Comunicare Si Abilitati Sociale

35
COMUNICAREA COMUNICAREA ŞI ŞI ABILITĂŢILE SOCIALE ABILITĂŢILE SOCIALE Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor Casa Corpului Didactic Bihor 11-13 MAI 2006, ORADEA

Transcript of Comunicare Si Abilitati Sociale

Page 1: Comunicare Si Abilitati Sociale

COMUNICAREA COMUNICAREA

ŞI ŞI

ABILITĂŢILE SOCIALEABILITĂŢILE SOCIALE

Inspectoratul Şcolar Judeţean BihorCasa Corpului Didactic Bihor

11-13 MAI 2006, ORADEA

Page 2: Comunicare Si Abilitati Sociale

TEME:

Managementul emoţiilor Comunicare: vorbire, ascultare, comportamente non-verbale Abilităţile sociale (cooperare, cum să-ţi faci prieteni, relaţionare în grup) Familie

BENEFICIILE ELEVILOR:

Îşi dezvoltă abilităţi de management al emoţiilor Exersează şi dezvoltă atitudini şi abilităţi prosociale Exersează şi aplică abilităţi de comunicare Analizează roluri asumate în familie şi promovează un stil partenerial pentru

viaţa de familie

Page 3: Comunicare Si Abilitati Sociale

MANAGEMENTUL EMOŢIILOR

Sondajele efectuate asupra unui număr mare de părinţi şi profesori indică tendinţa mondială a generaţiei actuale de copii de a avea mai multe probleme emoţionale decât în trecut: sunt mai singuri şi mai deprimaţi, mai furioşi şi mai nestăpâniţi, mai emotivi şi mai înclinaţi să se îngrijoreze din orice, mai impulsivi şi mai agresivi. Remediul constă în felul în care îi pregătim pe tineri pentru viaţă.

Copilăria şi adolescenţa sunt ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emoţionale esenţiale care ne vor domina întreaga existenţă. Emoţiile sunt puse astfel în centrul aptitudinilor necesare pentru viaţă.

Emoţiile sunt impulsuri ce te determină să acţionezi, planuri imediate de abordare a vieţii, planuri pe care le avem înnăscute

Emoţiile ne călăuzesc în înfruntarea situaţiilor dificile – primejdia, o pierdere dureroasă, perseverarea în atingerea unui scop în ciuda frustrărilor, legătura cu un partener de viaţă, clădirea unei familii.

Fiecare emoţie în parte oferă o dorinţă distinctă de a acţiona şi ne arată direcţia cea bună în abordarea provocărilor inerente ale vieţii.

Page 4: Comunicare Si Abilitati Sociale

EMOŢIILE

Dimensiunile emoţiilor:

Emoţia este combinaţia mai multor modificări survenite la următoarele nivele:

subiectiv - trăirea emoţiei diferit de la o persoană la alta cognitiv – tipul emoţiei resimţite (fericire, teamă, furie, indignare, etc.) este dată de

modul în care gândim despre situaţie. Felul în care interpretăm un eveniment determină ceea ce simţim (frică sau furie, bucurie sau tristeţe, etc.);

biologic / fiziologic – schimbări apărute în durata, ritmul şi amplitudinea respiraţiei, modificări în tabloul EEG, în tensiunea musculară, în compoziţia chimică a sângelui, precum şi la nivelul secreţiei salivare. Intensitatea trăirilor emoţionale pe care le trăim este dată de prezenţa acestor modificări;

comportamental – mişcări grosiere ale corpului – pot fi îndreptate sau nu spre un scop precis; - expresiile emoţionale – manifestări comportamentale ca gestul, mimica, expresia facială, tonul vocii, intensitatea vocii, coloritul epidermic, etc.;

Există şase emoţii de bază, universale: mânia, dezgustul, tristeţea, bucuria, teama şi surpriza.

Page 5: Comunicare Si Abilitati Sociale

TIPURI DE EMOŢII

a) După polaritatea lor, emoţiile se împart în: emoţii pozitive – apar atunci când există congruenţă motivaţională, adică evenimentele

concrete sunt în concordanţă cu scopurile persoanei; emoţii negative – apar atunci când situaţia concretă este în contradicţie cu scopurile

persoanei, blocându-le sau îngreunând atingerea acestora;

b) După funcţionalitatea lor, emoţiile se împart în: emoţii funcţionale – facilitează adaptarea persoanei la situaţia concretă în care aceasta se

găseşte. O emoţie funcţională pozitivă (satisfacţia în urma susţinerii cu succes a unui examen) poate motiva elevul să îşi dezvolte cunoştinţele în respectivul domeniu (mulţumire, bucurie). O emoţie funcţională negativă (nemulţumirea în urma ratării unui examen) poate motiva elevul să identifice şi să completeze lacunele din cunostinţele sale (îngrijorare, tristeţe, părere de rău, dezamăgire, regret)

emoţii disfuncţionale – acele trăiri subiective care împiedică adaptarea persoanei la situaţia concretă în care aceasta se găseşte. O emoţie disfuncţională pozitivă (fericirea trăită în urma luării unei note mari) îl poate determina pe un elev să nu mai înveţe pentru lecţia următoare. O emoţie disfuncţională negativă (frica puternică în momentul scoaterii la tablă) îl poate “paraliza” pe elev, reducându-i foarte mult capacitatea de concentrare (deprimare, furie, vinovăţie, sentimente de rănire, ruşine).

c) După stabilitatea în timp a emoţiei: emoţia ca stare generată de un stimul sau o situaţie emoţia ca trăsătură – se referă la tendinţa generală de a ne simţi într-un anumit mod sau la

uşurinţa cu care stimulii ne activează emoţia.

Page 6: Comunicare Si Abilitati Sociale

Inteligenţa emoţională – capacitatea de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative, abilitatea care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi aptitudini pe care le posedăm.

Autoreglare emoţională = procesul prin care persoana îşi autoreglează şi controlează atât reacţiile interne la emoţii, cât şi expresia comportamentală a emoţiilor.Autoreglarea emoţională se dezvoltă prin încercarea de a modifica:

- situatia negativă (învăţând mai mult şi mai eficient pentru următorul examen)

- trăirea emoţională şi comportamentele, modificând gândurile

- atât evenimentele externe cât şi cele interne

Nu situaţia în sine determină apariţia emoţiei ci, ceea ce noi gândim despre ceea ce ni se întâmplă.

