001-Prima paginaConf. univ. dr. ing. Tobolcea Viorel (DRAFT 14.05.2009) PLANUL INTEGRAT DE...

Evaluator de mediuS.C.PRO TOBY S.R.L.

DIRECTORConf. univ. dr. ing. Tobolcea Viorel

(DRAFT 14.05.2009)

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI

2009-2015

I

PARTE INTRODUCTIVĂ

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea

Strategică de Mediu a PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL

DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015.

Lucrarea a fost întocmită de SC PRO TOBY SRL, societate acreditată de

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de impact

asupra mediului (Certificat EIM-03-473/ 10.12.2007).

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut

ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 "privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe".

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI

este promovat de către Consiliul Local al municipiului Iaşi în calitate de titular

al planului şi contribuie la implementarea dezvoltării, a distorsiunilor şi nevoilor

variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale adiacente, în scopul

structurării unui pol de dezvoltare într-o reţea coerentă la scară teritorială.

Municipiul Iaşi, CJ Iaşi şi 13 unităţi administrative locale sunt parteneri în

cadrul Asociaţiei Zona Metropolitană Iaşi.

Zona Metropolitană Iaşi este prima Asociaţie de Dezvoltare

Intercomunitară din ţară şi are drept parteneri : Municipiul laşi, Consiliul

Judeţean Iaşi şi 13 comune: Comuna Aroneanu, Comuna Bârnova, Ciurea,

Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni,

Valea Lupului şi Comuna Victoria.

Prin Hotarâre de Consiliu Metropolitan, în data de 03.09.2008 au obţinut

statutul de observator încă cinci comune (Prisăcani, Comarna, Movileni, Ţuţora,


2009-2015

II

Golăeşti) în vederea trecerii Zonei Metropolitane Iaşi într-o noua faza de

extindere.

Agenţia este activă şi are în responsabilitate implementarea proiectelor

promovate de Consiliul Metropolitan.

Obiectivele de cooperare la nivel metropolitan pot fi teritoriale,

economice, sociale, culturale şi de mediu şi fac parte din planul de dezvoltare a

zonei metropolitane.

Entităţile administrative din zona metropolitană cooperează în scopul:

Ø Înlăturării disparităţilor dintre localităţi;

Ø Dezvoltarea şi consolidarea identităţii şi a valorilor comunităţilor locale;

Ø Îmbunătăţirea calităţii vietii;

Ø Creşterii competitivităţii economice a localităţilor din zona metropolitană

faţă de regiunile învecinate;

Ø Creşterea accesului la resurse;

Polul de Creştere Iaşi este o comunitate metropolitană dezvoltată

policentric, bazată pe solidaritate teritorială, coeziune şi servicii performante,

un pol regional al cunoaşterii şi competitivităţii, un spaţiu al identităţii la nivel

naţional şi o importanţă articulaţie între Est şi Vest, la scară europeană.

Scopul evaluării strategice de mediu (SEA) este acela de a contribui

la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea

P.I.D.P.C. IAŞI. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării

dezvoltării durabile în cadrul acestui plan.

Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei

SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr.

1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune

prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.


2009-2015

III

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea

următoarelor etape:

a. etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de

mediu;

b. etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a

Raportului de mediu;

c. etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu.

Aceste etape prevăd parcurgerea mai multor paşi printre care se numără

şi consultarea publicului şi a autorităţilor interesate de efectele implementării

planurilor/programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a

rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării

asupra deciziei luate.

ETAPA DE ÎNCADRARE

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Consiliul

Local al Municipiului Iaşi, în calitate de titular al PLANULUI INTEGRAT DE

DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015, a notificat

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău şi a informat publicul prin

anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a

planului.

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu

notificarea, s-a pus la dispoziţia ARPM Bacău şi a publicului, spre consultare,

prima versiune a planului şi s-a solicitat declanşarea etapei de încadrare pentru

a se decide dacă planul se supune procedurii evaluării strategice de mediu.

(Adresa nr. 13026 din 13.02.2009).

În conformitate cu prevederile H.G. 1076/2004 privind stabilirea

pocedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, PLANUL

INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI se încadrează

la art. 5 alin. (2) (Adresa nr. 569/18.02.2009).


2009-2015

IV

Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a

raportului de mediu

În intervalul a avut loc definitivarea proiectului

PLANULUI INTEGRAT DE DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI

2009-2015 şi elaborarea Raportului de mediu. Elaborarea acestor documente

s-a făcut în cadrul grupurilor de lucru.

Elaborarea Raportului de mediu a presupus parcurgerea următoarelor

etape:

Ø Analiza stării mediului în Zona Metropolitană Iaşi, luând în considerare

datele şi informaţiile existente;

Ø Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului;

Ø Identificarea aspectelor de mediu şi problemelor de mediu ce sunt

relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct prin

intermediul PIDPCI;

Ø Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost

formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se

adreseze;

Ø Au fost evaluate potenţialele efectele asupra mediului generate de

implementarea PIDPCI;

Ø Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare

cumulativă care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor

evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile implementării PIDPCI;

Ø S-a realizat o listă de măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa cât de

complet posibil orice efect advers aspra mediului al implementării PIPCI;

Ø După parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului

de mediu.


2009-2015

Pagina 1 din 201

CAPITOLUL I

SCURTĂ PREZENTARE A

PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU

POLUL DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015

1.1 CONTEXTUL ACTUAL

În contextul presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului

social-economic, de planificare şi implementare a dezvoltării, precum şi a

distorsiunilor şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale

adiacente Municipiului Iaşi, Consiliul Judeţean şi Primaria Municipiului Iaşi au

decis în toamna anului 2002 să răspundă provocării şi să abordeze construirea

unui parteneriat între unităţile administrativ-teritoriale în zona de dezvoltare

Iaşi.

Oportunitatea pe care s-a bazat această abordare a fost programul

GRASP, Governance Reform and Sustainable Partnerships, finanţat de către

Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) şi

implementat de către Development Alternatives Inc. (DAI) şi Academy for

Educational Development (AED) în perioada mai 2003 noiembrie 2004.

O echipă alcătuită din peste 100 de factori de decizie şi specialişti din

administraţia publică locală şi centrală, serviciile publice, sectorul de afaceri,

sectorul academic, organizaţii neguvernamentale, din specialişti şi consultanţi

ai Programului GRASP, pornind de la necesitatea armonizării proceselor de

dezvoltare şi a consolidării avantajelor competitive a aglomerării urbane Iaşi, a

făcut posibilă prin instrumentarea unui angrenaj complex de parteneriate


2009-2015

Pagina 2 din 201

iniţierea unui pol de dezvoltare regională în nord-estul României, la graniţa

Uniunii Europene – Zona Metropolitană Iaşi.

Astfel, în 8 Aprilie, 2004 Consiliul Judeţean Iaşi, Municipiul Iaşi şi 13

comune înconjuratoare au semnat, pe baza obiectivelor comune identificate în

dezvoltare şi în scopul construirii parteneriatelor adecvate pentru atingerea

acestor scopuri, actul de constituire al Zonei Metropolitane Iaşi şi au alcătuit

Consiliul Metropolitan Iaşi.

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI

UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE PARTENERE


2009-2015

Pagina 3 din 201

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI

CULOARE.ZONE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE

Proiectul de structurare a Zonei Metropolitane Iaşi a fost cel mai complex

proiect abordat în cadrul Programului GRASP şi pe teritoriul Romaniei în

domeniul parteneriatului metropolitan. A presupus eforturi integrate

interdisciplinare, interinstituţionale şi intersectoriale, a solicitat contribuţii din

partea factorilor de decizie, a specialiştilor, a consultanţilor români, activând la

nivel local şi central.

Nivelul factorilor de decizie:

- legislativ: Consiliul Metropolitan Iaşi este alcătuit din: Primarul Municipiului

Iaşi, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi şi cei 13 primari ai comunelor

metropolitane.

- executiv: Activităţile din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Metropoltană Iaşi au

fost desfaşurate o lungă perioadă de timp de către două persoane. În prezent


2009-2015

Pagina 4 din 201

numărul personalului care activează în cadrul asociaţiei a crescut la şase

persoane prin angajarea a înca patru experţi.

Nivelul tehnic: specialiştii autorităţilor locale în planificare strategică,

spaţială şi financiară, comunităţile locale, prin consultare în procesul de luare a

deciziilor Partenerii strategici: Servicii Publice, Sectorul privat, Universităţi,

ONG-uri.

Obiective comune de cooperare ale partenerilor metropolitani :

Ø Abordarea dezvoltării la nivel metropolitan urmăreşte preluarea şi

rezolvarea presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului

economic, de planificare şi implementare a dezvoltării, a distorsiunilor

şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale

adiacente, în scopul structurării unui pol de dezvoltare într-o reţea

coerentă la scară teritorială.

Obiectivele de cooperare la nivel metropolitan pot fi teritoriale,

economice, sociale, culturale şi de mediu şi fac parte din planul de dezvoltare a


Entităţile administrative din zona metropolitană cooperează în scopul:

-Inlăturării disparităţilor dintre localităţi;

-Dezvoltarea şi consolidarea identităţii şi a valorilor comunitaţilor locale;

-Îmbunătăţirea calităţii vieţii;

-Creşterii competitivităţii economice a localităţilor din zona metropolitană faţă

de regiunile învecinate;

-Creşterea accesului la resurse;

Dezvoltarea metropolitană nu atrage schimbarea structurii administrativ

teritoriale, în raporturile dintre parteneri contând problemele şi interesele la

scara locală şi metropolitană, în contextele regional, naţional şi internaţional.

Prin Hotarâre de Consiliu Metropolitan, în data de 03.09.2008 au obţinut

statutul de observator încă cinci comune (Prisăcani, Comarna, Movileni, Ţuţora,

Golăeşti) în vederea trecerii ZMI într-o noua fază de extindere.


2009-2015

Pagina 5 din 201

Analiza sectorului antreprenorial din Zona Metropolitană Iaşi sugerează

faptul că Polul de Creştere Iaşi reprezintă forţa motrice a dezvoltării economice

a întregului judeţ oferind câteva concluzii importante privind dezvoltarea

competitivă:

Ø ponderea mare a ZMI în activitatea economică a Judeţului Iaşi

Ø dezvoltarea şi consolidarea mediului antreprenorial, atât în ceea ce priveşte

numărul de firme, cât şi a cifrei de afaceri;

Ø restructurarea sectoarelor economice, cu accent pe cel terţiar, bazat pe

redistribuirea forţei de munca şi câştiguri de productivitate

Ø creşterea spectaculoasă a sectoarelor intensiv tehnologice (High-Tech).

1.2. STRUCTURA PIDPCI

PIDPCI a fost structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al

informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ, relevantă din punct de

vedere geografic, şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare.

Procesul de planificare este structurat în cinci părţi principale după cum

urmează:

Partea 1 – Auditul sau evaluarea situaţiei existente a PC din punct de

vedere socio – economic, al mediului şi nivelului de echipare tehnică şi socială

Partea a 2-a – Strategia de dezvoltare a PC ce cuprinde elemente de

viziune, obiective strategice, politici şi programe şi priorităţi

Partea a 3-a – Profilul spaţial şi arii de intervenţie în PC

Partea a 4-a – Planul de acţiune (PA)

Partea a 5-a – Managemenul implementării planului integrat.


2009-2015

Pagina 6 din 201

1.3. OBIECTIVELE PIDPCI

Obiectivul general nr.1 - Creşterea productivităţii agenţilor

economici din cadrul polului de creştere pentru reducerea decalajelor

faţă de productivitatea medie la nivel naţional.

Obiective specifice:

1.1 Dezvoltarea şi modernizarea sectorului productiv şi a

suportului logistic aferent: constă în sprijinirea modernizării şi inovării

întreprinderilor existente şi crearea unor noi, în special IMM-uri în sectoarele

productive şi al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea şi calificarea

echipamentelor de producţie, lărgirea bazei de producţie, inovarea proceselor

de producţie şi a echipamentelor şi sprijinirea adoptării standardelor

internaţionale conduc la creşterea gamei de produse. De asemenea, creşterea

ofertei de consultanţă specializată şi sprijinul internaţionalizării contribuie la

procesul de creştere a cotei de piaţă.

Sprijinirea sectorului productiv prin crearea unor centre logistice cu

impact metropolitan.

1.2 Valorificarea potenţialului Tehnologiei Informaţiei şi

Comunicaţiilor (TIC) şi aplicarea acestuia în sectorul public

(administraţie) şi cel privat (cetăţeni, întreprinderi) : constă în

exploatarea resurselor umane calificate şi de know how şi îmbunătăţirea

infrastructurii.

1.3 Creşterea capacităţii Cercetării şi Dezvoltării şi stimularea

cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI) şi

sectorul productiv: constă în finanţarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare,

care va genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi

dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii în domeniul de Cercetare Dezvoltare

Inovare (CDI), creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative şi

stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.

Analiza SWOT

Pagina 7 din 201

Puncte tari• Evoluţie pozitivă a ponderii sectorului privat în economie;• Procesul de restructurare şi privatizare a întreprinderilor

într-un stadiu avansat;• Forţa de muncă cu un nivel ridicat de instruire;• Evoluţie pozitivă a investiţiilor străine directe;• Evoluţie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale

economiei;• Evoluţia pozitivă din punct de vedere al ponderii cifrei de

afaceri realizate de IMM-urile din industrie şi servicii în totalcifra de afaceri IMM-uri;

• Resurse umane bine pregatite din activitatea de CDI;• Ritm susţinut de dezvoltare a sectorului TIC;• Liberalizarea sectorului energetic chiar înaintea altor ţări

europene (privatizat total în sectorul petrolier, în domeniuldistribuţiei energiei electrice şi al gazelor naturale);

• Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii;• Potenţial turistic semnificativ.

Puncte slabe• Decalaje tehnologice şi de competitivitate faţă de media

naţională şi UE;• Volum redus al investiţiilor pentru retehnologizare şi

modernizare;• Concentrarea producţiei în sectoare cu valoare adaugată

redusă;• Productivitate scazută a întreprinderilor;• Număr redus de întreprinderi certificate (ISO 9000, ISO

14000, EMAS);• Export bazat în special pe produse cu valoare adaugată

scazută sau medie;• Redusa dezvoltare a infrastructurii de afaceri;• Capitalizare redusă a IMM-urilor şi acces dificil la finanţare;• Promovarea insuficientă a imaginii de firmă şi dezvoltarea

încă redusă a aspectelor legate de branding;• Finanţare insuficientă a domeniului CD din fonduri publice şi

private;• Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere;• Orientarea întreprinderilor spre obţinerea competitivităţii

prin costuri scăzute, nu prin inovare;• Capacitate redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării şi

nivel scăzut al inovării în întreprinderi;• Nivel scăzut de cooperare între institutele de

cercetare/universităţi şi industrie;• Cheltuieli IT/PIB şi pe cap de locuitor cu valori reduse ;• Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii specifice Societăţii

Informaţionale (hardware, software, mijloace decomunicaţii);

• Rata de penetrare a Internetului şi dotarea cu PC-uriredusă;

• Decalajul semnificativ între mediul urban şi cel rural privindaccesul la infrastructura TIC;

• Insuficienta utilizare a serviciilor de tip e-commerce şi e-banking în mediul de afaceri;

Pagi

na 8

din

201•

Niv

el sc

ăzu

t de

dez

voltare

a s

ervi

ciilo

r public

e ele

ctro

nic

e;•

Capac

ităţi

ener

get

ice

cu

gra

d

de

uzu

ră

ridic

at

sau

care

utiliz

ează

teh

nolo

gii

învec

hite şi

polu

ante

;•

Info

rmare

si pro

mova

re t

urist

ică insu

fici

entă

;O

po

rtu

nităţi

• Calit

ate

a d

e nou s

tat

mem

bru

al U

niu

nii

Euro

pen

e;

• N

oi su

rse

de

inve

stitii,

incl

usi

v Fo

ndurile

Str

uct

ura

le;

• Piaţa

inte

rnă c

u u

n m

are

pote

nţial de

abso

rbţie;

• Part

icip

area

la

Pro

gra

mel

e eu

ropen

e de

cerc

etare

şi

la

imple

men

tare

a S

paţiulu

i Euro

pea

n d

e Cer

ceta

re;

• Creşt

erea

acc

esulu

i la

piaţa

glo

bală

prin

dez

voltare

a

pro

duse

lor

TIC

de

tip e

-com

mm

erce

.

Am

en

inţă

ri

• Cost

uri în

co

ntinuă cr

eşte

re la

m

ate

rii

prim

e şi

en

ergie

,

incl

usi

v la

cele

din

im

port

;

• Rec

esiu

nea

eco

nom

ică inte

rnaţională

;

• Exp

uner

ea la p

iaţa

glo

baliz

ată

;

• M

igra

ţia u

nor

sec

toare

indust

riale

cătr

e lo

caţii cu

cost

uri d

e

forţă d

e m

uncă

red

use

;

• Acc

entu

are

a

imagin

ii polu

lui

de

creş

tere

ca

o

econom

ie

axa

tă p

e se

ctoare

cu v

alo

are

adaugată

red

usă

;

• M

igra

ţia e

xter

nă a

per

sonalu

lui cu

niv

el de

inst

ruire

ridic

at;

• Ten

dinţa

de

creş

tere

a co

nsu

mulu

i de

ener

gie

pe

term

en

med

iu ş

i lu

ng;

Creşt

erea

poluării

dato

rată

pro

cese

lor

indust

riale

, în

spec

ial

cele

din

dom

eniu

l en

ergie

i.


2009-2015

Pagina 9 din 201

Obiectivul general nr. 2 – Conectivitate teritorială dezvoltată

(accesibilitate asigurată, mobilitate îmbunătăţită)

Conectivitatea şi accesibilitatea sunt două aspecte cruciale în asigurarea

coeziunii teritoriale. Structurile funcţionale se bazează pe accesibilitatea

reciprocă şi pe accesul general la scară locală, regională, inter-regională,

naţională, transfrontalieră şi europeană/internaţională; aceasta presupune

accesul la resurse naturale, servicii, forţă de muncă, pieţe aflate într-o

continuă dinamică.

Polul de creştere va urmări să îşi dezvolte, pe baza estimarii impactului

social şi economic, accesul la resursele interne şi potenţialul pe care îl deţine şi

să se poată afirma şi relaţiona la nivel regional conform scopurilor sale

strategice.

Competitivitatea va fi una din axele dezvoltării sistemelor integrate de

infrastructura de transport; relaţionarea integrată a polilor competitivi în

domenii cheie, relaţionarea zonelor urbane cu cele rurale competitive în

domenii agro-industriale, accesibilizarea structurată a zonelor turistice cu

patrimoniu natural şi construit valoros sunt în egală masură importante pentru

dezvoltarea Polului de Creştere.


2.1 Modernizarea infrastructurii de transport

Conectarea reţelei de transport locale/judeţene la reţeaua de transport

naţională va conduce la îmbunătăţirea accesibilităţii, având ca rezultat accesul

mai rapid la reţeaua de drumuri naţionale şi creşterea volumului de marfuri şi

numărului de persoane ce tranzitează Polul de Creştere.

Principalul beneficiu adus transportului rutier îl reprezintă sporirea vitezei

şi capacităţilor de deplasare pe reţeaua de transport rutier.


2009-2015

Pagina 10 din 201

Asigurarea accesibilităţii şi mobilităţii în Zona Metropolitană Iaşi în

vederea creării interoperabilităţii infrastructurii de transport rutier şi aerian şi o

conexiune eficientă la reţeaua de transport naţională şi transnaţională.

Analiza SWOT

Puncte tari

• Nod rutier, feroviar şi aerian

• Reţea rutieră densă

Puncte slabe

• Lipsa unui transport public

metropolitan

• Aeroport nemodernizat şi lipsa unui

terminal de mărfuri

• Starea slabă a drumurilor comunale

şi a străzilor rurale

• Sate cu accesibilitate redusă

• Infrastructură de transport public

parţial nemodernizată şi parc auto

depăşit

• Treceri la nivel cu CF

• Cartiere cu accesibilitate redusă

• Lipsa arterelor rutiere ocolitoare

• Lipsa unui serviciu de transport

între oraş şi aeroport

• Lipsa unui sistem integrat pentru

mijloacele de transport în comun

• Starea învechită a căii de rulare

tramvaie.

Oportunităţi

• POR-Regio

• POS –Transport

• Reabilitarea drumurilor judeţene

prin Axa 2 POR

Ameninţări-


2009-2015

Pagina 11 din 201

2.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului.

Obiectivul specific vizează asigurarea unor servicii de transport la

standarde europene de siguranţă, securitate, calitate şi costuri. Aceasta

presupune realizarea şi respectarea sistematică a standardelor specifice de

siguranţă, securitate, calitate şi costuri în domeniul transporturilor. Atingerea

standardelor menţionate se va realiza prin aplicarea unei măsuri de

îmbunătăţire a stării tehnice a reţelei de drumuri şi poduri existente prin

realizarea lucrărilor de siguranţă specifice la nivelul cerinţelor impuse de

traficul în continuă creştere, stoparea tendinţelor de depăşire a normelor

privind greutatea admisibilă pe osie prin intensificarea controlului

autovehiculelor prin cântarire.

Se vor aplica tehnologii moderne prin folosirea unor procedee şi

materiale care să determine reducerea grosimii constructive a straturilor

rutiere şi creşterea duratei de exploatare a drumurilor în conditiile asigurării

unui confort ridicat al utilizatorilor. Amenajarea intersecţiilor de nivel,

construcţia de pasaje denivelate la trecerea peste calea ferată, semnalizare

orizontală şi verticală, informarea utilizatorilor, realizarea de marcaje şi

indicatoare de orientare şi informare pe reţeaua rutieră vor fi prioritare în

politica de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere.

Pentru asigurarea unor servicii de transport la standarde europene,

simultan cu dezvoltarea infrastructurii rutiere se va asigura instruirea

personalului care va implementa noile cerinţe şi obiective.

Se vor implementa sisteme inteligente de transport, cu efect benefic

asupra siguranţei traficului, scurtării timpilor de deplasare şi scăderii

consumului de combustibil. Se va urmări integrarea în cadrul politicilor

comunitare din acest domeniu (introducerea sistemelor telematice, sistemul de

navigaţie prin satelit, etc).


2009-2015

Pagina 12 din 201

Obiectivul nr.3 - Îmbunătăţirea serviciilor sociale (sănătate,

educaţie, social etc.)

Aceast obiectiv general vizează crearea premiselor necesare pentru

asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea

obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea

infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale.

Uniunea Europeană şi-a stabilit scopuri socio-politice concrete prin

acceptarea Cartei Sociale Europene (1989) în Cartea Alba - Politica Sociala

Europeană şi în programele de acţiune pe termen mediu.

Puncte tari• Infrastructuri de sănătate binedezvoltate• Personal medical de calitate• Sistem educaţional bine dezvoltatla toate nivelurile• Universitatea “Alexandru IoanCuza” se află printre primele din ţarăîn domeniul cercetării

Infrastructură tehnico-funcţională relativdezvoltată: cămine de bătrîni, adăposturi,centre pentru copii

Puncte slabe• Starea deficitară a construcţiilorspitaliceşti - Nivel scăzut sau depăşitde echipare• Număr redus de personal medical• Lipsa unor servicii moderne,ambulatorii, etc• Serviciile de educaţie primară şisecundară sunt slab dezvoltate înmediul rural;• Infrastructura şcolară degradată;• Finanţare insuficientă a domeniuluiCD din fonduri publice şi private;• Nivel scăzut de orientare acercetării către cerere;• Orientarea întreprinderilor spreobţinerea competitivităţii prin costuriscăzute, nu prin inovare;• Capacitate redusă de absorbţie arezultatelor cercetării şi nivel scăzut alinovării în întreprinderi;• Nivel scăzut de cooperare întreinstitutele de cercetare/universităţi şiindustrie;• Nivelul crescut de susţinere pentrupersoanele beneficiare de ajutorsocial/ pensionari agricultori/ persoanefără adăpost

Oportunităţi• POR-Regio• Participarea la Programele

Ameninţări


2009-2015

Pagina 13 din 201

europene de cercetare şi laimplementarea Spaţiului European deCercetare• Creşterea populaţiei îmbătrânite

Chiriaşi ce urmează a fi evacuaţi dinimobilele retrocedate


3.1 Reabilitarea, modernizarea infrastructurii serviciilor de

educaţie, sănătate şi sociale.

Obiectivul specific vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă

medicală, a infrastructurii educaţionale şi creşterea calităţii şi capacităţii

serviciilor sociale. Creşterea participării la procesul educaţional, ce va avea ca

rezultat un nivel crescut al competenţelor profesionale în relaţie cu piaţa

muncii de la nivel local, va ajuta, şi ea, la rezolvarea problemei somajului în

rândul tinerilor.

În domeniu sănătăţii se urmăreşte dezvoltarea unui sistem de prevenire

şi tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane

afectate, precum şi a unui sistem eficient de servicii de urgenţă. Infrastructura

acestor servicii se situează mult sub standardele europene, iar lipsa unui

management adecvat şi a investiţiilor a condus la un proces continuu de

deteriorare.

Analiza situaţiei existente a evidenţiat situaţia precară a infrastructurii

serviciilor sociale şi necesitatea realizării de investiţii în reabilitarea,

modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. Necesitatea

investiţiilor apare şi ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate

pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidenţiale.

Asigurarea infrastructurii sportive în vederea promovarii sportului de masă.

3.2 Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale

Accesul la serviciile de sănătate şi sociale a fost şi continuă sa fie dificil,

calitatea acestora se situează în multe cazuri sub standardele în domeniu.

Infrastructura spitalicească precară şi o repartizare neechilibrată a


2009-2015

Pagina 14 din 201

echipamentelor la nivel teritorial obligă populaţia să parcurgă distanţe mari

pentru consultaţii /asistenţă între localităţi. Serviciile de sănătate plătite în

afara sistemului de asigurări sociale au cunoscut o creştere continuă în timp ce

calitatea serviciilor medicale plătite prin sistemul de asigurări sociale a scăzut.

Toate acestea împiedică accesul la servicii de sănătate publică de calitate. În

acest context, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Iaşi în

domeniul sănătăţii îşi propune eficientizarea sistemului de acordare a asistenţei

medicale de sănătate în vederea asigurării standardelor de calitate în

furnizarea serviciilor, pentru a îmbunătăţi participarea pe piaţa muncii. În acest

context este necesară îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale ale clădirilor în

care se acordă servicii de sănătate, precum şi înlocuirea echipamentelor

medicale uzate cu unele care să se alinieze standardelor în domeniu.

Pe lângă îmbunătăţirea calităţii şi standardelor de viaţă, investiţiile în

îngrijiri medicale au efect direct asupra competitivităţii, productivităţii şi

coeziunii sociale.

Prin sprijinirea menţinerii şi prelungirii duratei vieţii active a forţei de

muncă în economie, se maximizează contribuţia economică a cetăţenilor şi se

reduce gradul de dependenţă economică a populaţiei apte de muncă. Este de

aşteptat ca un bun acces al populaţiei la infrastructura de sănătate şi servicii

de sănătate de calitate, chiar şi în zone marginale – atât urbane cât şi rurale –

să creeze un mediu propice relansării economice a regiunilor cu un grad mai

slab de dezvoltare.

Sistemul de servicii sociale insuficient dezvoltat şi dotările

infrastructurale de slabă calitate au condus la o degradare a nivelului de

performanţă a asistenţei pentru servicii sociale la nivel regional. Serviciile

sociale la nivel local trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor

dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal în rezolvarea problemelor

grupurilor sociale vulnerabile de o manieră integrată la nivel comunitar.


2009-2015

Pagina 15 din 201

Educaţia reprezintă un element de bază în dezvoltarea unui individ şi a

unei societăţi pe ansamblu, forţa de muncă pregatită, calificată, contribuind la

dezvoltarea economică. Studiile arată ca educaţia şi formarea continuă

reprezintă principalul contributor la dezvoltare economică şi progres. Calitatea

serviciilor educaţionale este influenţată de condiţiile de învaţare, respectiv de

starea şi calitatea infrastructurii. Strategia naţională în domeniul educaţiei a

identificat dezvoltarea campusurilor educaţionale (campusuri pentru educaţie şi

instruire tehnică şi profesională/ formare continuă VET) ca o soluţie pentru

rezolvarea acestei probleme.

Dotarea şcolilor şi campusurilor cu echipamente IT este deosebit de

importantă în contextul dezvoltării competenţelor digitale, ca parte a

competenţelor cheie ale participanţilor la educaţie, şi îmbunătăţirii

posibilităţilor de integrare pe piaţa muncii. Nivelul dotărilor cu echipamente IT

fiind redus, sunt necesare investiţii importante în acest domeniu.

Dezvoltarea resurselor umane şi integrarea durabilă pe piaţa muncii sunt

posibile în condiţiile promovării învăţării pe tot parcursul vieţii ca principiu şi

cadru general de restructurare şi dezvoltare a sistemelor de educaţie şi

formare, de asigurare a competenţelor cheie şi a coerenţei între contextele

formale, nonformale şi informale de învăţare. În prezent nu putem vorbi

despre un sistem articulat de formare continuă şi de un cadru coerent al

calificărilor aplicat atât în formarea profesională iniţială, cât şi în cea continuă,

care să permită certificarea calificărilor parţiale.

Dezvoltarea resurselor umane în educaţie este încă abordată într-o

viziune limitată doar la dezvoltarea de oferte de educaţie iniţială şi formare

continuă, aproape exclusiv, pentru cadre didactice. Pentru profesiile noi trebuie

definite standardele profesionale/ocupaţionale, mecanismele de certificare, şi

create oferte de educaţie şi formare adecvate bazate pe rezultatele obţinute în

proiectele pilot.


2009-2015

Pagina 16 din 201

Obiectivul general nr.4 - Patrimoniul cultural – istoric şi natural

valorificat

Turismul creează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi

contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului

cultural şi natural, inclusiv din zonele marginale ale Polului de Creştere,

dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De asemenea, o parte

importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate locală.

Dezvoltarea turismului va ţine cont de principiile dezvoltării durabile, în

sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al

reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerenţa în condiţiile practicării

turismului pe scară largă.

Analiza SWOTPuncte tari

• Potenţial turistic semnificativ.• Infrastructură pentru turism

dezvoltată• Forme diversificate de turism

(cultural, religios, de afacerietc.)

• Număr în creştere devizitatori

• Numeroase monumente devaloare excepţională

Existenţa unor arii urbanevaloroase.

Puncte slabe• Baze sportive insuficiente• Insuficiente terenuri de sport,

piscine, patinoare etc.• Slaba promovare a

obiectivelor turistice• Slaba semnalizare a

obiectivelor turistice• Servicii turistice de calitate

scăzută• Informare şi promovare

turistică insuficientă• Slaba dezvoltare a produselor

turistice complexe• Numeroase monumente

istorice în stare avansată dedegradare

• Centrul istoric al municipiuluidegradat

Oportunităţi• POR-Regio• Turismul religios• Programul Naţional deDezvoltare Rurală

Ameninţări• Criza economică şi financiarăinternaţională• Recesiunea economică


2009-2015

Pagina 17 din 201


4.1Reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural – istoric şi

natural

Pentru Polul de Creştere este deosebit de importantă conservarea

moştenirii culturale a zonei, foarte grav afectată în timp. Ne referim aici la

clădiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrări istorice de arta.

Aceste iniţiative de conservare culturală, vor fi însoţite de o planificare

consistentă prin care să se conserve şi să restaureze centrul istoric al oraşului,

prin menţinerea stilului arhitectonic tradiţional.

Vor fi finanţate obiectivele cu potenţial turistic, atât în mediul rural, cât şi

în urban, care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural

national precum şi patrimoniul cultural local din mediul urban şi rural, în

conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

4.2 Promovarea potenţialului turistic.

Acest obiectiv specific vizează activităţi menite să facă din Polul de

Creştere o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri, împreună cu

dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în

serviciile de rezervare şi promovare turistică (E-turism).

Vor fi sprijinite infrastructura turistică de informare şi promovare locală şi

furnizarea de informaţii turistice către şi de la turişti şi tour operatori.

Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării

produselor turistice specifice şi a activităţilor de marketing specifice. Scopul

este de a dezvolta conceptul de recreere turistică, de a creşte numărul de

vacanţe prin promovarea produselor turistice specifice.

În acest context se vor implementa măsuri privind realizarea unei baze

de date naţionale cu informaţii turistice, realizarea unui sistem local integrat,

cu acces on-line, pentru colectarea şi distribuirea de informaţii turistice.


2009-2015

Pagina 18 din 201

Obiectivul general nr. 5 - Protecţia şi calitatea mediului asigurată

Scopul acestui obiectiv este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale Polului de Creştere.

Îmbunătăţirea calităţii mediului vizează, în special, conformarea cu

Directivele relevante ale Uniunii Europene:

Ø îmbunătăţirea calităţii apei prin epurarea corespunzatoare a apelor uzate

Ø îmbunătăţirea calităţii solului prin realizarea de depozite municipale de

deşeuri şi reabilitarea terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare

Ø protecţia calităţii aerului în zonele cele mai expuse prin retehnologizarea

sistemelor de termoficare din sectorul public din localităţile cu grad ridicat

de poluare.

