Comunicare n contexte sociale

1. Comunicarea interpersonal, de grup, organizaional, de mas.n comunicare se gsesc 5 niveluri, i anume: comunicarea intrapersonala, comunicarea interpersonala, comunicarea de grup, comunicarea de masa, comunicarea publica sau mediatica. Comunicarea intrapersonala este comunicarea n i ctre sine. Acest comunicare este un real proces de comunicare, chiar dac emitorul i receptorul este acelai, iar codificarea i decodificarea mesajelor nu este absolut necesara. Comunicarea interpersonala este cea mai importanta forma de comunicare i cel mai des folosita. Ea este baza existenei sociale a omului, i nu poate fi evitat- Viata de familie, relaiile cu prietenii, activitatea profesionala, toate depind de aceasta calitate. Comunicarea interpersonala se refera la comunicarea fata n fata. Este un tip de comunicare important n relaiile inter-personale, n stabilirea de relaii, legturi,etc. Comunicarea de grup este tot un tip de comunicare, dar care se deruleaz n colectiviti umane restrnse i permite schimburi de idei i emoii, discuii, rezolvri de probleme, aplanare de conflicte, etc. Valena n comunicare reprezinta numrul de persoane cu care un individ poate comunica (la receptare sau la emitere). Dintr-o perspectiva informaional, grupurile sunt de doua tipuri: grup egalitar i grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabilete pe baza bilanului informaional al fiecrui individ, bilanul fiind diferena dintre influentele pe care le primete individul i cele pe care le exercita acesta. Cnd bilanul este egal pentru toi membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat.Comunicarea de masa presupune un productor instituionalizat de mesaje scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale, care se adreseaz unui public variat i numeros. Acest tip de comunicare nu beneficiaz de un feedback eficient. Comunicarea organizaional este un proces, de regul intenionat, de schimb de mesaje ntre persoane, grupuri i niveluri organizatorice din cadrul organizaiei, cu scopul nfptuirii att a obiectivelor individuale, ct i a celor colective.Comunicarea organizaional apare la toate nivelurile conducerii, se realizeaz pe toate treptele ierarhice i ntre acestea, att pe orizontal, ct i pe vertical. Complexitatea comunicrii, scopurile, obiectivele i implicaiile sale au impus o serie de particulariti comunicrii manageriale (fa de comunicarea n alte domenii precum jurnalismul, arta, medicina etc.), care trebuie s respecte o serie de norme impuse de cultura managerial i de politica organizaiei.

2. Comunicare formal, informal, mediat sau direct.Comunicarea formal Mesajele care circul pe canalele reglementate, prestabilite ale unei organizaii constituie comunicarea formal. Coninutul comunicrii este legat de activitatea organizaiei, de munc i de tot ceea ce este legat de aceasta. Comunicarea formal poate consta din mesaje verbale, nonverbale, scrise, sub form de scrisori, mesaje telefonice, mesaje radio, imprimate, note interne. Chiar i unele gesturi pot constitui comunicare formal. Mesajele sunt transmise de cei autorizai: pe canalele oficiale acestea ajung la cei care trebuie s reacioneze, la oameni sau aparatur care trebuie s cunoasc coninutul acestor mesaje. De obicei, toate comunicrile formale sunt nregistrate i pstrate n evidenele organizaiei. Se rein copii ale acestora la emitor, la receptor, la toate birourile din organizaie care trebuie s cunoasc i s pstreze informaia respectiv. Exemple de comuncare formal o pot constitui comenzile de lucru, rapoartele i evidenele financiare, rapoartele asupra vnzrilor/inventarului, declaraiile referitoare la politicile firmei, descrierile posturilor, etc. Comunicarea formal poate avea loc uneori i pe orizontal, de-a lungul direciilor paralele de autoritate. Reeaua de comunicare formal dintr-o organizaie mpreun cu spaiile de pstrare ale acestor comunicri, servete mai multor scopuri. Definete canalele pe care se vor trimite mesaje importante. Se va crea un plan de transmitere ale acestor informaii, att pentru emitor, ct i pentru receptori. Se va indica direcia spre persoanele care vor aciona i spre cei care trebuie s fie informai asupra acestor aciuni, mersul acestora i rezultatul lor. Ofer un spaiu de pstrare a informaiilor care vor fi necesare planificrii, operaiunilor i controlului. Se creeaz un sistem ordonat pentru superiori i pentru subordonai, pentru a se informa unii pe alii n mod constant. Reeaua de comunicare formal este format din canale formale, create prin stabilirea unui sistem formal de responsabiliti conform structurii ierarhice a organizaiei. Reeaua ideal este cea care conine canalele de comunicare de jos n sus, de sus n jos, pe orizontal. Deseori direcia de comunicare pe orizontal lipsete sau este ineficient i n acest fel scade exactitatea informaiilor. Situaia apare datorit lipsei de circulaie permanent a informaiei dintre departamente, dei aceasta este vital pentru organizaie n condiiile de concuren existente, sau lipsei posturilor de specialiti n comunicare din organigram. Comunicare de sus n jos, de la vrf spre baz, este efectuat de manager ctre subordonai. Se transmit dispoziii i directive, se delimiteaz responsabilitile angajailor. La o organizaie eficient, acest tip de comunicare are ca scop i motivarea angajailor, informarea lor n mod continuu despre politica, scopurile i strategia organizaiei. Periodicitatea este important pentru c asigur permanena comunicrii. Uneori acest tip de comunicare capt o tent preferenial, ndreptndu-se doar spre unii angajai, considerai ca avnd responsabiliti prioritare. Ea poate avea loc i doar atunci cnd managerul transmite ordine i directive angajailor, fr a se preocupa prea mult de informarea lor. Dac organizaia este n schimbare, comunicarea de sus n jos trebuie utilizat pentru a schimba opinii, atitudini, pentru a risipi rezervele i teama fa de dezinformare i pentru a-i sprijini pe angajai s se conformeze acestor schimbri. Acest tip de comunicare necesit i un feedback. De aceea ea este completat cu comunicarea de jos n sus, de la angajai spre manager. Acetia, pe msur ce au neles comunicarea de sus n jos, i pot comunica rspunsurile. Managerul trebuie s acorde atenie informaiei pe care o primete, datorit tendinei angajailor de a spune numai de bine efului: poate aprea i dezinformarea intenionat. Pentru a contracara aceste tendine, managerul trebuie s promoveze un flux de comunicare constant, ce favorizeaz stabilirea unei culturi organizaionale flexibile. Comunicarea pe orizontal este o alt direcie a comunicrii formale, desfurndu-se ntre managerii pe poziii similare n organizaie, ntre persoane din diferite departamente. Acest tip de comunicare trebuie s coordoneze activitatea dintre departamente. Comunicarea dintre departamente este mediat (formal) de manager. Acest lucru constituie o ineficien, avnd n vedere i salariaii departamentului i apare nu numai coordonarea slab a activitii , dar i ineficiena n ansamblu, ceea ce duce la o imagine negativ a organizaiei n exterior.

