03 Semiologie Ati

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 2014

M50/AMG/III/I ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA Pagina 1 din 6

Dr.Adrian COLIBABA CURS 03

CURS 03

SEMIOLOGIA IN ANESTEZIA SI TERAPIA INTENSIVA

A) DEFINITII

Semiologia este stiinta care se ocupa cu interpretarea semnelor si simptomelor diferitelor boli cu

scopul de obtine un diagnostic cat mai precis si cat mai repede.

Semiologia se foloseste de semne , simptome si sindroame la care adauga investigatii paraclinice ( de

preferat tintite pentru sustinerea diagnosticului clinic ) .

Simptomul este o manifestare a bolii relatata de pacient in cursul anamnezei . Are un caracter

subiectiv si este dependent de : perceptie , cultura , nivel intelectual. Simptomele se clasifica in :

- Simptome generale : durere , cefalee , vertij,etc;

- Simptome locale : dispnee , disurie , lombalgie;

Semnul este o manifestare obiectiva a bolii pe care examinatorul o identifica in cursul examenului

clinic . Dintre semne putem aminti : icter , paloare , sufluri , raluri , etc.

Sindromul este un complex de simptome si semne ce exprima o stare ce poate fi comuna mai multor

boli dar care are un mecanism fiziopatologic comun . Exemple de sindroame : sindrom icteric ,

sindrom febril , sindrom pleural , etc.

B) SEMNE SI SIMPTOME

1. Dispneea

Reprezinta o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii. Se traduce printr-o sete de aer sau disconfort respirator. Dispneea pare sa ocupe primul loc in simptomele cardiace care atreage atentia de la inceput asupra unei boli cardiovasculare. Dispneea se clasifica dupa mai multe criterii in :

- Dispnee expiratorie , inspiratorie sau mixta ; - Dispenee de efort su de repaos; - Dispnee cu ortopnee; - Dispnee paroxistica;

Caracteristicile dispneei sunt : - Polipneea : accelerarea frecventei respiratorii; - Tahipneea : frecventa respiratorie crescuta cu superficializarea miscarilor respiratorii; - Bradipneea : scaderea frecventei respiratorii ; - Respiratia neregulata :

- Cheyne-Stokes : alternanta polipnee/apnee; - Biot : perioade de apnee de pana la 30 secunde; - Kusmaul : respiratie in patru timpi zgomotoasa , profunda;

Cauze: - Intratoracice :

- Respiratorii : insuficienta respiratorie acuta , pneumonii , pneumotorax , embolie pulmonara , plurezii , edem pulmonar acut;

- Cardiace : insuficienta ventriculara stanga , infarctul miocardic acut , tulburari de ritm si conducere ;

- Extratoracice ( sistemice ) : socul , anemia , scleroza laterala amiotrofica , poliomelita , come;




2. Apneea Reprezinta incetarea miscarilor respiratorii , situatie care se poate produce temporar pe o perioada limitata de timp ( respiratia Cheyne-Stokes sau Biot ) sau poate fi definitiva in absenta maneverlor de resuscitare cardio-pulmonara ( stopul cardio-respirator). Este o situatie de maxima urgenta care ameninta viata si care necesita interventie rapida resuscitare cardio-pulmonara. De regula apneea este consecinta a sase mecanisme fiziopatologice fiecare avand cauzele sale specifice : trauma severa , stopul cardio-respirator , boli neurologice , aspiratia de corp strain in caile aeriene , bronhospasmul si intoxicatiile .

Cauze: - Obstructia cailor aeriene; - Pneumotorax , hemotorax; - Tamponada cardiaca; - Stopul cardio-respirator de orice cauza; - Tumori cerebrale , hemoragie cerebrala masiva; - Trauma cranio-cerebrala severa; - Medicatia : benzodiazepine , miorelaxante; - Boli neuromusculare : scleroza laterala , botulismul , difteria , miastenia gravis , sectiunea

traumatica a maaduvei spinarii; - Patologia respiratorie : edem pulmonar acut , sindromul de detresa acuta respiratorie , inecul

, trauma toracica severa ; - Patologie cardio-vasculara : infarctul acut de miocard ; tulburari severe de ritm , embolia

pulmonara , socul;