Principii care stau la baza autoreglării emoţionale:

• emoţiile sunt consecinţa directă a felului în care gândim asupra situaţiilor prin care trecem;• felul adaptativ sau dezadaptativ în care gândim poate fi modificat;• o dată identificate, gândurile dezadaptative pot fi schimbate;• schimbarea gândurilor modifică emoţiile resimţite;• schimbarea gândurilor dezadaptative presupune implicare şi efort voluntar;

Page 7: Comunicare Si Abilitati Sociale

ABILITĂŢI UTILE ÎN AUTOREGLAREA EMOŢIONALĂ

aceeptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celor din jur - acceptarea propriei persoane presupune asumarea propriei imperfecţiuni şi conştientizarea

faptului că nimeni nu este perfect; - acceptarea neconditionată a celorlalţi oameni se referă la faptul că trebuie să manifestăm

grijă şi înţelegere pentru cei din jur, acceptarea lor ca fiinţe umane valoroase; îi putem accepta pe cei din jur, fără însă a le aproba comportamentele sau gândurile negative.

responsabilitate şi respect - respectul faţă de sine vizează acceptarea propriei persoane, precum şi conştientizarea şi

acceptarea imperfecţiunii propriei persoane; - respectul faţă de celălalt se referă la acceptarea celuilalt, precum şi conştientizarea şi

acceptarea imperfecţiunii celuilalt; - responsabilitatea implică asumarea consecinţelor propriilor comportamente. Existenţa în

societate presupune reguli de conduită şi interacţiune care fac posibilă şi facilitează viaţa tuturor membrilor grupului. Respectarea acestor reguli este controlată prin atribuirea de recompense şi pedepse

înţelegerea emoţiilor celorlalţi – empatia - se referă la capacitatea de a adopta perspectiva celuilalt, în sensul de a înţelege de ce

anume trăieşte acesta o anumită emoţie şi de a-i comunica în mod inteligibil acest lucru; este transpunerea cu uşurinţă a persoanei în postura celuilalt, pentru a vedea lucrurile din punctul de vedere al acestuia.

comunicarea emoţiilor şi autodezvăluirea - nevoia de comunicare afectivă este susţinută şi de trebuinţa de a obtine aprobare,

înţelegere, simpatie din partea semenilor; - autodezvăluirea se referă la împărtăşirea unor informaţii despre sine pe care ceilalţi nu le-

ar obţine sau descoperi singuri;

Page 8: Comunicare Si Abilitati Sociale

ABILITĂŢILE SOCIALE

• Abilitatea socială – capacitatea de a iniţia şi întreţine relaţii personale, de a fi acceptaţi şi de a ne integra în grupuri, de a acţiona eficient ca membri ai unei echipe, de a influenţa atitudinea, părerile şi comportamentul altor oameni, de a conduce oameni, în unele cazuri organizaţii întregi şi de a preveni apariţia conflictelor, sau, în cazul în care au loc, de a le dirija corespunzător. Cuprinde trei elemente principale:

1. dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor interumane

2. comunicarea cu alte persoane

3. munca împreună cu alte persoane.

• Exemple de abilităţi sociale: cooperarea, negocierea, aservitatea, leadership-ul, oferirea de suport social, abilitatea de a dezvolta o reţea de suport social.

• Prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare interpersonală putem preveni scăderea performanţelor şcolare, problemele emoţionale şi de comportament, dificultăţile de adaptare socială.

Page 9: Comunicare Si Abilitati Sociale

Grupul de prieteni

Există în fiecare tânăr o nevoie puternică de a face parte dintr-un grup. Grupul de prieteni îl ajută pe copil să-şi contureze propria-i identitate şi modul de relaţionare socială.

Caracteristici definitorii ale grupului mic: Membrii grupului

• se angajează în interacţiuni frecvente, adică se cunosc şi interacţionează unul cu celălalt;• se definesc, se percep şi sunt percepuţi de ceilalţi ca membri ai grupului;• sunt parte a unui sistem de roluri aflate în interacţiune (ex. liderul, antiliderul,

inovatorul, executantul, împăciuitorul)• împărtăşesc o percepţie colectivă a unităţii (se comportă ca un întreg)• se supun unui set de norme (formale şi informale) care le ghidează comportamentul.

De ce se formează grupurile?• satisfac nevoia de apartenenţă şi afiliere a membrilor;• satisfac nevoia de comparaţie socială;• permite atingerea unor scopuri mai complexe şi rezolvarea unor sarcini mai dificile,

decât cele pe care le poate rezolva un singur individ, având un scop comun vizat;• datorită atracţiei interpersonale, pe baza similarităţii între membrii grupului.

Page 10: Comunicare Si Abilitati Sociale

Aspecte ale dinamicii de grup

1. coeziunea grupului - dorinţa membrilor grupului de a fi împreună şi de a desfăşura

activităţi împreună. Cooperarea este o activitate orientată social în cadrul căreia

individul colaborează cu ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun, care nu poate fi atins

decât prin concentrarea eforturilor tuturor membrilor grupului.

Există două categorii de factori care cresc coeziunea grupului:

a) Factori interni:

• Sistemul de norme – cu cât normele sunt mai clar stabilite şi rolurile mai lipsite de ambiguitate, cu atât este mai probabil ca grupul să aibă o coeziune ridicată;

• Mărimea grupului – cu cât grupul este mai mare cu atât gradul de coeziune scade;

• Similaritatea dintre membrii grupului - cu cât membrii unui grup sunt mai similari, (în interese, preocupări şi scopuri) cu atât grupul va avea un grad de coeziune mai ridicat;

b) Factori externi:

• Sistemul de recompense – dacă recompensele pentru performanţa grupului vizează grupul în ansamblul său, performanţa sa globală, coeziunea grupului creşte;

2. fenomenul conducerii (leadership) – conceptul de “lider” se referă la orice persoană care îndeplineşte oficial sau îşi asumă spontan – în cadrul unui grup – funcţii de conducere. Liderul grupului este centralizatorul comunicărilor de grup. Lui îi sunt adresate cele mai multe mesaje şi el este cel care transmite mesajele cu impactul cel mai mare.

Page 11: Comunicare Si Abilitati Sociale

Factori ce influenţează abilitatea de lider:

• Factori de personalitate: autoeficacitate percepută, locus de control intern ( se consideră responsabil pentru ceea ce I se întâmplă, nu crede că e la “mâna destinului”), dominanţă, empatie şi sensibilitate la nevoile celorlalţi, propensiunea pentru risc, nonconformismul social

• Factori de dezvoltare: mediu familial suportiv, antecedente personale în activităţi de conducere (cineva din familie a avut funcţii de conducere)

• Factori cognitivi: inteligenţa generală, creativitate, perspicacitate, inteligenţa verbală, performanţa şcolară ridicată.

