Ultima noapte de Ultima noapte de dragoste, întâia dragoste, întâia

noapte de războinoapte de războide Camil Petrescu

CAMIL PETRESCU

BiografieBiografieS-a născut la S-a născut la Bucureşti, la , la 22 aprilie 1894. Este fiul . Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de naşterea scriitorului) şi al Anei Cheler. A fost naşterea scriitorului) şi al Anei Cheler. A fost crescut de familia subcomisarului de poliţie crescut de familia subcomisarului de poliţie Tudor Popescu, din mahalaua Obor. După , din mahalaua Obor. După gimnaziu, continuă studiile la gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" şi la şi la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, iar din din Bucureşti, iar din 1913 urmează cursurile urmează cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere de la de la Universitatea Bucureşti..Debutează în revista Debutează în revista Facla ( (1914), cu articolul ), cu articolul Femeile şi fetele de azi, sub pseudonimul , sub pseudonimul Raul D.Raul D.Între Între 1916 - - 1918 participă ca ofiţer la participă ca ofiţer la primul război mondial, iar experienţa trăită acum , iar experienţa trăită acum se regăseşte în romanul se regăseşte în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război ( (1930).).Încă din Încă din 1920 participă la şedinţele cenaclului participă la şedinţele cenaclului Sburătorul condus de condus de Eugen Lovinescu, iar în , iar în revista omonimă publică primele poezii.revista omonimă publică primele poezii.Debutul editorial se petrece cu un volum de Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morţiiVersuri. Idee. Ciclul morţii în 1923. în 1923.În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, iar din 1948 este ales membru al din Bucureşti, iar din 1948 este ales membru al Academiei Române.Academiei Române.Moare la 14 mai 1957, la Bucureşti.Moare la 14 mai 1957, la Bucureşti.

OPERA Studii• Teze şi antiteze (1936) • Modalitatea estetică a teatrului (1937) • Husserl - cu o introducere în filozofia

fenomenologică (1938) • Doctrina substanţei (1988, postum) Romane• Ultima noapte de dragoste, întâia

noapte de război (1930) • Patul lui Procust (1933) • Un om între oameni (1953 - 1957,

rămas neterminat) Nuvele• Turnul de fildeş (1950)

Poezie• Versuri. Ideea. Ciclul morţii (1923) • Transcedentalia (1931)

Dramaturgie• Jocul ielelor • Act veneţian • Sufletele tari • Danton • Mitică Popescu • Mioara• Caragiale în vremea lui • Scrise şi publicate între 1916 - 1957.Însemnări• Rapid Constantinopol - Bioram (1933) • Note zilnice (1975)

Aprecieri criticeNicolae ManolescuÎntreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului.

GENEZĂ şi APARIŢIEGENEZĂ şi APARIŢIE AutorulAutorul mărturiseşte că: mărturiseşte că:““A fost o A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”...pentru multă vreme”... Romanul, editat de Al. Rosetti la “Romanul, editat de Al. Rosetti la “Cultura NaţionalăCultura Naţională” în 2 volume, apare ” în 2 volume, apare

la începutul lui la începutul lui noiembrie 1930noiembrie 1930 Geneza romanului trebuie căutată în Geneza romanului trebuie căutată în preocuparea autorului pentru războipreocuparea autorului pentru război;;

Drama primului război mondial—Drama primului război mondial—>>sublocotenentul Camil Petrescu—sublocotenentul Camil Petrescu—>>rănit în rănit în timpul luptelor de la Târgovişte—timpul luptelor de la Târgovişte—>>revine în rândul combatanţilor—revine în rândul combatanţilor—>>participă participă în luptele de la Oituz-iulie 1917—în luptele de la Oituz-iulie 1917—>>rănit pentru a treia oară şi căzut prizonier—rănit pentru a treia oară şi căzut prizonier—>>experienţa lagărului din Ungaria şi Boemiaexperienţa lagărului din Ungaria şi Boemia --- ---——>> experienţa războiuluiexperienţa războiului

Calităţile de Calităţile de dramaturgdramaturg transportate cu abilitate în scena romanului transportate cu abilitate în scena romanuluiŞ. CioculescuŞ. Cioculescu: aceeaşi temă a : aceeaşi temă a femeii care se dăruieşte total

soţului ei, cu o iubire integrală, pentru a-l înşela tot atât de integral, şi a geloziei mistuitoare fusese dezbătută şi în piesa de teatru fusese dezbătută şi în piesa de teatru MioaraMioara

