preot Doru Costache

ASPECTE INTRODUCTIVE

La sfâr itul lunii iulie, are loc edin a Adun rii generale a

membrilor înscri i ai parohiei noastre. Ca de obicei, vor fi prezentate Adun rii raportul preotului paroh, al secretarului Comitetului parohial iraportul financiar pentru ultimul an (2004-2005). Pentru c anul trecut nu a avut loc edin a Adun rii generale, edin a din acest an va avea ca obiect i prezentarea pe scurt a rapoartelor

pentru anul 2003-2004. Anul acesta expir mandatul de doi

ani al Comitetului parohial i al cenzorilor; trebuie s organiz malegeri. Inten ia mea este ca, la fiecare doi ani, o parte dintre membrii vechiului Comitet parohial s fac loc

pag. 4

Vin alegerile! Iulie 2005

REFLEC IICOMUNITARE Prof. Lauren iu P unescuUniversity of Sydney

Rândurile de mai jos vin ca o continuare pentru dou articole ap rute deja în Via a Parohial . De fapt, este mai mult o continuare cronologic , r spunzând apelului declan at implicit, cel pu in în citirea mea, de cele dou articole precedente: dialogul comunitar.

Expunerea mea este aleatoare, pe alocuri imprecis , dar sper ca cititorul interesat s poat g sicâteva p reri sincere i constructive.

Nu vreau s insist asupra pove tiicu “capra vecinului” (nu comentez veridicitatea ei!). Nu vreau s v dnumai batiste curate, pâine cu sare etc. ... Trebuie s în elegem csuntem a a cum suntem i c , în cele din urm , numai noi putem contribui la imaginea noastr . Comunitatea nu poate avea numai buni sau numai frumo i, ori numai de tep i... Eterogenul este specific. Lucrurile se întâmpl pentru c se pot întâmpla. Incapacitatea ne disper i ne disperseaz , ne face vulnerabili – de la plecarea urechii la intrigile atât de familiare ... i pân la r ut iexacerbate.

Cuget 1: S facem misiunea intrigantului (s nu zic altfel) mai complicat ; s nu mai ced m naiv unor presiuni tupeiste!

Desigur c -i în eleg pe cei nou veni i i mai preg ti i, în atitudinea lor de a sta departe de tulbur ri, dar nu-i aprob. Cred eu c tocmai aici

este încercarea. Aici se arat dacsunt într-adev r preg ti i! În eleg cunii sunt angrena i în activit iintense, deseori creatoare, care-i istovesc fizic i psihic, dar ace tia – fie vorba între noi –, pe lâng faptul c ne fac cinste pe termen lung, sunt pu ini la num r. Restul, srecunoa tem, suntem doar compatibili cu ceilal i, i zic eu cputem rupe pu in timp pentru cre terea noastr . Nu trebuie s avem numai fotbal, ori numai baluri; putem avea i cenacluri sau alte forme de exprimare, conservare; de evolu ie, în ultim instan .

Gândindu-m la cei care se indeparte de românii de la Sydney, îmi vine în minte o compara ie: este ca icum “pe vremuri” am fi refuzat smergem la Atheneul Român doar pentru c era situat prea aproape de celebrul sediu (al Securit ii)...

Într-un mediu ideal poate evolua oricine, dar probabil c nu este foarte interesant!

Cuget 2: S credem în str mo iino tri i s urm m în elep iineamului, în vederea unei bune conect ri cu viitorul.

Am fost mai demult la un spectacol japonez (teatrul lor na ional). N-am în eles nimic! Le-am întrebat pe gazdele mele ce au în eles. R spunsul a venit oarecum jenat, dar ferm: nici ei nu în elegeau totul, dar veneau din respect pentru cei disp ru i, pentru tradi iile lor, manifestând în acest fel încrederea în str mo ii lor i deci continuitatea. Conectarea cu trecutul înseamn o ans pentru viitor.

pag. 3

editorial

Învi

erea

Dom

nulu

i

anul X

XX

ma

i -

iun

ie 2

00

5

H R I S T O S A Î N V I A T! Ruga i-v pentru Claudiu Alexandru!

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

28.03: slujba sfântului maslu i masa comun organizate de filiala Sfântul Apostol Andrei din Newcastle. Familia preotului Costache, familia Zetea (Sydney) i membrii comunit iiromâne ti din Newcastle au fost g zdui icu generozitate de p rintele Nicholas Scordilis i de comunitatea greac 06.04: edin a Comitetului parohial. Au

fost discutate cele necesare pentru buna organizare a sfintelor s rb tori de Pa tii a fost stabilit programul liturgic al

bisericii 10.04: dup sfânta liturghie,

credincio ii au luat împreun o gustare în Henley Park, Enfield. Picnicul a fost înso it de fotbal i alte jocuri 23-24.04: Sâmb ta lui Laz r i Intrarea

Domnului în Ierusalim 26.04: familia preotului Costache a

participat la sesiunea omagial dedicatsemn rii tratatului de aderare a României la Uniunea European .Ceremonia a avut loc la House of Parliament, cu participarea corpului diplomatic românesc acreditat în Australia, a oficialit ilor australiene, a unor diploma i din rile europene i a reprezentan ilor comunit ilor române tidin New South Wales i Victoria 27-29.04: deniile din S pt mâna

Sfintelor Patimi

30.04-01.05: noaptea Sfintelor Pa ti.Sfânta liturghie a fost urmat de o modest gustare, la hall, spre a marca s rb toarea. Biserica a fost vizitat de membrii Consulatului general al României la Sydney, care au oferit

parohiei – spre decorarea hall-ului – o hart a României

01.05: slujba numit A Doua Înviere a fost s vâr it la filiala Sfântul Apostol Andrei din Newcastle, fiind urmat de o mas comun . Comunitatea greac a oferit i de aceast dat gratuit biserica i hall-ul spre utilizare 02.05: a doua zi de Pa ti. Sfânta

liturghie a fost urmat de o mascomun

06.05: p rintele Doru Costache a participat la liturghia panortodoxoficiat , sub auspiciile Standing Conference of the Canonical Orthodox Churches of Australia, de c tre ÎPS Arhiepiscop Stylianos, primatul Bisericii Ortodoxe Grece ti din Australia, i de PS Episcop Seraphim de Apollonias, la biserica Sfin ii Constantin i Elena,Newtown. Sfânta liturghie a fost urmatde o mas comun 08.05: duminica sfântului Toma. Dup

sfânta liturghie, credincio ii au participat la un picnic în Henley Park, Enfield. Picnicul a fost înso it de fotbal i alte

jocuri. Întâlnirea a fost dedicat Zilei Mamelor, familiei Zetea (39 ani de c s torie) i Dlui. Toma Eracovici, membru al Comitetului parohial 14.05: a fost oficiat botezul lui Daniel tefan, cel de-al treilea nepot al familiei

Mihai i Maria Zetea 17.05: s-a mutat la Domnul, vegheat

de întreaga familie i asistat spiritual, una dintre primele membre ale bisericii noastre, Dna. Elena Siokos. Dumnezeu s -i d ruiasc odihn ! Slujba de prohodire a avut loc, vineri, 20 mai, în biserica noastr , în prezen a familiei, a prietenilor i a credincio ilor parohiei. Înmormântarea (la cimitirul Rookwood) a fost urmat de o mas de pomenire, organizat de c tre familia Siokos în hall-ul bisericii noastre 21.05: sfin ii Constantin i mama sa

Elena. Credincio ii participan i la sfânta liturghie i-au felicitat pe purt toriinumelor sfin ilor, printre care pe Dl. Costin Hu anu, secretarul Comitetului parohial 22.05: sfânta liturghie a fost urmat de edin a Comitetului parohial. Au fost

discutate chestiuni legate de organizarea edin ei anuale a Adun riigenerale i au fost aprobate 10 cereri de înscriere a noi membri (Julius Nicolae Florescu, Tasica Florescu, Ioana Guda ,Marika Kalafatis, Ana M nescu, Ileana P unescu, Lauren iu P unescu, Cornelia St nescu, Denisa Ti , DragoTi ). Dup amiaz , au avut loc obi nuitul picnic i jocul de fotbal în Henley Park. Picnicul a fost dedicat familiei Toma i Elisabeta Maria Eracovici, care a împlinit 45 de ani de c snicie, i tuturor celor care, într-un fel sau altul, poart numele sfin ilor Constantin i Elena. Au contribuit urm toarele familii: Costache (cârn ciori, pâine, sosuri, sucuri, cafea), Eracovici (mititei i tort), Gheorghi oiu (cârn ciori), Hu anu (tort), P unescu (bere), Strungaru (sucuri, unt, chips, tomato sauce), Zetea (pâine i bere)

CRONICA EVENIMENTELOR

pag. 2

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 3

Am realizat pe loc: aici este buba noastr ! Neîncrederea noastr patologic , paralizant , în cei dinainte i în cei de lâng noi.

Cuget 3: S ne implic m sincer, cu r bdare. În ultimanaliz , s ar t m c exist m i nu doar s pretindem a exista.

Se vehiculeaz în comunitate o serie de a a-zise solu iiimediate... P rerea mea este c a a ceva nu-i posibil. Trebuie s mergem înainte a a cum putem, dupposibilit ile noastre, cu smerenie i bun sim , cu Dumnezeu. Realiz rile nu vin peste noapte. Cei ce pretind c au solu ia nu numai c se în eal pe ei în i i; mai grav, ei afecteaz sensibilitatea comunitar , i a adestul de erodat .

Când lucrezi cu oameni nepl ti i, voluntari, care nu pot fi r spunz tori legal, trebuie s procedezi cu menajamente i delicate e. Acest voluntariat implicdesigur un anumit tip de responsabilitate moral . Aici trebuie umblat i modelat.

În viitor, aripile coordonatoare ale României se vor extinde din ce în ce mai mult i asupra Australiei. Este important, în opinia mea, ca factorii de referin sr mân totu i locali. Altfel exist pericolul ca imaginea austral s capete o tent balcanic . În alt ordine de idei, cred c trebuie ignorat apari ia unor grup ri mai mult sau mai pu in individualizate (efemere de altfel). Ele scot în eviden anumite caracteristici importante (pl cute sau nepl cute) ale vie ii comunitare. “Colectivizarea” vine în contradic ie cu sensibilitatea emigrantului român.

Echilibrul între local i global va determina prosperitatea noastr comunitar .

Cuget 4: S gândim i ca neam, nu numai ca indivizi.Închei cu relatarea a dou întâmpl ri care m-au afectat

considerabil. Prima. O feti , premiat de Unirea pentru rezultate

formidabile la HECS, a dat un interviu la radio SBS. Întrebat , la sfâr it de interviu, ce vrea s transmitascult torilor, a rostit imperativ despre ara-mam :P stra i-o i îngriji i-o ca pe o floare!