Comunicarea informal Comunicarea formal nu ndeplinete toate cerinele de comunicare din organizaie. Golul creat ntre cerinele sistemului formal i cele ale ntregului sistem al organizaiei este completat de sistemul de comunicarea informal. Acesta este alctuit dintr-un numr mare de mesaje, crmpeie informaionale, preri i expresii ale sentimentelor angajailor; ea se desfoar pe canale dictate de necesitile zilnice, care nu corespund cu cele ale comunicrii formale. Nu se pot cataloga chiar toate tipurile de mesaje informaionale sau cile prin care acestea circul n organizaie. Fr comunicarea informal, sarcinile de lucru nu s-ar putea realiza, iar organizaia , cu cerine de ordin economic, social, tehnologic, psihologic nu ar putea funciona. Leon Festinger (Organizaia comunicant, Wikipedia, 2008), dup ce a efectuat un numr de studii asupra comunicrii, a gsit trei surse de tensiune care genereaz comunicarea informal ntre grupuri: 1. pentru a simi apartenena la grup, angajaii trebuie s-i comunice opiniile, atitudinile importante, astfel informaia circul n mod neoficial n ntreaga organizaie i ntre grupuri, subgrupuri. 2. angajaii i exprim speranele i ambiiile n legtur cu nevoile lor de realizare, afiliere, putere. 3. angajaii trebuie s exprime sentimente de bucurie, ostilitate, suprare, etc.

O alt surs care s-ar putea aduga aici este legat de rigiditatea structurii birocratice: nevoia de a ocoli canalele oficiale pentru o mai mare rapiditate a schimbului de informaii. Comunicarea informal opereaz pe canale create spontan, care exist n mod necontrolat, se modific i exist la toate nivelurile. Ele funcioneaz pe lng cele oficiale, chiar merg n paralel , mai ales cnd informaia oficial este srac sau canalul formal nu este eficient. Informaiile care circul pe canalele informale prezint pericolul de transformare n zvon sau brf, un lucru care nu este de dorit. Deoarece aceste canale nu pot fi interzise sau desfiinate, este necesar o funcionare eficient ca canalelor oficiale i fluxul de informaie oficial n permanen pentru a contracara efectul informaiilor inexacte pe canalele informale. Canalele neoficiale de comunicare au un rol foarte activ, mai ales n reproiectarea organizaiei, iar managerul trebuie s le cunoasc pentru a putea contracara zvonurile care duneaz activitii i imaginii organizaiei. Tipul de comunicare neoficial se asociaz cu acea politic managerial care sprijin iniiativa i autonomia. Promovarea comunicrii neoficiale reduce riscurile legate de conflictele de munc, de fenomene de tipul contraputerii, care sunt generate de excesul de formalism. Pentru o mai bun funcionare a organizaiei, comunicarea formal i cea informal trebuie s existe, s se completeze. ncurajarea comunicrii informale o poate transforma ntr-o surs de inovaie pentru comunicarea formal, un avantaj n momente de restructurare a organizaiei. Pe de alt parte, o promovare exclusiv a comunicrii formale va genera dezordine, dezorganizare, imposibilitatea formulrii obiectivelor pe termen lung. n concluzie, trebuie create cadre formale de comunicare, foarte flexibile, pentru a permite circulaia adecvat a fluxurilor purttoare de infromaii i feedback la acestea.Comunicarea mediata sau directaComunicarea uman mbrac dou forme, i anume comunicarea interpersonal i comunicarea mediat. Comunicarea interpersonal este o comunicare direct, iar comunicarea mediat este o comunicare indirect, aici ncadrndu-se i comunicare n mediul virtual, adic comunicarea cu ajutorul internetului.Comunicarea interpersonal este o comunicare direct, adic comunicarea se realizeaz ntre dou sau mai multe persoane, aflate n poziii de proximitate (de obicei spaial); n actul comunicrii, ele interacionez, altfel spus, se influeneaz reciprocComunicarea interpersonal este o comunicare direct, adic comunicarea se realizeaz ntre dou sau mai multe persoane, aflate n poziii de proximitate (de obicei spaial); n actul comunicrii, ele interacionez, altfel spus, se influeneaz reciproc