3. influenţa socială – modul în care individul îşi modifică comportamentul, opiniile, în prezenţa reală sau percepută a celorlalţi.

Există trei dimensiuni bipolare ale influenţei sociale:

• Conformism / independenţă socială (individul fie se lasă influenţat de normele implicite ale grupului, fie acţionează independent de ele);

• Complianţă / asertivitate (fie individul acceptă să satisfacă cerinţele directe ale grupului, fie decide să răspundă acestora asertiv)

• Obedienţă, supunere / sfidare (fie individul se supune ordinelor. Solicitărilor imperative ale unei autorităţi, fie le sfidează)

Page 12: Comunicare Si Abilitati Sociale

Principii pentru comunicarea eficientă în grup, la şcoală

1. Criterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor – trebuie să fie clare: fie asigurarea unor grupe eterogene, care să cuprindă diferite tipuri de elevi, fie realizarea unor grupuri pe nivele diferite, între care vor diferi sarcinile şi modalităţile de interacţiune promovate;

2. Continuitatea interacţiunilor în grup – este util ca grupurile să nu interacţioneze doar în cadrul unei sarcini, ci în mod repetat, în situaţii şi sarcini diverse, pentru a forma adevărate reţele de comunicare;

3. Interdependenţa membrilor grupului – sarcina este de dorit să implice realizarea unui produs finit comun, iar realizarea rolului fiecăruia să depindă într-o oarecare măsură de realizarea sarcinilor altor membri ai grupului. Este încurajată astfel responsabilitatea fiecărui membru în parte faţă de rezultatele în urma comunicării întregului grup;

4. Responsabilitatea fiecăruia pentru activitatea proprie – pentru a nu favoriza procesul delegării responsabilităţii faţă de ceilalţi membri ai grupului, ar trebui ca în produsul finit să poată fi identificată contribuţia fiecărui elev şi membrii grupului să poată fi notaţi diferenţiat, în funcţie de contribuţia fiecăruia.

5. Atenţie explicit acordată formării de abilităţi sociale – elevii vor fi instruiţi pentru a-şi forma abilităţile de comunicare în grup, utilizând atât elemente de limbaj verbal cât şi nonverbal;

6. Profesorul este un facilitator al interacţiunii – oferă sugestii şi nu soluţii.

Page 13: Comunicare Si Abilitati Sociale

COMUNICAREA

Comunicarea – proces de transmiterea informaţiilor (opinii, credinţe, impresii, sentimente, emoţii, idei) prin mijloace (cuvinte, gesturi, semne, simboluri) şi canale restrânse (discuţii directe, în grupuri mici, prin scrisori, telefon, internet) sau lărgite (radio, TV, mijloace artistice) de la o persoană la alta (E-R) şi care se presupune a fi capabile să perceapă acest proces şi să-l interpreteze.

Procesul comunicării presupune două etape:1. Receptarea mesajului celuilalt – implică – stabilirea contactului vizual cu persoana cu care

vorbim, folosirea răspunsului minimal şi a încurajării, concentrarea atenţiei pe ceea ce spune vorbitorul, evitarea judecării sau a interpretării a ceea ce spune celălalt, reflectarea sentimentelor celuilalt, adresarea întrebărilor închise şi deschise, concentrarea atenţiei pe aspectele importante din discuţie, evitarea sfaturilor, evitarea întreruperii persoanei care vorbeşte;

2. Transmiterea mesajului: a comunica eficient înseamnă a transmite un mesaj clar şi concis astfel încât să fie evitate confuziile.

Eficienţa procesului de comunicare este asigurată de manifestarea următoarelor abilităţi:

- ascultarea activă – capacitatea de a surprinde atât conţinutul mesajului cât şi emoţiile interlocutorului, pentru a asigura înţelegerea cât mai acurată a mesajului;

- transmiterea asertivă a mesajului;- identificarea surselor de conflict şi utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a a conflictelor;- utilizarea acestor abilităţi în diferite contexte de comunicare (dialog, comunicare de grup,

comunicare directă sau mediată).

Page 14: Comunicare Si Abilitati Sociale

Reguli minimale ale unei comunicări eficiente

• orientarea pozitivă a comunicării (pe fapte plăcute, stimulatoare, afirmative)

• comunicarea să fie bilaterală, să permită schimbul de mesaje, punerea de întrebări

• să permită intervenţia tuturor cu mesaje, să stimuleze emiterea de alternative

• să faciliteze verificarea înţelegerii mesajului

• să fie securizantă şi nu prilej de abuz afectiv, emoţional al unuia asupra celorlalţi

• concordanţa comunicării verbale cu cea mimico-gestuală

• evitarea ambiguităţilor, subînţelesurilor, incertitudinilor, aluziilor maximal vagi

• evitarea suprapunerii, interferenţelor în emiterea de mesaje (a intervenţiei peste cuvântul

celuilalt)

• comunicarea eficientă presupune construirea de mesaje clare, concise şi exprimate cu

expresii şi cuvinte uzuale

Page 15: Comunicare Si Abilitati Sociale

Bariere în comunicarea eficientă

• Tendinţa de a judeca, convingerea unei persoane că cei din jurul lor nu îşi vor îmbunătăţi comportamentul decât dacă sunt criticaţi.

• Folosirea etichetelor de genul “eşti un naiv că ai făcut….”

• Oferirea de soluţii, fie direct prin sfaturi, fie indirect, prun folosirea întrebărilor în mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă

• Recurgerea la ordine – are ca efecte reacţii de rezistenţă, pasive sau agresive, cu consecinţe asupra scăderii stimei de sine a persoanei căreia îi sunt adresate ordinele

• Folosirea ameninţărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că dacă soluţiile propuse nu sunt puse în practică, persoana va suporta consecinţele negative

• Moralizarea include formulări de genul “ ar trebui” sau “ar fi cea mai mare greşeală din partea ta să”

• Evitarea abordării unei probleme importante

• Încercarea de a rezolva problema comunicării prin impunerea unor argumente logice proprii; situaţiile în care o persoană încearcă în mod repetat să găsească soluţii logice la problemele unei alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea sentimentelor şi opiniilor celeilalte persoane.

Page 16: Comunicare Si Abilitati Sociale

Comunicarea non-verbală

Modul în care este exprimat un mesaj poate să modifice înţelesurile acestuia şi să aibă o importanţă mai mare decât cuvintele propriu-zise. Cercetările arată că în comunicare limbajul non-verbal are o pondere de aproximativ 85%.