Noi, românii din Australia, putem face a a ceva? Cum? Crescând aici, ca i aiurea. Copilul tia; aceasta este

calea de urmat, în felul acesta r spunzând implicit chem rii copilei.

Ce intui ie formidabil !S pre uim ceea ce ne adun , s cre tem împreun în

aceast ar , atât de generoas cu noi, Australia. A doua. În ultimele s pt mâni, am fost lovit de o

încercare îngrozitoare. Am fost încurajat i abordat de o mul ime de români (pe unii nici nu-i cunosc). Mul i se roag pentru vindecarea nepotului meu, accidentat grav, la numai 23 de ani…

A a-i românul!

Privind mul imea de copii din jurul nostru, îmi revine în minte ideea de coal româneasc …

La urma urmelor, nu suntem decât ceea ce vom deveni!

Reflec ii comunitare... pag. 1

Dona iile cumulate de la întâlnirile de fotbal din 10 aprilie i 8 mai 2005 (în ordine alfabetic ):Mircea Alexandru - $10, Nicolae Alm jan - $50, Tiberiu Boroboc - $20, Ron Chant - $10, Doru Costache - $20, George Costea - $10, Carol Cruceanu - $10, Elisabeta Eracovici - $50, Emil Eracovici - $70, Dorin Gheoghiu - $20, M rg rint Ghind - $10, Veronica Hrincu - $10, Costin Hu anu - $20, Mircea L utaru - $20, Hora iu Mure anu - $10, Iosif Neag - $10, Lauren iu P unescu - $60, Viorel Predo anu - $20, George Strungaru - $20, Sebastian T nase - $20, Denisa Tita - $50, Mihai Zetea - $10. Din totalul de $530, s-a sc zut suma de $107.50, reprezentând închirierea terenului de fotbal pe data de 10 aprilie. Pe 8 mai nu au existat cheltuieli de organizare. Suma de $422.50 s-a predat casierei bisericii, pentru depunere în fondul parohiei Sfânta Maria.

“Pot totul în Hristos care m înt re te”Filipeni 4,13

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU Spre completarea stocului de lumân ri, pe lângalocarea unei sume din fondul parohiei, au fost primite urm toarele dona ii (în ordinea alfabetic ):Traian Andrei, $50; Doru Costache, $100; Gheorghe Costea, $100; Marin Cruceanu, $35; Petre Curu ,$50; Ioan Di u, $30; Elena Elin, $50; Toma Eracovici, $70; Dorin Gheoghiu, $20; Ioana Gudas, $20; Octav Hrincu, $50; Costin Hu anu, $60; Iulian I fan, $30; Stavru Kalafatis, $30; Mircea L utaru,$35; Ana M nescu, $50; Vasile Nistor, $20; Alexandrina P unescu, $35; Ilie Popa, $30; Dumitra Popescu, $30; Ioana Radu, $30; George Strungaru, $50; Vasile Theodorescu, $35; Maria Tiron, $50; Mihai Zetea, $100. La ace tia s-au ad ugat cei $126 rezulta i din dona iile pentru revista Via a parohial .

În s pt mâna sfintelor patimi i în s pt mâna luminat , biserica a fost decorat generos de c trefamiliile Bunescu (flori naturale) i Schweiger (flori artificiale).

Coroana de flori cu care a fost împodobit sfânta cruce, în Joia Mare, a fost cump rat cu ajutorul dona iei Dlui. Valentine Loumbos ($100).

Pentru procesiunea din Vinerea Mare, familia Costea a donat bisericii ase lumân ri mari (de botez), familia Strungaru a achizi ionat suli ele pentru cele trei steaguri biserice ti (prapuri), iar familia Zetea a donat crucea de lemn.

Familia Eracovici a aprovizionat sfântul altar cu o cantitate însemnat de lumân ri pentru uzul liturgic. Tanti Mica i familia Kalafatis au donat bisericii prescurile necesare anaforei i sfin irii pa telui.Familia L utaru a donat o cantitate însemnat de c rbune, t mâie i fitiluri pentru candele.

Lista donatorilor pentru achizi ionarea mobilierului nou pentru buc t rie va fi publicat atunci când lucrarea va fi încheiat .

Via a parohial | martie - aprilie 2005 |

pag. 4

altor membri ai Adun rii generale, astfel încât, în timp, cei mai mul idintre membrii înregistra i ai parohiei noastre s poat cunoa te dificult ile i bucuriile inerente responsabilit ii

de a lucra în numele i în favoarea celorlal i membri ai parohiei.

STRUCTURA I FUNC IILE

COMITETULUI PAROHIAL

Sunt necesare câteva preciz ri,înainte de a discuta despre func iile din cadrul Comitetului. Prima: nu exist nici o remunera ie b neasc sau de alt natur pentru activitatea membrilor Comitetului parohial i nici pentru aceea a cenzorilor. A doua: a fi membru al Comitetului implicasumarea unor responsabilit i, f r ca aceasta s însemne c membrii Comitetului devin servitorii celorlal iori st pânii celorlal i. A treia: este necesar ca din num rul de noumembri ale i (func ia de pre edinte revine din oficiu preotului paroh), o parte s alc tuiasc Biroul Comitetului i epitropia, iar cealalt parte s fie

alocat Comitetului de doamne. În privin a celei de-a treia preciz ri,

trebuie observat c aceast departajare este cerut i de Regulamentul de organizare i func ionare al Patriarhiei Române (sub a c rei jurisdic ie canonic se afl parohia noastr ), i de necesit i de ordin practic, privind organizarea mai eficient a activit ilor parohiale. În principiu, ideea este ca, pe lâng Biroul Comitetului (alc tuit din pre edinte, vicepre edinte, secretar i casier/trezorier) i cei doi epitropi, s fie alocat un num r de patru locuri pentru Comitetul de doamne. Este posibil ca pozi ia de casier/trezorier s fie ocupat de o doamn , cum a fost cazul i pân acum. În aceast situa ie, din

cei zece membri ai Comitetului, incluzându-l pe pre edinte, cinci pozi ii ar fi alocate b rba ilor i cinci femeilor.

Pozi iile din Comitetul parohial pentru care se organizeaz alegeri sunt a adar: vicepre edinte, secretar, casier/trezorier, epitrop 1, epitrop 2, i patru locuri pentru Comitetul de doamne. Responsabilit ile vicepre edintelui, ale secretarului i ale casierului/trezorierului sunt de ordin administrativ. Cei doi epitropi reprezint interesele parohiei în

privin a bunurilor imobile (biserica, sala i terenul) i imobile (inventarul de obiecte) aflate în proprietatea Sfintei Maria. Celor patru membre ale Comitetului de doamne le revine responsabilitatea de a coordona activit ile comunitare (mese comune, serb ri, tombole, vizitarea bolnavilor i a celor singuri etc.). La aceste

pozi ii se adaug , f r drept de vot în Comitetul parohial îns , dou func ii de cenzor; responsabilitatea cenzorilor este verificarea periodic a actelor contabile ale parohiei.

CINE POATE CANDIDA PENTRU O

FUNC IE ÎN COMITETUL PAROHIAL

Cu respectarea celor opt condi iide mai jos, fiecare membru înregistrat al parohiei are dreptul s candideze pentru o func ie în Comitet sau de cenzor. Persoanele interesate trebuie s î i înscrie candidatura printr-o cerere adresat preotului paroh, pânla data de 26 iunie 2005 (inclusiv).Cererea va fi înso it de un rezumat al activit ii desf urate pân acum în cadrul parohiei (va fi pus la dispozi ie un formular spre completare).

Condi iile pentru depunerea candidaturii pentru o pozi ie în Comitetul parohial sunt de ordin moral i practic: (1) vechime neîntrerupt ca

membru/- înregistrat/- de cel pu in doi ani; (2) prezen la sfânta liturghie cel pu in o dat la trei s pt mâni; (3) spovedanie frecvent ; (4) împ care cu membrii înregistra i ai parohiei i cu cei care se roag împreun cu noi; (5) familie bine întemeiat , f r probleme majore de ordin moral; (6) participare la activit ile comunitare; (7) disponibilitatea de a lucra voluntar, f r urm rirea unor interese personale, în beneficiul comunit ii noastre parohiale; (8) calit i organizatorice. Cererile celor care nu întrunesc cele opt condi ii nu vor fi luate în considerare.

Este de dorit, dar nu obligatoriu, ca fiecare candidat s poat comunica fluent în limbile român i englez ;pentru pozi iile de vicepre edinte isecretar, aceasta e îns o condi ieobligatorie.

PROCEDURA PENTRU ALEGERI

Dup 26 iunie, lista candida ilorînscri i pentru o pozi ie în Comitetul parohial sau de cenzor, va fi adus la cuno tin a membrilor parohiei. Dacpân la data de 26 iunie nu sunt

depuse candidaturi suficiente pentru ocuparea celor nou pozi ii din Comitetul parohial i pentru cele doufunc ii de cenzor, vor fi înaintate propuneri în ziua alegerilor. Eventualele propuneri vor fi f cute doar în acord cu cele opt puncte enun ate mai sus.

Maniera în care vom vota (deschis/prin ridicarea mâinii, sau prin vot secret) va fi stabilit de c tre Adunarea general , în chiar ziua alegerilor.

Pentru eventualitatea în care se va opta pentru votul secret, vor fi preg tite din timp (la scurt vreme dup încheierea depunerii candidaturilor), buletinele de vot cu to i candida ii înscri i, urmând ca fiecare aleg tor s marcheze nounume din list .

Pentru eventualitatea în care se va opta pentru votul deschis, Adunarea î i va exprima votul pentru fiecare candidat în parte (secretarul Adun rii va citi pe rând numele candida ilor, în ordine alfabetic ), urmând s fie considera i ale i pentru o pozi ie în Comitet sau de cenzor acei candida icare au întrunit cele mai multe voturi.

Acela i criteriu cantitativ func ioneaz i în cazul votului secret. Aleg torii vor avea grij s voteze cel pu in patru femei, pentru Comitetul de doamne.

La o s pt mân dup alegeri, membri nou ale i pentru Comitetul parohial se vor întruni pentru stabilirea, prin vot, a celor noufunc iuni ale Comitetului.

CINE VOTEAZ

Pentru participarea la edin i la vot, este necesar pl tirea cotiza iei anuale.

