•' V?-’ ' -rw-- w

z i a ri n d e p e n d e n t

ANUL IV Nit. 745

VINERI

30 OCTOMBRIE 1092 ‘

8 PAGIN I 10 LICI

Pe bine — şi, mai ales, de rău —, guvernarea Stolojan se spropie de final. înainte de a-şi !ua jucăriile şi a se muta într-un birou al F.M 1.. cu o frumoasă remuneraţie-de director, primul ministru ne-a oferit bucuria du­blării nejustificate a carburanţi­lor, în pragul iernii. O guverna­re fără glorie ale cărei obiective nu au fost atinse, dovadă fiind permanentul declin al producţiei. Faptul nu e de mirare: d-1 St'o- lojan ă pierdut pariul cu „creş­terea zero" cum l-a pierdut fos­tul său prim-Kvnistru, d-l Roman, pe cel cu agricultura. Cine se aseamănă — se adună. Dar. da­că nu o ducem mai bine, să ve­dem măcar ce am învăţat din 19rt0 încoace.

Stim-cu toţii că România este o iară mijlocie, aşezată într-un spaţiu strategic important, între Europa occidentală. Asia slavă şi Orientul musulman; o ţară cu nu puţine resurse — de la cele agri­cole. hidrografice, forestiere, la ceva cărbune şi felurite minere­uri,, inclusiv uraniu. o ţară care produce avioane, elicoptere, lo­comotive. camioane, tractoare, tancuri, automobile, vapoare, ma- şini-unelte. utilaj greu, o gamă. variată de chimicale, medica­mente, •petrol;-(plus ce.se impor- iă pentru ,_a-rafina, ţi exporta), motoare electrice,. ' ţesături, 'c i­ment,: ceramică, sticlărie, confec­ţii, încălţăminte, mobilă etc. etc. Adică, România e o ţară co i se poate descurca binişor, o ţară nu chiar uşor de ronţăit. Mai ale.-

că in îaSf) nici nu avea datorii, ba chiar ţinea la teşcherea ceva dolărei şi avea şi -niscai debitori,

-inclusiv printre exportatorii de ‘ . ■ -

Nu întreb cine şi ce interes, ar avea să ruineze România. întreb cuin se poate realiza acest lucru. Iar răspunsul îl avem în cei doi ani de guvernare Roman — Sto­lojan. Pe de o parte, este abso­lut necesar sâ distrugi moneda naţională, adică să o devalorizezi masiv şi să asiguri o bună pro-

: gresie a inflaţiei. Că echipa Ro­man — Stolojan — Isărescu —

, Dijmărescu ştiau cum se face as­ta — cu sprijinul F.M.I. — o do­vedeşte un fapt simplu: valorile

, noilor monede şi bancnote .şi, masa monetară lansată pe piaţă au fost gîndite dinainte, în func­ţie de rezultatele dorite.- Ce mai trebuie? Trebuie perturbat com­plet întreg . sistemul economic. Şi sînt multe căi pentru- a stimula blocajul economic şi a descuraja amplificarea producţiei şi investi­ţiile, una dintre ele fiind nivelul uriaş al dobînz'lor şi „ impozitelor. S-a făcut şi asta. . Se mai poate încerca dezmembrarea unor urii-, taţi industriale concepute . ca funcţionînd integrat. In felul a- c&sta sc? multiplică num ăru l func­ţionarilor, crcşte volumul impo­zitului, pe".profit, ăl impozitului pe circulaţia mărfurilor-; adică

' preţul'de cost final al unui bro-

Ilie CALIÂN

. (Continuare în pag. a -V-a)

0 -VIZIUNE: POMPEIANÂ.V--€ffl)în plan politic, tranziţia dez­

văluie aceleaşi metehne. Şi uici, gălăgioşii atoatestiutori s-au gră­bit s'â pună timbre-regale pe ilus­tratele comuniste.'1 Nişte moşni>.ei clonţoşi şi ofticoşi au reanimat cnorabile -partide politice, le-au Purtat ra pe nişte lăzi de zes­tre în chiote de. flăcăiandri, fă­ră să-şi dea seama că marea par­te a populaţiei' n-avea chei' de

| nuntă şi. în consecinţă, ie-a con­siderat fenomene-. -paranormale. Sigur că mai sînt şi 'persoane rare suferă ele necrofilie, dar as- tea-s puţine.

Alţii, după ce .s-n spart uria- '» rnnforă roşie -peceristă, au cu­

les frumuşel ciobuleţele, le-au li­pit cu speranţă, unii chiar cu sa­livă, si au. conceput clcuţe nou- nouţe, pe care au scris cu ma­juscule: FSN. UDMR, PUNR, PSM, PRM etc., încercînd să im i­te conglomeratele politice apu­sene. Lumea s-a înghesuit, ca la urs, mai ales la promiţătoarea .nuntă 'fesenistăr dar după proce­sul de partaj de deunăzi, mirea­sa neofesenjstă, care s-a supărat prima, a rămas, săraca, aproape fără dcrtă, in vreme ce mirele fedesenist, fudul nevoie mare. se

TeodOr CAPOTA

(Continuare în pag. a -V-a)-

Bl. M J I U VICEPREŞEDINTE A L A D M I I

DfPUTATILORDeputatul de C luj, d-1 Ion Ra-

ţiu, a iost ales. împreună cu al­ţii, vicepreşedinte al Adunării- Deputaţilor. Asta după ce. făcmd o vizită în S.U-A., a declarat, contrar realităţii consemnate şi de controlorii străini, că Româ­nia nu respectă embargoul îm ­potriva Iugoslaviei. Unele ziare au scris că este o ' dovadă de se­nilitate. Oricum, chiar dacă de­claraţia în cauză nu dovedeşte ce. a scris ziarul respectiv, spu­sele d-lui Raţiu au adus un mare deserv'iciu ţării. Mulţi cititori ne-au telefonat la redacţie, do­rind să-şi spună părerea despre

gestul d-lui Raţiu. Unii au mers p ină acolo’ îneît să iniţieze o ac­ţiune de adunare a semnăturilor celor revoltaţi de declaraţia de­putatului de Cluj, care semnături să fie depuse pe masa Parlamen­tului, în dorinţa revocării man­datului d-lui Raţiu. Lor le răs­pundem acum anunţîndu-i. dacă n-au aflat cumva, că d-1 Raţiu nu numai că n-a fost atenţipnat în Parlament, dar a fost ales vi­cepreşedinte al Adunării Deputa­ţilor. Asta se-cheamă politică, domnilor cititori, nu sentimente.

Vaier CIIIOREANU

Scrisoare deschisă IJ .D .M .i .- y lu irea de .enclave —, astfel să se valideze afirmaţiile,făcute în zia-

ZIARUL "ADEVARUL DE CLUJ" anunţâ concurs

pentru ocuparea postuiui .de Dosarele pot fl depuse pînâ la data de 6 noiembrie 1992, ora 14,

la Contabilitate, etr. Napoca nr. 16,, etaj, camera 6.

k o n g j A r . ^

• m

oferă tspre vînzare. en-oros. următoarele produse:• CIOCOLATA 100 g * AQUAFRESH• CIOCOLATĂ 300 g • BODY MIST .• BERE 0,350 Q » SIXTH SENSE •SPRAY IMPULS • SOIA ARDEI

OEOROL AXE -Jl REV/ARD O BĂUTURI ALCOOLICE °fodusele ao găsesc în stoc pe atr. Moţilor 64,

t e l e f on 1 1 . 2 5 . 2 2 . (30381)

' Partidul România Mare — fi­liala Cluj. a luat la cunoştinţă despre conţinutul Declaraţiei pri­vind problema naţională şi a De­claraţiei angajament a parlamen­tarilor maghiari din România.

Afirmaţia, din. Declaraţie cum că ; „autonomia comunităţilor ' et­nice şi religioase constituie o par­te ;a trecţitu iu i Transilvaniei" o considerăm- ca ofensăadusă*'*ro-., manilor de pe aceste meleaguri, care nu au avut astfel de recu­noaşteri din partea" grofilor de ieri —- udemeriştii'de azi.

Amplificarea ideii, prin altă a- firmaţie .incendiatoare' — „afir­măm că'-această cale este calea autoadministrăm 'pe baza prin­cipiului autonomiei comunitare" - — reprezintă o „inconştienţă11 (as­ta ca să nu spuneţi câ .folosim un limbai suburban, pe care; de altfel îl meritaţi cu prisosinţă).

Sigur, alunecoşi cum vă ştim, veţi- căuta să daţi alte sensuri afirmaţiilor. Aţi mai .făcut-o.! Dar^.. ele vor veni ' după o înşiruire crescîndă de fapte: depopularea judeţelor Covasna şi Harghita de români, încercarea identică d" Ia Tg. Mureş — toate pentru crea-

rele.. budapestane, la Conferinţa mondială , â ungurilor de la Bu­dapesta. precum şi cele afirmate recent la Conferinţa U.D.M.R. de- la Cluj-Napoca.' - ;. Vă erijaţi în conducătorii spi­rituali ai etniei maghiare; deci, unde. credeţi că duce , drumul, pe

, care ii îndemnaţi ■' -.; ,sâ - meargă? Spre: democraţie, lovind cu i per­fidie în integritatea Statului Ro­m ân? •

A ţi'reuş it un singur lucru: să hiper-sensibilizaţi românii, să creaţi suspiciune inter-etnică. Chiar nu vă pasă că la capătul acţiunilor voastre se întrevede Styxui?

Va veni ziua în care veţi re­greta acţiunile voastre bolnave de azi şi veţi veni plîngînd sâ inghenunchiaţi în faţa tricoloru­lu i românesc, să-l sărutaţi şi sâ-i juraţi credinţă, precum aţi făcut-o în .Biserica,-Sf . M ihai.....

Dar noi, românii şi maghiarii cinstiţi, ne vom .... delimita.

Partidul Rom ânia. Mare — Filiala C luj —

Au început lucrările de Instalare a TELEVIZIUNII PRIN CABLU, zona PATA-GHEORGHEN1. Se vor transmite 121 canale t/ conţinind programe: ® SPORTIVE, FILME, | MUZICĂ, DESENE ANIMATE, ŞTlRI etc.» TAXA D E B

[ÎNSCRIERE ESTE DE 12.500_lgL Familiile cu peste 3 copil,Ipersoanele handicapate şl alte categorii speciale |BENEFICIAZĂ DE REDUCERI. Pentru înscrieri şl informaţii \vă aşteptam în holul Hotelului "CASA TINERETULUI”, Zilniclîntre orele 11-19: Telefon 1 5 . 2 6 . 9 8 . (1782)

O firmă consacrată! domeniul Instalării!

_ P O M BL£mL£âMiL&îl EXPORT-SVPORT S.RL vă anunţă:

T E L E X• - „Sînt prieten apropiat a î

poporului român şi co.isider K i- rnânia ca a doua patrie'1, a . de­clarat-d-nul general Nikolaos Hri» lakis, consilier* al primului mi­nistru al Republicii L'iene, in. timpul' întrevederii • .din a..eas!ă dimineaţă cu preşedintele Ro­mâniei. d-nul Ion Iliescu. Tn- tîlnirea de Ia Palatul Cotroceni, care a avui un caracter nepro­tocolar. a însemnat o trecere in revistă a bunelor relaţii exis­tente între cele două ţări Fn timpul întrevederii, a fost dis­cutată şi situatia litigioa'-ă din Macedonia.

