aa1

123

Fiinte mitico-folclorice Conceptia animista totul in natura are suflet. Padurea la romani Silvanus. Mamapadurii- spiritul vegetal. Masculin Mosu-Codrului (aparitie mai tarzie). Pot fi cercetate din perspectiva actiunii lor benefice/malefice (exista mai multe spirite malefice teama de rau). Spirite benefice zanele, babele sfinte (Sf. Duminica, Sf. Miercuri, Sf. Vineri). Spirite malefice Diavolul, Ielele, Muma Padurii, zmei, balauri etc. Mai pot fi cercetate din perspectiva spatiala fiinte terestre zmeul, balaurului, sorbul pamantului (spatiu de comunicare cu celalalt taram) si fiinte aeriene ielele, zburatorul; acvatice rusalcele, stima apei, sorbul apelor; mixte ursitoarele, zanele, diavolul etc Perspectiva lingvistica sensul cuvintelor respective, termenii ce denumesc fiintele malefic ajung sa denumeasca ulterior persoane cu anumite deficiente hala , spirit eolian (mancau), balaur copil de tigan. Derivate dracos, indracit (om in care a intrat diavolul), haluit (ametit, slabit), bengos (Benga =diavolul din mitologia tiganilor). Etimologie din substratul geto-dac balaur; latina zana, slava varcolac, romana zburator. Prezenta fiintelor mito-folclorice in sintagme, servind pentru realizarea unor comparatii parca e o zana fata frumoasa, parca e Muma-Padurii (baba hada), bea ca o scorpie (insetat). Prin intermediul fiintelor mito-folclorice oamenii au putut explica cauzele unor intamplari, fenomene ale naturii ei dracie explica o cauza prin intermediul diabolicului; lovitura din iele = paralizie. Fiintele mito-folclorice pot fi studiate si in plan comparativ, european: ielele (rom) nimfe (gr), ursitoarele (rom) parcele (romani) si moirele (gr), muma-padurii (rom) baba Jaga (slava), Joimarita Persembe Kare ( turca, femeia de joi) Balaurul fiinta mito-folclorica primara, traieste in fantani parasite, codri neumblati sau chiar in nori. Termen geto-dac. Motivul uciderii balaurului trecerea de la haos la crearea lumii. Lupta cu balaurul = lupta cu raul. Din perspectiva crestina, Sf Gheorghe lupta cu raul si cu paganitatea. Balaurul traieste intr-o comunitate care cere sacrificiu. Ultimul stadiu de existenta antropomorfizat. Balaurii locuiesc in nori anumite manifestari meteorologice periculoase sunt atribuite unor balauri aerieni exista un anumit tip de vrajitori care pot stapani un astfel de balaur solomonarii (personaje initiate) Muma-Padurii patroana a domeniului silvicol, fiinta monstruoasa, jumatate om, jumatate vegetal, provoaca boala plansului la copii, insomnia. Mai este numita popular Stima padurii, Vidma padurii, Mama codrului, Surata din padure. ( fata Padurii in zona Oas fiinta mito-folclorica benefica). Initial Muma-Padurii era un personaj benefic, dar a fost transformata intr-unul malefic in perioada crestina. Bluestem bata-te Fata Padurii Babele Sfinte Sf. Duminica, Sf. Vineri, Sf. Miercuri personificari ale zilelor

saptamanii. Sincretism crestin si pagan. Pot fi studiate din perspective malefic / benefice Sf Sambata, malefic, sta pe langa apa Sambetei, accent negative datorat Sabatului ( intalnirea vrajitoarelor). Babele ajuta eroul, sunt atotstiutoare, sunt prezentate in haine albe, traiesc ascetic, se alimenteaza o data la 7 zile. Ecouri din cultul lui Venus. Sf Duminica personaj sincretic (baza de initiere) se prezinta ca o cersetoare (camuflaj al sacrului). Sf Miercuri legata mai ales de domeniul casnic, daruieste eroilor o furca de aur, o perie care se transforma in padure (scop apotropaic) sau o camasa din panza de paianjen. Sf Vineri protectoare a femeilor si a vietatilor padurii; in general binevoitoare, dar pedepseste femeile care nu-i respecta ziua

Ielele - Fiinte mitofolclorice malefice: zanele, rusaliile, sfintele, dansele, frumoasele, frumuselele, vantoasele, fetele lui Sandru (Alexandru Macedon), blestematele (uratele). Iel inseamna vant in limba turca. Actioneaza prin dans in grup, lasa diverse urme in cerc pe camp ca urmare a jocului lor. Produc diverse boli lovitura din iele paralizia, poceala din iele reumatism. Rusaliile si Sanzienele utilizarea usturoiului, pelinului, deverse ierburi de leac (coarda ielelor) si jocul calusarilor (din Moldova) pentru alungarea acestor fiinte. Sunt inrudite in plan european cu: vilele din mitologia slava, elfele din mitologia germana, nimfele din mitologia greaca. Joimarita - Personaj demonic feminin patroneaza torsul lanii, pedepseste femeile care nu-i respecta ziua: Joia mare. O galeata de jaratec cu un cutit, un vatrai, cenusa aparand sub forma unui nor de ceata/roata de foc. Se trage din stramosii mitici (se aprindeau focuri speciale). Are la origine elemente din cultul stramosilor. In unele zone din tara a permis valorificarea si in plan ludic: a umbla cu joimarita numeste un obicei in cadrul caruia un flacau se deghiza, umbla prin case si cauta sa vada daca mai sunt urme ale interdictiei: tors, tesut si erau rasplatiti cu oua rosii.