3.CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIE

MICROPILOŢI

Pagina 1 din 17

CUPRINS

PREAMBUL......................................................................................................................31. PARTEA ÎNTÂI – MICROPILOŢI ...........................................................................31.1. SCHEMĂ CONSTITUTIVĂ MICROPILOŢI ..................................................... 31.2. MODALITĂŢI DE EXECUŢIE ............................................................................. 31.2.1 Forarea .......................................................................................................................31.2.2 Pozare armătură ........................................................................................................ 41.2.3 Injectare .....................................................................................................................41.3. TOLERANŢE ........................................................................................................... 41.4. VERIFICĂRI ............................................................................................................ 41.4.1 Verificări în cursul executiei..................................................................................... 4 1.4.2 Foraje ........................................................................................................................ 41.4.3 Amestecuri de injectare ............................................................................................ 51.5. PLAN DE VERIFICARE .........................................................................................52. PARTEA A DOUA - TIRANTI ................................................................................. 62.1 SCHEMĂ CONSTITUTIVĂ TIRANTI ................................................................. 62.2. ARMĂTURĂ METALICĂ ......................................................................................72.3. AMESTECURI DE INJECTARE ...........................................................................72.4. ELEMENTE DE PROTECŢIE .............................................................................. 72.5 DISTANŢIATORI, TAMPOANE ŞI TUBURI DE INJECŢIE ............................72.6. PROBE PRELIMINARII ....................................................................................... 82.6.1 Scopul probelor şi definiţie .......................................................................................82.6.2 Modalităţi generale de probă ................................................................................... 82.6.3 Număr tiranti de probă ............................................................................................. 82.6.4 Execuţia şi proba primului tirant ............................................................................. 82.6.5 Execuţia, proba şi evaluarea celui de-al doilea tirant ...............................................92.6.6. Execuţia, proba şi evaluarea celui de-al treilea tirant .............................................102.7 MODALITĂŢI DE EXECUŢIE ............................................................................ 122.7.1 Forarea .....................................................................................................................122.7.2 Pozare armătura .......................................................................................................132.7.3 Conexiunea la teren ................................................................................................ 132.7.4 Umplerea simplă ..................................................................................................... 132.7.5 Sistem de repartizare incarcari ................................................................................132.8 PROBA DE ACCEPTARE..................................................................................... 142.8.1 Teste de receptie......................................................................................................142.9 PROTECŢII ANTICOROZIVE ÎN OPERĂ ....................................................... 152.10 PLAN DE VERIFICARE ..................................................................................... 152.11 UTILAJE ................................................................................................................16

Pagina 2 din 17

Pagina 3 din 17

PREAMBUL

Prezentul document are ca obiect descrierea tehnologiei de execuţie adoptată pentru construcţia unui perete despărţitor de tip berlinez cu micropiloţi şi tiranti, care au următoarele caracteristici principale:- lungime micropiloţi: 6.00 m si 9.00m.- diametrul mediu prevăzut micropiloţi: 250 mm.- armătură micropiloţi: L = 6.00 m si L=9.00 m diametrul tub 193.7x8.8x6000 mm si 193.7x8.8x9000 S355J0H EN 10219-1 cu marca C.E.- tiranti permanenti 3 toroane 0,6”- grinzi de repartitie- drenuri sub-orizontale diam 2” microfisurate L = 15.00 m - spritz beton

1 Partea întâi – MICROPILOŢI

1.1 SCHEMĂ CONSTITUTIVĂ MICROPILOŢI

Micropiloţii sunt în principal constituiţi din:- Corpul: portiunea micropilotului dintre vârful conectat la tirant şi baza pilotului- Armătură: constituită dintr-un tub din oţel, cu diametrul extern de 193.7 mm şi

grosimea de 6.3 mm, sau echivalent. Tubul de armătură este adevaratul element structural al micropilotului. Fiind vorba despre micropiloţi cu lungimea de 6 m si 9 m, tubulatura poate fi furnizata intr-un singur element sau in mai multe elemente.Solicitările caracteristice de rezistenţă trebuie să corespundă oţelului de tip S355J0H EN 10219-1 C.E., cu următoarele proprietăţi mecanice:

- efort de curgere > 355 N/mm2

- efort de rupere la tracţiune Rm 490 – 630 N/mm2

- Amestec de injectat: pentru realizarea corpului micropilotului, se efectuează injecţii de umplere cu amestec de ciment la presiune joasă cu următoarele caracteristici:

- tip de ciment: CEM II-AS 32,5 R sau CEM II/B-M 32,5 R STRUCTO- raport apă-ciment = 0.60 - 0.65 cu dozare în volum.- greutate specifică 1,70 – 1,75 gr/cm3.

