc [angel cpi. copu) unil Atanasie. Autorul J.escnerii nu prczinlli Inmorrn.antarea propnu-zi<;;l

a 'um ar 1'acc- w :trlhn provenit din alt mediu unlesional, ci amint ~ te entimentului de pierdere tf'dit d ct:i pre7-enlj 13 eveniment. a.c.tfcl incal percepcrca

cmo!ionaHi a cvcnimentului pare asemanatoarc OricilruI moment at'>emaniHor

l' Anton Ma ia del Chlar ,Revolu/lil Valallie;, trad. '. Cri~-Cristian, Ia~i, 1925, pA7 I (bItJem, pA8 IX DimiIric Cankmir. op.cil .. Bucu ~ti, L9M, p.179 19 I::rllsmus Hemrich Selmel t:r yo eis11I8ntel, OJ). cit., p.] 62, 20 tn Ceremonle.' et ('ouilimes re 1f,leuses de tOIi.· Ie. pe/lple.l' dll mOllde, publicati' d~ releriIl18 in tot s~colul 111 XVll-lea, prin llustra~iile eare redau asp cle legate dt; riturile tim~rare ale populatiiLor barhare se rcpre.-:intA faemele violcntc alt: suferintci prilejuite de plcrderea eeLor dragi' 19:D.l\z YOn Born consldera ca prcstalia bocltoarelor de la lam nnantllrile romiin~ti cst· a.cmanatollr, eu lllclJ1iJ~stAn1e de jaJ sk tabJ1l~ne1or ­.mul ul piiruhu, ·fR lerea halncJor, ~ipt:te,

II JobAnn Jakob EWer. BanGlul de la origlnl palla aculn (1774). Timi,:,oaffl, 1982, pAl Andreas Frcyhergc:r, I1Lliorica relatio/l WI/Olll' TValaell/cae ,WlI Rumt1na ~cc!(:,\ta.

}{e(utare istor/eli de pre un/rea Bi.\enrll romane II ('/I Bi.\enca Ramel Cluj, 996, L49-1 3,

79

'.,

fDENTfTATE S1 ALTERn:4TR

petrecut ill mediile catolice occidentale ~i central-europen iotre e cmcntele legate de obiceiurilt: funerare e acordil mai multe i>emnificatii doliului, c manifestare forma~ a durerii, Dac~ Dimitrie 'antcmir pomen~te de condi~ionMik

sociale ~i constangerile modei in practicile doliului2J , del Chiaro coru idera di

doliul barba!iJor - expuncrea capului des opent la intempcriile erii c te 0 fom1 de penitcn!<l.24

De la 'tantu Augustin pana astazi se crede ca practi ilc funerar ~i

rugaciunile -av~ite de rudele ecedatului pot holMi soarta omului in viala de apoi.25 eu privi~ la valoarea pomenii fn practicile ~i credinlele funerare orto ox ~i originea aces tea exi ta opinii <!iferite in nindurilc cilJatorilor slraini, Anton Maric

del Chiaro afirma ca pomeniJc 'e savar~esc dupa un 'ccoariu con acrat in a treia, a noua zi dupa deces, apoi la 40 de zilc la a treia, a ~ase8. a noua luna ~i ill fine, la un an de la ingropaciune21i

. Pomenile se impart pentru suOetu] mortului, fiind "un fel de milostivenie", rccunosclindu-i-s astfi I pomenii func1ia ocia1<'1..21 Fara nuanta:ri, WeismanteJ conchide "pentru hrana suJletului cclui n'lposat se face a ingropaciune un osra~ striilucil l.... ] ~i -e d.il de poman~ Olancar ilracilor ~i toate'unt mchinatc

inelui ~i hranei m()rtuhll,,2~ Pcntru acest dliUor fortuit .ramas ill Moldo a ,i macinat de resentimcnte pentro ga7de e al • pomana e ·te expre.'iia unui cr tinisJ de supraIa!Jl, ° ~upcrstil-i ,.29

De pre practicarca unui cult al mo~ii aferl'i informa~jj disparate mai ta!J caI~torii menliona1i, dar mai ales France 'co Grisclioi care din perspectiv' "preacupilriJor sale etnagrafice", de eri elebrerea unei Zilc a Morlilor fntt-un sat barra-lean tnregjstrand practici ritualice care implica inueaga comuru1ate. Cimitirul devine. 10 ace·t context, lac al comumt!l-ii celar m0rli ~i spaTiu !>acru in care ­,av~e'c opera!ii de rat 'qie -tropilUl c aghiasma), pomeni, ll1.liIUfe tarea zgomotoasa a rcgrctelor dupii eei raposa~i nlani fe tare muLt mai ritualizat1'i ccat cea pnlejuitli de tngropaciune. 30 In general. in a este obiceiuri ~j atitudini 10 fa1 mot1i'. Griselini vede arnprent origini' raman a aUlobtonilor ~i continuitatca nestinghcrita a unor datini funerare romane·1 recunoscute a tfel La sccolul al XLX-lea si ue fo1cloristul F1. Marian. La art doc. i, cimitiruI e te vb:ut 'a n 0

Public unde 'omunitatea Jevine familiar1\: eLI lumea d.e dincolo; aiei se -tabile te• •

~ D"InJtlne C ' 'J78.antcmtr, op. cu., p. 24 Anton Maria del Chiaro, op. cit.,p.4?, 25 Augu!>tinus. De cura morluis geremia, C EL 41, Praga-Viena-Leipzig, 1900, p. 622. 26 Anton Mllria del Chiaro, op. cit. p.47-48 2- Aproape toti clilAtorii strnini care au o1crit . tudu monogrnficQ au acefl 111 opini - Ant n Maria del Chiaro. Fran eSC(l Griselini, J.J. fWer. von Born etc. l ra mus HeIDrich bneider \'on WeimJantel. op. it., p.363. 29 Ibidem. )0 rance~co Gri·clini. of.. cit., pag 189. Jl lbldem.

80

fDENTITATE Sf ALTERITATE

dialoguJ u cci moI1i prill lamenta~ia ~j prin sistemul de tehnici Cunerar destinate de7Iabirii sufletului din lurneR materiaHi. ScmnifieRpilc cimitirului ca . pa!iu puhlk SI aeru sunt mai u!in surpnnse ~. in~ele. de catre liHitorii ccciJcntaIi, c.,i astfel de atitudini se manifel;tit :i in mediil de provcnienl8.32 Astfel cxplicllln de ce ofiteruJ $uedez Era. mus Wei. mantel n in!elege de e .arcU1U wntr-un 'at 1l1 11dovean refuza sa acccpte ingroparc unUla dintre fo., tii camara?i ai ofi!erului. in clmitirul ortouox .

Momentele funerare ~j in rip1iile tombale din 'pal1ul romam:sc n-RU atra. atentia dili1toriJof straini. At;casta lacuna pare incxplicabiia ell atat mal mult Cli dit in ltimea occidenlala acestora Ie este a<.:ordat un loc aparte In sistemlll d atitutIInI in rafa mOl1i' - dl:ci momentul funerar matcriali7e;v,1 specifit;Halea t;re~tini~mlllUl,

tran.~formif mOa.r1ea lnlr-o manlfestarc a vielii. Rilul i'uncrdr, stal111ul so ia!, emolionalitatca p )cii detenninit natura l110mcntului funerar. car arc in primul rand func~ie comcmorativlL aJiHorii occidenlali u ,'unt intcresa!i In rel1elilrea aspectelor legate d . aceSl(; reali la~i care, des rise, ar fi demon trat alatUrJ de al te elemente ca ~i In cazul elitei . ocio-politice romane~ti s afirma sen.ibililclti 'pecificc unei "ars moriendi" baroce; CUlloa .rterea in:crip~jlor in ,;patiul ortodoxiei roman~ti ar fi. demonstrat dl fiorul mOT!ii tre7e~te atitllwni ascml1ni1toarc dincolo c realilatea unoI' difcren1ieri con fesionale . i culturale cu rol fonnativ Fiiril ~ ~

eXI, t tormule eatcgorice. in toat relatarile de 'allIroric . e cia impresla '8 Intn; mediile pirituale 0 '(;ddentalc ~i lumea ortodoxa nu exista ~imilitudiOl l;>i dl practicilc hUlerarc, ca de altCel Intr aga spiritualitate "greacii" nu ofer;! solutii e~catologicc. Aceasta atitudine cst eterminata tIe doua rcpere teO[l:tlcu­tue logicc din perspectiva t;MOm tezi~ti. citliHorii ot;cidcntali ofera in formatii ". clcctatc" dcsprc lumea romaneasca. A Ifel critic' . btemului fanan I pri dimensiunile .~l finalitatil ci litice aprupia .~ocietatea romanea~di din :-;pa!lul

ittI'll: arpatic tie ... il'>temul tIe comportamcnte <;oclo-eulturall: kvantine' tcoria Jecand nlei popoardor ~j tC7a ignoran1ci culturale a romiinilo dJn 'pa~lU

lOtracarpatic i-au "inspirat" pc dlatorii care au analizat rituril . fun~rarc romanc~ti

on,ideranJu-le reul:ve ale paganiha!ii _,i rnanitestliri ale und emo1ionalitati ~tr8inc

de 'omportamcnt cre~tin.