Analiza SWOT

Puncte tari• Existenţa operatorului regionalautorizat - clasa I - S.C. APAVITALS.A. Iaşi - pentru domeniulalimentare cu apă şi canalizare• Existenţa Asociaţiei constituite lanivelul judeţului Iaşi

Puncte slabe• Ape de suprafaţă poluate• Fenomen frecvent de "ceaţăurbană"• Cursuri de apă puternic poluate• Poluare punctuală a solurilor

Oportunităţi• POS Mediu• Programul Naţional deÎmbunătăţire a Calităţii Mediuluifinanţat de Administraţia Fonduluipentru Mediu

Ameninţări


5.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură - apa şi

apa uzată

Asigurarea infrastructurii de mediu se va realiza pe baza corelării

intervenţiilor cu problemele de mediu din teritoriu şi orientarea spaţială

corespunzatoare a acestora în următoarele domenii: gestiunea riscurilor,

gestiunea deşeurilor, ocrotirea şi valorificarea naturii, protejarea peisajului,


2009-2015

Pagina 19 din 201

protejarea biodiversităţii, gestionarea resurselor de apă, gestionarea durabilă a

terenurilor, asigurarea serviciilor de apă şi canalizare.

5.2 Crearea sistemelor integrate de deşeuri şi extinderea

infrastructurii municipale

Scopul acestui obiectiv specific este îmbunătăţirea standardelor de

management al deşeurilor, în conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru

gestionarea deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare,

tratare şi eliminare, închiderea depozitelor neconforme).

5.3 Prevenirea riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii solului

Scopul acestui obiectiv specific este îmbunătăţirea calităţii solului prin

realizarea de depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea terenurilor

contaminate cu grad ridicat de poluare precum şi prevenirea şi combaterea

riscurilor natural.

5.4 Protecţia calităţii aerului

Protecţia calităţii aerului în zonele cele mai expuse prin retehnologizarea

sistemelor de termoficare din sectorul public.

Obiectivul general nr. 6 - Cooperarea şi parteneriatul teritorial

Promovarea cooperării teritoriale corespunde în Planul Naţional de

Dezvoltare obiectivului specific referitor la integrarea socio-economică a

zonelor de graniţă şi creşterea atractivităţii şi accesibilităţii regiunilor României

în cadrul teritoriului european.

Politica de vecinatate preconizată de România la graniţele externe ale UE

va contribui în mod substanţial la asigurarea stabilităţii, securităţii şi bunăstării

regiunii.

Dintre cele trei componente ale cooperării teritoriale, România îşi va

concentra resursele în continuare asupra cooperării transfrontaliere. Una dintre

provocarile cheie ale programelor de cooperare transfrontalieră este sprijinirea

dezvoltării zonelor de la graniţele externe (Ucraina, Republica Moldova).


2009-2015

Pagina 20 din 201

Dimensiunile spaţiale ale cooperării transfrontaliere prevăd intervenţii în

vederea asigurării corelării strategiilor de dezvoltare spaţială la nivel

transfrontalier şi coerenţa intervenţiilor şi a programelor de investiţii, precum

şi relaţionarea structurilor policentrice de localităţi şi armonizarea dezvoltării

spaţiale.

Analiza SWOT

Puncte tari

• Situarea geografică în

apropierea frontierei de est a

Uniunii Europene

• Experienţa de colaborare cu

Republica Moldova dobândită prin

intermediul programelor şi

proiectelor de preaderare

implementate în parteneriat

Puncte slabe

• Relaţiile diplomatice dificile cu

Republica Moldova, după aderarea

României la Uniunea Europeană

Oportunităţi

• Existenţa Instrumentului de

finanţare a politicii de vecinătate a

Uniunii Europene (ENPI)

Ameninţări

• Criza economică şi financiară

mondială şi recesiunea economică

care va afecta România.

Obiectivul va fi realizat prin promovarea de acţiuni în domeniul cooperării

transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale:

Cooperare transfrontalieră

•dezvoltarea sistemelor de infrastructură fizică (îmbunătăţirea infrastructurii de

transport, a reţelelor şi serviciilor de informare şi comunicare, realizarea

interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor);

•întărirea conexiunilor/relaţiilor economice între regiunile învecinate pentru a

susţine împreună dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea


2009-2015

Pagina 21 din 201

cooperării în domeniile IMM, turism şi comerţul de graniţă, promovarea

integrării pieţelor locale ale forţei de muncă);

•realizarea coeziunii sociale şi culturale între comunităţile şi cetăţenii de pe

ambele părţi ale graniţei (dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din

domeniile sănătate, cultura şi educaţie);

•soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea

factorilor de mediu (prevenirea inundaţiilor, alunecărilor de teren, eroziunii

solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor naturale şi

tehnologice).

Cooperare transnaţională

•cooperarea integrată în managementul apelor (protecţia şi administrarea

bazinelor hidrografice din zona de graniţă);

•dezvoltarea reţelelor de IMM-uri, cercetare, dezvoltare şi inovare;

•acţiuni transnaţionale de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice.

Cooperare interregională

•încurajarea schimbului de experienţă şi de bune practici referitor la

dezvoltarea urbană, modernizarea serviciilor publice, incluziune socială,

antreprenoriat;

•efectuarea de studii şi colectarea de date în domenii de interes comun. Noua

Politică de Coeziune a Uniunii Europene recunoaşte importanţa cooperării

transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, ca fiind unul din obiectivele

cheie ale unei Europe lărgite.

Eficacitatea, eficienţa şi impactul actualelor programe de cooperare

teritorială asupra dezvoltării durabile în regiunile partenere este foarte dificil de

evaluat. În ciuda unei evoluţii favorabile a programelor Uniunii Europene

desfăşurate în anii trecuţi, gradul de integrare al zonelor de cooperare este

considerat a fi încă foarte scăzut. Regiunile de graniţă din fiecare stat se

comportă ca şi unităţi socio-economice separate. Cu toate acestea, rezultate

concrete se înregistrează în domeniul cooperării transfrontaliere. Prin urmare,


2009-2015

Pagina 22 din 201

eforturile se vor concentra pe acest domeniu deosebit de important, atât din

punct de vedere economic, cât şi social.

3.4 RELAŢIA CU ALE PROGRAME RELEVANTE

Obiectivele şi măsurile propuse prin PIDPCI sunt în concordanţă cu

prevederile următoarelor planuri:

• Planul Naţional de Dezvoltare

• Planul de Amenajare Teritorială a Zonei Metropolitane Iaşi

• Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi


2009-2015

Pagina 23 din 201

Capitolul II

ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI

ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PIDPCI

2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi

informaţiilor referitoare la Judeţul Iaşi disponibile la momentul elaborării

Raportului de mediu.

Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de

mediu relevant.

Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă,

sol, biodiversitate, patrimoniu cultural, sănătate umană, transport, turism.

Date generale despre judeţul Iaşi

Cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, Municipiul Iaşi este al II-lea

oraş ca mărime al ţarii, după capitala Bucureşti şi totodată un factor de

coagulare economică, socială şi teritorială asupra comunităţilor din vecinatatea

sa.

Drept urmare a acestui fapt, în anul 2004 s-a constituit prin hotărâri de

consilii locale prima Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară din ţară – Zona


2009-2015

Pagina 24 din 201

Metropolitană Iaşi – având ca parteneri Municipiul Iaşi, CJ Iaşi şi 13 unităţi

administrative locale.

Zona Metropolitană laşi este situată în Nord-Estul tării, în partea central-

estică a Judeţului Iaşi, reprezintând în prezent aproximativ jumătate din

populaţia judeţului şi înglobând o treime din teritoriul acestuia.

Limitele Zonei Metropolitane laşi sunt:

- în partea de nord Republica Moldova prin râul Prut;

- în partea de vest vecinii comunelor care fac parte din Zona

Metropolitană laşi sunt comunele: Ţigănaşi, Movileni, Româneşti,

Dumeşti, Horleşti, Voineşti, Mogoşeşti;

- în partea de sud comunele Grajduri, Dobrovăţ, judeţul Vaslui (în

sudul comunei Schitu Duca), Ciorteşti stabilesc limita cu Zona

Metropolitană;

- în partea de est Zona Metropolitană laşi se învecinează cu Comuna

Costuleni, Comuna Comarna, Comuna Tutora, Rep. Moldova prin

râul Prut, Comuna Golaeşti.

Suprafaţa totală a judeţului Iaşi: 5.476Km² (548.000 Ha)

Suprafaţa totală a Zonei Metropolitane Iaşi: 787,87 Km2 (80.800 ha),

aproximativ 15% din suprafaţa Judeţului Iaşi.

Suprafaţa totală a Municipiului Iaşi: 9.470 ha.


2009-2015

Pagina 25 din 201

Relieful zonei metropolitane laşi se integreaza cu totul ansamblului

Podişului Moldovei. Privit în ansamblu se prezintă în partea de nord sub forma

unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m, ce corespunde

subunităţii geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui, şi sub forma unor dealuri şi

platouri cu altitudini medii de 300-350 m în sud, ce corespunde Podişului

Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unităţi îl constituie Coasta

laşului- o denivelare de peste 200 m, având la sud de laşi o largă retragere.

Altitudinile maxime depaşesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva

puncte izolate la nord şi nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu -

206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) şi 400 m în

zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul

Podişu – 415 m).

Altitudinile minime ating 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 30-31 m

în lunca Prutului.

Fragmentarea orizontală a reliefului are valori cuprinse între 700 si 900,

energia medie este cuprinsă între 50-70 m în câmpia colinară şi 150-200 m în

podiş, iar geodeclivitatea variază de la 3-5° la 15-20° şi chiar mai mult.

Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale,

sculpturale şi de acumulare.

Relieful structural este generat în principal de alcătuirea şi structura

geologică, fiind reprezentat prin platouri structurale şi cueste.

Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale şi versanţi.

Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci şi terase.

2.1.1. Aer

Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental,

de nuanţă mai excesivă în zona colinară şi mai moderată în zona de podiş,

caracterizat prin diferenţieri ale elementelor climatologice atât în timp cât şi în

spaţiu.


2009-2015

Pagina 26 din 201

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° si 10° C în câmpia

colinara şi între 8° şi 9° C în podiş, având un maxim mediu în luna iulie între

21 ° şi 22° în câmpie şi sub 21 ° C în podiş, şi un minim mediu în luna ianuarie

situat între -3° şi -4° C în câmpie şi în jur de -3° în podiş. Valorile termice

absolute au înregistrat la laşi un maxim de +40° C şi un minim de -36° C,

acestea având însă un caracter accidental.

Amplitudinile termice anuale de 24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C

în podiş arată caracterul continental al climatului.

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este

îngheţul, primul producându-se în medie toamna în luna octombrie, iar ultimul

primavara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai

timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai.

Calitatea aerului

Conform “Raportului privind starea factorilor de mediu în Judeţul Iaşi în

anul 2007” şi “Sintezei privind evoluţia calităţii aerului în aglomerarea Iaşi”

(Sursa Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi) rezultă următoarele informaţii :

Până în 18 nov. 2005 în aglomerarea Iaşi reţeaua de monitorizare a

calitaţii aerului a fost formată din 5 staţii fixe, în care probele au fost prelevate

cu pompe tip IMH Sibiu, şi apoi prelucrate prin metodele standardizate.

Prezentăm mai jos amplasamentul şi tipul staţiilor care au funcţionat în

aglomerarea Iaşi

Amplasamentul şi tipul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului care

au funcţionat în aglomerarea Iaşi

Nr.

Crt.

Amplasament staţie Tip staţie Zonă monitorizată

1 SC Fortus SA Industrială,

rezidenţială

SC Fortus SA

Cartier Nicolina - CUG


2009-2015

Pagina 27 din 201

2 SC Niciman SA Industrială,

rezidenţială

SC Niciman SA

Cartier Păcurari

3 SC Conel SA Trafic, rezidenţială Trafic greu

Cartier Gară

4 SC Moldomobila SA Trafic, rezidenţială Trafic greu

Cartier Bularga

5 Sc Bucium SA Trafic Trafic

Prin amplasamentul staţiilor şi natura surselor de poluare existente în

zonă, acestea au fost considerate de tip complex.Poluanţii monitorizaţi au fost

SO2, NO2, NH3, pulberi sedimentabile.

În staţiile de tip industrial existente în vechea reţea de monitorizare,

respectiv Moldomobila şi Fortus care au funcţionat până în data de 18

noiembrie 2005 respectiv 20 august 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale VL,

valorile maxime zilnice fiind:

- SO2 - 16,13 µg/m3 la Moldomobila

- 8,34 µg/m3 la Fortus.

- NO2 - 47,54 µg/m3 la Moldomobila

- 42,7 µg/m3 la Fortus

În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002

“Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului” au fost

amplasate cinci staţii de monitorizare automată a calităţii aerului, care

funcţionează continuu după cum urmează:

• Staţia IASI 1 – Pod de Piatră – staţie de trafic

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau

2,5 automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –

xilen (on line).

• Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban


2009-2015

Pagina 28 din 201

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10,

Benzen, Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii

meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară,

umiditate relativă, precipitaţii).

• Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie de tip industrial

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat

(light scattering).

• Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10),

PM10, parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune,

radiaţie solară, umiditate relativă).

• Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din

PM10), BTX pe tuburi de absorbţie.

Staţiile sunt funcţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate

sunt puse la dispoziţia publicului prin două panouri de informare, respectiv

exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall

şi interior amplasat la Primăria Municipiului Iaşi.

În perioada 2005- 2007 reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din

aglomerarea Iaşi a funcţionat continuu, unele întreruperi evidenţiate prin prin

lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de

alimentare cu curent electric.

Analizând evoluţia emisiilor în atmosferă precum şi a calităţii

aerului se constată următoarele:

1. Emisiile de SO2 în atmosferă prezintă o usoară tendinţă de scădere în

perioada 2000 – 2005, iar în anul 2005 şi 2006 au scăzut spectaculos (cu

cca 50% faţă de 2004 respectiv 2005), ca urmare a introducerii pe piaţă

a combustibililor cu conţinut redus de sulf.


2009-2015

Pagina 29 din 201

2. Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil

fosil din producerea de energie şi industra de transformare reprezentată

de S.C.CET Iaşi şi din arderile neindustriale (arderi rezidenţiale etc). În

anul 2007 SC. CET Iaşi SA a utilizat combustibili mai curaţi ca păcură cu

0,92% sulf şi huilă cu 0,35% sulf, ceea ce se regăseşte şi în valorile

măsurate în staţiile de monitorizare, concentraţia medie zilnică fiind de

cca 10 ori mai mică decât valoarea limită. Emisiile de SO2 de la SC CET

Iaşi SA au scăzut în anul 2007 cu cca 70% faţă de anul 2006.

3. Emisiile de NOx din transport reprezintă 81,24% din totalul emisiilor de

NOx din judeţ. În producerea de energie la nivelul judeţului au fost luate

măsuri de reducere a acestui tip de emisie prin montarea de arzătoare cu

NOx redus la ambele centrale ale SC CET Iaşi. În anul 2007 emisiile de

NOx au scăzut cu 20,6% faţă de anul 2006, contribuţia emisiilor din

transport (3387 t) reprezentând 54,6% iar cele din arderile în energetică

şi industrii de transformare (592,82 t) 9,56%. Reglementările de mediu

referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea poluării pe

unitatea de transport.

4. Emisiile de amoniac s-au menţinut în general cam în jurul aceluiaşi ordin

de mărime, cantitatea cea mai mare rezultând din agricultură (61cca

90%), sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi

îngrăşămintele chimice azotoase aplicate, în timp ce din tratarea şi

depozitarea deşeurilor au rezultat în cca 10%. Concentraţiile mici de

amoniac înregistrate în aglomerarea Iaşi sunt strâns legate de reducerea

activităţii din sectorul industrial precum şi de profilul acestuia.

5. Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi. Zonele în care s-au înregistrat

cele mai mari depăşirii ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile în

municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară, care sunt foarte populate şi cu

trafic intens. Din nov. 2005 pulberile în suspensie PM10, monitorizate în


2009-2015

Pagina 30 din 201

staţiile automate prezintă depăsiri a căror frecvenţă variază între 28 –

88%.

6. Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub VL prevăzută în

legislaţie,

7. Masuratorile indica valori mult mai mici decât valoarea limită la toti

poluanţii monitorizati, cu excepţia pulberilor în suspensie PM10, asa

numitele pulberi toracice. Acest indicator se măsoară automat în 2 zone,

Pod de Piatră (staţie de trafic) si Oancea (statie de tip industrial) unde

frecvenţa depăşirilor variază între 28 – 88%. Cele mai mari valori au fost

înregistrate iarna, în perioada de împrăştiere a materialului antiderapant

precum şi în perioada de asfaltare. Sursele de poluare cu pulberi sunt

atât naturale cât şi antropice. Dintre cauzele naturale care pot determina

creşteri ale valorilor de PM10 sunt: incendii de padure şi mirişti, emisii de

polen în perioadele de inflorire, resuspensia solului în perioade de secetă,

vecinătatea terenurilor unde se desfăşoară activităţi agricole.

Activităţile antropice care contribuie la poluarea cu pulberi: traficul atât

prin emisii cât şi ca urmare a gradului de curaţenie a drumurilor şi a

vehiculelor, industria ceramică, industria metalurgică şi vântul care

spulberă pulberile de pe suprafeţele agricole. Este de menţionat faptul că

în stabilirea gradului de poluare a aerului , codiţiile meteorologice sunt

esenţiale. Astfel, în condiţii de calm atmosferic sau umiditate valorile

sunt mai mari datorită aglomerării particulelor, la viteze mari ale vântului

se produce resuspensia solului.

Indicatorul reprezintă o problemă acută la nivel european, limita impusă

de directive fiind depăşită frecvent.

8. În aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în staţiile: de fond regional

(Copou-Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea

Tătătaşi). Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile

sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/


2009-2015

Pagina 31 din 201

2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute

valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120

μg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore.S-a depăşit pragul de

informare de 180 μg/mc şi de cel de alertă de 240 μg/mc în staţia de

fond regional în data de 02.06.07 (ora 17 – 143,6 μg/mc; ora 18 – 243,5

μg/mc; ora 19 – 270,7 μg/mc; ora 20 - 223,0 μg/mc şi ora 21 – 127,7

μg/mc ).

9. Din inventarul anual al emisiilor în atmosferă emisiile totale de GES au

scăzut cu 6,9% în anul 2007 comparativ cu 2006.

10. În judeţul Iaşi, SC CET Iaşi SA–CET Iaşi II Holboca are în derulare

proiectul Joint Implementation (JI) - ”Creşterea eficienţei cazanelor de

la CET Iaşi II Holboca” în vederea creşterii eficienţei termice a cazanelor

şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

11. În judeţul Iaşi există 3 operatori economici care intră sub incidenţa

Anexei I a HG nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a

certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi care deţin autorizaţie

privind emisiile de gaze cu efect de seră: SC CET Iaşi SA- CET Iaşi I, SC

CET Iaşi SA-CET Iaşi II Holboca, SC CERAMICA SA Iaşi”

2.1.2. Apa

Apele subterane din teritoriul periuban sunt de două categorii: captive

(de adâncime) şi libere.

Apele minerale de la Nicolina, cu importante calităţi terapeutice, au

favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina.

Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în

depozitele secţionate de văi şi sub influenţa precipitaţiilor. Ele pot fi grupate în

următoarele unităţi hidrogeologice:

- Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor

principale sub forma a două strate acvifere: unul principal cantonat în


2009-2015

Pagina 32 din 201

nisipurile şi pietrişurile din baza şi unul secundar,lenticular şi discontinuu,

cantonat în depozitele de la suprafaţă. Sunt ape dure, bogate în săruri

solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor

secundare conţin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse

şi variabile, în cea mai mare parte necorespunzator calitativ.

- Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza

acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă

de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase. în trecut au fost folosite

şi pentru alimentarea parţială a oraşului laşi, în prezent funcţionând doar

captarea Ciric- Aroneanu.

- Ape subterane de interferenţă şi versanţi, cantonate în depozitele

deluvio-coluviale şi eluviale cuaternare, sau în intercalaţiile lenticulare

sarmaţiene. Au debite reduse şi variaţii mari pe verticală, sunt bogate în

săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Unele din aceste

ape care spală argile şi marne sarmaţiene bogate în săruri, dau ape

minerale cu compoziţii chimice variate şi mineralizări de la sub 1 g/l la 20

g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Gradina Botanică laşi, Breazu,

Victoria, Tomeşti, Bârnova. Exploatate ca ape de masă, prin îmbogaţire cu

CO2, sunt două izvoare din Gradina Botanică.

Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin râuri şi lacuri.

Teritoriul Zonei Metropolitane laşi este limitat la extremitatea estică de

râul Prut, ce are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona

localităţii Chipereşti.

La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui.

Partea sudică a zonei este situată în bazinul superior al râului Bârlad,

afluent al râului Siret.

Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce

la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât si de la un an la altul.

Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui şi Jijia, celelalte râuri


2009-2015

Pagina 33 din 201

(Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş) având un caracter

temporar sau semipermanent.

Calitatea apelor de suprafaţă

Apele de suprafaţă din teritoriul analizat formate din râuri şi lacuri,

reprezintă emisarii tuturor deversărilor de ape uzate, epurate sau neepurate.

Cele mai mari cantităţi de ape uzate sunt evacuate de Gospodăria

comunală din laşi care preia prin reţelele de canalizare şi deversează prin

staţiile de epurare orăşeneşti direct în emisar peste 90% din volumul total de

ape restituite.

Deversări directe în cursurile de apă mai mult sau mai puţin epurate mai

efectuează unele unităţi economice - S.C. "Avicola" Leţcani, S.C. "Antibiotice".

Ponderea cea mai mare o au indicatorii de mineralizare (reziduuri fix), după

care urmează substanţele organice (CBO5, CCOMn), suspensiile, substanţele

extractibile, detergenţi, ş.a.

Trebuie menţionat faptul că majoritatea obiectivelor industriale sunt

racordate la canalizările orăşeneşti, astfel încât apele uzate emise de acestea

se regăsesc în efluenţii evacuaţi de localităţile respective prin unităţile de

apă - canal.

Dintre obiectivele industriale cu rol determinant pentru calitatea apelor

uzate orăşeneşti sunt nominalizate: S.C. "Antibiotice" laşi, S.C. "Unirea" laşi,

S.C. "Terom", S.C. "Moldoplast", S.C. "Tepro", S.C. "laşitex", S.C. "Fortus"

laşi, S.C. "Lactis" laşi, S.C. "Vinia" ş.a.

Emisiile de substanţe poluante rezultate de la aceste unităţi s-au încadrat

în indicatorii de calitate avizaţi şi au înregistrat totodată scăderi ale cantităţilor

evacuate în anii 1999 - 2000 faţă de anii anteriori. Această situaţie se

datorează atât scăderii drastice a producţiei, cât şi unor măsuri pentru

îmbunătăţirea calităţii apelor evacuate.


2009-2015

Pagina 34 din 201

În ultimii ani, ca urmare a încetării activităţii la o parte dintre operatorii

industriali sus-menţionaţi (Unirea SA, Terom SA, Moldoplast etc.), emisiile de

substanţe poluante au scăzut spectaculos.

Staţia de epurare laşi, deşi a dispus de investiţii pentru modernizare, nu

asigură epurarea întregului efluent de apă uzată, la parametrii de calitate

impuşi.

În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de

suprafaţă din cadrul Zonei Metropolitane mai pot fi menţionate ca surse cu

caracter temporar - accidental scurgerile de ape meteorice ce spală şi

antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menaje şi

a dejecţiilor zootehnice.

Urmărind în timp evoluţia cazurilor de îmbolnăvire (cazul bolilor

transmise prin apă) se constată că:

- pentru municipiul laşi numărul cazurilor de îmbolnăvire cu

hepatită virală a urmărit o evoluţie continuu descendentă;

- numărul cazurilor de boală diareică acută pentru municipiul laşi

a crescut în mod constant din 2001 şi până în 2004;

- se constată şi o creştere explozivă a cazurilor de îmbolnăvire cu

hepatită virală la Rediu în 2003;

Per ansamblu, în 2004 a scăzut numărul cazurilor de îmbolnăvire

pentru bolile transmise prin apă (hepatită virală, boala diareică acută,

dizenterie, intoxicaţie cu nitraţi.)

Calitatea apelor subterane

În anul 2007, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un

număr de 32 foraje din Rreţeaua Hidrogeologică Naţională din b.h. Prut.

Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar

necorespunzătoare, procentul nepotabilităţii rămâne peste 80% din totalul


2009-2015

Pagina 35 din 201

forajelor monitorizate. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe

baza indicatorilor fizico-chimici.

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu

corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

o condiţiile de secetă hidrologică şi hidrogeologică din perioada mai –

septembrie 2007 au accentuat concentrarea poluanţilor şi astfel s-au obţinut

valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici ; o poluarea apelor de suprafaţă o

condiţiile si procesele hidrogeochimice naturale favorizând trecerea în soluţie a

diferiţilor anioni şi cationi; o dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele

decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe 25 bază de azot şi

fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia

(sau a produşilor de degradare); o efectele pasivităţii fostelor complexe

zootehnice de capacităţi mari privind măsurile de mediu; o particularităţile

climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit

la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din

aceste procese.

Consideraţii asupra poluării apelor subterane

În cursul anului 2007, au fost investigate şi un numãr de 13 foraje, care

fac parte din reţeaua de foraje de control a poluãrii apelor subterane, instituite

pe platformele unor beneficiari industriali importanţi. Pentru urmarirea gradului

de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice. Au

fost recoltate probe din 2 foraje de observaţie la C.E.T. II Holboca şi 11 foraje

la S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi.

Platforma “Antibiotice” a fost realizată în albia majoră a r. Bahlui pe

materiale de umplutură (argile, argile nisipoase în amestec cu fragmente de

piatră, cărămidă, beton, pietriş etc.).

Gama indicatorilor analizaţi, a fost diferenţiatã cuprinzând în principal

indicatorii de poluare specifici, rezultaţi din activitatea industrialã a platformei

respective.


2009-2015

Pagina 36 din 201

Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime

admisibile din Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr.

311/2004, s-a observat o impurificare a freaticului cu substanţe organice,

compuşi ai azotului, cloruri, sulfuri, fier, mangan si cupru.

În cursul anului 2007 s-au efectuat analize de substanţe

prioritare/prioritar periculoase (metale grele şi micropoluanţi organici) pentru

cele 2 foraje de urmărire a poluării de pe platforma industrială a CET II

HOLBOCA.

În anul 2007 prin reţeaua de monitoring de supraveghere s-a urmărit

starea calitativă a corpurilor de apă. In urma analizei calitative au rezultat

următoarele:

Calitatea apelor de suprafaţă a fost în mare măsură influenţată de

evacuările de ape uzate ale principalelor localităţi şi folosinţe situate în judeţul

Iaşi.

Calitatea apelor a fost influenţată şi de seceta hidrologică care a avut loc

în acest an, în perioada mai – septembrie şi care a contribuit la încărcarea

cursurilor de apă cu diverse substanţe poluante printr-o concentrare a

acestora.

Datorită gradului mare de amenajare al b.h. Prut, fenomenul de secetă a

fost contracarat, în aval de acumulări şi între acumulări, cu suplimentări de

debite, astfel încât să satisfacă debitele salubre şi servituţile pe cursurile de

râu, fapt datorită căruia şi calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit

modificări esenţiale faţă de anul anterior.

În b.h. Prut indicatorii fier, mangan, cupru şi seleniu reprezintă o

încărcare de fond naturală, ceea ce determină valori ridicate ale acestor

indicatori în secţiunile de control analizate.


2009-2015

Pagina 37 din 201

2.1.3. Solul

Fondul funciar în judeţul Iaşi în anul 2007

Categoria terenului % din judeţ Suprafaţă (ha) % din agricol,

neagricol

TERENURI AGRICOLE din

care :

69,46 380331

Arabil 46,86 256612 67,47

Păşuni şi fâneţe 19,69 107813 28,35

Patrimoniu viticol 1,81 9920 2,61

Patrimoniu pomicol 1,09 5984 1,57

TERENURI NEAGRICOLE din

care :

30,54 167227

Păduri 18,08 99022 59,24

Ape 2,32 12694 7,6

Drumuri 2,15 11770 7,05

Contrcţii 2,90 15903 9,46

Neprductiv 5,09 27838 16,65

TOTAL TEREN 547558

Din totalul arabil de 256612 ha

– suprafaţa cultivată în judeţul Iaşi în 2007 = 238147 ha

– suprafaţa necultivată = 18465 ha.


2009-2015

Pagina 38 din 201

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe în judeţul Iaşi în anul

2007

Nr. crt. Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)

1 Arabil 256612

2 Păşuni 85487

3 Fâneţe şi pajişti naturale 22326

4 Vii 9920

5 Livezi 5984

TOTAL AGRICOL 380331

Sursa : DADR IAŞI

Îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2007

Îngrăşăminte

aplicate (tone)

Îngrăşăminte naturale Îngrăşăminte chimice

Cantitate

aplicată (t)

Cantitate

(kg/ha)

Cantitate

aplicată (t)

Cantitate

(kg/ha)

Judeţ Iaşi

450800 28000 6275 62,72

Sursa : DADR IAŞI

În judeţul Iaşi, la nivelul anului 2007 a fost scoasă din circuitul agricol o

suprafaţă de 49,67 ha pentru curţi şi construcţii.

Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare (anul 2007)

Factori de degradare Suprafaţa (ha)

Eroziune 167347

Alunecări de teren 66985

Inundabilitate 18866

Acidifiere 65463

Compactare -Judeţul

Iaşi Deficit de elemente nutritive 70296


2009-2015

Pagina 39 din 201

Volum edafic redus -

Sărăturare 57810

Exces de umiditate în sol -

Gleizare 82268

Pseudogleizare 17849

Secetă periodică -

Terenuri nisipoase -

Sursa: DADR

Poluarea solurilor (ha) în anul 2007

Ramura

econ

Substanţa

poluantă

Total

judeţ

Industria

energiei

electrice

şi

termice

Industria

extractiv

ă

Indus

tria

meta

lurgică

feroasă

Indus

tria

chimi

că

Indus

tria

alimen

tară

Agricul

tura

Gopod

ăria

comun

ală

Alte

ram

uri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total, din

care

145,

03

Cenuşă,

zgură

40

Deşeuri

menajere

19,4

Nămoluri,

turte

filtrare

0,3 2,1 12

Dejecţii 37,25

Slamuri

Nămoluril

e de la

staţii de

epurare

18,2


2009-2015

Pagina 40 din 201

Noroaie

miniere

Steril

Zgură,

cărămizi,

nisipuri

uzate

15,78

Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Iaşi

Judeţ Unitate potenţial

poluatoare

Suprafaţa

afectata

(ha)

Cauza Măsuri de ecologizare

Iaşi SC Avicola SA –

ferma Leţcani

18 Dejectii Iazuri de pământ

bicompartimentate,cu dig

de pământ trapezoidal şi

şanţ perimetral de preluare

a scurgerilor şi miez de

argilă compactată

Iaşi Arcom

Internaţional

Company SRl

Tomeşti

3 Dejectii -

Iaşi Administraţia

Domeniilor

Statului Popricani

3 Dejectii Beci

Iaşi Administraţia 1 Dejectii Platforme împrejmuite cu


2009-2015

Pagina 41 din 201

Domeniilor

Statului

Agroindustriala

Bucium

dig de pământ

Iaşi Administraţia

Domeniilor

Statului

Agroindustriala

Şerbeşti

1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig

de pământ

Iaşi SCDCB Dancu 0,15 Dejectii Împrejmuire platforme cu

rigole şi şanţuri de pământ

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al

întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni

antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe

care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se

cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.

Principalele cauze care contribuie direct sau indirect, la poluarea

solurilor sunt reprezentate de următoarele activităţi umane:

1.depunerea şi deversarea de sol a unor reziduri solide şi lichide;

2. administrarea de substanţe chimice pentru fertilizare sau pentru

combaterea dăunătorilor;

3. poluarea aerului cu gaze toxice şi pulberi.

Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13

comune sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate,

constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie

o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a

cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul


2009-2015

Pagina 42 din 201

natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei),

cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi

energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.

1. În Z.M. Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună

cu OSPA Iaşi (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) cu ajutorul datelor

puse la dispoziţie de către administraţiile publice şi operatorii economici.

Inventarul include: localizarea, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare

pentru fiecare sit contaminat în parte. Monitorizarea siturilor contaminate, în

cazul, agenţilor economici din industrie se face pe baza analizelor standard de

laborator şi a analizelor standard de apă freatică, poziţionate în punctele cheie

(aval şi amonte de sit) pentru evaluarea migraţiei poluanţilor.

2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat

lipsa poluării chimice.

3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în

programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol

afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.

4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate

de alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi

excesivă, Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică

prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoameliorative.

5. Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din

depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru

solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA

Bucureşti siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5

km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde

efectele polurii coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia

acestui studiu a fost că efectele polurii produse de CET II Holboca asupra

solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale

care funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate


2009-2015

Pagina 43 din 201

din spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare

moderată şi slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi

mangan se încadrează în valori normale.

Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Iaşi II rezultă atât

deşeuri nepericuloase cât şi deşeuri periculoase. Societatea are un depozit

propriu în care se efectuează eliminarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea

combustibilului solid, precum şi şlamul rezultat din tratarea apei industriale cu

sulfat feros, var şi adjuvant (dacă este cazul), în staţiile de tratare chimică a

apei din cele dou centrale. Şlamul rezultat din activitatea CET Iaşi II se

transportă în sistem hidraulic, odată cu zgura şi cenuşa, iar cel de la CET Iaşi I

se transportă cu vidanja şi se deversează în compartimentul aflat în funcţie.


2009-2015

Pagina 44 din 201

Situri industriale poluate şi surse majore de poluare în ZMI

Unitatea Numeproprietar/detinător sitcontaminat

Natura poluant Tipul activ.ce aprovocatpoluarea

Suprafata (ha)

Localizarea

ConsiliulLocalMunicipalIasi/SCSALUBRISSA Iasi

hidrocarburi, metalegrele, fenoli,substanteextractibile,substantaorganica(CCOCr),fosfor total,sulfuri,

DepozitareaDSU

12 DN 28Iasi-Albita,km 1,2

CONSILIULLocalTomesti/Reg. Autonomaapa-canalIasi/ConsiliulLocalTomesti

Nămol umed Epurare apeuzate

18,9 Com.Tomeşti

CL Iaşi/ SCCET SA

Cenuşi, zguri, săruri Industrieenergetică

40 ŞoseauaIaşi –Ungheni, km 13,confluenţaraurilorJijia siBahlui

ZMI

S.C.ANTIBIOTICE S.A.IASI

substantaorganica,metale

grele,azotati,azotitisubstanta organica,azotati,azotiti

ind. chimica

0,3

43,29

ValeaLupului-Iasi


2009-2015

Pagina 45 din 201

S.C.FORTUSS.A.

dioxid desiliciu,metaltopit,oxizi demetale- Si-Al,MCadioxid desiliciu,metaltopit,oxizi demetale- Si-Al,MCa

industriemetalurgica

5,232

30,637

-haldaindustrialaCiurea,com.Ciurea

Vecinatateade vestFORTUS

S.C. MITTALSTEEL IASI

-hidrocarburipetroliere;metale:Fe,Zn,Pb,

Ţunder şi şlam

activitateindustriala-ind.metalurgica:fabricare tevi siprofile dinbenzi deotel, zincaretevi siprofile

depozitaredeşeuriindustriale

50,3

0,3

CaleaChişinăului nr132,Iaşi

StrAurelVlaicu

SCDCBDancu

Substanţe organiceîn descompunere

Creştere,exploataretaurine

0,15 Dancu

S.C.AvicolaIasi S.A.

Substanţă organicăşi amoniu, metalegrele

Creştereapăsărilor

18,5 ComLeţcani

(Prelucrare după raportul anual de mediu de la Agenţia pentru Protecţia

Mediului Iaşi)


2009-2015

Pagina 46 din 201

2.1.4. Biodiversitate

Biodiversitatea sau diversitatea biologică este varietatea

spectaculoasă a vieţii de pe planeta noastră; include totalitatea plantelor,

animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum şi interacţiunile dintre

acestea.

Umanitatea este în întregime dependentă de plante, animale şi alte

organisme care fac parte din diversitatea biologică a lumii.

Rolurile esenţiale ale diversităţii biologice includ:

- Calitatea aerului pe care îl respirăm

- Provizii de bunuri – hrană, combustibil,fibre, apă proaspătă, medicamente

- R eglarea climei, a inundaţiilor, a bolilor, a calităţii apelor

- Roluri auxiliare: formarea solurilor, circuitul nutrienţilor, producţia primară

- Roluri culturale: estetic, educaţional, recreativ, psihologic, spiritual.

Pe teritoriul judeţului Iaşi au fost inventariate:

- 14 habitate de importanţă comunitară europeană (menţionate în

anexa 2 a OUG 57/2007);

- 8 specii de floră sălbatică de interes comunitar european (menţionate

în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007);

- 175 specii de floră sălbatică de interes naţional (menţionate în anexa

3b a OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale);

- 102 specii de faună sălbatică de interes comunitar european

(menţionate în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007);

- 103 specii de faună sălbatică de interes naţional (menţionate în

anexele 4b şi 5b ale OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii

internaţionale).

Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane

reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor


2009-2015

Pagina 47 din 201

strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate (vezi fig. 3 şi

4) şi tabelul 75:

-27 de rezervaţii - 24 rezervaţii naturale şi 3 rezervaţii ştiinţifice –

însumând o suprafaţă totală de 5330,59 ha;

- 22 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 70 000 ha:

- 18 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru

conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă

comunitară, altele decât păsări;

- 4 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru

conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.

Conform Raportului privind starea mediului pentru anul 2007, elaborat

de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi din patrimoniul natural al ZM

Iaşi fac parte următoarele :

Grădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea

medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape

100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare

grădină botanică din ţarăşi una dintre cele mai mari din Europa. Sectorul Sere

cuprinde 12 compartimente fiecare având specificul ei: plante mediteraneene,

tropicale, subtropicale (cactuşi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase

flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) şi o colecţie de

cicadaceae (fosile vii). Sectorul ornamental are o suprafaţă de 4,5 ha şi

conţine 2200 de taxoni în exemplare unice sau grupaţi în colecţii, în număr de

25. Acesta dispune de o gamă largăde plante decorative, ierboase şi lemnoase,

care constituie expoziţie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu

însumează800 soiuri de trandafiri nobili.

Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luată de către

domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi în care să aibă

acces toţi locuitorii.

Rezervaţia paleontologică Repedea – este amplasată în apropierea


2009-2015

Pagina 48 din 201

Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment şi unele

cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase

puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane

ani). Dealul Repedea prezintă importanţăşi sub aspectu vegetaţiei, faunei,

morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului

Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepăşi

pădure. Din aceste motive zona a fost declarată rezervaţie naturalăşi pusă în

protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea

Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994. Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi

a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atracţie al turiştilor şi zonăde

refugiu pentru populaţia Iaşului. Alte obiective: Pădurea şi lacul Ciric, Parcul

Expoziţiei, Pădurea Breazu.

Turismul practicat neorganizat exercită presiuni asupra biodiversităţii în zonele

de agrement şi rezervaţii (Repedea) prin poluare cu deşeuri.

1. Zone şi situri naturale protejate

Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului judeţean laşi, au fost identificate,

inventariate şi delimitate, arii şi situri naturale din judeţul laşi. De asemenea,

au fost inventariate speciile de plante şi animale ocrotite (vulnerabile şi

periclitate).

Prin P.A.T.N - secţiunea lll-a şi Legea 5/2000 au fost stabilite zonele

naturale de importanţă naţională, fiind selecţionate din cadrul inventarului

judeţean menţionat, acele valori considerate patrimoniu naţional.

În Zona Metropolitană sunt prezente 7 arii protejate de interes naţional,

prezentate în tabelul următor:

Zone protejate de importanţă naţională

Nr.

crt.

Denumirea obiectivului protejat

(Rezervaţii şi monumente ale

Localizare (comună,

oraş)

Suprafaţa

(ha) '


2009-2015

Pagina 49 din 201

1 Pădurea Uricani corn. Miroslava 68,00

2 Pădurea Poieni - Cărbunăriei corn. Schitu Duca 9.20

3 Fâneţele seculare Valea lui David corn. Miroslava 46,36

4 Locul fosilifer Dealul Repedea corn. Bârnova 5,80

5 Balta Teiva - Vişina corn. Popricani 6,90

6 Râul Prut corn. Bivolari, Trifeşti,

Probota, Victoria,

Golăeşti, Juţora,

Prisăcani, Grozeşti,

4.316,00

7 Acumularea Chiriţa municipiul laşi 78,00

În vederea promovării unui proces continuu de protecţie şi conservare

a naturii şi biodiversităţii judeţului, în spiritul alinierii politicii şi protecţiei de

mediu la directivele Uniunii Europene şi cu respectarea acordurilor şi

convenţiilor internaţionale, se prevede extinderea ariilor naturale protejate,

după cum urmează:

- reconstrucţia ecologică a vechiului curs al râului Jijia între localităţile

Victoria şi Gorban, ca şi a zonei de bălţi adiacente, în vederea refacerii

faunei de păsări şi peşti şi unei posibile rezervaţii - termen scurt, mediu,

lung:

- declararea ca parc dendrologic a zonei plantate limitrofe căminelor

studenţeşti Târguşor Copou - laşi - termen scurt.

În prezent râul Prut este rezervaţie naturală şi sit Natura 2000 pentru

protecţia habitatelor şi altor specii cu excepţia păsărilor pe toată lungimea sa

din Judeţul Iaşi.


2009-2015

Pagina 50 din 201

2. Zone şi situri construite protejate

Zona Metropolitană laşi se caracterizează printr-o densitate deosebită

a valorilor de patrimoniu construit de importanţă naţională, conform listei cu

monumente istorice, de arhitectură, arheologice memoriale.

Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III - B - stabileşte

pentru judeţul laşi următoarele valori de patrimoniu cultural de interes naţional

(cu valoare naţională excepţională):

I. Monumente şi ansambluri de arhitectură

a) Ansambluri curţi domneşti ruinate:

Vestigiile curţii Domneşti – laşi

b)Clădiri civile urbane: Casa Dosoftei, Casa Başotă

- Palatul Rosetti – Roznovanu

- Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza

- Teatrul Naţional

- Palatul Culturii

c) Biserici şi ansambluri mănăstireşti:

- Biserica domnească Sfântul Nicolae

- Biserica Mănăstirească Golia

- Biserica Trei Ierarhi

- Biserica Sfântul Sava

- Biserica Barnovschi

- Ansamblul Mănăstirii Galata

- Ansamblul Mănăstirii Cetăţuia

- Ansamblul mănăstirii Frumoasa

- Ansamblul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Catedrala întâmpinarea

Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile

administrative.

- Ansamblul Mănăstirii Bârnova Biserica fostului Schit Hlincea Biserica

Sfântul Spiridon (Rotundă) Sinagoga Mare


2009-2015

Pagina 51 din 201

II. Monumente şi situri arheologice

a) Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice:

- Ansamblul de vestigii medievale din vatra oraşului laşi

Pentru protecţia şi conservarea tuturor valorilor de patrimoniu

construit se impune cu prioritate:

- instituirea perimetrelor de protecţie în jurul fiecărui

obiectiv pe o rază de 100 m în localităţile urbane, 200 m în

localităţile rurale şi 500 m în afara localităţilor, până la elaborarea

unor studii de specialitate de delimitare a zonei protejate;

- lucrări de întreţinere, reparaţii, consolidări, cu prioritate la

monumentele avariate şi degradate, pe baza unor programe

ferme, continuarea lucrărilor de restaurare – reparare începute;

- schimbarea destinaţiei unor obiective utilizate în prezent

neadecvat, valorificarea lor în scop, cultural şi turistic;

- reactualizarea şi completarea listei monumentelor din judeţul

laşi, cu stabilirea valorii şi regimului juridic.

2.1.5. Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural al Municipiului Iaşi este impresionant, incluzând situri

arheologice, case memoriale, monumente istorice şi arhitecturale, complexe

muzeale.

Valoarea culturală a Iaşului este atestată de prezenţa unui număr

impresionant de instituţii reprezentative pentru acest domeniu:

• Muzee: Muzeul Literaturii române, Muzeul Teatrului, Muzeul Etnografic al

Moldovei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Unirii,

Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu", Muzeul "Mihai Eminescu",

Muzeul "Mihail Kogălniceanu";


2009-2015

Pagina 52 din 201

Catedrala Mitropolitană

• Monumente arhitectonice şi de o mare importanţă istorică: Palatul

Culturii, Catedrala Mitropolitană (Mitropolia Moldovei şi Bucovinei),

Palatul Culturii

Mânăstirea Trei Ierarhi

• Biserica "Trei Ierarhi", Biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc", Mănăstirea

Galata, Mănăstirea Golia, Mănăstirea Cetăţuia, Casa Dosoftei, Palatul

domnesc de la Ruginoasa;

• Case memoriale: Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Mihail Sadoveanu, Casa

George Topârceanu, Casa Otilia Cazimir, Casa Mihai Codreanu


2009-2015

Pagina 53 din 201

• Instituţii culturale: Universitatea „Al.I. Cuza”, Biblioteca Centrală

Universitară „Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi”, Teatrul

Naţional „Vasile Alecsandri”, Teatrul „Luceafărul”, Opera Română,

Filarmonica „Moldova”, Universitatea de arte „George Enescu”, Casa de

Cultură a Studenţilor, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa de Cultură a

Municipiului Iaşi;

Universitatea Al I Cuza Filarmonica Moldova

Casa Dosoftei Palatul Roznovanu Iaşi

(în prezent sediul Primăriei Mun. Iaşi)


2009-2015

Pagina 54 din 201

• Centre culturale externe: Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural

German "Goethe Zentrum", Centrul Cultural Britanic (British Council), Centrul

Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, Centrul Cultural Elen "Panellinion".

Activităţi de cercetare se desfăşoară în prezent în cadrul universităţilor

ieşene Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gh Asachi, USAMV,

în Parcul Tehnologic Tenopolis Iaşi, precum şi în centre de cercetare private.

Universitatea Al. I. Cuza Iaşi

Departamentul de Cercetare şi Managementul Proiectelor (DCMP) a luat

fiinţă prin Hotărârea Senatului Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (UAIC)

din 22.04.2004 având următoarele obiective:

- Afilierea universităţii la un sistem integrat de informare privind strategiile de

cercetare ştiinţifică

- Stimularea şi orientarea programelor de cercetare ştiinţifică complexă

(interdisciplinară), spre tehnologii performante în concordanţă cu priorităţile

naţionale, europene şi internaţionale.

- Transformarea într-un pol de informare şi diseminare a informaţiilor şi

bunelor practici în managementul proiectelor (de cercetare, de finantare,

granturi naţionale şi europene, apeluri Phare, PC6, PC7)

- Promovarea cercetării ştiinţifice din Universitate pentru creşterea vizibilităţii

rezultatelor înregistrate.

- Evaluarea periodică a stadiului cercetării ştiinţifice, în scopul identificării

potenţialului de cercetare ştiinţifică, a direcţiilor prioritare, precum şi în

scopul restructurării strategiilor.

- Participarea la elaborarea strategiilor şi priorităţilor privind cercetarea

ştiinţifică la nivelul Universităţii, regional, naţional şi internaţional.

Universitatea Tehnică Gh Asachi Iasi


2009-2015

Pagina 55 din 201

- Centrul de cercetare "Ingineria mediului şi evaluarea impactului", ce

cuprinde colectivele a 3 catedre: Ingineria şi Managementul Mediului,

Inginerie Chimică şi Inginerie Organică şi Biochimică, acreditat de CNCSIS

in anul 2001.

- Centrul de Cercetari în Inginerie Civilă

- Centrul de Cercetare în Inginerie Seismică

- Centrul de Cercetări pentru Geotehnică, Fundaţii şi Infrastructuri în

Ingineria transporturilor

- Cercetări avansate privind obţinerea materialelor compozite cu ranfort sub

formă de particole şi ranfort stratificat

- CERFS – Centrul de excelenţă pentru educaţie şi cercetare în sisteme fuzzy,

sisteme inteligente şi inginerie biomedicală

- CEP – Grup de cercetare pentru electronică de putere

- COSEN – Colectivul de circuite şi sisteme electronice neliniare

- TELECOM – Grup de cercetare în telecomunicaţii

- MODSIMNAHO – Centrul de cercetare pentru modelare şi simulare în

nanoelectronică

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi

- Centrul de Cercetări Agronomice Iaşi (cod de identificare 163/26.01.2001 şi

certificat nr. 24/CC-B) este un organism academic fără personalitate juridică

care a luat fiinţă din necesitatea obiectivă de a asigura suport logistic şi de a

focaliza demersurile ştiinţifice ale corpului profesoral, studenţilor de la

Facultatea de Agricultură din Iaşi şi ale specialiştilor în domeniul agricol din

Moldova, inclusiv prin oferirea de informaţii la zi despre oportunităţile de

finanţare prin programe naţionale şi internaţionale. www.univagro-iasi.ro

Parcul Tehnologic Tehnopolis

http://www.univagro-iasi.ro


2009-2015

Pagina 56 din 201

Parcul Stiintific si Tehnologic "TEHNOPOLIS" Iasi s-a constituit in scopul

utilizarii rezultatelor activitatii de cercetare, aplicarii tehnologiilor avansate din

economie si cresterea participarii institutiilor de invatamant superior la

procesul de dezvoltare economico-sociala prin stiinta si tehnologie. Domeniile

prioritare de dezvoltare ale parcului stiintific si tehnologic "TEHNOPOLIS" Iasi

sunt: Tehnologia informaţiei, Audio vizual, Biotehnologiile, Industria

alimentară.

Institute de Cercetare:

- Institutul de Cercetări Biologice Iasi

- Institutul de Cercetare şi Inginerie Tehnologică FIBRESIN Iaşi

- Institutul de Cercetări şi Producţie Electrotehnică ICPE Trafil Iaşi

- Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iaşi

- Institutul National de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Tehnică

- Institutul de Cercetări Economice şi Sociale Gh Zane Iaşi

2.1.6. Sănătate umană

Structura populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi :

- 1992: 49,02% bărbaţi şi 50,98% femei

- 2002: 47,93% bărbaţi şi 52,07% femei

- 2007 (01.01.2007) : 48,14% bărbaţi şi 51,86% femei


2009-2015

Pagina 57 din 201

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

1992 2002 2007 1992 2002 2007 1992 2002 2007

Total populatie Masculin Feminin

Structura populatiei in ZMI

Total urbanTotal ruralTotal general ZMI

Pentru anul 2007 (01.07.2007) structura populaţiei Judeţul Iaşi a fost

următoarea :49,3% bărbaţi şi 50,7% femei

Pagina 58 din 201

Structura populaţiei pe sexe:

Total Masculin FemininNrcrt

Localitate

1992 2002 2007 1992 % 2002 % 2007 % 1992 % 2002 % 2007 %

1 MunicipiulIaşi

344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55

2 Aroneanu 2.376 2.884 2.967 1.181 49,71 1.469 50,94 1.524 51,37 1.195 50,29 1.415 49,06 1.443 48,63

3 Bârnova 2.935 3.935 4.304 1.487 50,66 1.971 50,09 2.173 50,49 1.448 49,34 1.964 49,91 2.131 49,514 Ciurea 8.043 10.092 10.660 4.100 50,98 5.119 50,72 5.462 51,24 3.943 49,02 4.973 49,28 5.198 48,76

5 Holboca 11.123 11.662 12.474 5.642 50,72 5.852 50,18 6.299 50,50 5.481 49,28 5.810 49,82 6.175 49,50

6 Leţcani 5.874 6.620 6.744 2.973 50,61 3.347 50,56 3.402 50,44 2.901 49,39 3.273 49,44 3.342 49,56

7 Miroslava 5.911 8.073 8.936 3.017 51,04 4.086 50,61 4.517 50,55 2.894 48,96 3.987 49,39 4.419 49,458 Popricani 5.537 6.735 7.433 2.844 51,36 3.389 50,32 3.710 49,91 2.693 48,64 3.346 49,68 3.723 50,099 Rediu 3.369 3.421 3.874 1.677 49,78 1.739 50,83 1.940 50,08 1.692 50,22 1.682 49,17 1.934 49,92

10 SchituDuca

3.909 4.337 4.459 1.965 50,27 2.215 51,07 2.267 50,84 1.944 49,73 2.122 48,93 2.192 49,16

11 Tomeşti 11.245 11.866 12.280 5.713 50,80 5.933 50,00 6.227 50,71 5.532 49,20 5.933 50,00 6.053 49,29

12 Ungheni 3.567 3.989 4.190 1.773 49,71 2.019 50,61 2.124 50,69 1.794 50,29 1.970 49,39 2.066 49,31

13 ValeaLupului

2.078 3.075 3.737 1.054 50,72 1.508 49,04 1.890 50,58 1.024 49,28 1.567 50,96 1.847 49,42

14 Victoria 3.771 4.293 4.399 1.908 50,60 2.146 49,99 2.209 50,22 1.863 49,40 2.147 50,01 2.190 49,78

Totalurban

344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55

Total rural 69.738 80.982 86.457 35.334 50,67 40.793 50,37 43.744 50,60 34.404 49,33 40.189 49,63 42.713 49,40

TotalgeneralZMI

414.163 401.870 390.436 203.021 49,02 192.605 47,93 187.972 48,14 211.142 50,98 209.265 52,07 202.464 51,86


2009-2015

Pagina 59 din 201

Densitatea populaţiei în ZMI la nivel de ani 2002 şi 2007

Nrcrt

Localitatea

2002 2007

Nr locuitori Densitate(loc/km2)

Nrlocuitori

Densitate(loc/km2)

1 MunicipiulIaşi

320.888 3367,157 303.979 3199,726

2 Aroneanu 2.884 73,945 2.967 89,9093 Bârnova 3.935 95,463 4.304 104,414

4 Ciurea 10.092 211,484 10.660 223,3865 Holboca 11.662 196,435 12.474 210,1066 Leţcani 6.620 113,066 6.744 115,183

7 Miroslava 8.073 97,772 8.936 108,2238 Popricani 6.735 97,242 7.433 107,320

9 Rediu 3.421 79,189 3.874 89,67510 Schitu

Duca4.337 36,142 4.459 37,158

11 Tomeşti 11.866 319,752 12.280 330,908

12 Ungheni 3.989 86,454 4.190 90,81013 Valea

Lupului3.075 236,538 3.737 287,461

14 Victoria 4.293 69,064 4.399 70,769

TotalZMI

401.870 497,363 390.436 483,212

Profilul ocupaţional al zonei:

În ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei, localităţile zonei

metropolitane pot fi grupate astfel:

-Municipiul laşi, cu profil mixt;

-sectoarele secundar (industrie) şi terţiar (servicii) comunele: Leţcani,

Holboca, Tomeşti, Miroslava, Rediu şi Valea Lupului;

- turism: Schitu Duca, Bârnova;

-comunele metropolitane: Ciurea, Popricani, Schitu-Duca, Ungheni,

Victoria cu profil preponderent agricol, completat de comerţ.


2009-2015

Pagina 60 din 201

Nivelul de saracie - Municipiul Iaşi :

- persoane beneficiare de ajutor social, conform Legii nr 115/2006 pentru

completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - 676

beneficiari, respectiv 523 ajutoare sociale platite la nivelul lunii octombrie

2008;

- pensionarii agricultori - 345 persoane (cu o pensie de pana la 350

lei).

Pentru cele două categorii mai sus mentionate se aplică din 2008 şi

prevederile H.G. nr.410/2008 privind furnizarea de produse alimentare (zahar

şi faină) din stocurile de intervenţie comunitară.:

- în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi, există un număr de

aproximativ 11.000 pensionari, cu vârsta sub 65 ani, cu o pensie până la suma

de 500 lei (salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată - H.G.

nr.1507/2007). Aceştia beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport

urban, conform H.C.L. Iaşi nr.159/2008.

- în categoria "persoanelor fără adăpost" sunt înregistrate aproximativ

110 persoane cazate temporar in Adapostul Primăriei Municipiului Iasi, dar pot

fi incluse şi persoanele beneficiare de ajutor social inregistrate la "fără

domiciliu" (cu carte provizorie pe municipiul Iaşi) - 43 persoane sau cu adresa

în fapt în zona Şes Bahlui/Cicoarei - 15 persoane (în construcţii fără autorizaţii,

fără forme legale).

- se mai pot înregistra zone cu persoane defavorizate, în general chiriaşi

în imobile retrocedate/ce urmeaza a fi retrocedate - zona Centru - Cuza- Voda

- 67 familii, zona Centru - Trei Ierarhi-Uzinei - Roşcani - 20 familii, zona

Centru Agatha Bârsescu - Cloşca - 71 familii, zona Elena Doamna - Tătăraşi -

69 familii, zona Pacurari: 43 familii, chiriaşi sau proprietari în imobilul din

Bld.N.Iorga nr.4A, Bl.M2: 82 persoane singure şi/sau familii, chiriaşi în imobilul

din std.Grădinari - Cămin SALUBRIS/CITADIN: 40 familii.


2009-2015

Pagina 61 din 201

- o problemă importantă pentru municipalitatea ieşeană o constituie lipsa

acută de locuinţe sociale, fenomen contracarat în prezent prin demararea unor

proiecte cu privire la construirea unor locuinţe sociale în zona Metalurgie.

Mediul rural se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a a

persoanelor defavorizate şi a celor care beneficiază de ajutor social conform

Legii 416/2001, dar şi printr-un număr mare de copii daţi în plasament

maternal. Din punct de vedere al serviciilor sociale oferite, fiecare unitate

administrativă locală are un departament care are ca atribuţiuni prevenirea/

combaterea fenomenelor sociale negative.

Mişcarea naturală a populaţiei în primele 9 luni ale anului 2007 (rate la

1000 locuitori)

Judeţul Natalitate Mortalitate Sporul natural

Iaşi 12,8 9,8 3,0

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Din punct de vedere al riscurilor asupra sănătăţii umane trebuie

precizate :

- modul de gestiunea al deşeurilor menajere şi din agricultură;

- calitatea aerului;

- calitatea apei de băut.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Nu sunt date de morbiditate în rândul populaţiei corelate cu poluarea

aerului.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Iaşi (nr. cazuri de

îmbolnăviri în anul 2007)


2009-2015

Pagina 62 din 201

Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză Febră

tifoidă

Judeţul

Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri

Iaşi 43 485 836 1146 0

BDA= boală diareică acută

Sursa: ASP Iaşi

Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

După provenienţa lor, deşeurile urbane includ:

- deşeuri menajere de la populaţie;

- deşeuri menajere de la agenţii economici;

- deşeuri stradale.

Procentual, ponderea deşeurilor urbane în totalul deşeurilor generate în

judetul Iaşi a crescut în ultimii ani, deoarece cantităţile de deşeuri industriale,

deşeurile din agricultură şi zootehnie au scăzut foarte mult.

Deşeurile urbane sunt eliminate prin depozitare.

În fiecare localitate a judeţului există cel puţin un depozit pentru

eliminarea deşeurilor municipale,care constituie o sursă de contaminare a

factorilor de mediu şi de disconfort pentru populaţie.

Conform Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind

depozitarea deşeurilor, inchiderea şi ecologizarea depozitelor rurale se va

finaliza până la data de 16.07.2009.

La nivelul anului 2007 situatia depozitelor de deşeuri din judetul Iaşi era

următoarea:

Depozite neconforme din mediul rural

Judeţul Numărul Data de închidere

Iaşi 420 2009


2009-2015

Pagina 63 din 201

Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor –

tone/cap de locuitor

Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007

Iaşi 0,28 0,37 0,47 0,46 0,38

Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13

comune sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate,

constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie

o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a

cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul

natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei),

cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi energie

care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.

1. În Z.M. Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună

cu OSPA Iaşi (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) cu ajutorul datelor

puse la dispoziţie de către administraţiile publice şi operatorii economici.

Inventarul include: localizarea, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare

pentru fiecare sit contaminat în parte. Monitorizarea siturilor contaminate, în

cazul, agenţilor economici din industrie se face pe baza analizelor standard de

laborator şi a analizelor standard de apă freatică, poziţionate în punctele cheie

(aval şi amonte de sit) pentru evaluarea migraţiei poluanţilor.

2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat

lipsa poluării chimice.




4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate

de alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi


2009-2015

Pagina 64 din 201


prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoameliorative.

5. Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din

depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru

solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA

Bucureşti siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5

km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde

efectele polurii coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia

acestui studiu a fost că efectele polurii produse de CET II Holboca asupra

solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care

funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din

spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare moderată şi

slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se

încadrează în valori normale.

Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Iaşi II rezultă atât

deşeuri nepericuloase cât şi deşeuri periculoase. Societatea are un depozit

propriu în care se efectuează eliminarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea

combustibilului solid, precum şi şlamul rezultat din tratarea apei industriale cu

sulfat feros, var şi adjuvant (dacă este cazul), în staţiile de tratare chimică a

apei din cele dou centrale. Şlamul rezultat din activitatea CET Iaşi II se

transportă în sistem hidraulic, odată cu zgura şi cenuşa, iar cel de la CET Iaşi I

se transportă cu vidanja şi se deversează în compartimentul aflat în funcţie.

Deşeuri generate de activităţi medicale

Şi în anul 2007 deşeurile rezultate din activităţi medicale au fost

monitorizate constant de către APM Iaşi.

S-au avut în vedere atât deşeurile spitaliceşti rezultate din unităţile

sanitare cu paturi, cât şi cele rezultate din reţeaua medicală privată sau din

ambulator.


2009-2015

Pagina 65 din 201

Evolutia cantităţilor de deşeuri spitalicesti în ultimii patru ani este

prezentată în tabelul urmator.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate

Cantitatea de deşeuri

medicale periculoase

eliminate (tone)

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

309 330 290 327

Eliminarea acestor deşeuri s-a realizat şi în anul 2007 tot prin incinerare

în instalaţii vechi, neomologate, neautorizate,fără controlul procesului de

ardere şi fără monitorizarea tipurilor şi a cantităţilor de poluanţi rezultati.

Conform noilor prevederi legislative, crematoriile spitaliceşti neconforme

vor fi închise până la sfârşitul anului 2008.

Pentru judeţul Iaşi, termenele de închidere ale celor 14 crematorii

neconforme, prevăzute în HG 268/2005 pentru modificarea HG Nr.128/2002

privind incinerarea deşeurilor sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Situatia centralizată a inchiderii celor 14 crematorii spitaliceşti

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Existente / Închise până la 31.12.2007

Iaşi 14/ 1 13/ 2 11/ 6 5/3

In mediul rural media indicelui de producere a deseurilor este de 0,4

kg/locuitor/zi, iar în mediul urban este de 0,8 kg/locuitor/zi (pentru municipiul

Iaşi media indicelui de producere a deşeurilor este de 0,9 kg/locuitor/zi).


2009-2015

Pagina 66 din 201

În prezent este în desfăşurare Proiectul “Managementul integrat al

deşeurilor în municipiul Iaşi” şi prin implementarea proiectului, se preconizează

că:

- depozitul actual de la Tomesti să fie închis definitiv imediat dupa

punerea in functiune a depozitului ecologic de la Tutora.

- să se construiască un prim compartiment cu capacitatea de 2.500.000

mc la Tutora. Instalatia de depozitare de la Tutora va fi construită si

administrata in conformitate cu cerintele actuale din domeniul

managementului deseurilor, al protectiei mediului si sanatatii oamenilor.

- sa se valorifice circa 10.000 to/an de ambalaje si deseuri de ambalaj

sortate si 9.000 to/an de fractie biodegradabila compostata. Aceste tinte

vor fi atinse prin construirea statiei de sortare cu o capacitate de 10.520

to/an si a statiei de compost cu o capacitate de 9.720 to/an.

- serviciul de salubrizare se va adapta cerintelor actuale, astfel incat prin

colectarea selectiva la sursa, cantitatea de deseuri depozitata sa fie

diminuata. Serviciul se va extinde de la nivelul municipiului Iasi la nivelul

Judeţului Iasi, urmand ca de el sa beneficieze un numar dublu de

locuitori faţă de cât sunt în prezent.

În Municipiul Iasi sunt amenajate un numar de 597 puncte gospodaresti

de colectare a deseurilor municipale de la populatie, din care un numar de 110

puncte amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje.

Deseurile din municipiu sunt colectate si transportate spre depozitul Tomesti

Iasi. Deseurile colectate selectiv merg direct catre reciclatori.

De asemenea deseurile menajere colectate din mediul rural sunt

transportate si depozitate tot la depozitul Tomesti Iasi.

Depozitul funcţionează pe acest amplasament din anul 1968, prin

scoaterea din circuit agricol a unei suprafeţe de 4 ha. Datorita dezvoltării

social-economice a municipiului Iaşi, respectiv creşterii volumului de deşeuri

menajere generate a fost necesar ca suprafaţa afectata depozitarii deşeurilor


2009-2015

Pagina 67 din 201

menajere sa se mărească, astfel incat aceasta a ajuns in 1989 la cca. 22 ha iar

in 1992 la 24 ha. Depozitul Tomesti poate fi considerat un depozit controlat

datorita dotărilor pentru monitoring pe care le deţine:

ü cantar bascula de 30 to– pentru cântărirea deşeurilor

ü sistem electronic de monitorizare (camere video, computere)

ü foraje de observaţie pentru calitatea apei freatice ( 3 buc)

Disfuncţionalităţi

- În sistemul de colectare şi transport al deşeurilor menajere, pe

lângă mijloace de transport moderne, mai sunt utilizate

mijloace de transport deschise, improprii acestei activităţi.

- Punctele de transfer nu prezintă nici un fel de dotare

tehnologică care să permită protecţia ecologică a zonei

unde sunt amplasate - construcţie închisă, sistem de

colectare a apelor uzate, instalaţie de spălare şi dezinfectare

containere, plantaţii de protecţie.

- Nu există un depozit amenajat pentru substanţe toxice,

periculoase. în prezent acestesubstanţe sunt stocate în

condiţii neecologice, la depozitul neamenajat din Abator -

rezidurile lichide produse de societăţile comerciale Unirea,

Vinia, Tepro.