3. Competena comunicaional (Recunoaterea i adaptarea la context).Comunicarea prin limba presupune competenta de comunicare, adic abilitatea individului de a se adapta circumstanelor complexe in care are loc interaciunea, pentru a obine eficiena maxima in procesul de comunicare. Include 2 tipuri de competente distincte, dar interdependente: competenta lingvistica si competenta pragmatica.Competenta lingvistica: este capacitatea nnscuta a omului de a face operaii cu semne si simboluri lingvistice care sa-i permit achiziionarea spontana a limbii materne. Competenta pragmatica: este capacitatea individului, parial nnscuta, in cea mai mare parte nsa dobndita, de a produce mesaje adaptate in mod optim la condiiile concrete de comunicare., cu scopul de a obine eficienta comunicativa maxima. Se msoar prin efectele pe care comunicarea le are asupra interlocutorului si prin beneficiile comunicative ale vorbitorului.Competenta comunicaional presupune control, adaptare si cooperare. Se nva si se perfecioneaz prin aciuni organizate si coordonate, prin experiene de comunicare variate si repetate.

4. Politeea lingvistic.Participanii la comunicare dispun de doua imagini comunicative/imagini publice/fete: fata pozitiva si fata negativa. Fata pozitiva se manifesta prin tendina vorbitorilor de a-si manifesta dorina de angajare in relaie cu ceilali; fata negativa se manifesta prin tendina vorbitorilor de a-i pstra un teritoriu privat, nemprtit cu ceilali la dialog. Cele doua fete de care dispun vorbitorii se concretizeaz in strategii ale politeii pozitive (vorbitorii accentueaz relaia de colaborare cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeii negative (vorbitorii atenueaz potenialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorina de independent a interlocutorilor).Printre strategiile politeii negative se numra: preformarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regrete); preformarea de acte de vorbire indirect (Vrei sa nchizi geamul, te rog? in loc de nchide geamul!); atenuarea expresiei lingvistice prin modalizatori de incertitudine (cred, bnuiesc, sper); reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (Daca vrei, pot sa te ajut); exprimarea diferenei prin folosirea pronumelor de politee, a pluralului si a titlurilor academice (Domnule academician, va rog sa mi acordai un interviu); exprimarea subordonrii fata de interlocutor (Va rmn dator!, As fi onorat sa).Printre strategiile politeii pozitive se numra: preformarea unor acte de vorbire de tipul complimentelor (Ce bluza frumoasa ai); folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul fata de interlocutor (ntotdeauna ai fost cel mai bun); empatizarea cu interlocutorul (Te neleg foarte bine); exprimarea prin modalizatori a optimismului in raport cu interlocutorul (Sunt sigura ca vei reui); folosirea apelativelor care marcheaz intimitatea discursive; exprimarea interesului comunicativ pt. interlocutor prin conversaii fatice, prin operatori discursive care l ncurajeaz sa continue.

5. Regulile atribuirii (diferenierea ntre observaie i evaluare, neutralitatea stilului, interpretarea inteniei de comunicare).Cel mai dificil exerciiu n comunicare l reprezint separarea observaiilor, a mesajelor de informare de cele care exprim evaluarea. De cele mai multe ori, mesajele conin elemente mixte, ceea ce ntre persoanele care se cunosc mai puin poate conduce la blocarea comunicrii sau la asimetrie ntre inteniile locutorului i efectele pe care mesajele le trezesc n mintea interlocutorului. n afara inteniei deliberate pe care locutorul o are atunci cnd i formuleaz mesajul, exist o serie de formule care l trateaz involuntar n ceea ce privete mesajul pe care l exprim.Clasificrile, etichetele, comparaiile sunt modaliti prin care se exprim evaluri, care pot duce la blocarea comunicrii

6. Dezambiguizarea mesajului.Cuvintele care exprim frecvena, cantitatea, dimensiunea trebuie s fie nsoite de specificarea privind contextul i parametrii n care s-a fcut evaluarea. De ex. Costel m-a asasinat cu mail-urile n sesiune. n decurs de o sptmn, mi-a scris de 4 ori.

ComunicareaExemplu de observaie combinat cu evaluareaExemplu de observaie separat de evaluare

Utilizri ale vb. a fiEti prea generos.Cnd vd cum mprumui n stnga i n dreapta bani, m gndesc, c eti prea generos.

Folosirea verbelor cu conotaii evaluativeMaria las totul pe ultimul moment.Maria nva pt. examen doar cu o noapte nainte.

Sugerarea faptului, c presupunerile proprii, gndurile, sentimentele, inteniile sau dorinele altei pers. sunt singura variant posibilNu-i va termina treaba.Nu cred, c i va termina treaba. A spus, c nu i va termina treaba.