Forme de comunicare non-verbală:

1. Spaţiul personal – distanţa inter-personală acceptabilă

2. Contactul vizual – poate exprima o gamă variată de emoţii: dezaprobare, încântare, dispreţ, prietenie

3. Postura corporală (ex: stă cu capul în barbă – îngândurare, oboseală, tristeţe)

4. Paralimbajul: inflexiuni verbale(ridicare a vocii, coborâre, monotonie), ritm verbal (rapid, lent, variat), intensitate (voce puternică, slabă, cu respiraţie întretăiată), ton (nazal, plângăcios, teatral, linguşitor), pauze (cu subînţeles, dezorganizate, de timiditate, ezitare)

5. Expresivitatea facială

6. Gesturile

• Asertivitatea este...• · abilitatea de a-ti comunica nevoile, emotiile, opiniile si convingerile într-o maniera care• nu încalca drepturile celorlalti;• · o abilitate pe care o poti învata;• · o modalitate de a comunica si de a te comporta cu ceilalti care te va ajuta sa ai mai• multa încredere în tine.

Page 17: Comunicare Si Abilitati Sociale

Comunicarea asertivă, pasivă şi agresivă

Asertivitatea – comunicare deschisă, directă şi onestă, care ne permite să avem încredere în noi şi să câştigăm respectul prietenilor şi colegilor; abilitatea de exprimare a emoţiilor şi a gândurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile şi dorinţele şi le respectăm pe cele ale interlocutorului. Ea facilitează rezolvarea situaţiilor interpersonale tensionate.

Pasivitatea –răspunsul unei persoane care încarcă să evite confruntările, conflictele şi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine cont de drepturile sau dorinţele personale; manifestarea unei persoane care nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii.

Agresivitatea – o reacţie comportamentală prin care îl blamezi şi îl acuzi pe celălalt, încalci regulile impuse de autorităţi, eşti insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-ţi respecţi colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, rezolvi problemele prin violenţă, consideri că cei din jurul tău sunt nedrepţi cu tine.

Asertivitatea, agresivitatea şi pasivitatea sunt trei modalităţi calitativ diferite de abordare a relaţiilor interpersonale.

Page 18: Comunicare Si Abilitati Sociale

Comunicareapasivă

Comunicareaasertivă

Comunicareaagresivă

Caracte-ristici

Se evită abordarea problemelor care apar în procesul de promovare personală (critici, conflicte)

Sunt ignorate drepturile personale în comunicare (dreptul de a fi ascultat, de a –ţi exprima părerea)

Drepturile celorlalţi sunt considerate ca fiind mai importante decât drepturile proprii

Apare neîncredere în propriile forţe şi în eficienţa promovării personale

Se discută şi se clarifică problemele care apar în procesul de promovare personală (critici, conflicte)

Sunt respectate şi susţinute activ drepturile personale în comunicare (dreptul de a fi ascultat, dreptul de a-ţi exprima părerea)

Este recunoscută atât importanţa drepturilor proprii cât şi a celorlalţi

Se dezvoltă încredere în forţele proprii şi în eficienţa promovării personale

Sunt abordate într-o manieră agresivă şi ineficientă dificultăţile de promovare personală

Drepturile personale în comunicare sunt susţinute fără a ţine seama de drepturile celorlalţi

Drepturile personale sunt considerate mai importante decât drepturile celorlalţi

Se dezvoltă comportamente de ostilitate, blamare şi acuzare a celorlalţi

Page 19: Comunicare Si Abilitati Sociale

Comunicareapasivă

Comunicareaasertivă

Comunicareaagresivă

Efecte Pe termen scurtscade anxietateaevită sentimentul de vinovăţiesuferinţăsacrificiu

Pe termen lungstimă de sine scăzutătensiuni interioare care duc la stres, furie, depresieafectarea stării de sănătateiritarea celorlalţilipsa de respect din partea celorlalţi

Asertivitatea este o atitudine faţă de tine şi ceilalţi onestă şi utilă.

O persoană asertivă cere ceva ce doreşte:direct şi deschisadecvat, respectând propriile opinii şi drepturi şi aşteptând ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru.cu încredere, fără anxietate

O persoană asertivă:nu încalcă drepturile celorlalţinu va aştepta ca ceilalţi să ghicească ceea ce doreştenu va fi anxioasă şi nu va evita situaţiile dificileBeneficiul major este creşterea încrederii în sine şi respectul faţă de ceilalţi, îmbunătăţirea abilităţilor de luare a deciziilor responsabile, dezvoltarea abilităţilor de management a conflictelor

Pe termen scurteliberarea tensiuniisentimentul de putere

Pe termen lungsentimentul de vinovăţie şi ruşineceilalţi sunt responsabili pentru propriul comportamentscade stima de sineresentimente în jurul persoanei agresive.

Page 20: Comunicare Si Abilitati Sociale

Consecinţe ale eşuării comunicării: conflictul

Conflictul este o parte firească a procesului de comunicare şi apare constant în relaţia cu prietenii, familia sau colegii de serviciu. Apare atunci când:– două sau mai multe persoane au interese diferite într-o situaţie– aceste interese sunt contradictorii şi împiedică comunicarea adecvată între acele persoane

Rezolvarea eficientă a conflictului are o serie de aspecte pozitive:

– creşte motivaţia pentru schimbare

– îmbunătăţeşte identificarea problemelor şi a soluţiilor

– creşte coeziunea grupului după soluţionarea lui

– oferă posibilitatea dezvoltării unor noi deprinderi

Dacă situaţia conflictuală nu este rezolvată şi persistă în timp, pot apărea efecte

negative:

– scade implicarea în activitate

– scade sentimentul de încredere în sine

– duce la dificultăţi de relaţionare

Obstacole în procesul rezolvării conflictului:

• Tendinţa naturală de a explica mai întâi care este punctul nostru de vedere

• Ineficienţa noastră ca şi ascultători

• Teama că lucrurile nu vor ieşi aşa cum vrem noi, de a pierde ceva, de a recunoaşte că am greşit

• Presupoziţia că vom pierde iar celălalt va câştiga

Page 21: Comunicare Si Abilitati Sociale

Strategii de abordare constructivă a conflictului:

• Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema

• Ascultarea activă a descrierii problemei din punctul de vedere al celeilalte persoane

• Reflectarea sentimentelor pentru a înţelege şi a clarifica ceea ce simte cealaltă persoană

• Generarea a cât mai multe soluţii posibile împreună

• Analiza alternativelor şi alegerea variantei potrivite

• Obţinerea unui angajament

• Planificarea datei la care se face evaluarea

Page 22: Comunicare Si Abilitati Sociale

FAMILIA

• Unitatea biosocială şi psihologică, de bază a societăţii, ce se caracterizează prin raporturi de rudenie între persoanele care o alcătuiesc. Familia oferă identitate socială ca şi tutelă, dispune de un anumit buget comun şi un sistem de convieţuire, este constituită în şi prin afecţiune mutuală, împărtăşită.

