023. Emanciparea Intelectuala a Femeii in Contextul Ideologiei Feministe Din Anglia Cele de a Dou
-
Upload
tudor-morar -
Category
Documents
-
view
214 -
download
0
Transcript of 023. Emanciparea Intelectuala a Femeii in Contextul Ideologiei Feministe Din Anglia Cele de a Dou
8/16/2019 023. Emanciparea Intelectuala a Femeii in Contextul Ideologiei Feministe Din Anglia Cele de a Dou
http://slidepdf.com/reader/full/023-emanciparea-intelectuala-a-femeii-in-contextul-ideologiei-feministe-din 1/2
23. EMANCIPAREA INTELECTUALĂ A FEMEII ŞI MIŞCAREA FEMINISTĂ ÎN ANGLIA LA SF. SEC. 19ŞI ÎNC. SEC. 20
→ perioada 1860-1870, din timpul domniei reginei Victoria este o perioadă de marischimbări pe plan intelectual:
în 185, apare tratatul !riginea speciilor a lui "# $ar%in, care a&ea săbul&erse'e toate teoriile despre &ia(ă în 1867 are loc a doua re)orma electorală ⇒ dădea dreptul de &ot *i uneipăr(i consistente a muncitorilor urbani în 1870, ia )iin(ă un prim sistem de în&ă(ăm+nt primar
→ în această perioadă *i în acest contet eistă o serie de publica(ii )eminine, precumEnglishwomen’s Journal )ondat 1857., care încep să re&endice o serie de drepturipentru )emei#
→ în 1869, J!n S"#$" M%&& '#(&%)* Supunerea femeilor +%%n -'$%%n%"/ % /$/'$//n"n% % -/4#&#% 5-)#&%, $//n%)*$%&/ +/5%n%n/ %n"$* în"$7 &%n%/ 5%
$%)&*#
→ între 1867-1868, în**5n"#& -/)#n$ +/5%n%n în)/'/ -* )'/"/ "" 5% 5$/5'&$/, )iind spri/init mai ales din ini(iati&ă publică# $e eemplu, The Girl’s Public Day School Company a )inan(at o serie de internate 8 în 101., menite să a/ute laeduca(ia )etelor# n cadrul acestor internate )eteloe erau admise, teoretic, )ără distinc(iede clasă sau religie# 2rogramul era asemănător cu cel din *colile de băie(i, cuprin'+ndacelea*i materii de ba'ă#
→ moment important: în 1893, '$ '$%5/&/ )&% 5%4"/.→ )# ""/ )/-"/, în**5n"#& -#'/$%$ în)* n# '/$5%"/ ))/-#& +/"/&$.→ la s)# sec# 1, două personalită(i )eminine luptă pentru ob(inerea drepturilor )emeilor:
1. 3mil4 $a&is dorea ca în&ă(ăm+ntul superior opentru )emei să )ie structurat la
)el ca *i cel al bărba(ilor 2. nne "hough dorea instituirea unor eamene speci)ice *i implementarea nuor re)orme menite să îmbunătă(ească condi(ia )emeii
→ de asemenea, cele doua au )ost primele care au deschis ni*te colegii uni&ersitarepentru )emei la "ambridge Girton College, respecti& Neronham College.# $upăsuccesul acestora, alte colegii uni&ersitare )eminine s-au mai deschis *i la !ord *i altemari uni&ersită(i britanice# "u toate acestea, în ciuda re'ultatelor ecelente ob(inute,)etele nu primeau titlurile meritate, egale cu ale băie(ilor ⇒ re'ultatele lor erau trecutepe o listă specială# $e abia în 11, ni&ersitatea din "ambridge a&ea să acordeprimele titluri unor )emei#
→ 5#&"/ %n"$/ +/5/%&/ )$/ # #" ))/- & /#)%/ -/)#n$* % -#'/$%$* #
$%" )$%/$* în 5/%)%n*# 2rima )emeie medic engle'oaică a )ost 3li'abethlac9%ell, care *i-a luat doctoratul în merica *i s-a întors în egatul nit cu inten(ia dea intra, în 185, în cadrul !rdinului ;edicilor British Meical !register .# 3a a )ostprimită, dar pentru a pre&eni o in&a'ie a )emeilor care *i-au ob(inut diploma înstrăinătate au modi)icat regulamentul de, condi(ion+nd pro)esia de ob(inerea uneidiplome britanice# <otu*i, ma/oritatea uni&ers%ita(ilor nu acordau diplome, ci doar uncerti)icat de aptitudini# $e abia în 1876, 2arlamentul &a da o lege prin care uni&ersită(ileerau obligate să acorde *i )emeilor diplome#
→ #n &" 5/n%# în )$/ +/5/%&/ n# /# ))/- /$ )/& #%)%$. A)/-" n# &/7 î5'%/%)" în-* -* %n// &"/ 5/n%% #$n&%-"%), în**5n"#&, )5/$#& /").