Confundarea anticiprii cu certitudineaDac nu mnnci echilibrat, sntatea ta va avea de suferit.Dac nu mnnci echilibrat, m tem, c sntatea ta va avea de suferit/s-ar putea, ca sntatea ta s aib de suferit.

Neprecizarea clar a obiectului, pers. sau evenimentului la care ne referimTinerii nu citesc. n ziua de azi nu se mai citete.Librarii au constatat, c tot mai puine pers. tinere cumpr cri. Prin urmare se presupune, c tot mai puini tineri citesc.

Folosirea cuv., care denot o calitate, fr a se preciza, c se face o evaluareAdi Mutu este un juctor ambiios.Adi Mutu este un juctor spectaculos, pt. c a marcat 7 goluri n sezonul din 2009.

Folosirea adv. i cuv. fr a arta, c se face o evaluareAceast rochie este frumoas. Copilul vorbete urt.Aceast rochie mi se pare frumoas/m atrage. Copilul folosete cuvinte nepoliticoase.

Exemple de observaii i evaluri:Ion s-a nfuriat ieri pe mine, fr nici un motiv. EvaluareIeri sear, Maria i-a ros unghiile n timp ce se uita la TV. ObservaieMircea nu mi-a cerut prerea la edin. ObservaieTatl meu e un om bun. EvaluareElena muncete prea mult. EvaluareRodica a fost prima n clas n fiecare zi din aceast sptmn. ObservaieFrecvent, colegul meu nu se spal pe dini. EvaluareAdrian mi-a spus, c nu mi st bine n galben. Observaia mea i evaluarea luiBunica mea se lamenteaz de fiecare dat cnd vorbesc cu ea. EvaluareMircea este agresiv. Evaluare

7. Rezistena la manipulare.Manipularea - scurta clasificare a manipularilor; rezistenta la manipulareSituatiile sociale exercita un control semnificativ asupra comportamentului uman. Actiunile si reactiile individukui la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de forte si constrangeri specifice acelui mediu, intr-o masura mult mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea n vedere doar personalitatea intima a celui n cauza.chiar si aspecte care par banale, nesemnificative, pot determina schimbari semnificative n comportamentul persoanelor aflate intr-o anumita situatie sociala. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi si, intr-o mare masura, prezenta celorlalti sunt factori cu o mare putere de influenta asupra individului, dirijandu-i reactiile si comportamentul uneori chiar fara ca respectivul sa-si dea seama.In termeni psihologici putem vorbi de manipulare atinci cand o anumita situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n sensul dorit de manipulator.Manipularile pot fi clasificate n functie de diferite criterii. Utilizand drept criteriu amplitudinea modificarilor efectuate intr-o anumita situatie sociala avem manipulari mici, medii si mari; consecintele lor nu respecta o corespondenta stricta cu amplitudinea modificarilor initiale. Spre exemplu, schimbari mici pot avea consecinte majore si invers.Manipularile mici, obtinute prin modificari minore ale situatiei initiale, pot avea uneori efecte surprinzator de ample.O tehnica care se bazeaza pe o manipulare minora este cea denumita de specialisti "Piciorul n usa"; aceasta porneste de la ideea ca pentru a determina oamenii sa accepte o concesie majora este convenabil sa li se prezinte mai intai o carere nesemnificativa, dar de aceasi natura, careia aproape fiacare ii va da curs, pentru ca abia apoi sa se vina cu cererea avuta n vedere de la bun inceput. Cu toate ca "Piciorul n usa" se bazeaza pe stimuli sociali minori, efectele sale pot fi extrem de puternice, uneori chiar la nivelul unei societati intregi.O alta tehnica de manipulare este "Trantitul usii n fata". Desi total opusa ca esenta cu "Piciorul n usa", efectele sunt aceleasi. Prin aceasta tehnica oamenii sunt determinati sa accepte o anumita concesie, prezentanduli-se n prealabil o carere mult mai mare, de aceasi natura, care are toate sansele sa fie refuzata. Abia dupa aceea se vine cu cererea avuta n vedere de la bun inceput Aceasta are toate sansele sa fie acceptata deoarece, prin comparatie cu solicitatrea inacceptabila de dinainte, pare foarte rezonabila.Trebuie precizat insa ca asemenea tehnici pot apartine categoriei micilor manipulari, dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare la scara larga.Manipularile medii se refera la modificari importante ale situatiilor sociale cu efecte care uneori depasesc n mod dramatic asteptarile, tocmai ca enorma putere de influenta a situatiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluata n cele mai multe cazuri.Aici putem aminti: tehnicile menite da induca sentimentul de supunere fata de autoritati sau, dimpotriva, sa declanseze revolte puternice; tehnicile prin care se urmareste dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor, n vederea incurajarii spiritului agresiv. Aceste tehnici pot intra n categoria manipularilor medii datorita faptului ca, desi sunt relativ simple, efectele lor depasesc orice astaptari. In principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaza pentru a face posibila atacarea acestuia fara ezitari si fara remuscari din partea executantilor. Concret, metodele utilizate n propaganda de dezumanizare a inamicului constau n impunere prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agresive, a unor materiale de presa falsificate, n care inamicii sunt prezentati drept niste fiinte lipsite de orice conotatie omeneasca.Dezindividualizarea este o tehnica mult ami simpla, dar cu efecte la fel de socante. n termenii psihologiei sociale, dezindividualizarea este definita ca un sentiment al pierderii n anonimat. Eliberarea de sub constrangerile inerente impuse de un comportament normal si corect n societate, eliberare obtinuta prin aceasta cufundare n anonimat, conduce la o crester a agresivitatii, a manifestarilor deviante. Pierderea sentimentului identitatii are rolul de a creea un sentiment de uniformitate, de a face individul mult mai usor de manipulat.Manipularile mari sunt reprezentate de influenta intregii culturi n mijlocul careia convietuieste individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gandi al individului sunt determinate n primul rand de normele scrise si nescrise ale societatii n care traieste, de subculturile cu care vine n contact. Neglijand aceasta permanenta si uriasa influenta, individul poate face mult mai usor judecati gresite sau poate fi mai lesne de manipulat.Trebuie observat ca tocmai datorita actiunii continue a manipularilor mari asupra noastra, prezenta lor a devenit ceva obisnuit, fiind mult mai dificil de identificat. Pentru foarte multi este usor de remarcat o manipulare minora de genul "trucurilor electorale", spre exemplu, decat una majora, cum ar fi de pilda, faptul ca rolul scolii de a transmite elevilor un bagaj de cunostiinte cat mai mare are o importanta secundara n comparatie cu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai tarziu, este antrenat pentru a se integra n societate. Nu exista tara, oricat de neinsemnata, n care structura educationala sa nu induca un comportament de fidelitate fata de natiune si stat, de respect fata de istoria nationala, prezentata cu o subiectivitate evidenta pentru un observator neutru, n asa fel incat sa motiveze si sa sustina doctrina promovata de regimul aflat la putere.Manipularile majore stau la baza raspandirii diferitelor curente de opinie, formeaza traditii si obiceiuri, contureaza mentalitati, determina curente "la moda" sau chiar ample manifestari protestatare.Analiza manipularilor, aducerea acestora la cunostiinta cat mai multor oameni, nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce ii determina comportamentul si modul de gandire, dar poate oferi si solutii benefice n cazul unor situatii de criza.