Un oarecare intcros sccun r mlUlifcsta 0 parte umtrc dllal rii ~trdini

pentru execupile publice ~i pentru artca Iinapra nidi" a unor principi rom,lnL. Pe ei mai muW dintrc ccidentali, execu!iil publice Ii impresioncaza .1 datont

naturi110r exollcc de altfcl toate di.t1il~ de tiHatorie (sec. XVll-XVlfJ) cu referirc la pallile gco-eulturale cxtraeurop ne - Levent, Rusia, Extrcmu Orient - au 'apltol sub 'tantiale c r feriri la trarutiile ju. tiliarc, <;J temul de opre 'JUne

1 Philippe J\rics, Essai' .\1iT {'hi Wire de la mort ell Occidellt dl' Moyell Age a lias jour.\, Pans, 1975, p.32.

11 frlblllw Heinrich Schneidt.:f\'oD Wl:lsmantd, op. dc .. p.355,

IDENTIT.4TE 1 ALl'ElUTATE

spcci.ficitatca lebni ito de tortunl. Executiile erau sacotile evcnimcnte de excl::plic dcoare c mat rialil-au cd mai pregnant pentru comunitatc jUl>ti~a me<.lieval~ ~i 0

anumita pedagogi amnii - co astfel de prilejuri interesau atitudimle mullimJi ~i

a1 celui ndamnat, tcama In fata morJ.ii, fe cmnarea) orinla ahsu1vin' d p~(;ate. Francesco lIiselini J4 .i Anton Maria del iaro35 sc opresc a upra 1 lerantei, cuvunlei ~i chiar compa -i . manife talc de partineipan1ii ocazIOnall la execufie, is-A-vi de cel cundamnat la moart . Re emnarea ~i duar dhnla celul care trebuia a fie executal, il conving pe del hiaro de ficienta execuliil r publice ca exemplificari ale pedagogic. primitive a lumii medie ale. 36 AstfCl condamnatul i~i cere icnarc dc 1a eei prezenli (ea rcprczentan!J ai wmunitAtii , lar ace~tca ii ab 'olva. "i ii ofenl alcool pen a-I feri de spaimcle morJii. Alte cunsideralii aUilorii ·tra.ini n iae eu privire la astfel de mumente, deoarece mei p isajuJ justi1iei occidentale ~. entral-europcnc nu era lipsit de astlel de manitestMi ale violc1l1ei ardonate loti I ·gale. ompa 'iune rotunda trez sc til sl,;himb execu~u1e domnilur romani, victime ale sistemu1ui oloman. Execu~il~ de accst fel par exemplare din perspcctiva ideilor ell privire 1<1 motivul vamta!ilor ~i aJ aparen!ei s(rdluciri ~i ~tabilitati a utoritii\i' principilor romani. Anton Maria d 1

hiaroJ si Aubry de la M )otraye38 • rapoartele diplomatice des'riu ludeo 'cbi,

,'cena exc~uJiei lui Constantin Brancovcanu ,i a familiei sale. Cdc doua relatlili mai cuno cute cuprind episoadcle "croizarii" pcrsonajului. De rcrnarl,;at at fi eli ace °tc l> cvenle din 'I,;cna execuliel Br.1.11covcnilor lip esc din ara~ilUlJle

cronicare. ti}l), rnarturi 'uea de redin!i1 a omnului pare a aPa.t1inc un . di curs lkti pe carc- illtalnim daar 1 relatarile ciUiitoriloI 'trAmi ~i in produ 'ele Jiteraturii bel tflStice francc/.e I . Daca principe-Ie muntean bencficia7..a de aureola martirului, a...asinarca lui G orgc al Ill-lea Ghi 'a (oct. 1777), surprinsa de rapoarlel diplornatice, dar p menita "i in relafuile lui Louis Carra>! I ~i 19naz Raicevi h~2,