* BUCURKŞT1. Aliat in vizi­tă în .'tara noastră, ministrul jus­tiţiei • si poliţiei al Republicii

■ Elveţia şi cantonului Geneva, d-nul Bernard Ziaier, a fost pri­m it ieri. 29 octombrie, de d-ov.il Mircea Ionescu Quintus, mins- trul justiţiei ţării noastre. - I a discuţie au participat înalţi funcţionari din Ministerul Jus­tiţiei .şi persoanele oficiale ca­re-! însoţesc pe oaspetele elve- . ţian în România. După întreve­dere, ministrul elveţian în Ro­mânia, împreună cu d-nul Mir- cea Ionescu QuinUK şi alte ofi­cialităţi, au plecat să viziteze penSterV'iurul ,.Tîrgşorii“

® LONDRA. Premierul slovac Vladimir Mociar a acuzat Unga­ria că ameninţă stabilitatea in Europa prin escaladarea dispu­tei cii Ceho-Slovacia în jurul obiectivului ..hidroenergetic , de la 'Gabcikovo într-o declaraţie făcută presei dună , întîlnirea re-, prezentanţilor ,-CRE cu „trilate­rala11 de la Visexrad .Mociar a menţionat că Slovacia nu se o- pune reglementării „disputei - Gabcikovo11 !n Tribunalul de la Haga dar ea va cere să se pună în discuţie problema compensa­ţiilor, pe care ya trebui să i le ofere Ungaria pentru denunţa­rea utilaterală a acordului din 1977. ' :

• -ANUNŢ

Py\ T U G CLUJ face- cunosctil publicului călător câ îri zilele de sîmbătă 31 oct. 1992 şi du­minică 1 noiembrie 1992 ■ se suplimentează num ărul m ij­loacelor de transport pe lin ii­le de autobuze, troleibuze şl tramvaie, creîndu-se astfel con­diţii mai corespunzătoare de deplasare Ia cimitirele din mu­nicipiul Cluj-Napoca. Jn ziua de duminică' 1 noiembrie 1902 vor funcţiona şi lin iile de au­tobuze nr. .36, 37, 38. 39 şi 42 între orele 8.00 — 19,00.

Vâ mai informăm că în ur­ma finalizării lucrărilor la po­dul peste Canalul Morii istr. Cuza Vodă) începînd cu sîm­bătă 31 Oct. 1992 linia nr. 8 de troleibuze revine Ia trase­ul de bază P-ţa Mihai Vitea­zul ■— -Aeroport Someşenl..

S E R C A S . A .e f v c t u e a / â o p e r a ţ iu n i

c o m e r c ia le eu

(m ira i dt fsopiîiîiClIMPĂRA

str FRANCISC DaVID. nr 7

O i.1 u 11.72.05,Prim iţi pentru un certificat de proprietate: i',500 lei.

CASA 0£ SCHIMB VALUTA»

str. DAVI0 FRANCISC, nr. 7 , (In spatele magazinului SORA)

CUMPĂRĂ - VIKOE $ SUA şi D .M .

Primiţi pentru: o un DOLAR S.U-A. 438

lei© o DM 284 Ici.

Plătit) Dontru:• un DOLAR S.U.A. 431

l<t,O o 1)M 297 Ici.

Comisin.'ii>ele sini Incluse. Program: 9.3*1—17,00. f 17301

ADEVĂRUL DE CLUJ= PAGINA 2

Ascultînd muzică cu Michael FinnissyMichael Finnissy este preşedintele unui foarte

important for muzical mondial: Societatea Interna-, ţiftnală de Muzică Contemporană. Dar englezul M i­chael Finnissy este mai întîi un mare artist, un pianist-muzician . care reuşeşte, prin interpretările pieselor de muzică contemporană, proprii sau ale ailor compozitori, să dezvolte imagini artistice de o extraordinară forţă imaginativă Sonorităţile sînt pentru Michael Finnissy doar cîteva elemente ope­raţionale d in , foarte multe altele, care generează plasticităţi sonore capabile de a ne oferi conţinu­turi muzicalo din cele mai variate. Intr-adevăr in ­terpretările sale pot fi comparate cu o serie de , tablouri muzicale". Această mare capacitate de redare muzicală în spaţiul artei moderne se dato­rează faptului că sonorităţile filtrate prin sensibi­litatea artistului, pînă !a gradele descoperirii spi­ritului lucrărilor, au o mare forţă de repercutare asupra realităţii şi, deci, asupra auditoriului. Prin această modalitate el găseşte contururi sonore cu multe corespondenţe în ceea cs omul îşi poate re­prezenta în mod simplu şi firesc. Prin recitalul prezentat in sala „Studio" a Academiei de M u­zică; 'Michael- Finnissy a întreţinui o „disertaţie** asupra fenomenului muzical contemporan. Inter­pretând piese, din propria-i creaţie, dar şi lucrările altor compozitori, M. Finnissy a sugerat că şi în mu­zica- contemporană raportul dintre sensibil şi raţio­nal-este cu neSesitate în favoarea primului ter­men: Aceasta însemnează pentru creaţia muzicală, că materialul fonic trebue să aibă capacitatea semnificativă în măsura în care el poate dinam i­za căile senzoriale, afective şî spirituale ale au­ditoriului. Muzica contemporană nu trebuie să fie.

■ neapărat, un mecanism labirintic, simplitatea care

poate fi atinsă şi. estimată, chiar şi prin cele mai sofisticate tehnici de compunere a aliajelor sonore este şi trebuie să fie o calitate intrinsecă a ade- vă-.atei muzici.. Apropierea forţată de extremele

. procesului de elaborare muzicală, unde .raţionalul poate, anihila valenţele sensibile ale muzicii, con­duce la un constructivism arhitectural de cele mai multe ori „rece" ca şi sufletul care-1 concepe. Edi­ficiul sonor implantat în acest context generează lipsa de coerenţă artistică şi de ordine muzicală, necesară naşterii sensibilităţii artistice. Extraordi­nara imagine muzicală a piesei „Lylyly li“ de M. Finnissy, chiar in ondulaţia heterofonică extrem de disonantă, a generat în interpretarea artistului englez reliefuri sonore frumos colorate şi •< foarte apropiate de cîmpul imaginativ al auditoriului. Prin piesa „Even Tenor'* de H.omard Skempton, inter­pretul ne-a oferit o faţetă armonică simplă a m u­zicii de.astăzi. Lucrările lui Chris Neuman au a- dus argumente în favoarea relaţiei ce-există între muzică, 'pictură şi teatru, compozitorul fiind el însuşi şi pictor. Recitalul lui M.. Finnissy a pre­zentat şi cîteva „destăinuiri*4 componistice proprii asupra tinor compozitori pe care interpretul i-a cu­noscut profund. Printre aceştia şi John Cage. Pro­gramul nu a putut să evite jazzul; acest gen fiind o componentă importantă în creaţia-muzicală con­temporană.

„Lecţia de compoziţie - modernă" ţinută prin crea­ţie şi interpretare de M. Finnissy,-a fost o ade­vărată manifestare în favoarea adevărului din mu-

• zica contemporană. Aceasta- nu putea să fie decît expresia sensibilă într-un limbaj ce reflectă reali­tăţile înconjurătoare.

. ■ Em ilia DUAGEA

MISS GHERLA '92z Constatarea, c ă in o ra şu l Gher­

la şînt fete frumoase şi talenta­te, .ne-a relevat din . nou fasci­nantul , spectacol-concurs Miss ■

■ *92, ee a avut loc zilele -trecute Iri organizarea ireproşabilă a Ga- , sei de cultură, • manifestarea

• fiind un eveniment inedit în atît de- zbuciumata viaţă cultu­rală a urbei someşene.-Au par­ticipat 8 concurente, una mai frumoasă c a cealaltă. DupV o întrecere palpitantă, în care

spectatorii -s-au delectat ' cu ra­finata ţinută şi inventivitate ar­tistică a concurentelor, laureata Spectacolului Miss Gherla *92 a; devenit eleva de 17'ani, Sim ina Dorgo, Intr-adevăr cea mai fru­moasă şi distinsă participantă ; a ; concursului- , La reuşita spectacolului au

contribuit şi formaţiile de dans modem ' ale Clubului copiilor şi Casei de cultură din localitate, grupul satiric “Octopus** din A l­

ba lulia, precum şi talentaţii- amători' de culturism ai Clubu­lui tineretului. Spectacolul s-a bucurat de contribuţia celor 14 sponsori, care .au •'sprijin it rea­lizarea acestei manifestări, ori­ginale," un spectacol de, -înaltă ţinută de la care cel peste 400 de participanţi, n-au vrut ' pur şi simplu să plece, aplaudînd în delir.

Concursul Miss ‘92 a : fost im fericit prilej de evadare in ­tr-o lume plină de mister, şi în- dntareA Felicitări organizatori­lor! , A . /■ '- - ■ SZ. -CS.

Z ILE DE UMOR Ş I REBUS

în zilele de 24-25 octombrie,; 1992 s^a desfăşurat, la Mediaş, în cadrul.- festivităţilor prilejui- • te de aniversarea a 725 de ani de la prima atestare documenta­ră ia -oraşului, concursul “Zile de iimor -şi rebus**, care a reu­nit epigramişti; şi rcbusişti din

toată ţara. Trofeul „Civitas Me- diensis** a fost - obţinut de cola­boratorul nostru Teodor Capotă.

A G E N D A :

Teatrul Naţional — LECţ’IA, ora 20,30, stila Studio.

- Opera Română — "AIDA, ora 18 30. 4 . r / ; . . ; . ;'i . .

' * * ■*

începînd de luni,-. 2 noiembrie pînă în . 15 noiembrie, îa Casa universitarilor în sala "Paul Si­ma** va fi deschisă expoziţia de pictură dr’ Virgil Salanţiu. Pro­gram: zilnic 9-15.

ta oră ? dimineaţa, legă- turai cu Chişinăul. Actualităţi la ora 10 după care,-incepînd ■ cu ora 10,20 vă recomandăm să Urmăriţi film ul artistic japonez • intitulat “Greu se ajunge aca- -să“l. Transmisiuni prin World- net Usia şi Super Channel la ora 11,50," apoi la ora 12,50 un reportaj consacrat, cerului de azur: al Anatoliei, Ora' de mu- M că' la 13,10 — o ediţie reali­zată; la aniversarea a 50 de ani de existenţi! ai Filarmonicii1 Moldova din Iaşi. După ştirile do la ora 14 vă recomandăm să vedeţi emisiunile: Mondo- muzica la 14.20 — cu Sandra, Scorpions, Linda Martin, John- ny Lbgan şi Gipsy Kings — Medicina pentru toţi la 14,40 — din nou despre chirurgia es­tetică —, microrecitahll cîniă- reţci de operă Andreea Lory la ora 15,10, Preumvcrsitaria la 15,25 — rtibrirtle Şcoala pe me­ridiane şi nn magazin pentru elevi, profesori şi nărinţl —, c- misiunea Limba noastră la ora 16. . Muzica pentru toţi la ura 16.30. Tragerea I.ofo la 16,43 ţi