Rezistenta la manipulareAsa cum am precizat anterior, tehnicile de manipulare sunt axate pe obtinere controlului asupra comporetamentului, gandirii sau sentimentelor subiectilor, intr-o anumita situatie sociala si pe parcursul unor anumite perioade de timp, n vedere castigarii unor avantaje substantiale pentru artizanii manipularii si n detrimentul celor controlati. Schimbarile urmarite a fi produse n una dintre cele trei componente ale identitati subiectilor pot fi focalizate precis sau pot fi parti ale unui proces deosebit de complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot ramane n faza latenta pentru a determina ulterior mutatii radicale de mentalitate, pot fi induse n mod vizibil ori pe cai subtile, se pot solda cu rezultate durabile n timp sau pot inregistra schimbari doar pentru o perioada avuta n vedere de manipulatori.Desi unele metode de manipulare se bazeaza pe tehnici "exotice" precum hipnoza, adsministrarea de droguri sau de socuri electrice, interventiile chirurgicale pe creier, cele mai multe strategii de obtinere a unui control asupra individului au n vedere tehnici "laice", n majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaza pe exploatarea necesitatilor fundamentale ale omului (nevoia de hrana, de adapost, de informare, de integrare intr-un anumit grup social s.a.m.d.). Presiunea diferitelor tipuri de manipulari poate fi sesizata n cele mai obisnuite secvente ale vietii. Importanta acordata relatiilor interumane, supunerea fata dde regulile de grup, emotia produsa de recompense sociale minore precum un zambet, un compliment sau un gest prietenesc reprezinta tocmai efectele manipularilor.Care este cea mai buna cale de a rezista manipularilor? La prima vedere solutia ideala ar fi izolarea totala de societate, n acest fel individul putandu-se detasa de influentele exterioare. Metoda nu poate fi generalizata pentru ca omul este n primul rand o fiinta sociala. Ar exista si o varianta mai rezonabila a izolarii: individul continua sa traiasca n societate, dar se poate detasa emotional de anumite aspecte ale vietii. Insa detasarea atrage dupa sine pierderea suportului social reprezentat de familie, de persoanele iubite, prieteni, colegi, care, intampinati tot timpul cu raceala vor ajunge sa evite contactul direct cu undividul. Pe de alta parte, implicare totala, sincera, plina de pasiune n viata sociala ne poate face extrem de vulnerabili la influentele exercitate de maestrii manipularii.Exista o a treia cale prin care putem sa ne pastram controlul asupra propriei persoane fara a renunta la contactele sociale: este vorba de a nu mai alege intre detasare si implicare, ci de a alterna cele doua stari, astfel incat perioadele de traire la cote inalte sa fie urmate de scurte intervale de detasare. Oscilarea permanenta intre acesti doi poli (detasare si implicare) este singura modalitate de a evita pe cat posibil, manipularile zilnice.In cele ce urmeaza vom prezenta cele mai importante metode de identificare a manipularilor si cateva strategii de a rezista acestora.Identificarea discontinuitatilorDe obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un invelis de aparenta normalitate. si totusi, "camuflajul" nu poate fi niciodata perfect. Intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, apare ceva n neregula, ceva nu se potriveste, iar astfel de momente trebuie sa reprezinte pentru noi semnale dde alarma. Acum este momentul sa ne detasam si sa analizam lucrurile lucid, cu obiectivitate si calm, pentru a vedea care este sursa reala a respectivei discontinuitatiObservarea normalitatii aparenteCele mai multe tehnici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalitate. Pentru a avea succes, agentii de influenta trebuie sa actioneze n asa fel incat sa nu atraga atentia celor din jur, sunt foarte atenti sa nu le dea celorlalti ocazia sa observe ca "nu se potriveste ceva". Comportamentul civilizat, respectul si sentimentele de prietenie fata de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, neconditionat, o incredere absoluta. Chiar si cei mai apropiati nouatind uneori sa ne exploateze slabiciunile pentru a-si satisface un interes. In asemenea sitiatii sunt necesare o anumita relaxare dublata de un spirit nonconformist pentru pastrarea capacitatii de analiza lucida, n masura sa sesizeze aparenta de anormalitate.Sesizarea falsei similaritatiMarii artizani ai manipularii nu se multumesc doar cu controlul asupra victimelor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaza afectiunea si respectul, putand asfel sa le influenteze mult mai eficient. n acest sens manipulatorii incearca n primul rand "sa se bage sub pielea victimei". Ei imita felul de a se comporta al celuilalt, ii impartasesc temerile si idealurile, ii capteaza increderea si prietenia. Apoi, atentia se muta imperceptibil dar continuu spre zona ce il intereseaza pe manipulator. Victima se misca mai greu, insa increderea pe care o are deja n noul prieten o face sa nu sesezeze deplasarea, mai ales cand partenerul stie exact cand sa foloseasca un gest prietenesc sau un zambet de incurajare. n final victima sufera o transformare completa, de care nici macar nu-si da seama.Pentru a ne feri de astefel de situatii este necesar sa analizam cu atentie comportamentul noului partener de relatie, sa vedem daca supraliciteaza intr-un anume context si de ce, sa facem diferenta intre ceea ce vorbeste sau promite si ceea ce face cu adevarat.Identificare competentei aparenteFoarte multi manipulatori isi creeaza cu atentie o imagine de indivizi puternici, competenti, siguri pe ei insisi, destinata sa-i intimideze pe cei cu care vin n contact.Cum se poate rezista unor situatii n care cei cu care venim n contact exercita o putere de fascinatie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza raspunsurile "programate" pe care acestia le asteapta de la noi si de a refuza rostirea lor n caz ca nu sunt justificate. Niciodata nu trebuie acceptat un lucru care pare "ciudat" doar din cauza presiunii si a insistentelor celuilalt. n marea majoritate a cazurilor o amanare este binevenita pentru judecarea la rece a situatiei.Sesizarea confuziei cognitiveArtizanii manipularii apeleaza la anlogii false, la distorsiuni semantice, la etichetari retorice, n acest mod individul fiind impiedicat sa perceapa realitatea asa cum este, limitandu-se la a trai intr-o lume iluzorie, n care simbolurile inlocuiesc concretul. n general, ori de cate ori se sesizeaza ca o axplicatie este neclara, ca unele generalitati sunt extrem de vagi, ca mesajele transmise de diversi vorbitori sunt retorice, confuze ori neconforme cu relitatea, inseamna ca "nu merge ceva". Pentru a scapa de tentativele de influentare prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive, cea mai eficienta cale este aceea de a pune mereu intrebari.Sesizarea confuziei emotionaleCel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. Maestrii manipularilor elaboreaza strategii, uneori extrem de complexe, pentru a trece de bariera ratiunii catre emotiile unui individ, pentru a-i exploata cele mai ascunse dorinte si temeri, mergand pana la activarea instinctului fundamental de conservare. Extrem de subtila este exploatarea dorintelor intime ale indivizilor. O locuinta confortabila, o deplasare n strainatate, o functie importanta s.a.m.d. oferite la momentul oportun pot creea sentimente de recunostiinta extrem de puternice prin care si cei mai aprigi dusmani pot fi redusi la tacere.Pentru a sesiza incercarile de manipulare ce se fac asupra noastra pe baza confuziei emotionale ar trebui sa ne inducem cateva momente de detasare, de analiza lucida, ori de cate ori simtim ca abuzeaza cineva de sentimentele noastre, cand avem un disconfort psihic, sau cand sesizam ca "ceva nu este n ordine". Incercand sa gasim cauzele acestor activari emotionale, am putea, n multe cazuri, sa vedem daca sentimentele avute n acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motivatie ce nu tine neaparat de manipulare.