1.2 MODALITĂŢI DE EXECUŢIE

Schema de execuţie a micro piloţilor este următoarea:

1.2.1 Forarea

Se realizează folosind un utilaj de foraj pe şenile, prin rotire şi/sau rotopercuţie cu sau fără circularea directă a fluidelor de foraj (apă sau aer), cu folosirea de braţe

Pagina 4 din 17

corespunzătoare. În caz de terenuri coezive sau care au coeziune aparentă, chiar dacă în fază provizorie, se poate adopta tehnica cu folosirea braţelor elicoidale.Tehnica de foraj va fi determinată în funcţie de tipul de teren / rocă de forat şi optimizată în functie de viteza de avansare; unealta poate fi formată din tricon, trilamă, bit sau perforator pneumatic de fund foraj. În caz de instabilitate a pereţilor săpăturii se poate adăuga tubul de protecţie recuperabil dotat cu coroană în plăci la bază pentru a facilita inaintarea.

1.2.2. Pozare armătură

Se efectuează după realizarea forajului, întroducând în gaură tubul de armătură din oţel, care costituie sistemul structural portant. Tubul de armătură este dotat la bază cu orificii pentru trecerea amestecului de ciment.

1.2.3 Injectarea

În vârful tubului de armătură se introduce furtunul de conexiune la pompă, deci se continua cu pomparea la joasă presiune. În acest fel amestecul de ciment care se ridică din tubul de armătură va ocupa secţiunea constituită din pereţii săpăturii şi a suprafeţei externe a tubului; în acelaşi timp se satureaza partea internă a armăturii. Cu forajul umplut, începe extragerea protecţiei când amestecul injectat iese curat din capul pilotului.În cursul extragerii eventualei protecţii, nivelul amestecului în interiorul protecţiei trebuie să fie umplut cu vârf.Nivelul final din vârful amestecului de ciment va fi cel mult corespondent planului de lucru.

1.3 TOLERANŢE

Micropiloţii trebuie să fie realizaţi în poziţia şi la dimensiunile din proiect, în limitele de toleranţă prescrise.Toleranţele admisibile sunt următoarele:- coordonate planimetrice ale centrului / capului micropilotului: + 5 cm;- lungimea, conform cotei teoretice a fundului forajului: + 15 cm;- abatere de la verticalitatea teoretică : + 2 %.

1.4 VERIFICĂRI

1.4.1. Verificări în cursul executieiÎn cursul executării injecţiilor, se va efectua periodic o serie de verificări, pentru a verifica corespondenţa calităţii lucrărilor şi a materialelor folosite cu specificaţiile prevăzute.

1.4.2 ForajeForarea micropilotului trebuie realizata poziţionând maşina de foraj conform toleranţelor menţionate mai sus. Verificarea verticalităţii va fi realizată pe braţul maşinii de foraj prin

Pagina 5 din 17

nivel corespunzător, în timp ce poziţia axului de foraj la planul de lucru se va verifica direct pe ţăruşii existenţi fixaţi de topograf.

1.4.3 Amestecuri de injecţieFurnizarea componentelor pentru amestec trebuie controlată în mod preliminar prin:- stabilirea calităţii apei; - verificarea calităţii documentelor de provenienţă ale producătorului care certifică caracteristicile cimentului.

1.5 PLANUL DE VERIFICAREUrmătorul tabel are scopul de a rezuma verificările cu privire la diferitele faze de execuţie a micropiloţilor şi totodata a persoanelor implicate şi responsabilităţile acestora.