■ Actualităţi" la 111,53. Emisiunea'' In limba germană o veţi putea urmări începînd cu ora 17. Pro­gramul dc astăzi continuă cu un documcntar ştiinţific pe te­ma istoriei calculatoarelor la ora 111. emislvnei Muzicorama la ora 1S..10, Viaţa parlamentară la ora 19 După Actualităţile ' lâ ora' 20 şl informaţiile soortive vă .invităm să urmăriţi de la ' ora 20,15 episodul 45 al filmu­

lui serial "Destinul familiei Ifo- vvard“. Urmează, la ora 21,45, recitalul cunoscutei soliste dc muzică uşoară Gtgi Mar.'a, apoi emisiunea ’ de critică şi actuali-

,,taţc teatrală Gong! la ora 22.15, Top 10 la ora 22,45, ultima edi­ţie a Actualităţilor-la ora 23,20 şi, în încheierea programului, de la ora 23,35 — întilnirea de. la miezul nopţii. SÎMBATA vă invităm în faţa micilor ecrane

'Incepînd cu ora 9, cînd veţi pu­tea urmări emisiunea Bună di­mineaţa! După Actualităţile de la ora 10 le ' recomandam celor mici să urmărească, incepînd cu ora 10,10, divertismentul intitu-T' lat ^Ala-hala-portocala**. Progra­mul va continua cu emisiunile Alia şi Omega la ora 11.10, îti- nerarii spirituale Ia ora 12, Ora de muzică la 12.30 — cu partea a tl-a a spectacolului cu opera “Povestirile lui flaffm.nm** do Offenbach — “7x7“ la ora 13,30 şi Actualităti la ora 14. tn con-' tinuare. Reflecţii rutiere la 14,10, meciul de rugby România — Ar­gentina (transmisiune dirieetă de Ia Bucureşti) la ora 11,21, desene animate la ora 16. Cine­fililor le recomandăm Magazinul cinematografic dc la i>r.i 16,25. urmat de dtxnimenlarul despre al doilea război mondial la rjra 17.25, emisiunile Top 3, 2. 1 la ora 17,55 şi Mapamond la ora

' 18.30. Melodii populare cu ciţiva din interpreţii îndrăgiţi ai ge­nulu i ia ora 19; Teloenciclopc- ’dia o veţi putea-urmări începînd cti ora 19,15. Ediţia de seară a Actualităţilor la ora 20. (lupă care urmează episodul 24 al fil­mului serial “Twin Peaks“ şi e- misiunea Săptăm îna sportivă la ora 21.35, Programul va conti­nua c u 'emisiunea dc divertis­ment intitulată “Hai, ţaţo, la

Iunion“l programată la ora 2t,55, ultimele ştiri la ’ ora 22,55, un nou film artistic la ora 23.10: “Destinaţie: undeva în .spaţiu"- (SUA, • 1966) şi, îri încheiere, de la ora 0.40,' Roek-panorama. DUM INICA ; programul începe la ora 8,30 cu binecunoscuta emi­siune Bună dimineaţa! Urmea­ză Abracadabra! la ora 3,30, fil­mul artistic în serial pentru copii intitulat "Albut B'>m~— u- reche neagră** Ia ora 10.25. Ac­tualităţi la ora 10,50- Incepînd cu ora 11, în transmisiune di­rectă de la Studioul Radiotele- viziunii. un concert extraordi­nar prilejuit de- Ziua radioului. Em isiunea' Viaţa satului p veţi putea urmări la ora 13. Actua­lităţi la ora 14, emisiunea Atlas la ora 14,10. Video-manazin' la ora 14.30. Emisiiinea Telesport o veţi putea urmării ta ora IC.40. Celor interesaţi le recomandăm

, emisiunea Ştiinţă şi imaginaţie de la ora 17,20, ediţia de dum i­nică fiind consacrată împlinirii a 150 de ani de la-naştere.* lui Jules Verne. Invitatul . emt-iunii Convorbiri de duminică, de la ora 17,50, este pictorul floriri Damian. La ora 18.20 reportajul intitulat “Aplauze la Sevilla“ Rcmânii Ia EXPO *32. Episodul 176 al serialului •'Dallas* la ora 19.10, Actualifăti la ora 20 iar la on» 20.35 din noi» film: vom vedea. tr. premieră pe ţară, fil­mul francez „I-a anul, dacă totul mprge bine", cu ' tsabelte Adjani în rolul principal. I.,a ora 22 25 emisiunea Daminica sportivă, la ora 22.50 primn par­te a festivalului "Diamond A- H’ards, lî)H7“. Actualităţi la ora 23,35 şi tn încheierea programu­lui de duminică, lo ora 23.50, "Leul de argint* —• film ul unui film premiat.

Ieri, în CCE la baschet feminin

“U** — POOL COMENSE COMO ■19—76 (21—37)

Aseară,- în Sala Sporturilor; s-a desfăşurat prima manşă a în-

tîlnirii din cadrul CCE 1a bas­chet feminin dintre campioana ţării noastre “U“ şi campioana Italiei POOL COMENSE COMO. Partida s-a încheiat cu scorul de 49—76 în favoarea echipei POOL COMC. în ziarul .nos­tru de mîine vom reveni cu o cronică asupra acestei partide care a trezit uiv mare interes in rîndul iubitorilor de baschet din municipiul nostru şi din..întrea­ga ţară.

PROGRAM ULCOMPETIŢIILOR

SPORTIVE

« BASCHET. Sîmbătă', 31 oc­tombrie, în Sala sporturilor, de la orele ' 10, “U** ACSA (locul2 — 11 -puncte) — Progresul BNR Voinţa Bucureşti (locul 3 —1 11 puncte).

• • VOLEI MASCULIN. Divî-= zia A programează în cadrul etapei a Vl-a, de la orele lf,30. sîmbătă, 31 octombrie, întîini- rea dintre "U“-Transgex (locul3 .— 8 puncte) — Grănicerul Delta Tulcea (locul 5 7-punc- tc). v -

• V O LE I - FEMININ: In" divi­zia B — de tineret, în sala de sport a Liceului Traian ■ Vuia, sîmbătă, 31 octombrie, ore't* 9, Unirea Riecord. C lu j — Oltcit Craiova, etapa a III-a.

• HANDBAL. Duminică, î no­iembrie, in Sala sporturilor, de la orele 11,30, sînteţi invitaţi la întilnirea dintre echipele mas­culine “ir-CU G (locul 7 — 15 puncte). — Steaua Bucureşti (lo­cul — 13 puncte). Un meci între o învingătoare în deplasa­

re, “U“, şi o învinsă acasă Steiiia. ' :- - -■ ■ -

• FOTBAL. Derbi' studenţesc în cadrul etapei ti Xll-a, dumi­nică, 1 noiembrie, pe Stadionul

! "Ion Moina'*, de la orele 14, FC Universitatea (locul 9— 11 punc­te) — Sportul Studenţesc Bucu­reşti (locul 7' — 12 puncte). ■

Tot duminică, I noiembrie, se­ria a IV-a a diviziei B progra­mează de la orele 11. pe sta­dionul Clujana,' întîlnirea Cln- jana C luj (locul 20 — 7 puncte)— Şoim ii Lipova (locul 14— ■ 12 puncte).;- ’ - ■ ' 4rCVltS DE ARB IT R II DE VOLEI

Comisia şi'colegiul judeţean de arbitrii de «volei- organizează nn curs de arbitraj, la care sînt invitaţi toţi ce i; ce doresc Să de­vină arbitrii, precum şi studen- tii Facultăţii de educaţie fizică, specialitatea volei. Cursul vi­zează forinarea de arbitrii r.de- volei atît pentru activitatea pe plan local, - cît şi pentru cea di­vizionară. Informaţii ;şi înscrieri: luni, 2 noiembrie, orele .18 la sediul publicaţiei "Adevărul de

; " Ciul":

Ciclism _ . '■

’■ CAM PION DE S E N IO R I.-. I.A 1» AN I! ;

Mim fam ilie a iubitorilor- de ciclism din Cluj-Napoca, recent, a avut dir» nou, prilej de satisfac­ţia Tînărul Emil , Pavel Lupaş' (CSM — CFR Cluj-Napoci) pre­gătit cu pricepere de antrenorul Alexandru Szilagy a reputat un succes deosebit: deşi abia a îm ­plinit vîrsta dt- ÎS ani a reuşit să se impună în mod clar în rîndul seniorilor, cîştigînd ti­tlul de campion naţional ' de seniori într-o probă deosebit de dură şi dificilă, cea de contra­tim p individual pe munte Tra yeul desemnat, in apropierea coteţ 1400 de la Sinaia a pre­văzut, numai 10,750 km, dar cu o diferenţă de nivel de 575 m, avînd porţiuni atît asfaltate", cît şi de piatră cubică. Proba ce poate fi considerată cea a “ade- vărului** în ciclism, s-a înche.at cu o veHtabilă “lovitură de te­atru**: juniorul clujean Lupaş infirm înd toate prenostirurile a cîş.tigat într-o manieră categoria că, devansînd pe principalii ad­versari cu 34 şt respectiv 46 de. secunde. • ;

Acest rezultat vine să con­firme rezultatele sale din acest an, obţinerea unut ■ număr de 4 titluri de campion, naţional de juniori, în probele de mare fond. fond, : contratimp individual şi pe munte şi “argintul" de la fond (seniori).

Şi nu se pot încheia acest"? rînduri fără a aminti că în a- cest an sportivul Lupaş datorită spons’oiizării totale a firmei TMB Consulting -SRt. a ■ ărei di-

rectoV' este domnul prof: Jenei Milflos fost patinator de 'v ite?ă de performanţă, -a participat în premieră pentru sportul cu pe­dale românesc, alături' de alţi'

' -205 de competitori din 46;de ţări, la proba- de fond. a Campiona- ţuJui Mondial, de juniori orga­nizate po străzile Aten«?i; Intr-un circuit ce a măsurat în . total 124.6 km. Deocamdată. a>’:>!o, r.u a reuşit un rezultat deose­bit, fiind angrenat într-o buscu- ' ladă cu peste 50 de ciclişti. Desi accidentat a reuşit totuşi să ter­mine cursa în mod onorabil, dînd dovadă de O mare tenaci­tate. Participarea lui la "niorirlia- Iele“ de Ia Atena a «institu it un prile j evtraordirtar de -Jfil de a hia un prim 'contact cu ci­clismul internaţional > al catego­riei de virstă mCnţîorta’te. ca-e începe cu existenţa.niftin-bici­clete şi materiala de bursă mo­derne şi -continuă-vn» **mater>a- !ul“ uman — singur - acest :il- tim capitol fiind cei ia care, deo-

. camdafă. -sîntem egali- sau-.uuteni fi chiar superiori *;trăimlor-

In încheiere, facem un apel către domnii ing Ioan Donea — director general al Regionalei CFR şi ing Ioan .,7emînns«“hi - preşedintele secţiei de. ciclism CSM —- CFR pentru a găsii în­că o modalitate de 'sp r ijin al sportului cu nodale din Clui- N’apoca, pentru ca ciclistului r.u- paş, absolvent al Liceului de transporturi «ă-i fie găsit un l»c de muncă în reţeaua feroviară, pentru ca să nu \ fie rentat de eventuale'e “i'pite" ale cluburi­lor Steaua. şi Dinamo. iar pe urmă să-i acuzăm pe ace.ştia d<!. . racolare.