8. Comunicarea n context multicultural.n context specializat i intercultural limba natural, ca mijloc principal de comunicare, poate deveni o barier n calea transmiterii informaiilor. Este vorba, pe de o parte, de limba matern, ale crei terminologii specializate medical, juridic, filosofic sunt opace pentru nespecialiti, dup cum i un anumit nivel al limbajului curent (curent pentru intelectuali) este inaccesibil vorbitorilor cu o instrucie mai sumar. Pe de alt parte, este vorba de limbile strine pe care nu le cunoatem. Lipsa unei competene lingvistice corespunztoare indiferent de natura ei conduce la imposibilitatea de a accesa anumite informaii, de a comunica i, n ultim instan, de a aciona. Limba capt n aceste situaii o valoare deosebit i confer celui care o cunoate o putere pe care ceilali nu o au. n context profesional multicultural (sau cel puin bilingv), dac exist un idiom dominant, este bine tiut c cei pentru care el este limb matern intervin n discuie/n comunicare mai des dect ceilali, au posibilitatea s reacioneze rapid i direct la stimuli lingvistici. Aceasta att pentru c nu au probleme n mnuirea limbii, ct i pentru c, n discursul exprimat, regsesc schemele de gndire ale propriei lor culturi. Asemenea situaii se regsesc n mod curent n evenimentele tiinifice i tehnice cu participare internaional, n ntreprinderile i organizaiile multinaionale.Asigurarea unei ct mai bune nelegeri, n cadrul aceleiai discipline de studiu sau al unor discipline nrudite, ntre specialitii aparinnd unor culturi diferite, a determinat, de-a lungul timpului adoptarea prin consens a unei limbi de mare prestigiu cultural, ca lingua franca a comunicrii tiinifice. Cu secole n urm latina era instrumentul de expresie preferat al savanilor. Astzi, acest rol pare sa fie preluat de limba englez. Nu pot fi ignorate avantajele pe care le aduce utilizarea unei limbi universale n activitatea de cercetare i de diseminare a cunotinelor, n practica tehnologic. Totui, la ora actual, studierea modului n care elemente specifice diferitelor culturi coexist, se influeneaz reciproc i se completeaz, permite observarea faptului c o perspectiv multicultural n tiin, tehnic, precum i n comunicarea specializat, mbogete i nuaneaz modalitile analiz i de expresie. Faptul c termeni precum intercultural i interculturalitate s-au impus i circul frecvent n limbajul cotidian indic importana pe care aceast perspectiv a cptat-o n zilele noastre, preocuparea constant a societii actuale pentru valorificarea elementelor de zestre cultural.Geert Hofstede studiaza in anul 1980 peste 90.000 deoameni din 66 de tari, gasind patru dimensiuni primare dupa care se diferentiaza culturile nationale: Indexul Individualism / Colectivism - se refera lacomportamentul unei persoane de a-si urmari propriul interes; Indicele distantei fata de superiorii ierarhici (PowerDistance Index)- masoara toleranta fata de inegalitatilegenerate de putere intre superiori si subordonati intr-un sistemsocial; Indicele evitarii incertitudinii (Uncertainty Avoidance) - arata intoleranta unei culturi la ambiguitate siincertitudine; Indicele Masculin / Feminin (Masculinity /Feminity Index)- se refera la dorinta unui individ pentru relizare si initiativaantreprenoriala;