O parte din reziduurile provenite de la Direcţia Sanitară laşi - policlinici,

dispensare, spitale care nu au incinerator propriu - ajung la rampa de deşeuri

a Municipiului laşi.

Actuala rampă de depozitare nu respectă normele şi normativele pentru

protecţia mediului, nefiind proiectată să asigure impermeabilizarea completă,

astfel încât se produce infestarea apelor subterane şi a solului şi nu are un

sistem de drenuri eficient pentru colectarea apelor uzate provenite din

reziduuri.


2009-2015

Pagina 68 din 201

Nu există un sistem de protecţie exterioară a zonei - perdele vegetale

de protecţie - şi nu există sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de

fermentare, care să ducă la eliminarea riscului de autoaprindere.

Procesul de compostare se face în condiţii necontrolate, cu efect

asupra capacităţii de depozitare, duce la mărirea duratei proceselor biologice

de transformare, evacuarea unor cantităţi importante de gaze care pot

produce aprinderi şi creşterea emisiilor în atmosferă.

Propuneri ce decurg din disfuncţionaiităţi

Mediul urban

- organizarea sistemului de preluare selectivă a

deşeurilor de la populaţie în mediul urban, cel puţin prin

separarea fracţiei biodegradabile;

- transportul deşeurilor în utilaje închise la staţiile de

transfer zonale;

- organizarea sistemului de sortare a deşeurilor în cadrul

staţiilor de transfer şi depozitare;

- organizarea a două staţii de compostare în municipiile Iaşi

şi Paşcani;

- eliminarea finală a deşeurilor spitaliceşti se va face la

incineratorul de deşeuri toxice şi periculoase SC Avand

SRL Iaşi;

- colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi în zilele de

sâmbătă şi duminică, în special în perioada de vară, în

vederea respectării unei ritmicităţi de evacuare la maxim

2 zile;

Mediul rural

- organizarea sistemului de preluare selectivă a deşeurilor

de la populaţie în mediul rural;

- separarea fracţiei biodegradabile, compostareaa acesteia în


2009-2015

Pagina 69 din 201

gospodării şi utilizarea ca fertilizant în agricultură;

- amenajarea de platforme impermeabilizate şi dotate cu

sisteme de drenare şi colectare a levigatului pentru

depozitarea şi compostarea dejecţiilor animaliere provenite

din gospodării şi micro-ferme din mediul rural;

- organizarea sistemului de sortare a deşeurilor în cadrul

staţiilor de transfer;

- încheierea de contracte între municipalităţi şi firme

specializate de salubritate preluarea deşeurilor de la

populaţie;

Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Dintre efectele negative produse asupra stării de sănătate, cu

semnificaţie statistică la cei expuşi la zgomot se pot menţiona următoarele:

adormire dificilă – 57%, oboseală la trezire – 53%, somn superficial – 48%,

somn agitat – 39%, insomnii – 23%.

Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră

Obiectivul pentru perioada următoare este aprobarea hărţii de zgomot şi

a hărţii strategice de zgomot întocmite pentru aglomerarea urbană Iaşi

conform HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiental,modificată şi completată de H.G. 674 din 28 iunie 2007, de către

Comisia Tehnică Regională.

În vederea reducerii disconfortului fonic creat de mijloacele de transport

se au în vedere următoarele:

- realizarea de perdele vegetale de protecţie în zonele cu trafic rutier intens şi

la limita dintre calea ferată şi zonele rezidenţiale;

- realizarea unor panouri de protecţie fonică în lungul căilor ferate şi a zonelor

rutiere intens circulate din municipii şi oraşe;

- modernizarea căii de rulare pentru tramvai în mun. Iaşi


2009-2015

Pagina 70 din 201

Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi –

revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.

2.1.7. Transport

- Căi de comunicaţie

Datele necesare analizei pentru toate tipurile de căi de comunicaţie s-au

obţinut din evidenţe statistice, din documentaţia P.A.T.N., de la societăţile şi

regiile care gestionează activitatea în domeniu.

Reţeaua rutieră

Drumurile judeţene au rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile

rutiere între principalele localităţi ale judeţului şi pe de altă parte, de a

colecta şi dirija, către drumurile naţionale traficul rutier local ce se desfăşoară

pe drumurile comunale.

Analizând datele existente se observă în toate cele 13 comune ale Zonei

Metropolitane laşi gradul de accesibilitate rutieră este bun şi nu există comune

izolate.

Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est şi vest,

legăturile între anumite localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare.

în Zona Metropolitană există un punct de control şi trecere a frontierei rutiere la

Sculeni-Victoria.

•Probleme şi priorităţi

Analiza situaţiei existente impune câteva măsuri urgente pentru intrarea

în normalitate:

- îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor judeţene şi

comunale prin creşterea capacităţii portante;

- îmbunătăţirea stării de viabilitate prin creşterea capacităţii de

circulaţie atât pe drumurile naţionale cât şi pe drumurile judeţene şi

comunale la care traficul orar depăşeşte debitul recomandabil.


2009-2015

Pagina 71 din 201

Pentru a asigura o fluenţă a traficului şi implicit pentru

descongestionarea circulaţiei în interiorul municipiului prin preluarea traficului

de tranzit şi direcţionarea acestuia, se are în vedere executarea de RK la

pasajele şi podurile din municipiu (Pasaj ACB şi Pasaj Nicolina, Pod T.

Vladimirescu, Pod Metalurgie, Podu Roş) şi chiar construirea unui pasaj

suprateran în zona Ţigarete (Pasajul „O. Băncilă”) şi a altor pasaje subterane

(Pasaj „M. Eminescu”). De asemenea, s-au demarat lucrările la şoseaua

ocolitoare a Municipiului Iaşi.

Acest obiectiv va redirija traficului de tranzit prin realizarea unei legături

directe între cele două drumuri naţionale ce-l traversează adică DN 24

(drumul european E 58/ E 583) şi DN 28 evitând astfel supraaglomerarea

prin combinarea cu traficul local la traversarea municipiului. Totodată spre

municipiu converg şi drumurile judeţene DJ 249A , DJ 249C , DJ 282C, DJ

282 , DJ 280E , DJ 248A , DJ 248 , DJ 247A care leagă centrele de comună de

municipiul laşi .

Şoseaua ocolitoare va porni din NV laşului, de la intersecţia drumurilor

DN 28 şi DC25 (punctul D1), îndreptându-se spre N, pe teritoriul comunei

Miroslava, apoi spre NE în comuna Rediu, continuând spre E până la

intersecţia cu DN 24. Va traversa pârâul Calcaina, continuând pe teritoriul

comunelor Popricani şi Aroneanu, ocolind satele şi acumularea Chiriţa, intrînd

apoi în comuna Holboca. Va intra pe teritoriul administrativ al municipiului laşi

pe străzile Vlădiceni şi Trei Fântâni, până la intersecţia cu Şoseaua Bucium,

continuând pe B-dul Poitiers şi Şoseaua Nicolina, până în dreptul lacului

lezăreni. De aici se va îndrepta spre NV, apoi spre N, pe teritoriul comunei

Miroslava, închizându-se în punctul D1.A

Conform Legii nr. 203/2003 privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei

de transport, unul din proiectele prioritare identificate împreună cu Uniunea

Europeană este modernizarea DN 24 (E 58).

Municipiu:


2009-2015

Pagina 72 din 201

Denumirea Total km Km modernizaţi Km ce urmeazăa fi modernizaţipână în 2015

Străzi urbane 502 348 154Cale rularetramvaie

75 (cale simplă) 25,871 49,129

Zona metropolitană (fără municipiu): 333,38 kmTotal km pe drumuri judeţene Total km pe drumuri comunaleModernizaţi

Pietruiţi Dinpământ

Modernizaţi

Pietruiţi Dinpământ

103,340 21,713 39,567 30,150 35,382 103,228Total km modernizaţi: 103,340 Total modernizaţi: 30,150Total km nemodernizaţi: 61,28 Total nemodernizaţi: 138,61Total km pe DJ: 164,62 Total km pe DC: 168,76Total km modernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 133,49Total km nemodernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 199,89

Reţele de transport feroviar

Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul

Judeţului laşi are o lungime de 285,016 km de trasee din care:

-lungime linie dublă cu ecartament normal 143,877 km;

-lungime linie simplă cu ecartament normal 124,755 km;

-lungime linie simplă încălecată (ecartament normal şi ecartament larg tip

Federaţia Rusă şi Republica Moldova) -16,384 Km.

Indicatorul densitate căi ferate pentru judeţul laşi este 53 km/1000 km2.

Transportul feroviar în Zona Metropolitană laşi, se desfăşoară pe două

magistrale (500 şi 600) şi cinci trasee de linii secundare după cum urmează:

Traseu decale

ferată

Secţii decirculaţi

e

Lungime înkm

Tip deinstalaţii

Felul liniilor Nr.podurişi

podeţe

Nr.TN cuSAT+BAT

Vitezamaxim decirculaţie

Căi. Mf.

500 MirceştiP robota

39 CED+BLA-tAUTOSTOP

dublă electrificate

121 10 120

80


2009-2015

Pagina 73 din 201

517 PaşcaniTimişeşt

i

16 CED+SBWCC

simpl.

electr. 19 - 80 60

600 RebriceaGrajduri

9 CED+BLA-tAUTOSTOP

simpl.

neelectr.

93 37 120 7

Grajdurilaşi

24 CED+BLA-tAUTOSTOP

dublă neelectr.

laşiSocola(PC1)

5 CED+AUTOSTOP

dublă electr. 14 - 80 60

Socola(PC1)-

UngheniPrut

17 CED+BLASBW+CELS

simpl.

încă-lec.

neelectr.

5 80 50

606 laşiPaşcani

76 CED+BLA+AUTOSTOP

dublă electr. 99 13 12095

70

6608 LeţcaniAndrieşe

ni

46,8 SBW+CC simpl.

neelectr.

48 1 80 60

Pe reţeaua de căi ferate a zonei Metropolitane se utilizează două tipuri de

tracţiune:

- tracţiune electrică pe linie dublă şi pe linie simplă;

- tracţiune diesel pe linie dublă, pe linie simplă şi pe linie încălecată.

Pe intervalul laşi - Socola, în lungime de 5 km, se utilizează ambele tipuri

de tracţiuni.

Nivelul echipării de căi ferate este considerat acceptabil, dar

infrastructura şi instalaţiile conexe CF nu corespund cerinţelor de viteză.

Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de

110 - 120 km/h pe magistralele (500 şi 600) şi de 60 - 80 km/h pe liniile

secundare.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul laşi este in general

bună, fiind supusă permanent activităţilor de revizie şi întreţinere impuse de

siguranţa circulaţiei pe calea ferată.


2009-2015

Pagina 74 din 201

Pe reţeaua CF. există şi zone afectate temporar de fenomene

naturale cum sunt: inundaţiile, alunecările de teren, tasări şi erodări.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate sunt tuneluri, poduri

(cu lungimi de peste 10 m) şi podeţe (cu deschideri cuprinse între 0,30 m şi

10,00 m).

Tunelurile de cale ferată întâlnite pe teritoriul Zonei Metropolitane laşi

sunt:

- două tuneluri în staţia Bârnova în lungime de:

-236,35 m între km: 389 +551,5 şi km 389 + 787,85 (construit între anii

1892 -1893);

-241,17 m, între km 389 +547,7 şi km 389 + 788,87 (magistrala 600);

Podurile şi podeţele sunt în număr de 397 şi au o lungime totală de

2472,63 m şi sunt în bună stare de funcţionare.

Trecerile la nivel cu calea ferată, sunt în număr de 121 şi au lungime

totală de 702,00 m (0,25% din reţeaua CF a judeţului) din care:

-13 treceri la nivel semnalizate cu instalaţii automate de semnalizare

rutieră cu semibariere (BAT);

- 32 treceri la nivel semnalizate cu instalaţii automate de semnalizare

rutieră fără semibariere (SAT);

- 75 treceri la nivel semnalizate simplu, nepăzite;

- 1 trecere la nivel semnalizată simplu, păzită.

în Zona Metropolitană există un punct de control şi trecere a frontierei

feroviare la Bosia-Ungheni.

Probleme şi priorităţi

Nu există probleme deosebite în ceea ce priveşte capacitatea portantă pe

traseele de cale ferată din judeţul laşi. De asemenea pe nici un traseu nu este

depăşită capacitatea de circulaţie, existând chiar rezerve pe toate traseele.

Singurul punct în care nu există rezerve de capacitate practică, este cel

de la Ungheni -Prut şi Ungheni şi Republica Moldova.


2009-2015

Pagina 75 din 201

Deşi starea tehnică a căii ferate este în general bună, din cauză că

majoritatea traseelor CF. din judeţul laşi sunt amplasate în lungul apelor

curgătoare şi traversează zone mlăştinoase de luncă, kilometri de cale CF.

sunt supuşi inundaţiilor, alunecărilor de teren şi tasărilor şi erodărilor.

Reţeaua de căi aeriene - aeroporturi

Aeroportul Municipiului laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat

în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al

comunei Aroneanu, la o altitudine de 120m şi este destinat traficului aerian

intern şi traficului aerian extern de pasageri .

Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare

şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie de apă, utilităţi, drumuri

de acces.

Din punct de vedere al dotărilor şi echipamentelor aeroportul dispune de :

- mijloace de protecţie a navigaţiei: radar Tesla 05 şi radiofare marker

pentru apropiere (de producţie indigenă) ambele cu un grad de uzură de

40%;

- mijloace de tehnică aeroportuară la sol;

- autoutilitară PSI cu GU 60%;

- autoutilitară bagaje cu G.U. 85%;

- microbuz Fiat cu G.U. 10%;

- scări intervenţie lucru aeronavă G.U. 70%;

- sursă pornire la sol Horbut G.U. 70%;

- autofreză întreţinere P.D.A. G.U. 85%;

- autosanitară DACIA G.U. 70%;

- autoutilitară ARO G.U. 90%;

- transport personal aeroportuar;

- aerogara pasageri veche G.U. 70% capacitate 15 persoane / oră;

- aerogara nouă de pasageri capacitate 100 pers./oră


2009-2015

Pagina 76 din 201

Aerobaza utilitară are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri

sanitare, în apropierea aeroportului se află helioportul pentru aterizarea

elicopterelor SMURD.

Terminalul aeroportului construit în 1968 a fost supus în perioada

1996 - 2001 unor lucrări de modernizare şi extindere. În aceeasi perioadă a

fostă supusă modernizării şi Aerogara.

Aeroportul este prevăzut cu o pistă de aterizare - decolare de

dimensiuni 1800 x 30 m, cu o capacitate de 17 tone/roată izolată.

Balizajul luminos al pistei de aterizare - decolare a fost supus unei

reparaţii capitale în urma cărora a devenit mult mai performant.

Începând cu anul 2003 a obţinut statutul de Aeroport internaţional şi din

2005 au avut loc primele curse externe (cu Carpat Air). Principalele destinaţii

către exterior sunt: Austria, Ungaria, Turcia (estival).

Principalele curse interne sunt către Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava.

Companiile care deservesc călătorii sunt: Tarom, Carpat Air, Austria Air Lines,

Malev.

Nr pasageri: dacă în 2000 se înregistrau 9.000 de călători/an, în 2005 s-

au înregistrat 15.000, iar în 2007 acest număr s-a dublat (conform unui studiu

al unei firme de consultanţă din Hamburg).

În prezent, infrastructura aeroportuară nu poate deservi zborurile

comerciale de anvergură.

Din acest motiv, pe viitor se are în vedere ca Aeroportul Internaţional

Iaşi să urmeze un întreg proces de modernizare şi dezvoltare. Astfel, conform

studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic existent:

- pista curentă va fi folosită doar pentru zboruri charter şi de agrement

- se va realiza o nouă pistă de 3000 m pentru decolare şi aterizare avioane

medii şi mari, o nouă aerogară, un nou terminal (cargo)

- se vehiculează atingerea unui număr record de pasageri (1 milion/ an).


2009-2015

Pagina 77 din 201

Alimentare cu apă

În localităţile zonei metropolitane există în prezent sisteme centralizate

de alimentare cu apă în municipiul laşi şi în unele localităţi rurale.

Schema tehnologică şi funcţională a acestor sisteme, în general,

cuprinde: captarea (prelevarea), pomparea, transportul, tratarea,

înmagazinarea şi distribuţia apei, cu particularităţi specifice fiecărei localităţi.

Lungimea reţelei de distribuţie în Municipiul Iaşi – 479,5 Km (84,5% gospodării

deservite). În comune – 120 km (15,45% gospodării deservite).

Nrcrt

Localitatea Lung.reteadistrib.(m)

Nr totalgospodarii

Nrgosp.derservite

% Nr ag.ec.deserviti

Nr inst.publ.deservite

1 MunicipiulIaşi 479550 17565 14834 84,5 2196 619

2 Aroneanu 8488 1074 377 35,1 7 63 Bârnova 20300 1685 497 29,5 15 74 Ciurea 9576 2438 154 6,3 17 45 Holboca 7140 1930 220 11,4 41 36 Leţcani 32300 1906 644 33,8 21 127 Miroslava 0 3081 78 2,5 1 08 Popricani 0 2522 0 0 0 09 Rediu 1405 45 3,2 1 110 Schitu

Duca 1492 0 0 0 011 Tomeşti 5860 1210 248 20,5 43 712 Ungheni 7351 1571 83 5,3 2 113 Valea

Lupului10452

1408 108577

64 414 Victoria 18539 1711 191 11,2 13 0

Sursa : Apavital Iaşi (RAJAC)

Principalele surse de apă sunt:

- surse subterane

- Timişeşti - captare prin drenuri Q = 1.646,5 l/s, din care:

- Municipiul laşi 1.500,00 l/s

- surse de suprafaţă


2009-2015

Pagina 78 din 201

- Prut - priza de mal Ţuţora

Q = 3.500 l/s (apă potabilă şi industrială) - pentru municipiul laşi

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului laşi se realizeasă din sursa

subterană Timişeşti jud. Neamţ, cu un debit total instalat de 1500l/s,apă de

calitate corespunzătoare prevederilor Legii 458/2002 şi STAS 1343/1991.

Pentru satisfacerea necesarului de apă a municipiului laşi care în prezent se

situează între 2200-25001/s, diferenţa de 700-1 OOOl/s se preiau din staţia de

tratare Chiriţa în curs de reabilitare şi modernizare pentru capacitatea de

13001/s, apă potabilă de calitate corespunzătoare pentru nevoile

gospodăreşti şi care corespunde prevederilor Directivei 98/EC/98aCE.

Canalizare

În prezent, în Zona Metropolitană laşi există sistem centralizat de

canalizare doar în municipiul laşi şi în câteva dintre comune. Schema

tehnologică şi funcţională a acestui sistem cuprinde colectarea şi transportul

apelor uzate menajere/pluviale, epurarea şi evacuarea în emisar.

Canalizarea este rezolvată în sistem unitar în municipiul laşi.

Lungimea totală a colectoarelor de canalizare este de:

- Municipiul laşi - 427,5 km (71,2% gospodării racordate)

- în comune – 29,2 Km (1,70% gospodării racordate)

Nrcrt

Localitatea Lung.retea

canaliz.(m)

Nr totalgospod

arii

Nrgosp.

derservite

% Nr ag.ec.

deserviti

Nr inst.publ.

deservite

1 MunicipiulIaşi 427400 17565 12498 71,2 2125 613

2 Aroneanu 0 1074 0 0 3 03 Bârnova 0 1685 11 0,7 8 04 Ciurea 8792 2438 70 2,9 11 45 Holboca 9438 1930 152 7,9 0 06 Leţcani 0 1906 0 0 9 07 Miroslava 0 3081 0 0 0 08 Popricani 0 2522 0 0 0 0


2009-2015

Pagina 79 din 201

9 Rediu 0 1405 12 0,9 1 110 Schitu

Duca 0 1492 0 0 0 011 Tomeşti 11000 1210 152 12,6 35 612 Ungheni 0 1571 0 0 0 013 Valea

Lupului 0 1408 0 0 18 014 Victoria 0 1711 0 0 0 0

Sursa : Apavital Iaşi (RAJAC)

În Municipiul laşi, pe principalele colectoare de canalizare sunt în

exploatare un număr de 6 staţii de pompare de intervenţie şi anume:

- Staţia de pompare Alexandru cel Bun- Staţia de pompare Galata- Staţia de pompare Podu de Piatră- Staţia de pompare Tudor Vladimirescu- Staţia de pompare Ciurea- Staţia de pompare Tomeşti- Staţia de pompare Dancu

Capacitatea staţiei de epurare pentru Municipiul laşi, prevăzută cu

treaptă mecanică şi biologică, este 4.200 l/s.

Alimentarea cu gaze naturale, conducte de transport şi staţii de

predare

Prin conductele de transport se asigură transportul gazelor naturale

de la locul de producere, până la staţiile de predare.

În prezent, pe teritoriul Zonei Metropolitane laşi este în exploatare

conducta de transport Gherăieşti - laşi - Dn = 400 mm - 2 fire.

Conductele de transport Gherăieşti - laşi, traversează teritoriile

comunelor Mirceşti, Hălăuceşti, Alexandru I. Cuza, Strunga, Tg. Frumos,

Bălţaţi, Podu Iloaiei şi Leţcani.

La conductele de transport sunt racordate următoarele localităţi:

Municipiul laşi şi localităţile Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Rediu, Tomeşti,

Valea Lupului.

Q 5 m3/s;Q 2 m3/s;Q 5 m3/s;Q 5 m3/s;Q 32 l/s;Q 135m3/hQ 120m3/h


2009-2015

Pagina 80 din 201

Fiecare din localităţile menţionate au staţii de predare proprii prin care se

asigură reglarea, măsurarea şi odorizarea gazelor.

În Municipiul laşi cât şi în celelalte localităţi care beneficiază de gaze

naturale capacitatea existentă în sistemul de distribuţie (reţele de repartiţie)

staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie) funcţionează la parametri

optimi atât timp cât magistralele de transport asigură debitele şi presiunile de

regim la valorile normale de exploatare.

Conform datelor furnizate de către S.C DISTRIGAZ NORD S.A Tg. Mureş,

Sucursala laşi, pe termen scurt, mediu şi lung, se impun înlocuiri de

conducte în măsura în care acestea depăşesc perioada normată de

exploatare, îndeosebi în Municipiul laşi, sistemul de distribuţie luând fiinţă în

anul 1963.

În celelalte localităţi durata de exploatare a sistemelor de distribuţie se

situează sub durata normată şi nu se impun înlocuiri.

Pe termen scurt, conform informării făcute de S.C DISTRIGAZ NORD,

către Prefectura judeţului laşi se impune finalizarea lucrărilor sistemelor de

distribuţie în localitatăţile Lunca Cetăţuii, Holboca, Rediu, Cristeşti, etc.

Pe termen mediu şi lung, se impune demararea lucrărilor în localităţile

care au aprobate cote de gaze naturale şi proiecte în diferite faze de

elaborare, după cum ar fi: Miroslava etc.

Alimentarea cu energie electrică

Zona Metropolitană laşi este atât un producător cât şi un consumator

important de energie electrică. Atât Municipiul Iaşi cât şi celelalte localităţi

din Zona Metropolitană sunt acoperite din punct de vedere al infrastructurii

de energie electrică (iluminat public, iluminatul locuinţelor private, iluminatul

instituţiilor publice, al agenţilor economici etc.) excepţie făcând doar câteva

cazuri izolate (locuinţe care au fost de curând construite şi care urmează a fi


2009-2015

Pagina 81 din 201

racordate la reţeaua de energie electrică). Pentru producerea energiei

electrice capacităţile existente acoperă necesarul de consum actual.

1.Surse locale pentru producerea energiei electrice

1.1. Surse de putere mare

1.2. Surse de putere mică

2.Instalaţii de transport şi distribuţia energiei electrice

2.1.Reţele electrice

2.1.1. Reţele electrice de înaltă tensiune

2.1.2. Reţele electrice de medie tensiune

2.2.Staţii de transformare

Municipiul laşi dispune de o singură staţie de 220/110 KV (FAI), având o

putere instalată de 400 MVA, şi alimentată prin linia electrică aeriană de 220

KV dublu circuit Gutinaşi - FAI. Staţii de transformare ÎT/MT (110/20 KV; 110/6

KV).

Sistemul de termoficare - Municipiul Iaşi

a) Sistemul de termoficare

1. Sistemul de producere şi transport al agentului termic primar

Sistemul de termoficare al Municipiului laşi are ca surse de agent termic

primar centralele electrice de termoficare CET laşi I, amplasată în zona

industrială a oraşului şi CET laşi II (Holboca). Acestea sunt în proprietatea

şi administrarea S.C. TERMOELECTRICA S.A. -Sucursala Electrocentrale laşi.

Capacităţile de producere a energiei termice şi electrice ale CET laşi I

sunt:

- cazane de apă fierbinte: 6 x 100 Gcal/h

- cazane de abur: 3 x 120 t/h + 2 x 420 t/h

- turbine de abur cu condensaţie şi prize: 2 x 25 MW + 2 x 50 MW

Dintre cazanele de apă fierbinte două funcţionează pe gaze naturale şi

două funcţionează pe păcură şi gaze naturale. Celelalte două cazane


2009-2015

Pagina 82 din 201

funcţionând numai pe păcură au fost propuse pentru închidere operaţională ca

urmare a reducerii activităţii industriale şi închiderii serelor.

Toate cazanele de abur funcţionează pe gaze naturale şi păcură.

Producerea apei fierbinţi se face în cazanele de apă fierbinte şi în boilere

alimentate din prizele de joasă presiune a turbinelor. Capacitatea prizelor de

joasă presiune este 156 Gcal/h.

Producerea aburului tehnologic se face în prizele de medie presiune a

turbinelor. Capacitatea prizelor de medie presiune este 320 t/h.

Capacităţile instalate ale CET laşi II (Holboca) sunt:

- cazane de abur: 2 x 420 t/h

- turbină de abur cu condensaţie şi prize reglabile: 1 x 50 MW

- turbină de abur cu priză reglabilă la medie presiune şi contrapresiune la

joasă presiune: 1 x 50 MW

Energia termică este furnizată numai sub formă de apă fierbinte.

2. Sistemul de producere şi transport al agentului termic secundar

Din cele 198 puncte termice urbane 132 puncte termice aparţin Regiei

Autonome de Termoficare laşi şi alimentează cu energie termică sub formă de

agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum cartierele de locuinţe şi

dotările de cartier. Celelalte puncte termice aparţin unor obiective social-

culturale cum sunt grupurile şcolare, grădiniţele, creşele, instituţiile de

învăţământ superior, spitalele, policlinicile, etc.

Punctele termice aparţinând Regiei Autonome de Termoficare asigură

alimentarea cu energie termică a majorităţii locuinţelor din municipiul laşi.

În ultimii ani, ca urmare a introducerii surselor alternative de încălzire a

locuinţelor (centrale termice de apartament), au avut loc debranşări masive

de la sistemul centralizat de încălzire. Astfel din 91.573 apartamente cu o

suprafaţă termică echivalentă de 1.058.246 m2, racordate iniţial la CET, în 2008

mai figurau 59.529 apartamente branşate la CET, 1.094 agenţi economici şi

140 instituţii publice.


2009-2015

Pagina 83 din 201

Necesarul anual normat de energie termică produsă în punctele

termice este 1.450.000 Gcal din care 1.200.000 Gcal pentru încălzire şi

250.000 Gcal pentru prepararea apei calde de consum.

Sistemul de termoficare din Municipiul Iaşi se află în plin proces de

reconfigurare, modernizare şi adaptare la noile cerinţe actuale. Astfel, în 2007

s-a contractat un împrumut BERD în valoare de 20 mil Euro şi s-a obţinut un

grant în valoare de 7 mil Euro de la guvernul Elveţiei, pentru modernizarea

punctelor termice de cartier, înlocuirea magistraleor de transport şi distribuţie a

energiei termice şi reconfigurarea celor două centrale termice CET I Iaşi şi CET

II Holboca.

Telecomunicaţii

Reţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene,

cabluri din cupru şi fibră optică.

Numărul abonaţilor din zona Metropolitană laşi în august 2005 era de

87237, conform datelor furnizate de ROMTELECOM IAŞI. În prezent această

cifră este cu mult diminuată ca urmare a intrării pe piaţă a altor furnizori de

telefonie fixă, cum ar fi RDS sau Zapp.

Reţelele de telecomunicaţii subterane afectate de scurgerile de apă de

la conductele defecte precum şi cele din cabluri de cupru de înaltă şi joasă

frecvenţă, cablu coaxial, reţele de telecomunicaţie de acces vechi necesită

intervenţii în vederea înlocuirii lor.

Pe teritoriul judeţului laşi există mai mulţi operatori privaţi de telefonie

mobilă care au apărut pe piaţă după anul 1990 şi anume: Orange, Vodafone,

Cosmote, Zapp.

Orange şi Vodafone operează în banda de frecvenţă 900 MHz .

În ultimii ani au apărut pe piaţă firme de cablu TV( Astral, RDS ) care

oferă abonaţilor şi servicii de telefonie.

Cifra abonaţilor la telefonia mobilă din judeţul laşi nu a fost transmisă

oficial.


2009-2015

Pagina 84 din 201

Operatori de GSM au finalizat introducerea sistemului HSCSD care

permite alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date,

viteza de transfer obţinută ajungând până la 38,4 Kbps prin folosirea a

maximum 4 canale radio de 9,6 Kbps sau până la 57,6 Kbps prin utilizarea a

max 4 canale radio de 14,4 Kbps.

Sistemul HSCSD permite accesul facil la internet, e-mail, acces la baze de

date, transfer de fişiere.

ORANGE a introdus tehnologia GPRS, care va oferi într-o primă fază o

notă de transfer de aproximativ 100 Kbps şi acces instantaneu la orice serviciu

oferit de internetul "fix". Tehnologia presupune fragmentarea datelor în

pachete în timpul transmisiei şi folosirea în comun de către foarte mulţi

utilizatori a unei singure lăţimi de bandă. Sistemul permite transferul datelor de

trei ori mai rapid decât pe liniile telefonice fixe şi de zece ori mai rapid decât

în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale reţelelor GSM.

Dintre firmele de televiziune amintim: RCS/RDS, UPC, Astral, Focus Sat,

DigiTV etc.

Televiziunea

În Municipiul Iaşi există 6 posturi de televiziune locală: TVR Iaşi, ProTV

Iaşi, TeleM, Astral TV, Electron MBit si Antena 1 Iaşi care transmit emisiuni şi

ştiri de interes local. Dintre acestea cele care aparţin unor televiziuni naţionale

(ProTV, TVR, Antena 3) îşi difuzează programele pe posturile naţionale

aferente în anumite intervale orare. La acestea se adaugă reţelele naţionale şi

internaţionale de televiziune existente în România.

Ziare/Reviste

La punctele de difuzare a presei din ZM Iasi se găsesc următoarele ziare

şi reviste cu specific local: Ziarul de Iaşi, Evenimentul, Ziua de Iaşi, Jurnalul de

Est, Flacăra Iaşului, Lumina, Ieşeanul, Financiarul, cotidiane care tratează

subiecte diverse.


2009-2015

Pagina 85 din 201

O publicaţie specifică pentru Iaşi este Opinia Studentească, unul dintre

simbolurile culturale ale spiritului universitar din Iaşi cu un colectiv de redacţie

format numai din studenţi. La aceasta se adaugă şi alte publicaţii cu specific

cultural: Convorbiri Literare, Timpul, Orizontul.

Radio

Posturile de transmisie Radio sunt foarte populare la nivelul ZM Iaşi.

Acestea transmit pe frecvenţe FM, Radio Iaşi fiind singurul care are şi

transmisiuni AM.

Ascultătorii din Iaşi au la dispozitie 6 posturi locale de radio: Radio Hit,

Radio Iaşi, Radio VoxT, Radio Trinitas, Radio Nord Est şi Radio Terra, la care se

adaugă posturile naţionale.

Internet

Principalii furnizori de internet din ZM Iaşi sunt: Astral Telecom, FX Net,

Telebit, Electron M-Bit la nivel local şi Romtelecom, RDS şi UPC la nivel

naţional. Pe lângă aceştia la nivelul cartierelor există reţele mai restrânse de

internet.

Conform informaţiilor preluate de la Direcţia de Servicii Publice

Municipale, Municipiul Iaşi deţine o suprafaţă de 4.196.653 mp de spaţii verzi

(parcuri, terenuri gazonate, alei cu flori etc.) aflate aflate în diferite stări fizice.

Datele sunt extrase din Planul Intgrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere

Iaşi


2009-2015

Pagina 86 din 201

2.1.8. Turism

Turismul în Iaşi este în expansiune sub formele sale cele mai importante:

religios, de afaceri, de relaxare, clădit pe o infrastructură în plină dezvoltare şi

pe servicii moderne.

Principalele hoteluri şi pensiuni din Iaşi sunt: Hotel Unirea (***), Hotel

Traian (****), Hotel Europa (****), Ramada Iaşi City Center (***), Hotel

Astoria (***), Hotel Moldova (***), Hotel Amadeo ***, Popas Turistic

Păcurari, Pensiune Little Texas (***), Pensiunea Moldotour (**) etc (Anexa 6).