14 fran~sco Grieselini, op. cit., p.l77. 11 Anton Mari» del Cbiaro, op. cit.. p.49 36 ExecuWa pubUc1\ urmata d~ expuneTca corpului celui defunct avea folul de a-i prc\"uJJI pc cei mul~i I\SUprR riscurilor lncalcarii nonnelor. r Anton Maria del ChlMo, op cit., p. J25. J~ Aubry d la Montraye, J'oyages en Europe. Asie et Afrique, tom. II, la Ilaye, rvmc XXVlI, p. 212-213. 39 AnontHlII1 Brd1/covelle. C; Radu P0P<lscu, rslurlile dom"ilor Tarii Romal/e,'U ~o Vt'zi Andrei Plpptdi, Hommes el ide dlJ S-E ( ";/(ropeell d I'aube de l'iir.;e mor/erne. 8ucure-ti-Pan, 19 O. 41 HIStone de la Moldavie er de la VaJachi . avec IllI Dissertation .!J11r I'etal aclliel ere dew; Province, l)ar M.C • nou elie editi n, MDCCLXXXl. 42 19naz Raicevich, Voyage ell ValacMe el en lvloldavie, tTad. Lejeune, Paris, L822, p.98-99.

82

IDL'NTITI1TE ,'1 ALTERTrATE

pare lip ita de onorabi li tate. Raicevieh uetalia78 . cena, con truind imaginea unci l:rimc abuminabilt: s1l.v~ite asupra unci victimc comune.

entnl elita romaneas it dio Princlpatele dunMen , amenin!Mca utomana at~ na ca () sabie a lui Oamncles, dctcnninand atitudini aparent para oxale fa1a de realitafca imedlata. Alexandre d'Hauterive lasa sa ~' inteleaga 'II U UI de fataIi m. 0 l,;on~tiintl{ tragica 'unt spccifice elifclc romanc:u din a t10ua jumatate a sCl.:olului al XVlTl-Lea AccastJi we de pint '-ar datora pennanentclor dipuft.' ell

autoritatea ccntrdlif :i desclor interven!ii ture -tatare In teritoriul Tamo Romanc. Ace t presiuni ~i contliete cva~ipl;rmanenteau decimat elita \'i au detcrminat-o ~a

acceple eu re emnare capril.:iile or~i ¥i sa sc adanceasca 10tr-o via1! plina de cxtravagante4' Atituuinile romane~ti in [ala mOrJll )st.:ilea%a intre asumarca si uslinerea dl~Cur. ului cscatologic al biscricii - ~a cum 0 clemon. tr 3.7a. i

Insl.:rimiile tombale44 wn perioada ,eCl lelor XVII-XVIII - i spaima tie moarlea mwviduala. presentirnentuL ~fi\r~ituilli, dorol dc necoo!>olare dup~ cei mdepclrta!i 10 moan ; 8stfcl etc ~ensibilit~1i ~ alirma 1/1 testamentele eljtejl~ ~i In In ·I.:np'!iile epulcrale apar~inan mai ales Mavrocordali\or, In orallile nerare, CC-I deep!, 1I

atll tie populare C8 i Tran -ilvania. Ace. t gen de literalunt inf}uen1atil de eel mai modem ,ul1u ncogrcc e. te neutralizat de nfcrta esca tologidt a Ol:ericii. Dc altfel, in cpoea ;i mai aLe~ In acea!o.ta sfera a cnsibilita1ii umane, bi...crica lsi a spori Jilil plrilual "c8nnille a oamcnii morjj". propnvedanijJ ~au didahiiLc, "cuvinte1c d Ingrop~ciune,,4(> - aplica dlscurslil fun bro al bisericii. ltcraturd confc. iooaHl a umtilor l7 dar mai ale cea de inspira1ie iviream'l revigoreaLa . i reintiire c imaginilc tradi\1onal <:rc~tlO desprc dispari!ia tizidi ca despre 0 freeen: rc ve. nica odihna, adormil'e _.1 nu moarte".4 In texteLc dmitorilor traini nll sun evaillak

ft:prc7entarilc autohtone ale moqii - dealtfel atal de pre7t:nte in pa!iilc 't:cidentale 'a1olice unde prin tradi!ic. inventarul de exprc, ii ale tcmei se