Tot ca o condi ie necesar pentru participarea la edin a Adun riigenerale i la vot, îi rog pe to imembrii înregistra i s trimit , pe adresa parohiei (64 Linthorn Avenue - Croydon Park - NSW 2133), adresa po tal exact i num rul de telefon (eventual i email), pentru a putea primi convocarea pentru edin .Persoanele care nu vor trimite adresa po tal exact pân la 20 iunie 2005,nu vor fi convocate pentru edin inici nu vor putea s delege un alt membru al parohiei pentru a vota în locul lor.

Persoanele care nu pot fi prezente în

Vin alegerile! pag. 1

pag. 5

pag. 5

ziua alegerilor au posibilitatea svoteze prin intermediul altor membri înregistra i ai Adun rii generale, cu condi ia s confirme în scris acest lucru, în fa a unui Judec tor de Pace (Justice of Peace), nominalizând ipersoana delegat pentru exprimarea votului. Potrivit statutului parohiei, nici un membru al Adun rii generale nu poate vota pentru mai mult decât o persoan absent , din partea c reia a primit delega ie în acest sens. [Judec tor de Pace agreat: Dl. Carol Cruceanu, Mobil: 0410 599 250; Email: ccruceanu@bigpond.com]

OBSERVA II FINALE

La final, am de f cut un îndemn i o rug minte.

Îndemnul: este important ca tot mai mul i credincio i s se implice în activit ile parohiei; a adar, nu ezita is v depune i candidaturile. Nu considera i un afront personal dac a ipierdut alegerile anul acesta – peste doi ani va fi organizat alt vot (de altfel, v pute i aduce aportul la treburile parohiei i f r a fi membri în Comitet).

Rug mintea: persoanele care nu frecventeaz biserica din alte motive decât vârsta înaintat i boala trebuie

s se decid dac r mân sau nu membri/-e ale parohiei noastre. Nu este drept ca oameni care nu participla via a parohiei s î i exprime vreo p rere sau un vot în treburi pe care nu le cunosc. Personal, voi propune Adun rii generale excluderea dintre membrii înregistra i a tuturor celor care lipsesc de la sfânta liturghie mai mult de dou luni, f r motiv întemeiat (comunicat în scris Comitetului parohial). Desigur, aceste persoane vor fi oricând binevenite la rug ciune împreun cu noi.

Pace peste poporul lui Dumnezeu!

pag. 4

HotNews

Vestea bun : parohul bisericii Sfânta Maria din Sydney se nume te Doru Costache Vestea proast : Doru Costache nu are nimic de-a face cu trecutul mai mult sau mai pu in ciudat al românilor de la Sydney

Via a parohial | martie - aprilie 2005 |

Din Statutul bisericiiSfânta Maria - Sydney 1. a) Denumirea: Numele organiza iei va fi “Parohia Bisericii Ortodoxe Române Sf. Maria din Sydney”, New South Wales. b) Parohia a fost constituit sub autoritatea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (cea mai înaltautoritate bisericeasc ) i este condus de un preot paroh i de un Comitet parohial ales de persoanele de credin ortodox -român care locuiesc în Sydney, cu dorin a de a ajuta i a împlini cerin ele spirituale-religioase ale celor de origine român din Statul New South

Wales.c) Parohia se afl sub dependen a ijurisdic ia canonic a Patriarhiei Ortodoxe Române i ac ioneazpotrivit cu înv tura de credin iîn general cu canoanele Bisericii Ortodoxe.d) De asemenea, Parohia func ioneaz cu respectarea legilor locale australiene i cu loialitate deplin fa de Statul australian.

Perioada liturgic pe care o str batem se nume te Penticostar,cuvânt de origine greceasc ,însemnând 50. Altfel spus, este perioada de 50 de zile dintre învierea Domnului i coborârea Duhului Sfânt. Practic, în simbolica liturgic , este vorba despre o singur mare s rb toare. În realitate, aceast perioad liturgicse întinde pân la Duminica Tuturor Sfin ilor, în care se descoperroadele învierii Domnului i ale coborârii Duhului Sfânt. Mistic, perioada Penticostarului manifest

concentrat esen a experien eicre tine cu Hristos cel înviat i prin aceasta esen a Bisericii, fiecare duminic revelând un alt aspect al acestei experien e.

Între s rb torile învierii i în l riiDomnului, nu se st în genunchi nici în biseric , nici la rug ciuneaprivat . De asemenea, nu se fac metanii i nici închin ciuni pân la p mânt, fiind vreme de bucurie, nu de poc in . Simbolica acestei perioade liturgice trimite spre experien a celor 40 de zile de intens comuniune între Domnul înviat i ucenicii s i, invitând la o mai mare familiaritate cu Hristos ila o mai adânc medita ie asupra sensului vie ii cre tine. Textele

liturgice ne îndeamn s descifr mexperien a noastr prezent ca similar cu cea a ucenicilor Domnului.

Textele biblice recomandate spre citire în perioada dintre Sfintele Pa ti i în l area Domnului sunt Evanghelia dup Ioan i Faptele sfin ilor apostoli. Prima carte propune viziunea specific Bisericii asupra lui Hristos (nu este o lectur pentru cei angrena iîn procesul convertirii, cum este cazul celorlalte versiuni ale Evangheliei), iar cea de a doua descrie structurile i via a primelor comunit i biserice ti (tempermanent pentru medita ia cre tin ).

Perioada Penticostaruluipreot Doru Costache

Construc ia comunitarnu este posibil f r deprinderea spiritului comuniunii. Cei care doresc s experimenteze via a ca iubire, compasiune, solidaritate, sunt invita i s citeasc Faptelesfin ilor apostoli, lectur biblicrecomandat în aceastperioad .

“Dac murim acum, nu mai murim ca osândi i, ci ca unii care ne vom ridica, a teptând învierea comun tuturor, pe care la timpul potrivit o va ar ta Dumnezeu, care a lucrat i a d ruit aceasta prin întruparea Cuvântului.”

(Sfântul Atanasie cel Mare)

Cel de-al doilea articol al Crezului vorbe te despre identitatea ve nic a Domnului Hristos. Fa de unele opinii, potrivit c rora cineva care se na te din mam , cre te i moare, nu poate fi altceva decât om, Biserica m rturise te, întemeindu-se pe revela ia dumnezeiasc i pe propria sa experien , faptul c Iisus Hristos este într-adev r, mai înainte de orice, Dumnezeu.

Textul articolului (în traducerea mea) este urm torul:[Cred] i în singurul Domn, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unicul-N scut, care din Tat l s-a n scut,mai înainte de to i vecii. Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat, n scut, nu creat, de aceea i fire cu Tat l, prin care toate au fost create.

Singurul Domn [în traducerea popular : într-unul Domn]. Prima afirma ie în privin a lui Iisus e c ne este Domn, St pân. Deja acest apelativ anun – indirect – m rturisirea deplin a faptului c el este într-adev r Dumnezeu. Sigur c ,din polite e ori respect, i oamenii sunt numi i “domni”, îns este evident c singurul St pân/Domn adev rat este Hristos. Multe dintre slujbele noastre con in chemarea de a ne închina i de a ne prosterna (“veni i s ne închin m i sc dem”) în fa a lui Hristos, “Împ ratul nostru – Dumnezeu”. Aceast chemare i aceastm rturisire a calit ii domne ti a lui Hristos se afl în acord cu m rturisirea de la începutul Crezului, potrivit c reia exist un singur Dumnezeu. În cele din urm ,chiar dac respect m autorit ileseculare i ne rug m pentru pacea lor, singurul c ruia i se cuvine închinare este Dumnezeu. Spunând un singur Dumnezeu i,prin aceasta, nominalizându-l pe Tat l, de asemenea spunând un singur Domn i, prin aceasta, nominalizându-l pe Fiul, nu suntem

confrunta i de nici un dezacord, de vreme ce Tat l i Fiul “sunt una”, adic o unitate de fiin , via icinste (cf. In 10,30).

Iisus Hristos. Este interesant cp rin ii Bisericii care au alc tuitCrezul nu pornesc la descrierea celei de a doua persoane a Sfintei Treimi de la numele s u divin, ve nic, ci de la cel omenesc, asumat în timp. Explica ia acestui fapt vine din aceea c niciodat credin a noastr nu pred înv turi noi, ci se refer la persoane i fapte deja cunoscute, pe care îns încearc s le caracterizeze corect. Noi îl cunoa tem pe Fiul lui Dumnezeu mai întâi sub numele s uomenesc, Iisus Hristos. Acest nume a fost simbolic ales de pronia dumnezeiasc . În limba ebraic ,Ie ua, redat în grece te ca Iisus,înseamn “Domnul care mântuie te”. La rândul s u, termenul grecesc Hristos traduce ebraicul Ma iah, însemnând “Unsul”, “Alesul” lui Dumnezeu. Prin asocierea celor dou nume, IisusHristos, persoana Mântuitorului este deja m rturisit în identitatea sa ve nic (Domnul) i în misiunea sa (Mântuitorul, Alesul).

Fiul lui Dumnezeu. Numele omenesc al Mântuitorului este urmat de m rturisirea explicit a identit iisale divine. Hristos nu este doar om, ci mai întâi de toate Dumnezeu. Potrivit credin ei noastre în Sfânta Treime, Iisus Hristos este numele omenesc – asumat în urma întrup rii– al celei de-a doua persoane dumnezeie ti. Fiind Dumnezeu adev rat, el nu se confund îns ca persoan cu Tat l i cu Duhul Sfânt; numele Fiul reveleaz de fapt diferen a sa personal . Chiar dac nu putem ti în ce const aceastdiferen , în elegem c numele Fiul arat provenien a lui din Tat l irela ia lui cu Tat l.

Unicul-N scut [în traducerea popular : Unul-N scut]. Termenul

confirm calitatea de Fiu ve nic a lui Iisus: el este realmente Fiul, stând cu Tat l în rela ie de na tere (desigur, nu cunoa tem con inutul acestei na teri). În acela i timp, termenul face aluzie la calitatea celor credincio i de a fi “fii ai lui Dumnezeu” (cf. Ioan 1,12-13; text citit în noaptea de Pa ti). Noi nu suntem îns fiii proprii ai Tat lui,a a cum este Iisus Hristos, ci suntem adopta i de Dumnezeu prin faptul cînsu i Fiul a coborât la noi i ni l-a trimis pe Duhul Sfânt, Duhul înfierii, care ne îndeamn s -l numim pe Dumnezeu Tat .