TIPOLOGIA FAMILIEI

• Familia nucleară (părinţi, copii)

• Familia monoparentală

• Familia extinsă (bunici, fraţi, alte rude apropiate)

• Familia adoptivă (unul sau mai mulţi dintre copii sunt abandonaţi)

• Familia foster (unul sau mai mulţi dintre copii sunt primiţi în familie pentru o anumită perioadă de timp)

• Familia mixtă (părinţii sunt recăsătoriţi)

Page 23: Comunicare Si Abilitati Sociale

Roluri şi responsabilităţi în familieRoluri şi responsabilităţi în familie• Rolurile din familie sunt tipare de comportament prin care membrii familiei îndeplinesc

anumite funcţii şi prin care sunt îndeplinite anumite nevoi ale acestora

Roluri în cadrul familiei• Părinte (mamă, tată) – facilitarea însuşirii de către copil a unor cunoştinţe, deprinderi,

atitudini şi asigurarea unor condiţii de trai satisfăcătoare care să permită dezvoltarea copilului în conformitate cu potenţialul său, disciplinarea copilului.

• Bunic / bunică• soră / frate• Copil – cooperare, respect faţă de părinţi• Nepot / nepoatăRolurile se modifică în timp, în funcţie de vârstă şi de stadiul în care se află familia

Roluri instrumentaleRoluri instrumentale – comportamente care vizează asigurarea resurselor fizice (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă), a celor care permit luarea de decizii, şi managementul familiei precum şi facilitatea însuşirii unor abilităţi emoţionale, fizice, educaţionale şi sociale

Roluri afective Roluri afective – permit asigurarea suportului emoţional şi încurajarea membrilor familiei

Page 24: Comunicare Si Abilitati Sociale

OBIECTIV CADRUOBIECTIV CADRU pentru clasele I-IV

Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor interpersonale.

VALORI ŞI ATITUDINIVALORI ŞI ATITUDINI

Receptivitate la emoţiile celorlalţi.

Valorizarea relaţiilor interpersonale.

Page 25: Comunicare Si Abilitati Sociale

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

TEME / CONŢINUTURI I II III IV

Să recunoască emoţii de bază apărute în situaţii variate•Să exerseze comportamente de cooperare în grup

Managementul emoţiilor

Exprimarea emoţiilor de bază. Înţelegerea şi respectarea emoţiilor celorlalţi.

Abilităţile socialeComportamente de cooperare in grup. Relaţiile cu colegii care au nevoie de sprijin.

X

X

•Să exerseze exprimarea autocontrolului•Să descrie caracteristicile relaţiei de prietenie

Managementul emoţiilorCe este autocontrolul? Cum îl manifestăm acasă, laşcoală,la joacă?

Abilităţile sociale

Cum se dezvoltă relaţia de prietenie. Strategii de a-ţi face

prieteni şi de a-i menţine.

X

X

•Să exerseze abilităţile de ascultare activă•Să analizeze diferenţe între tipurile de familii

Comunicare

Comunicare: vorbire, ascultare, comportamente nonverbale. Cum să fiu un bun ascultător

Familia Tipuri de familii

X

X

•Să identifice dificultăţile şi etapele prin care trece un grup•Să explice factorii care influenţează relaţiile dintre membrii familiei

Abilităţile socialeDificultăţi şi depăşirea lor în grup. Etapele prin care trece un grup. Roluri în grup.

FamiliaRelaţiile dintre membrii familiei. Valori şi practici transmise în familie-aspectele critice care să fie discutate cu părinţii (legate de creştere, relaţiile cu colegii şi profesorii).

X

X

Page 26: Comunicare Si Abilitati Sociale

Exemple de activităţi de învăţareExemple de activităţi de învăţare “Roata emoţiilor exprimate” – se realizează dintr-un carton o roată împărţită în 6 părţi egale pe care sunt desenate

cele şase emoţii de bază (imagini cu feţe): mânia, dezgustul, tristeţea , bucuria, teama şi surpriza. Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti braţul roţii şi când acesta se opreşte la o emoţie, elevul va identifica şi explica emoţia şi va descrie un moment din viaţa lui în care s-a simţit în acel fel. În cazul în care roata se va opri tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile. Se distribuie apoi, câte o pungă mică de hârtie şi 5 fâşii de hârtie fiecărui elev. Se explică elevilor că uneori avem sentimente, în anumite situaţii pe care nu le spunem nimănui, le ascundem la fel cum ascundem ceva într-o pungă de hârtie şi nu lăsăm pe nimeni să vadă ce este în ea. Elevii se vor gândi la o situaţie în care au procedat aşa, vor desena emoţia pe o fâşie de hârtie şi o vor introduce în pungă. Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţină pentru ei şi exemple de emoţii pe care le pot împărtăşi şi celorlalţi. Astfel vor învăţa să înţeleagă şi să respecte emoţiile celorlalţi.

“Termometrul emoţiilor” – elevii trebuie să caute în diverse reviste, ziare, afişe, imagini cu feţe reprezentative pentru 3sau 4 dintre emoţiile de bază şi să le decupeze. Ei vor aduce aceste materiale la şcoală pentru a putea realiza jocul. Aceste materiale vor fi puse în cutia cu emoţii (o cutie care poate să fie decorată de elevi). Termometrul măsoară cât de puternică este trăirea persoanelor (intensitatea emoţiilor). Sarcina elevilor este să extragă din cutie câte o imagine, să denumească emoţia pe care o reprezintă, şi să o prindă pe termometru emoţiilor în dreptul intensităţii potrivite. Pot să apară situaţii în care două feţe (expresii faciale) exprimă o singură emoţie, cu aceeaşi intensitate. În acest caz vor fi prinse în acelaşi loc pe termometrul emoţiilor. Pot să apară modificări ale poziţiei feţelor pe termometrul emoţiei pe măsură ce extragem alte imagini. Important este ca în final să obţină o gradare a expresiilor faciale ale aceleiaşi emoţii. Elevii vor motiva poziţionarea feţelor pe termometrul emoţiilor.. Se discută cu elevii diferenţele care apar în expresia facială a diverselor persoane în momentul exprimării uneia şi aceleiaşi emoţii. Elevii vor mima emoţiile discutate şi vor identifica intensitatea pe care o mimează

“Semaforul autocontrolului” – prezentarea unei poveşti, modul în care au reacţionat personajele în situaţia respectivă, exprimarea emoţiei trăite şi modalitatea de autocontrol. Elevii vor fi îndrumaţi să facă analogia între culorile semaforului şi paşii necesari în menţinerea autocontrolului: roşu – opreşte, galben - gândeşte, verde - start, vor explica ce se întâmplă când ne pierdem controlul. Elevii vor fi împărţiţi pe trei grupe, precizând cum manifestăm autocontrolul acasă, la şcoală, la joacă.