RAOVANVI

BULEJIN M ETEO

Vremea va continua să se în­călzească Cerul va fi temporar noros, iar pc alocuri va ploua. Vlnt si aii la moderat din sector S-V. Temperaturile m inime vor fi cuprivre între ft şi 11 grade, iar maximele între !4 şl 17 pra­de; Ieri. la .o ra 12, la Cluj-Na­poca se înregistrau-17 graile. iar presiunea atmosferică era, de 725,0 mm Hg fn ^cădere..

Oftavişm NICULESCU, mctcorolug dc serviciu.

AMUMfComisia p-intru aplicarea l/p

fiii nr. 18 face cunoscut deţinăto­rilor de adeverinţe de proprie­tate din zona* Deasupra llajon- gardului şt Drumul S inupi — Caiea Turzii să se prezinte pen­tru punere.» in posesie Jncepînil cu data de 2 noiembrie’ 1992 Tn- tîlnirea ru comisia, la v -sn dfi

,rpginie:n gazului -metan- p« Calea Turzii 1» 8,30.

PRIMAU.' Gheorghe FUNAH

PAGINA 3 ADEVÂRUr DE CLUJ

Cu George Uscătescu despre „România, popor, istorie, cultură” (!!!)ItEP.: Aveţi în pregătire, în momentul de faţa,

alte volume de poezie sau de proză?Prof. George Uscătescu: Inafara activităţilor me--

le culturale şi de la catedră (am două catedre, u- na la Romă şi alta Ia Genova» sînt pe urmele u- nui jurnal extins pe durata cîtorva ani şi pe ca­re prieteni, cum este profesorul Cătineanu, sper câ işi va ;iun osteneala să îl publice post-mor- tem . . .

UEI'.: Diii punctul dumneavoastră de vedere consideraţi România o ţară izolată şi din pei*- poctivă culturală? •

I'rof. George . Uscătescu: România este izolată,1 paîadoxal, acurn A fost un moment, momentul Revoluţiei din ’89, cînd România a fost protago­nista atenţiei universale. După aceea s-a intim-. plat ceva foarte inexplicabil şi foarte misterios, ca un sentiment de decepţie in conştiinţa universală. După părerea mea, profund nedreaptă această atitudine. Dar aceasta este un fapt. I.a această a- titc.dine a contribuit, mai mult decît tot procesul interior, un mare duşman sl fiinţei mele, care es­te fenomenul dispersiunii emigraţiei româneşti, E-

. -migratia.' română, parte din ea. probabil cea mai deteriorată — pentru că oamenii de valoare nu., s-au repezit pe ţ a r ă — s-a aruncat asupra ţării şi a adus o serie întreagă de elemente negative, ... de dispersiune, de contaminare â vieţii spirituale ţi publice. . în acest proces un ecou nedrept în Ro­mânia l-au avut emisiunile de la postul de radio .Europa Liberă" Este un fenomen pe Care eu îl definesc categoric şi fără rezerve drept „ierun- cjsm“, care s-a manifestat printr-un şir de fapte

anticomaneşu, ' inclusiv la Budapesta, în .1989, cind s a semnat.de către o serie de români -din străinătate manifestul de pseudo-autonomie a Transilvaniei. Acesta este punctul meu de vedere şi vă spun sincer că este unu l ■ obiectiv. Această lume, aceşti protagonişti ai unui act infam, . din păcate, mulţi sau cea mai mare parte îm i erau cunoscuţi şi, oarecum, prieteni. Au făcut însă par­te din această boală teribilă a exilului, pe care nii-o semnala ministrul Gafencu încă din anii ’50. Mă prevenea asupra acestei deteriorări a fenome­nului românesc care, fiind în libertate, toate pă­catele noastre tradiţionale s-au manifestat prin libertinaj.

ItEP.: Cu ce gînduri plecaţi de la Cluj-Napoca. din inima Transilvaniei? Ce impresie v-au lăsat oamenii, oraşulV -

I'rof. George Uscătescu: Referitor la impresie: ' datorită acestui fencmen de deteriorare; ' eu de-- m ult trebuia să vin la C iuj. Am avut o serie în ­

treagă de rezerve de a mă apropia de ţară in condiţiile actuale, în condiţiile morale. Pentru

' condiţiile imateriale ar fi trebuit să mă aflu de- m uit alături de suferinţa alor mei în primul rînd ş l'a ţării mele. Aşa că veneam cu un fel de greu­tate asupra sufletului. Vâ dau cuvintul meu de onoare-că ies eliberat Şi dacă ţara poate găsi un

... model in acest oraş, in lumea şi oamenii acestui

. oraş, în conducătorii lui şi in universitarii pe ca­re i-am întîlnit, ţara în hdevăr este salvată. Pu-

» tem să spunem, cum spunea poetul: „Viitor de ,nur ţara noastră are“. ■

Interviu realizat dc Michaela BOCII

Ce-ar fi făcut domnul Dijmărescu dacă ar fi ajuns preşedinte (II)Continuăm să publicăm, in numărul de astăzi, ' pentru noi. deoarece ne oferă o alternativă a

intenţiile politice ale domnului Eugen Dijmăresr politicii puterii sau, par ?i s.mplu, ne iniţiază in cu. rămase in stadiul de intenţie, dar interesante mecanismul economic. s

SUBVENŢII DIRECTE AGRICULTORILOR

. Se va trece la subvenţionarea directă a produ­cătorilor agricoli, indiferent de forma de proprie­tate,-pentru ^motorină. îngrăşăminte, pestieide, vac­cinuri, erbicide, nutreţuri combinate, frigaţii. Se vor acorda credite în condiţii preferai ţi ale pen­tru achiziţionarea de piaşini agricole şi mijloace de transport, din producţia românească. Va fi în ­curajată formarea de unităţi private pentru apro­vizionarea producătorilor agricoli şi. achiziţia en- gross a produselor acestora pentru . industrializare şj consumul populaţiei. Se va introduce sistemul de preţuri minime garantate ia achiziţia de pro- riu'-e vegetale şi animale ce vor fi stabilite îna­inte de sezonul agricol de toamnă pentru recolta viitoare, al căror nivel va fi corectat în funcţie de modificarea cursului leului faţă de dolar. » Se, va institui sistemul' de service prestat de Agrome- c-uri pentru lucrarea cimpului, cu plata la ter­men. în produse şi în lei, pe baza preţurilor ga­rantate., a subvenţiilor directe şi creditului agricol.

DESCENTRALIZAREA BUGETULUI DE STAT

începînd cu anul 1993 se va descentraliza bu-_ getul de stat prin creşterea ponderii bugetelor lo­cale şi adoptarea. în acest sens, a unei legi spe­ciale.,-care să prevadă sursele şi modul, de distri­buire a resurselor locale. In acest sens, între 30— -fiC de procente din taxele locale şi impozitele plă­tite de «agenţii economici la bugetul central vor rămîne .în - bugetul administraţiei locale - pentru cheltuieli efectuate'în beneficiul, populaţiei, locale: construcţii de-locuinţe, aprovizionări cu apâ ener- ■ Sie termică,, combustibili de uz casnic, sănătate, învăţămînt, iculttiră, credinţă, reţea de drumuri şi transport local.

CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCA

Stoparea creşterii haotice a şomajului prin in ­troducerea instrumentelor de plată şi credit spe­cifice economiei de piaţă care sâ poată asigura funcţionarea întreprinderilor • deţinătoare de co­menzi şi contracte ferme de producţie şi export. Crearea de noi locuri de muncă prin: lucrări pu ­blice, întreprinderi mici şi m ijlocii, descurajarea cumulului de funcţii în detrimentul celor' aflaţi in căutarea unui^ lpc de muncă. Actualizarea. în decurs de irei-patru ani a nivelului pensiilor; la nivelul pensiilor contingentelor de pensionari d'v la sfîrşitul inte?valului.

DOU1NZI REDUSE PENTRU T INERI

Reduceri de impozite pentru întreprinderile şi instituţiile care angajează tineri în vîrstă de , pînă la 30 de ani. Acordarea de credite cu dobînz) re­duse pentru tinerii în vîrstă de pînă la 30 de ani pentru: dezvoltarea iniţiativei productive, cons­trucţii şi achiziţii de locuinţe, cumpărări de bu­nuri de folosinţă îndelungată în lim ita unui pla­fon care va fi stabilit în funcţie de nivelul anual al-preţurilor de consum,

în domeniul tratamentului medical şi medica­mentos, .dezvoltarea sistemului de asigurări socia­le pentru acoperirea intre 00 — 100 lă sută a cheltuielilor de spitalizare, tratamentelor medicale şi a consumului de medicamente pe bază de reco­mandare a medicului, în funcţie de diagnostic, vîrstă şi venituri.

Acestea ar fi fost promisiunile, cel puţin. Cei­lalţi candidaţi nu s-au obosit sâ ne expună coerent- şi concret ce au de gînd să facă.

/ ,M. SANGEORZAN

De 20 de ani maestru! Baba

nu a ieşit în faţa publicului— Doamnă Doi-a Dumitrescu,

am promis cititorilor eă vorn reveni asupra creaţiei maestru­lui Corneliu Baba. fn această vară aţi vizitat, din nou, atelie­rul maestrului. Cu ce Impresii ati rămas?

— Maestrul Corneliu Baba, de aproape 20 de ani nu a ieşit în faţă publicului cu. creaţiile sale. In prezent opera pictorului for­mează o colecţie impresionantă, în m ijlocul căreia continuă să lucreze. Primul meu contact cu lumea (reicreată de Baba a. fost copleşitor. Deşi îi cunoşteam. în general, opera p ic turală , reali­zată de-a lungul anilor, aşa cum a apărut pe simezele expoziţii­lor sau în retrospective (ultima retrospectivă a avut loc în 1977 lă Dalles), pe plan mental a a-: părut instantaneu, reflecţia re­feritoare la Tuţea, care a fost deranjat de supradimensionarea făcută de Cioran care l-a nu­m it genial, că pictorul '3aba, dincolo de a fi un maestru, es­te un creator de . geniu. Această idee este ceea ce îl diferenţia­ză de tot ce s-a creat în istoria p ic turii. interbelice şi contempo­rane, pînă în zilele • noastre Pe • baza acestei idei, deşi .a fpit un mare profesor şi-a .creat o şcoa­lă. elevii săi, odată cu maturiza­rea lor artistică, s-au străduit să se detaşeze- concepţiona] . şi teh­nic, orientînd’.i-se spre suprarea . lism. hiperrealism sau ch’ar în- cercînd să uite şi să nege lecr ţia maestrului.

— Cum apreciaţi marile com­poziţii ale lu i Baba? ,

— Intr-o . perioadă mai : înde­părtată. maestrul Baba a realizat un acord între exigenţele spiri­tu lui său şi cele' ale unor ‘ mo­mente socio-culturale în cm re s-a implicat, cu pictura sa. In acest adevăr se înscriu compoziţii re­alizate cu excepţională , vigoare

realistă, reprezentînd secvenţe

banal-cotidiene ale vieţii rusti­

ce: “întoarcerea de la sapă**,

“Odihnă pe cîmp", ca să le nu­

m im ! pe cele măi cunoscute.

Peisajul în aceste compoziţii es­

te aproape eludat, atmosfera

mediului populat de personaje

se degajă din siluetele umane

prinse în atitudini naturale, p li­

ne de demnitate umană. ' din

portrete! e-cfiRie ale ţăranului ro­

mân, tramfiguraie de • penelul

artistului în reprezentări uni­

versale. Subiectele acestea par

a fi reluate. în plan artistic,

a unui ritual ţărănesc ancestral, repetat sisific, dar nu în sensul negativ, cu nedisimulată im­plicaţie.. Paleta pictorului este restrinsă la .culori teroase.- cu contraste . de lum ină caldă .şi blindă. Subiectele din viaţa ţă* ranului român, ca şi altele, pla­sate în mediul urban, s-ar pu­tea interpreta ca făcînd parte.- dintr-o pictură aşa-numită “de • gen“, în general uitată de con­temporani, cu sensul ei acredi­tat de istoria artelor.

— Consideraţi că maestrul a- re precursori in istoria artelor?

— .Dintr-o solidaritate umană eu năpăstuiţii -soartei, maestrul s-a aplecat asupra unor momen­te cruciale, dar de mare derută din viaţa, unor grupuri sociale. In aceste compoziţii se resimte o filiaţie direcţi cu pictorii, spanioli: Ril>era. Murii!--). Vela» zquez, ascendenţii săi din pe­rioada barocă a istoriei artelor. Maestrul a prelungit în manier ră proprie această estetică spe­cifică. Puţini artişti posedă la un -asemenea ' grad toate resur­sele picturii, folosindu-le cu fermitate sau discreţie, nefiind interesat în efecte special cău­tate de tuşă-si urmărind realiza-* rea unor expresii cu m inimum de mijloace. ■:

— Cum percepeţi dumneavoas; tră portretele lu i Baba?

— Personajele sale sînt, în< tr-adevăr, caractere individuale puternic pronunţate, iluminata de trăiri interioare intense, sa­cralizate de suferinţa manifestă ori de o austeră împăcare cu. destinul. Pensulaţia ultimelor creaţii este o mişcare continuă, fAră' fluiditatea, picturii din alte decenii, element tehnic care a- duce o complexitate benefica ile­

nei suprafeţe pictate. Simţul lu ­

minii, fără a fi un ecleraj tradi­

ţional. metamorfozează materia

picturală. într-o iradiere din inr

terionil fiinţelor ‘«meneşti. Um­

brele. calde, adînc-i. ocupă arii

restrînse şi răm în surdinizate

în nuanţe de mister. . Pe linia

investigaţiei lăuntrului fiinţelor

omeneşti, pictorul s-a lăsat se­

dus şi -de exprimarea ciukeţii,

tandreţei feminine. Portretele

de fete imaginate -sau realizate

după model - relevă, prin ovalul

feţei, expresia ochilor şi a b|i-

zelor, gingăşia. (Va urma).

A consemnat Maria Sângeorzan

Atentie. automobilist!-!Cîţi dintre :lv- se gîndesc că

numai în citeva minute autotu: rismul pe care tl aveţi se poa­te transforma într-o grămadă de tablă şi fier din alte cau2e decit accidentele de circulaţie? Cauzele po t fi multiple, însă. noi, pompierii m ilitari, vrem să atra- pem atenţia Rsupra incendiilor care pot izbucni la autovehi- cole. Numai tn luna octombriea.c. şi pină la această dată, în judeţul Clui s-au înregistrat 7 incendii la astfel de mijloace de transport.

Cauzele care le-au generat sînt scurtcircuitele la instalaţiile

electrice. în condiţiile exploată­rii cu defecţiuni cu uzură a- vanxată, sau „îmtiâtrînirea" izo­laţiei conductorilor electrici (autoduba oroprietate a firmei ACTSA. .ConeK“ StU. Cluj-Na­poca. autoturismul 'Dacia 1300, proprietatea lui Chiorean Oc- tavian din Clui Napoca şi auto­turismul marca „Simca“, pro­prietatea ltti Paloczi Tloltan tot din Clui-Napoca).. folosirea u- nor furtunuri defecte „coapte" sau fisurate la ‘nstalaţia de a- limentare cu carburanţi a mo­toarelor (nutosalvarea 31-CJ-1330), accidentelor rle circulaţie (cazul lui M<iresan IVlarius Stelian ditl Cluj-Napoca) şi. unei acţiuni in­

tenţionate după cît se pare (si­tuaţia lui Cozma Alexandru c!<n Dej, căruia o persoană neiden- tifirată i-ar fi aprins autoturis­mul). , -

Dacă proprietarii acestor au- tovehicole sint convinşi, deşi tîrziu, de necesitatea luării, pe lîngă altele, şi a măsurilor de prevenire a incendiilor, sperăm că şi cei care vor citi aceste rînduri vor proceda în conse­cinţă: Dacă se vor lua măsuri de verificare tehnică periodică a tuturor instalaţiilor- conform reglementărilor legale în vigoa­re şi cărţilor tehnice ale auto­vehiculelor. multe d in posibilele cauze de incendm vor fi Înlătu­rate. Nu în ultimul rînd, fie­care automobilist ar trebui să aibă în maşină un stingător por­tabil cu care în caz de. incendiu sâ intervină Un incendiu stins în primele secunde de la pro- durero . se va solda cu pagube minime sau '-hiar deloc. Pe mă­sură ce timpul- trece, incendiul se dezvoltă cu o repeziciune ui­mitoare. astfel îneît în cîteva minute cuprinde întreg autotu­rismul. tn special în interior. Dacă se întîm plă şi în afara u- nci localitătl deci fără posibi­litatea de a da telefon pompie­rilor sau de -t fi aiutat de alţi cetăţeni In stingere, vă daţi sin­guri seama ce răm îne din auto­turism. *

Mr. L iviu CA DAR

încă nu sintem proprietari, dar nc privatizăm (II)$ Convorbire cu ce. A lexa . M1RON, director cu privatizarea la Direcţia pentru agricultură şi

alimentaţie 9— Cel care au avut posibilităţi, nu s-au sfiit sâ

pună mina pe cît mai mult şi în condiţii cît mai avantajoase. Date fiind şi unele lacune ale le­gislaţiei existente, acest lucru a fost posibil. Din păcate, încălcarea legii, abuzurile s-au manifestat aproape peste tot. Nemulţumirile abundă. Mulţi oameni sînt ncindreptâţiţi în mod flagrant. Se mai poate face ceva ac(im?

— Singura soluţie pentru reglementarea acestei probleme gingaşe este elaborarea unui act nor­mativ care fie sâ scutească de taxă de timbru ac­ţiunile intentate de comisiile de lichidare, fie ca deciziile de imputare emise de aceste comisii să reprezinte; titluri executorii şi sâ fie preluate de primării ca debite de încasat.

— Vă rugăm să vâ referiţi şi la alte cazuri cu caracter mai general.

— Au fost valorificate bunuri prin licitaţie fă­ră respectarea normelor legale, adică reevaluarea bunurilor, anunţarea în presă a licitaţiei, neaccep- tarea la licitaţie a tuturor celor în drept sâ par­ticipe, fixarea unor preturi sub valoarea de in­ventar Din aceastâ pricină, la Iclod. Ciubăncuţa, Miiinieşti, l.ita ş» în alte locuri licitaţiile nu s-au desfăşurat cum trebuie. Există cazuri în care bu­nurile obţinute prin licitaţie nu pot fi ridicate de clştigătorul licitaţiei din cauza unor manifestări abuzive cărora nimeni din cei In drept nu le-a pus capăt. Astfel de situaţii sînt la Mihăieşti Sa­va etc. unde nici acum nu sînt aplicate măsurile care se. impun in nstfej de situaţii. La Mthâieşti, de pildă, un autoturism ARO, licitat şl achitat, este păstrat tn continuare' de fostul şofer ăl CAP. Situaţia' este cunoscută la primărie, poliţie, pre­

fectură. dar nimeni nu mişcă nimic. La Tritenl; mijloacele de transport au fost însuşite abuziv şl nu se pot lic ita ;

— Alte surse de abuzuri . . .— Sume rezultate din vînzarea unor bunuri ni)

sînt depuse în caseria sau contul unităţii, ci la Cfc.C pe numele unor persoane fizice, sau sînt îm ­părţite arbitrar între foşti membri cooperatori. Aşa s-a întîm plat la Şutu, Miceşti. Rădaia. G iula etc. Un inventar complet al abuzurilor şi ilegnlf- tâţilor care îtu avut loc' este greu de făcut Ade­vărul este că s-a distrus enorm. Să ne gîndim nu-- mai Ia ce s-a întîmplat' în prima parte a anului lî)S*0, cînd s-au demolat graiduri, anexe gospodă­reşti, s-a furat tot ce se putea. Dată fiind partici­parea unui num ăr mare de persoane la astfel de acte. acum nu mai poate fi tras nimeni lă răs­pundere. •

— Poate fi impulsionată încheierea acţiunii de lichidare a patrimoniului fostelor CAP. cît şi' o mai justă împărţire a acestuia.'

— Aplicarea urgentă a cltorva măsuri socotesc că ar fi salutară Obligarea primăriilor sâ Inven­tarieze patrimoniul nelichidat pină Ia această da­tă şi preluarea acestuia apoi sesizarea organelor de cercetare a abuzurilor şi ilegalităţilor făcute de comisiile de lichidare, găsirea unei soluţii le­gale prin care preşedinţii şl secretarii comisiilor de lichidare să fie obligaţi să prezinte bilanţul de lichidare- * - ,

— Ce dureri mai aveţi ia inimă?— Persoanele care au cumpărat bunuri de orice

fel de la fostele CAP şf nu au achitat contrava­loarea acestora sînt obligate să-şt plătească urgent datoriile In caz contrar, conform legii acestea vor trere In proprietatea privată a comunelor, fă­ră p la tă ., . ton KVS

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA I

Sănătatea păduri tor (I)La ora actuală, sănătatea pă­

durilor reprezintă o preocupare importantă nu numai a adminis­traţiilor silvice ci şi a unor cer­curi tot mai largi ale opiniei publice conştiente că este în in­teresul societăţii că pădurea să-ţi exercite funcţiile ei bene­fice în geadul cel mai înalt. Es­te evident că pe măsura indus­trializării cresc factorii de stres ce afectează sănătatea pădurilor şi determină societatea să între­prindă acţiuni de limitare a acestora şi de protecţie a eco­sistemelor forestiere.