Din Tat l s-a n scut, mai înainte de to i vecii. Fa de cei care pretind cFiul nu este ve nic împreun cu Tat l, Crezul m rturise te limpede c Fiul nu are alt origine decât na terea din Tat l, iar acesta este un “eveniment” petrecut înainte de timp, înainte de univers i de istorie. În realitate, rela ia dintre Fiul iTat l nu este ceva ce s-a consumat cândva, mai înainte de timp, ci o rela ie ve nic : Tat l i acum ipururi îl na te pe Fiul, dup cum Fiul acum i pururi se na te din Tat l. Afirma ia Crezului vrea doar s arate c aceast rela ie nu cade sub inciden a timpului, cum se întâmpl cu fiin ele create.

Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat.Provenind ve nic din Tat l, Fiul este realmente Dumnezeu, a a cum este cel din care provine. Crezul apeleazla o analogie pentru a exprima întrucâtva maniera în care Fiul provine din Tat l: când aprinzi o lumânare de la alt lumânare, nici lumina celei dintâi nu scade, nici lumina celei de-a doua nu este mai slab .

N scut, nu creat [în traducerea popular : n scut, nu f cut]. Crezul revine la chestiunea manierei în care Fiul provine din Tat l, aten ionând

pag. 7

CREZUL – TEMA DEZBATERILOR NOASTRE CATEHETICE - partea a doua -

preot dr. Doru Costache

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 6

asupra diferen ei dintre na tereave nic a Fiului din Tat l imaniera în care vin la fiinlucrurile din lume, adic prin facere/crea ie. În greac (limba în care a fost elaborat ini ial Crezul), cei doi termeni pot fi u orconfunda i (gennesis, na tere;genesis, facere) i tocmai de aceea este notat diferen a. Provenind ve nic prin na tere din Tat l, Fiul nu are nici o asem nare sau rela iefiin ial cu crea ia/lumea.

De aceea i fire cu Tat l [în traducerea popular : deofiin cu Tat l]. Expresia anterioar ,Dumnezeu adev rat, este confirmat : Fiul este realmente ca fiin ceea ce este Tat l (aceasta nu înseamn îns c Fiul se confundca persoan cu Tat l). Mai mult, fiind i Fiul Dumnezeu adev rat ca i Tat l, nu înseamn c exist doi

dumnezei, ci un Dumnezeu, pentru c persoanele dumnezeie ti (aceea isitua ie este i în cazul Duhului Sfânt) împ rt esc aceea i natur /fire divin . Ne putem apropia de aceast tain prin analogie cu umanitatea: sunt multe persoane umane, dar o singur natur uman .Diferen a este c în timp ce persoanele dumnezeie ti î i tr iescîmpreun , în comuniune, natura comun , oamenii tr iesc fiecare pe cont propriu natura uman .

Prin care toate au fost create [în traducerea popular : prin care toate s-au f cut]. Crezul începe sdesemneze ac iunea Fiului în lume. Trimi ând la expresia din Ioan 1,3, Crezul arat c , nefiind creat, Fiul este – împreun cu Tat l – creator al întregii lumi v zute i nev zute.În teologia cre tin (începând cu prologul Evangheliei dup Ioan), numele Fiului angajat în opera de creare a universului este Logos (Ra iune, Cuvânt). Crezul nu men ioneaz îns acest nume, din cauza faptului c în secolul al patrulea existau controverse, de ordin filosofic, în privin a identit iiLogosului.

Crezul… pag. 6

Spunea Avva Iosif Tebanul (în Patericul egiptean) c între m rturiile de via binepl cutDomnului pot fi i unele ca acestea: (prima) primirea cu bucurie a bolilor i a altor încerc ri; (a doua) împlinirea faptelor cu fa a spre Dumnezeu; (a treia) renun area la voia proprie iascultarea pân la cap t de p rintele duhovnic.

Într-o prim faz , sfântul ne vorbe te despre tot atâtea moduri de a fi în Hristos i în Biseric :(primul) cel blând i r bd tor, care nu se las cople it i nici nu se r zvr te te în fa a vreunei dureri trupe ti/strâmtor ri suflete ti; (al doilea) cel care a asumat ca normexisten ial în elepciuneadumnezeiasc , luând ini iative numai în contextul planului lui Dumnezeu cu el, (al treilea) cel care prin ascultarea p rintelui s uduhovnic face experien apaternit ii lui Dumnezeu.

În acela i timp, dincolo de autonomia celor trei modele, ne este descris o posibil evolu ie: de la con tiin a c nu ne apar inem nou în ine, ci lui Dumnezeu, pânla fericita stare de colaboratori ai Lui. În acest context, rela ia cu / atitudinea fa de p rinteleduhovnic devine “spa iul” tainic al cre terii spirituale. Amintirea patimilor lui Hristos ne concentreaz aten ia asupra acestei realit i: P rinte, de voie ti, streac de la mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta s fie (Luca 22,42).

Nefiind o împlinire formal a unor prescrip ii, ori acceptarea unei impuneri, ascultarea se realizeaz în cunoa terea i iubirea reciproc , iar rodul ei este trecerea de la moarte la via .

S lu m aminte / în minte.

Cuvinte despre duhovnici, alesfântului Siluan Athonitul (1866-1938), un atlet al lui Hristos contemporan ve niciei pe care au întrupat-o în via a lor monahii Patericului

Cine vrea s se roage neîncetat (sfântul nu se refer doar la monahi, ci la to i cei care ajung s -i poarte cu iubire în inima lor pe to i semenii – i aceasta e o formde rug ciune) trebuie s fie curajos i în elept i în toate s -lîntrebe pe p rintele s uduhovnicesc. Întreab -l chiar dacel însu i n-a trecut prin experien arug ciunii i, pentru smerenia ta, Domnul se va milostivi de tine i te va p zi de orice nedreptate; dar dac gânde ti: “Duhovnicul este neexperimentat i prins în z d rnicii (lucruri f r sens); mvoi c l uzi eu însumi dup c r i”,e ti pe o cale primejdioas i nu departe de în el ciune. Cunosc pe mul i care s-au am git a a în gândurile lor i, din pricina dispre ului fa de p rintele lor duhovnicesc, n-au înaintat duhovnice te. Ei uit c în Sfânta Tain a M rturisirii (Spovedania) lucreaz harul Sfântului Duh, care ne i mântuie te.

În Sfânta Tain a M rturisirii, Duhul Sfânt e Cel ce lucreaz prin duhovnic i, atunci când vine de la duhovnic, sufletul simte înnoirea lui printr-un sim mânt de pace iiubire fa de aproapele; dar dacpleci de la duhovnic tulburat, aceasta înseamn c te-ai m rturisit nesincer i n-ai iertat din suflet fratelui t u gre eala lui. Cuviosul Siluan Athonitul, Întreiadul dezn dejdii i iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001, pp. 187-188.

MANUALUL ATLE ILORLUI HRISTOS Alina Victoria Paraschiv, Bucure ti

pag. 7

d r a g o s t e a e s t e c e l m a i m a r e d u m a n a l t i m p u l u i

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

În istoria iconografiei cre tine,tema învierii Domnului cunoa tetrei forme principale de reprezentare. Înc de timpuriu, s-a folosit ca simbol al învierii lui Hristos imaginea vechi-testamentar a profetului Iona ie ind din pântecele balenei. În perioada de început a iconografiei bizantine, au ap rut reprezent rilecelor unsprezece voscresne [slav. “înviere”], adic momentele relatate în evanghelii referitoare la înviere: mironosi ele la mormânt întâmpinate de îngeri, Iisus vorbind Mariei Magdalena i apoi apari iileMântuitorului în fa aapostolilor. Aceste reprezent ri formeaz , în grup, un prim tip iconografic specific tradi iei bizantine pentru zugr virea temei învierii.

Un al doilea tip iconografic pascal bizantin apare ceva mai târziu, unii istorici apreciind c ar putea fi vorba despre secolul al VI-lea. Acesta reprezint învierea lui Hristos sub forma “Coborârii la iad”, a a cum o întâlnim pe coloanele altarului bisericii Sfântului Marcu din Vene ia.Astfel v zut , tema învierii va deveni predilect i specificpentru tradi ia iconograficortodox .

C r ile de pictur bisericeasc(cea mai cunoscut fiind Erminialui Dionisie din Furna) descriu scena “Coborârii la iad” ca petrecându-se deasupra unei pe teriîntunecate, la poalele unor mun i.U ile iadului, zdrobite, sunt date deoparte. Hristos le calc în picioare, îl apuc pe Adam cu mâna dreapt , iar cu stânga pe Eva. Al turi, Ioan Botez torul îl arat pe Iisus celorlal i (chiar i în aceastîmprejurare se v de te rolul s u de înaintemerg tor). Lâng el sunt David i Solomon, al i regi, “drep i”, proroci, precum Iona,

Isaia, Ieremia, i multe alte personaje ce alc tuiesc “turma” care î i recunoa te cu extrema bucurie P storul. În întreaga scen ,lumina str lucitoare, evident prin culorile vii, cople e te întunericul iadului. Aceast lumin , ve mântul alb cu sclipiri aurii al Mântuitorului, precum i slava ce îl înconjoar , amintesc toate de lumina taboric , a schimb rii la fa , care odinioar se ar tase (pe vârf de munte atunci) lui Petru, Ioan i Iacob, ca o prevestire a învierii. Petru, dorind sa înve niceasc clipa înv luirii

luminoase, a dorit s construiasctrei colibe. Evanghelia lui Marcu ne l mure te: “coborând ei din munte, le-a poruncit ca nim nui snu spun cele ce v zuser , decât numai când Fiul Omului va învia din mor i” (IX:9). Sim irile lui Petru pe Tabor le reg sim la Adam cel scos din adâncul întunericului, în momentul învierii. Scrierile din tradi ia cre tin care vorbesc despre coborârea la iad descriu iele aceast stare: “Adam, p rinteleneamului omenesc, a tres rit de bucurie îndat i, laolalt cu patriarhii i cu prorocii, a spus: lumina aceasta este lumina f ramurg i f r sfâr it, pe care ne-a f g duit-o Creatorul lumii”.

Haloul de lumin ce-l înconjoarpe Hristos, reprezentat în icoansub forma unor nuan e de albastru,

este un simbol al slavei sale. Aceast slav se manifest deodatcu des vâr irea smereniei sale. Dumnezeu s-a smerit pe sine, întrupându-se. Urmând aceastcale a smereniei, prin jertfa sa l-a r scump rat pe Adam – a coborât pân la iad, pentru a-l salva pe Adam i, cu el, întreaga umanitate. C ile de acces ale raiului au fost deschise, lumina învierii s-a f cutsim it . Razele slavei divine au risipit întunericul. “ i i-a scos din întuneric i din umbra mor ii, ileg turile lor le-a rupt” (Psalmul 106:14).