Page 27: Comunicare Si Abilitati Sociale

Exemple de activităţi de învăţareExemple de activităţi de învăţare “Pânza de păianjen” – elevii sunt aşezaţi în cerc, un elev primeşte un ghem de aţă pe care îl prinde la un capăt. În

timp ce ţine capătul aţei , dă ghemul la un alt elev şi-l roagă să ţină aţa din punctul care a ajuns la el, dând apoi ghemul mai departe, până când toţi elevii vor ţine n mână aţa , în aşa fel încât să se formeze o reţea, ca o pânză de păianjen. Un elev este rugat să lase aţa din mână, explicându-li-se ce s-a întâmplat după ce colegul lor a făcut acest lucru. Elevii vor lăsa aţa din mână rând pe rând, până când toată aţa ajunge să fie ţinută de un singur elev. Elevii sunt întrebaţi în ce fel se aseamănă acest joc cu relaţiile care există între oameni. Discuţia este condusă înspre a conchide că pentru a avea relaţii bune cu un grup de persoane, fiecare dintre persoanele implicate trebuie să-şi facă partea sa în a menţine relaţia. Dacă nu, se întâmplă ca atunci când unul câte unul, elevii renunţă să mai susţină pânza de păianjen, aţa devine încâlcită şi nu mai are frumuseţea pânzei de păianjen

“Povestea noastră despre prieteni” – elevilor aşezaţi într-un cerc li se spune că vor crea împreună o poveste pe tema prieteniei, pornind de la următoarele idei de bază: povestea va avea cel puţin un personaj, ce vorbeşte despre prietenie şi care poate avea câţiva prieteni despre care vrea să povestească; povestea va cuprinde următoarele teme: ce face un prieten adevărat, cum ne facem prietenii, cum putem deosebi prietenii adevăraţi de cei falşi. Un elev va începe povestea: “A fost odată ca niciodată …” şi va spune primele idei, după care următorul elev va continua povestea , astfel încât fiecare elev să spună una, două fraze despre acest subiect din perspectiva personajului povestirii. Se intervine atunci când un elev nu reuşeşte să continue povestea, iar conducătorul activităţii finalizează povestea în momentul în care consideră că s-au spus destule idei de către un număr suficient de elevi.

“Teatrul de păpuşi” – se va organiza un mic teatru de păpuşi în care fiecare personaj va trebui să povestească celuilalt ceva. Teme propuse: “Cum au petrecut vacanţa?” “Cea mai frumoasă poveste”, “Prima mea amintire din copilărie”. Elevii sunt împărţiţi în perechi şi li se dă câteva jucării de pluş, între care vor iniţia un dialog timp de 5 minute, pe o temă aleasă împreună cu ei. Elevilor li se cere să identifice care au fost comportamentele prin care colegii lor au arătat că ascultă mesajul.

“Timpul poveştilor” – elevii vor citi pe rând un fragment dintr-o poveste în faţa clasei, după care vor fi întrebaţi ce au observat la ceilalţi colegi care ascultau povestea, cum şi-au dat seama că aceştia ascultă sau nu povestea. Pe tablă se realizează un tabel cu două rubrici: ascultare / nonascultare în care se notează comportamentele corespunzătoare acestor situaţii. Elevii vor nota pe o foaie de hârtie comportamentele pe care le manifestă o persoană ce ascultă

Page 28: Comunicare Si Abilitati Sociale

OBIECTIV CADRUOBIECTIV CADRU pentru clasele V-VIII

Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor interpersonale.

VALORI ŞI ATITUDINIVALORI ŞI ATITUDINI

Receptivitate la emoţiile celorlalţi.

Valorizarea relaţiilor interpersonale.

Page 29: Comunicare Si Abilitati Sociale

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

TEME / CONŢINUTURI V VI VII VIII

•Să dezvolte strategii pentru exprimarea adecvată şi în siguranţă a emoţiilor

•Să evalueze comportamentele de cooperare în grup

Managementul emoţiilorRelaţia dintre evenimente, gânduri şi emoţiile generate. Cum facem faţă emoţiilor dificile?

Abilităţile socialeImportanţa contribuţiei fiecărui membru al unui grup. Avantajele cooperării în grup.

X

X

•Să aplice tehnici de autocontrol

•Să distingă între comportamentul pasiv, asertiv şi agresiv

Managementul emoţiilorImportanţa auto-controlului. Responsabilitate pentru consecinţele propriilor acţiuni. Tehnici de auto-control.

Comunicarea Comunicarea asertivă. Comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv.

X

X

•Să analizeze caracteristicile comportamentului de lider

•Să demonstreze abilităţi de comunicare eficientă

•Să explice beneficiile relaţiilor familiale pozitive

Abilităţi socialeExersarea abilităţilor de conducere. Cum recunoaştem un lider?

ComunicareaCe înseamnă comunicare eficientă? Abilităţi de comunicare: ascultare, feedback pozitiv, adresarea întrebărilor; tehnici de prezentare în public.

Familia Cum s-a schimbat familia de-a lungul timpului? Grijă şi sprijin în familie. Respectarea diferitelor tipuri de familii.

X

X

X

•Să explice importanţa responsabilităţii sociale în diferite context

•Să manifeste respect pentru exprimarea punctelor diferite de vedere

•Să anticipeze schimbarea rolurilor în familie de-a lungul vieţii.

Abilităţi socialeResponsabilitatea socială în diferite contexte: şcoală, familie, comunitate.

ComunicareaRespectarea diferitelor puncte de vedere. Prejudecăţi şi stereotipuri: surse de apariţie şi consecinţe.

Familia Schimbarea rolurilor în familie pe parcursul vieţii. Impactul stereotipurilor de rol pentru fete / femei şi băieţi / bărbaţi.

