8/12/2019 0000000000000teste civil

1/18

1.Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezol-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu executareainstantanee si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in desfiintarea contr cuexecutarea succesiva avind efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de catre consumator a contrincheiat cu un intreprinzator in cazul in care ii revine un asemenea drept conform legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile

asumate.Neexecutare include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa nuorice neexecutare a oblig da temei pt rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o neexecutesentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in fiecare caz aparte dac neexecuatr este neesentiala trebuie afi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)neececuaar sa priveze substantial creditorul de ceea ce a cesta seastepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta contr- aceasta circumstanta nu tinede gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei stricta execuatare poatefiesentiala.c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea temei creditorului sa

presupuna ca nu poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie imputabilA partii care nu siaindeplinit obligatia- daca neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile celeilalte parti incetarea contrare loc pt imposibilitatea fortuita de executare.In cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai suscreditorul va avea dreptul la o reducere proportionala a obligatiei sale corelativa.

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii.Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunteliberate de obligatia de a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr, restiutuinduna alteia prestatiile executate si veniturile realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai

pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in contr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in carerestituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea partilor in situatia anterioara are loc prinofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este instrainat,transformat, grevat sau obiectul primit estedeteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau prin ekivalent banesc aprestatiilor primite debitorul esteobligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptulca rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt deregula clauze care prin natura lor sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poatesa contina o clauza care prevede obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a primitoin cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii

partile sunt eliberate de obligat de a prsta in viitor.b)spre deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nusunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si nusi restituie ana alteia prestatiile executate si veniturilerealizate in temeiul contractului desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu executaresuccesiva(de ex:contr de locatiune), lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca obiect 2

sau mai mute prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(ex:debitor se obligasa predea credirotului fie 100kg de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi eliberat de obligatie cind va predaunul dintre cele 2 lucruri la care s-a obligat.Obligatiile facultative sunt acele oblig care au ca obiect o singura

prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sapredea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin contr i se ofera dreptul sase libereze si prinpredarea unei sume de bani.

2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul duparegula generala este in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt a duce lastingerea obligatiei trebuie sa fie integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de executat,atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de executat si

aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci acesta e tinut sa despagubeasca creditorul pinala concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile sa deroge de la regula generalasi sastabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul va fi oblig sa prestezeobiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir una din prestatii devineimposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca imposibilitatea executarii se

8/12/2019 0000000000000teste civil

2/18

datoreaza culpei debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in natura a prestatiei ramase, fie plataprejudiciilor aduse prin neexecutarea obligatiei devenite imposibil..Obligatiile facultative la rindul saureprezinta o varietate distincta de obligatii alternative.Deoare obligatiile facultative are un singur obiect rezultaca creditorul facultative nu poate cere decit executarea prestatiei principale,care de fapt constituie obiect alobligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea debitorului de a se elibera de datorie.Dca obiectul oligatiei pieredin caz fortuit sau este scos din circuitul civil, debitor este liberat de oarece el era tinut numai la aceasta

prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternatpierirea fortuita a uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatieifacultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere oarecaredin lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere numai executarea oblig principale, pt ca aceastaare o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig alternat este ilicit sau imposibil,oblignu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca obiectul obligfacultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la obligatia alternativa

prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert de la inceput.

.AMANETUL1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.

Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmitereabunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .Elare dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-siexecuta obligatia.Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are oexistenta de sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilorgajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se

prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.5-este un contr constitutive de dr6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un mprumuttor de bani. Lombardul mprumut bani contra constituirii unui amanet asuprabunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul exist numai atta timp ct posesiunea exercitat decreditor este continun cazul n care creditorul gajist nu i ndeplinete n mod corespunztor obligaiile ce irevin cu privire la conservarea i ntreinerea corespunztoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul lasatisfacerea creanei i restituirea acestui obiect sau poate s solicite predare bunului unui ter pe cheltuialacreditorului gajist. n cazul n care exist pericolul dispariiei bunului sau a diminurii apreciabile a valorii

acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie s ofere un alt mijloc de garantare a creanei.Dac debitorul nu ofer creditorului gajist o alt garanie ntr-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorulgajist are dreptul s valorifice obiectul amanetat.n cazul n care creditul garantat prin amanetarea bunurilor lalombard nu va fi restituit n termen, lombardul are dreptul, n baza unui act notarial cu caracter executoriu, savnd, dup expirarea termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a

patrimoniului amanetat. Dac bunul este vndut, suma de bani rezultat din vnzare nlocuiete obiectulamanetului i va fi pstrat pn la expirarea termenului contractului efectundu-se totodat compensareacorespunztoare.Creditorul gajist trebuie s fac toate actele necesare conservrii i ntreinerii bunului pe care l are n posesie.Debitorul gajist este obligat s ramburseze creditorului cheltuielile necesare fcute de acesta pentru conservareai ntreinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul s foloseasc obiectul amanetat, n msura n care

contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care folosete bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie sprezinte debitorului gajist o dare de seamn cazul n care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie srestituie debitorului obiectul amanetului.

8/12/2019 0000000000000teste civil

3/18

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate deobligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si

procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeazachiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

1.Raspunderea contractuala

1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.

Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de arepara prejudicial cauzatcreditorului prin faptul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contrincheiat legat obliga partile contractante sa execute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute incontr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute de lege.In situatia in care debitorul nusi executaoblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul poate obitine executarea prinechivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa existe un contr inkeiatlegal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale estenecesar sa fie intrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si leaasumat debitorul prin contr valabil inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie inteleasa

nu doar neexecutarea contr ci si executarea necorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta ilicita se prezumasi creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta unui prejudiciu in patrimoniulcreditorului.Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau nepatrimon,efecte aleinkalcarii de catre debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau contractual,prin neexecutarea

prestatiilor contractuale.Debitorul va datora nu doar despagubirea pt neexecutarea contr, ci si prejudiciulefectiv cauzat creditorului cit si venitul ratat.3-existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitoruluisi prejudicial creditorului-se repara doar prejudicial care reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importantaraportului de cauzalitate este faptul ca in dependenta de acesta se determina cuantumul despagubirii.Existentaraportului de cauzalitate in materie contractuala este prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la platadespagubirilor daca neexecutarea se datoreaza fortei majore, cazuri fortuite etc.4-culpa(imprudenta sauneglijenta),dolul(intentia) debitorulu ori alta forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera rsp pe vinovatie onecessitate sociala pt angajarea rsp contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpadebitorului este prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatieinu este imputabila.

1.3 spetsa a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?

b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majora

a)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp dacaa fost cauza exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila siinevitabila sau irezistibila. Prin caz fortuit se intelege o imrejurare interna care isi are originea in cimpul deactivitate a celui kemat sa rsp sau intro imrejurare externa care nu are un caracter extraordinar si poate fi

prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C) in cazul data Gh bobu ca fi exoneratde rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu de rsp, deoareceeste o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi prevazuta si evitata dePetru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a obligat,

plata si dare in plata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le savirseascain vederea satisfacerii creantei crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei lucrari , plataunei sume de bani.Notiunea de executare a obligatiei, din punct de vedere terminologic este sinonima cu

notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai larg decit cel din vorbirea curenta.A plati insens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul de proprietate asupralucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului cumparat.Darea de plata presupunetransmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a unui alt bun, plata unei sume de bani,

prestarea unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a obligatiilor.

8/12/2019 0000000000000teste civil

4/18

2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la bvazaexecutarii obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea obligatieiin natura ei specifica, adika realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa execute prestatiea lacare sa obligat,neputinduse libera prin plata unui echivalent banesc al daunelor cauzate prinneexecutare,executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si subsidear.2-princ executariicorespunzatoare a obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca sunt respectate toateconditiile prevazute in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect , subeict, loc, timp si

mod de executare.Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a considera obligatiileexecutate in mod corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea obligatiilor suntdeterminate de lege sau contract.

2.3 Speta.In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie consideratacorespunzatoare, debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu esteobligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata, chiar daca prestatia propusa are o valoare mai mare.Nimiknu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,dar in caest caz obligat nuse mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in plata.

3.RETENTIA

1.1Definiti retentia.Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie

posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l despagubeste ptcheltuielele necesare si utile pe care le-a facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Alti autoridefinesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in virtutea caruia persoana care detine un bun mobil sau imobil

pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr sa retina lucrul respectiv pina la momentul incare creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu intretinerea,conservarea sau imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.Retenia constituie unul din noile mijloace de garantare a executrii obligaiilor. acestui mijloc de garantare

const n faptul c creditorul, care este n acelai timp debitor al obligaiei de restituire a bunului altuia, areposibilitatea de a reine acel bun n stpnirea sa i de a refuza restituirea lui pn cnd debitorul su, creditor albunului, va plti datoria ce s-a nscut n sarcina sa n legtur cu bunul respectiv. Pentru exercitarea dreptuluide retenie, n primul rnd, este necesat ca obiectul reteniei s constea dintr-un bun al debitorului aflat n

posesia creditorului. Acest bun poate fi att un bun mobil, ct i unul imobil, cci legea opernd cu termenulgeneric de bun nu face nici o distincie n acest sens. n al doilea rnd, prin retenie se poate garanta doarobligaia de restituire a cheltuielilor necesare i utile suportate de ctre creditor sau a prejudiciilor cauzate de

bunul ce constituie obiectul reteniei. n al treile rnd, dreptul de retenie poate fi invocat, doar dac datoria pecare o pretinde deintorul bunului de la creditorul restituirii s se afle n legtur cu bunul, adic s fie

prilejuit de acesta. n al patrulea rnd, creana retentorului trebuie s fie cert, lichid i exigibil; n al cincilearnd, dreptul de retenie poate fi exercitat doar n cazurile expres prevzute de lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la momentulretribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare.2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea cemandantul ii datoreaza pt executarea mandatului.3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de incarcatura pttoate costurile care decurg din contractul de transport.4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri deconservare a bunului are dr de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.