OPERAŢIUNI DE VERIFICAT CINE VERIFICA

VERIFICĂRI PROCEDURI DE EXECUŢIE

INREGISTRARITIP CINE

VERIFICAVerificare instalare micropiloţi

Respectarea toleranţelor de instalare

CI RS Micropiloţi Jurnal de şantier

Furnizare ciment Caracteristicile cimentului comandat

CI RS Micropiloţi Jurnal de şantier

Furnizare micro piloţi

Reglare verticalitate

OF AC Micropiloţi Jurnal de şantier

Control adâncime foraje

Respectarea adâncimii minime prevăzute pentru foraje

OF AC Micropiloţi Jurnal de şantier

Furnizare armături Caracteristici dimensionale

CI RS Micropiloţi Jurnal de şantier

Pozare armătură Verificare centrare armătură în foraj +/- 5 cm

OF AC Micropiloţi -------------------

Umplere foraj cu amestec

Respectarea densităţii amestecului, între 1,70 şi 1,75 gr/cm3

SL AC Măsurarea caracteristicilor fluidului

Jurnal de şantier

Verificarea rezistenţei amestecului

Rezistenţa minimă prevăzută (25 Mpa la 28 de zile)

CE LAB ------------------ Registrul cu rapoarte de incercari

RS: Responsabil şantier AC – autocontrol LAB: Laborator OF: Operator foraj CI – control internSL: Sef laborator CE – control extern

Pagina 6 din 17

2. Partea a doua TIRANTI

2.1 SCHEMA CONSTITUTIVĂ A TIRANTILOR

În scopul schematizării, tirantii în obiect sunt formati în special aşa cum reiese din următoarea schemă constitutivă, atasata.

Legenda:

1 tub rasuflare bulb2 tub injectie bulb3 tub injectie primara4 tub injectie parte libera5 grinda de repartitie6 toroane gresate protejate de-a lungul partii libere7 teaca neteda8 injectie parte libera9 teaca riflata10 toroane neprotejate11 varf metalic12 capac protectie13 placa de ancoraj14 tampon15 distantiator extern16 centrator17 brida strangere toroane

Pagina 7 din 17

2.2. Armătura metalicăArmătura tirantului este constituită dintr-un numar de 3 toroane de 0.6” din oţel armonic cu caracteristicile:- secţiunea nominală: = 139 mm2

- incarcare la rupere fptk: = 1860 N/mm2

- incarcare la 1 % din alungire fp (1) k = 1670 N/mm2

Furnizarea tirantului este în conformitate cu norma SR EN 1537:2004.

2.3 Amestecuri de injectare

Furnizarea componentelor pentru amestec trebuie verificată în mod preliminar prin:- determinarea calităţii apei- verificarea calităţii documentelor de provenienţă de la producător care certifică caracteristicile cimentului.Pentru injectarea ancorei se realizează injecţii de amestec de ciment cu următoarele caracteristici:- tip ciment: CEM II-AS 32,5 R sau CEM II/B-M 32,5 R STRUCTO- raport apă – ciment = 0.50 +/-10%.- rezistenţă minimă: Rck 25 MPa.- eventual aditiv fluidificant in funcţie de necesităţi, conform fişei care va fi dată de furnizor.

2.4. Elemente de protecţie

Fiind vorba despre tiranti permanenti, elementele de protecţie ale tirantului împotriva coroziunii constau dintr-o teacă de polietilenă sau polipropilenă, netedă pentru partea liberă si riflata pentru partea de fundaţie a tirantului. Tecile folosite pentru tiranti au caracteristicile astfel încât să conserve permanent caracteristicile fizico-mecanice în toate temperaturile posibile de exerciţiu. Grosimea tecii nu va fi mai mică de 1 mm.Fiecare toron, în partea liberă, va trebui ulterior protejat prin ungere şi monoteacă din polietilenă.

2.5 Distanţiatori, tampoane şi tuburi de injecţieDistantiatorii vor fi realizaţi din materiale nemetalice, de rezistenţă corespunzătoare şi dispuşi la intervale regulate, nu mai mult de 5 m în partea liberă; în partea de fundaţie vor fi intercalaţi de legături dispuse la intervale de 2.5 m, astfel încât să dea fascicolului de toroane o conformaţie de noduri.Forma acestora va fi astfel încât să permită centrarea armăturii în foraj în timpul tuturor fazelor de lucrare, fără a împiedica trecerea amestecului.Tamponul de separare între partea liberă şi partea din fundaţie a tirantului va avea caracteristici astfel încât să-l facă impermeabil la amestecul de injectare şi să reziste la presiunile de injecţie. Se va realiza cu material din silicon cu caracteristici astfel încât să constituie o protecţie eficientă faţă de coroziunea armăturii.

Pagina 8 din 17

Se vor folosi tuburi de injecţie cu rezistenţă adecvată la presiunile de injectare şi, oricum, cu o presiune de ieşire nu mai mică de 2,0 Mpa.