Restaurantele care oferă un meniu tradiţional românesc sunt: Bolta Rece

şi Trei Sarmale, Carafa sau Onyx. La acestea se adaugă cele cu specific străin:

Little Texas (mexican), Club RS (grecesc), Irish Pub (irlandez), Moon Palace

(francez), Tosca (italian), La Cao (chinezesc), Phenicia (libanez).

În Iaşi îşi desfăşoară activitatea 4 oficii de informare turistică, care

asigură legătura oraşului cu turiştii, realizează informarea cât mai obiectivă şi

completă a acestora, precum şi promovarea Iaşului ca destinaţie turistică prin

toate mediile posibile (Centrul de Informare Turistică Iaşi, Centrul de

Promovare a Turismului de Afaceri Transfrontalier Romania-Moldova, Asociaţia

Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural, Centrul de Pelerinaj “Sf.

Paracheva”, Centrul de Informare Turistică). Efortul acestora este susţinut prin

activitatea a aproximativ 60 de agenţii de turism prezente pe piaţa Iaşului.

Un număr important de turişti este atras anual şi de manifestările

importante care au loc la Iaşi (Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare

a Moldovei,13-16 octombrie), la care participă, anual, peste un milion de

pelerini din România, Catedrala Mitropolitană devenind pentru câteva zile

centrul spiritual al ortodoxiei; în fiecare an, municipalitatea organizează

Sărbatorile Iaşului, cu acţiuni de mare anvergură ce acoperă toate domeniile

de interes (cultural, ecumenic, economic, artistic, educaţional).

Comunele cu potenţial turistic sunt Bârnova, Ciurea, Aroneanu, Rediu.


2009-2015

Pagina 87 din 201

2.1.9 Managementul de risc

Principalul risc natural asupra mediului rural care cunoaşte o largă

răspândire la nivelul ţării şi o tendinţă de creştere a efectelor în ultimele două

decenii este reprezentat de inundaţii. Corelat cu inundaţiile trebuie amintite

aici şi alunecările de teren iar independent de acestea două, fenomenele de

seismicitate.

Riscurile asociate inundaţiilor sunt cele ale izbucnirii unor epidemii, cele

mai probabile fiind bolile infecţioase cu transmitere hidrică (holera, hepatita A),

dar şi alunecările de teren sau cedarea barajelor şi a digurilor.

Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul

judeţului Iaşi. Acestea apar frecvent în zonele de deal şi podiş pe văile

străbătute de râuri sau pe pantele acestora.

Sub raport seismic, judeţul Iaşi se încadrează în gradul VII (MSK) de

intensitate seismică, corespunzător unei perioade de revenire de minimum 100

de ani, în conformitate cu SR 11000/1-93. În conformitate cu Normativul P

100-92, amplasamentul se situează în zona seismică de calcul E, căreia îi

corespunde un coeficient KS = 0,12 şi o perioadă de colţ TC = 0.7 sec.

Prevenirea, ameliorarea, combaterea şi recuperarea terenurilor

degradate

Degradările de teren sunt reprezentate de suprafeţele afectate de

fenomene de eroziune, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturare şi

alcalinizare. Eroziunile torenţiale, alunecările active şi inundaţiile reprezintă

totodată şi importante surse de risc pentru populaţie, construcţii şi terenuri

agricole.

Pentru prevenirea şi combaterea acestor degradări, cât şi pentru

recuperarea şi reabilitarea suprafeţelor afectate, sunt necesare şi se propun

următoarele categorii de obiective şi măsuri:

a) Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi a excesului de umiditate, prin:


2009-2015

Pagina 88 din 201

• asigurarea obiectivelor hidrotehnice existente, respectiv a barajelor,

acumulărilor, lucrărilor de regularizare şi îndiguire, la eventuale accidente

de rupere, distrugere, introducerea sistemelor de alarmare avertizare

pentru situaţiile de risc- permanent;

• Punerea în siguranţă a lucrărilor de indiguire pe râul Bahlui în zona mun.

laşi;

• Lucrări pentru apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului laşi realizarea

de acumulări cu rol complex, sau pentru atenuare viituri:

• acumulare nepermanentă Semafor pe râul Bahlui sau amenajare poldere şi

acumulare nepermanentă Cetăţuia pe pr. Cetăţuia-laşi -termen scurt;

• permanentizare acumulare Vânători pe pr. Cacaina - termen scurt;

• acumulare Bogonos pe râul Bogonos - 0,8 m3 volum util;

• acumularea Valea Lupului pe râul Valea Lupului cu un volum util de 0,5 mii.

M3.realizarea de regularizări de albii:

-amenajare pârâu Vămăşoaia

-regularizare pârâu Cetăţuia;

b) Prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi a riscurilor de alunecare,

prin:

- reabilitarea sistemelor existente de combatere prin întreţinere curentă

şi refacere plantaţii antierozionale;

- Combaterea alunecărilor de teren prin împădurire în localitatea Rediu-

Aldei, Comuna Aroneanu, pe o suprafaţă de 400 ha;

- Consolidare zonă pârâu Privighetoarea mun. laşi până în 2006;

- Realizarea lucrărilor de consolidare zona Râpa Galbenă până în 2006;

- Inierbarea a 10% din suprafeţele afectate de eroziune moderată şi

puternică de suprafaţă până în 2007, pe pante mai mari de 10%;

- Interzicerea realizării construcţiilor în zonele sensibile - permanent;


2009-2015

Pagina 89 din 201

- Realizarea lucrărilor necesare de stabilizare a versanţilor din imediata

apropiere a căilor de acces (drumuri judeţene): laşi - Cercu, laşi -

Cristeşti,

- continuarea lucrărilor de consolidare şi combatere a alunecărilor de

teren şi eroziunilor torenţiale active din zona localităţilor recent

afectate, în baza unor proiecte de delimitare şi consolidare;

- întreţinerea lucrărilor existente pentru consolidarea alunecărilor din

municipiul laşi, realizarea de noi lucrări în zonele recent afectate;

- prevenirea alunecărilor prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor

şi zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a apelor spre

emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii;

- iniţierea unor lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens

degradate, prin promovarea împăduririlor.

c) Prevenirea şi combaterea deficitului de umiditate (secete)

- reabilitarea şi punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente

(sistemul Rediu - Miroslava - 818 ha)

- realizarea de noi sisteme de irigaţii corelat cu realizarea acumulărilor

prevăzute.

d) Combaterea alcalinităţii sărăturării şi acidităţii solurilor

- aplicarea de amendamente pe soluri acide în zonele: S.C Agricola

Miroslava;

- aplicarea de amendamente pe soluri alcaline în zonele: S.C laşi Nord,

S.C. Agromixt-laşi.

- În afara acestor lucrări, pentru protejarea, menţinerea şi

îmbunătăţirea calităţii solurilor în general, sunt necesare în fiecare unitate

administrativă sau exploataţie agricolă, următoarele măsuri:

-reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice, eşalonat şi

reîncadrarea terenurilor agricole în zone de fertilitate şi favorabilitate;


2009-2015

Pagina 90 din 201

-aplicarea programului de creştere a fertilităţii solurilor prin

administrarea de îngrăşăminte şi pesticide în doze optime şi agrotehnici

corespunzătoare;

-aplicarea unei agriculturi ecologice durabile, prin implementarea

programelor de dezvoltare rurală, corelat cu necesitatea unui mediu sănătos.

Inventarul alunecărilor de teren an 2007

În tabel sunt prezentate suprafeţele afectate de alunecări în mediul

urban şu rural al judeţului.

Suprafaţa alunecărilor de teren din mediul urban şi rural al judeţului Iaşi

Alunecări de teren

din zonele urbane

(ha)

Alunecări de teren

din zonele rurale

(ha)

Total alunecări de

teren (ha)

%din suprafaţa

totală a judeţului

2418 24262 26680 4,9

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Anul Teren degradat

prin

Suprafaţa

(ha)

Modalităţi de investigare şi

evaluare a poluării sol/subsolului

2007 Eroziune 95,56 Studii pedologice - OSPA Iaşi

Acidifierea

solurilor

198 Studii agrochimice - OSPA Iaşi

Contaminare cu

metale

grele,hidrocarbu

ri

5,60 Buletine de analiză sol şi foraje

monitorizare apă freatică (metale

grele)

Contaminare cu

nămoluri spălare

0,3 Evaluare risc poluare cu pulberi şi

ioni de metale grele.


2009-2015

Pagina 91 din 201

Concluzii

1. În judeţul Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună cu

OSPA Iaşi şi cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de către administarţiile

publice şi operatorii economici. Invetarul include: localizarea, tipul de poluare,

suprafaţa şi gradul de afectare pentru fiecare sit contaminat în parte.

Monitorizarea siturilor contaminate, în cazul, agenţilor economici din industrie

de face pe baza analizelor standard de laborator şi a analizelor standard de apă

freatică, poziţionate în punctele cheie (aval şi amonte de sit) pentru evaluarea

migraţiei poluanţilor.

2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa

poluării chimice.




4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de

alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi


prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoamelioraative.

5. Efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ

reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe

cărbune.

Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi –

revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.


2009-2015

Pagina 92 din 201

4.2 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei saleprobabile în situaţia neimplementării P.I.D.P.C.I.

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării programului

reprezintă o cerinţa atât a Directivei SEA (vezi art. 5 şi anexa I-b) precum şi a

Hotărârii de Guvern nr. 1076/200437 (vezi art.15).

Scopul acestei analize este de a identifica oportunitatea implementării

PIDPCI precum şi de a pune bazele evaluării modului în care acest plan

răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din zona metropolitană şi a

tendinţelor sale de evoluţie.

Analiza neimplementării planului s-a realizat pe baza gradului actual de

cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi

tendinţele evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului).

Analiza a fost structurată pe baza aspectelor de mediu relevante, aşa

cum au fost selectate ĩn cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA (vezi minutele

ĩn anexă) şi se concentrează pe caracterizarea evoluţiei stării mediului în zona

metropolitană. Analiza a fost conturată de asemenea, în jurul indicatorilor de

mediu propuşi în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere

Iaşi 2009 - 2015.

2.2.1 Aer

Principalele probleme ale

factorului de mediu - AER

Evoluţie probabilă în situaţia

neimplementării planului

După 1989 s-a înregistrat o

îmbunătăţire uşoară a calităţii aerului

datorită reducerii drastice a

activităţilor economice din zona

metropolitană.

În capitolul anterior s-a prezentat

Dacă nu se va lua nici o măsură

pentru modernizarea industriei a

ramură a economiei naţionale, este

posibil ca industriile poluante existente

să dezvolte un impact puternic negativ

asupra calităţii aerului.


2009-2015

Pagina 93 din 201

calitatea calitatea mediului a judeţului

Iaşi în perioada 2005-2007, cu

evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi NH3.

Având în vedere diversitatea ramurilor

industriale şi numeroşi agenţi

economici care îşi desfăşoară

activitatea în cadrul acestora se pot

distinge următoarele tipuri de poluări

ale atmosferei(1):

- Poluarea atmosferei în aglomerarea

urbană Iaşi (mun. Iaşi, comunele

Aroneanu, Rediu, Miroslava,Ciurea,

Bârnova, Tomeşti şi Holboca) cu

pulberi în suspensie datorită emisiilor

provenite din surse liniare (trafic

rutier) şi surse fixe

- Poluarea atmosferei datorită

emisiilor provenite din instalaţii mari

de ardere

- Poluarea atmosferei datorită

emisiilor generate de activităţile

industriale

- Poluarea aerului determinată de

nerespectarea reglementărilor privind

managementul deşeurilor menajere

- Poluarea aerului şi miros dezagreabil

datorate depozitelor de dejecţii

animale de la complexele zootehnice

şi nămolului de la staţiile de epurare a

Depozitarea necontrolată a deşeurilor

în zona metropolitană conduce la

poluarea aerului ca urmare a

mirosurilor neplăcute degajate şi a

fumului rezultat ca urmare a

autoaprinderii acestora.

Lipsa de capacitate a aeroportului

pentru a corespunde cerinţelor

traficului de pasageri conduce la

folosirea mijloacelor de transport mai

poluante, cum este trasnportul rutier.

În lipsa unor investiţii în infrastructura

rutieră rurală şi urbană pe fondul unei

creşteri permanente a parcului auto se

va înregistra o creştere a emisiilor

poluanţilor caracteristici gazelor de

eşapament şi a particulelor ĩn

suspensie.

În lipsa unor investiţii majore în

sistemul centralizat de încălzire ş

preparare a apei calde cu combustibili

solizi sau lichizi se va realiza o

creştere a emisiilor rezultate în urma

arderii acestor combustibili.

Neimplementarea planului cu proiecte

care privesc creşterea productivităţii

agenţilor economici poate conduce

spre capacităţi energetice cu grad de


2009-2015

Pagina 94 din 201

apelor uzate

- Poluarea atmosferei rezultată din

sistemele de încălzire şi preparare a

apei calde cu combustibili solizi sau

lichizi

uzură ridicat sau care uzează

tehnologii învechite şi poluante.

Notă: (1) – Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ

Iaşi – revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.

2.2.2 Apa


factorului de mediu - APA



Reducerea drastică a activităţilor

economice şi închiderea diferitelor

industrii poluante, ca şi reducerea

fermelor de animale a avut impact

pozitiv asupra calităţii apelor de

suprafaţă şi subterane.

În zona metropolitană Iaşi un aport

important al reducerii poluării apelor

după 1989 l-a avut şi extinderea

sistemelor de canalizare şi

modernizare a staţiilor de epurare.

Totuşi sunt zone unde staţiile de

epurare lipsesc în totalitate sau cele

existente nu funcţionează la

capacitatăţile proiectate.

Calitatea apelor de suprafaţă este în

mare măsură influenţată de evacuările

de ape uzate ale principalelor localităţi

Lipsa unui sistem centralizat de

alimentare cu apă în mediul rural,

amplasarea sau exploatarea

necoresunzătoare a forajelor poate

conduce în timp la o supraexploatare a

acviferului, înnisiparea forajelor,

scăderea cantităţii de apă extrasă.

Lipsa în mediul rural al sistemelor de

canalizare (reţea de canalizare şi

staţie de epurare ape uzate) conduce

la creşeterea gradului de poluare a

apelor freatice.

De asemenea deversările necontrolate

de ape uzate în cursuri de suprafaţă

conduce la degradarea calităţii apei

crescând astfel gradul de poluare al

acestora.

Trebuie menţionat faptul că zona


2009-2015

Pagina 95 din 201

şi folosinţe situate în judeţul Iaşi.

Calitatea apelor a fost influenţată şi de

seceta hidrologică care a avut loc în

perioada mai – septembrie 2007 şi

care a contribuit la încărcarea

cursurilor de apă cu diverse substanţe

poluante printr-o concentrare a

acestora.

În b.h. Prut indicatorii fier, mangan,

cupru şi seleniu reprezintă o încărcare

de fond naturală, ceea ce determină

valori ridicate ale acestor indicatori în

secţiunile de control analizate

metropolitană Iaşi face parte din

bazinul hidrografic Prut, iar acest râu

reprezintă de-a lungul său şi o sursă

de apă pentru unele localităţi.

Lipsa locurilor de agrement şi

recreere, dezvoltarea în continuare a

unui turism neorganizat conduce la

poluarea apelor de suprafaţă ca

urmare a deşeurilor lăsate pe malurile

râurilor.

Lipsa unei infrastructuri rutiere de

bună calitate conduce la creşterea

riscurilor de accidente, în special a

vehiculelor ce transportă subtanţe

periculoase.

Modernizarea drumurilor poate rezolva

scurgerea apelor pluviale pe trasel

proiectat prin amenajări de şanţuri de

colectare, remedieri

Lipsa retehnologizării facilităţilor de

colectare, epurare şi evacuare a

apelor uzate din unităţile zootehnice

va contribui la sporirea poluării

organice a apelor de suprafaţă.

Închiderea unor ferme zootehnice ca

urmare a neconformităţii cu noile

standarde va conduce la o uşoara

scădere a emisiilor de nitraţi din acest


2009-2015

Pagina 96 din 201

sector de activitate.

Depozitarea neadecvată a deşeurilor,

în special în mediul rural, conduce la

poluarea resurselor de apă.

Lipsa facilităţilor corespunzătoare

standardelor şi normelor europene

pentru colectarea, transportul şi

depozitarea deşeurilor muncipale va

conduce la creşterea emisiilor în apele

subterane şi de suprafaţă.

2.2.3 Sol


factorului de mediu - SOL



La nivelul judeţului se constată

existenţa unor suprafeţe relativ

întinse, care au suferit fenomene de

degradare dintre care: eroziune,

alunecări de teren, inundabilitate,

acidifiere, compactare etc.

Principalul factor natural limitativ al

calităţii solului îl constituie eroziunea

şi alunecările de teren.

Eroziunea rocilor şi a solurilor apare

datorită vântului, ploilor, activităţilor

umane. Defrişările şi excavaţiile la

suprafaţă, în contact cu cantităţi mari

de apă de ploaie, pot cauza alunecări

de teren

Lipsa unui sistem de canalizare duce

la poluarea solului şi respectiv a

pânzei de apă freatică datorită

evacuării apelor uzate menajere în

gospodării la suprafaţa terenului.

Lipsa unui sistem de management al

deşeurilor conduce la scoaterea din

circuitul agricol a unor suprafeţe

foarte mari de teren datorită acoperirii

acestora cu deşeuri.

Lipsa unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor municipale

care să asigure colectarea,

transportul, reciclarea, sortarea,

tratarea şi eliminarea deşeurilor la


2009-2015

Pagina 97 din 201

La nivelul anului 2007 alunecările de

teren au reprezentat 4,9% din

suprafaţa totală a judeţului, astfel:

alunecări de teren în zona urbană

2418 ha şi alunecări de teren în zona

rurală 24262 ha.

Practicarea unui păşunat neraţinal şi

abuziv cu depăşirea normelor de

încărcare cu animale a pajiştilor,

generând eroziuni direct şi indirect ale

solului

Acoperirea soluli cu deşeuri şi

reziduuri solide afecteaă solul

poluându-l chimic scoţând astfel din

circuitul agricol sute de ha de teren.

Poluarea chimică a solului se menţine

ridicată în zonele puternic afectate cu

toate că o serie de unităţi industriale

au fost închise, iar altele si-au redus

activitatea.

Un impact negativ asupra solului sunt

datate şi de lucrările de construcţie

iniţiale, de extindere şi reamenjare a

numeroaselor obiective: mijloace de

transport pe cablu, campinguri, etc.

nivelul intregului judeţ va duce la

creşterea suprafeţelor afectate de

gestionarea necorspunzătoare a

acestor deşeuri.

Lipsa unui serviciu de salubrizare la

nivelul localităţilor rurale care să

asigure colectarea şi transportul

deşeurilor la depozitele ecologice cele

mai apropriate va favoriza un

comportament neadecvat al

cetăţenilor prin utilizarea unor spaţii

aleatorii pentru eliminarea deşeurilor.

Neadoptarea de măsuri preventive în

cadrul amenajării teritoriului cu scopul

prevenirii riscurilor naturale în zonele

cele mai expuse va conduce la

menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în

aceste zone.

Neaplicarea măsurilor de regenerare a

zonelor urbane va conduce la

menţinerea stării de degradare a

solului, cu implicaţii asupra calităţii

apelor subterane şi îm final asupra

calităţii vieţii.


2009-2015

Pagina 98 din 201

2.2.4 Biodiversitatea

Principalele probleme -

BIODIVERSITATE



În unele zone forestiere poluarea s-a

accentuat afectând mult starea de

sănătate a arborilor. Poluarea

industrială generează apariţia de ploi

acide.

Pe arii întinse acţionează şi se resimte

efectul nociv al pulberilor rezultate din

activitatea unităţilorproducătoare de

materiale de construcţii (ciment, var,

cărămidă etc.) precum şi a centralelor

electrice şi termice ce funcţionează pe

bază de combustibil solid.

Sistemele ecologice sunt sisteme

funcţionale cu organizare complexă iar

modificările structurale la nivelul

acestora nu sunt sesizabile de la un an

la altul decât dacă s-a produs un

accident ecologic major şi pe termen

scurt. Prin eliminarea factorului

perturbator (poluare accidentală)

mediul natural se poate reface.

Datorită lipsei punerii în practică a

sistemului de monitoring integrat care

să includă şi monitorizarea diversităţii

biologice, nu există date concrete pe

baza cărora să se poată face o analiză

Efectele directe sunt legate de

depozitarea necontrolată sau

amplasarea unor facilităţi de colectare

şi depozitare parţială a deşeurilor în

interiorul sau vecinătatea unor zone

valoroase din punct de vedere al

elementelor naturale (efecte

potenţiale: scăderea diversităţii

biologice, periclitarea populaţiilor cu

statut de conservare).

Efectele indirecte sunt legate de

menţinerea fenomenelor de poluare în

zonele naturale.

Scăderea până la un nivel critic a

speciilor de floră şi faună se datorează

supraexploatării (suprapăşunat,

pescuit) care conduc la distrugerea

habitatelor. Această scădere se mai

datorează şi construirii de diverse

obiective urbane şi industriale.

În domeniul transporturilor aeriene au

început să fie aplicate procedurile de

reducere a zgomotului din timpul

operaţiilor de zbor. O metodă folosită

este utilizarea de piste mai lungi. În

cazul în care aeroportul nu se


2009-2015

Pagina 99 din 201

reală a stării acesteia.

Principalii factori antropici care au dus

la diminuarea speciilor de faună şi

floră sălbatică se pot enumera:

distrugerea propriu-zisă a habitatelor

prin construirea de obiective urbane,

industriale, de agrement, creşterea

poluării apelor şi solului, creşterea

folosirii pesticidelor, etc.

Crearea Reţelei Ecologice Europene

Natura 2000 este o modalitate de a

aplica măsuri de conservare privind

menţinerea habitatelor şi speciilor de

interes comunitar

Datorită factorului antropic (construcţii

de case, centre comerciale, lipsa

educaţiei ecologice), cât şi a

defrişărilor, arealul de răspândire a

unor specii declarate monumente ale

naturii în cazul speciilor vegetale s-au

restrâns comparativ cu untimii ani. În

cazul unor specii de păsări, acestea

sunt ameninţate cu dispariţia datorită

restrângerii habitatelor naturale sau

distrugerea cuiburilor.

modernizează se va opera în

continuare pe piste scurte, neadecvate

noilor cerinţe al Conveţiei

Internaţionale a Aviaţiei Civile.

Lipsa locurilor de agrement provoacă

degradarea peisajului datorită

deşeurilor lăsate de turişi.

Ca urmare a neimplementării planului,

acţiunile distructive pot fi numeroase ,

mai ales în zonele la care se

conturează o concentrare turistică şi în

condiţiile în care nu se realizează

dotări sau amenajări specifice,

necesare practicării diferitelor

activităţi turistice.

Lipsa unui sistem de management a

sistemului de colectare şi epurare a

apelor uzate menajere menţine

impactul asupra ecosistemelor.


2009-2015

Pagina 100 din 201

2.2.5 Patrimoniul cultural

Principalele probleme -

PATRIMONIU CULTURAL



Numeroase zone istorice rurale şi

urbane sunt amplasate în centrele

localităţilor, punând probleme de

restaurare, conservare şi valorificare

nedistructubilă

Multe obiective ale patrimoniului

construit sunt în stare avansată de

degradare, necesitând lucrări de

renovarea, reabilitare, consolidare.

O problemă principală ce trebuie

analizată pentru patrimoniul cultural

este absenţa acţiunilor de mediatizare

şi promovare a patrimoniului construit

precum şi interesul redus pentru

crearea unor circuite turistice culturale

care să includă obiectivele

patrimoniului construit.

Deasemenea nu sunt respectate

zonele de protecţie ale obiectivelor

patrimoniului construit.

Vibraţiile provocate de traficul greu au

impact negativ asupra clădiilor,

respectiv a monumentelor istorice.

Lipsa unor proiecte care să ajute la

conservarea patrimoniului cultural

conduce la o degradare avansată a

numeroaselor monumente istorice

precum şi la Centrul istoric al

municipiului Iaşi

Lipsa de infrastrutură conduce la slaba

promovare şi valorificare a edificiilor

cultural-istorice prin turism: căi de

acces, parcări, magazine de

suveniruri, etc.

Lipsa controlului construcţilor precum

şi a amenajărilor pentru protecţie a

edificiilor cultural – istorice conduce

spre slaba vizibilitate şi punere în

valoare a monumentelor.


2009-2015

Pagina 101 din 201

2.2.6 Sănătatea umană

Principalele probleme –

SĂNĂTATEA UMANĂ



Evaluarea stării de sănătate a

populaţiei Zonei Metropiliaten Iaşi

constă în identificarea factorilor de

risc, care ţin de:

- calitatea aerului citain

- alimentarea cu apă potabilă şi

canalizare în mediul rural

- colectarea şi îndepărtarea

deşeurilor lichide şi solide de orice

natură

- zgomotul urban

- calitatea serviciilor (de toate

tipurile) oferite populaţiei

Calitatea aerului citadin este dată de

gradul de încărcare a aerului cu diverşi

poluanţi iritanţi care au în compoziţie

particule de nitraţi, sulfaţi, amoniu ce

provin din erodarea pavimentului

străzilor, solului, vegetaţiei, din

procesele tehnologice industriale şi din

traficul auto.

Serviciul public de alimentare cu apă

cuprinde activităţi de captare, de

tratare a apei brute, de transport şi de

distribuţie a apei potabile şi industriale

la utilizatori.

Prin neimplementarea planului

efectele poluării atmosferice va avea

efecte directe asupra stării de

sănătate a diverşilor poluanţi şi efecte

indirecte prin producerea de disconfort

urmată de sesizările populaţiei ca

reacţie la disconfort.

Neimplementarea planului referitor la

reabilitarea infrastructurii tehnice

menţine şi chiar agravează starea

calităţii aerului citadin ca urmare a

prezenţei particulelor în suspensie.

Calitatea vieţii unei comunităţi este

dată de gradul de accesibilitate al

populaţiei la apă potabilă pentru

nevoi, cum ar fi: prepararea hranei,

satisfacerea cerinţelor de igienă

individuală şi generală.

Neimplementarea sistemelor de

alimentare cu apă în zonele rurale în

special se va menţine starea actuală

ceea ce în condiţii de secetă şi

temperaturi ridicate va avea influenţe

semnificative asupra populaţiei,

crescând riscul îmbolnăvirilor hidrice.

Lipsa unui sistem centralizat de


2009-2015

Pagina 102 din 201

În Zona Metropolitană Iaşi există zone

naturale amenajate, unele

neautorizate din punct de vedere

sanitar şi zone naturale de îmbăiere,

neamenajate, utilizate în mod

tradiţional, supravegheate prin

inspecţii sanitare şi analize de

laborator.

colectare, transport şi tratare a apelor

uzate menajere se va menţine riscul

de poluarea a mediului.

Lipsa staţiilor de epurare face ca apele

utilizate în sezonul cald de publicul

vizitator pentru ”îmbăiere”, să

constituie un real factor de

îmbolnăvire pentru cei ce o utilizează.

Gradul ridicat de deteriorare al

infrastructurii rutiere conduce la

creşterea riscurilor de accidente.

Lipsa modernizării sectorului productiv

determină cheltuieli IT/PIB şi pe cap

de locuitor cu valori reduse.

Lipsa îmbunătăţirii practicilor actuale

legate de gestiunea deşeurilor

gospodăreşti şi a celor din agricultură

va conduce la creşterea / menţinerea

incidenţei bolilor datorate acestor

factori.

Creşterea nivelului de zgomot în zona

metropolitană este datorat

industrializării, mobilităţii populaţiei şi

a mijloacelor de transport.

Valori mari ale nivelului de zgomot

sunt înregistrate în zonele care sunt

tranzitate de traficul rutier greu,

deoarece nu există o arteră ocolitoare

a zonelor populate.

Menţinerea actualelor condiţii de

tranzit a zonei metropolitane de către

traficul greu, în condiţiile creşterii

traficului, va conduce la creşterea

nivelului de zgomot şi a vibraţiilor.

Poluarea fonică va afecta populaţia


Vibraţiile produse de traficul greu au

un impact puternic negativ aupra


2009-2015

Pagina 103 din 201

clădirilor de locuit, a monumentelor

istorice, etc.

Neaplicarea măsurilor de reabilitare a

aeroporturilor va conduce la creşterea

traficului rutier şi implicit a zgomotului

şi vibraţiilor produse.

Datorită traficului intens se măreşte şi

durata de deplasare ceea ce induce

fenomene de stres, oboseală cu efecte

nedorite asupra participanţilor la

trafic.

Analizând statisticile privind

accidentele de circulaţie se constată o

tendinţă îngrijorătoare de creştere a

numărului de accidente precum şi a

numărului de răniţi şi morţi.

Situaţia existentă deşeurilor în zona

metropilitană:

- colectarea deşeurilor menajere din

aglomerările urbane se face în

sistemul de colectare selectivă în

eurocontainere

- colectarea deşeurilor menajere de la

locuinţele individuale se face ”din uşă

în uşă” în pubele individuale

- în mediul rural, depozitarea

deşeurilor se face în locuri improprii,

în special pe marginea cursurilor de

apă şi a drumurilor lăturalnice

Gestionarea activităţilor de colectare,

transport şi eliminare a deşeurilor nu a

primit atenţia cuvenită astfel încât

calitatea factorilor de mediu cât şi

impactul asupra populaţiei prezintă

riscuri ridicate.

În prezent la nivelul municipiului

există în desfăşurare un proiect de

management al deşeurilor, proiect ce

trebuie implementat în totalitate

pentru a nu creşte riscul de

îmbolnăvire a populaţiei.

Neimplementarea în mediul rural al


2009-2015

Pagina 104 din 201

unui sistem de gestionare al deşeurilor

va creşte riscul de îmbolnăvire al

populaţiei

Lipsa serviciilor sociale dezvoltate

conduce spre un nivel scăzut de

cooperare între institutele de

cercetare/universităţi şi industrie.

Lipsa promovării cooperării

transfrontalieră slăbeşte relaţia

diplomatică cu Republica Moldova.

2.2.7 Transport

Principalele probleme –

TRANSPORT



Transportul şi infrastructura de

transport au un impact direct asupra

mediului.

Infrastructura de transport

neadministrată corespunzător conduce

la degradarea drumurilor şi a căilor

ferate.

Lipsa unor relaţii rutiere directe face

dificilă legăturile între diferite

localităţi.

Nemodernizarea drumurilor va duce la

distrugerea în totalitate a acestora.

Lipsa modernizării infrastucturii de

transport poate conduce la

accesibilitate redusă atât pentru sate,

cât şi pentru cartiere.

Se va menţine situaţia actuală: utilaje

auto neadecvate (nivele ridicate de

emisii, fără sau cu o slabă

compactare) trasee de colectare

ineficiente (transportul dus-întors al

deşeurilor pe acelaşi sector de drum).


2009-2015

Pagina 105 din 201

2.2.8 Turism

Principalele probleme

– TURISM



Elementul cel mai atractiv din punct

de vedere turisric îl reprezintă zonele

cu păduri, în special cele care sunt în

apropierea oraşului.

Principalele tipuri de turism care pot fi

practicate în mediul rural sunt:

turismul cultural (muzeistic,

etnografic, artistic), religios, de

agrement, de tranzit.

Prezenţa unor importante monumente

culturale, religioase de importanţă

naţională şi internaţională şi turism

(de ex. pelerinajul ortodox).

Prezenţa unor staţiuni balneare

(Nicolina, ape sulfuroase) şi atracţiilor

naturale.

Înfiinţarea Biroului de Promovare

turistică a jud. Iaşi

Număr crescut de vizitatori

Lipsa unui sistem adecvat de colectare

a deşeurilor poate diminua/stopa

creşterea numărului de turişti.

Lipsa infrastructurii de colectare a

deşeurilor în zonele cu potenţial

turistic ale judeţului Iaşi va continua

să reprezinte o limită majoră în ceea

ce priveşte realizarea unui turism

durabil.

Rata scazuta de folosire a capacitatii

hoteliere curente (in lunile de iarnă) şi

o foarte scăzută rată de staţionare

peste noapte; importante lanţuri

hoteliere internaţionale nu sunt

prezente în regiune

Lipsa unei organizaţii private

reprezentative pentru turism.

2.2.9 Management de risc de mediu

Starea actuală a mediului Evoluţie probabilă în situaţia


Situaţiile de risc pot avea cauze

naturale sau antropice.

Cauzele naturale pot fi:

Pe fondul proceselor asociate

schimbărilor climatice, în condiţiile

nerezolvării problemelor existente ĩn


2009-2015

Pagina 106 din 201

- datorită precipitaţiilor abundente s-

au produs revărsări ale cursurilor

de apă

- alunecarea de teren

- fenomene de eroziune

Cauze antropice:

- amplasarea unor contrucţii pe

versanţi sau în albiile majore ale

râurilor

- despăduriri pe suprafeţe mari prin

exploatarea neraţională a masei

lemnoase

- proiectarea unor construcţii care

traversează albiile cursurilor de apă

ce micşorează secţiunile de curgere

- accidente de circulaţie în care sunt

antrenate vehicule ce trasnportă

substanţe periculoase

În zonele de risc natural există un

potenţial de producere a unor

fenomene naturale ce pot produce

pagube fizice şi pierderi de vieţi

omeneşti, care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi

cel construit.

Riscurile naturale sunt determinate de

hazardurile naturale, de

vulnerabilitatea elementelor expuse şi

de expunerea acestora.

bazinele hidrografice (ex: lipsa de

diguri de protecţie împotriva

inundaţiilor), efectele generate de

manifestarea unor fenomene sau

procese naturale vor fi tot mai

păgubitoare.

În cazul unor situaţii de risc provocate

de cauze naturale omul nu poate

interveni pentru evitarea producerii

acestora, el poate interveni însă

pentru reducerea efectelor negative

produse.

Un risc de mediu poate proveni şi de

la stocarea ilegală de deşeuri,

deşertificarea etc.

Pădurea reprezintă o importantă

resursă naturală, iar neaplicarea

măsurilor de protecţie poate conduce

la îmbolnăvirea copacilor şi la

despăduriri pe suprafeţe mari cu

influenţe negative asupa stabilităţii

versanţilor, creşterea risculuide

producere a inundaţiilor, a stabilităţii

versanţilor şi la accelerarea

fenomenelor de eroziune a solului.

Lipsa de întreţinere a infrastructurii

rutiere şi feroviare măreşte gradul de

deteriorare a acesteia în caz de viituri,

ceea ce poate conduce la izolarea


2009-2015

Pagina 107 din 201

Hazardurile naturale sunt cele

determinate de următoarele fenomene

potenţiale: inundaţii şi viituri,

alunecări de teren etc.

completă a unor localităţi. Se măreşte

şi gradul de producere a unor

accidente de circulaţie cu urmări

asupra mediului şi a factorului uman.

Astfel de accidente au un impact

major asupra mediului, cauzând

poluarea intensă a aerului şi apei din

descărcări de substanţe periculoase în

aer precum şi în apă. Acest tip de

accident este rar dar datorită

intensităţii traficului şi a degradărilor

infrastructurii a sporit riscul de astfel

de accidente.

Lipsa infrastructurii tehnice face

imposibiă valorificarea patrimoniului

cultural ca factor de dezvoltare.

Lipsa programelor de cooperare

transfrontalieră nu poate rezolva

ameninţările din partea factorilor de

mediu (prevenirea inundaţiilor,

alunecărilor de teren, eroziunii solului,

realizarea unor sisteme de avertizare

şi control a riscurilor naturale şi

tehnologice).

Alternativa neimplementării Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de

Creştere Iaşi este defavorabilă majorităţii aspectelor relevante de mediu

analizate anterior. Majoritatea indicatorilor propuşi pentru evaluarea PIDPCI

vor cunoaşte evoluţii negative, iar pentru cei care înregistrează evoluţii pozitive


2009-2015

Pagina 108 din 201

nu se poate previziona atingerea ţintelor propuse sau asumate de zona

metropilitană.

În concluzie, se poate afirma că alternativa neimplementării planului este

neacceptabilă pentru nevoile şi cerinţele zonei metropolitane Iaşi.


2009-2015

Pagina 109 din 201

Capitolul III

CARACTERISICILE DE MEDIU

ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PIDPCI

Scara la care se face evaluarea PIDPCI este una judeţeană. Analiza

obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de

afectare semnificativă a componentelor de mediu.

In conformitate cu Ordinul 863/2002, o analiză detaliată a

caracteristicilor de mediu se va realiza în cadrul sudiilor de evaluare a

impactului asupra mediului pentru fiecare din proiectele care vizează investiţii

in activităţi cu impact potenţial asupra mediului. Aceste studii vor putea

identifica, la o scară temporo-spaţială adecvată, caracteristicile de mediu ce

pot fi afectate semnificativ. De aceea, în cadrul acestui capitol, vom face numai

unele aprecieri cu caracter global.

Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane

reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor

strict protejate prin lege, pe teritoriul Zonei Metropolitane Iaşi sunt declarate

11 situri Natura 2000 :


2009-2015

Pagina 110 din 201

• 9 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru

conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de

importanţă comunitară, altele decât păsări;

• ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu – Leţcani (1%), , Rediu (5%)

• ROSCI0135 Pădurea Bârnova-Repedea - Bârnova (32%), Schitu

Duca (31%)

• ROSCI0161 Pădurea Medeleni - Victoria (2%)

• ROSCI0171 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Popricani (1%),

Rediu (4%)

• ROSCI0181 Pădurea Uricani - Miroslava (1%)

• ROSCI0213 Râul Prut - Victoria (11%)

• ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei - Leţcani (<1%)

• ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară—Prut - Popricani (19%),

Victoria (6%)

• ROSCI0265 Valea lui David - Miroslava (3%).

• 2 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru

conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.

• ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului – Popricani (19%),

Victoria (6%);

• ROSPA0092 Pădurea Bârnova – Bârnova (32%), Ciurea (12%),

Schitu Duca (50%), Tomeşti (11%)

Pentru fiecare tip de sit în parte sunt enumerate localităţile în care este

localizat situl, cu suprafaţa cuprinsă în sit (în procente). Au fost trecute doar

localităţile care fac parte din Zona Metropolitană Iaşi,.

Facem precizarea că PIDPCI vizează acţiuni în siturile Natura 2000. În

privinţa investiţiilor directe, acestea vor fi reprezentate de lucrări de

împrejmuire a Rezervaţiei Naturale + Locul fosilier Dealul Repedea din

localitatea Bârnova, precum şi lucrări de conservare arii protejate în zona

Valea lui David din localitatea Miroslava, lucrări ce vor fi desfăşurate numai în


2009-2015

Pagina 111 din 201

condiţiile impuse de planul de management al siturilor respective şi numai în

urma evaluării impactului de mediu.

Pentru lucrarea “Conservare arii protejate în zona Valea lui David” a fost

întocmit un studiu de impact asupra mediului în urma căruia s-a emis acordul

de mediu de către ARPM Bacău.


2009-2015

Pagina 112 din 201

Capitolul IV

PROBLEME DE MEDIU

EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PIDPCI

În capitolul 2.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată

asupra stării actuale a mediului în judeţul Iaşi, punându-se accent pe

elementele ce privesc zona metopilitană.

În acest capitol au fost selectate acele probleme de mediu cu relevanţă

directă pentru Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Iaşi.

Aspect de mediu Probleme de mediu relevane pentru PIDPCIAer Impact semnificativ asupra calităţii aerului produs de

emisiile cauzate de congestiile de trafic, deinfrastructura învechită şi deteriorată, emisiile de SO2rezultate în urma arderilorde combustibil fosil pentruproducerea de energie termică.

Apa Impact semnificativ asupra calităţii cursurilor de apăprodus de lipsa sistemelor de canalizare şi epurare aapelor uzate menajere.Extinderea procesului de eutrofizare a apelor desuprafaţă care, alături de alte forme de impactgenerează o reducere a stării funcţionale a acestorape.Creşterea concentraţiilor de nitriţi în apa subteranădatorită lipsei reţelelor de canalizare, a depozitărilornecontrolate a deşeurilor şi a managementuluidefectuos a reziduurilor animaliere.


2009-2015

Pagina 113 din 201

Aspect de mediu Probleme de mediu relevane pentru PIDPCISol Eroziunea solului reprezintă factorul restrictiv cel mai

important în agricultură.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate adeşeurilor.Alunecări de teren active şi zone supuse riscului deinundaţii.

Biodiversitate Reţeaua Natura 2000, aflată în prezent în proces deinstituire va necesita sprijin pentru implementareaviitoarelor planuri de management.Impact antropic, în special restrângerea habitatuluinatural, cauzat de construcţii de locuinţe fărăautorizaţie sau fără respectarea statutului zonei.Distrugerea florei şi habitatelor din ariile naturaleprotejate ca urmare a circulaţiei turistice necontrolate.

Patrimoniul cultural Insuficienta aplicare a măsurilor de conservare şiprotejare a patrimoniului cultural împotriva degradării.

Sănătatea umană Principalele probleme de sănătate sunt cauzate deigiena precară a populaţiei din mediul rural. Aceasta sedatorează în primul rând lipsei alimentării cu apă,lipsei canalizării, managementului neadecvat adeşeurilor şi modului de gestiune a chimicalelor înagricultură.Riscuri asociate accidentelor rutiere.

Transport Principalele probleme în zona metropolitană suntlegate de existenţa unui parc auto învechit, lipsainfrastructurii rutiere şi gradul scăzut de acoperire şidotare a serviciilor de transport în comun.

Turism Condiţii neadecvate promovării formelor de turismuşor, adaptate la condiţiile locale.Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltăriiturismului durabil.Lipsa de informare sau insuficienta informare aturiştilor privind monumentele naturii, a patrimoniuluicultural, a ariilor protejate, precum şi aresposabilităţilor de le revin.

Managementulriscurilor de mediu

Principalul risc asupra mediului rural care cunoaşte olargă răspândire şi o tendinţă de creştere a efecteloreste reprezentat de inundaţii şi a alunecărilor de terenca urmare a neluării măsurilor preventive.Managementul defectuos al suprafeţelor împădurite aavut o contribuţie directă la amplificarea efectelornegative ale inundaţiilor.


2009-2015

Pagina 114 din 201

Creşterea gradului deconştientizare asupraproblemelor de mediu

Lipsa programelor de informare şi sensibilizare apopulaţiei rurale face ca aceasta să fie în egală măsurăexpusă direct riscurilor legate de poluarea mediului darşi să reprezinte un factor important de presiune asupramediului înconjurător


2009-2015

Pagina 115 din 201

Capitolul V

OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR

SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE

PENTRU PIDPCI

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată

o analiză a documentelor de referinţă judeţene, regionale şi naţionale.

Obiectivele relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului

de lucru PIDPCI. Forma finală a acestor obiective este prezentată în tabelul nr.

5.1. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan

5.1.1.Obiectivele politicii de mediu ale UE

Aderarea României la structurile UE impune transpunerea în legislaţia

română a aquis– ului comunitar,implementarea şi controlul implementării

legislaţiei specifice.

Politica Uniunii Europene şi actiunea sa asupra mediului pot fi schiţate

prin programele sale de acţiune asupra mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele

fundamentale de:


2009-2015

Pagina 116 din 201

- protecţie şi îmbunatăţire a calităţii mediului

- contribuire la protejarea sănătăţii umane

- asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale

Sub Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat

membru care nu a reuşit implementarea legii UE şi punerea în vigoare în

întregime a acesteia.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra

mediului trebuie să fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din

Decretul Unic European.

Al şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000:

Viitorul nostru comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării

factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a

deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a

Comunităţii Europene.

5.1.2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv

global reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică

dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază

obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integrează direct

şi/sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre

aceste direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede

îmbunatăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi

publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor;

îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu;

conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi

intervenţia în cazul unor calamităţi naturale.


2009-2015

Pagina 117 din 201

5.1.3. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de

Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale

Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională,

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legatura între priorităţile

Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE: Orientările

Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona

revizuită. CNSR prezintă situaţia socio-economică a României la momentul

aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (SWAT),

viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi

Programului Operaţional Regional (POR) ce urmează a fi implementate în

cadrul obiectivului de convergenţă.

Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR Comisia Europeana alocă

Romaniei în perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde

euro, din care 19,21 miliarde pentru obiectivul Convergenţă (cu o cofinanţare

naţională estimata la 5,53 miliarde euro constituită în proporţie de 73% din

surse publice şi 27% din surse private) şi 0,46 miliarde euro pentru obiectivul

Cooperare Teritoriala Europeana.

În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost

elaborate şi aprobate 6 Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program

Operational Regional (POR) acoperind perioada actualului exerciţiu bugetar al

UE (2007-2013) în domenii prioritare: transporturi, mediu, creşterea

competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor

umane, dezvoltarea capacităţii administrative, asistenţa tehnică.

5.1.4. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Programul Operaţional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu

obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare


2009-2015

Pagina 118 din 201

(PND) şi se bazează pe principiile şi practicile Uniunii Europene. Obiectivele

specifice ale POS Mediu sunt:

1. Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor

de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015

2. Ameliorarea calităţii solului, prin imbunătăţirea managementului deşeurilor

şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până

în 2015.

3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare

vechi în cele mai poluate localităţi, până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin

sprijinirea implementării reţelei NATURA 2000.

5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor

preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

5.1.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)

Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi a fost realizat în anul

2004 într-un larg parteneriat între autorităţile administraţiei publice locale,

serviciile publice deconcentrate ale unor ministere, agenţi economici şi

societate civilă fiind conceput pentru un orizont de timp de 4 ani (2005-2008).

PLAM-ul a fost revizuit şi supus dezbaterii publice (publicarea draftului pe

site-ul APM Iaşi din luna septembrie 2008, şedinţa finală de dezbatere publică

din data de 11.02.2009) .

PLAM-ul reprezintă un proces de planificare strategică necesar avînd în

vedere resursele limitate disponibile pentru soluţionarea problemelor şi

aspectelor de mediu, pentru definirea priorităţilor şi planificarea implementării

acestora prin dezvoltarea unui sistem de colaborare şi parteneriat efectiv între

comunitate, autorităţi, locale şi structurile de finanţare.

Principalele obiective pentru care s-a decis elaborarea unui astfel de

document sunt:


2009-2015

Pagina 119 din 201

• îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul judeţului Iaşi prin

implementarea unor acţiuni concrete şi eficiente din punct de vedere

al costurilor;

• identificarea, stabilirea şi evaluarea unor priorităţi de acţiuni în

domeniul mediului în conformitate cu valorile comunităţii;

• întărirea cooperării instituţionale, promovarea parteneriatului între

cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri şi mediul de

afaceri;

• îmbunătăţirea participării publicului la luarea deciziei pentru a

schimba percepţia populaţiei în ceea ce priveşte abordarea

problemelor de mediu, conştientizarea publicului, creşterea

responsabilităţii acestuia şi creşterea sprijinului acordat de public

pentru acţiunile strategice şi pentru investiţii;

• întărirea capacităţii autorităţilor locale şi ONG-urilor de a gestiona şi

implementa programe de mediu;

• monitorizarea tuturor acţiunilor şi asigurarea unei baze de date

pentru urmărirea şi unde este cazul ajustarea acestor acţiuni;

• respectarea reglementărilor naţionale în domeniul mediului.

5.1.6. Strategia Naţională pentru dezvoltarea Durabilă

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi

2013-2020-2030, reprezintă un proiect comun al Guvernului României prin

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (PNUD) prin Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă, aprobat prin

HG 1216 din 4 octombrie 2007. Ca orientare generală, lucrarea recent

finalizată (varianta finală aprobată în şedinţa de Guvern din 12 noiembrie

2008) vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt,

mediu şi lung:


2009-2015

Pagina 120 din 201

• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor

dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale

României, ca stat membru al UE.

• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii

Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu

din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al

indicatorilor dezvoltării durabile.

5.2. Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului asociate

priorităţilor PIDPCI

In scopul realizării evaluării efectelor PIDPCI asupra mediului

înconjurător, au fost selectate şi formulate mai multe aspecte şi obiective

relevante în domeniul protecţiei mediului, legate în mod direct de:

• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;

• Problemele de mediu relevante pentru PIDPCI (vezi capitolul 6) rezultate în

urma analizării stării actuale a mediului;

• Obiectivele şi priorităţile PIDPCI.

Aspecte de mediu şi obiective relevante de mediu

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer Scăderea emisiilor poluante

Apă Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei

subterane

Limitarea poluării soluluiSol

Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică

şi eroziunea eoliană)


2009-2015

Pagina 121 din 201

Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a

habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică

Biodiversitate

Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor

protejate

Patrimoniu cultural Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării

Sănătatea umană Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea

unor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea

problemelor existente (poluarea sonoră, poluarea

apei, depozitarea deşeurilor)

Transport Modernizarea infrastructurii de transport atât în

mediul urban, cât şi în mediul rural

Turism Promovarea turismului

Managementul de risc Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale

Creşterea gradului de

conştientizare asupra

problemelor de mediu

Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de

mediul înconjurător


2009-2015

Pagina 122 of 201

Capitolul VI

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI

6.1. Metodologia de evaluare

În cadrul evaluărilor impactului asupra mediului se vor utiliza criteriile

prezentate în Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi se va

ţine cont de condiţiile iniţiale ale mediului, de zonele sensibile, de obiectivele

de mediu relevante pentru plan, etc. Se vor avea în vedere următoarele

aspecte:

a) impactul implementării fiecărei axe prioritare propuse în PIDPCI

b) impactul ansamblului planului asupra calităţii factorilor de mediu,

aşezărilor umane, moştenirii culturale şi istorice, etc..

Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra

mediului este justificată prin trei categorii mari de argumente :

- iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative

colaterale, determinate de activitatea respectivă;

- evaluarea obiectivă a tuturor posibilităţilor, în vederea selectării

strategiei de acţiune într-o perspectivă sistemică;


2009-2015

Pagina 123 of 201

- necesitatea implicării populaţiei în procesele de decizie privind

promovarea unor activităţi sau proiecte care le vor influenţa viaţa într-

un fel sau altul.

Faza de construcţie are potenţialul de a cauza un impact negativ prin

mărimea amplasamentelor de lucru şi prin durata sa, impact specific perioadei

de construcţie, ce este temporar şi afectează în mod deosebit calitatea aerului,

calitatea apei de suprafata, a faunei şi florei.

De asemenea, PIDPCI are potenţialul de a genera şi impact asupra

condiţiilor socio-economice din zonă.

De asemenea, la evaluarea factorilor individuali de mediu s-a luat în

considerare eventualitatea aplicării unor măsuri de atenuare a impactului,

măsuri ce vor fi prezentate în cap.9.

Pentru a realiza evaluarea obiectivelor de mediu trebuie sa amintim toate

obiectivele generale ale Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de

Creştere Iaşi (obiectivele generale au fost prezenate la cap. 3.3)

Evaluarea impactului obiectivelor specifice ale PIDPCI s-a făcut faţă de

obiectivele de mediu relevante identificate şi prezentate în cadrul cap. 5 al

prezentului raport.

Evaluarea impactului fiecărui obiectiv a fost realizată de către echipa

consultantului de mediu, sistemul de notare aferent evaluării de impact fiind

pentru o scală de la -2 la +2 conform situaţiilor din tabelul 8-1.

Tabel nr. 6-1 Scala de cuantificare a impactului generat de obiectivele specifice

ale PIDPCI asupra obiectivelor de mediu relevante.

Valoarea impactului Justificare

+2 Impact pozitiv substanţial al obiectivului specific

asupra obiectivului de mediu relevant

+ 1 Impact pozitiv al obiectivului specific asupra


2009-2015

Pagina 124 of 201

obiectivului de mediu relevant

0 Nici un impact

- 1 Impact negativ al obiectivului specific asupra

obiectivului de mediu relevant

- 2 Impact negativ substanţial al obiectivului specific

asupra obiectivului de mediu relevant

Rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelele următoare.

Notă : O.R. = obiectiv relevant de mediu

6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea

Obiectivului general nr. 1

Obiectiv general nr. 1 : Competitivitate economică bazată pe

promovarea de industrii noi, creative şi ecologice

Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi modernizarea sectorului productiv

şi a suportului logistic aferent

Acest obiectiv specific vine în sprijinirea modernizării şi inovării

întreprinderilor existente şi crearea unor noi, în special IMM-uri în sectoarele

productive şi al serviciilor pentru afaceri.

Deasemenea se doreşte sprijinirea sectorului productiv prin crearea unor

centre logistice cu impact metropolitan.

Pentru realizarea acestui obiectiv au fost propuse următoarele proiecte :

- Înfiinţare piaţă de gros în localitatea Vulturi, comuna Popricani

- Extindere, dezvoltare (etapa II) diversificare profil Parc Tehnologic şi

Ştiinţific – Tehnologic.


2009-2015

Pagina 125 of 201

Tabel 6-2. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu

Obiective relevante de mediu Eval. Descriere

-1 Dezvoltarea cu prioritate a

sectorului productiv poate avea

un efect negativ nesemnificativ

ca urmare a poluării aerului (de

exemplu în timpul execuţiei

lucrărilor se poate produce

praf).

O.R.1 Scăderea emisiilor poluante

+1 Pe perioada de exploatare vor

apărea influienţe favorabile cu

privire la îmbunătăţirea calităţii

aerului, prin scăderea gradului

de poluare al aerului.

Dupa executarea lucrărilor

propuse prin acest obiectiv se

va mări cantitatea de oxigen

din zonă prin plantarea de

arbori şi arbuşti


2009-2015

Pagina 126 of 201

O.R.2 Limitarea poluării apei de

suprafaţă şi a apei subterane

0 Lucrările propuse pentru acest

obiectiv nu vor afecta calitatea

apelor.

O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie a

lucrărilor se poate produce un

impact negativ asupra solului,

dar este temporar şi local.

Această poluare a solului poate

fi provocată de depozitarea

materialelor, de organizarea

sediului de şantier, de circulaţia

utilajelor etc.

O.R.4 Protecţia solului împotriva

eroziunii (eroziunea hidrică şi

eroziunea eoliană)

0 Obiectivul analizat nu se

adresează acestui obiectiv

relevant de mediu.

O.R.5 Îmbunătăţirea stării

favorabile de conservare a

habitatelor şi speciilor de floră şi

faună sălbatică

+1 În perioada de execuţie vor fi

realizate lucrări de aducere a

terenurilor degradate la

categoria avută anterior

începerii lucrărilor.

După execuţia lucrărilor

proiectate, vor apărea influienţe

favorabile cu privire la

îmbunătăţirea stării favorabile

de conservare a habitatelor şi a

speciilor de floră şi faună

sălbatică.

O.R.6 Conservarea diversităţii

biologice în cadrul arilor protejate

0 Nu s-au semnalat efecte

negative asupra obiectivului


2009-2015

Pagina 127 of 201

relevant de mediu.

O.R.7 Protejarea patrimoniul

cultural împotriva degradării

0 Patrimoniul cultural nu va fi

afectat în perioada

implementării acestui obiectiv.

O.R.8 Îmbunătăţirea stării de

sănătate umană prin luarea unor

măsuri de prevenire a poluării şi

ameliorarea problemelor

existente (poluarea sonoră,

poluarea apei, depozitarea

deşeurilor)

0 Nu există pericolul de a afecta

negativ populaţia din zonă.

O.R.9 Modernizarea infrastructurii

de transport atât în mediul urban,

cât şi în mediul rural

-1 Realizarea lucrărilor propuse va

avea un impact negativ asupra

infrastructurii de transport, din

cauza circulaţiei utilajelor, fapt

ce va înrăutăţi starea proastă a

drumurilor.

Realizarea acestui obiectiv va

determina creşterea traficului

auto în zonă.

O.R.10 Promovarea turismului 0 Obiectivul analizat nu se


relevant de mediu.

O.R.11 Protejarea populaţiei faţă

de riscurile naturale

+1 Se vor lua măsuri de protejare

a populaţiei faţă de riscurile

naturale.

O.R.12.Îmbunătăţirea

comportamentului populaţiei faţă

de mediul înconjurător

+1 Pe durata execuţiei populaţia va

fi informată şi va putea cere

lămuriri legate de poluarea


2009-2015

Pagina 128 of 201

mediului.

Deasemenea în perioada de

exploatare populaţia are

posibilitatea de a afla informaţii

referitoare la calitatea mediului.

Obiectiv specific 1.2 : Valorificarea potenţialului Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor ( TIC ) şi aplicarea acestuia în sectorul

public (administraţie) şi cel privat ( cetăţeni, întreprinderi )

Obiectivul specific constă în exploatarea resurselor umane calificate şi de

know how şi îmbunătăţirea infrastructurii.


- Sistem informatic şi de comunicaţii integrat în Zona Metropolitană Iaşi

- Arhiva electronică

- Backbone municipal pentru interconectarea instituţiilor publice de

interes

- Monitorizarea calităţii serviciilor publice în Iaşi

- Platforma wireless integrată de acces local pentru bandă largă şi

mobilitate, cu autoorganizarea resurselor

- Noi algoritmi pentru antene adoptive/inteligente în sisteme de

comunicaţii 3g şi post 3g-

- Sistem integrat de monitorizare în timp real a pacienţilor şi

persoanelor în vârstă

- Reţea virtuală it pentru unităţi de învăţămant şi cercetare dispersate

geografic

- Sistem informatic pentru controlul şi verificarea autenticităţii

produselor.


2009-2015

Pagina 129 of 201


Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane

0

O.R.3 Limitarea poluării solului 0O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)

0

O.R.5 Îmbunătăţirea stăriifavorabile de conservare ahabitatelor şi speciilor de floră şifaună sălbatică

0

O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate

0

O.R.7 Protejarea patrimoniulcultural împotriva degradării

0

O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelorexistente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)

0

O.R.9 Modernizarea infrastructuriide transport atât în mediul urban,cât şi în mediul rural

0

O.R.10 Promovarea turismului 0O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale

0

O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător

0

Obiectivul propus nu contribuiela atingerea obiectivelor demediu relevante.Acest obiectiv se referă înspecial la accesul populaţieiatât din sectorul privat cât şicel din cel public, la un sisteminformatic şi de comunicaţiielectronic.


2009-2015

Pagina 130 of 201

Obiectiv specific 1.3 : Creşterea capacităţii Cercetării şi Dezvoltării şi

stimularea cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare Inovare (

CDI) şi sectorul productiv

Obiectivul constă în finanţarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare, care

va genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi dezvoltarea

capacităţii şi infrastructurii în domeniul de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI),

creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative şi stimularea

cererii de inovare din partea sectorului productiv.


- Centru Industrii Creative

- Modernizarea tehnologiilor de prelucrare primară a cerealelor în

scopul obţinerii de produse agroalimentare de calitate,

corespunzatoare principiilor dezvoltării durabile şi securităţii

alimentare

- Generator de aerosol pentru protecţia plantelor împotriva bolilor şi

dăunătorilor conceput şi realizat pe baza tehnologiilor utilizate în

industria aeronautică

- Cercetări privind optimizarea organelor de lucru pentru pregatirea

patului germinativ în concordanţă cu cerinţele unei agriculturi

durabile.

- Cercetări privind utilizarea porumbului ca sursă de biomasă pentru

producerea de energie termică

- Modernizarea tehnologiei de obţinere şi valorificare a strugurilor de

masă prin implementarea sistemului european de calitate eurepgap în

scopul asigurării trasabilităţii şi siguranţei alimentare

- Program integrat de supraveghere a sanătăţii şi creşterea calităţii

producţiei în fermele de vaci pentru lapte


2009-2015

Pagina 131 of 201

- Evaluarea impactului sistemelor de producţie ecologică asupra valorii

agronomice şi biologice a ecosistemelor furajere şi calităţii produselor

animaliere, în scopul creşterii eficienţei economice a fermelor şi

securităţii alimentare

- Tehnici inovative de protecţie împotriva dezastrelor cauzate de

schimbările climatice

- Evaluarea efectelor amenajării luncii inferioare a Prutului pentru

conservarea potenţialului genetic al resurselor naturale şi a

biodiversităţii în vederea identificării unor soluţii de reabilitare a zonei

- Sistem novativ de monitorizare a calităţii energiei electrice bazat pe

transformata wavelet în vederea creşterii eficienţei energetice a

consumatorilor industriali

- Cercetări avansate privind obţinerea materialelor compozite cu ranfort

sub formă de particule şi ranfort stratificat

- Optimizarea sistemelor energetice inteligente de transport a apei

pentru creşterea eficienţei energetice şi economia de energie

- Sisteme hidraulice adaptive pentru turbine eoliene de mică putere

- Cercetări privind expertizarea stării de conservare a obiectelor de

patrimoniu cultural prin tehnici moderne nedestructive şi obţinerea

/evaluarea de noi materiale pt. conservarea activă în vederea

asigurării viabilităţii comunitare (milad)

- Ambalaje speciale din fibre celulozice-o alternativă viabilă pentru

protecţia şi securitatea alimentelor.


2009-2015

Pagina 132 of 201


Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane

0


0


0


0


0


0


0


0


0

Implementarea acestui obiectivspecific nu va avea impactasupra mediului.

Obiectivul analizat nu seadresează acestor aspecterelevante de mediu.

Pentru fiecare acţiune aobiectivului specific analizat nuau putut fi identificate efectenegative potenţiale.

În cadrul acestui obiectiv vor fisprijinite acţiuni ce constau înfinanţarea proiectelor deCercetare Dezvoltare, care vorgenera rezultate aplicabiledirect în economie,modernizarea şi dezvoltareacapacităţii şi infrastructurii îndomeniul de CercetareDezvoltare Inovare (CDI),creşterea calităţii şidiversificarea ofertei de serviciiinovative şi stimularea cereriide inovare din parteasectorului productiv.


2009-2015

Pagina 133 of 201

Impact negativ Impact pozitiv

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5

O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante

O.R. 2 Poluarea apei

O.R. 3 Limitarea poluării solului

O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii

O.R. 5 Biodiversitate

O.R. 6 Arii protejate

O.R. 7 Patrimoniul cultural

O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei

O.R. 9 Transport

O.R. 10 Turism

O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale

O.R.12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu

Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu

Impact negativ impact pozitiv

Figura nr. 6.1 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor

relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 1


2009-2015

Pagina 134 of 201



Obiectiv general nr. 2 : Conectivitate teritorială dezvoltată

Obiectiv specific 2.1 : Modernizarea infrastructurii de transport

Reţeaua rutieră a municipiului Iaşi este destul de bine desenată pentru a

permite intrarea şi ieşirea din oraş. Problemele care apar, în condiţiiile lipsei

unei şosele de centură şi a precarităţii semnalizării intraurbane, sunt legate de

traversarea oraşului.

Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele

proiecte :

- Modernizarea şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi;

- Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi etapa 1 Varianta Sud

- Reabilitare şi modernizare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi

turistică a Municipiului Iaşi

- Axa de dezvoltare Nord - Sud Pasaj "Octav Bancilă"

- Dezvoltarea axei de transport Est -Vest în Municipiul Iaşi

- Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud - Municipiul Iaşi

- Construcţii pasaje subterane

- Reabilitare DJ248D

- Modernizare drum Ciurea-Piciorul Lupului-Slobozia

- Modernizare DC 20B Rusenii Vechi, Orzeni.


2009-2015

Pagina 135 of 201


Obiective relevante de mediu Eval. Descriere-1 În perioada de execuţie a

lucrărilor de modernizare ainfrastructurii de transport unpotenţial impact negativ poatefi provocat de emisiileatmosferice aferente acestorlucrări. Acest impact va firesimţit la scară spaţio-temporală locală a fiecăruiproiect în parte.


+1 Impactul aferent perioadei deexecuţie va fi compensat însă înperioada de exploatare ainfrastructurii auto printr-oreducere a emisiilor aferentegazelor de eşapament şi aemisiilor de particule datorateîmbunătăţirii condiţiilor detrafic.


2009-2015

Pagina 136 of 201

-1 Dacă în zona lucrărilor este uncurs de apă este posibil ca peperioada de implementare aproiectelor din cadrul acestuiobiectiv, să se producă opoluare accidentală a apelor caurmare a neîntreţinerii utilajelorde construcţie sau a deversăriiîn cursul de apă a unorsubstanţe poluante.

O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane

+1 Acest obiectiv specific va aveaun impact pozitiv asupraacestui aspect de mediu prinrezolvarea scurgerilor apelorpluviale, prin amenajări deşanţuri de colectare, remedierila podeţe şi poduri.

O.R.3 Limitarea poluării solului -1 Pe perioada de execuţie alucrărilor se poate produce unimpact negativ asupra solului,provocat de depozitareamaterialelor, de organizareasediului de şantier, de circulaţiautilajelor etc.

O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)

0 Nu sunt prevăzute activităţipentru protecţia soluluiîmpotriva eroziunii, deoarecelucrările nu se află în zone cusoluri supuse acestui proces.


+1 Modernizarea infrastructurii vaurmări adaptarea profilului dedrum la necesităţile dictate deconservarea habitatelornaturale, a florei şi fauneisălbatice.


0 Activităţile propuse nu seadresează direct atingeriiacestui obiectiv relevant demediu, deoarece lucrărilepropuse nu se află în zonaariilor protejate.


2009-2015

Pagina 137 of 201

-1 Vibraţiile provocate de traficulgreu din perioada de execuţieau un impact negativ asupraclădirilor şi a monumenteloristorice


+1 S-a determinat un impactpozitiv.Modernizarea infrastructuriipoate asigura protejareapatrimoniului cultural prinrealizarea de exemplu a uneireţele rutiere în zona culturală.


+1 Obiectivul analizat se adreseazăindirect asupra acestui obiectivrelevant de mediu prinscăderea riscurilor de accidentela care este supusă populaţiaprin gradul ridicat dedeteriorare al infrastructurii.Deasemenea se eliminăpericolul de îmbolnăvire dincauza noxelor emise înatmosferă.


2009-2015

Pagina 138 of 201


±1 Obiectivul propus se adreseazădirect acestui aspect relevantde mediu prin sprijinireaproiectelor de construire şimodernizare a drumurilormunicipale şi comunale.Principalul beneficiu adustransportului rutier îl reprezintăcreşterea capacităţilor dedeplasare pe reţeaua detransport rutier.Modernizarea drumurilor poateacţiona în sens pozitiv, princreşterea gradului de deplasareîn siguranţă, dar şi în sensnegativ, ca urmare a creşterivitezei de deplasare şineadaptării acesteia la condiţiilemeteo poate creşte numărul deaccidente.