5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit deel,daca in cursul producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui

8/12/2019 0000000000000teste civil

5/18

1.Modificarea contractului

1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urmacaruia iau natere obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile convin inacest sens sau atunci cind legea prevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului partilor ptmodificarea contr este regula generala de la care exista exceptii:astfel dreptul uneia din partile contract pt care

executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod considerabil a imprejurarilor care austat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noile imprejurari.Din cele demai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa privindmodificarea contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza care estemodificat.Modificarea conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a vointei decatre ambele parti.In acest caz partile in urma negosierilor inkeie un act additional la contract sau un noucontract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-printro clauza inserata in cuprinsul contact prin care

partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite intervale de timp sa reexamineze contractsi sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3- printro clauza inserata in

cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod unilateral in sensul si in limiteleconvenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea reglementeaza diferite situatii in care una din

partile contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui contract in curs de desfasurare,astfel legeareglementeaza ajustarea contract in cazul modificarii imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la

baza inkeierii contract sau skimbat in mod considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceastaschimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar fi inkeiat in alte conditii, se poate cere ajustarea contract in masura incare nu se poate pretinde unei parti mentinerea neschimbata a contract.Pt a opera modificarea contract, partilesunt obligate la renegocierea contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea indreptatita a cererii deajustare a contractului, care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia partilor dea proceda la modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se produc,fara culpa

partilor,evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul inkeierii contract dar care schimbind substantialelementele avute in vedere de parti in momnetul contractarii, creaza unul dintre contractanti o ingreunaresubstantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie suportata numai de partea afectata.2.Obligatiile divizibilie si indivizibile

2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate desubiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta caindivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in naturade specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre

care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitornu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produceefecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata

partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa decreanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catrecreditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere adebitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarecefieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui

debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau pasive,nici ntre succesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre motenitorii

8/12/2019 0000000000000teste civil

6/18

debitorilor, fapt care nu se ntmpl n cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un avantaj nplus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrni s execute ntreaga prestaie care formeazobiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretind ntreaga prestaie. Platafcut de oricare dintre debitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa de toi creditorii.Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii creditorilor vor putea

pretinde ntreaga prestaie indiferent de cotele lor din motenire.Obligaia nu devine indivizibil prin faptulc prile au stipulat n contract c obligaia este solidar. Este necesar s fie constatat voina expres sautacit a prilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaiei.In cazul n care obligaia are un singur debitor

i un singur creditor i caracterul indivizibil al obligaiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezult dinnatura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de parc ar fi indivizibil. Acest lucru rezult defapti din principiul indivizibiitii plii. ntre motenitorii debitorului sau a creditorului ns obligaia va fidivizibil.

3.GARANTIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia debitoruluiconstituie un mijloc juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilorchirografari.este intotdeuna de natura contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor siconsimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie

in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o prestatie depasind obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna denatura contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatieneconditionata sau la o prestatie ce depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale esteo suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss, nerespectarea formei scrise trage nulitateaacesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei scrise nu atrage nulitateaact juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul, arvuna si

fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de altanatura cum ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functiicum sunt stimularea debitorului sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pecind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nuare dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita in care aceasta ar deveni neexagerata,cum seintimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul fidejusiunii se obliga sa execute o

prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e reglementata in capitolulmijloace de garantare a executarii obligatiilor,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea inCategorii deObligatii,iar gajulalte Drepturi reale

3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.

Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000eurocatre creditorul (numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractualestandart sunt clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le

prezinta celeilate parti la inkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta

este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o utilizare mutipla.2-clauza este destinata utilizarii in mai multecontracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar pt folosirea intrun singur contract.3-clauzaeste prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul cere unilateral acceptareade catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii continutului acesteia.

8/12/2019 0000000000000teste civil

7/18

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte acontractului numai cind acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standartdevin parte a contr numai atunci cind sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a clauzelor lacunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice aderentului continutul clauzelor in orice forma in scrissauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara dificultati.2-asigurarea posibilitatiieffective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi comunikate prin afishareamentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la cunostinta aclauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul

treb sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorultrebuie sa o informeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeieriicontract-la faza precontractuala, dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeiacontract.4-acordul aderentului-acordul ca exista cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la acesteclause si nu sa opus includerii lor in contract.

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior alcontract, dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nutrebuie sa presupuna existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza odiscrepanta considerabila intre asteptarile rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determinadaca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in

mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar pe de alta parte, de imprejurarileconcrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o clauza standartin contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectivase va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitorinechitabile prin insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este unarticol care enumera o serie de clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici odispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca oclauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciaza cealalta parte a contractului si acets

prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu au devenit parteintegranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora. Obligatiile solidare suntacele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datoriesau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datoratecreditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritateanu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulataexpres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divideintre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietatemixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity

pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte esteimpiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde laintraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupuneexistenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectuezeintrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid alesolidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintrecreditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o

parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.

2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai sus,solidaritateaactiva este acea modalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept sa pretinda la o

prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de debitor unuia din creditori

8/12/2019 0000000000000teste civil

8/18

sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia solidaritati se evidentiaza 2 categorii de RJ: 1-R dintrecreditorii solidatii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari intre ei.1In R dintre creditorii solidari sidebitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala dreptul fiecarui creditor solidar de a

pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta de debitor unuia din creditori duce lastingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricarecreditor atita timp cit nici unul dintre ei nu a pretins executarea obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni decatre unul dintre creditori debitorul va fi obligat sa execute obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintrecreditorii solidari regula este ca creditorii solidari se reprezinta unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de

reprezentare in ceea ce priveste actele de conservare a obligatiilor.In baza acestui principiu fiecare creditorsolidar este dator sa conserve creanta colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar influentanegative asupre drepturilor celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insanu vor putea sa aiba nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci,creditorul care a primit plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecaruicreditor.3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneiaobligatii si a unei creanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a oligatexistente intre2 pers fiecare din ele este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea oblig princompensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2 plati cu cheltuielile respective.Compensarea asigura

egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie si ocreanta opuse, de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting integral in cazin care ele sunt echivalente,iar in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.Ptsingerea oblig prin compensare, este necesar ca uneia din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fieintrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie sume de bani, sau bunuri de aceeasi natura, inasa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind achimbarea obiectului prestatiei.2-creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika valoare sa fie determinata saudeterminabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta executarea.3-pertile sa participe la 2oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea de debitor cit si cea de creditor. NU este

admisa compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un bun sesizabil;privind plata pensieialimentare;privind intretinerea pe viata etc.

3.3speta In cazul dat

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditortransmite drept sau de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2

persoane:creditorul care transmite creanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul creanteicedate numit debitor cedat.Partile contract de cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tertfata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid prin care un debitor(debitor initial)transmitedatoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un contract,trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice creantatransmisibila si sesizabila.Cesiuena de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici nu poateface obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul nu este parte la contract comsimtaminul lui nu estenecesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debitor , unui tert,daca aceasta nu

contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in forma ceruta pt actuljurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata.Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorulinitial.Datoria poate fi transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu donditia ca acestaccord sa fie acceptat de catre debitor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul creditorului,pt ca

8/12/2019 0000000000000teste civil

9/18

creanta este un R personal.preluarea datoriei trebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al caruitemei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului exceptiile care rezulta R dintre creditor sidebitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si novatia

c)cesiuena de creanta si delegatia.Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia este un modde transformare a obligatiei.Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o insoteau,

novatia presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile sigarantiile vechii obligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa itervenita intrecreditor si tertul care plateste datoria debitorului.In acest caz nu este necesar acordul debitorului, insa dupacum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala comsimtita de creditor trebuie sa feie concomitenta cu

plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de creanta. Delegatia poate fo perfecta siimperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul delegatar accept ape debitorul delegate, darnu consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii debitori.Delegatia perfecta si novatia prin schimbarede debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae de ainkeia un contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic unilateral, pt a

produce efecte juridice accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a actului juridic impusede lege.acceptarea in principiu este libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika sa dearaspuns la toate conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta si va

produce efecta juridice numai daca va fi acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fieneindoielnika.3-acceptarea trebuie sa prvina de la justa persoana-daca oferta a fost adresata unei anumite

personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte publice , oferta poateproveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractul.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca oefrta

sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen sau daca estestinsa.

2.3 Care sunt sit enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fienotficat.In ce conditii produce efecte jurid acceptarea tacita.Legea nu prevede anumite cerinte specialareferitor la forma acceptarii, ea poate fi expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cucertitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea ofertei, a practicii stabilite intre parti si auzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni fara notificareaofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus,furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nuvaloreaza acceptarea daca din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un exemplu de

prevedere legala care confera tacerii valenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract delocatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa expirerea contract de locatiune, acesta seconsidera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea la contractul referitoare de

prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se considera capartea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca intentioneaza sa refuzecomanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa convina ca simpla tacere dupa

primirea ofertei valoreaza ca cceptare.

3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1definiti actiunea oblica.Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau

atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in caredebitorul din neglijenta,din nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are asupraunor terte personae,prin aceasta micsorindu-si patrimonial sau devenind insolvabil legea permite creditorului

8/12/2019 0000000000000teste civil

10/18

chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau anumite actiuni.Actiunea oblica mai este numita siactiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in locul debitorului,avind acelasi rezultat ca si cum r fi fostexercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.

Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulativurmatoareleconditii:1deboitorul trebuie sa fie inactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentareaactiunii,micsorind prin aceasta gajul general al creditorilor chirografari.2-Creanta creditorului sa fie:a)certa-

adica ea trebuie sa fie ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz creditorii nu au acces la exercitiulactiunii oblice,pt ca dr si interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au de suferit dincauza pasivitatii.b)lichida-sa aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se poata executa(ajunsala scadenta).3-creditorul trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita actiunea oblica.-de ex exista uninteres atunci cind spre neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita actiunile corespunzatoare acesta devineinsolvabil,in caz contrar actiunea este lipsita de interes.Efectele-n cazul exercitrii cu succes a aciunii oblice, se evita micorarea patrimoniuluidebitorului, cci prinefectul aciunii oblice, bunurile asupra crora purta dreptul ce era ameninat cu pieirderea este readus n

patrimoniul debitorului. Drept urmare, aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturorcreditorilor chirografari, fr ca creditorul care a exercitat aciunea oblic s aib vreun drept de preferin fade ceilali creditori. De aceea aciunea oblic prin efectele sale conserva gajul general, garanie comun a

tuturor creditorilor aceluiai debitor.1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta mostenirea

lui primus.Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunilledebitorului sau atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri cindactiunea oblica nu se poate inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume Creditorul(primus)nuare dreptul de a inainta actiunea oblica in cazul actiunilor cu caracter patrimonial care implica o aprecieresubiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia data acceptarea unei mosteniri.

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important nde deosebit actul juridicunilateral de actul jurid unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei singure

parti,de ex:testamentul procura.Contr este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod a 2 sau maimulte vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia din parti.

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit departi,contr se clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte il

procura celeilalte partisau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz cumpar,schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:a)contr commutative-acele in care existenta siintinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii cint, (de ex:contr devinas cumparare, contr aleatorii)in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor de pinde de un evenimentincert care poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuity-acele contr in careavantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(de ex:donatia,depozitul)Contractele cu titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care dispunatorul face un serviciugratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza patrimonial propriu(de ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorulface un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr dedonatie).

1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica aacestei clasificari se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite decapacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul gratuityin numele acestor personae de catre tutore sau corator.2-in cazul contr cu titlul oneros obligatiile partilor si rsplor contractuala sunt reglementate mai sever decit in cazul contr cu titlul gratuity.incheierea contr cu titlul

8/12/2019 0000000000000teste civil

11/18

gratuti este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul donatarului, legea stabileste cacontract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza problema revendicarii decatre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui dobinditor de buna credinta in functie de faptul daca bunula fost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.Obligatiile divizibilie si indivizibile.

2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecteal caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca

indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in naturade specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intrecare creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitornu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produceefecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata

partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa decreanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catrecreditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a

debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarecefieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unuidebitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau pasive,nici ntre succesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre motenitoriidebitorilor, fapt care nu se ntmpl n cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un avantaj n

plus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrni s execute ntreaga prestaie care formeazobiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretind ntreaga prestaie. Platafcut de oricare dintre debitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa de toi creditorii.Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii creditorilor vor putea

pretinde ntreaga prestaie indiferent de cotele lor din motenire.Obligaia nu devine indivizibil prin faptulc prile au stipulat n contract c obligaia este solidar. Este necesar s fie constatat voina expres sautacit a prilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaiei.In cazul n care obligaia are un singur debitori un singur creditor i caracterul indivizibil al obligaiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezult dinnatura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de parc ar fi indivizibil. Acest lucru rezult de fapti din principiul indivizibiitii plii. ntre motenitorii debitorului sau a creditorului ns obligaia va fidivizibil.

ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerati functiile. Este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o dceleilalte pri pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea.Mrimea arvunei nu estelimitat dup valoare, ns este evident, c aceasta constituie doar o parte din prestaia pe care trebuie s-oexecute partea care d arvuna.

Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.2-de confirmare a incheierii contractului-arvuna este de natur s probeze ncheierea contractului, atunci cndnu exist nscrisuri sau alte dovezi n acest sens. Aceasta nseamn c dac prile contractante nu contestfaptul transmiterii arvunei sau dac chiar i-l contest, ns acest fapt este probat prin dovezile corespunztoare,contractul se consider ncheiat. Pe de alt parte, dac contractul prevede plata arvunei, ca o condiie esenial,atunci contractul nu se va considera ncheiat, pn cnd partea obligat nu-i va onora obligaiunea n cauz,

chiar dac celelalte condiii sunt respectate.3-de garantie-arvuna este menit s tempereze interesul fiecreipri contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvun s se execute, cci n caz deneexecutare a contractului, partea vinovat va suporta consecinele negative, manifestate fie prin pierdereaarvunei de ctre partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de ctre partea care a primit-o.4-decompensare-in ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare

8/12/2019 0000000000000teste civil

12/18

prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plataarvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre

arvuna si avans.

Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contineprevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei aavut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul

imposibilitatii fortuite de executare.dac pentru neexecutarea obligaiei rspunde partea care a dat arvuna, ea vafi inut s repare prejudiciul, n partea ce depete valoarea arvunei. Dac pentru neexecutarea contractuluirspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligat s plteasc dublul arvunei i suplimentar laaceasta s repare prejudiciul n partea ce depete valoarea ordinar a arvunei.

Arvuna se deosebete de plata n avans, care la fel ca i arvuna constituie o plat preventiv, ns nu este nstare s confirme ncheierea contractului i s garanteze executarea obligaiei, cci partea care a efectuat o platn avans este n drept s pretind restituirea, practic n toate cazurile de neexecutare a contractului, iar parteacare a primit avansul, nu poate fi obligat nici ntr-un caz s restituie dublul plii primite. Din acestconsiderent, pentru a evita eventualele litigii, prile trebuie s stipuleze n termeni exprei, c plata preventiva fost efectuat anume cu titlu de arvun. n caz de dubii, se va aplica prezumia potrivit creia, suma pltiteste considerat avans.

3.3Speta

Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitateaca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza vaatrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic.

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj in

virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da,a face sau a nu face ceva, de regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de obligatiedesemneaza indatorirea debitor de a executa prestatia promise creditorului.In sens ethnic termenul de obligatiederiva de la cuvintele latine ob si ligareceea ce inseamna a lega pe cineva pt ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3 elemente:1-subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-cea de creditor sidebitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt notiuni de gen utilizabile intoate RJ obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si creditor este desemnata pe terminispeciali, cum ar fi vizator comparator,antrepenor client etc.Marea majoritatea Rj obligationale sunt Rcomplexe,adika fiecare parte are atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor.2Obiectul RJ obligat ilconstit prestatia,adika conduit ape care creditorul o p[oate pretinde de la debitor sip e care acesta este obligat sao execute.prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face ceva.prestatia de a da consta in obligat debitor de aconstitui sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta inindatorirea debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu facecosta in indatoriea debitor dean u face ceea c ear fi putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemeneaobligatie.3Conitutul Rj obligational este format din dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Dinfaptul ca dreptul de creanta si obligatia corelativa au un character obligational rezulta ca si continutlRobligational are un character patrimonial.

1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un

element inerent al RJ obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik dsp sanctiune sau dsp executarea silita alobligatiilor in caz de necessitate, din dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a obligatiei dinpartea debitor creditor poate recurge la forta de contringere a statului pt aducerea la indeplinire aobligatiei.Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula creditorul le poate exercita prinintermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se datoreaza, iar uneori doar

8/12/2019 0000000000000teste civil

13/18

posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre debitor.Anume sanctiuneaobligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si obligatiile naturale.

.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care sestabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii decontract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor

raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt cearata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua saumai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr seimpart:sinalagmatice, unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc astfelincit obligatia fiecaruia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista ocorelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor: obligatia ce revine unei parti isi are cauza

juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet atit calitatea de creditor cit sicalitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele unilaterale sunt aceleacare genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai creditor iar cealalta numai

debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa continutul lor are importanta practicadupa regimul juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependental oblig in contr sinalagamatice determina anumite efecte sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: deex daca una din Partile contractului sinlagmatik nu executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte esteindreptatita sa rezolutioneze contractul; daca o prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motiveindependente de parti, partea care treb sa execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cereexecutarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-

contract complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intrenotiunile contr si obligatie deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt

interdependente.Astfel reglementarile din CC Dsp obligatii in general sunt aplicabile obligatiilecontractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu sunt identice.Actul jurid unilateral esterezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd un act jurid bi saumultilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala iirevine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr diferite,numite sau nenumite, pe cind obligatiile complexepot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu

pluralitate de obiecte si obligatii indivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea acordului de vointaasupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza prin propunerea unei personae de a inkeia un contract facutunei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei oferte de a incheia contr respective inconditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o prepunere adresata unui crecnedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o manifestare expresa a vointei de afi legat

prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat,autorul prepunerii voind sa exploreze posibilitatea de a initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se stingRJ, pe cind anticontractul este un accord de vointa pe care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie inviitor un anumit contr, al carui continut essential este determinat in present.

CLAUZA PENALA

1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulindca debitprul in cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun.) Clauza penal

constituie unul din cele mai frecvent ntlnite mijloace de garantare a executrii obligaiilor. Dup cum rezultdin definiiadat n alin.1 al acestui articol, clauza penal constituie o evaluare convenional i prealabil aeventualelor prejudicii pe care debitorul va fi obligat s le plteasc n cazul neexecutrii prestaiei la care s-andatorat. Ea poate fi stipulat fie n contractul ce d natere raportului obligaional, fie ntr-o convenieulterioar ncheiat nainte de momentul n care intervine neexecutarea prestaiilor datorate de debitor.

8/12/2019 0000000000000teste civil

14/18

Condiiile de fond ale clauzei penale snt aceleai ca i ale contractului principal la care se refer, inndu-sens seama i de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligaiei principale constituie o condiieesenial pentru existena clauzei penale. Dac obligaia principal este nul ori se stinge, atunci i clauza

penal va fi nul ori se va stinge. Nulitatea clauzei penale nu duce la nulitatea obligaiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata saudeterminabila numiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale l formeaz o sum de bani determinat fie global,fie procentual, n raport cu valoarea obiectului contractului la care se refer. Se consider c clauza penal este

stabilit n mrime fix, cnd contractul prevede o anumit sum de bani (de exemplu, 1000 lei) pe caredebitorul este obligat s-o plteasc creditorului n cazul n care nu-i execut obligaia asumat. Cea de-a douamodalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote procentualedin valoarea total aobligaiei sau doar a prii neexecutate. Spre exemplu, n cazul n care antreprenorul execut lucrarea de ocalitate inferioar celei convenite, va fi inut s achite o clauz penal n mrime de 20 % din valoareacontractului. Pentru cazurile n care obligaia se execut cu ntrziere, plata clauzei penale se stabilete ndependen de perioada de ntrziere. Spre exemplu, n cazul n care vnztorul nu transmite cumprtorului

bunul n termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi dentrziere.Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prinneexecutare.3-CP este o garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu

alti creditori ai aceluiasi debitor,dar totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazutain contract in calitate de CP indiferent de faptul la cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O prim regul cu caracter general,acord creditorului dreptul de a pretinde repararea prejudiciului n partea neacoperit prin clauza penal (clauza

penal inclusiv). Aceast regul se justific prin faptul c partea vinovat de neexecutarea obligaiei este inuts repare prejudiciul nu numai n cazul n care obligaia este garantat prin clauz penal, dar chiar i n cazul ncare aceasta n-ar fi fost garantat. Pentru a obine repararea prejudiciului n partea neacoperit prin clauza

penal, creditorul va trebui s dovedeasc toate elementele rspunderii contractuale i, n primul rnd, existenai ntinderea prejudiciului a crui reparare o pretinde. Numai n aa fel se va putea de stabilit dac prejudiciulntrece valoarea clauzei penale i respectiv suma cu care se depete clauza penal.

Prin derogare de la regula general susmenionat, n cazurile prevzute de lege sau contract, creditorulpoate cere sau despgubiri, sau penalitate (clauz penal alternativ), poate cere repararea prejudiciului pestepenalitate (clauz penal punitiv) sau poate cere doar penalitate (clauz penal exclusiv). Este de remarcatfaptul c, n toate cazurile n care creditorul va cere plata despgubirilor, el va fi inut s probeze, dupregula general, existena i ntinderea prejudiciului, iar n cazul n care va cere plata clauzei penale, va fiinut s dovedeasc numai existena obligaiei contractuale i faptul c aceasta nu a fost executat, fiindastfel scutit de sarcina de a proba mrimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluat cu anticipaienc la momentul ncheierii contractului.

OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine toateelementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptareaofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce efecte juridice.Inacest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile actului juridic(obiect, cauza, capacitate,comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii devalabilitate ca si pt oricare act juridic civil.Conditiile sunt:1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa exprimevointa neindoielnika a utorului ei de a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie sa fie precisasi completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pt realizarea acordului de vointa, astfel incitcontract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrta este univocal atunci cind nu este

facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie serioasa-nu va fioferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine dupa imprejurari sauobiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

8/12/2019 0000000000000teste civil

15/18

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta este

caduca?Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei personaeprezente,sau daca ea se face unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge un interval detimp:1in caz in care oferta este facuta unei personae prezente adika ofertantul si destinatarul ofertei se afla inacelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta, oferta il oblige pe autorul ei numai daca a fostacceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat, ofertatnul nu are nici oobligatie.2In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2 situatii:a)oferta poate fi revocata decatre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu oferta;b)daca oferta include un termen pt

acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui termen;daca termenul pt acceptare nu este stabilitysau daca acest termen este nejustificat de mik,oferta nu poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarulsa poata exprima acceptarea si ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta estecaduca:1 daca nu a fost acceptata in termen;2daca oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare.Obligatiilesolidare sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitoruluiintreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datoratecreditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea

nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulataexpres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divideintre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietatemixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity

pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte esteimpiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde laintraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupuneexistenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze

intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid alesolidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintrecreditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o

parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admitereprezentarea codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecarecodebitor este obligat fata de creditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar actioenazafata de creditorul comun si pt ceilalti codebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute obligatia fata decreditorul comun.debitorul fata de care a fost promovata actiunea nu poate opune diviziiunea creantei si va fiobligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii solidari este in incapacitate de plata, atunci risculinsolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct de vedere lit de spec analizeazasolodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii solidari regula este ca debitorulsolidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune de regres fata de ceilalti codebitori.Lanivelul acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter indivizibil, ea este divizibilacorespunzator cotelor parti din datorie a fiecarui debitor.

STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei.Obligatia treb executata in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai

important mod de stingere a obligatiilor este executarea obligat efectuata in mod corespunzator.RJobligationalinseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa faca sau san u faca ceva,prestatii pe care acestadin urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de stat.executarea acestui raport are ca effecteliberarea debitorului de datorii si stingerea obligatiei.Executarea oblig poate fi directa sau in natura si indirectasau prin echivalent.

8/12/2019 0000000000000teste civil

16/18

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile sideosebirile dintre darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta oalta executare in locul celei datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in plata presupunetransmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata unei sume de

bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin darea in plata sunt stabilite departi.Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare cu ocaziaexecutarii,sin u in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate accesoriile si

gantiile sale personale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei urmeaza sa fie stinsecu probe scrise.In urma executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea obligatiei prine eliberareachitantei;restituirea titluilui original cu confirmarea executarii.Restituirea de catre creditor a documentuluiconstatator a executarii creantei confirma o plata reala si semnifica elibereea debitor de prestatie si stingere aobligatiei sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ dintre parti, deoarece obligatia care sestinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei raminind aceiasi.Atit darea in plata cit si novatiastinge si obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatienoua, ceea ce nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si adoptareaei,cum este in caz dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a trebuit

consemnata printrun inscris indifferent de faptul cine sun t partile contr si de suma act juridic.Primus nu aprofitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea executarii sa aiba loc in forma indicate de lege(dr de aprimi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor nerespectarii formei scrise a actului juridicsi anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut intradevar loc., el va trebui sadovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000lei prin alte mijloace.