Pădurile aduc multe beneficii ecologice.' economice şi cultura­le. Pe Iîngă produsele forestiere evidente, ele mai aduc şi altele care- includ recreaţia, diversita­tea biologică şi peisagistică, mic­şorarea intensităţii vîntului, ate­nuarea zgomotelor, apă de cali­tate,, împiedicarea eroziunii şi inundaţiilor etc. Pădurile absorb mari cantităţi de bioxid de car­bon (cca. 40 tone pe an/ha) şi produc oxigen (cca. 20 tone pe an pe ha) Pentru a înţelege mai bine aceste date, menţionăm că un arbore de iag de 25 m înăl­ţime produce 1,7 kg, oxigen în- tr-o oră, canitate ce corespunde cu necesarul de oxigen al unui om timp de 3 zile. Două treimi din oxigenul produs în biosferă provin de la păduri. Un hectar, de pădure evaporă între -20.000 şi 50.000 litri de apă într-o zi, contribuind -la : umidificarea at-

" mosferei din jur. . .Factorii de stres pentru pă­

dure, cei.- care provoacă strică­ciuni (răni, boli şi morbiditate) sîrit a tît ' naturali cît şi nenatu­r a l i i Pădurea, ca o comunitate de- viată, reacţionează la factorii de stres- creîndu-şi. funcţii de a- părăre şi autoreglare. Depăşirea, însă, a anumitor limite dfeter? m ină influenţe nefaste asupra e- cosistemelor forestiere şi, în fi­nal, moartea pădurilor.• Poluarea pădurilor afectează în cel mai înalt grad sănătatea .acestora! 'Gazele şi praful emanat de industrie, în primul rînd bioxir dul de sulf, oxidul de azot, fluo- rul, produsele chimice de trans­formare precum şi ploile acide, produc încetinirea proceselor de fotosinteză şi de respiraţie şi, : deci, deranjamente în creşterea arborilor şi slăbirea rezistenţei acestora la boli şi la alţi factori de stres. -.. Evident _ că efectele negative

ale poluării trebuie abordate in

termeni economici, în sensul că beneficiile pădurii se compară cu costurile măsurilor de lim i­tare a poluării, deoarece socie­tatea nu poate renunţa la in ­dustrie — principala sursă de poluare. P e : de altă parte, pă­durea însăşi poate absorbi, în anumite limite agenţii poluanţi fără să-i afecteze funcţiile vita­le. Cunoaşterea'acestor limite şi măsurile care trebuie luate ptn- tru creşterea gradului de rezis­tenţă la factorii de stres consti­tuie o preocupare importantă a cercetării ştiinţifice de profil. In acest sens studierea mecanisme-

. lor de autoreglare a pădurilor naturale este de cea mai mare importanţă. Pe termen lung se realizează mecanisme interne de autoreglare, astfel că pădurile actuale sînt rezultatul competi­ţiei pe, viaţă şi pe moarte între specii şi factori de stres care acţionează asupra pădurii. De­sigur că în istoria omenirii şi a pădurilor efectul industriei s-a

, resimţit doar în ultimele deca­nii, iar capacitatea de adaptare a pădurilor este insuficient cu­noscută Studierea ecosistemelor forestiere naturale cît şi cerce­tările sistematice întreprinse în ultimul timp au condus la sta­bilirea unor .principii privind să­nătatea pădurilor, şi a unor mă­suri de limitare a efectelor ne­gative ale factorilor de stres. In

' primul rînd, diversitatea specii­lor de plante- şi animale dintr-o pădure ii conferă • acesteia o re­zistenţă mai mare. Pădurile de amestec cu cît mai multe specii şi vîrste diferite . se adaptează mai uşor şi sînt mai rezistente, în al doilea rînd, experienţa ul­timului secol â demonstrat că cele mai rezistente specii fores­tiere, la condiţiile -de mediu, sînt cele indigene, adaptate - de

! generaţii la climatul local, mai rezistente la adversităţi. în al

. treilea rînd, s-a constatat că pă­durile provenite din regenerare pe cale naturală, din săminţă; realizează cele mai bune creş­teri şi sînt cele mai rezistente la factorii de stres. Permanenţa pădurii este deosebit de impor­tantă într-un anumit teritoriu, dar funcţiile ei ecoprotectoare apar după o anumită vîrstă, de regulă după 20 de ani de Ia în ­temeiere.

Dr. ing. Ioan MADARAŞ,Staţiunea de cercetare, şi pro­

ducţie silvică Cluj

Constituţia se respectă şi pe strada Aviator Bădescu!In urma unui apel telefonic prim it la redac­

ţie, zilele trecute ne-am deplasat la adresa din str. Âviator Bădescu nr. 1. Imobilul de aici are trei apartamente, unul dintre ele fiind locuit deo femeie în vîrstă, bolnavă şi singură, d-na F.B. Un altul, î n . aceeaşi curte, se află iri proprieta­tea unui cetăţean român plecat acum şapte .ani in Germania. Cumpărase această locuinţă cu foarte puţin timp înainte de plecarea sa din ţa­ră, astfel' că n-a folosit-o niciodată. Chiar . dacă pare un caz tipic al crizei româneşti, ceea ce ne uimeşte este lipsa de interes pentru ac'eastă pro-, prietate. în- toţi aceşti ani casa s-a- deteriorat, iar canalizarea defectă a produs inundaţii veci­nilor şi i-a pus serios la plată.. Consecinţele ne­plăcutei le .suporta în special doamna . cai e ne-a sesizat, vulnerabilă-prin vîrstă şi sănătate..

In ultimele zile canalizarea a fost reparată, în ­

să rudele din ţară ale proprietarului expatriat, ih urma acestui efort, au luat hotărîrea de a profita: vor face acolo încă un butic; pentru că numărul acestora nu este complet îşi spun, pro­babil, dînşii. Nu am avea nimic împotriva unei asemenea temerare întreprinderi dacă cei în cauză nu ar pretinde intrarea prin, curte , în ex­clusivitate. Actele de proprietate prevăd însă pentru doamna F.B. dreptul la o treime din ■curte, precum şi dreptul de a folosi grădina şi ieşirea la stradă. Sperăm că lucrurile nu vor rămine nerezolvate, cu atît m a i. mult cu cît doamna F.B.. nu se află în starea de sănătate - care sâ îi permită drumuri prin tribunale, iar Constituţia noastră prevede nu numai garanta­rea dreptului la proprietate a fiecărui cetăţean, ci şi ocrotirea ei de către stat.

Daniela MAIIGIIITAS

Ce sens are ?Nu-mi place toamna. Ba

. chiar o urăsc. Âfirmînd a- cest lucru s-ar putea crede că sint' insensibil la fascinanta policromie a toamnei, că îm i sunt indiferente . bună­

tăţile cu care a pogorît acest

anotimp în vii, grădini şi li­

vezi. Nu, toamna mi-a deve­

nit insuportabilă fiindcă e

anotimpul conservelor, cînd orice soţ docil leagă sute de bcircane- '

In vară, cînd am văzut în prăvălii capace pentru închis borcane, m-am bucurat. “Ura, am "scăpat de., corvada toam­nei! Trăiască ' toamna!“ era să 'strig. Bine că m-am abţi­nut Bucuria mea a fost de scurtă durată, deoarece pen­tru a fixa capacele e nevoie de un dispozitiv, simplu e adevărat, dar care ,nu se gă­

seşte în comerţ şi nici in al­tă parte.. Şi cum coriierţul de stat achiziţionează doar cei se oferă nu-i exclus ca . la anul viitor să existe pe piaţă

. dispozitive şi să nu mai fie capace. Să încerc la o prăvă­lie particulară? Ce sens are? Doar ştiţi - şi dumneavoastră că aici nn se vînd .decît ţi­gări, băuturi alcoolice, gumă de mcstecat şi-.'eventual blugi

* sau adidaşi.Ion co itn o ş

Foileton ,

În c e p u t u l e m a i g r e uPrintre 'noutăţile de ultimă oră din judeţul

nostru, se,numără şi trecerea la grafia slavă. Nu în şcoli şi nici generalizat. Deocamdată, experi­mentul se ..desfăşoară la societatea comercială „Napolact“, societate pe acţiuni, bineînţeles. De ce aici Probabil pentru că in unitatea în cauză se găsesc specialişti in domeniu. . .

Deocamdată, alfabetul slav se foloseşte pe sca­ră redusă; numai la datarea Eabricaţiei produse­lor. Astfel, pe'capacele-de la paharele din plas­tic, cu brinză şi smîntînă, „Făgăraş", luna oc­tombrie este scrisă cu k, adică oktombrie. E- xemplu zilele de 21. 22, 23 şi „aşa mai departe ale lunii respective. Oare să aibă întîmplarea

vreo legătură cu faptul că în oktombrie a avut loc ştim - n o i; care mare revoluţie? Aşteptăm pre­cizările de rigoare. . ..

Dacă experimentul cu capacele de la brînză va da rezultat, în. mod sigur, grafia slavă se va ex­tinde. Şi .u ite aşa, nu peste mult timp, în loc ‘de „Napolact" se va scrie „Napolakt", în loc de Cluj, K luj, iar controlorul de la C.T.C., Cosucâ Cocoş, va- semna Kostikă Kokoş — K.T.K.-ist.

Noul sistem dovedindu-şi .eficienţa, nu-i ex­clus să . se facă propunerea generalizării sale in toate societăţile comerciale...O simplă ordonanţă

'guvernamentală şi de la cunoscutele cuvinte ki­logram, kilometru, K va apare peste; tot în locul lui C. Doar ştiţi şi dumneavoastră că începutul e mai greu.

1. CONSTANTINESCU

HAZ DE NECAZ

Am de toate, Doamne mulţam!Mult s-a luptat „Servoagro-

mec" Cluj,, sucursală M ihai V i­teazul, pînă ce a ajuns în pose­sia unui spaţiu comercial în Piaţa centrală agroindustrială din Turda.

— , Avem. de toate, şi-au moti­vat domnii cererea. De spaţiu mai avem nevoie pentru a con­

tribui şi noi * la aprovizionarea cetăţenilor cu pîine caldă, proas­pătă şi de bună calitate. ;

Cîteva luni, totul a mers ca pe . . . roate. Apoi alte cîteva . luni. uşa respectivului spaţiu n-a mai fost deschisă de nimeni De curînd, însă, în spaţiul cu pricina s-a început .iarăşi acti­

vitatea. Nu pentru a' se desface pîine ci . . . capace de la sticlele de.bere!

Dînd peste această . : situaţie, ne-am adus aţninte de o discu­ţie purtată între un tuciuriu şi un român: -

— Ce faci, frumosule? l-a în­trebat românul. —

— Bine. Am de toate ne mulţam, numai* de . care, nu!

Fără comentarii!

IX-a:n- . mîn-

P U B L I C A Ţ I E

Extras din Legea 10/1982OBLIGAŢ IILE REGI1LOK AUTONOME, SOCIETĂŢI­LOR COMERCIALE, INSTITUTIILOlt ŞI CETATEN1- LOU CU PRIV IRE LA ÎNTREŢINEREA SI PĂSTRA­

REA CURĂŢENIEI PE RAZA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

I. REG II AUTONOME, SOCIETATI COMERCIALE, INSTITUŢII

O Să întreţină în stare corespunzătoare clădirile în care îşi desfăşoară activitatea, prin efectuarea de re­paraţii stabilite potrivit legii, spălarea geamurilor, vi­trinelor, înlocuirea celor" sparte, întreţinerea firmelor şi faţadelor.

® Să asigure o permanentă stare de curăţenie şi or­dine la locurile de depozitare a materialelor, în curţi şi pe celelalte terenuri pe care le deţin, precum şi pe căile de acces interioare.

O Să asigure împrejmuirea corespunzătoare a imobi­lelor deţinute, întreţinerea pomilor, florilor şi a altor plantaţii din incinte.

9 Să asigure condiţiile de igienă prin operaţii de cu­răţenie, dezinfecţie şi deratizare a imobilelor.

® Să asigure curăţenia străzilor şi trotuarelor din jn-'-r rul incintelor, întreţinerea spaţiilor verzi pe acesta zone.

O Să păstreze curăţenia şi ordinea la locurile de de­pozitare stabilite pentru reziduurile menajere, stradale şi materiale refolosibile, evitarea producerii'de zgomote peste t:mitele admisibile stabilite prin normele legale.

0 Remedierea avariilor sau deranjamentelor la con­ductele de alimentare cu apă potabilă, apă caldă, mena­jeră şi de distribuire a energiei termice.