O.R.10 Promovarea turismului +1 Realizarea infrastructurii detransport poate avea un impactdirect pozitiv prin asigurareapromovării şi valorificăriiedificiilor cultural-istorice printurism.Modernizarea infrastructurii detransport va permite o bunădistribuţie a turiştilor, accesfacil la anumite zone turistice.


2009-2015

Pagina 139 of 201

+1 Modernizarea infrastructurii detransport nu va avea nici unimpact negativ asupra acestuiobiectiv relevant deoarece peperioada de execuţie se vor luamăsuri împotriva riscurilornaturale.

O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale

+1 Un impact pozitiv asupraacestui aspect de mediu poatefi dat de terasamentul unuidrum, prin faptul că poateacţiona ca un dig de apărareîmpotriva inundaţiilor.Modernizarea drumurilorcuprinde şi o îmbunătăţire asistemului rutier de marcajeprin amplasarea de panouri deavertizare, precum şi deamplasarea de parapete greleîn curbele cu grad mare dedificultate.


0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestuiobiectiv de mediu. Nu au fostidentificate efecte negativepotenţiale.


2009-2015

Pagina 140 of 201

Obiectiv specific 2.2 : Îmbunătăţirea siguranţei traficului


proiecte :

- Centru intermodal de transport - Autogara Iaşi;

- Implementare sistem management de trafic;

- Achiziţie Mijloace transport (50 autobuze).



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Acest obiectiv propus are un

efect pozitiv asupra obiectivului

relevant de mediu prin

scăderea cantităţii de poluanţi

emişi în atmosferă, prin

schimbarea parcului auto cu

mijloace de transport noi care

sunt mai puţin poluante.


2009-2015

Pagina 141 of 201



0 Obiectivul nu se adresează

direct acestui aspect de mediu

iar efectele pozitive au un

caracter redus.

O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Prin schimbarea parcului auto

cu mijloace de transport noi

particulele emise în urma

arderii combustibililor vor fi în

cantităţi mai mici ceea ce duce

la o micşorare a poluării solului.



eroziunea eoliană)

0




faună sălbatică

0



0

Obiectivul nu se adresează

direct acestor aspecte de mediu

iar efectele pozitive au un

caracter redus.



0 Acţiunile propuse în cadrul

acestui obiectiv nu se

adresează acestui aspect.







deşeurilor)

+1 Prin îmbunătăţirea siguranţei

traficului se reduce numărul de

accidente la care sunt supuşi

participanţii la trafic şi nivelul

noxelor emise în urma arderii

combustibililor.


2009-2015

Pagina 142 of 201




+1 Obiectivul specific vizează

asigurarea unor servicii de

transport la standarde

europene de siguranţă,

securitate, calitate şi costuri.

Prin acest obiectiv se vor

implementa sisteme inteligente

de transport, cu efect benefic

asupra siguranţei traficului,

scurtării timpilor de deplasare şi

scăderii consumului de

combustibil.

O.R.10 Promovarea turismului +1 Prin îmbunătăţirea siguranţei

traficului se va facilita accesul

turiştilor la obiectivele turistice,

fapt ce va determina o creştere

a numărului de turişti



0 Obiectivul specific propus nu

are efect direct. Nu s-au

determinat efecte negative.




+1 Se va asigura instruirea

personalului care va

implementa noile cerinţe şi

obiective.


2009-2015

Pagina 143 of 201


-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5









O.R. 9 Transport

O.R. 10 Turism


O.R. 12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu

Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu





2009-2015

Pagina 144 of 201



Obiectiv general nr. 3 : Servicii sociale îmbunătăţite

Obiectiv specific 3.1 : Reabilitarea, modernizarea infastructurii servicilor de

educaţie, sănătate şi sociale


proiecte :

- Reabilitare şi modernizare ambulatoriu de specialitate;

- Reabilitare gradiniţe municipiul Iaşi

- Colegiul C. Negruzzi pt. Sc. Carol I – consolidare

- Grup Şcolar Ştefanescu - reabilitare şcoală

- Grup Şcolar Sturdza - reabilitare şcoală

- Grup Şcolar Saligny - reabilitare scoală

- Şcoala 17 I. Creangă - reabilitare scoală

- Studiu asupra reducerii poluării apei în Iaşi

- Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi

calităţii sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă, acordării

asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat

- Educaţie– Business, Parteneriat pentru Tranziţia de la şcoală la viaţa

activă

- Monitorizarea inserţiei socio-profesionale pe piaţa muncii a

absolvenţilor Şcolii de Arte şi Meserii şi liceu tehnologic

- Construcţii Săli de sport

- Centru de formare şi analiză în ingineria riscurilor

- Asigurarea şi managementul calităţii programelor de licenţă şi master

în corelaţie cu necesităţile de calificare din piaţa muncii


2009-2015

Pagina 145 of 201

- Program de formare continuă pentru cariera managerială a

personalului de conducere din administraţia publică ĩn vederea

dezvoltării capacităţii administrative şi sporirii eficacitaţii

organizaţionale

- Programe pentru cercetare doctorală de excelenţă ĩn economie prin

parteneriate active

- Inovare şi dezvoltare ĩn programele doctorale şi graduale universitare

pentru adaptarea cercetării ştiinţifice la nevoile societăţii cunoaşterii

- Stagii de pregatire practică şi activităţi de stimulare a inserţiei pe

piaţa muncii pentru studenţi şi absolvenţi

- Centru Regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul

tinerilor

- Programe licenţă în limbile română şi engleză în domeniul ingineriei

informaţiei

- Dezvoltarea parteneriatului între invăţământul universitar şi cel

preuniversitar prin formarea echipelor pedagogice pentru organizarea,

îndrumarea, monitorizarea şi evaluarea practicii studenţilor în

instituţiile de învăţământ

- Introducerea unui sistem de formare continuă a personalului din

universitate

- Introducerea componentei de dezvoltare durabilă în parcursul

formativ al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

- Master în limba engleză în criptologie şi securitatea informaţiilor

- Master în consiliere şi mediere interculturală

- Dezvoltarea resurselor umane cu rol în elaborarea de politici de

incluziune socială şi combatere a discriminării de la nivel universitar

- Creşterea adaptabilităţii IMM din regiunea Nord-Est prin formare

profesională continuă a angajaţilor.


2009-2015

Pagina 146 of 201


Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Reabilitarea, modernizarea

infrastructurii serviciilor deeducaţie, sănătate şi socialepoate avea un efect negativ caurmare a poluării aerului (deexemplu în timpul execuţieilucrărilor se poate producepraf).


0 Lucrările propuse pentru acestobiectiv nu vor afecta calitateaapelor.

O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie alucrărilor se poate produce unimpact negativ asupra solului,dar este temporar şi local.Această poluare a solului poatefi provocată de depozitareamaterialelor, de organizareasediului de şantier, de circulaţiautilajelor etc.

O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)

0 Lucrările propuse pentru acestobiectiv nu se adreseazăacestui aspect de mediu.


0


0

În perioada de execuţie vor firealizate lucrări de aducere aterenurilor degradate lacategoria avută anteriorînceperii lucrărilor.


0 Realizarea obiectivului specificnu influenţează negativprotejarea patrimoniuluicultural.

O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelor

+2 Obiectivul specific vizeazăîmbunătăţirea calităţii serviciilorde asistenţă medicală, ainfrastructurii educaţionale şi


2009-2015

Pagina 147 of 201

existente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)

creşterea calităţii şi capacităţiiserviciilor sociale.În domeniu sănătăţii seurmăreşte dezvoltarea unuisistem de prevenire şi trataremodern, performant, accesibiltuturor categoriilor de persoaneafectate, precum şi a unuisistem eficient de servicii deurgenţă.


0


0


0

Acţiunile propuse pentru acestobiectiv nu se adresează directacestui obiectiv relevant demediu.


2009-2015

Pagina 148 of 201

Obiectiv specific 3.2 : Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale


proiecte :

- Centrul de servicii integrate pentru victime ale violenţei în familie;

- Centrul multifuncţional Bucuria;

- Centrul de zi pentru copii proveniţi din familii defavorizate;

- Centrul socio-medical Speranţa;

- Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi;

- Centrul de servicii integrate pentru comunitatea rromă;

- Centrul de creaţie şi sprijin comunitar Vasile Alecsandri;

- Amenajare centru de consiliere femei abuzate Aroneanu;

- Construire Centru de zi pentru persoane virstnice şi cu dizabilităţi;

- Centrul multifuncţional Ciric.

Realizarea acesti obiectiv conduce la :

- îmbunătăţirea accesului la participare prin educaţie al grupurilor

dezavantajate;

- imbunatatirea serviciilor sociale prin crearea de noi servicii sociale

- dezvoltarea responsabilitatii sociale si formarea deprinderilor de

interactiune sociala

- prevenirea delicventei juvenile.



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Dezvoltarea serviciilor sociale

poate avea un efect negativ ca

urmare a poluării aerului (de

exemplu în timpul execuţiei

lucrărilor se poate produce


2009-2015

Pagina 149 of 201

praf).




obiectiv nu vor afecta calitatea

apelor.

O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie a

lucrărilor se poate produce un

impact negativ asupra solului,

dar este temporar şi local.

Această poluare a solului poate

fi provocată de depozitarea

materialelor, de organizarea

sediului de şantier, de

circulaţia utilajelor etc.



eroziunea eoliană)


obiectiv nu vor afecta acest

aspect de mediu




faună sălbatică

0



0

În perioada de execuţie vor fi

realizate lucrări de aducere a

terenurilor degradate la

categoria avută anterior

începerii lucrărilor.



0 Crearea şi dezvoltarea

serviciilor sociale nu

influenţează negativ protejarea

patrimoniului cultural.




+2 Obiectivul îşi propune

eficientizarea sistemului de

acordare a asistenţei medicale


2009-2015

Pagina 150 of 201




deşeurilor)

de sănătate în vederea

asigurării standardelor de

calitate în furnizarea serviciilor,

pentru a îmbunătăţi

participarea pe piaţa muncii şi

a modului de viaţă al

populaţiei.




0

O.R.10 Promovarea turismului 0



0




0

Acţiunile propuse pentru acest

obiectiv nu se adresează direct

acestui obiectiv relevant de

mediu.


2009-2015

Pagina 151 of 201


-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5









O.R. 9 Transport

O.R. 10 Turism



Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu





2009-2015

Pagina 152 of 201



Obiectiv general nr. 4 : Patrimoniul cultural – istoric şi natural valorificat

Obiectiv specific 4.1 : Reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural –

istoric şi natural


proiecte :

- Reabilitarea centrului istoric al Municipiului Iaşi;

- Reabilitare Manăstirea Golia (proiect în parteneriat cu CJ Iaşi);

- Consolidare şi reabilitare Palatul Culturii;

- Consolidare şi reabilitare Teatrul National Iaşi;

- Consolidare şi reabilitare Filarmonica Iaşi;

- Înfiinţare Muzeul Municipal Iaşi;

- Reabilitare, renovare, consolidare Biserica Vişan, sec XIX.


Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Reabilitarea şi conservarea

patrimoniului cultural are impactdirect asupra calităţii aerului, înperioada de execuţie prin emisiilede pulberi în aer.


0


0

Obiectivul analizat nu seadresează acestor obiectiverelevante de mediu.Impactul asupra acestor obiectivede mediu va depinde de măsurilede protecţie a patrimoniuluicultural adoptate în timpulexecuţiei lucrărilor.

O.R.5 Îmbunătăţirea stării favorabilede conservare a habitatelor şi

0 Obiectivul nu se adresează directconservării habitatelor. Este însă


2009-2015

Pagina 153 of 201

speciilor de floră şi faună sălbatică o măsură de valorificare apotenţialului natural prin turism.


0 Prin acest obiectiv vor putea fisprijinite activităţi de valorificarea potenţialului turistic al acestorsituri.

O.R.7 Protejarea patrimoniul culturalîmpotriva degradării

±1 Obiectivul propus se adreseazădirect acestui obiectiv relevant demediu. Protejarea patrimoniuluise poate rezolva prin diversemăsuri ce pot include şi pe celeprivind revitalizarea zonelordegradate. Pe perioada deimplementare a măsurilor se potîntâmpla unele incidente /accidente care pot avea impactnegativ.

O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelor existente(poluarea sonoră, poluarea apei,depozitarea deşeurilor)

0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu.

O.R.9 Modernizarea infrastructurii detransport atât în mediul urban, cât şiîn mediul rural

0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu. Nu au fostidentificate potenţiale efectenegative.

O.R.10 Promovarea turismului +2 Activităţile propuse se adreseazădirect acestui obiectiv relevant demediu.Acţiunile din cadrul acestuiobiectiv vor avea un efect pozitivasupra dezvoltării ulterioare aactivităţilor turistice.

O.R.11 Protejarea populaţiei faţă deriscurile naturale

0

O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţă demediul înconjurător

0

Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu.


2009-2015

Pagina 154 of 201

Obiectiv specific 4.2 : Promovarea potenţialului turistic


proiecte :

- Parcul Ciric - Etapa 3;

- Zona de agrement Ciric - Etapa 1;

- Înfiinţare Gradina Zoologică în Breazu;

- Amenajare zonă turistică şi de agrement;

- Reconstrucţia casei memoriale “ Dimitrie Anghel “ (intrată în circuitul

turistic);

- Reabilitare Gradina Botanică "A. Fatu" a Univ AI Cuza.



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Volumul şi tipul lucrărilor de

construcţii sprijinite în cadrul

acestui obiectiv nu justifică

acordarea unei evaluări

negative a impactului.



0

O.R.3 Limitarea poluării solului 0



eroziunea eoliană)

0

Obiectivul specific propus nu se


relevant de mediu.




+2 Obiectivul nu se adresează

direct conservării habitatelor.

Este însă o măsură de


2009-2015

Pagina 155 of 201

faună sălbatică valorificare a potenţialului

natural prin eco-turism.



+1 Prin acest obiectiv se va

promova potenţialul turistic al

acestor situri, doar dacă

managementul ariilor protejate

permite acest lucru.



0 Activităţile propuse aici nu se

adresează direct acestui

obiectiv relevant de mediu.







deşeurilor)

0 Obiectivul nu se adresează

direct acestei problematici.

Trebuie menţionat faptul că

prin promovarea turismului se

va realiza şi o creştere a

gradului de colectare a

deşeurilor.




0 Obiectivul specific propus nu se


relevant de mediu

O.R.10 Promovarea turismului +2 Activităţile propuse se



Toate investiţiile propuse prin

acest obiectiv sunt pentru

promovarea potenţialului

turistic.

Acest obiectiv specific vizează

activităţi menite să facă din


2009-2015

Pagina 156 of 201

Polul de Creştere o destinaţie

atractivă pentru turism şi

afaceri, împreună cu

dezvoltarea durabilă a

produselor turistice şi

creşterea utilizării internetului

în serviciile de rezervare şi

promovare turistică.



+1 Prin acest obiectiv propus se

va sprijini infrastructura

turistică de informare şi

promovare locală şi furnizarea

de informaţii turistice către şi

de la turişti şi tour operatori.




+1 Promovarea potenţialului

turism necesită ca în

principalele puncte de interes

ale zonelor construite să se

amplaseze indicatoare de

trasee turistice şi informaţii

asupra regulamentelor de

vizitare. Acest lucru va permite

turiştilor să fie informaţi

asupra unor specii rare sau pe

cale de dispariţie din flora şi

fauna existentă.


2009-2015

Pagina 157 of 201


-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5









O.R. 9 Transport

O.R. 10 Turism



Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu





2009-2015

Pagina 158 of 201



Obiectiv general nr. 5 : Protecţia şi calitatea mediului asigurată

Obiectiv specific 5.1 : Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură –

apa şi apa uzată


proiecte :

- Alimentare cu apă şi canalizare - Zona Metropolitană Iaşi;

- Extindere sisteme de canalizare în Iaşi, 21 km;

- Proiect integrat de înfiinţarea reţelei de canalizare pentru satele din

componenţa comunei Bârnova, extinderea reţelei de alimentare cu

apă; Modernizare drumuri comunale din comuna Bârnova;Înfiinţarea

unui centru social în comuna Bârnova, Împrejmuirea Rezervaţiei

Naturale+Locul fosilifer Dealul Repedea din comuna Bârnova;

- Alimentare cu apă şi canalizare în comuna Rediu;

- Extinderea reţelei de alimentare cu apă din sursa Apavital Iaşi a

satelor Dorobanţ şi Sorogari;

- Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate

menajere în comuna Ciurea.


2009-2015

Pagina 159 of 201



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Impactul suselor de emisii

atmosferice aferente acestor

lucrări din cadrul obiectivului

analizat, va fi resimţit la scară

spaţio - temporală locală a

fiecărui proiect în parte.



+1 Prin realizarea acestui obiectiv,

respectiv a acţiunilor de

extindere a reţelelor de

canalizare se va permite

reducerea poluării apelor

subterane cu nitraţi.

Înfiinţarea/extinderea reţelelor

de canalizare va avea un


2009-2015

Pagina 160 of 201

impact pozitiv asupra stării

ecologice a apelor de suprafaţă

prin reducerea intrărilor de

nutrienţi şi limitarea proceselor

de eutrofizare.

O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Pentru acest aspect de mediu

trebuie menţionat faptul că

obiectivul propus va contribui

la reducerea poluării

punctiforme şi difuze a solului

Realizarea sistemelor de

colectare şi epurare a apelor

uzate va elimina riscul poluării

solului cu ape uzate conţinând

diverşi poluanţi patogeni.



eroziunea eoliană)

0




faună sălbatică

0



0

Activităţile propuse aici nu se







obiectiv de mediu. Nu au fost

identificate efecte negative

potenţiale.


2009-2015

Pagina 161 of 201







deşeurilor)

+1 Putem considera impactul

asupra sănătăţii umane ca fiind

unul pozitiv.

Extinderea unor reţele de

alimentare cu apă va permite

creşterea numărului de

persoane din mediul rural care

au acces direct la o sursă de

apă potabilă.

Prin proiectele de extindere şi

înfiinţare a reţelelor de

canalizare se va diminua un

risc major asupra sănătăţii

populaţiei din mediul rural.




0 Obiectivul analizat nu are o

influenţă directă asupra acestui

obiectiv. Nu au fost identificate

efecte negative potenţiale.

O.R.10 Promovarea turismului 0 Dezvoltarea sistemelor

integrate de infrastructură vor

avea un efect pozitiv asupra

promovării ulterioare a

turismului.

O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale

0 Obiectivul analizat nu are oinfluenţă directă asupra acestuiobiectiv. Nu au fost identificateefecte negative potenţiale.


0 Acest obiectiv de mediu nueste abordat în cadrulobiectivului analizat.


2009-2015

Pagina 162 of 201

Obiectiv specific 5.2 : Crearea sistemelor integrate de deşeuri şi extinderea

infrastructurii municipale


proiecte :

- Îmbunătăţirea serviciului de salubritate: modernizarea şi dotarea

punctelor gospodăreşti; asigurarea unui parc auto performant;

modernizarea şi dotarea bazei de întreţinere şi reparaţii ;

- Managementul integrat al deşeurilor solide în Iaşi.


2009-2015

Pagina 163 of 201



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Efectul direct al creării

sistemelor integrate de deşeuri

este dat de reducerea

cantităţilor de deşeuri care

necesită depozitare.

Extinderea infrastructurii

municipale va avea ca efect

direct reducerea surselor

difuze de poluare a mediului.



+1 Obiectivul specific va avea ca

efect direct reducerea surselor

de poluare a mediului

O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Efectele pozitive reies din

eliminarea depozitării

necontrolate a deşeurilor



eroziunea eoliană)


contribuie direct la atingerea


mediu.




faună sălbatică

+1 Crearea sistemelor integrate

de deşeuri şi extinderea

infrastructurii municipale vor

avea ca răspuns îmbunătăţirea

stării habitatelor naturale .



+1 Un prim pas în sensul reducerii

presiunii asupra ariilor potejate

este reprezentat de existenţa


2009-2015

Pagina 164 of 201

sistemelor integrate de

deşeuri.






mediu.







deşeurilor)

+2 Sistemele integrate de deşeuri

vor respecta normele de

amplasare a acestora faţă de

zonele de locuit pentru a nu

periclita sănătatea populaţiei.

Implementarea unui sistem

integrat al deşeurilor va

conduce la reducerea riscului

de îmbolnăvire a populaţiei.







mediu.

O.R.10 Promovarea turismului +1 Îndeplinirea acestui obiectiv va

conduce la creşterea/

menţinerea numărului de

vizitatori în zona vizată.

Deasemenea, îndeplinirea

acestui obiectiv va contribui la

dezvoltarea şi promovarea

turismului durabil



0 Nu are efecte directe. Nu s-au

determinat efecte negative.


2009-2015

Pagina 165 of 201




+1 Implementarea obiectivului va

conduce la creşterea gradului

de conştientizare a publicului

asupra problemelor de mediu

generate de gestionarea

necorespunzătoare a

deşeurilor.

Obiectiv specific 5.3 : Prevenirea riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii

solului


proiecte :

- Decolmatarea Lacurilor Ciric - Etapa 2 ;

- Consolidare versant Copou - Est inclusiv Zona Ţicău;

- Dezvoltare cartier Ţicau;

- Conservare arii protejate în zona Valea lui David;

- Amenajare râu Bahlui;

- Modernizarea sistemului de termoficare: creşterea eficienţei

economice prin exploatarea eficientă a capacităţii de producţie

existente şi eliminarea celor care provoacă pierderi;

- Construire stavilar pe râul Jijia Nouă pentru ecologizarea râului Jijia

Veche;

- Refacerea potenţialului productiv al unor ecosisteme praticole

degradate prin aplicarea unor practici de exploatare durabila şi de

restaurare a biodiversităţii;

- Evaluarea efectelor amenajării Luncii inferioare a Prutului pentru

conservarea potenţialului genetic al resurselor naturale şi a

biodiversităţii în vederea identificării unor soluţii de reabilitare a zonei.


2009-2015

Pagina 166 of 201



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Nu toate acţiunile luate în

cadrul obiectivului specific cu

scopul prevenirii riscurilor

naturale, au efecte directe

asupra calităţii aerului. De

exemplu acţiunea de

modernizare a sistemului de

termoficare va conduce la

reducerea poluării aerului.



+2 Prin lucrările de decolmatare a

lacurilor şi respectiv de

amenajare a râului Bahlui se

vor reduce efectele negative

asupra calităţii apei.

O.R.3 Limitarea poluării solului +2 Obiectivul specific se



2009-2015

Pagina 167 of 201


Scopul acestui obiectiv specific

este îmbunătăţirea calităţii

solului prin realizarea de

depozite municipale de deşeuri

şi reabilitarea terenurilor

contaminate cu grad ridicat de

poluare precum şi prevenirea

şi combaterea riscurilor

natural.



eroziunea eoliană)

+1 Sunt spijinite direct investiţiile

pentru îmbunătăţirea calităţii

solului.




faună sălbatică

+2



+2

Acţiunile propuse pot avea

impact pozitiv asupra

obiectivului de mediu.

Este necesar ca fiecare proiect

iniţiat pentru prevenirea

riscurilor naturale să fie

evaluat sub aspectul

impactului asupra

biodiversităţii



+2 Are efecte directe pozitive






+1 Obiectivul specific propus

poate avea influenţe pozitive

asupra stării de sănătate a

populaţiei sub aspectul

reducerii riscului la inundaţii, la


2009-2015

Pagina 168 of 201


deşeurilor)

alunecări de teren etc.




0 Nu are efecte directe

O.R.10 Promovarea turismului +2 Prevenirea riscurilor naturale

poate contribui la promovarea

turismului uşor



+2 Are efecte directe pozitive




0 Nu are efecte directe


2009-2015

Pagina 169 of 201


-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5









O.R. 9 Transport

O.R. 10 Turism



Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu





2009-2015

Pagina 170 of 201



Obiectiv general nr. 6 : Cooperare şi parteneriat teritorial


proiecte :

- ReTinA - revitalizarea zonelor industriale;

- MMS – MOBILITY MANAGEMENT SCHEME;

- GSR – Model de bună practică în guvernarea locală;

- City Centre Aesthetics, Air Quality and Urban Regeneration;

- INSTIGATE ;

- Cooperarea transfrontalieră pentru înfiinţarea unui Centru zonal

privind formarea de experţi pentru studiu păstrarea şi managementul

resurselor genetice vegetale;

- Centru pilot transfrontalier Romania-Republica Moldova pentru

cercetarea şi dezvoltarea producţiei agricole ecologice;

- Development and implementation of good practices in bull genetic

improvement in the cross border region.



O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Obiectivul analizat nu se


relevant de mediu.



+1 Cooperarea transnaţională

poate reprezenta o rezolvare în

managementul apelor, prin


2009-2015

Pagina 171 of 201

protecţia şi administrarea

bazinelor hidrografice din zona

de graniţă

O.R.3 Limitarea poluării solului 0 Obiectivul analizat nu se


relevant de mediu.



eroziunea eoliană)


poate rezolva problema

eroziunii prin realizarea de

proiecte comune care să

combată acest risc natural




faună sălbatică

0 Activităţile propuse nu se

adresează direct atingerii


mediu.



0 Activităţile propuse nu se

adresează direct atingerii


mediu.




realizează coeziunea socială şi

culturală între comunităţile şi

cetăţenii de pe ambele părţi

ale graniţei, mai exact

dezvoltarea utilizării în comun

a infrastructurii din domeniile

sănătate, cultura şi educaţie



+1 Obiectivul analizat se

adresează indirect acestui


2009-2015

Pagina 172 of 201





deşeurilor)

obiectiv relevant de mediu prin

realizarea interconexiunii

sistemelor energetice, de apă

şi reciclarea deşeurilor




+1 Acest obiectiv are un impact

pozitiv asupra obiectivului

relevant de mediu prin

dezvoltarea sistemelor de

infrastructură fizică, adică prin

îmbunătăţirea infrastructurii de

transport

O.R.10 Promovarea turismului +2 Prin cooperare şi parteneriat

teritorial se întăresc

conexiunile/relaţiile economice

între regiunile învecinate

pentru a susţine împreună

dezvoltarea în domeniul

turismului



+2 Efectul direct şi pozitiv al

cooperării şi parteneriatului

teritorial îl reprezintă

soluţionarea în comun a unor

ameninţări similare şi

simultane din partea factorilor

de mediu (prevenirea

inundaţiilor, alunecărilor de

teren, eroziunii solului,

realizarea unor sisteme de


2009-2015

Pagina 173 of 201

avertizare şi control a riscurilor

naturale).






relevant de mediu.


-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5

O.R. 1 Scăderea em isiilo r poluante

O.R. 2 Polu area apei

O.R. 3 Lim itarea poluării so lului

O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziun ii


O.R. 6 Arii p rotejate

O.R. 7 Patrim oniul cu ltural

O.R. 8 S tarea de sănătate a p opulaţiei

O.R. 9 Transp ort

O.R. 10 Turism

O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile n aturale

O.R. 12 Com portam en tu lui pop ulaţiei faţă de mediu

Obi

ectiv

e re

leva

nte

de m

ediu

Im pact negativ impact pozitiv




2009-2015

Pagina 174 of 201

6.8. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării

PIDPCI asupra obiectivelor de mediu relevante

6.8.1. Aspecte generale privind efectele de mediu

Efectele produse de prevederile PIDPCI pot fi :

• efectele locale care se dezvoltă în cadrul fiecărui proiect prevăzut

în acest plan;

• efecte globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului

proiectului mai sus menţionat;

• efecte imediate care apar odată cu realizarea / implementarea unei

prevederi a planului;

• efecte pe termen lung care sunt legate de modificarea generală a

condiţiilor iniţiale;

• efecte reversibile;

• efecte irevesibile.

Efecte locale :

• reducerea noxelor şi a zgomotelor în zonele urbane;

• evitarea îmbolnăvirilor cauzate de poluarea apelor;

• creşterea gradului de igienă ca urmare a extinderii alimentării cu

apă şi canalizării;

• îmbunătăţirea stării de sănătate prin aplicarea unor tratamente

corespunzătoare şi în spaţii adecvate;

• reducerea riscului îmbolnăvirilor cauzate de managementul

necorespunzător al deşeurilor;

• creşterea gradului de siguranţă a clădirilor prin evitarea amplasării

construcţiilor în zone cu risc;

• reducerea riscului de accidente în trafic prin modernizarea

infrastructurii tehnice, precum şi reducerea timpului de deplasare;


2009-2015

Pagina 175 of 201

• asigurarea unor servicii de transport la standarde europene de

siguranţă, securitate, calitate şi costuri

• realizarea unui sistem local integrat, cu acces on-line, pentru

colectarea şi distribuirea de informaţii turistice.

Efectele globale apar în zone situate în jurul amplasamentului unei

activităţi propuse în plan, sunt cu referire în special la protecţia biodiversităţii,

a florei şi faunei, a apelor şi solului.

Efectele imediate care apar odată cu realizarea proiectului, vor fi

analizate în detaliu pentru fiecare proiect de investiţie. Se vor creea noi locuri

de muncă cu efecte imediate asupra condiţiilor de viaţă ale celor angajaţi şi ale

familiilor acestora.

Efectele pe termen lung, care sunt legate de modificarea generală a

condiţiilor iniţiale.

Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de

implementare a lucrărilor propuse în PIDPCI şi care au de regulă o influenţă

negativă numai pe această perioadă. Prin măsuri de diminuare a poluării

factorilor de mediu şi de protecţie a factorului uman luate de constructor

(precum asigurarea facilităţilor igienico-sanitare pentru muncitori, dotarea

staţiilor de betoane de ciment şi de betoane asfaltice cu filtre pentru reţinerea

pulberilor, un bun management al organizării de şantier, etc), efectele negative

se vor reduce la minim.

Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică şi

conservarea biodiversităţii, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul

corect de implementare a PIDPCI. În principiu, efectele expuse mai sus, ca şi


2009-2015

Pagina 176 of 201

reducerea poluării apelor şi solului, pot fi considerate ca efecte pozitive

ireversibile.

6.8.2. Efectele cumulative ale PIDPCI asupra obiectivelor

relevante de mediu şi evaluarea acestora

Efectele cumulative de mediu sunt acele efecte care rezultă din

schimbările produse de alte acţiuni trecute, prezente sau care pot fi prognozate

în mod rezonabil, în combinaţie cu acţiunile propuse. Efectele cumulative pot fi

rezultatul unor acţiuni individuale minore, dar care , colectiv sunt semnificative

şi care se produc de-a lungul unei perioade de timp.

Imaginea de ansamblu a impactului generat de PIDPCI este prezentată în

figura 8.7.

În tabelul 8.15. se face o analiză a impactului cumulativ general ţinând

cont de obiectivele relevante de mediu şi de efectele asupra mediului

înconjurător rezultate din analiza efectuată în tabelele 8.2-8.14,respectiv pe

baza informaţiilor obţinute din evaluările individuale ale obiectivelor generale

asupra obiectivelor relevante de mediu.

Concluzia acestei evaluări cumulative este aceea că există premizele ca

implementarea PIDPCI să contribuie la atingerea majorităţii obiectivelor

relevate de mediu propuse. Efectul implementării PIDPCI este unul majoritar

pozitiv.

Pagi

na 1

77 o

f 201

Imp

act

neg

ativ

Imp

act

po

ziti

v

-13

-11

-9-7

-5-3

-11

35

79

1113

15

O.R

. 1 S

căd

erea

em

isiil

or

po

luan

te

O.R

. 2 P

olu

area

ap

ei

O.R

. 3 L

imit

area

po

luăr

ii so

lulu

i

O.R

. 4 P

rote

cţia

so

lulu

i îm

po

triv

a er

ozi

un

ii

O.R

. 5 B

iod

iver

sita

te

O.R

. 6 A

rii p

rote

jate

O.R

. 7 P

atri

mo

niu

l cu

ltu

ral

O.R

. 8 S

tare

a d

e să

năt

ate

a p

op

ulaţi

ei

O.R

. 9 T

ran

spo

rt

O.R

. 10

Tu

rism

O.R

. 11

Pro

teja

rea

po

pu

laţi

ei f

aţă

de

risc

uri

le n

atu

rale

O.R

. 12

Co

mp

ort

amen

tulu

i po

pu

laţi

ei f

aţă

de

med

iu

Obiective relevante de mediu

Impa

ct n

egat

ivim

pact

poz

itiv

Figura

6.7

Eva

luar

ea e

fect

elor

de

med

iu c

um

ula

tive

ale

im

plem

entă

rii PI

DPC

I

Pagi

na 1

79 o

f 201

Tab

el 6

-15. Eva

luar

ea c

um

ula

tivă

a e

fect

elor

im

plem

entă

rii PI

DPC

I

Ob

iect

ive r

ele

van

te d

e m

ed

iuEvalu

are

a c

um

ula

tivă a

efe

ctelo

rExstă

pre

miz

ele

ati

ng

eri

i ob

iect

ivu

lui ?

O.R

.1 S

căder

ea e

mis

iilor

pol

uan

teAce

sta

este

ob

iect

ivul

rele

vant

de

med

iu ce

l m

ai

„afe

ctat

” de

impl

emen

tare

a pl

anulu

i.

Val

oare

a neg

ativă

cum

ula

tă

a im

pac

tulu

i es

te

dat

orată

volu

mulu

i m

are

de

lucrăr

i de

const

rucţ

ii

pre

văzu

te

(maj

oritat

ea

de

infr

astr

uct

ură

) dar

şi

achiz

iţie

i de

utila

je

auto

. Exi

stă

dou

ă el

emen

te

impor

tante

cu

privi

re

la

anal

iza

aces

tui

impac

t

neg

ativ

asu

pra

atm

osfe

rei:

• Em

isiil

e gen

erat

e de

aces

te lu

crăr

i vo

r av

ea un

cara

cter

lo

cal

(la

niv

elul

zonei

de

inve

stiţii)

şi

o

dura

tă

de

gen

erar

e re

dusă

în

tim

p

(pe

dura

ta

real

izăr

ii lu

crăr

ilor

de

const

rucţ

ie);

• Pe

te

rmen

lu

ng

efec

tul

real

izăr

ii lu

crăr

ilor

de

infr

astr

uct

ură

asu

pra

cal

ităţ

ii ae

rulu

i am

bien

tal

va f

i

unul

poz

itiv

prin

reduce

rea

emis

iilor

ca

ract

eris

tice

gaz

elor

de

eşap

amen

t şi

a c

elor

de

par

ticu

le a

fere

nte

îmbunătăţ

irii

condiţiilo

r de

traf

ic.

PID

PCI

poa

te a

vea

un e

fect

poz

itiv

asu

pra

zon

elor

în

Nu

–

pe

term

en

scurt

(2009 –

2015);

Da

– p

e te

rmen

lung (>

2015).

Pagi

na 1

80 o

f 201

care

con

centr

aţiil

e m

axim

e ad

mis

ibile

sunt

dep

ăşite

ca

urm

are

a in

dust

riilo

r pol

uan

te.

De

asem

enea

,

poa

te a

vea

un i

mpac

t poz

itiv

în z

onel

e urb

ane

prin

real

izar

ea i

nfr

astr

uct

urii

care

să

per

mită

scoa

tere

a

traf

iculu

i în

afar

a ac

esto

r zo

ne.

O.R

.2

Lim

itar

ea

pol

uăr

ii ap

ei

de

supra

faţă

şi a

apei

subte

rane

Pentr

u a

cest

obi

ectiv

s-a

det

erm

inat

un p

osib

il ef

ect

neg

ativ

ce

ar

pu

tea

fi pro

dus

pe

dura

ta ex

ecuţiei

lucrăr

ilor

de

inve

stiţii

de

pol

uar

ea

acci

den

tală

a

apel

or

ca

urm

are

a neî

ntr

eţin

erii

utila

jelo

r de

const

rucţ

ie s

au a

dev

ersă

rii

în c

urs

ul

de

apă

a unor

subst

anţe

pol

uan

te.

Efe

ctul

neg

ativ

poa

te

fi

dim

inuat

prin

măs

uri

organ

izat

oric

e lu

ate

de

const

ruct

or,

pri

n r

ezol

vare

a

scurg

erilo

r ap

elor

plu

vial

e, p

rin a

men

ajăr

i de şa

nţu

ri

de

cole

ctar

e,

rem

edie

ri

la

pod

eţe

şi

pod

uri,

prin

lucrăr

ile d

e dec

olm

atar

e a

lacu

rilo

r şi

re

spec

tiv

de

amen

ajar

e a

râurilo

r.

Pute

m pre

ciza

fa

ptu

l ca

im

plem

enta

rea

PID

PCI

va

avea

un

efec

t poz

itiv

co

nsi

der

abil

asupra

ca

lităţ

ii

apei

subte

rane şi

de

supra

faţă

, ac

east

a dat

orân

du-

se:

Da

Pagi

na 1

81 o

f 201

• M

oder

nizăr

ii in

fras

truct

urii de

tran

spor

t

• Spri

jinirii

lucrăr

ilor

de

extinder

e a

reţe

lelo

r de

canal

izar

e;

• Creăr

ii si

stem

elor

in

tegra

te

de

deş

euri

şi

extinder

ii in

fras

truct

urii m

unic

ipal

e.

O.R

.3 L

imitar

ea p

oluăr

ii so

lulu

iS-a

pre

ciza

t un i

mpac

t neg

ativ

asu

pra

sol

ulu

i, c

are

este

te

mpor

ar şi

lo

cal,

pro

voca

t de

dep

ozitar

ea

mat

eria

lelo

r, d

e or

gan

izar

ea s

ediu

lui

de ş

antier

, de

circ

ulaţia

utila

jelo

r et

c.

Imple

men

tare

a PI

DPC

I va

co

ntr

ibui

sem

nific

ativ

la

limitar

ea p

oluăr

ii so

lurilo

r. A

cest

lucr

u s

e va

rea

liza

pri

n:

• si

stem

ele

de

cole

ctar

e şi

epura

re a

apel

or u

zate

ce v

or e

limin

a risc

ul

pol

uăr

ii so

lulu

i cu

ape

uza

te

conţinân

d di

verş

i pol

uan

ţi p

atog

eni

• el

imin

area

dep

ozităr

ii nec

ontr

olat

e a

deş

eurilo

r

• re

abili

tare

a te

renurilo

r co

nta

min

ate

cu

gra

d

ridi

cat

de

pol

uar

e.

Nu

–

pe

term

en

scurt

(2009 –

2015);

Da

– p

e te

rmen

lung

(>

2015).

O.R

.4

Prot

ecţia

solu

lui

împot

riva

eroz

iunii

(ero

ziunea

hid

rică

şi

eroz

iunea

eol

iană)

Prin

im

plem

enta

rea

PID

PCI

se

vor

spijin

i di

rect

inve

stiţiil

e pen

tru îm

bunătăţ

irea

cal

ităţ

ii so

lulu

i.

Da

Pagi

na 1

82 o

f 201

O.R

.5

Îmbunătăţ

irea

stăr

ii fa

vora

bile

de

conse

rvar

e a

hab

itat

elor

şi sp

eciil

or

de

floră şi

fau

nă

sălb

atică

Efe

ctul

cum

ula

t al

im

plem

entă

rii

PID

PCI

este

unul

pre

pon

der

ent

poz

itiv

. Rea

bilit

area

şi

co

nse

rvar

ea

pat

rim

oniu

lui

cultura

l – i

stor

ic ş

i nat

ura

l re

pre

zintă

un

elem

ent

impor

tant

în

vede

rea

asig

ură

rii

stăr

ii

favo

rabile

de

conse

rvar

e a

spec

iilor

săl

bat

ice.

Da

O.R

.6

Con

serv

area

di

vers

ităţ

ii

bio

logi

ce în c

adru

l ar

ilor

pro

teja

te

Prin

rea

bilit

area

şi co

nse

rvar

ea p

atrim

oniu

lui cu

ltura

l

– ist

oric

şi

nat

ura

l vo

r pute

a fi s

pri

jinite

activi

tăţi d

e

valo

rifica

re a

pot

enţial

ulu

i tu

rist

ic al

ac

esto

r si

turi,

doa

r dacă

man

agem

entu

l ar

iilor

pro

teja

te pe

rmite

aces

t lu

cru.

Nec

esită

eval

uar

ea de

la

caz

la c

az a

unor

ast

fel de

pro

iect

e

O.R

.7 Pr

otej

area

pat

rim

oniu

l cu

ltura

l

împot

riva

deg

radăr

ii

Sunt

pre

văzu

te

lucrăr

i cu

im

pac

t di

rect

as

upra

pat

rim

oniu

lui

cultura

l (a

men

ajar

ea c

entr

elor

ist

oric

e

ale

loca

lităţ

ilor

)

Da

O.R

.8 Î

mbunătăţ

irea

stă

rii de

sănăt

ate

um

ană

prin

luar

ea

unor

măs

uri

de

pre

venir

e a

pol

uăr

ii şi

am

elio

rare

a

pro

ble

mel

or

exis

tente

(p

oluar

ea

sonoră,

pol

uar

ea

apei

, de

poz

itar

ea

deş

eurilo

r)

Con

trib

uţia

maj

oră

la

îmbunătăţ

irea

stăr

ii de

sănăt

ate

a pop

ulaţiei

se

va f

ace

prin:

• Creşt

erea

gra

dulu

i de

asig

ura

re a

l ac

cesu

lui la

apă

pot

abilă

(ex

tinde

rea

reţe

lelo

r de

alim

enta

re c

u a

pă)

;

• Red

uce

rea

gra

dulu

i de

pol

uar

e al

so

lulu

i şi

ap

ei

subte

rane

prin e

xtin

der

ea r

eţel

elor

de

canal

izar

e;

• G

estiunar

ea d

eşeu

rilo

r (c

olec

tare

şi dep

ozitar

e);

• Scă

der

ea r

iscu

rilo

r de

acc

iden

te d

ator

ate

gra

dulu

i

Da

Pagi

na 1

83 o

f 201

ridi

cat

de

det

erio

rare

al in

fras

truct

urii.

• Îm

bunătăţ

irea

ca

lităţ

ii se

rvic

iilor

de

asis

tenţă

med

icală

O.R

.9 M

oder

niz

area

in

fras

truct

urii

de

tran

spor

t at

ât î

n m

ediu

l urb

an,

cât şi

în m

ediu

l ru

ral

Ace

st o

bie

ctiv

însu

mea

ză c

ele

mai

multe

contr

ibuţii

pen

tru u

n im

pac

t poz

itiv

.

Efe

ctul

poz

itiv

as

upra

ac

estu

i ob

iect

iv re

leva

nt

de

med

iu

este

dat

de

inve

stiţiil

e pre

văzu

te

pentr

u

const

rucţ

ia d

e dru

muri,

pre

cum

şi pen

tru a

chiz

iţia

de

mijlo

ace

auto

noi

.

O.R

.10 P

rom

ovar

ea t

urism

ulu

iAce

st o

bie

ctiv

însu

mea

ză ,

la

fel

ca ş

i m

oder

niz

area

infr

astr

uct

urii

de

tran

spor

t,

cele

m

ai

multe

contr

ibuţii pen

tru u

n im

pac

t poz

itiv

.

PID

PCI

va av

ea un ef

ect

poz

itiv

as

upra

dez

voltăr

i

turism

ulu

i.

Ace

st

fapt

se

dat

orea

ză

inve

stiţiil

or

pre

văzu

te

pen

tru

sp

rijin

irea

ac

tivi

tăţilo

r tu

rist

ice

pre

cum

şi

ce

le

pen

tru

dez

voltar

ea

pot

enţial

ulu

i

turist

ic a

l zon

elor

rura

le ş

i a

infr

astr

uct

urii nec

esar

e.

Da

O.R

.11

Prot

ejar

ea

pop

ulaţiei

faţă

de

risc

urile

nat

ura

le

PID

PCI

va c

ontr

ibui la

creşt

erea

pro

tecţ

iei

pop

ulaţiei

faţă

de

risc

urile

nat

ura

le

atât

prin

lucrăr

i de

pre

venir

e a

pro

duce

rii

aces

tor

fenom

ene

(ex:

tera

sam

entu

l unui

dru

m p

oate

acţ

iona

ca u

n d

ig d

e

Da

Pagi

na 1

84 o

f 201

apăr

are

împot

riva

inundaţ

iilor

).

O î

mbunătăţ

ire

dată

de

mod

erniz

area

infr

astr

uct

urii

de

tran

spor

t poa

te f

i re

pre

zenta

tă d

e si

stem

ul

rutier

de

mar

caje

prin

ampl

asar

ea

de

pan

ouri

de

aver

tiza

re,

pre

cum

şi

de

ampl

asar

ea de

par

apet

e

gre

le în c

urb

ele

cu g

rad m

are

de

dificu

ltat

e.

Inte

rzic

erea

con

stru

irii

în z

onel

e cu

ris

curi n

atura

le

reduce

vuln

erab

ilita

tea

fondu

lui co

nst

ruit ş

i im

plic

it a

vieţ

ii oa

men

ilor.

Evi

den

t se

păs

trea

ză

un

anum

it

risc

dat

de

pro

duce

rea

unor

fe

nom

ene

met

eoro

logi

ce

sau

hid

rolo

gice

ex

trao

rdin

are

sau

de

even

imen

te

nat

ura

le p

recu

m c

utr

emure

.

O.R

.12.Î

mbunătăţ

irea

com

por

tam

entu

lui

pop

ulaţiei

faţă

de

med

iul în

conju

răto

r

Ace

st o

bie

ctiv

are

un im

pac

t poz

itiv

, ce

se

dat

orea

zăîn

prim

ul

rând

com

pon

ente

i im

por

tante

pre

văzu

te în

cadru

l pro

gra

mulu

i de

sprijinir

e a

activi

tăţilo

r de

trai

nin

g şi

in

form

are

pre

cum

şi

de

form

are

pro

fesi

onală.

Ext

inder

ea

centr

elor

de

info

rmar

e a

turişt

ilor

asupra

ariilo

r pro

teja

te,

a sp

eciil

or r

are

sau

pe

cale

de

disp

ariţie

va

co

nduce

la

cr

eşte

rea

resp

onsa

bili

tăţii

turişt

ilor

faţă

de

med

iul

înco

nju

răto

r.

Da


2009-2015

Pagina 185 din 201

Capitolul VII

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIERĂ

Amplasarea laşului în teritoriul mai multor euroregiuni asigură cadrul

instituţional pentru realizarea unor proiecte transfrontaliere de mare impact,

de natură să întărească oportunităţile la nivelul supraregional european.

Prezenţa punctelor de trecere a frontierei generează şi problema acceselor în

oraş şi creşte rolul şi importanţa centurilor ocolitoare pentru oraş.

Acţiunile propuse în cadrul PIDPCI care ar putea avea efecte

semnificative asupra mediului în context tansfrontalieră sunt cele care fac

parte din obiectivul general nr. 6 - Cooperarea şi parteneriatul teritorial.

Dintre cele trei componente ale cooperării teritoriale, România îşi va

concentra resursele în continuare asupra cooperării transfrontaliere. Una dintre

provocarile cheie ale programelor de cooperare transfrontalieră este sprijinirea

dezvoltării zonelor de la graniţele externe (Ucraina, Republica Moldova).

Dimensiunile spaţiale ale cooperării transfrontaliere prevăd intervenţii în

vederea asigurării corelării strategiilor de dezvoltare spaţială la nivel

transfrontalier şi coerenţa intervenţiilor şi a programelor de investiţii, precum

şi relaţionarea structurilor policentrice de localităţi şi armonizarea dezvoltării

spaţiale.


2009-2015

Pagina 186 din 201

Obiectivul va fi realizat prin promovarea de acţiuni în domeniul cooperării

transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale:

Cooperare transfrontalieră

•dezvoltarea sistemelor de infrastructură fizică (îmbunătăţirea infrastructurii de

transport, a reţelelor şi serviciilor de informare şi comunicare, realizarea

interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor);

•întărirea conexiunilor/relaţiilor economice între regiunile învecinate pentru a

susţine împreună dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea

cooperării în domeniile IMM, turism şi comerţul de graniţă, promovarea

integrării pieţelor locale ale forţei de muncă);

•realizarea coeziunii sociale şi culturale între comunităţile şi cetăţenii de pe

ambele părţi ale graniţei (dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din

domeniile sănătate, cultura şi educaţie);

•soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea


solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor naturale şi

tehnologice).

Cooperare transnaţională

•cooperarea integrată în managementul apelor (protecţia şi administrarea

bazinelor hidrografice din zona de graniţă);

•dezvoltarea reţelelor de IMM-uri, cercetare, dezvoltare şi inovare;

•acţiuni transnaţionale de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice.

Cooperare interregională

•încurajarea schimbului de experienţă şi de bune practici referitor la

dezvoltarea urbană, modernizarea serviciilor publice, incluziune socială,

antreprenoriat;

•efectuarea de studii şi colectarea de date în domenii de interes comun. Noua

Politică de Coeziune a Uniunii Europene recunoaşte importanţa cooperării


2009-2015

Pagina 187 din 201

transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, ca fiind unul din obiectivele

cheie ale unei Europe lărgite.

Eficacitatea, eficienţa şi impactul actualelor programe de cooperare

teritorială asupra dezvoltării durabile în regiunile partenere este foarte dificil de

evaluat. În ciuda unei evoluţii favorabile a programelor Uniunii Europene

desfăşurate în anii trecuţi, gradul de integrare al zonelor de cooperare este

considerat a fi încă foarte scăzut. Regiunile de graniţă din fiecare stat se

comportă ca şi unităţi socio-economice separate. Cu toate acestea, rezultate

concrete se înregistrează în domeniul cooperării transfrontaliere. Prin urmare,

eforturile se vor concentra pe acest domeniu deosebit de important, atât din

punct de vedere economic, cât şi social.

Evaluarea impactului asupra obiectivelor relevante de mediu generat de

acest obiectiv a fost analizată în capitolul VIII, în tabelul 8.14.

Efectele pozitive ale implementării PIDPCI pot să genereze un impact

pozitiv cu efect transfrontalier. Avem în vedere aici următoarele situaţii:

• Reducerea poluării apelor subterane şi de suprafaţă ca urmare a limitării

intrărilor de nutrienţi precum şi ca urmare a reducerii cantităţilor de ape

uzate menajere (din gospodării) şi tehnologice ce sunt emise liber în mediu

va avea ca efect o îmbunătăţire a condiţiilor de calitate a apelor de

suprafaţă (cu un efect pozitiv direct asupra calităţii apelor râurilor Prut şi

Siret ). Nu se poate determina efectul transfrontier al acestor acţiuni cu

impact pozitiv însă putem menţiona că impactul va fi resimiţit la nivelul

teritoriilor unor state riverane Dunărene (Serbia, Bulgaria, Ucraina).

• Rezolvarea problemei eroziunii prin realizarea de proiecte comune care să

combată acest risc natural;

• Dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din domeniile sănătate,

cultura şi educaţie;

• Realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea

deşeurilor;


2009-2015

Pagina 188 din 201

• Îmbunătăţirea infrastructurii de transport;

• Susţinerea dezvoltării în domeniul turismului;

• Soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea


solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor

naturale).


2009-2015

Pagina 189 din 201

Capitolul VIII

MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI,

REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTĂRII PIDPCI

În capitolul VIII au fost identificate potenţialele efecte semnificative

asupra mediului ale implementării PIDPCI.

Pentru identificarea tuturor riscurilor privind poluarea mediului

înconjurător, se recomandă ca viitoarele proiecte de investiţii ce pot

avea efecte semnificative asupra mediului să fie supuse evaluarii de

impact asupra mediului (EIM) conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Evaluările de impact sunt deosebit de importante în zonele în care se află

situri Natura 2000 dată fiind sensibilitatea acestor areale precum şi nivelul

redus de informaţii privind starea acestora şi răspunsul la diferite forme de

impact.

Evaluarea de impact permite identificarea:

• Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;

• Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;

• Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor

negative asupra mediului generate de proiectul în cauză;


2009-2015

Pagina 190 din 201

• Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra

mediului a implementării proiectului propus.

Pentru a preveni şi reduce efectele adverse asupra mediului se poate

face evaluarea de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a

planului.

Au fost considerate măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea

oricărui efect advers asupra următoarelor aspecte de mediu:

• Scăderea emisiilor poluante

• Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei subterane

• Limitarea poluării solului

• Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică şi

eroziunea eoliană)

• Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a habitatelor şi

speciilor de floră şi faună sălbatică

• Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor protejate

• Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării

• Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea unor măsuri

de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente

(poluarea sonoră, poluarea apei, depozitarea deşeurilor)

• Modernizarea infrastructurii de transport atât în mediul urban,


• Promovarea turismului

• Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale

• Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de mediul

înconjurător.

Acţiunile propuse în PIDPCI pot avea un impact negativ asupra mediului

care se manifestă în principal la nivel local şi pe durata de execuţie a lucrărilor.

În perioada de execuţie a lucrărilor un rol important îl are managementul

organizării de şantier. De asemenea, utilizarea celor mai bune tehnici


2009-2015

Pagina 191 din 201

disponibile, implementarea de către constructor a unui sistem de management

integrat calitate-mediu-sănătate şi securitate în muncă bazat pe standardele

internaţionale pot contribui la un bun management al organizării de şantier.

Măsurile concrete de diminuare a impactului pe perioada execuţiei

lucrărilor se vor stabili de la caz la caz, funcţie de specificul proiectului,

amplasamentul lucrării, durata de execuţie a lucrărilor, etc. Se vor avea în

vedere în special tehnologiile folosite şi delimitarea clară a organizării de

şantier şi dotările cu utilităţi, amplasarea gropilor de împrumut, unde este

cazul, pregatirea personalului etc.


Pentru acţiunile propuse în PIDCI se va acorda o atenţie deosebită

respectării distanţelor de securitate faţă de aşezările umane, precum şi

utilizării celor mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea respectării

cerinţelolor privind nivelul emisiilor şi calitatea aerului.

Pentru protecţia calităţii aerului se vor lua următoarele măsuri generale:

• Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul

atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie;

• Utilizarea de tehnologii moderne, cu potenţial redus de poluare, precum şi

asigurarea unor măsuri tehnologice de reţinere şi neutralizare a poluanţilor

atmosferici rezultaţi (acolo unde este cazul);

• Utilizarea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic

• Utilizarea energiilor alternative şi a echipamentelor eficiente din punct de

vedere energetic;

• Existenţa zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie, acolo unde este cazul;

• Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a

surselor generatoare de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte

limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.


2009-2015

Pagina 192 din 201

O.R. 2 Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei subterane

Pentru amplasamentele lucrărilor ulterioare se vor evita:

• Zonele cu potenţial ridicat de inundabilitate (aflate în imediata vecinătate a

cursurilor de ape);

• Zonele în care nivelul apei freatice se găseşte la mică adâncime.

Pentru limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă se vor lua

următoarele măsuri generale:

• Se interzice depozitarea materialelor de construcţie pe malul cursurilor de

apă;

• Se interzice evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă.

• Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor;

• Vor trebui prevăzute foraje de monitorizare a calităţii apelor subterane. De

asemenea va trebui monitorizată calitatea apelor de suprafaţă în care se va

face evacuarea efluentului staţiilor de epurare.

• Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum

şi a debitelor de apă uzată epurate.

• Dacă evacuarea apelor uzate tratate are loc în receptori naturali, limitele

maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze

apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare a depozitelor sunt cele

prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încărcare

cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii

naturali.


Unul din obiectivele generale ale PIDPCI are drept scop îmbunătăţirea

calităţii solului prin realizarea de depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea

terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare precum şi prevenirea şi

combaterea riscurilor natural.

Pentru limitarea poluării solului se pot lua următoarele măsuri :


2009-2015

Pagina 193 din 201

• Interzicerea depozitării direct pe sol a materialelor de construcţie;

• Interzicerea depozitării direct pe sol a deşeurilor.

O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică şi

eroziunea eoliană)

Acţiunile cuprinse în PIDPCI nu au efecte semnificative asupra mediului.

În cadrul obiectivului general nr. 5 sunt propuse proiecte pentru

îmbunătăţirea calităţii solului.

O.R. 5 Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a habitatelor

şi speciilor de floră şi faună sălbatică

Măsurile propuse în acest caz :

• Urmărirea adaptării profilului de drum la necesităţile dictate de conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

• La amplasarea lucrărilor propuse se va ţine cont de limitele habitatelor

naturale.

• Evitarea amplasării depozitelor în vecinătatea albiilor apelor curgătoare;

• Evaluare corectă şi de detaliu a biodiversităţii din zona proiectelor

O.R. 6 Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor protejate

Măsuri propuse :

• La amplasarea lucrărilor propuse se va ţine cont de limitele ariilor protejate;

• Evitarea depozitării materialelor de construcţii în interiorul sau în

vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor

naturale;

• Se impune respectarea regimului de construire şi a distanţelor minime de

protecţie faţă de ecosistemele forestiere şi ariile protejate (reţeaua Natura

2000).


2009-2015

Pagina 194 din 201

O.R. 7 Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării

Măsuri propuse :

• Se va interzice realizarea de construcţii care prin amplasament afectează

patrimoniul cultural;

• Se va asigura derularea lucrărilor de reabilitare în condiţiile protejării

patrimoniul cultural împotriva degradării,

• Se va evita amplasarea materialelor de construcţie în zone protejate, în

interiorul zonelor de protecţie a monumentelor istorice etc.

O.R. 8 Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea unor

măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente

Măsuri propuse :

• Respectarea distanţelor de siguranţă în cazul organizării de şantier;

• Se vor realiza perdele vegetale de protecţie între construcţiile propuse şi

zonele de locuit.

• Se va respecta legislaţia şi normelor în vigoare privind sănătatea umană;

• Se vor respecta normele în vigoare cu privire la delimitarea zonelor de

protecţie sanitară pentru sursele de apă şi statiile de epurare.

O.R. 9 Modernizarea infrastructurii de transport atât în mediul

urban, cât şi în mediul rural

Măsuri propuse :

• Modernizarea sistemului actual de transport;

• Dotarea cu mijloace de transport adecvate şi eficiente.

O.R. 10 Promovarea turismului

Măsuri propuse :

• Măsuri privind realizarea unei baze de date naţionale cu informaţii turistice;


2009-2015

Pagina 195 din 201

• Realizarea unui sistem local integrat, cu acces on-line, pentru colectarea şi

distribuirea de informaţii turistice;

• Prevenirea riscurilor naturale.


Măsuri propuse :

• Se va interzice realizarea de lucrări în albiile minore ale cursurilor de apă şi

în zonele inundabile;

• Se va evita executarea de lucrări ce ar putea duce la declanşarea de

alunecări de teren.

O.R. 12 Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de


Măsuri propuse :

• Educarea şi conştientizarea publicului (autorităţile administraţiei publice

locale şi cetăţeni) cu privire la importanţa mediului înconjurător;

• Distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri etc.).


2009-2015

Pagina 196 din 201

Capitolul IX

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI DESCRIEREA

MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA

În privinţa modului în care a fost elaborat PIDPCI şi a variantelor luate în

considerare trebuie făcute următoarele precizări:

• PIDPCI reprezintă un cadru de desfăşurare a viitoarelor proiecte specifice ce

vizează :

- competitivitatea economică bazată pe promovarea de industrii

noi, creative şi ecologice;

- conectivitate teritorială dezvoltată;

- servicii sociale îmbunătăţite;

- patrimoniul cultural – istoric şi natural valorificat;

- protecţia şi calitatea mediului asigurată;

- cooperare şi parteneriat teritorial.

• Menţionăm faptul că PIDPCI a fost structurat în perspectivă, cu considerarea

aspectelor de protecţia mediului în cadrul fiecărui obiectiv general şi a

fiecărui obiectiv specific. Trebuie precizat faptul că nu sunt mai multe

variante ale planului din care una este mai favorabilă mediului înconjurător.


2009-2015

Pagina 197 din 201

• Procesul de elaborare al PIDPCI a constat într-o remodelare permanentă a

măsurilor planului, de-a lungul perioadei de elaborare, aspectele de mediu

fiind unul dintre criteriile de care s-a ţinut cont în acest proces.

Alternativele analizate pentru Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul

de Creştere Iaşi sunt următoarele:

• Alternativa „0” – aceea de nerealizare a programului. Analiza acestei

alternative se găseşte în capitolul IV, la punctul 4.2 al prezentei lucrări.

Alternativa neimplementării PIDPCI este punctul de plecare pentru orice

discuţie privind modelarea conţinutului planului în discuţie şi elaborarea

raportului de mediu.

• variantă Prima a PIDPCI a fost elaborată în perioada iulie 2008 – martie

2009.

• Varianta a doua a fost elaborată în luna mai 2009 şi prezintă faţă de

prima variantă a PIDPCI modificări la partea de mediu, la portofoliu de

proiecte şi la fişele de proiect. Modificările la partea de mediu s-au făcut

ţinându-se seama de observaţiile făcute în cadrul întâlnirii grupului de lucru

de către dna. Iacob Maria reprezentanta Agenţiei pentru Protecţia Mediului

Iaşi.


2009-2015

Pagina 198 din 201

Capitolul X

MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTĂRII PIDPCI

Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune

trebuie să descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra

mediului generate de implementarea PIDPCI.

Scopurile monitorizării sunt :

• De a asigura că orice problemă care poate apărea în timpul

implementării, fie că a fost sau nu prevăzută, poate fi identificată,

previziunile viitoare putând fi mult mai exacte;

• De a înregistra şi analiza care sunt efectele asupra mediului ale

implementării planului pentru a permite, în cazul în care se observă

unele efecte negative, ca planul să fie modificat pentru înlăturarea lor;

• De a se utiliza şi corela infomaţiile rezultate cu cele obţinute de la alte

planuri şi programe în vederea obţinerii avizului de mediu.

În capitolul 8 al prezentei lucrări s-a arătat că implementarea PIDPCI nu

va genera efecte semnificative negative asupra mediului.


2009-2015

Pagina 199 din 201

Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem

complet şi eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de

implementarea PIDPCI:

• Un program de monitorizare a efectelor PIDPCI asupra mediului, în

ansamblul său şi nu doar asupra unor componente, este necesar

pentru a putea evalua impactul planului, a preîntâmpina eventuale

efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a

efectelor negative;

• Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi

eficient care să presupună un consum redus de resurse, dar care să

permită cunoaşterea cât mai exactă a calităţii mediului în spaţiul

analizat;

• Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate

de către titular fiind necesară utilizarea unor date furnizate de

instituţiile cu competenţe în acest domeniu, precum: Agenţiile de

Protecţia Mediului ( la nivel local, regional şi naţional ), AN Apele

Române, Institutul Naţional de Statistică etc;

• O parte din informaţiile necesare trebuie să fie oferite de către

beneficiarii planului (viitorii investitori sau operatori de servicii) prin

intermediul evaluărilor de impact şi/sau a programelor de

monitorizare. Titularul planului trebuie să solicite şi să centralizeze

aceste informaţii acolo unde este cazul (proiecte de investiţii).

Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea

impactului implementării PIDPCI asupra mediului dar şi a modului în care

aceste obiective relevante de mediu sunt atinse.

Este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de

mediu, în perioada de execuţie a lucrărilor, în scopul urmăririi eficienţei

masurilor aplicate, cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul neincadrării

în normele specifice.


2009-2015

Pagina 200 din 201

Costurile monitorizării pot să fie reduse daca se tine cont de faptul ca

numeroase date si informatii relevante pentru procesul de monitorizare vor fi

generate de programe complementare PIDPCI, de exemplu POS Mediu

(informatii despre dinamica populatiilor speciilor de interes in siturile Natura

2000).

În tabelul nr. 10-1 sunt prezentaţi indicatorii propuşi pentru

monitorizarea efectelor PIDPCI asupra mediului.

Obiective relevante de mediu Indicatori propusi

O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante Urmărirea emisiilor de pulberi pentru

încadrarea în permanenţă în limitele

admisibile

O.R 2 Limitarea poluării apei de


Urmărirea indicatorilor de calitate

specifici apelor uzate evacuate în

receptorii naturali

O.R. 3 Limitarea poluării solului Monitorizarea parametrului sol

Număr situri poluate reabilitate

O.R. 4 Protecţia solului împotriva


eroziunea eoliană)

Zonele cu risc de eroziune a solului

O.R. 5 Îmbunătăţirea stării favorabile

de conservare a habitatelor şi speciilor

de floră şi faună sălbatică

Evoluţia populaţiei speciilor de floră şi

faună sălbatică

O.R. 6Conservarea diverstăţii biologice

în cadrul arilor protejate

Dinamica populaţiei speciilor din ariile

protejate

O.R. 7 Protejarea patrimoniul cultural

împotriva degradării

Numărul lucrărilor degradate care

aparţin patrimoniului


2009-2015

Pagina 201 din 201

O.R. 8 Îmbunătăţirea stării de



ameliorarea problemelor existente

(poluarea sonoră, poluarea apei,

depozitarea deşeurilor)

Mortalitatea şi morbiditatea în mediul

urban, cât şi în mediul rural

Numărul îmbolnăvirilor cauzate de boli

hidrice

Numărul intoxicaţiilor cu nitraţi în

mediul rural

Numărul accidentelor de circulaţie

O.R. 9 Modernizarea infrastructurii de

transport atât în mediul urban, cât şi

în mediul rural

Lungimea totală a drumurilor

Număr vehicule/utilaje de transport

care respectă normele de poluare în

vigoare

O.R. 10 Promovarea turismului Numărul de turişti

Număr centre de informare turistică

O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de

riscurile naturale

Valoarea anuală a pagubelor produse

de inundaţii şi alunecări de teren

O.R. 12 Îmbunătăţirea

comportamentului populaţiei faţă de


Număr de anunţuri şi campanii de

conştientizare

Număr comunicate şi conferinţe de

presă

Număr întâlniri anuale dintre

administaţia publică locală şi cetăţeni

Număr materiale informative (pliante,

broşuri etc.)

Indicatorii propuşi în cadrul acestui raport vor trebui utilizaţi în mod

selectiv, funcţie de tipul proiectelor selectate pentru finanţare.

001-Prima paginaConf. univ. dr. ing. Tobolcea Viorel (DRAFT 14.05.2009) PLANUL INTEGRAT DE...

Documents

Transcript of 001-Prima paginaConf. univ. dr. ing. Tobolcea Viorel (DRAFT 14.05.2009) PLANUL INTEGRAT DE...