Imboga1~te mereu. La rnmani de pre moaJ1e se vOl:be~te in mnmentclt: If I.:arc ace~ta pro oadi, In legarura ell temde Apocalip. ei ~i 'u ravagiile iumci; astfcl nUll mull dcC,Ll in alte spa~il eio-clliturale. la ramani istoria mOl1li este (l i. tone a tatCrilor. 4Q ara1iunile cronidlre$h, apaf1inand lui Ion eculcc, Pseuuo-Enaehe K g~lniccanu. icolae Muste etc., inscrnnMilc pc arlC. Iconogmfia Jegatit de tema mortii (fre cell' biscricilor ':'J mAnastiril ortol!nxe). releva canlclcruJ nb csiv a1

~ Alexaudrt: d'llautcrivc, j\ft!/lloire sllr l 'etat (lfu'iell el act lie de la , [o/davie, Bucun:~li,

19l12, p,194-196, 4' Vezl AJ. E1ian, lnscriplille medievlIle ale Romti",·ei. Ora.w Bru.:ure\\·ti, Bucure(lti,I%.­I Testamcntul tlen i, ~o\ia postdoicului Can18cuzlOo; le~talllcntul Ecalcnnci \Is\'wcordat, 'io~ia lui Co tin Ma\TOCOl'dat. , telan Lemn • OJ) cif .. p,l 3 I Ibidem " Antun lYireanu, Didaltii, Bucurc~li. 1972, p.190

Michel Vl1vellc, Ideologie ef Menlaille. Piln , 19X5, p.1 02.

83

WENT/TATE !)1 ALIERlTATE

acestei terne in legatura eu momcntele de fumare a dum '. perceputa ca rooarte "tnfrico~at ~i nilprd2I1idi" clJatorii straini nu ~unt interesaJ.i de ace te aspcctc pcntru eli ele sc aail In anticamera evenimenruJui eclificator ~i pentru '<1 dimensiunea afectelof /;'i a emoJ.ionalitilliJor eJuilalt Ie pare nereprezentativa eleci neintercsanta. Doar Anton Maria del Chiaro, care a rezidat mai mul1J ani ill 'r am Romaneasca uescri un ritual popular de prolcqie Irnpotriva ciumei I 'citmasa ciumli")so. EXlste01a prdctici!or c proteqie i'mpotriva "moJ1ii napra/.nic~" demoru tra teme de ac~st fd de rnoarte care nu ofcrca r~gazul retrospeqi i nece:-are

51inaJJ1tea tJr~ltu ui ~i ezumaniza raporturile interumane.CaJa10rii stfilini. are ofeca eateva aspect eu priv1rc 1a atiludiniJe

romanilor fn fala moI1ii. sunt detennrnaJ.i de reac!ii ~i realiti1~i soei - ulturale l'U rol inhibant: rigidi1a~iJe coniesiooalc, stereotipurile occidentale exi fente in circula~c

u referirc la ere. tiniltatca ortodoxa, considcrentele cultunu-iluministe d spre rilul funerar ca reflex al eivilizalici sau barbariei. Cand abordeazit pro lematica mO£1ll. unii dintre dilatori 0 tf'dteaw la capitoJuJ "religle'" dar eei mal mu1~i ccrcctea7.a tema atitudinilur oam oilor in fata moI1ii ~j a praeticilor funerare specifi 'C In ]egatll.r'd eu sistemul de moravuri. culume ~i uper titii In textele dWitorilor . e insista pe ideea ~tra echimii precre~tinc/;'ti a unor tehni i fWlerare magice si fondului de superstitii care a1tereaza credinla 'j neutralizea7.a efieacitatea unor practici meru1c a ajute 'uflctul sa ..e mantuiasdL ,tfcl t::od r on Bau r consitl.era c11 Ualorilii crcdiu1ei in "ceremonil xlerioare,"n fantumc, vraj i toare, demoni ~i alte mii de ab'urditilli copiHirc:;.ti" p poruJ traic~tc in igaoranla propri primca van.te a umanita!ii, cca a arbarici ~i a upersti~ci. 2 Printre uperstij.i:ile lipl este inventariata ,i rcdinta 10 vampiri, unii caHitor' de'eriind in amanuntime tehnicl1c de uevampiri/A.re (excomunicarea si exordzarea) care presupun aeord familiei. a comun.iti1~l ~i chlar parliciparea preot'ulul. Francisl:o Griselilll, J.J.l.ilil r " i Teodor vor Bauer, apni r.. ulzer53 sunt atra~l de tema fiinte!or demomcc . vampiri :i V<lrc laci. Ie IOllp garoll. Dadl von Bauer intro uce 111 aceea.~i sene de uperstilii aplicate - practicile nerdfC de roteqie impotriva vampirilo ~j

rli.iitoa~cl r, fgn3.7 Raieccvich demonstreaZll ~tiin!ific imposibilitatea exist nt'1 "unui [jan1 energetic fnt.r ~uOet ~I trupul lara vial~. 4 Gri elini cce credinta iJ vampiri la categoria cfecte10r 'are tin de aplecarea romanilor spre alcoo!. 55 Spiri1 ilulUinist, at:e. ta redc In autoputemi ia explicatiei ra~ionale :;.i in imperiul