9 Desfundarea canalelor pluviale, inclusiv a recipi- cnţilor stradali, a canalelor pentru ape menajere. •

0 Repararea degradării părţii carosabile a străzilor şi trotuarelor. . . . , .

0 ' întreţinerea şi completarea zonelor verzii- gardului viu. arborilor de aliniament şi ornament, a parcurilor publice.

• Wo'aeeroa spargerilor accidentale şi planificate,con- foi-n- ioh'H’lotţiei standardUate,' in termenele prevă/ni’ie Sn ‘autorizaţiile dc spargere. •

2. SOCIETATILE AGRICOLE AU OBLIGAŢIA SA ASIGURE

-’® Curăţenia şi igienizarea grajdurilor, saivanelor pre-’ cum şi a căilor de acces, a împrejmuirilor acestora.,

O Evacuarea şi transportul gunoiului de grajd, dejec­ţiilor, animale.

® Curăţirea utilajelor şi maşinilor agricole la ie ş ita acestora pe căile pvibiice.

3. SOCIETĂŢILE DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,■ DEMOLĂRI LA CLĂDIRI -

® împrejmuirea şantierelor de construcţii, de execu­tare a altor lucrări, să întreţină corespunzător aceste împrejmuiri. .

0 Sâ depoziteze în ordine toate materialele inclusiv cele rezultate din demolări.

O Să degajeze şantierele de pămînt, moloz, materia­le şi reziduuri şi să le transporte în locuri special a- menajate.

0 Să asigure curăţirea vehiculelor Ia ieşirea din şan­tier, din staţiile de betoane sau din asemenea locuri, pentru a. nu murdări căile publice cu praf şi noroi.

® Să menţină -ordinea şi curăţenia pe căile publice din juru l 'şantierului, inclusiv a părţilor din calea-pu­blică cuprinse în organizarea şantierului.

1. SOCIETATILE COMERCIALE DE STAT SAU PARTICULARE CU PROFIL DE DESFACERE

A M ĂRFURILOR O Să asigure ordinea şi curăţenia permanentă a loca­

lurilor şi locurilor de depozitare a mărfurilor şi amba­lajelor..

0 Să respecte cir stricteţe normele igienico-sanitare cu producţia, depozitarea şi desfacerea produselor a li­mentare. • . ‘

O Sâ asigure, menţinerea calităţii bunurilor agroafi- motitart; depozitate.

O Să întreţină in stare do curăţenie grupurile socia­le. u tila ‘ele. mobilierul. ,

OBLIGAŢIILE CETA n.N ILO K CU PRIV IREI A IN GRIJIRFA SI PĂSTRAREA CURĂŢENIEI I.OCUINT1.LOK ANEXEI.f>11 COSPOl)ARESTi,

CURŢILOR, A STRĂZILOR. DRUMURILOR SI A CELORLALTE LOCURI PUBLICE

0 .Să execute in condiţiile prevăzute de lege, lucră­rile de întreţinere şi reparare a locuinţelor şi anexelor, gospodăreşti. .

® .Să asigure potrivit legii, zugrăvirea şi vopsirea .păr­ţilor exterioare ale -clf'd'.-iior. înlocuirea jgliiaburilor si burlanelor degradate, precum şi efectuarea. celorlalte lucrări de reparaţii şi întreţinere la, faţadele .-locuinţelor..

- 0 Să curcţe ^instalaţiile pentru evacuarea reziduurilor

menajere, crematoriile şi locurile de jdepozitnre :a rezi­duurilor; aferente imobilelor. •

0 Să depoziteze reziduurile menajere numai in- reci? pienţi'.sau în locuri special amenajîfte în acest scop.

@ "Să. întreţină curăţenia şi igiena in locuinţe, în a- nexele gospodăreşti, în curţi, în grădini şî pe celelalte terenuri pe care le deţin.

• Să întreţină în stare corespunzătoare împrejmu­irile imobilelor .

® Să îngrijească -pomii, florile şi alte plantaţii din curţi şi din faţa imobilelor pe care le deţin. ' .• ® Să menţină curăţenia trotuarelor, rigolelor, părţii carosabile a străzii sau drumului, a locurilor de par­care pe care le folosesc şi sâ Îndepărteze zăpada şi gheaţa din dreptul imobilelor în care locuiesc.

® Să păstreze curăţenia pe arterele de circulaţie in pieţe, tirguri şi oboare, in parcuri, ştranduri, locuri de joacă pentru copii şi in alte locuri de agrement, săli de spectacole şi în celelalte locuri publice. .

© Să păstreze în bună stare de folosinţă şi să jiu de- gradeze băncile, coşurile dp hirtii. indicatoarele, panou­rile de afişaj, cabinele telefonice şi alte asemenea do­tări amplasate pe străzi, în parcuri şi alte locuri pu­blice. , .

Asociaţiile de locatari sînt obligate- să' mobilizeze pa toţi locatarii la buna gospodărire şi întreţinere a locu­inţelor, a instalaţiilor sanitare, o anexelor gospodăreşti, a celorlalte dotări aferente, la achitarea la timp a co­telor de contribuţie pentru acoperirea cheltuielilor co-, mune, la. respectarea regulilor de convieţuire socială, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi ■ ţ

RĂSPUNDERI SI SANCŢIUNI Nerespeeta:ea prezentei legi atrage, după caz. răspun­

derea disciplina1';», materială, civilă, contravenţională «.iupenală a celor vinovaţi .........

Constituie contravenţie următoarele fapta dao.-i o t. (iu fost' săvirşite în astfel de condiţii..incit, potrivit legii pe­nale, să fie considerate infracţiuni' si se sancţionează după cu ni urtnea^â:

încălcarea prevederilor art. J<> îit, b), c). e>,- f). g'. Iu. >)■ j) şi 11 şi art 21,. cu amendă dc la 205 lei la f 1000 te*.

— incaloarea prevede! ilor-art, 16 lit. d) şi kV ji art. . 20, cu amendă de la 300 !ef la 1300 lei,

— încălcarea' prevederilor a r t . 'I I lit. n). c). d) •?< «).. iij-V 12 şi ari. 15 a l in .-2. cu amendâ-de la 2000-lei 'fl

(i(K)O lei.. . . .— încălcarea prevedei iloi art -11 lit. b) şi fl. art lo

nrt Vi lit. a).,b) ş! c) şi art. '10 cu • amendă" de In "-'O!! lei la 10,000 k i. . - . ’ -

Primai, Ghoortlic I'UNA 14

PAGINA 5- ADEVARUL DE CLUJ

N

PROBLEMELE NOASTRE ÎH ATENTIA CONSILIULUI JUDEŢEAN[n şedinţa delegaţiei permanente a Consiliului judeţean,

ce miercuri, 28 octombrie 1992, s-a analizat activitatea pirccţiei Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie şi4 D irecţiei sanitar-veterinare, pentru' asigurarea dezvol- tirii şeptelului de animale în cadrul judeţului.

In fo r m a ţiile cuprinse în rapoartele prezentate au ofe- ni imaginea reală a judeţului Cluj sub acest aspect, au jecwalat unele probleme, iar discuţiile au încercat, să !Li|creze soluţii pentru dificultăţile existente. Astfel, ra­portul prezentat de domnul Costan Cristea, director al pia-cţiei de zootehnie, a conţinut pirghiile care contri­buie ia creşterea efectivelor de animale, căci se înregis- nrază — comparativ cu ianuarie 1992 — o creştere can­titativă şi calitativă a efectivelor. Acest fapt este con­secinţa activităţii de' reproducţie desfăşurate. Pentru a veni in sprijinul crescătorilor de taurine, a luat fiinţă Asociaţia crescătorilor de taurine", ce face parte din Asociaţia europeană a crescătorilor de Sicmcmthal** (do­

vadă .! colaborării ce s-a stabilit cu Asociaţia europeană <iat cele zece juninci gestante primite din Austria de

Atletul Cluj). S-a ridicat o problemă, rămasă în suspen­

sie, neexistind deocamdată cadrul legal care să o .re­

glementeze: plata îngrijitorilor reproducătorilor. Discuţii­

le iu dus la concluzia că se poate găsi o soluţie, tem-'

porar, prin analiza fiecărui caz în parte şi, de la sat la sat, să se stabilească modalităţi de compensare a aces­tei munci. Oricum, o rezolvare definitivă şi absolut- le­gală, se aşteaptă, din partea celor îndrituiţi să o găsească.

Domnul doctor Ioan Fritea "a subliniat că, în principal, cyntribuiţia Direcţiei sanitar-veterinăre -la creşterea efec­tivelor constă în. prevenirea. bolilor majore, procentul de' pierdere pentru judeţul nostru aflindu-se la lim ita admisă la nivel european. Două sint problemele pe ca­re domnul doctor Fritea le-a semnalat: evidenţa efecti­velor la nivelul consiliilor comunale care,' ţinută super­ficial, duce la imposibilitatea urmăririi circulaţiei ani­malului, de aici şi dezordinea din tîrguri şi in final problema poate scăpa de sub control. In urma discuţiilor, s-a stabilit că pe teritoriul judeţului sâ va, ţine o evi­denţă riguroasă a efectivelor şi se va face ordine în .tîrguri. . -

Cea de-a doua pYcblemă s-a referit la controlul pro­duselor de natură animală ce se vînd în pieţe. Cum cantitatea nu este de neglijat — domnul director Friteao aprecia cam la DO de porci zilnic — se impune cu necesitate amenajarea unor spaţii corespunzătoare pentru vînzarea cărnii. Dar pentru: asta sînt. necesare nişte fon­duri.

P lin intervenţia domnilor directori I. Seehsl (Avicola) şi I.- Ivan (Nutrex), datele referitoare la potenţialul de carne de care dispune judeţul, nostru au "fost complete. Domnul director Şerdean a punctat cîteva dificultăţi cu care se confruntă „Industria cărnii": exista un stoc de carne-de vită ca urmare a dispariţiei exportului tn est, magazinele proprii (la număr de, 28) . sint insuficiente pentru a satisface nevoile judeţului, sînt piedici în ob­ţinerea terenului pentru construcţia unui abator tam- plasat pe sectorul zootehnic al fostului C.A.P. Someşeni).

Pozitiv este faptul că* toate datele şi cifrele oferite au fost analizate prin m odu l. de repercutare asupra vieţii populaţiei. Concluzia a fost paradoxală:, carne există, dar, modalitatea de a face să scadă preţul la carne şi produsele din carne, ba. Discuţiile purtate in t im pu l:şer dinţei au- dovedit, pe de-o parte interesul consilierilor pentru aceste probleme majore ale vieţii noastre — în ­trebările pusp nu i-au menajat pe invitaţi —, iar pe de altă parte că ;avem cu adevărat specialişti de valoare. Pentru problemele ridicate s-au oferit soluţii, acolo unde a fost posibil, dar primirea la timp a subvenţiilor şi blocajul financiar sînt aspecte care nu pot fi reglate prin activitatea Consiliului judeţean.