2.6 PROBELE PRELIMINARII

2.6.1 Scopul probelor şi definiţia

Prin „tiranti preliminari de probă” se înţeleg acei tiranti realizati în acelaşi loc cu acelaşi sistem de foraj cu a celor definitivi, de supus la probe mai severe decât cele de verificare, şi totuşi neutilizabili pentru faza următoare. Acesti tiranti sunt numiti preliminari deoarece sunt finalizati la dimensiunea definitivă a tirantilor de executat. În continuare se prezintă specificaţiile de execuţie a tirantilor preliminari de probă în ipoteza realizării acestora de la prima comandă.

2.6.2 Modalităţi generale de probă

Se prevăd 3 tipuri de tiranti preliminari de probă.Tipul 1) Primul tirant are scopul de a determina tensiunea tangenţială limită convenţională de aderenţă între fundaţie şi teren, pentru dimensiunea maximă a fundaţiei tirantilor de realizat, şi are deci o armătură supradimensionată, unde este posibil, sau o lungime de fundaţie redusă fata de tirantii de executat.Tipul 2) Al doilea tirant are scopul de a determina starea limită ultima a fundaţiei.Tipul 3) Al treilea tirant are scopul de a verifica forţa teoretică de utilizare N Q, de a controla comportamentul în timp şi de a stabili criteriile de acceptare pentru verificarea tirantilor de executat.

2.6.3 Numărul tirantilor de probă

Numărul tirantilor de probă va trebui stabilit de comun acord cu Consultanta si în funcţie de variabilitatea tipului de tiranti. Oricum, se vor prevedea cel puţin următoarii tiranti de supus probelor din primul, al doilea şi al treilea tip:

Tipul 1 Tipul 2 Tipul 32 2 2

2.6.4 Execuţia şi proba primului tirant

Proba primului tirant cuprinde următoarele faze:1) Întindere până la o forţă egală cu 0,1 din forţa limită a armăturii N’ys;2) Întindere pentru creşteri de sarcină egale cu 0,1 N’ys la fiecare minut până la smulgere sau la 0,9 din limita convenţională elastica a armăturii N’ys, prin inregistrarea alungirii relative, care trebuie să fie suficient de ridicată.

Proba Tipul 1L liberă (m) L bulb (m) Ltot (m) Nr. toroane Înclinare13,80 5,00 18,80 4 30 °

Pagina 9 din 17

N’ys = 928,52 kN;No = 92,85 kN;0,9 x N’ys = 835,67 kN;

2.6.5 Execuţia, proba şi evaluarea celui de-al doilea tirant

Proba celui de-al doilea tirant cuprinde următoarele faze:1. Întinderea până la o forţă de aliniere N0 egală cu 0,1 N’ys (unde N’ys este forţa la limită caracteristică convenţională elastică sau de curgere a armăturii); măsurarea alungirii începe de la încheierea acestei faze;2. Întindere prin creşteri de sarcină egale cu 0,15 N’ys (ultima creştere egală cu 0,05 N’ys) până la o forţă maximă egală cu 0,9 N’ys; pentru fiecare treapta de incarcare, forţa va trebui să fie menţinută constantă pentru o perioadă de timp egală cu:

1. 5 minute pentru ancorări în rocă şi terenuri necoezive, cu măsurarea alungirii la începutul şi sfârşitul fiecărui interval;

2. 30 minute pentru ancorări în terenuri coezive cu măsurarea alungirii la 0-2-4-8-15-30 minute.

Se prevede adoptarea aşteptării de 30 de minute în cazul terenurilor coezive, ţinând cont de variabilitatea terenurilor. 3. Descărcarea până la forţa N0 în trei faze, cu oprire de 1 minut pentru fiecare treaptă şi cu măsurarea alungirii reziduale.La încheierea probei se trasează diagrama forţe-alungiri.