50 Anton Maria del Chiaro,op, cit.p. 123. I Jcan-Clliude Larchet, Ten/ogia boW, trad. asi1 Mihoc, ibiu 1997, p.55-69 2 Memories Iristorigues et geographique:> llr la Valac!lIe, avec 1m Pro pectus d'lill At/a. eographique el Militaire de la demiere Guerre lIlre /a Russie et ta porte Ottomanll .

publws par Mon.sieur de Bauer, 11 Franckort et L'ipSJg, 1778, p.25. 5J Franz Sulz~r, 017. cit" val.U, p.296-301. H 19.naz RlUC vich, np. cit., p. U 1-112. S Francesco On ·elUJi. o/J. cit., p.178.

8

IDENTlTATE Sf ALTERlTATE

g ncralului Eviaent di sc igmr~ popularitatea temei vlUIlpirului .:i III alit: 'patd eio-cullUrale ~ I ollte~lOnale; d a'emcnea nu "W11 cuno\cutc cforturile pe care

mediile oficiale p litice ~i ecleziale r mane.. i Ie depun Cli pn Ire La lDle171 crC<1 5practicilor funcra.re ~i n funerare dt: protec~c magl o-religioa a. <>

-'a In mai toale analizelc J:Calizate de dilre calihorii ~tnlini eu rcferirc La realitllti1e specificc societ1'ilii romane~ti. dilcrcn1ierilc de tatul eonlcsional ~i ~ocio­

cullural, pUllniHatea .) caract rul superficial al lJlfhrmatiei, funqionarca stercotipurilor occcidentBlc de tradili .i larga eircula~c culturaJil., detcmlina VlZiuoi globale defonnatc ~i etormatoare con entratc pc dimeo, junea negati Ja a macife. tariJor pirituaLili1tii ortodoxe. Textelc tlec identalc nu surpriml ~i nu in~clcg particularWi1iJe vietii rom§nc~ti, interpretand-o din per 'pectiva clj~eelor de cseo!a medievala .. i/sau iluminista, intcgnindu-o In moclc1l:1c socio-cul1urale I vantine. rea pu!ine sunt 'cnmele ie intelegere ~i llU de pullnc od prca visceral di~'pre~ul In [ala tainci mnr~ii Celuilalt. In aeest timp. in soclclalea romanca. cit sc traia cu l:On~liinla d1 "lcgca'1 (Jegea, ca marturisire rcligioasa) asigura manluirea, iar pacatul .. i damnarea ~unl ale Celuilalt. Societatea rornJ1l1casl,;a Ii sccolului . XV11I-lea ofera trei di 'cursuri asupra mol1ii: discur. ul popular, laic ~i tradi!l naL 1,11 cur ul elitei - mult mai . ensibil la mUla!ii, cnn:. modele ~i cuntrolul uficiaL J

cll. up,ul c"cat llngie bJsenciJ care COil 'JJcffi ii Sibi liti11ile rcna~lerii :i ale mantulfli pre. upun ciI momentul oblJgaloriu ~I esen~ial - moartea mdivldllala ACl;;·te difcrcn1icri notabile la nivelul di cursului ~l al atJtudiruJor in fa~ m0!1ii IlU

sunt i'nregistratc d ca1rc dWHnrii tritini, care aeumulca7Jt dnar datele care onfLDJlli ~i Imbogatesc an amblul e imagim- li~eu . i ~lcrcotipuri exi lClllC In

circula!le In mediile de prav nIcn1!. sistcm pc care se ccm!:>lruic~tc ~i 'C afilmil uperioritatea propriului model confcslOnal ~i ocio-cultural

y, Deeml sinodah.: rtodoxc publicHte in Stefan Mele~. Istoria bl erici/ romane din ~rdeal . . Ibiu, 1Q3 - p. 290-292; Antl1U !\-ircADlJ, Opere. Bucure\>li, 1972. p.33

5