PARAMETRII CLIMATICI

Consumul energetic al unei cladiri depinde de factori externi si de factori interni. Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului, viteza vântului, însorirea, umiditatea aerului.

Proiectarea constructiilor si a instalatiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici, corespunzatoare unei anumite perioade a anului (zi, luna, sezon de încalzire), valori obtinute în urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori conventionale sunt standardizate în SR 4839 si SR 1907-1, pentru t 11211d324l emperatura aerului si viteza vântului, în STAS 6648/2, pentru însorire, umiditatea si temperatura aerului etc.

În auditarea energetica a cladirii, trebuie sa se faca o distinctie clara între aceste valori conventionale si valorile efective ale parametrilor climatici exteriori pe

perioada în care se determina consumurile energetice ale cladirii.

Temperatura aerului

Pentru calculul necesarului de caldura de calcul al unei cladiri (necesarul de caldura orar care dimensioneaza instalatia de încalzire) se foloseste temperatura exterioara conventionala de calcul (te).

Conform SR 1907-1 România este împartita în 4 zone climatice carora le corespund urmatoarele temperaturi exterioare conventionale de calcul:

zona I: -12oC (orase caracteristice: Constanta, Resita, Dobeta Turnu Severin);

zona II: -15oC (orase caracteristice: Bucuresti, Braila, Arad, Craiova, Pitesti, Oradea);

zona III: -18oC (orase caracteristice: Baia Mare, Bacau, Iasi, Sibiu, Cluj-Napoca, Galati);

zona IV: -21oC (orase caracteristice: Predeal, Brasov, Fagaras, Reghin, Gheorghieni, Suceava).

Zonarea teritoriului României dupa temperatura exterioara conventionala de calcul este data în Figura 2.1.

Pentru calculul necesarului de caldura anual al unei cladiri si al necesarului de combustibil pentru încalzire se folosesc temperaturile exterioare medii lunare. Cu ajutorul lor se determina temperatura medie pe perioada de încalzire (tem) si numarul de grade-zile (N), în conformitate cu standardul SR 4839.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

În tabelul urmator se dau, pentru unele orase din România, datele climatice caracteristice care stau la baza stabilirii necesarului de caldura de calcul si a necesarului de caldura anual pentru încalzire.

Orasul Zona cliamtica

te

[oC]

tem

[oC]

N

[grade-zile]

Durata perioadei de încalzire [zile]

Constanta I -12 4,7 2840 185 Bucuresti II -15 3,4 3170 190 Iasi III -18 2,9 3510 205 Brasov IV -21 2,4 4030 228

Fig. 1 Zonarea teritoriului României dupa temperatura exterioara conventionala de

calcul

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

La dimensionarea instalatiilor de ventilare-climatizare pentru situatia de vara si stabilirea sarcinii termice de racire se foloseste temperatura exterioara medie zilnica aferenta lunii iulie, în conformitate cu standardul STAS 6648/2. Pentru unele orase din tara, valorile acestei temperaturi sunt: Bucuresti 31oC, Calarasi 30oC, Constanta 29oC, Sibiu 28oC, Brasov 26oC.

Vântul

Patrunderea aerului exterior în încaperi (aerul de infiltratie) are loc datorita actiunii vântului. De regula temperaturile exterioare cele mai scazute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vântului. Pe baze statistice, referitoare la concomitenta vânt - temperatura, s-au adoptat valori de calcul ale vitezei vântului, care determina 4 zone eoliene pe teritoriul tarii. Încadrarea localitatilor în zonele eoliene este indicata în standardul SR 1907-1.

Atentie, zonarea climatica facuta dupa temperatura exterioara conventionala de calcul nu este identica cu zonarea eoliana !

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Vitezele conventionale ale vântului de calcul sunt date în tabelul urmator:

Viteza vântului [m/s] Zona eoliana

Localitati caracteristice în

localitati în afara localitatii

I Galati, Slobozia, Calarasi 8 10 II Iasi, Braila, Bucuresti,

Constanta 5 7

III Vaslui, Buzau, Craiova, Tulcea

4,5 6

IV Suceava, Brasov, Timisoara, Cluj

4 4

Pentru nivelurile situate deasupra etajului 12 al cladirilor înalte, din cuprinsul oraselor, vitezele conventionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzatoare cladirilor amplasate în afara localitatilor. Pentru cladiri amplasate la altitudini mai mari de 1100 m vitezele vântului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice.

Însorirea

Datele climatice privind însorirea (durata de stralucire a soarelui si intensitatea radiatiei solare) prezinta interes atât pentru perioada calda a anului cât si pentru cea rece. Ele se folosesc pentru dimensionarea instalatiilor de climatizare în sezonul cald, stabilind aporturile solare care trebuie preluate. De asemenea, datele climatice privind însorirea se folosesc pentru corectarea necesarului de caldura pentru încalzire, în masura în care cladirea este conformata corespunzator pentru captarea energiei solare în sezonul rece.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Duratele medii de stralucire a soarelui, determinate prin prelucrarea statistica a datelor meteorologice, difera în functie de localitate si de luna anului. În tabelul urmator se dau sumele medii ale duratelor de stralucire a soarelui, în ore pe luna,

pentru unele localitati din România.

Localitatea Ianuarie Mai Iulie Septembrie Bacau 67 213 262 195 Galati 76 250 307 230 Constanta 78 254 330 243 Ploiesti 82 231 281 215 Craiova 64 252 310 208 Cluj 83 219 236 201

Radiatia solara globala [W/m2] se compune din radiatie directa si radiatie difuza (datorata aerului atmosferic si norilor). Pe cer senin radiatia directa este maxima si cea difuza minima, iar pe cer înorat, invers. Radiatia solara globala este diferita în functie de ora zilei; radiatia solara directa este diferita dupa orientarea suprafetei receptoare.

Valorile intensitatilor radiatiei solare sunt date în STAS 6648/2, pe luni ale anului si pe ore ale zilei. La calculul aporturilor solare ale unei cladiri trebuie avute în vedere particularitati ale amplasamentului referitoare la vecinatati si la efectele umbririi cauzate de vegetatie si alte cladiri.

Umiditatea aerului

Umiditatea aerului exterior joaca un rol deosebit în tehnica ventilarii si climatizarii. Ea poate fi exprimata ca umiditate relativa, în procente, sau ca umiditate absoluta (sau continut de umiditate), în grame de vapori la 1 kg de aer uscat. Umiditatea relativa este definita ca raportul dintre continutul masic real de umiditate si continutul masic maxim de umiditate (corespunzator starii de saturatie a aerului la temperatura reala). Cum capacitatea aerului de a îngloba umiditate creste cu temperatura, rezulta ca umiditatea relativa are o variatie inversa temperaturii aerului.

Valorile continutului de umiditate al aerului exterior [g/kg], pentru principalele localitati din România sunt date în STAS 6648/2.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat

continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de

componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei,

asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C

la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului

valorile nu scad sub 100C.

Media lunara si anuala in1995 la Constanta.

ianuarie -0,3 iulie 22,2

februarie 0,8 august 22

martie 4,4 septembrie 18,5

aprilie 9,3 octombrie 13,5

mai 15,1 noiembrie 7,5

iunie 19,5 decembrie 2,6

Anual 11,2

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C

la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si –

25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.

Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31

iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927

si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7

mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile

cele mai aride ale tarii.

Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile

geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor