009. Declinarea a IV-A

2
1 Declinarea a IV-a În cadrul acestei declinări întâlnim substantive de toate genurile –  preponderente fiind substantivele de genul masculin   care au la G. sg. terminaţia – us. Cele masculine şi cele feminine se termină la N.sg. în – us, iar cele neutre se termină în – u.  Nu există adjective. Exemple: exercitus, -us m. = armată; versus, -us m. = brazdă, linie, rând, vers; manus, -us  f . = mână; cornu, -us n. = corn. Terminaţiile sunt următoarele:  M şi F N sg. pl. sg. pl.  N.V. vers- us vers- us  N.V.Ac. corn-u corn-ua G. vers- us vers-uum G. corn- us corn-uum D. vers- ui vers-ibus D. corn- ū <ui corn-ibus Ac. vers- um vers-us Abl. corn-ū corn-ibus Abl. vers- u vers-ibus Diferenţe la neutre: N.V.Ac. sg.   u; pl.  ua; D.sg.    u. N.b. Genul : substantivele de declinarea a IV-a care au la N.sg. terminaţia – us sunt, preponderent, de genul masculin, indiferent de înţeles. Totuşi, sunt de genul feminin următoarele: acus, -us  f . = ac; anus, -us  f . = bătr ână; domus, -us  f . = casă; idus, -us f . = idele; manus, -us f . = mână; nurus, -us f . = noră; penus, -us f . = provizie; porticus, -us  f . = portic; tribus, -us f . = trib; socrus, -us f . = soacră. Tot de genul feminin sunt numele de arbori: ficus, -us  f . = smochin; pinus, -us f . = pin; quercus, -us f . = stejar. Substantivele care au la N. sg. terminaţia – u sunt de genul neutru: cornu, -us n. = corn; gelu, -us n. = ger; genu, - us n. = genunchi; veru, -us n. = frigare, ţeapă, suliţă mică. Observaţii : 1. La unii scriitori, putem întâlni substantive de genul masculin terminate la G.sg. în   i, în loc de   us, sub influenţa declinării a II -a: senati în loc de senatus (senat), tumulti în loc de tumult us (zgomot, larmă, tumult, agitaţie). 2. În poezie, putem întâlni substantive de genu l masculin şi feminin  terminate la D.sg. în   u, în loc de   ui, folosind această terminaţie contrasă precum substantivele de genul neutru : metu în loc de metui (metus, -us m. = frică); nur u în loc de nur ui, la Tacitus (nurus, -us  f . = noră); equitatu în loc de equitatui (equitatus, -us m. = cavalerie); manu în loc de manui (manus, -us f . = mână). 3. La D. şi Abl. plural desinenţa – bus ar fi trebuit să se adauge direct vocalei finale a temei, care este – u, rezultând terminaţia – ubus. Această terminaţie a fost întrebuinţată la început, însă, sub influenţa declinării a III -a, a fost înlocuită cu terminaţia – ibus. În perioada republicană a Romei antice încă se folosea terminaţia – ubus alături de – ibus. În perioada imperială, terminaţia – ibus se generalizează. Cu toate acestea, unele substantive au păstrat mereu la D şi Abl. pl. terminaţia – ubus: acubus şi nu acibus în cazul substantivului acus, -us  f . = ac; arcubus şi nu arcibus în cazul subst. arcus, -us m. = arc; lacubus şi nu lacibus în cazul subst. lacus, -us m. = lac; quercubus şi nu quercibus în cazul subst. quercus, -us  f . = stejar; specubus şi nu specibus în cazul subst. specus, -us m. = peşteră; pecubus şi nu pecibus în cazul subst. pecu n. = turmă, cireadă (indeclinabil la sg. şi  N.pl. pecua), artubus şi nu artibus în cazul subst. artus, -us m. = încheietură; partubus şi nu partibus în cazul subst.  partus, -us m. = naştere; tribubus şi nu tribibus în cazul subst. tribus, -us  f . = trib. Vom întâlni ambele terminaţii de D şi Abl  pl. –ubus şi – ibus la substantivele portus, -us m. = port şi veru, -us n. = frigare. Terminaţia – ubus  pare să se fi păstrat la anumite subs tantive de declinarea a IV-a şi pentru a se e vita confuziile cu formele de D. şi Abl. pl. ale unor substantive de declinarea a III-a precum: arx, arcis f . = cetăţuie, fortăreaţă, care are la D. şi Abl. pl. forma ar cibus; ars, artis f . = artă, ştiinţă, pricepere, care are la D. şi Abl. pl. forma artibus; pars, partis  f . = parte, are la D. şi Abl. pl. forma partibus. 4. La G. pl. putem întâlni, uneori, forma în   um, în loc de   uum: curr um în loc de curr uum (currus, -us m. = car, car de război, car triumfal); manum în loc de manuum (manus, -us f . = mână); passum în loc de passuum (passus, -us m. = pas). 5. Substantivele de genul neutru sunt rare şi se înt âlnesc, uneori, în paralel cu forme de genul masculin ale declinării  a IV- a sau în paralel cu forme de genul neutru de declinarea a II-a. Astfel întâlnim: cornu, -us n. = corn, dar şi cornus, -us m. (substantiv de genul masculin, declinarea a IV-a) sau cornum, -i n. (substantiv de genul neutru, declinarea a II-a); gelu, -us n. = ger, dar şi gelus, -us m. (decl. a IV-a) sau gelum, -i n. (decl. a II-a); tonitru, -us n. = tunet, dar şi tonitrus, -us m. (decl. a IV-a) sau tonitrum, -i n. (decl. a II-a); veru, -us n. = frigare, dar şi verum, -i n. (decl. a II-a). 6. Substantivul domus, -us f. = casă are şi forme de de clinarea a II-a: Abl. sg. domo (rar domu), G. pl. domorum, utilizat în tandem cu forma domuum, Ac. pl. domos (rar domus). Acest substantiv are şi o formă de locativ: domi (acasă, răspunzând la întrebarea unde se întâmplă? sau unde se petrece ceva ?). Anumite forme de declinarea a II-a mai au substantivele ficus, -us f. = smochin (G. sg.  fici şi D. sg.  fico, precum şi G. pl. ficorum sau D şi Abl. pl. ficis), pinus, -us f. = pin (G. sg. pini)

Transcript of 009. Declinarea a IV-A

Page 1: 009. Declinarea a IV-A

7/25/2019 009. Declinarea a IV-A

http://slidepdf.com/reader/full/009-declinarea-a-iv-a 1/2

1

Declinarea a IV-a

În cadrul acestei declinări întâlnim substantive de toate genurile –   preponderente fiind substantivele de genulmasculin –  care au la G. sg. terminaţia – us. Cele masculine şi cele feminine se termină la N.sg. în – us, iar cele neutre setermină în – u. Nu există adjective. Exemple: exercitus, -us m. = armată; versus, -us m. = brazdă, linie, rând, vers; manus

-us  f . = mână; cornu, -us n. = corn. Terminaţiile sunt următoarele: M şi F  N

sg. pl. sg. pl. N.V. vers- us vers- us  N.V.Ac. corn-u corn-ua G. vers- us vers-uum G. corn-us corn-uum D. vers- ui vers-ibus D. corn-ū  <ui  corn-ibus Ac. vers- um vers-us Abl. corn-ū  corn-ibus Abl. vers- u vers-ibus Diferenţe la neutre: N.V.Ac. sg. – u; pl. – ua; D.sg.  – u.

N.b. Genul: substantivele de declinarea a IV-a care au la N.sg. terminaţia – us sunt, preponderent, de genul masculinindiferent de înţeles. Totuşi, sunt de genul feminin următoarele: acus, -us f . = ac; anus, -us  f . = bătr ână; domus, -us  f . =casă; idus, -us f . = idele; manus, -us f . = mână; nurus, -us f . = noră; penus, -us f . = provizie; porticus, -us f . = portic; tribus-us f . = trib; socrus, -us f . = soacră. Tot de genul feminin sunt numele de arbori: ficus, -us f . = smochin; pinus, -us f . = pinquercus, -us f . = stejar.

Substantivele care au la N. sg. terminaţia – u sunt de genul neutru: cornu, -us n. = corn; gelu, -us n. = ger; genu, -us n. = genunchi; veru, -us n. = frigare, ţeapă, suliţă mică. Observaţii: 1. La unii scriitori, putem întâlni substantive de genul masculin terminate la G.sg. în  – i, în loc de  – us, subinfluenţa declinării a II-a: senati în loc de senatus (senat), tumulti în loc de tumultus (zgomot, larmă, tumult, agitaţie).2. În poezie, putem întâlni substantive de genul masculin şi feminin  terminate la D.sg. în  – u, în loc de  – ui, folosindaceastă terminaţie contrasă precum substantivele de genul neutru: metu în loc de metui (metus, -us m. = frică); nur u în locde nur ui, la Tacitus (nurus, -us f . = noră); equitatu în loc de equitatui (equitatus, -us m. = cavalerie); manu în loc de manu

(manus, -us f . = mână). 3. La D. şi Abl. plural desinenţa – bus  ar fi trebuit să se adauge direct vocalei finale a temei, care este – u, rezultândterminaţia – ubus. Această terminaţie a fost întrebuinţată la început, însă, sub influenţa declinării a III-a, a fost înlocuită cuterminaţia – ibus. În perioada republicană a Romei antice încă se folosea terminaţia – ubus alături de – ibus. În perioadaimperială, terminaţia – ibus se generalizează. 

Cu toate acestea, unele substantive au păstrat mereu la D şi Abl. pl. terminaţia – ubus: acubus  şi nu acibus în

cazul substantivului acus, -us  f . = ac; arcubus şi nu arcibus în cazul subst. arcus, -us m. = arc; lacubus şi nu lacibus încazul subst. lacus, -us m. = lac; quercubus şi nu quercibus în cazul subst. quercus, -us f . = stejar; specubus şi nu specibusîn cazul subst. specus, -us m. = peşteră; pecubus şi nu pecibus în cazul subst. pecu n. = turmă, cireadă (indeclinabil la sgşi  N.pl. pecua), artubus şi nu artibus în cazul subst. artus, -us m. = încheietură; partubus şi nu partibus în cazul subst partus, -us m. = naştere; tribubus şi nu tribibus în cazul subst. tribus, -us f . = trib.

Vom întâlni ambele terminaţii de D şi Abl pl. –ubus şi – ibus la substantivele portus, -us m. = port şi veru, -us n. =frigare.

Terminaţia – ubus  pare să se fi păstrat la anumite substantive de declinarea a IV-a şi pentru a se evita confuziile cuformele de D. şi Abl. pl. ale unor substantive de declinarea a III-a precum: arx, arcis f . = cetăţuie, fortăreaţă, care are la Dşi Abl. pl. forma arcibus; ars, artis f . = artă, ştiinţă, pricepere, care are la D. şi Abl. pl. forma artibus; pars, partis  f . = parteare la D. şi Abl. pl. forma partibus. 4. La G. pl. putem întâlni, uneori, forma în  – um, în loc de – uum: curr um în loc de curr uum (currus, -us m. = car, car de

război, car triumfal); manum în loc de manuum (manus, -us f . = mână); passum în loc de passuum (passus, -us m. = pas).5. Substantivele de genul neutru sunt rare şi se întâlnesc, uneori, în paralel cu forme de genul masculin ale declinării a IVa sau în paralel cu forme de genul neutru de declinarea a II-a. Astfel întâlnim: cornu, -us n. = corn, dar şi cornus, -us m(substantiv de genul masculin, declinarea a IV-a) sau cornum, -i n. (substantiv de genul neutru, declinarea a II-a); gelu, -usn. = ger, dar şi gelus, -us m. (decl. a IV-a) sau gelum, -i n. (decl. a II-a); tonitru, -us n. = tunet, dar şi tonitrus, -us m. (decla IV-a) sau tonitrum, -i n. (decl. a II-a); veru, -us n. = frigare, dar şi verum, -i n. (decl. a II-a).6. Substantivul domus, -us f. = casă are şi forme de declinarea a II-a: Abl. sg. domo (rar domu), G. pl. domorum, utilizaîn tandem cu forma domuum, Ac. pl. domos  (rar domus). Acest substantiv are şi o formă de locativ: domi  (acasărăspunzând la întrebarea unde se întâmplă? sau unde se petrece ceva?).

Anumite forme de declinarea a II-a mai au substantivele ficus, -us f. = smochin (G. sg.  fici şi D. sg. fico, precumşi G. pl. ficorum sau D şi Abl. pl. ficis), pinus, -us f. = pin (G. sg. pini)

Page 2: 009. Declinarea a IV-A

7/25/2019 009. Declinarea a IV-A

http://slidepdf.com/reader/full/009-declinarea-a-iv-a 2/2

2

7. Pe de altă parte, unele substantive de declinarea a II-a au şi forme de declinarea a IV-a la unele cazuri: cupressus, -i f. =chiparos, care are la G. sg. şi forma cupressus, alături de forma cupressi; laurus, -i f. = laur, victorie, care are la G. sg. şiforma laur us, alături de laur i, precum şi la Abl. sg. laur o, alături de laur u, iar pentru N. şi V. pl. laur i, alături de laur us pentru Ac. pl. laur os, alături de laur us, pentru D. şi Abl. pl. laur is, alături de laur ibus.8. Substantivul natu m. = vârstă are numai formă de Abl. sg. Se întâlneşte în expresiile următoare: Cic . maior natu = mamare după naştere sau mai în vârstă; minor natu = mai mic după naştere sau mai tânăr; maximus natu = cel mai mare dupănaştere sau cel mai vârstnic.  Maior   şi minor   se întrebuinţează când se exprimă comparaţia între două persoane subraportul vârstei, iar maximus atunci când e vorba de mai mult de două persoane. 9. De asemenea, substantivele iussus m. = poruncă, ordin, iniussus m. cu val. adv. = fără ordin, ductus m. = conducerecârmuire şi rogatus m. = rugăminte se întrebuinţează numai la Abl. sg.: iussu consulis = din ordinul consulului; iniussu