→ în 18=, a apărut piesa lui ># # ?ha%, Pro"esiunea omni#oarei $arren, care atrăgeaaten(ia asupra )aptului că )emeile, )iind prost plătite, recurgeau la prostitu(ie pentru a-siasigure un ni&el material decent# st)el, cau'a prostitu(iei nu era neapărat depra&area)eminină, ci eploatarea la care erau supuse )emeile#
8/16/2019 023. Emanciparea Intelectuala a Femeii in Contextul Ideologiei Feministe Din Anglia Cele de a Dou
http://slidepdf.com/reader/full/023-emanciparea-intelectuala-a-femeii-in-contextul-ideologiei-feministe-din 2/2
→ o anchetă din 106 rele&ă )aptul că munca )emeilor era nespeciali'ată *i neorgani'ată⇒ moti&ul petru care erau prost plătite: o )emeie primea @ sau ma# A din salariulc+*tigat de un bărbat pentru aceea*i muncă prestată# $e asemenea, condi(iilepsihologice *i morale erau )oarte proaste#
→ totu*i, primele măsuri nu se iau din 106 încolo, ci din 1867, c+nd apar primele legisla(iimuncitore*ti ⇒ condi(iile se îmbunătă(esc, dar discriminarea de la locul de muncă
persistă# <ot în această '/$%* +/5/%&/ -/ $:n%/* în '$%5/&/ -%n%)"/, )$/$ +%, în )/&/ %n #$5*, 5%-/ în -%n%)"/&/ 5#n)%"$/"%. n 187=, 3mil42atterson a în)iin(at %iga pentru sinicalismul "emeilor , a&+nd ca principal scoipeliminarea inechită(ii dintre see în ceea ce pri&e*te salariile# n 10, "ongresulsindicatelor a &otat principiul salariului egal pentru )emei *i bărba(i pentru aceea*imuncă prestată# n )inal, în dec# al sec# 0, ?tatul &a )ia salariul minim pentru )emei în di&erse domenii
→ #n #&"%5 -'/)" & /5n)%'*$%% +/5/%&$ /-"/ )$$/ / $/'"#$% '&%"%)/, %n"$/)$/ )/& 5% %5'$"n" /-"/ $/'"#& / ".
→ +/5/%&/ )n-%/$# ) $/'"#& / " /-"/ )!/% -'$/ &%(/$""/ +*$* )/-" $/'"
n"#$& & )/"*/n#&#%, /& n# '" -*7% '/$/ %n"/$/-/&/ în"$7 -)%/""/ 5%n"*/ (*$(%. A -/ n"/ +%5- 5%)$/ -#+$:/"/&$. → prima lucrare su)ragistă apare în 185: &pel al unei 'um(t()i a rasei umane* "emeia*
contra preten)iilor altei 'um(t()i* b(rba)ii #→ în 185, Bohn ?turt ;ill publică un pam)let în )a&oarea dreptului de &ot al )emeilor, iar în
Supunerea "emeilor demontea'ă toate argumente anti)eministe# n alt promotor alacordării dreptului de &ot pentru )emei este en/amin $israeli, care, în debutul celei de-a doua re)orme electorale, sublinia'ă absurditatea re)u'ului de a acorda dreptul de &ot)emeilor într-o (ară în care su&eranul este )emeie#
→ în 1866, la ;anchester, apare prima asocia(ie su)ragistă#→ în 10, se &a crea $omen’s Social an Political +nion, condusă de ;rs# 2an9hurst *i
)iicele sale⇒ este aripa etremistă a su)ragetelor#→ mitingul de propagandă a 2artidului Ciberal din oct# 105 a )ost prima mani)estarepublică *i &iolentă a su)ragetelor, a )ac(iunii militante# n 106, liberalii au pierdutalegerile ⇒ cei care au a/uns la putere au re)u'at acordarea dreptului de &ot pentru)emei⇒ o serie de mani)esta(ii &iolente, soldate cu inter&en(ia poli(iei# n iun# 108, areloc o mani)esta(ie de amploare 10 000 de )emei. în care participan(ii purtau banderolecu chipul Doanei $Erc *i 3li'abetei D#
→ în 111, odată cu re&enirea la putere a liberalilor, un proiect de lege este discutat *irespins în 2arlament⇒ mani)esta(ii )oarte &iolente lac9 Frida4 G poli(ia a inter&enit în)or(ă.#
→ / (% în 1918, "* )# n#* &/:/ /&/)"$&*, +/5/%&/ / '/-"/ 30 / n%'$%5/-) $/'"#& / ", $ n#5% )# n#5%"/ $/-"$%)%% în 1928, )/-"/ -#n"$%%)"/ +/5/%&/ % (*$(%% '/-"/ 21 / n% '" " +*$* $/-"$%)%%.