În arta cre tin occidental ,s-a dezvoltat un al treilea tip iconografic, cu imaginea lui Iisus înviind în slav ,deasupra mormântului (pictat gre it de unii iconari cu lespedea pr v lit ), având mai jos imaginea solda ilorpu i spre paz .În icoana ortodox , acest moment efectiv al învierii nu se obi nuie te a se reprezenta. Se face o distinc ie clar între învierea lui Hristos i celelalte învieri

descrise în evanghelii (foarte des ilustrate în iconografia bizantin ).Ca i na terea, învierea Domnului se petrece sub form miraculoas ,neaccesibil percep iei noastre obi nuite. Laz r a fost înviat într-un trup obi nuit, trec tor, supus acelora i legi fizice i fiziologice. Trupul lui Iisus a înviat l sândpece ile mormântului intacte, trecând prin u ile încuiate, ar tându-se apostolilor dupînviere, demonstrând acestora adev rul învierii sale cu trup nemuritor, preasl vit.

A adar, acceptând aceste mistere, iconografia ortodox a ales sreprezinte tema pascal ori sub forma ilustr rii evangheliilor învierii (cele 11 voscresne) ori sub forma coborârii la iad.

DESPRE ICOANA ÎNVIERII Doru Sl descu

pag. 8

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 9

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Pilda celor zece lepro i pare la prima vedere doar o simpl m rturiedespre vindecarea “miraculoas ” a unui grup de lepro i de c treHristos. Un subiect destul de tentant pentru un medic, nu-i a a? Totu i,Noul Testament este plin de asemenea m rturii, încât aceastîntâmplare ar putea trece aproape neobservat chiar i de c tre un infec ionist.. O reamintesc pe scurt: zece lepro i îl roag pe Hristos s fie vindeca i. Hristos îi îndeamn sa mearg la preo i, iar pe drum unul dintre lepro i, cel samaritean, realizând c s-a vindecat, se întoarce i îi mul ume te Domnului. Am putea disocia planurile pildei

– pentru c aceasta întâmplare, prin povestire, a devenit la rândul ei pretextul unei pilde – spre a trata separat cele dou aspecte: cel “medical”, legat de vindecarea leprei, i cel al credin ei, întoarcerea samariteanului. În realitate, pilda nu poate fi rupt în dou , iar cele douplanuri despre care vorbeam se refer în egal m sur la credin a in Dumnezeu.

Dar, pentru a în elege mai bine, sîncepem cu lepra. De ce a fost aleaspentru aceast pild lepra i nu tuberculoza ori alt boal ? Pentru clepra are câteva caracteristici foarte interesante, care ajut pildei in cauz . Lepra este o boala infec ioascronic , incurabil , produs de un microb, Mycobacterium leprae,foarte asem n tor, de exemplu, cu Mycobacterium tuberculosis, care produce tuberculoza. Nu este inten ia mea aici de a descrie lepra, existând c r i întregi de medicinpentru asta, îns un am nunt este foarte impresionant: nu doare. În forma clasic a bolii, primul simptom este neuropatia periferic .Adic , de exemplu, un lepros poate foarte bine s - i lase mâna accidental pe o plit încins i s nu simt nimic, doar eventual s vadsau s miroas fumul produs de propria carne ars . În popor se

folose te termenul nesim ire. De fapt, un alt aspect caracteristic acestei boli este îngro area pielii, adic , am spune noi, obrazul gros.

i totu i, de ce este lepra o boala a de cumplit ? De ce vor lepro iis scape de anestezie când noi pl tim atâ ia bani pe anestezice ipain killers? Pentru c mai este ceva ce nu am amintit: desfigurarea. În termeni medicali, fa a bolnavilor de lepr este descris prin termenul de facies leonin, adic fa de leu, determinat de colapsarea nasului ide îngro area fe ei. La aceasta se mai adaug i infec iile oportuniste care apar în locurile expuse traumelor i care descompun i mai mult fa a i membrele leprosului, transformându-l într-un spectacol înfior tor pentru orice spectator.

Probabil c nimeni dintre noi nu s-a întâlnit cu vreun lepros, dar cred c este acum clar de ce ace tibolnavi sunt în suferin de i nu simt durerea. Ba, mai mult, începem s în elegem importan a durerii i,poate, pericolul “anesteziei”.

Nu pledez aici pentru durere inici nu sunt împotriva anestezicelor. Este vorba de o alt durere, dar pentru a o explica trebuie s o lu mdin nou de la Adam i Eva. tim din Genez c omul a fost creat în chipul lui Dumnezeu; asta m rturisim noi de fapt în Crez: cHristos S-a întrupat spre a restaura în noi chipul lui Dumnezeu; spre a ne transforma în icoane ale lui Dumnezeu. De i recalibrarea acestei matri e deformat de p cat este dureroas , în afara acestei forme omul este condamnat descompunerii.

“Obrazul gros”, pe de alt parte, poate fi asemuit cu îngro area “hainelor de piele” cu care Adam a fost învelit dup p cat i care, la cei “neanestezia i”, mai las din când în când s treac durerea pricinuit de schimonosirea chipului ini ial.

Oare Hristos le oferise celor zece lepro i durere i, probabil, de aceea

numai unul din zece s-a întors la el? S l s m a adar partea “medical ”

i s trecem la partea a doua, cea despre credin . Iisus aude rug ciunea celor zece i, prin mila sa, produce vindecarea prin simplul îndemn: “duce i-v si ar ta i-vpreo ilor”. E u or de în eles ce avem de f cut pentru a sc pa de “lepr ”:trebuie s ne lep d m de p cate is -L m rturisim pe Hristos sau, altfel spus, s mergem la preo ipentru a ne dezbr ca de “hainele de piele” i a ne “îmbr ca” în Hristos.

Ceea ce urmeaz este îns ceva mai greu de în eles, chiar i pentru Iisus, care îl întreab pe singurul întors: “Oare nu zece au fost vindeca i? Unde sunt ceilal i nou ?” Singurul care nu ajunge la preo ieste a adar cel care se întoarce i îi mul ume te lui Iisus. Nu este paradoxal!? Explica ia vine însimediat: “era samaritean”. Samaritenii erau p gâni, adic nu aveau preo i la care s mearg , deci nu i se poate imputa samariteanului c nu l-a ascultat pe Iisus, din contra, credin a în El l-a vindecat. Samariteanul str b tuse deci procesul dureros de “jupuire” i se întorsese de fapt s se îmbrace cu “noua hain ” care lipsea, din p cate,din “garderoba” de atunci a preo ilor.

Ce s-a întâmplat totu i cu ceilal inou ? Nu tiu, dar cred c putem afla dac transform m cifrele în procente. Probabil de aceea pilda folose te cifra zece i nu alt num r:ca s facem calculele mai u or.Haide i s vedem cum sun datele aceleia i pilde transformate în procente.

Se f cea c , într-o ar îndep rtat ,oamenii sufereau de cincizeci de ani de lepr . Dup îndelungi rug ciuni,lui Dumnezeu i S-a f cut mil i i-a vindecat. Pe drum, 10% dintre ei, s-au întors la Hristos.

Restul de 90% mi-e team c se g sesc într-o majoritate foarte “confortabil ”.

DUREREA I CELE ZECE PROCENTE Reflec ii la pilda vindec rii celor zece lepro i (Luca 17,11-19)

Sebastian T nase

pag. 10

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Între caracter i inteligen n-ar trebui s fie alegere. Din p cate, inteligen e se g sesc, iar caractere mai rar. Cu cât tii mai mult, cu atât ri ti sfii mai nefericit, fiindc în elegi, sim i, suferi i nu po i schimba nimic.

De obicei, caracterul este întip rit pe fa a omului. Din aceste motive, exist simpatii i antipatii. Când zece persoane la un loc afirm ca e ti ipocrit imediocru, iar tu sus ii c te afli în posesia adev ruluisuprem i c vrei binele omenirii, e ceva necurat la mijloc. Exist multe adev ruri. Câte persoane, atâtea adev ruri. Adev rul care î i convine numai ie nu are îns nici o valoare pentru al ii. i deseori este doar o simpl minciun , care îmbrac în fiecare zi o hainnou .

Dreptatea poate merge i singur . Niciodat un om cinstit nu se poate ap ra cu înver unareamincinosului care a fost prins. Dar cu aceea iminciun nu po i pescui de dou ori aceea iîncredere. Adev rul este ca o ap rece, din cauza c reia dor numai din ii bolnavi...

Un suflet nu poate tr i toat via a în compromisuri pe care le ur te. i nu poate accepta la nesfâr itipocrizia i egoismul unor persoane care vor s aibdreptate totdeauna – i cu orice pre .

Cei mai mul i sunt în stare a se iubi numai pe ei în i i. Nu-i urâ i! E mai u or s întoarce i ochii de la cineva; e o risip de sensibilitate s -i urâ i.

Iar tu, Doamne, iart -i, c nu tiu ce fac. Iart -i iast zi, i mâine. Iart -i, c nu au vrut s asculte i scaute adev rul.

Doamne, d -ne t ria de a schimba lucrurile ce pot fi schimbate, senin tatea de a le accepta pe cele ce nu pot fi schimbate, în elepciunea de a le deosebi pe unele de altele...

Secolul vitezei isolidaritatea umanMira Lefter (Bucure ti)

Un bogat om de afaceri conducea cu vitez , savurând senza ia de zbor i libertate, la volanul elegantului sau automobil. Nu observa nimic din ce era în jurul s u. Brusc, o c r mid s-a oprit în portiera ma inii sale, zgâriind-o destul de r u. oferul a oprit i s-a uitat în direc ia din care venise c r mida. Acolo era un copil, care st tea speriat de

ceea ce f cuse. Înfuriat, oferul l-a certat cu asprime i i-a spus cp rin ii lui trebuie s -i repare ma ina. Copilul i-a cerut scuze, spunând c a recurs la aceastsolu ie numai din nevoie: fratele s u c zuse din scaunul cu rotile iel nu-l putea ridica singur. De if cuse semne tuturor oferilor care treceau, nimeni nu a oprit. Atunci, s-a v zut nevoit s arunce c r mida, spre a determina pe cineva s se opreasc i s -l ajute s - i ridice fratele.

Impresionat, omul de afaceri l-a ajutat s - i ridice fratele i i-a

ters acestuia cu batista sa finzgârieturile provenite din c z tur . Apoi a pornit încet cu elegantul s u automobil, profitând de plimbare pentru a privi oamenii de pe strad . Nu numai c a renun at s cear desp gubirep rin ilor celor doi copii, dar nu i-a mai reparat niciodat portiera.