X

X

x

Page 30: Comunicare Si Abilitati Sociale

Exemple de activităţi de învăţareExemple de activităţi de învăţare

• “Spun ceea ce tu asculţi”- se solicită 4 voluntari şi se distribuie unuia un cartonaş cu scenariu şi celorlalţi trei cartonaşe cu indicii. Fiecare elev care are un cartonaş cu scenariu, va studia scenariul şi va interpreta rolul respectiv pentru fiecare din ceilalţi trei voluntari care au cartonaşe cu indicii; aceştia răspund după indiciile de pe cartonaşele primite. Se identifică modalitatea de adresare a întrebărilor, ascultarea, feedbakc-ul pozitiv, tehnici de prezentare în public. Se discută fiecare rol jucat pe măsură ce este prezentat, identificând comportamentele interactive. Se repetă procesul cu alţi voluntari. Se dă fiecărei perechi de elevi câte 4 cartonaşe goale şi se cere să compună un cartonaş cu scenariu şi cartonaşele cu indicii necesare, dar care să stipuleze doar răspunsuri pozitive. După completare elevii schimbă între ei cartonaşele realizate şi joacă pe roluri interacţiunile scrise de ceilalţi. În final se iniţiază o discuţie scurtă identificând interacţiunile comportamentale pozitive demonstrate.

• “Reacţii în lanţ” – elevii primesc o hârtie pliată sub forma unui evantai, pe care să scrie cuvintele rău, inferior şi vinovat pe primele trei părţi. Hârtia trebuie să aibă cel puţin 9 astfel de părţi. Se discută conceptul de reacţie în lanţ, în care un eveniment declanşează un alt eveniment, sau o situaţie declanşează un lanţ de emoţii. Se precizează că gândurile controlează emoţiile şi se cere elevilor să-şi imagineze că nu au fost invitaţi la o petrecere. Sunt întrebaţi ce gânduri ar avea dacă s-ar simţi rău (cuvântul scris pe prima parte a hârtiei). Se prezintă aceste gânduri sub forma: “este groaznic că nu am fost invitat”. Elevilor li se cere să-şi imagineze că după ce s-au simţit rău au avut următorul gând: “Dacă aş fi fost mai popular…” care contribuie la sentimentul de inferioritate (cuvântul următor de pe listă). În continuare li se cere să-şi imagineze că gândul de inferioritate determină apariţia unui alt gând “Dacă aş fi spus…”. Acest gând contribuie la sentimentul de vinovăţie (ultimul cuvânt de pe listă). Se evidenţiază legătura dintre eveniment – gând şi emoţie.

• “Triunghiul comunicării” – se aleg împreună cu elevii, 2 voluntari care vor interpreta rolul A – povestitor, B – ascultător, dându-li-se instrucţiunile: A – va trebui să povestească celuilalt coleg o întâmplare recentă timp de 2-3 minute, B – va asculta ceea ce îi povesteşte colegul lui şi va folosi toate mijloacele pe care le cunoaşte pentru a-I transmite că înţelege mesajul său. Observatorii – restul clasei vor urmări dialogul dintre colegii lor şi vor identifica acele comportamente pe care le-a folosit ascultătorul pentru a transmite că înţelege ceea ce doreşte să-I transmită povestitorul. Se analizează situaţiile trăite şi se descoperă care sunt elementele cele mai eficiente în comunicarea interpersonală.

Page 31: Comunicare Si Abilitati Sociale

• “Comportamentul asertiv, pasiv şi agresiv” – elevii îşi vor imagina următoarea situaţie: “un prieten apropiat îşi înşeală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine într-un cerc de cunoscuţi” şi vor spune care ar fi reacţiile lor într-o astfel de situaţie. Se prezintă succint caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv, asertiv şi se cere elevilor să clasifice reacţiile precizate anterior în cele trei categorii folosind fişa de lucru. Elevii pot lucra în perechi. În faţa clasei vor prezenta clasificările realizate, justificând includerea fiecărei reacţii în una din cele trei categorii. Se vor sublinia caracteristicile verbale şi nonverbale ale celor trei tipuri de comportamente, asemănările şi deosebirile dintre ele

• “responsabilităţi în familie” – pe o foaie de hârtie se realizează o listă cu sarcini existente în familie şi care asigură bunul mers al acesteia. Elevii sunt întrebaţi cum pot fi distribuite responsabilităţile în familie pentru ca aceasta să funcţioneze cât mai eficient şi cine ar putea contribui la realizarea lor. Se acordă atenţie diferenţelor care apar între responsabilităţile “specifice femeii” şi cele “specifice bărbatului” arătând importanţa unei reprezentări echitabile a acestora între părinţi şi între părinţi şi copii. Se cere elevilor să specifice care dintre aceste sarcini ar putea fi realizate de ei.

• “Postul de părinte” – li se precizează elevilor că următoarea activitate va simula scoaterea la concurs a unui post. Postul “vacant” este cel de părinte. Elevii se împart în grupuri de 3-5, completează fişa de lucru şi li se cere să realizeze o descriere a postului ce va fi scos la concurs, după schema din fişă. Se oferă elevilor un model de descriere a postului. Se cere elevilor să prezinte descrierile realizate. Se discută în grupul mare ce presupune rolul de părinte.

• “roluri, drepturi şi responsabilităţi” – se cere să dea exemple de roluri pe care le poate avea o persoană în decursul vieţii, obţinându-se astfel o listă cât mai lungă de roluri. Se pun în evidenţă roluri trecute, prezente şi viitoare. Sunt confecţionate bileţele cu 5 dintre cele mai importante roluri alese de comun acord cu elevii. Aceştia sunt împărţiţi în 5 grupuri şi se cere unui elev din fiecare grupă să extragă unul din bileţelele confecţionate. În cadrul grupului mic se cere elevilor să facă o listă cât mai completă cu drepturile şi responsabilităţile specifice rolului menţionat în bileţelul ales. Elevii prezintă listele realizate şi analizează conţinutul lor împreună cu întreaga clasă. Se scot în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre rolurile persoanei în termeni de drepturi şi responsabilităţi.

Page 32: Comunicare Si Abilitati Sociale

COMPETENŢE GENERALE pentru clasele IX-XII

Integrarea abilităţilor sociale şi emoţionale în

vederea dezvoltării carierei.

VALORI ŞI ATITUDINI

Receptivitate la emoţiile celorlalţi.

Valorizarea relaţiilor interpersonale.