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONNTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat intre

2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituieelementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat sprenasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential incontract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezintarezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.2 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare acontractelor:1-dupa continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik estesinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti se obliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fiecorelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproceale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor fata de cealalta

parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza obligatii doar ptuna din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor(comodatul, mandatul etc)2-dupa scopul urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajului patrimonial pe care o parteil procura celeilalte parti sau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(contr de vinzarcumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:-contr comutative- contr in careexistenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii contr; -contraleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor depinde de un eveniment incert, astfel incit lamoment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea fiecarei

parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scopobtinerea avantajului corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr

dezinteresate- in care gratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr princare se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiazapatrimonial dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accordde vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este nevoie de indepilinirea unor formalitatiimpuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile tertilor trebuie sa fie

8/12/2019 0000000000000teste civil

17/18

inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai este necesartrimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu executareinstantanee-acele contra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data(contr devinzare cumparare) b)contr de executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie ca o prestatiecontinua fie ca o succesiune de prestatie(contr de asigrare,locatiune)

1.3 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia de a

contracta. Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile

contractante cit si pt certitudinea si eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunttinute sa execute in tocmai prestatiile la care s-au obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cubuna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de cooperare.Obligat de loialitate impunepartilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in executareaobligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr invederea asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate fimodificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre partile contractante. Conform CC obligarea la inkeierea unuicontr este interzis, cu exceptia cazurilor cind oblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau daca reiesedintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind inkeierea contr de catre anumite categorii de subiectieste obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre partile contractante este obligata sacontacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere obligatorii a unor contr:de ex:legea

cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de asigurare a detinatorilor de autovehicule.

CLASIFICAREA OBLIGATiilor

2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a obligat

au fost reglementate in CC.Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai multecriterii:1-dupa izvorul lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute din contr; -oblig nascute din acte jurid unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-obligatii ce rezultadin fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta din fapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul lor:a)preluat din dreptulroman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in literatura moderna: obligatii determinate siobligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se subclasifica in:- obligatii civiledegenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii obinuite ,b) reale, c)opozable

tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si dupa santiunea lor.2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale sicivilie;c)oblig de rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau detransmite un drept real(deex:oblig debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de gaj sau deipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau orice prestatie

pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a da(de ex:oblig de a executa olucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de anu face consta intr-o condutia negativa, adika inabtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de ex:obligatia autoruluicare a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la difuzarea operei sale.)

b)obligatiile civile sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de constinfgere a statuluiatunci cind deboitorlul refuza sau neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate, obligatiile naturale sunt aceleobligatii in privinta carora nu se poate pretinde executarea silita, acestea la rindul lor se clasifica in 2subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii civlie perfecte; iar ulterior prinefectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.- obligatiile avrotate- acele care saunascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de ex:obligatii care rezulta din jocuri de norocneautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor aunui rezultat determinat in folosul creditorului sau a persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categoriieste obligatoriu atingerea rezultatului indiferent de mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatuluirespectiv.Debitor va rsp pt neexecutarea obligatiei kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerearezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile de mijloaceacele in care debitor are indatorirea de a

pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga diligenta pt a obtine u n anumit rezultat insa fara

indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile aparitieiobligatiei la negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste prin inrtiereasi desfashurarea negocierilor de inkeiere a contr, aceasta seminifica ca o obligatie se poate naste si in etapa

precontractuala, de aici decurg anumite consecinte importante:neexecutarea obligatiei esumate va atrage

8/12/2019 0000000000000teste civil

18/18

responsabilitatea debitorului sau.Faza precontractuala a negocierilor intra in domeniul juridic,participantii lanegocieri dobindind drepturi si asumindusi obligatii juridice. O parte negiciatoare poate cere celeilate particompanesarea cheltuielilor facute la incheierea contr daca in urma vinovatiei celelaltei parti, nu a fostinkeiat.Anticontrcatul este un acod de vointa prin care una dintre parti sau ambele parti sa inkeie in viitor unanumit contract a carui continut esential este determinat in prezent. Anticontract nu poate fi revocat de catre

promitent in nici un caz, nerespectarea anticontr atrage rsp contactuala a promitentului.Beneficiarul este indrept sa ceara promitentului si tertului de rea credinta cu care a contracta promitentul, incalcind promisiunea dea contracta reparea prejudiciului cauzat prin nerespectarea promisiunii de a contracta.

3.NOVATIA

3.1Definiti novatia si determinati natura ei juridica.Novatia este o operatie juridica prin care partile sting oobligatie veche si o ilocuiesc cu o obligatie noua.Stingerea oblig veche si nasterea noii obligatii au locconcomitent,in baza unuia si aceluiasi act juridicSpre deosebire de alte acorduri ale partilor care duc lastingerea obligatiilor cum ar fi spre exepmlu darea in plata novatia nu inceteaza Rj dintre parti, pt ca oblig carese stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectele oblig raminind aceleasi.

3.2Descrieti conditiile si efectele novatiei. Pt valabilitatea actului de novatie se cer a fin intrunite toate

conditiile de valaibilitate pe care trebuie sa le intruneasca orice act juridic.pe linga aceasta novatia presupune sirespectarea urmatoarelor conditii:1-existenta unei obligatii valabile care urmeaza sa se stinge prin novatie,cacidaca aceasta obligatie este lovita de o nulitate absoluta ea nu poate forma obiectul unei novatii,iar daca estelovita de nulitate relativa atunci ea poate fi novata,pt ca intentia de a nova implica o prealabila renuntare lainvocarea nulitatii si deci vointa de a o confimra.2-nasterea unei obligatii noi valabile,pt ca numai prin existentaei valabila se stinge vechea obligatie si se infaptuieste novatia.3-noua obligatie treb sa contina un element noufata de cea veche, acest element trebuie