Proba tipul 2

Pagina 10 din 17

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

0 92,91 92,90 185,71 185,70 278,61 278,60 371,41 371,40 464,31 464,30 557,11 557,10 650,01 650,00 742,81 742,80 835,71 835,7

L liberă (m) L bulb (m) Ltot (m) Nr.toroane Înclinare13,80 5,00 18,80 4 30 °

N’ys = 928,52 kN;No = 92,85 kN;0,9 x N’ys = 835,67 kN;

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

92.9 0 650,00 232,1 2 650,02 232,1 4 650,04 232,1 8 650,08 232,1 15 650,015 232,1 30 650,030 232,1 0 789,20 371,4 2 789,22 371,4 4 789,24 371,4 8 789,28 371,4 15 789,215 371,4 30 789,230 371,4 0 835,70 510,7 2 835,72 510,7 4 835,74 510,7 8 835,78 510,7 15 835,715 510,7 30 835,730 510,7 0 588,1

1 588,10 340,51 340,50 92,9

2.6.6 Execuţia, proba şi evaluarea celui de-al treilea tirant

Proba asupra celui de-al treilea tirant cuprinde următoarele faze:a) Întinderea până la o forţă de aliniere N0 egală cu 0,1 NQ; măsurarea alungirilor începe la terminarea acestei faze;b) Întinderea până la o forţă de verificare Nc egală cu de 1,2 ori forţa teoretică de utilizare NQ cu pauză de 1 minut la fiecare creştere a sarcinii şi măsurarea alungirii finale;c) pauză de 5 minute la fortă constantă în rocă sau terenuri necoezive şi 15 minute pentru terenurile coezive, cu măsurarea alungirii reziduale; Se prevede adoptarea aşteptării de 30 de minute în cazul terenurilor coezive, ţinând cont de variabilitatea terenurilor..d) descărcarea până la forţa N0 în trei faze, cu oprire de 1 minut pentru fiecare treaptă şi cu măsurarea alungirii reziduale.

Pagina 11 din 17

e) întinderea pentru creşteri de sarcină egale cu 0,15 Nys până la o forţă maximă egală cu NQ; pentru fiecvare nivel de sarcină forţa va trebui menţinută constantă pentru o perioadă de minim:

1. 5 minute pentru ancorări în rocă şi terenuri necoezive, cu măsurarea alungirii la începutul şi sfârşitul fiecărui interval;2. 30 minute pentru ancorări în terenuri coezive cu măsurarea alungirii la 0-2-4-8-15-30 minute. Şi în acest caz se vor adopta timpii de aşteptare prevăzuţi pentru terenurile coezive.

f) blocare şi oprire la forţa egală cu NQ pentru o durată egală cu cea prevăzută în proiect, oricum nu mai mică de 24 de ore pentru roci sau terenuri necoezive şi de 72 de ore pentru terenuri coezive, cu alungire constantă cu măsura forţei reziduale;g) descărcare până la forţa N0 aşa cum este la punctul d);h) execuţia unui ciclu de încărcare şi descărcare având ca bază forţa N0 până la o valoare egală cu 0,9 Nys cu oprire de 5 minute în sarcinile intermediare şi de 15 minute la sarcina maximă. Se măsoară alungirile corespunzătoare fiecărei faze a parcursului sarcinii. La terminarea acestei faze se va construi diagrama relativă forţe-deformări.

Proba tipul 3.

L liberă (m) L bulb (m) Ltot (m) Nr. toroane Înclinare13,80 5,00 18,80 2 30 °

N’ys = 464,3 kN;No = 96,0 kN;0,9 x N’ys = 417,8 kN;Nq = 960,0 kNNc = 1,2 x Nq = 1.152,0 kN

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

96,0 0 1.056,00 192,0 1 1.056,01 192,0 0 1.152,00 288,0 15 1.152,01 288,0 0 800,00 384,0 1 800,01 384,0 0 448,00 480,0 1 448,01 480,0 0 96,00 576,0 1 96,01 576,0 0 165,60 672,0 2 165,61 672,0 4 165,60 768,0 8 165,61 768,0 15 165,60 864,0 30 165,6

Pagina 12 din 17

1 864,00 960,01 960,0

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

Lectura (minute)

Sarcina(kN)

0 235,3 0 672,02 235,3 1 672,04 235,3 0 384,08 235,3 1 384,015 235,3 0 96,030 235,3 1 96,00 304,92 304,94 304,98 304,915 304,930 304,90 960,02 960,04 960,08 960,015 960,030 960,072h 960,0

2.7 MODALITĂŢI DE EXECUŢIE

2.7.1 Forarea

Metoda şi unealta de foraj se aleg în baza naturii prevalente a terenului, condiţiilor generale ale locului şi specificaţiilor proiectului, astfel încât să:- împiedice surparea pereţilor săpăturii, atât în timpul forajului cât şi în timpul pozării armăturilor;- reducă la minimum decompresia terenului care înconjoară săpătura;