TEMĂTEMĂ Tema Tema iubiriiiubirii: cu accent pe radiografia unui : cu accent pe radiografia unui

sentiment – geloziasentiment – gelozia Tema Tema războiuluirăzboiului: cu accent pe experienţa : cu accent pe experienţa

contactului nemijlocit cu contactului nemijlocit cu moarteamoartea

Tema vieţii Tema morţii

COMPOZIŢIECOMPOZIŢIE

Conceput sub forma unei confesiuni, romanul e Conceput sub forma unei confesiuni, romanul e compus din 2 compus din 2 CĂRŢICĂRŢI cu titluri semnificative cu titluri semnificative Ultima noapte de dragosteUltima noapte de dragoste

Întâia noapte de războiÎntâia noapte de război

Scris în întregime la Scris în întregime la persoana I persoana I CONFESIUNECONFESIUNE

Eroul se zbuciumă întreEroul se zbuciumă între

Ştefan Gheorghidiu

Certitudine Îndoială Ameninţarea morţii Solidaritate

PLAN EROTIC EXPERIENŢA RĂZBOIULUI

STRUCTURASTRUCTURA

Două planuri:Două planuri:interiorinterior, , subiectivsubiectiv – accent pe – accent pe

trăiri, trăiri, sentimentesentimente

exteriorexterior, , obiectivobiectiv – accent pe – accent pe oameni, mediu, oameni, mediu,

faptefapte

Ştefan Gheorghidiu trăieşte astfel Ştefan Gheorghidiu trăieşte astfel două realităţidouă realităţi

1.1. Realitatea Realitatea timpului psihologictimpului psihologic – – trăiriile interioare trecute şi trăiriile interioare trecute şi reamintitereamintite

2.2. Realitatea Realitatea timpului cronologictimpului cronologic – – imaginea frontuluiimaginea frontului

În romanÎn roman

• Discuţia de la popota ofiţerilor

• joi, 12 august 1916

• Povestea iubirii dintre Ştefan şi Ela

• doi ani şi jumătate înainte de 26 oct. 1914 –august 1926

• întâmplările de pe front

• Duminică, 15 august 1916 – noiembrie 1916 (sau mai târziu)

Capitolul 1 Capitolele 2 - 6 Capitolele 6-13

NECONCORDANŢĂNECONCORDANŢĂ între timpul faptelor între timpul faptelor povestite şi aşezarea lor în scriere ---- povestite şi aşezarea lor în scriere ---- întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front – întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front – scrisorilescrisorileDILATAREDILATARE a timpului real a timpului real

Definirea unor concepteDefinirea unor concepte Monologul interiorMonologul interior – este – este

un procedeu prin care un procedeu prin care personajul se dezvăluie, personajul se dezvăluie, analizându-şi trăirile şi analizându-şi trăirile şi raţionamentele.raţionamentele.

Definirea unor concepteDefinirea unor concepte

IntrospecţieIntrospecţie – observarea – observarea propriilor trăiri.propriilor trăiri.

Definirea unor concepteDefinirea unor concepte Memoria involuntarăMemoria involuntară – –

amintirile care nu apar amintirile care nu apar intenţionat, fiind produse de intenţionat, fiind produse de anumite gesturi, culori, melodii anumite gesturi, culori, melodii etc.etc.

La Camil Petrescu--La Camil Petrescu--tehnicătehnică narativănarativă—preluată de la scriitorul francez —preluată de la scriitorul francez MARCEL PROUSTMARCEL PROUST

Cartea întâi

Descriere monografică a unei iubiri, cu toate fazele ei:

»De înfiripare»De împlinire»De acord al afectului cu

spiritul»De declin

CONCEPŢIA DESPRE IUBIRE a lui ŞTEFAN GHEORGHIDIUO femeie îsi da sufletul ei, pe urma si-l reia intact. Şi de ce nu? Are drept s-o ia înapoi exact cât a dat...O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti cu greu, la început, sa-ti placa femeia fara care mai târziu nu mai poti trai. Iubesti întâi din mila, din îndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, îti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa înseli atâta încredere. Pe urma te obisnuiesti cu surâsul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat îti trebuieste prezenta ei zilnica. Înabusi în tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci în functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surâsul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urma.

Romanul iubiriiRomanul iubirii

Marcată de incertitudinea asupra fidelităţiiMarcată de incertitudinea asupra fidelităţii EVOCAREEVOCARE – povestea de iubire este – povestea de iubire este

REMEMORATĂREMEMORATĂ pentru a fi pentru a fi ANALIZATĂANALIZATĂ

Romanul iubiriiRomanul iubirii

Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare de Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare de incertitudine:incertitudine:

Eram însurat de doi ani cu o colegă de Eram însurat de doi ani cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă la Universitate şi bănuiam că mă înşeală...înşeală...

Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un nour întrebarea...dar dacă nu e nour întrebarea...dar dacă nu e adevărat că mă înşeală? Dacă din nou adevărat că mă înşeală? Dacă din nou am acceptat o serie greşită de am acceptat o serie greşită de asociaţii?...asociaţii?...