9. Comunicarea n spaiul virtual (Internet): blog, reele sociale.

Regulile ce trebuie respectate in cazul blogurilor se adreseaz att proprietarilor de bloguri cit si celor ce comenteaz pe marginea posturilor din bloguri.innd cont ca un blog este jurnalul personal online al persoanei care l deine trebuie sa tii ca acesta nu este obligat sa va publice toate comentariile sau sa va rspunde la ele.NU FOLOSITI CAPSUtilizarea literelor majuscule in comentarii semnifica faptul ca ipai la cei crora le rspundei.PASTRATI-VA ANONIMITATEA DAR NU FITI ANONIMAtunci cnd completai formularul de comentariu, nu este obligatoriu sa introducei datele personale reale, cu toate acestea este recomandat sa precizai un nume sau o porecla dup care sa fii identificat in lista comentatorilor. Nu utilizai numele sau porecla unei alte persoane care a comentat anterior si nu comentai folosind de fiecare data un alt nume sau o alta porecla.DATI CEZARULUI CE E AL CEZARULUIAtunci cnd citai o alta persoana sau o alta sursa, fie atunci cnd postai un mesaj, fie atunci cnd comentai, nu omitei sa includei si numele persoanei citate sau adresa web a textului original.VERIFICAREA SURSELORNu postai informaii false sau informaii ce nu pot fi verificate din cel puin trei surse. Amintii-v ca blogul este un jurnal online ce formeaz opiniile altora, mai ales daca el este accesat de foarte muli utilizatori, dar in acelai timp este o forma de jurnalism online. Atta timp cat menionai nume de persoane publice sau de instituii, suntei pasibil de un proces civil pentru daune morale, la fel ca si un jurnalist de presa scrisa, chiar daca nu practicai aceasta meserie, ci doar meninei un blog in timpul liber.PROFILUL UNEI PAGINI PERSONALE IDENTIFICA POSESORUL EINu uitati ca atunci cand creati o pagina personala pe o retea de socializare, scopul dumneavoastra principal este ca persoanele care va cauta sau care vor sa va contacteze sa stie sigur cu cine stau de vorba. Bineinteles ca toti suntem foarte entuziasti in legatura cu animalele noastre de companie, cu locurile pe care le iubim, cu persoanele pe care le indragim, insa nu uitati ca sunt peste 7 miliarde de oameni pe Pamant, iar in Romania cel putin 20 de milioane dintre ei, asa ca sansele ca numele dumneavoastra sa nu fie unic sunt considerabile, iar o poza de profil care contine orice altceva decat chipul dumneavoastra, nu va fi de ajutor nimanui. In acest caz, doar poza de profil va identifica in mod cert, de aceea este recomandat sa folositi spatiul alocat pozei de profil cu intelepciune, pentru a incarca o imagine cat se poate de recenta si care sa va infatiseze intr-o postura care sa permita identificarea dumneavoastra.RETELELE SOCIALE NU SUNT NOUL MESSENGERCa si in cazul mesageriei instante, trimiterea de mesaje in masa (mass messaging) catre persoanele din lista de prieteni este recomandata sa fie efectuata doar in cazul in care acest mesaj este de o importanta moderata spre critica (schimbarea locului de munca, sustinerea unei cauze, o aniversare personala, etc.) si nu pentru a-i invita sa voteze un post anume, sa acceseze o pagina anume sau sa participe la un joc in retea. Nu uitati ca orice mesaj pe care il primiti si pe care il propagati utilizand reteaua dumneavoastra de prieteni le poate provoca daune serioase calculatorului in cazul in care mesajul contine legaturi catre pagini despre care nu stiti nimic. In plus, o avalansa de mesaje neimportante trimise prietenilor dumneavoastra va poate oferi surpriza sa vedeti ca unii dintre ei v-au scos din lista de prieteni din cauza insistentei cu care ii agasati.RESPECTATI DECIZIILE ADMINISTRATORULUI PAGINIIO pagina de marca sau o pagina tematica (grup) dintr-o retea sociala este administrata fie de proprietarul marcii printr-un