A început s spun tuturor ca portiera zgâriat îi aminte temereu s nu mai goneasc prin via atât tare, încât ceilal i s fie nevoi i s arunce cu c r mizi pentru a-i atrage aten ia…

DESPRE IPOCRIZIE I IERTARE M. Constan a

P MÂNT

Motto: Topite în trupuri de ierburi amare, înarip rile mele, aripile tale.

Nici un s rut, nici un fo net înserat

i totu i cerul c zu i azi în chemare. Înoat izvoare în od i ca i când

stelele ar fi adormit în mi care.

Tu treci, îngerul meu, din v zduh în v zduh,

neînserat, nev zut, nep truns, descui m rile vis rii de sus – melcul cu coarne arzând.

…A despicat norii toiagu – unui sfânt…

Când Noe, întâiul, r suci cheia-ape, pragul de jos privind pragul de sus

s-a numit întâi cântec, apoi leg mânt.

Pe-atunci ne-ntâlnir m, îngerul meu, de soare ascuns, de stea prins în unde…

Cântai pentru ochiul cu pene din mun i

un vis al iubirii r stignit peste lume: p mânt.

Cristiana Memelis Ploie ti

25 martie 2004

pag. 11

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Despre iertare Dr Emil Eracovici

Una dintre cele mai importante înv turi pe care le-am primit de la Iisus Hristos este aceea de a ierta. Câteodat ne vine u or s o facem, mai ales atunci când cel care ne-a gre it vine la noi, î i recunoa tegre eala i î i cere iertare. Alteori, cei doi certa i ajung la în elegereacre tineasc de a l sa deoparte vorbele t ioase, învinuirile, i decid s se împace, ambii dorind reconcilierea. Dar ce facem atunci când dorin a iert rii i împ c rii este unilateral ? Ce facem atunci când cei cu care suntem certa i considerc nu ne-au gre it cu nimic i nu caut împ carea? Putem ierta pe cineva care nu dore te s fie iertat?

Cele mai profunde înv turi despre iertare le avem chiar de la Mântuitorul nostru pe cruce, care l-a iertat pe tâlharul r stignit al turi de El, când acesta i-a recunoscut gre eala i s-a poc it chiar i în ceasul al doisprezecelea: “Pomene te-m , Doamne, când vei veni în împ r ia Ta. i Iisus i-a zis: Adev rat gr iesc ie, ast zi vei fi cu mine în rai” (Luca 23,42-43). De asemenea, Iisus s-a rugat lui

Dumnezeu pentru iertarea celor care îl r stigneau, convin i fiind ace tia c fac o favoare imperiului roman: “P rinte, iart -i, c ci nu tiu ce fac” (Luca 23,34).

Deci, r spunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ. Putem i este de datoria noastr s iert m chiar iatunci când nu ni se cere iertare. Ba, mai mult, dac într-adev r vrem str im în spiritul credin ei ortodoxe ia bunei în elegeri între cre tini, scerem noi iertare, chiar i atunci când ne consider m nevinova i … dac ne permite mândria din noi ... Pentru c nu exist nevinova i atâta timp cât nu exist împ care.

Ce înseamn îns a ierta pe cineva – a nu-l ataca fizic sau verbal? A nu-i face vreun r u personal sau profesional? A-i r spunde la salut? Oare, ajunge?...

Citind cu aten ie înv t turile lui Hristos, ajungem la concluzia c ni se cere ceva mai mult decât atât. Este important s nu ne r zbun m pe cel pe care încerc m s -l iert m, dar acesta este doar primul pas spre iertare. Greul vine atunci când încerc m s sc p m de întunericul ide povara urii din sufletul nostru, de strângerea de stomac pe care o sim im când ne întâlnim sau

men ion m numele persoanei neagreate, de schimonosirea fe eiatunci când încerc m s evit maruncarea unei priviri reci în direc iacelui pe care consider m c l-am iertat. Greul vine atunci când ne d mseama c a- i iubi aproapele ca pe tine însu i înseamn a iubi i pe cel care te-a sup rat, cu sau f r inten ie,indiferent dac i-a recunoscut sau nu vina. Dragostea fa de vr jmanu cred c este un lucru pe care îl putem înv a citind vreo carte, cred c este un dar de la Dumnezeu, pe care îl putem primi doar cerându-l prin rug ciuni i posturi.

tim c într-adev r am iertat atunci când, în urma dezancor rii de instinctul primar al r zbun rii i al urii, sim im o u urare sufleteasc iacea c ldur dumnezeiasc ce ne ajut s privim în ochii oricarui om i s -L vedem pe Hristos. S iert m când ni se cere, s ne

cerem iertare când ne consideram nevinova i, s iubim când mândria lezat din noi ne îndeamn la ur … Doamne, ce lucruri grele!!! Dar i ce ni se promite în schimb este de nedescris!!! “Ferici i f c torii de pace, c aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Matei 5,9).

Omul – fiin rug toare Alina Victoria Paraschiv

Orice ac iune înaintea c reia sau dup care nu po i spune o rug ciune, e mai bine s nu o faci. sfântul Siluan Athonitul

Ne rug m în Sfânta Liturghie, ne rug m acas , uneori la servici, sau c l torind.

Câ i ne-am gândit îns catitudinea rug toare a inimii curate i smerite (Psalmul 50,18) trebuie s ne înso easc în orice gând i fapt ? Este un drum lung i dificil pân când starea de

rug ciune devine felul noastru de a fi, modul nostru de via . Sfin iine sunt modele, dar mai ales Hristos. L-a i v zut în Evanghelie de câte ori i cât de constant s-a retras pentru a se ruga, înainte idup o ac iune?

SFINTELE PA TIpreot Doru Costache

Chiar dac în limbajul popular ne-am obi nuit s vorbim despre “Pa te” (singular), textele liturgice vorbesc despre “Pa ti” (plural). Termenul este de origine ebraic :Pesah este foarte bine tradus în englez prin Passover. A adar, este vorba despre “treceri” sau “dep iri”. Lumea iudaic serbeaz de Pa titrecerea M rii Ro ii i trecerea de la sclavia egiptean la libertate.

Liturghia cre tin a preluat termenul în forma greceasc , Pascha, de unde avem în române te Pa ti. Con inutul s rb torii este îns altul: trecerea lui Hristos din moarte la via i trecerea

noastr din moartea p catului la via ade fii ai lui Dumnezeu.

Acest con inut este foarte bine redat în prima strof a canonului pascal:

“Ziua învierii! S ne lumin m,popoare! Pa tile Domnului, Pa tile!Hristos-Dumnezeu ne-a trecut din moarte la via i de pe p mânt la cer, pe cei ce cânt m cântarea de biruin ”.

În învierea lui Hristos contempl mpropria noastr înviere, victoria lui fiind garan ie pentru propria noastr înviere, prin puterea iubirii lui. Canonul pascal cânt îns i despre efortul nostru de a învia spiritual prin abandonarea vie ii în p cat: “s ne cur im sim irile i s -l vedem pe Hristos”. Doar trecând pestesau dincolo de sclavia p catului putem deveni realmente fii ai lui Dumnezeu.

“Înviind Hristos din mor i, i pe noi ne va învia, dac vom împlini voia Lui, dac vom iubi ceea ce a iubit El i ne vom abate de la orice nedreptate, l comie, iubire de argint i de vorbire de r u.” (Sfântul Policarp)

S mân aAlina Victoria Paraschiv

Un bob de grâu se odihnea într-un hambar, înconjurat de celelalte mici semin e, fra ii i surorile lui. Multvreme s-a bucurat de ceilal i, de pove tile pe care i le spuneau. Într-

o zi, aceast tihn a fost întrerupt ;bobul a auzit vocile oamenilor, a sim it ni te mâini calde cum l-au luat pe sus … mult lumin , o scurtplutire prin aer i apoi întuneric… fusese s dit în p mânt într-o brazdadânc . S-a gândit c în tot ce i se întâmplase e un rost, a a c a a teptat în t cere. P mântul îl

înc lzea, umezeala ploii îl hr nea,pân într-o zi, când o c ldur mare l-a înconjurat din toate p r ile… s-a sim it atât de iubit, încât a în elesnumai binecuvântarea Domnului putea s fie… i bucuria a fost atât de mare, încât coaja i-a plesnit, iar din mijlocul s u a început s r sarun firicel nou de plant …

ARDEAL

M-am n scut acol’ departe Într-un ora din Ardeal

i-am s mor printre str iniPe-al Pacificului mal.

Dorul m macin -ncet i-mi aduc cu drag aminte

De strada copil rieii de-o vorb de p rinte.

Am l sat acolo totul Cu durere i regret

i-acum simt c amintirea Se terge încet-încet!

Inima îmi plânge tare Dup sfânta Românie

Nu mai cânt ca alt datNu mai recit poezie.

A vrea s m -ntorc acasS g sesc ce am pierdut,

Dulcea mea copil riei ...s-o iau de la-nceput.

tiu c asta nu se poate M învinge dep rtarea

i puterile m las C ci se stinge lumânarea.

Dac’ o fi s mor aici Pe-al Pacificului mal

Sufletul meu s se-ntoarcTot acolo în Ardeal.

George Roca 14 iulie 2001

Sydney

pag. 12

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Doamnelor i

Domnilor, Am aflat de curând despre

uimitoarele fapte ale unui foarte deosebit cre tin, p rintele Nicolae T nase, preot paroh într-un sat din România (Valea Plopului, jude ulPrahova). P rintele T nase a transformat parohia sa i satul Valea Plopului într-un ad post pentru cei afla i în nevoi. A oferit mângâiere, c ldur i ad post, dar mai presus de toate speran , femeilor, copiilor i orfanilor lipsi i de locuin .

Împreun cu enoria ii s i i cu membrii comunei, p rintele T naselucreaz din greu pentru a putea oferi cele necesare celor care cautajutor, în cele mai grele clipe ale vie ii lor.

Apelez la Dvs. to i, în calitatea de cre tini pe care o ave i, fie c sunte isau nu membri ai parohiei Sfânta Maria, s ne unim într-un efort

comun pentru a ini ia un plan de sprijinire a ac iunilor p rintelui T nase în favoarea celor ce au nevoie de ajutor. S c ut m în adâncul inimilor noastre pentru a g si compasiunea de care avem nevoie pentru a încerca sschimb m în bine vie ile altora.