3. Hipotensiunea ( hTA ) Reprezinta scaderea valorilor tensiunii arteriale ( TA ) sub valoarea de 90mmHg sau scaderea cu mai mult de 30mmHg fata de valoarile individuale a pacientului. Desi deseori acest semn este provocat de catre soc , hTA poate fi expresia a decompensarii bolilor cardiovasculare , respiratorii , neurologice , metabolice. hTA poate fi si iatrogena , provocata de administrarea diverselor substante folosite in investigatiile imagistice sau de administrarea diverselor medicamente . hTA poate fi expresia cresterii spatiului extravascular ( infectii severe , soc anafilactic ) scaderii volumului intravascular ( hemoragii , deshidratare ) sau a scaderii fortei de contractie a miocardului ( infarct de miocard , tulburari severe de ritm ).

Cauze: - Intoxicatii : alcool , benzodiazepine , blocanta ale canalelor de calciu , diuretice ; - Soc : cardiogen , anafilactic , neorologic , hipovolemic; - Patologie cardiovasculara : aritmii severe , tamponada cardiaca , embolia pulmonara; - Tulburari metabolice : cetoacidoza diabetica , coma hiperosmolara diabetica ; - Sincopa vagala;

4. Hipertensiunea ( HTA )

Reprezinta cresterea valorilor TA peste 140/90mmHg. Este caracteristica sexului masculin si populatiei caucaziene. HTA se poate instala lent sau rapid . Astfel cresterea valorilor TA peste 180/90mmHg intr-un interval de timp scurt poate fi o conditie amenintatoare de viata denumita si criza hipertensiva maligna. Hipetensiunea arteriala poate fi de tip primar ( fara o cauza aparenta sau cunoscuta ) si de tip secundar ( cu cauze cunoscute ). Cauze:

- Patologie endocrina : tumori de suprarenala , boala Cushing , tireotoxicoza; - Sindromul metabolic;




- Eclampsia si pre-eclampsia; - Stenoza arterei renale; - Abuzul de medicamente : amfetamine , corticosteroizi , AINS , contraceptive hormonale; - Iatrogene : dializa si transplantul renal;

5. Bradicardia

Reprezinta scaderea frecventei cardiace sub valoarea de 60/min.

Bradicardia poate fi relativa ( 40/min < FC < 60/min ) sau absoluta ( FC < 40/min ).

Bradicardia relativa se poate intalni in mod fiziologic la : sportivi de performanta , adolescenti sau

varstnici , in timpul somnului.

Cauze :

- Patologie cardiovasculara : tulburari de ritm sau de conducere , cardiomiopatia , infarctul

acut de miocard ;

- Trauma coloanei cervicale;

- Hipotermia;

- Patologie endocrina : hipotiroidismul ;

- Iatrogene : medicamente ( betablocante , blocante ale canalelor de Ca , digoxin ) , proceduri

diagnostice ( cateterismul cardiac ) sau proceduri invazive ( aspiratia cailor aeriene , chirurgia

cardiaca ) ;

6. Absenta pulsului Absenta pulsului poate fi generalizata interesand vasele mari de sange la nivelul carora poate fi palpat pulsul ( a.carotida , a.femurala , a . brahiala ) sau poate fi regionala interesand de obicei o extremitate. Absenta pulsului central este o conditie care ameninta viata ( soc sau stop cardio-respirator ) si trebuie instituite imediat masurile de reanimare cardio-pulmonara.

Cauzele absentei regionale a pulsului: - Anevrism disecant de aorta; - Ocluzie arteriala acuta; - Boala periferica vasculara; - Suntul arterio-venos( pentru dializa);

7. Tahicardia

Reprezinta cresterea frecventei cardiace peste 100/min.

Tahicardia apare frecvent in legatura cu stresul fizic sau emotional , anxietate sau febra. Poate fi de

asemenea consecinta abuzului de cafea sau tutun.

Tahicardia poate fi si un semn precoce al unei patologii amenintatoare de viata : socul , patologie

cardiovasculara sau metabolica .