consulis = fără ordinul comandantului; ductu alicuius = sub conducerea cuiva; Cic . eius rogatu = la rugămintea lui. 10. Substantivele despicatus, -us m. = dispr eţ şi derisus, -us m. = luare în râs, derâdere, bătaie de joc sunt întrebuinţatenumai la D. sg., având funcţia de complement circumstanţial de scop: alicui despicatui  esse sau alicui derisui  esse = a fobiect de batjocură pentru cineva, a fi batjocura cuiva; aliquem despicatui  habere sau aliquem derisui habere = a dispreţu pe cineva (aliquis, aliqua, aliquid pron. neh. = cineva, ceva; G.sg. alicuius, D. sg. alicui).

Exerciţii decl. a IV-a:1. Traduceţi propoziţiile:1.Caput sensuum nostrorum sedes est. 2. Apollo arcum et sagittas habet. 3. In domibus hominum pauperum pauca suntvasa. 4. Reditus multarum avium agricolis signum veris est. 5. Cornua cervorum alta et ramosa sunt. 6. Brevis est cursusvitae nostrae. 7. Oculi sunt instrumenta visus. 8. Scytae arcubus et sagittis pugnabant. 9. Dolor artuum acutus est. 10.Pisces in pluribus lacubus abundant. 11. Cornua tauri perniciosa sunt. 12. In lacubus Helvetiae est magna copia piscium.13. Vercingetorix victus in castra Romanorum supplex venit et sua arma ante Caesaris genua proiecit. 14. Strepitum ettonitrus feminae et pueri timent. 15. Romani hostium exercitus vicerunt. 16. Pueri porticus ambulabant et columnasstatuasque spectabant. 17. Magistratus saepe cum exercitibus contra hostes pugnabant. 18. Senatus Populusque Romanussuprema lex sunt. 19. Exercitus servorum oppida cepit et ducis castra oppugnaverat.2. Traduceţi în limba latină:1. Cântecul păsărilor este plăcut. 2. Mâinile oamenilor sunt folositoare. 3. Mulţi bătr âni erau în senatul roman. 4. Caseleoraşului Cartagina erau înalte. 5. Multe corăbii erau în portul nostru.   6. Comandanţii armatei noastre sunt curajoşi. 7Victoria a fost adesea uşoară pentru armata noastră. 8. Magistraţii statului roman erau drepţi şi experimentaţi. 9.Magistraţii sunt slujitori ai legilor. 10. Stejarul place lui Jupiter, mirtul Venerei. Exerciţii declinarea I: Traduceţi propoziţiile următoare: 1.Timidae columbae aquilam fugiunt. 2. Violae ornant terram. 3. Incolae Italiae agriculturam amabant. 4. Audacianautarum fuit causa victoriae. 5. Silvae magnam copiam plantarum habent. 6. Insula est patria nautarum. 7. Scytae sagittis pugnant. 8. Statuae dearum vias Romae ornabant. 9. Puellae rosas et violas amant. 10. Pugnae deabus gratae erant. 11Divitiae saepe causa molestiarum sunt.Exerciţii declinarea a II-a:

Traduceţi propoziţiile: 1.In Italia vidi villas oppulentas et hortos pulchros. 2. Legati erant nuntii victoriae. 3. Deorum clementiam et sapientiamGraeci et barbari laudant. 4. Populus Romanus multis victoriis clarus fuit. 5. Tuus hortus rivo finitimus est. 6. Agricola estlaboriosus. 7. Ursi sunt villosi et saevi. 8. Agni sunt timidi. 9. Verum amicum habes. 10. Altae platani umbram gratamdant.Exerciţii declinarea a III-a:Traduceţi propoziţiile: 1.Boni cives patriam amant. 2. Finis vitae nostrae non est notus. 3. Rhodanus amnis est rapidus. 4. Feminae Germanorumcrines flavos habebant. 5. Carmina pulchra hominibus grata sunt. 6. Pili animalium diversos colores habent. 7. Nautaemulta maria et multas terras vident. 8. Labore magnas urbes aedificamus. 9. Concordia hominibus gaudium praebet. 10.Homines naturae leges aperiunt. 11. Omnes terrae et omnia maria Romanis patebant. 12. Cervus incautus in retia decidit13. Periculum commune saepe causa amicitiae est. 14. Venti furentes sollertium nautarum audaciam probabant. 15. ApudGallos deus Mercurius est dux viarum atque itinerum. 16. Nigrarum vulpium pelles sunt pretiosae. 17. Calcaria Antiochiaurea fuerunt. 18. Urbibus Asiae ingentes opes fuerunt. 19. Amicitia hominum malorum fallax est. 20. Oliva erat gratasapienti propter utiles baccas.