Pe cei interesa i de aceastîntreprindere, îi rog s mcontacteze la:

Lily Strungaru Tel. (02) 4647 5294 Mobil: 0416 267 309 Email: strungaru@ozemail.com.au

De asemenea, îl pute i contacta pe p rintele Nicolae T nase la: Tel. 004-0244-280600 Mobil: 004-0722384794 Email: asociatiaprovita@hotmail.com

A Dvs., cu sinceritate, Lily Strungaru

Pentru mai multe informa ii depsre Asocia ia Provita vizita i site-ul: http://www.asociatiaprovita.org

© Asocia ia Provita

“Moartea adev rat este în untru, în inim , i este ascuns . Omul din untru moare. Cine a trecut din moarte la via , în cele ascunse, acela tr ie te

în veci i nu moare.” (Sfântul Macarie cel Mare)

pag. 13

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Credin a ca viaIon Nedelcu

Ave i credin în Dumnezeu. Adev rat v spun, c oricine va zice acestui munte: Ridic -te i te arunc în mare, i nu se va îndoi în inima lui, ci va

crede c ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice ( Marcu 11,23)

Acest text este unul al credin ei, mai bine spus unul care arat ce este credin a i care sunt rezultatele ei. Pentru noi, cei de ast zi, aceste cuvinte sun oarecum ciudat, c ci nu mai suntem sensibili la minuni. Iar ciud enia vine chiar din imposibilitatea aparent de a mi ca mun ii din loc. Oare a a este?

Cu siguran , credin a nu apar inenumai domeniului religios; psihologia gândirii pozitive o folose te ast zi cu succes (în managementul firmelor, în educarea copiilor, în vindecarea anumitor suferin e mentale sau fizice), dar adev rata ei origine este dumnezeiasc .

Din textul de mai sus reiese faptul cecua ia credin ei este simpl : când vrei ceva, chiar po i avea sau po i fi, dar trebuie s te încrezi în Dumnezeu, f ra te gândi c nu se poate realiza (f r a te îndoi – opusul credin ei). Sunt multe povestiri celebre, cu oameni înc în via , c rora existen a li s-a schimbat uimitor doar pentru simplu fapt c au crezut cu putere în realizarea viselor lor, de orice natur ar fi fost acestea (materiale sau spirituale). Surprinz tor este faptul c ei nu au crezut doar în puterea lor de a realiza acele lucruri. De fapt, au crezut c puterea lor de a face acel lucru le-a fost d ruit de Dumnezeu i s-au purtat ca atare, adic cerând ajutor i mul umind lui Dumnezeu pentru tot.

Îns cea mai important idee pe care o putem extrage din aceste cuvinte este c prin credin trebuie s în elegem un mod de via (un mod de via sinergic, divino-uman), nu doar un concept filosofic sau de alt natur . Ea nu î ipoate afla rezultatele decât dac este pur i simplu tr it , experimentat în fiecare moment al vie ii.

unei cre teri spirituale; mântuirea este a-fi- împreun pentru a în elege cine-suntem-fiecare-în-parte. Martin Buber observ c“unde nu exist nici o participare, nu exist nici o realitate”.

Dumnezeul-iubire revelându-se printr-o capacitate absolut de rela ionare, reprezint paradigma adecvat pentru vindecarea persoanei r nite de egoism. “Adev rata rela ie este s ie i din tine însu i i s - i recuno tipropriul epicentru în cel lalt” (Buber).

“Suntem suma întâlnirilor pe care le-am avut”, ne dest inuia,celor ce-i erau studen i, precum iacelora care au avut ansa de a-l fi cunoscut în calitate de p rinte, duhovnicul plecat printre str ini.

Progresiva dezv luire a divinit iiîn fa a omului, pedagogia pe care o aplic Dumnezeu persoanei umane i poporului S u, trebuie privit i

ca o form de rela ionare. De fapt, reprezint forma perfect a rela ion rii. Istoria revela iei divine coincide cu dezv luirea modelului supremei iubiri. Cei doi termeni ai rela iei nici nu au lini te, nici nu- isunt de ajuns, pân ce nu se vor fi întâlnit i vor fi devenit una (In 17,11).

Mântuirea se realizeaz în comuniune, în virtutea necesit ii

ÎNTÂLNIREA - ELEMENT RELA IONAL ESEN IAL Carmen Manoliu, Bucure ti

Cuvântul cre tin vine de la supra-numele lui Iisus, anume Hristos; prin urmare, a fi cre tinînseamn a fi al lui Hristos.Semnifica ia termenului merge îns mai departe, pentru c supra-numele Domnului, Hristos,înseamn în limba greac Celuns. Prin extensie, cre tinii, în m sura în care î i tr iesc via a în Hristos (cf. Ioan 15,5), sunt i ei un i sau ale i: harul lui Dumnezeu, rev rsat prin Hristos Iisus, locuie te cu bog ie în ei. În Biseric , calitatea de a fi un ise manifest în diverse maniere:

Înainte de scufundarea în apa botezului, cei care urmeaz a se uni cu Hristos primesc ungerea cu uleiul bucuriei. Uleiul a fost în prealabil binecuvântat, iar aplicarea acestuia face parte dintr-un ritual simbolic de preg tire pentru primirea botezului. Aceast ungere nu se mai repet în via a cre tinului.

Aproape imediat, cel/cea botezat/- prime te ungerea cu

sfântul mare mir, o tain de aceea i putere cu botezul. Sfântulmir confirm apartenen a la poporul lui Dumnezeu (în acest caz: adunarea celor un i) icomunic harul Duhului Sfânt. Aceast ungere nu se mai repetîn via a cre tinului. Sfântul mare mir mai este utilizat la sfin ireabisericilor.

La taina sfântului maslu(“ungere”), participan ii sunt un icu ulei sfin it, spre iertarea p catelor i vindecare de boli. Evident, aceast ungere se poate repeta.

În Biserica român i în cea rus ,dup sfânta liturghie, are loc a a-numita miruire. Este vorba de o ungere simbolic (se poate utiliza orice ulei aromat, cu sau f rsfin ire), amintind de ungerea sfântului mare mir i de pecetea celor mântui i (Apocalipsa 7,3). Aceast ungere face apel a adarla identitatea noastr de un i ai lui Dumnezeu, f r a constitui neap rat un moment sfin itor.

în bisericDespre ungeri Pr. Doru Costache

pag. 14

Fibra este unul dintre cei mai importan i factori în men inerea s n t ii digestive. Aceasta este o substanprovenit din plante, surse bune de fibr fiind pâinea integral , fructele, legumele, cerealele, diverse nuci, alune i semin e.

Odat trecut prin stomac i intestinul sub ire nealterat ,fibra este digerat în colon, favorizând o tranzitare ieliminare mult mai u oar i rapid a scaunului. Prin aceasta se reduce timpul de contact între pere iiintestinali i substan ele poten ial cancerigene din scaun. De asemenea, digestia fibrei în colon duce la formarea unor acizi gra i specifici, care în prezent sunt considera i ca având efect protectiv împotriva cancerului de colon.

Fibra mai are i alte efecte benefice asupra s n t ii, în afara sistemului digestiv. Încetine te digerarea iabsorb ia glucidelor, lucru pozitiv în lupta împotriva diabetului zaharat, reduce absorb ia colesterolului,

ducând la sc derea nivelului acestuia în sânge. De asemenea, fibra prelunge te senza ia de satura ie dupmas , ajutând la men inerea unei greut i ideale.

Cerealele bazate pe t râ e, adic bran (Bran Plus, All-Bran), sunt foarte bogate în fibr i pot fi servite la micul dejun cu lapte, felii de fructe i diverse alune inuci.

Masa principal a zilei este bine s con in legume, fasole, linte sau paste f inoase preg tite al dente, iar o salat de fructe este ideal pentru masa de sear , cu 1-2 ore înainte de culcare.

Introducerea gradat a fibrei în diet este recomandatpentru a preveni posibila distensie abdominalpostprandial , cauzat de digerarea acesteia la persoane neobi nuite cu un consum adecvat de fibr .

Orice modificare în frecven a sau consisten a scaunului, în special dup vârsta de 40 de ani, necesit o vizit la medicul de familie în vederea examin rii i investig rii.

Consumul a 2 litri de ap pe zi i un program gradat de exerci ii (discuta i cu medicul de familie, dac suferi ide boli renale sau cardiace), îmbog esc arsenalul necesar luptei pentru men inerea unui sistem digestiv s n tos.

MENS SANA IN CORPORE SANO Fibra i s n tatea sistemului digestiv dr. Emil Eracovici

Informa ii generale :

Cursul valutar pentru lunile mai - iunie 2005 va fi aproximativ urm torul: AUD 1 = Lei vechi 21700; Lei noi 2,17 USD 1 = Lei vechi 28700; Lei noi 2,87 EURO 1 = Lei vechi 36100; Lei noi 3,61

Nout i în leg tur cu denominarea leului

1) La data de 1 iulie 2005, moneda na ional a României, leul, va fi denominat astfel încât 10 000 lei vechi, afla i în circula ie la aceast dat , vor fi preschimba i pentru 1 leu nou.

2) Leul nou va fi unitatea monetarna ional a României, denumit în continuare leu, i se va diviza în 100 de bani.

3) Banca Na ional a României va pune în circula ie noile bancnote imonede începând cu data de 1 iulie 2005.

4) Actualele bancnote i monede, respectiv leii vechi, vor avea putere circulatorie pân la data de 31 decembrie 2006 i vor fi acceptate la plat la valoarea calculat de 10,000 lei vechi pentru 1 leu nou.

5) Preschimbarea se va putea face pe o perioad de maximum 3 ani, respectiv pân la data de 31 decembrie 2009.

6) Pre urile i tarifele bunurilor iserviciilor vor fi afi ate atât în monedveche, cât i în moned nou , începând cu data de 1 martie 2005 i pân la data de 30 iunie 2006.

tiri i informa ii financiare din Australia

În luna mai, ca în fiecare an, Guvernul Federal al Australiei a anun at bugetul pentru anul financiar 2005-2006. Din acest document, de peste 100 de pagini, reies urm toarele:

Trezoreria Australiei va avea un surplus de 8.9 miliarde de dolari la sfâr itul anului financiar 2005-2006;

Prosperitatea economiei va continua sa creasc la o rat de 3 %;

omajul va r mâne neschimbat (în jur de 5.2%);

To i ce care pl tesc taxe personale vor primi reduceri în taxe, pe o perioadetalat de 4 ani, de 21.7 miliarde dolari;

Guvernul a anun at anularea, începând

de la 1 iulie 2005, a taxei suplimentare pentru contribu ii personale la fondurile de pensionare (superannuation funds),în acest fel încurajându-i pe contributori s î i majoreze contribu iile anuale;

Peste 2 miliarde de dolari vor fi investi iîn programe de ajutorare a celor care caut locuri de munc ;

Guvernul va majora cheltuielile pentru s n tate la 40 miliarde de dolari în 2005-2006;

196 milioane de dolari vor fi alocate pentru cercet ri în domeniul cancerului, precum i 321 milioane de dolari vor finan a cheltuielile pentru cercetarea iasistarea celor care sufer de boli mentale;

Guvernul a anun at c va cheltui 1.3 miliarde de dolari pentru îmbun t ireasecurit ii misiunilor diplomatice de peste hotare, a aeroporturilor, precum i a securit ii na ionale;

Guvernul va dona Indoneziei, a a cum a promis, un miliard de dolari, pentru reconstruirea ariilor afectate de tsunami.