Cauze :

- Patologie respiratorie : BPOC , penumotorace , insuficienta respiratorie acuta ;

- Patologie cardiovasculara : aritmii/disritmii , tamponada cardiaca , insuficienta cardiaca ,

embolia pulmonara ;

- Tulburari metabolice : cetoacidoza diabetica , hipoglicemia , hiponatriemia , infarctul de

miocard ;

- Socul;

- Medicamente : atropina , nifedipina , captopril , nitrati ;




8. Fibrilatie Reprezinta o dezorganizare a activitatii electrice a cordului afectand atriile sau ventriculele.

a) Fibrilatia atriala este o tahiaritmie supraventriculara caracterizata prin activitate electrica cardiaca dezorganizata si deteriorare progresiva a functiei electromecanice atriale. Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri in atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in circulatie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sangelui catre creier, determinand producerea unui accident vascular cerebral. Cauze :

- HTA ; - Insuficienta cardiaca; - Valvulopatii; - Cardiomiopatii si miocardite; - Pericardite; - Abuzul de alcool ,nicotina , cafeina; - Medicamente : teofilina , amfetamine;

b) Fibrilatia ventriculara reprezinta cea mai severa tulburare de ritm si cauza cea mai frecventa a mortii subite prin cord. Ventriculii in fibrilatie se contracta parcelar, anarhic, cu o frecventa foarte mare, fiind incapabili sa realizeze sistola ventriculara, cu consecinte hemodinamice catastrofale: incetarea functiei pompei cardiace, prabusirea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Fibrilatia ventriculara apare intr-o varietate de situatii dar cel mai adesea este asociata cu boala arteriala coronariana si cu decesul. Poate fi declansata in cadrul infarctului miocardic sau a ischemiei sau poate debuta in contextul cicatricilor miocardice postinfarct. Alte cauze declansatoare ale fibrilatiei ventriculare mai cuprind: electrocutarea, traumatismele toracice, interventii chirurgicale pe cord, substante anestezice, chinidina, etc.

9. Oligo-anurie

Oliguria reprezinta cantitatea de urina excretata in cantitate sub 400ml/24 ore. Anuria reprezinta cantitatea de urina excretata in cantitate sub 100ml/24 ore.

Cauzele majore de oligo-anurie sunt : - Pre-renale : scaderea debitului cardiac , hipovolemia , obstructia severa a a arterei renale; - Renale : necroza acuta tubulara , glomerulonefrita , necroza papilara ; - Post-renale : obstructie ureterala , obstructie uretrala;

10. Starea de constienta

Definitie: Starea de constienta inseamna capacitatea organismului(uman sau animal) de a fi informat despre mediul inconjurator,de a fi treazsau prezentla tot ceea ce se desfasoara in jur. Acest lucru presupune functionarea la parametrii optimi a emisferelor cerebrale(bilateral) si a Sistemului Reticulat Activator Ascendent(SRAA). Astfel ,mecanismele pierderii starii de constienta trebuie sa altereze ambele emisfere cerebrale sau SRAA. Coma Definitie: abolirea starii de cunostinta,sau constienta,asociata cu alterarea functiilor vegetative,tulburari de respiratie,circulatie,sfincteriene si semne vegetative De retinut : cu cat leziunile sunt la nivel mai inalt(emisfere cerebrale) cu atat coma este mai superficiala si mai reversibila,iar cu cat leziunile sunt localizate la polul inferior al trunchiului cerebral cu atat coma este mai profunda si mai putin reversibila. Torporea(Somnolenta) Definitie : stare de amortire generala fizica si psihica,insotita cel mai des de momente de atipire (apare n stari febrile si n starile de surmenaj); Obnubilarea

http://www.romedic.ro/aritmia




Definitie: se caracterizeaza prin orientare temporo-spatiala , bolnavul raspunde greu la ntrebari si sesizeaza cu dificultate ce se petrece n jurul lui;(n stari toxice/infectioase); Confuzia Definitie: lipsa de claritate a gndirii nsotita de alterarea functiilor superioare viznd memoria, atentia si orientarea temporo-spatiala; Sincopa Definitie: pierdere brusca si tranzitorie a constientei , de scurta durata si reversibila spontan( 3 -5 min.); sincopa poate aparea brusc sau poate fi precedata de un complex de manifestari desemnnat prin termenul lipotimie ( stare de rau, astenie, paloare, transpiratii, ameteli, acufene, greata); n cursul sincopei pacientul este palid , pulsul arterial este slab, rapid, uneori neregulat, respiratia poate fi superficiala ; Aprecirea gradului de coma se face cu ajutorul Scorului de Coma Glasgow(SCG) sau a Scalei AVPU care resprezinta o versiune simplificata a SCG.