Pagina 13 din 17

- producă o săpătură cu lungimea, înclinarea şi diametrul regulamentare şi conforme proiectului;- nu modifice, atât cât este posibil, faldele hidrice şi distribuţia presiunilor. Forajul se va realiza în terenuri şi roci cu sistem de rotaţie sau rotopercuţie. Săpătura va fi căptuşită în cazul în care terenul îşi măreşte volumul şi nu are coeziunea suficientă pentru a asigura stabilitatea pereţilor săpăturii în timpul şi după pozarea armăturii şi în timpul primei injecţii a tirantului.Diametrul de foraj, poziţia părţii superioare a săpăturii, înclinarea şi lungimea săpăturii vor fi conforme cu valorile indicate în proiect; toleranţele maxime admise vor fi cele menţionate în paragraful specific.Diametrul uneltei de foraj va fi potrivit tehnologiei de foraj.Fluidul de foraj va fi apă, aer, sau un amestec între acestea.După realizarea forajului, se va curăţa săpătura cu apă şi aer; în cazul terenurilor cu componenţă prevalentă argiloasă, curăţarea se realizează doar cu aer.

2.7.2 Pozarea armăturilorPozarea armăturilor se va realiza conform modalităţilor care asigură poziţionarea corectă şi eficacitatea conexiunii la teren.Se va acorda o atenţie deosebită pentru a nu avea loc surpări parţiale ale săpăturii, inserarea de material detritic, dăunări ale elementelor de protecţie anticorozive sau ale distanţiatoarelor. Dacă acest lucru nu se poate garanta, se va proceda la căptuşirea completă a săpăturii cu tuburi de recuperare după pozarea armăturii.

2.7.3 Conexiunea la terenOdată pozată armătura, se trece la solidarizarea tirantului cu terenul; această operaţiune este realizată conform indicaţiilor proiectului.

2.7.4 Umplerea simplăConstă în umplerea simplă a forajului cu amestec de ciment cu caracteristicile menţionate mai sus.În cazul particular cu tiranti cu teacă de protecţie, se umple atât spaţiul gol dintre teacă şi săpătură, cât şi tot spaţiul între eventuala teacă riflata şi armătură de-a lungul fundaţiei tirantului. Acest ultim spaţiu este legat la gura forajului de un tub răsuflător care permite ieşirea aerului conţinut; injecţia de amestec se realizează până la ieşirea amestecului din tubul răsuflător.Umplerea corectă a spaţiului gol dintre foraj şi teaca părţii libere a tirantului se asigură punând amestec în punctul cel mai adânc al forajului, prin tuburile corespunzătoare, având grija ca acesta să se ridice până la gura forajului şi să rămână aici până când intervine priza amestecului. În caz de nevoie, se va proceda la umplerea în mai multe reprize pentru a garanta respectarea condiţiei.În funcţie de condiţiile particulare operative şi geologice care se întâlnesc, se poate procede la umplerea forajului anterior fazei de pozare a tirantului, asigurându-se ca partea fundaţiei şi partea liberă să fie complet umplute de amestecul de ciment.

2.7.5 Sistemul de repartizare incarcari

Pagina 14 din 17

Fiind terminată realizarea tirantilor, se va proceda la pozarea unui sistem adecvat de repartizare aşa cum se prezintă în figura 1, utilizând grinzi şi plăci din oţel sau borduri din beton

2.8 PROBA DE ACCEPTARE

În continuare se prezintă tabelul cu modalităţile de execuţie a probei de acceptare a tirantilor executati, realizat în baza SR EN 1537/2002 – „Executia lucrarilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren.”Ancorajul trebuie încărcat de la sarcina de referinta Pa până la sarcina de intindere maxima aplicata Pp de 1,25 Po in minim patru trepte. Apoi sarcina de intindere maxima aplicata se mentine constantă pentru cel putin 15 minute.După ce sarcina de intindere maxima aplicata a fost mentinută pentru perioada dorită, se poate efectua un nou ciclu partial sau total de încărcare-descărcare.

