01.03.2010

Martisorul

Martisorul reprezinta in fapt firul rasucit rosu - alb si nu obiectul

ornamental care se leaga de acest fir (component adaugat ulterior). Martisorul nu se gaseste in lume decat in spatiul primordial al cetatii

carpatice si in zonele pericarpatice, la romani si la unele populatii din preajma fruntariilor actuale ale Romaniei (ca Martenita Bulgara).

Obiceiul urca in timp pana in neolitic si este strans legat de traditia sacra, originara, a romanilor. Intelesul sau esential este acela de sarbatoare de inceput de an. De aproape 3 veacuri, romanii sunt singurii

din Europa care sarbatoresc - cu sau fara stiinta - de 2 ori Anul Nou, o data dupa calendarul oficial, international iar a doua oara dupa

calendarul popular, stravechi, caci antic Anul Nou era la 1 martie, martie fiind prima luna a anului si februarie ultima luna a anului; asa se explica numele lunilor: septembrie (adica luna a saptea), octombrie (a opta),

noiembrie (luna a noua), decembrie (luna a zecea). Calendarul popular al stramosilor, rezultat din cultul lunar, avea 2 anotimpuri. Martisorul era

un fel de talisman, destinat sa poarte noroc. El se oferea de Anul Nou impreuna cu urarile - neschimbate pana azi - de bine, de sanatate (ca-i mai buna decat toate), de bucurii, de dragoste (sa fii iubit/a). Gestul

oferirii martisorului, fie de catre femei, fie de catre barbati, ca si felicitarile de azi - transmise prin posta sau prin telefon - poarta in

intentionalitatea lor buchetul de urari oferit celor dragi si apropiati la inceperea unui nou ciclu de viata. Colindele de Anul Nou, Plugusorul de

pilda, dovedesc si ele ca anul nou incepea la 1 martie - doar in luna martie putand fi vorba de plug, de brazda, de semanat, etc., ceea ce pentru luna ianuarie este exclus). Inceperea Anului Nou la 1 ianuarie in

|arile Romane a fost abia din 1701 si romanii prefera sa sarbatoreasca de 2 ori acelasi eveniment decat sa renunte la traditie (este un

conservatorism tipic popular, motivat de constiinta indatoririi de a pastra si de a transmite valorile primordiale culturale). In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare

de 8 milenii. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc,

sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila

a celor 2 principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al

naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana acum ca simboluri al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta sau inmormantare. In Bucovina,

Moldova si Dobrogea, fetele purtau martisorul timp de 12 zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau

pana ce inflorea primul pom; dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului iar cu banul respectiv isi cumparau cas - pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. In satele transilvane, martisorul se agata si la

porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor - pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea

regeneratoare care se crede ca ar fi stimulata prin insasi culoarea vietii. In raport cu scurgerea anului, Dochia este Dragaica, Sanziana,

Precista, devenind baba (deci pe rand copila, tanara, matura) metamorfozele sale calendaristice fiind amintirea Dianei de la romani / Artemis de la greci: divinitatea matriarhatului. Povestile Dochiei redau

metaforic temele in opozitie ca frig - caldura, sterilitate fertilitate, etc. Zilele babei sunt in preajma inceputului primaverii, fiind un scenariu de

inoire a anului agrar insotit de aprinderea rituala a focurilor, afumarea anexelor gospodaresti, prepararea alimentelor rituale, etc.; de traditia Dochiei se leaga semnificatia celui mai frumos obicei de primavara

martisorul - adevarata funie a anului care aduna laolalta zilele, saptamanile si lunile in 2 anotimpuri (iarna si vara), simbolizate de

snurul bicolor facut cadou la inceputul anului agrar.

Cei 40 de Mucenici - armeni

Armenii comemoreaza pe cei 40 de mucenici in 1 martie. Primul mucenic a purtat numele de Vlasie Vlahu, martirizat odata cu ceilalti. In catedrala

Dubrovnikului (oras Croat pe coasta dalmata, langa Muntenegru) sunt pastrate ramasite ale acestui patron al asezarii - o parte dintr-o mana si din capul sfantului mort la Sevastia / Asia Mica in 9 martie 316. Conform

traditiei, barbatii beau vin in cinstea Mucenicilor - care erau o ceata ostaseasca stransa din Anatolia.