reprezentant, fie de un utilizator delegat cu drepturi de administrare. De regula, paginile grupurilor tematice sunt administrate chiar de creatorul lor, cel care a avut ideea temei. Faptul ca participati ca vizitator sau ca utilizator afiliat paginii de marca sau tematice, nu va da mai multe drepturi decat administratorului ei. Retineti ca o pagina de marca reprezinta imaginea pe care acea marca doreste sa o imprime publicului sau tinta, deci exista un interes deosebit ca pagina sa nu contina mesaje care aduc un prejudiciu marcii (defaimatoare sau care promoveaza concurenta) si care nu dezbat subiecte ce au legatura cu marca. Pe de alta parte, pagina tematica este o idee/o initiativa pe care creatorul ei a transformat-o intr-un grup de discutii prin intermediul retelei sociale. Crearea paginii conform termenilor si conditiilor retelei sociale il responsabilizeaza pe creatorul ei, in sensul de a nu publica materiale obscene, anti-rasiale sau care pot provoca daune utilizatorilor, dar mai presus de toate acestea el este indreptatit in orice moment sa inchida acea pagina si sa modereze conform propriilor convingeri mesajele care sunt publicate pe wall-ul paginii, fie pentru ca ele nu corespund tematicii, aduc prejudicii altor utilizatori ai paginii (injurii, ofense, insulte) sau pur si simplu pentru ca subiectul abordat de mesajul dumneavoastra nu este pe placul lui. Aveti grija sa respectati tematica grupului asa cum a fost definita si decizia administratorului de a permite publicarea mesajelor dumneavoastra, chiar daca aveti impresia ca din punctul dumneavoastra de vedere mesajul/fotografia/videoclipul pare sa se incadreze in tema propusa. Daca nu sunteti multumit de cum evolueaza pagina tematica, sunteti liber sa alegeti orice ala pagina ce propune aceeasi tema sau, de ce nu, sa creati chiar dumneavoastra una noua.

10. Neticheta (reguli de comportament n mediul electronic).NU SCRIETI MESAJE CU CAPSAcest lucru este echivalent cu a striga si in plus mesajul este dificil de citit.FOLOSITI ABREVIERIPentru a scurta mesajele pe care le trimiteti, folositi abrevieri uzuale. Multor persoane care folosesc internetul nu le place sa citeasca texte lungi pe monitor.NU TRIMITETI MESAJE NESOLICITATEPractica trimiterii de mesaje nesolicitate se numeste spam. Serverele de mail moderne folosesc baze de date care centralizeaza adresele de ip sau adresele de e-mail de pe care au fost raportate spamuri si astfel pot rejecta mai usor toate mesajele care vin de pe aceste adrese. Daca veti trimite un mesaj nesolicitat, riscati ca adresa dumneavoastra de email sa fie marcata ca spam si astfel sa nu mai puteti folosi adresa nici pentru a trimite un simplu mesaj catre o persoana cunoscuta.FOLOSITI SUBIECTE IN MESAJEAtunci cnd trimiteti un mesaj, asigurati-va ca introduceti un subiect ce descrie cu acuratete continutul mesajului. Astfel, daca trimiteti un mesaj publicitar catre utilizatorii dumneavoastra, specificati acest lucru clar in subiect, pentru ca cei pe care nu ii intereseaza sa il poata sterge inainte de a-l parcurge in totalitate.TRIMITETI MESAJUL TUTUTOR CELOR IMPLICATI IN DISCUTIEAtunci cind mesajul dumneavoastra se adreseaza unei persoane, iar in discutie citati o a treia persoana, este recomandat sa includeti si adresa acesteia in copie (CC). Acest lucru nu numai ca va da veridicitate mesajului dumneavostra, insa veti fi scutit de neintelegerile care pot aparea ulterior. Totodata, daca mesajul se adreseaza unei singure persoane, nu trimiteti mesajul si altor persoane decit daca acest lucru este absolut necesar pentru informarea lor.FOLOSITI BCC CIND ESTE CAZULDaca trimiteti un mesaj mai multor persoane care nu au nevoie sa stie una de alta, atunci trimiteti mesajul folosind optiunea Blind Carbon Copy (BCC).

1