Page 33: Comunicare Si Abilitati Sociale

COPETENŢE SPECIFICE TEME / CONŢINUTURI IX X XI XII

•Exersarea tehnicilor de comunicare•Aplicarea tehnicilor de management al emoţiilor

Managementul emoţiilor. AutocontrolulPaşi pentru managementul emoţiilor. Mituri legate de emoţii. Inteligenţa emoţională

ComunicareComunicare – abilitate socială. Forme de comunicare. Comunicarea asertivă. Tehnici de comunicare.

X

X

•Analizarea factorilor care contribuie la dezvoltarea abilităţilor de leadership•Transferarea abilităţilor sociale şi emoţionale în viaţa de familie

Abilităţi sociale Leadership: calităţile liderilor, dezvoltarea calităţilor de lider

FamilieStiluri parentale. Modificarea rolurilor părinţilor pe parcursul creşterii copiilor.

X

X

•Distingerea între răspunsurile emoţionale adecvate şi cele inadecvate•Proiectarea unei strategii de comunicare eficientă în familie•Evaluarea datelor despre diferite configuraţii familiale

Managementul emoţiilor. AutocontrolulRăspunsuri emoţionale adecvate şi inadecvate. Distincţia între cuvintele care desemnează emoţiile

ComunicareComunicarea eficientă în familie. Comunicarea implică vorbire, ascultare şi comportament nonverbal /paraverbal.

FamilieConfiguraţiile diferitelor familii: recunoaşterea şi respectarea diferenţelor. Adopţia.

X

X

X

•Aplicarea unui plan de îmbunătăţire a autocontrolului

•Analiza beneficiilor comportamentelor de comunicare

•Aplicarea principiilor unei comunicări interpersonale pozitive

•Evaluarea respectării drepturilor şi responsabilităţilor membrilor familiei

Managementul emoţiilor. Autocontrolul

Autocontrolul emoţional: practicarea în diferite situaţii de viaţă

Abilităţi socialeComportamentul de cooperare în grup. Calităţi necesare pentru sprijinirea relaţiilor puternice, de lungă durată. Dezvoltarea modalităţilor de acceptare, management şi / sau adaptare la schimbările din cadrul relaţiei.

Comunicare

Respectarea punctelor alternative de vedere.

FamilieDrepturile şi responsabilităţile membrilor familiei. Echitatea de gen. Instituţii în domeniul familiei.

X

X

X

X

Page 34: Comunicare Si Abilitati Sociale

• Cum pot arăta că ascult pe cineva” – un copil iese din sala de clasă şi se gândeşte la o întâmplare din viaţa lui. În acest timp elevii din clasă se împart pe 5 grupe: o grupă care trebuie să asculte cu atenţie copilul, o grupă care să-i pună întrebări închise, agresive, o grupă care râde de el în timp ce acesta povesteşte, o grupă care este indiferentă la ce spune elevul şi o grupă de observatori. Se cere elevului să intre în clasă şi să povestească, iar elevilor din grupa de observatori, să identifice exemple de comportamente prin care copilului I s-a arătat că a fost ascultat şi exemple de comportamente prin care I s-a transmis că ceilalţi nu au fost atenţi la ceea ce li se spusese. Se notează pe tablă câteva exemple. Se împart elevii în grupe de 3-4 persoane şi li se cere să întocmească liste cu comportamente de ascultare şi nonascultare. Se va analiza în ce măsură apar diferenţe interculturale în manifestarea comportamentului de ascultare şi nonascultare.

• “Teatrul sentimentelor ” – elevii vor crea un teatru deosebit de cel pe care îl ştiu cu toţii. Se vor împărţi în două - trei grupe egale. Fiecare grup va fi o echipă care va trebui să mimeze cu ajutorul diferitelor părţi din corp mai multe tipuri de sentimente. Când o echipă va mima, cealaltă va fi spectator şi va încerca să ghicească ce sentiment mimează. Vor exista cartonaşe cu sentimente şi cartonaşe cu diferite părţi ale corpului. Prima echipă va extrage din pachetul cu cartonaşele pe care sunt scrise sentimentele un singur cartonaş. Apoi va alege un cartonaş din celălalt pachet, cel cu părţile corpului. Va trebui să mimeze sentimentul ales cu ajutorul părţii respective a corpului.

Page 35: Comunicare Si Abilitati Sociale

• “Respectarea punctelor alternative de vedere” – un elev va arunca un “bulgăre vorbitor” către un alt coleg şi va spune: “pentru mine este foarte important în comunicare ….(urechea, ochii, etc.)”. Se vor accentua şi evidenţia astfel elementele comunicării. Elevii vor fi împărţiţi pe două grupe şi vor aduce argumente pro şi contra cu privire la plecarea în străinătate sau rămânerea în ţară a tinerilor. Se listează argumentele fiecărei părţi. În funcţie de valoarea argumentării elevii migrează la alte grupe. În final se aduce în discuţie modul în care şi-au impus punctul de vedere, respectul faţă de un alt punct de vedere decât cel propriu.

• “Şirul buclucaş” – se confecţionează bileţele pe care se trec numere de la 1 la 10, în funcţie de numărul de elevi. Astfel vor exista 10 bilete cu fiecare număr. Elevii vor pune aceste bileţele într-o cutie şi le vor amesteca bine. Fiecare va extrage din cutie câte un bilet. Pe el va fi scris un număr de la 1 la 10. Numărul pe care elevii îl vor extrage va fi secret. După ce vor citi biletul extras, vor memora numărul şi vor pune biletul deoparte. Se va trece mai departe doar după ce se verifică dacă toţi elevii au luat câte un bilet, l-au citit, au reţinut numărul şi au pus biletul deoparte. Elevii vor închide ochii şi fără să vorbească între ei, deci fără a spune vreun cuvânt, vor face în aşa fel încât să formeze un şir cu numerele în ordine crescătoare de la 1 la 10. Nu contează unde va fi numărul 1 şi numărul 10, atâta timp cât numerele sunt unul după altul. La finalul exerciţiului discuţiile se vor centra pe importanţa comunicării nonverbale, când, cum şi de ce o folosim, care sunt avantajele şi dezavantajele comunicării nonverbale

• “Statuile emoţiilor” câţiva elevi vor avea trei roluri: de sculptor, statuie şi observator. Sculptorul alege o carte cu o emoţie, caută elevul cu rolul de statuie şi va încerca să modeleze statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială şi postura. Observatorul va nota toate modalităţile prin care sculptorul încearcă să exprime emoţia. Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia exprimată de elevul cu rolul de statuie.