Martenita - bulgari

Una dintre sarbatorile cele mai cunoscute in comunitatile bulgaresti este

Martisorul, asemanator de altfel cu traditia romaneasca. Legenda Martisorului este foarte veche, datand pentru bulgari din perioada primului han. Pe cand sora sa si fratele sau se aflau in prizonierat, hanul

le-a trimis un soim care avea legat un fir de ata alba pentru a-i instiinta ca ii va ajuta sa evadeze. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de

malul Dunarii, fratele hanului a fost ucis de urmaritori si sora sa a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de

sangele fratelui, pentru a-i da de veste hanului despre moartea acestuia. La aflarea vestii, de durere, hanul a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lana alba si unul de lana rosie pentru a-i feri de necazuri. Acest

eveniment se pare ca ar fi avut loc la 1 martie 681. Martisorul bicolor sau multicolor, incarcat cu valente magice, reprezinta un talisman, mai

cu seama in civilizatiile arhaice. Culoarea alba a snurului reprezinta femeia, simbolizand viata lunga iar cea rosie reprezinta barbatul,

simbolizand forta fizica. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci si altele, realizandu-se o amuleta protectoare ("Martenita") impotriva

spiritelor rele. Ca si in Moldova si in Bucovina, in unele comunitati bulgaresti exista obiceiul ca fetele sa ofere iubitilor un snur simplu, in

cele doua culori. Bulgarii poarta Martisoarele intreaga luna martie, fie la reverul hainei, fie prinse la incheietura mainii, existand si particularitati de ordin social: fetele nemaritate in partea stanga a rochiei, fetele

batrane la degetul mic al mainii stangi iar barbatii casatoriti la soseta dreapta. Scoaterea Martisoarelor a fost legata de practicile de previziune

a vremii, fiind agatate in copacii care urmeaza sa infloreasca. Este marcata astfel tranzitia dintre iarna si primavara - cu credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce incepe (in vechime 1 martie era Anul

Nou).

03.03.2010

Ziua Bulgariei - bulgari

Bulgaria are suprafata de 110910 kmp, capitala Sofia, aceeasi ora cu

Romania si utilizeaza ca moneda Leva. De ziua Bulgariei se sarbatoreste eliberarea de sub dominatia otomana, la 3 martie 1878. La inceput,

Bulgaria a fost sub protectorat tarist. Armata bulgara a fost organizata la Chisinau si la Ploiesti, a trecut Dunarea la Zimnicea si s-a evidentiat in

lupte la sud de fluviu. Pacea a creat un stat obedient, nul sub raport politic, o gubernie a taratului rus dar pentru care a curs mult sange romanesc pentru ca ajutorul romanilor in castigarea indepedentei

Bulgariei a fost decisiv. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, Bulgaria a primit de la

Romania regiunea Cadrilaterului din sudul Dobrogei, formata din 2 judete. In prezent, in Bulgaria sunt mai multi romani decat bulgari in

Romania. Bulgaria are deschisa in Romania Ambasada in Bucuresti.

06.03.2010

Descoperirea Sfintei Cruci bulgari, eleni, romani, romi

Sarbatoarea a fost stabilita pentru a marca descoperirea Crucii

Domnului, datatoare de viata. In 326, imparateasa bizantina Elena a plecat la Ierusalim intentionand sa gaseasca Crucea lui Cristos. Golgota,

locul crucificarii lui Cristos, a fost transformat in groapa de gunoi din cauza dispretului fata de crestini. Iuda, un evreu mai batran, i-a aratat

locul unde Crucea Domnului a fost ascunsa. In timpul excavatiilor au fost gasite 3 cruci. Pentru a afla care dintre ele este Crucea Mantuitorului, imparateasa a asezat trupul fara viata al unui tanar pe fiecare dintre

cruci. Cand corpul tanarului a fost asezat pe Crucea Domnului, acesta a inviat. Biserica Armeana celebreaza memoria acestui eveniment in cea

mai apropiata duminica de 26 octombrie, Biserica Ortodoxa Elena o celebreaza pe 6 martie iar Biserica Romano-Catolica pe 3 mai.

07.03.2010

Ziua Parintelui Rom - romi

Ziua cand parintii romi, cooptati in diferitele programe educative ale scolii scoala mamelor, scoala tinerilor tati, scoala bunicilor - se reunesc pentru consultari cu profesorii privind educatia copiilor romi este

Ziua Parintelui Rom, marcata anual in Romania la aceasta data.

08.03.2010

Ziua Femeii - universal

Ideea infiintarii unei Zile Internationale a Femeilor a aparut la inceputul

secolului XX, in mijlocul industrializarii rapide a lumii si a expansiunii economice, procese care au condus la proteste legate de conditiile de

munca. Originea sarbatorii a fost in secolul XIX, cand femeile din fabricile textile si de confectii au organizat un astfel de protest in 8

martie 1857, in New York; muncitoarele au protestat impotriva a ceea ce ele considerau ca fi