TEST DE RECEPTIE PENTRU TIRANTI DE LUCRU Sarcina de referinta = Pa

Sarcina de intindere la blocare = Po

Sarcina de intindere maxima aplicata = PP

Incarcare Măsurare deplasari la minute25 % P0 Pa 0-150 % P0 0-175 % P0 0-1100 % P0 Po 0-1125 % P0 PP 0-1-3-6-9-12-15100 % P0 Po

2.8.1 Teste de receptieLungimea liberă echivalenta a armăturii Lapp, este calculată pornind de la alungirea armaturii Δs masurata de la punctual de fixare al armaturii in presa sau de la un punct de referinta legat de armatura. Aceasta marime permite sa se defineasca pentru armatura un punct fictiv de ancorare si sa se compare aceasta pozitie cu cea de inceput a zonei de fixare.NOTĂ: următoarea ecuatie este folosită in general pentru a calcula lungimea liberă echivalenta a armăturii:

Pagina 15 din 17

Lapp = ( At Et Δs) / ΔP

Unde:Lapp este lungimea liberă echivalenta a armăturii;At este sectiunea transversală armăturii;Et este modulul de elasticitate a armăturii;Δs este alungirea elastică a armăturii;ΔP este diferenta dintre sarcina de proba si cea de exercitiu

Limitele intre care trebuie să se incadreze Lapp:- limita superioară Lapp ≤ Ltf + Le + 0,5 Ltb

Lapp ≤ 1.10 Ltf + Le ,

- limita minimă Lapp ≥ 0,80 Ltf + Le

oricare dintre acestea este mai mare;

Unde:Ltf este lungimea liberă a armăturii;Ltb este lungimea de fixare a armăturii;Le este lungimea exterioară a armăturii de la punctul de fixare în blocaj si până la punctul de fixare în presă.Deplasarea datorita fluajului la sarcina de proba trebuie să fie măsurată intre al treilea si al 15-lea minut.

2.9 PROTECŢII ANTICOROZIVE ÎN OPERĂ

Protecţia anticorozivă a părţii libere a tirantului se va realiza injectând în interiorul tecii amestecul, după terminarea operaţiunilor de întindere a tirantului.Protecţia capului tirantului se va obţine în felul următor:- se va fixa la placa metalică a suportului un capac adecvat de protecţie de umplut cu compoziţie anticorozivă, ciment sau grăsime, cu scopul de a proteja ulterior capul tirantului de loviri şi de efectele timpului.

2.10 PLAN DE VERIFICARE

Următorul tabel are scopul de a sintetiza verificările in diferitele faze de execuţie a tirantilor şi totodata persoanele implicate şi responsabilităţile acestora.

OPERAŢIUNI DE VERIFICAT CINE VERIFICA

VERIFICĂRI PROCEDURI DE EXECUŢIE

INREGISTRARITIP CINE

VERIFICA

Pagina 16 din 17

Verificare instalare tiranti

Respectarea toleranţelor de instalare

CI RS Tiranti Jurnal de şantier

Furnizare ciment Caracteristicile cimentului comandat

CI RS Tiranti Jurnal de şantier

Furnizare tiranti Reglare unghi de înclinare la + 3 °

OF AC Tiranti Jurnal de şantier

Control adâncime foraje

Respectarea adâncimii minime prevăzute pentru foraje

OF AC Tiranti Jurnal de şantier

Furnizare armături Caracteristici şi dimensiuni

CI RS Tiranti Jurnal de şantier

Pozare armătură Centrare mai mică de + 5 cm

OF AC Tiranti -------------------

Umplere foraj cu amestec

Respectarea densităţii amestecului între 1,75 şi 1,80 gr/cm3

SL AC Măsurarea caracteristicilor fluidului

Jurnal de şantier

Injecţie amestec de sigilare

Respectarea presiunii/ volumului

CI RS Injectare Registrul cu rapoarte de incercari

Verificare rezistenţă amestec

Rezistenţa minimă prevăzută (25 Mpa la 28 de zile)

CE LAB ..................... Registrul cu rapoarte de incercari

Verificare la tracţiune tiranti

Rezistenţa minimă prevăzută

CI RS Fişă verificare tiranti

2.11 UTILAJE

Pentru realizarea tehnologiei descrise mai sus se prevede utilizarea următoarelor utilaje:- utilaj tip Comacchio 1200, Casagrande C6 sau echivalent;- grup de amestecare a amestecului din ciment, tip Clivio sau similar;- grup de injecţie tip Clivio sau similar;- unelte de foraj:

- perforator pneumatic de fund foraj;- tricon, trilamă, braţ elicoidal sau coroană cu plăci vidia în caz de foraj cu apă.

- diverse tuburi de injecţie.

Pagina 17 din 17