Pân la noua edi ie, spor la finance!

COL UL FINANCIAR

ec. Carol Cruceanu

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 15

Banca Na ional a României a luat fiin prin Legea din 17/29 aprilie 1880 privind “înfiin area unei b ncide scont i circula iune”, organizarea sa fiind inspirat de modelul institu iei similare din Belgia.

Importan a îi era reliefat de contemporani astfel: “Necesitatea înfiin rii unei b nci de scont icircula iune sim it de societatea noastr într-un mod atât de intensiv de mai mul i ani încoace nu provine numai din cauza legitimei dorin e ce are fiecare om de a afla cu înlesnire i cu cât mai mic dobând , un

capital necesar spre a pune în mi care activitatea sa comercial iindustrial , ea este mai ales efectul dezvolt rii ce au luat într-o artranzac iunile comerciale iindustriale, mijloacele de comunica iune i în fine de teptareaintelectual în genere, care, nemaiputând sta în nelucrare iparalizate, caut , în toate p r ile iprin toate modurile, a- i satisface spiritul de întreprinderi, a multiplica necontenit ceea ce are deja, a se mi ca în fine mai liber i cu puteri mai mari pe calea cea larg a progresului i a bun -st rii”.

Potrivit legii de înfiin are, Banca Na ional a României era o “întreprindere pe ac iuni”, cu capital de 30.000.000 de lei, subscris în propor ie de 2/3 de un grup de capitali ti particulari, iar restul de 1/3 de stat.

Opera iunile pe care avea s le efectueze erau multiple, dintre acestea amintim: scontarea icump rarea de poli e, bilete la ordin sau bonuri de tezaur; comer ul cu aur i argint; încasarea efectelor

încredin ate de particulari sau de diferite stabilimente; acordarea de credite pe lingouri sau monede de aur i argint, pe depozite de efecte publice na ionale, înscrisuri funciare sau alte valori garantate de stat; primirea de sume în cont curent idepozite de titluri, metale pre ioase,monede de argint i de aur;

emisiunea de bancnote; îndeplinea rolul de casierie a statului. Banca nu putea acorda împrumuturi pe ipoteci sau pe ac iuni industriale, nu putea avea particip ri la întreprinderi industriale sau comerciale ori la alte propriet i imobiliare în afara celor strict necesare func ion rii sale.

Privilegiul de emisiune reprezenta monopolul exclusiv al B.N.R. pe o perioad de 20 de ani. Garan iileemisiunii monetare erau reprezentate de stocul de acoperire format din rezerva metalic a b ncii, compusdin aur i argint. Aceast rezervtrebuia s acopere 1/3 din suma biletelor emise. Bancnotele B.N.R. erau convertibile, potrivit legii, în aur sau moned na ional de argint, la prezentare, la biroul b ncii.Privilegiul de emisiune, care expira în 1900, a fost prelungit de mai multe ori succesiv, fiind în vigoare iast zi.

Din conducerea B.N.R. f ceau parte un guvernator i 6 directori, care formau Consiliul de Administra ie, la care se ad uga un Consiliu de 7 cenzori. Guvernatorul trebuia s fie român i era numit de guvern pe o perioad de 5 ani. Persoana care îndeplinea aceast func ie nu putea de ine un loc în Parlament sau alte atribu ii în aparatul administrativ al statului. De asemenea, nu trebuia sdesf oare activit i comerciale sau industriale, dar era obligat s de incel pu in 40 de ac iuni ale B nciiNa ionale. Guvernul controla toate opera iunile desf urate de bancprin intermediul unui comisar numit special cu acest scop.

Primul guvernator al B.N.R. a fost ministrul de finan e din acea perioad , Ion Câmpineanu, dar cel care i-a pus cu adev rat amprenta

asupra organiz rii b ncii a fost Eugeniu Carada, personalitate marcant a Partidului Na ionalLiberal.

Sediul B.N.R. se afla la Bucure ti,primele sucursale fiind înfiin ate – înc din 1881 – la Br ila, Craiova, Gala i i Ia i. Pân la sfâr itulsecolului, num rul acestora se ridica la 21, Banca Na ional fiind astfel prezent în toate capitalele jude elordin ar .

Imediat dup înfiin are, pentru B.N.R. se impunea construirea unui local propriu, în acest scop a fost cump rat de la stat, cu suma de 800.000 lei, localul numit “Hanul

erban Vod “, care se afla pe amplasamentul actualei B nciNa ionale. În anul 1882, s-a încredin at întocmirea proiectelor pentru palatul B.N.R. arhitec ilorfrancezi Cassien Bernard i Albert Galleron. Doi ani mai târziu, s-au procurat materialele necesare, iar în anii 1885-1887 s-a ridicat imobilul. În anii urm tori s-au f cut finisajele interioare i abia în 1889 s-a mutat mai întâi tipografia b ncii, iar, în iunie 1890, toate celelalte birouri. Întreaga lucrare s-a executat sub conducerea arhitec ilor N. Cerchez iC. B icoianu, i a costat circa 2,7 milioane lei.

Prin organizarea B ncii Na ionale a României se punea cap tîndelungatului proces de structurare a unui sistem bancar i monetar modern în România. În acest fel, aranoastr dispunea, la sfâr itulsecolului al XIX-lea, de întreaga gam a institu iilor de credit moderne precum i de un sistem monetar comparabil cu cele de inutede statele europene în epoc .

ÎNFIIN AREA B.N.R. 125 ANI Brându a Gra iela Costache, Bucure ti

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 16

Raftulcu ebook Ion Nedelcu, Bucure ti

http://www.e-librarie.ro

V prezint de aceast datun proiect al Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare în Informatic ,desf urat sub îndrumarea MinisteruluiComunica iilor iTehnologiei Informa iei. Este vorba despre înfiin area unei libr riielectronice în România. A spune c este, mai

degrab , o bibliotecvirtual , de unde putem “împrumuta” (a se citi: “desc rca gratis”) orice carte ce apare în list .Domeniile sunt variate (arte, poezie, tehnic ,religie etc.), i la fel de diverse sunt i limbile în care sunt scrise (englez ,portughez , spaniol ,român ).Nu-mi r mâne decât a vinvita s c uta i o carte is l uda i proiectul realizat de cele dou institu iiromâne ti.

Lectur pl cut !

Comunitatea româneascdin Newcastle se exprimprin intermediul unui buletin informativ, realizat de Dl. Ing. Ionel Popescu, secretarul filialei SfântulAndrei a parohiei noastre. Buletinul, Cuvânt

românesc, con ineinforma ii i glume din lume, din ar i din comunitatea româneascde la Newcastle. Dorim acestei noi publica iiromâne ti succes i vialung !

ve ti bune

T M DUIRE

Se-ncondeiaz lumea cu lumin .Îngerii deseneaz pe p mânt

un sentiment crescut cu raiu-ntr-o gr din –

stejari de veghe tainei umbresc cu înnorarea Duhul Sfânt.

Cuvântul Trup se frânge pentru oameni. i-acelea i mâini L-înting

în propria lor fire.

Ram, grohoti , rân ,piatra fuge,

pas re ip , frunza-ntunecând. Pe-acela i drum îngenuncheat sub cruce

trecuse iadul – mon tri-ntor i se-ascund.

Iisus sorbi genune cu genune.

i Maica vede, vine peste ape cu s lciile lacrimi desfrunzind.

De mil , iarba inimii ca iedera str veche

crescu prelung pe cerul r stignit.

Adie Golgota-n fiorul sfânt. Omu-a str puns seninul mort

i-a r s dit i-a izvorât din coast apa vie ii.

Robul sorbi… Robul sorbi.

Cristiana Memelis, 16 aprilie 2004

SPONSORI

Consulatul Generalal României la Sydney

Dr. Ovidiu FloricDl. George Strungaru

redac ia:pr. dr. Doru Costache prof. Cristina T nase dr. Simona Eracovici

dr. Emil Eracovici

concep ie grafic & tehnoredactare:

Ion Nedelcu (Bucure ti)

WWWParohia noastr este acum prezent în re eaua

Internet prin dou situri cu tr s turi distincte: http://www.geocities.com/sfmaria_sydney/

(autor: Ion Constantin Nedelcu)http://alcor.com.au/sf_maria/

(autor: Gabriel Di u)

DIN ÎN ELEPCIUNEACRE TIN A ÎNAINTA ILOR

…fra ii mei, în orice ceas, primi i pe Dumnezeu în inimile voastre i pe preacurata lui Maic , pentru corice binefacere este de la Domnul nostru i de la preacurata sa Maic . Cine n d jduie te într-în ii,întru nimic i niciodat nu va fi ru inat, ci de la to iva primi cinste îndestul. De aceea, dac ve i da întotdeauna laud lui Dumnezeu i ve i împlini voia lui întru cur enie i smerenie i priveghi irug ciune, i dac ve i fi milostivi, în adev r ve i fi milui i, precum spune în Sfânta Evanghelie: "Ferici icei milostivi, c aceia vor fi milui i!" Dup cuvântul Domnului nostru, i voi ve i fi milui i. (p. 286).

Îns mai mult decât toate, s te rogi Domnului Dumnezeu, ca întocmirea ta s fie la dânsul. Asemenea, s - i ridici mintea sus c tre cer, ca s - ifie Dumnezeu în ajutor. (p.292).

Neagoe Basarab (1481-1521), Înv turile lui Neagoe Basarab c tre fiul s u Teodosie, Editura Minerva, Bucure ti, 1984

HotNews Veste util :preotul Doru Costache are statutul de celebrant înregistrat pentru oficierea c s toriilor în NSW Veste realmente important :Dna. Marika Kalafatis,membr a parohiei noastre, ofer gratuit lec ii de limba englez .Persoanele interesate surmeze acest curs sunt rugate s o contacteze la biseric

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

64 Linthorn Ave, Croydon Park, NSW 2133.

phone: (02) 9642 02 60