1 2 3 4 5 6

RASPUNS OCULAR

nu deschide ochii

deschide ochii la stimuli durerosi

deschide ochii la stimului

verbali deschide ochii

spontan

RASPUNS VERBAL nu raspunde

sunete neinteligibile

cuvinte nepotrivite

confuz, dezorientat

raspunde normal,orientat

RASPUNS MOTOR

nu reactioneaza

extensie (decerebrare)

flexie ( decorticare)

retrage la stimuli

durerosi localizeaza

stimului durerosi efectueza

miscari la cerere

GCS = 8 coma grd.I GCS = 7-6 coma grd.II GCS = 5-4 coma grd.III GCS = 3 coma grd.IV (depasita)

Scala AVPU poate evalua starea de constienta mai rapid decat SCG astfel: A - Alert pacientul deschide ochii /vorbeste / misca membrele spontan dar nu e neparat

orientat temporo-spatial; V Verbal pacientul deschide ochii/vorbeste / misca membrele la stimuli verbali; raspunsul

poate fi sub forma de gemete sau miscarea unui membru; P Pain durere pacientul deschide ochii/raspund everbal/misca membru la stimului

durerosi; U Unresponsive pacientul nu raspunde la nici un fel de stimul ; este echivalentul SCG=3;

Evaluarea pacientului cu ajutorul SCG este obligatorie daca evaluarea AVPU este alta decat A. Totodata Scala AVPU nu este recomandata pentru evaluarea pe perioada indelungata a pacientului cu afectiuni neurologice , pentru acest lucru folosindu-se SCG.

11. Arsuri Reprezinta o leziune alterativa a tegumentelor sau mucoaselor provocata de agenti externi, fizici sau chimici care produc coagularea proteinelor si pun in libertate proteazele cu actiune litica asupra hematiilor, aparand ca urmare fenomene nervoase si stare de intoxicatie.

Functie de agentul cauzator arsurile se impart in :

- Arsuri termice : flacara , lichid fierbinte , gaze firbinti , aburi ; - Arsuri chimice : acizi sau baze; - Arsuri electrice : curentul electric prin efectul termic;

Functie de profunzimea arsurilor , acestea se impart in :

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/leziune_1670http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tegument_2458http://www.sfatulmedicului.ro/Sinuzita/sinuzita_485http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematie_3680http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intoxicatie_3929




- Arsuri de gradul 1 : afecteaza epidermul si se manifesta printr-o roseata, uneori urmata de o descuamare. Ele pot antrena o febra usoara. Insolatia este o arsura de acest tip;

- Arsuri de gradul 2 : pot fi superficiale (afectarea epidermului si o parte a dermului, crutand insule de membrana bazala) sau profunde (distrugerea epidermului si a totalitatii dermului). Ele se traduc prin aparitia flictenelor ( cu lichid seros sau sanguinolent ). Prin alterarea barierei cutanate, favorizeaza suprainfectia;

- Arsuri de gradul 3 : distrug epidermul, dermul si hipodermul. Foarte profunde, ele pot ocaziona distrugerea muschilor, a tendoanelor sau a osului subiacent si pot sa provoace moartea pacientului;

BIBLIOGRAFIE :

1. Semiologie medicala pentru asistenti medicali , M.Vasile , M. Moldoveanu , Ed.All , 2011;

2. Chirurgie , S.Daschievici , M.Mihailescu,Ed.Medicala , 2012 ;

3. Professional Guide to Sign and Symptoms , 6th edition , Lippincot Williams&Wilkins , 2010;

4. The Merck Manual of Diagnosis and Therapy , 19th edition , 2011;

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/epiderma_5820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoderm_3784http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/subiacent_5751http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/femeie-in-viata-declarata-moarta-de-o-asistenta-medicala_2674

03 Semiologie Ati

Documents

Transcript of 03 Semiologie Ati