. Flavia SERG IIII:

SPORTANÎE PRECIZĂRI RATUC:.-ŞPRţ-NOI PREŢURIEle ne-au fost aduse la cunoştinţă miercuri, 28

odembrie, de către domnul ing. Liviu NEAG, di- mtorul RATUC Cluj-Napoca. Aceste importante precizări vin în întîmpinarea publicului călător clu­jean, pregâtmdu-1 pentru eventualele modificări ce vor avea loc în preţul biletelor şi-al abonamente­lor. ' '•

— Voi începe cu scumpirea carburanţilor. La ora Kti:ală, deoarece nu există o precizare clară a Guvernului" privind preţul de livrare a carburan­tului pentru unităţile de transport urban, noi, RA inC-ul, ne confruntăm cu situaţia de-a. plăti la PECO 232 de lei litrul de motorină Dacă. am trece la majorarea tarifelor de călătorie la acest preţ al motorinei, ar însemna-să ajungem la un.-tarif m i­nim de 60 de lei biletul pentru o călătorie. Un preţ anormal şi absurd. Dacă am lua în calcul şi celelalte majorări care sînt. de-aeum inerente, e normal'ca o.'majorare a carburantului-să atragăss alte majorări, atunci preţul unei călătorii a- • ajunge la 70_ -75 de lei. Nemulţumirea creşte oda-; a cu mişcările de preţuri. , ,

-Care este poziţia liATl.C-ului?

- ;n ideea în care preţul carburantului# să-i. zi-■ eon, subvenţionat de stat pentru unităţile care desfăşoară activităţi de transport urban de călă- . ’.ori, ar răm îne undeva îh jurul de 90-de lei li­trul. biletul de călătorie, după preliminarul nos­tru, s-ar ridica la 25. de lei Cit priveşte abona­mentele, -chiar dacă majorăm preţul biletelor, ne «im să'î-âmînem cu preţul abonamentelor la tari­fă actual. Intii, pentru a încuraja lumea-să meâr-3 spre abonamente Apoi, să avem siguranţa că orccentul de peste .85 la sută, chiar 90 lâ sută ie plată a călătoriilor este asigurat. Cu cît pre­ţul abonamentului va creşte, sîntem convinşi că n creste şi numărul frauduloşilor

SŞ ne oprim asupra abonamentelor, propunîn- , ui mătorul tabel:

ABONAMENT INTEGRAL

preţ preţaciuai posibil

1 linie tramvai 3jo 46G1. lin ie autobuz sau troleibuz 410 5202 lin ii combinate 690 •790pe toate liniile 1170 ■ 1500

ABONAMENTE CU REDUCEUI

1 linie tramvai 180 2301 linie autobuz sau -troleibuz 2.6 - . . . : 260 .2 lin ii combinate ~ '/ . ’ 310 ' , . 395pe toate liniile - 505 . 750

De abonamentele cu reducere beneficiază- studenţii, pensionarii, handicapaţii, elevii şi stu- . xienţii basarabeni, veteranii de război; practic t<ia- _ te categoriile care au beneficiat şi pînă în prezent.

— De cind anticipaţi scumpirea? *— Scumpirea o anticipăm ln cursul săptămînii

viitoare. Totul depinde de precizările Guvernului,. ale M inisterului' de resort Precizările privind pre­

ţurile la principalele elemente care concură la re­alizarea preţului de cost la noi. Mă refer la. men

’ torină la acumulator, anvelope, energie electrică. Refiritor lă energia electrică, chiar azi am prim it precizări legate de .noile tarife, după cum urmea­ză: energie'de-tracţiune^de la 10.50 KW la - 18.50 lei. KW /oră. La energia tehnologică, de întreţine­re, de lă 12.7, la 22.5 KW/oră. • "Noi am ruga pu­blicul călător, in aceste condiţii, să înţeleagă că aceste frăm întâri, aceste.'probleme economice de asigurare a carburanţilor au repercursiuni şi asupra activităţii noastre. Nu înseamnă însă că va fi. per­turbată activitatea de transport urban în munici­piul nostru. Vom avea grijă să anunţăm publicul călător din timp, de toate modificările de preţ ce vor avea loc. Âjutaţi de -mass-media .locală, le vom anunţa cu două, trei zile înainte de-a;intra în vi soare. ............... . .• ' r " ' Demostene ŞOF llO ?

DISTRUGERI LA „MAPOCA”Cu cîteva zile în urmă, per­

sonalul de la complexul turistic „Napoca11 -a asistat neputincioasă la bizara comportare a numitului ZANC AUREL. .Patronul ,restau­rantului „Potcoava de aur“. aflat în „deplasare" la „Napoca", s-a îmbătat zdravăn şi, pe acest fond,l-a pocnit' pe şeful de unitate. (Domnul B.V. necesită îngrijiri medicale de cel puţin 40 zile, a- vînd serioase leziuni corporale). Turbat de furie la vederea unui grup . ce dorea', să-l - potolească, Zanc-Aurel s-a folosit de un cu- lit pentru îndepărtarea acestora, în acest moment al altercaţiilor, agresorul a început să spargă tot ce-i era la îndemînă. Personalul unităţii „Napoca" consideră că au fost distruse în acest fel - bu­nuri in valoare de circa 5 m ili­

oane lei. > ' ■

In prima, fază a altercaţiilor,

poliţia a fost depăşită de evenn mente. O acţiune „fulger", bine coordonată de către şefii compar­timentelor implicate a condus la prinderea lu i Zanc Aurel.

FUGA-I RUSINOASÂ ŞI n i s a n At o a s â

Poliţia rutieră- a municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată- de prezenţa unui cadavru pe strada Cehoslovaciei, autorul accidentu­lu i dispărînd fără urmă. • Intr-a­devăr, B.A. de 56. de ani, era mort > la sosirea echipajului. Dupâ intense cercetări (nu se avea la

îndemînă decît o aproape nesem­

nificativă ; grupare de cifre şi in­

formaţia că o .„Dacie" de culoare

deschisă a trecut prin zonă), deci

: DE-A CONSENSUL NAŢIONAL(Urmare, din pag. l-a)

tl.is, ceea ce conduce la scăderea t mpetitivităţii. S-a făcut şi as-

Se mai pot stabili preţuri a- ante. fără nici o legătură c-i

Gurile 'reale, se poate adu.ie dinafară, in tim p ce oierii

x-tri n-au cui s-o cîndă pe-a >e poate d'i-truge agricuHu-

Den tru a importa cereale, unt 'J carne, se pot '• devaloriza £a- '■fcile, pentru a fi cumpărate cu ’-j bani de întreprinzălori stră­zi -’a;a am ajuns la unele fir­

me mixte cu participare străină :ie 20 de dolarii.-se .pot promite subvenţii, pe care băncile nu le onorează. S-au făcut ,şi astei). — ■ şi încă multe, altele.

Ciudăţenia constă îh faptul că programul d-lui Roman a fost cu entuziasm aprobat şi de coaliţia partidelor istorice. Pentru ca apoi Guvernul Roman să fie hulit. Noul premier, fost njinistru al d-lui Roman, a fost ales cu con­sensul întregului Parlament, ca­re a dorit continuarea programu­lui Konian. Acum ne aşteaptă un

alt consens naţional: F.D.S.N. va propune un prim-ministru, pe ca- re-1 vor îmbrăţişa şi C.D.R., şi F.S.N., si P.U.N.R., şi U.D.M.R., şi P.D.A.R., şi P.R.M., şi P.S.M., şi partidele neparlamentare. Iar ■apoi, cu tot pactul politic, cu tot moratoriul corturilor pe mă­car un an, partidele o vor lua iarăşi cea şi hăis, iar Guvernul si Parlamentul se vor ocupa mai degrabă de gîlcevi politice,- cu

. arţaguri senile-şi fandoseli ema-* nate pe marginea unor proiecte

de legi ineficiente, probabil. Nu-mi displace consensul naţio-

. nai, dar teamă mi-e că toate vor­bele astea-nu-s decît apă de ploa­

ie- prea s-au bălăcărit unii pe alţii rin campania electorală pen­tru a mai putea păstra- o verita­b ilă demnitate, pentru a crede într-o „opoziţie constructivă', pen­tru a .vedea in oponentul politic, un coleg şi nu un şacal. De alt­fel, bătălia pentru cele două ca­mere ale . Parlamentului — mai mare decît pentru Guvern — nu lasă nici lin dubiu asupra inten­ţiilor unora şi altora. Cu atîţia prieteni în toate, partidele, bietul

contribuabil- român, care-i ţine în

spinare pe toţi, poate spune: „Fc-

reşte-mă, Doamne, de prieteni, că

de duşmăni mă apăr singur".

după intense cercetări a fost gă­sit autorul: MUNTEAN RADU- CU — str. Dîmboviţa nr. 49. de­panator radio-tv. ' ■ ’ ' ’ V

Insensibilul personaj, care a laşat victima, pe caldarîm fără să-i acorde nici cel mai mic a- jutor, a motivat, fuga de la locul accidentului cu puerilul: „M-ain speriat ş i . . . “. Nu va putea însă pleca de curînd J de , după gratii, unde-i va trimite, pe bună drep­tate, justiţia. , — r. v.' —

„INTERMEDIERI, CONSUL­TANŢA: ASISTENŢA' NAPOCA“ S:R.L cu sediul în' Cluj-Napoca, B-dul Eroilor, nr. 2, cam. 23, ^asociaţi C.C.I. C luj şi AGER — Filiala Cluj) organizează pentru cadrele contabile în luna noiem­brie 1992, un curs de 30 ore cu tema: „PREZENTAREA NO II LEGI A CONTABILITĂŢII1*. Ex­punerile vor. fi susţinute de spe­cialişti de înaltă calificare (in­clusiv cadre universitare).

De asemenea,'pientru cunoscăto­rii de limbă engleză, în aceeaşi perioadă, va avea loe .un curs de engleză comercială. ;

înscrieri- la sediul firmei. Alte informaţii la telefoanele 13.17.43, int. 133 şi 11.13.51: •

0 VIZIUME POM PEIAM Â (f!l)•rniarc din Pa*, l-a)

11 becher şi e ' primul flăcău al '-wilui.^e.'Btă tranziţie, receptată ca

' ‘"enezie politică nemaivăzută -ui a creat multă confuzie în

dar i-a î'trprins şi pe bă- ie m in jj de pe la gazete,

^■ti de tatăl lor .ideologic Şte- Gheorghiu Aceştia, plus bă-'

''noii reumatici şi scăpătaţi de Mn vechile partide politice, pur- [."f-Ţ'i de tăviţe pentru marii po-

interbelici au'început să “e cn fierăstraiele lor demoova- ^ scena politică romanească în

Oiari bucAţi • tradiţionale1 1 ,-1 _ centru dreapta ' AU-. J a putut minje-a lor. timplă-

pentru că au uitat t'v-mai ^racteristicile tranziţiei, un-

2 rt>nturtiriîc nu şînt clare, un15 amestecti, înca noul cu v e ­

chiul şi pentru ,a şti - discerne nu-i destul să ai creionul după ureche. Astfel au început başibu- zucii să catalogheze partidele du­pă ureche, fără discernămînt po­litic. fără chiar ştiutele criterii ale democraţiei occidentale, şi nof i-am crezut. I-am crezut, ce să facem? N-am vă/ut, de exem­plu, că • partidul România .Mare a fost plasat cind la, fascişti. Sp

extrema dreaptă deci,: cînd la co­munişti, in extrema stingă, după cum a dorit sponsorul comentato­rului politic. Ori astă este o ab­surditate. PUNR- til,.- de aseme­nea. UDMU-ul, în' schimb. nu ştim pe unde- şede. pentru că vitriolanţii ; naţionalişti refuză să-i. precizeze locul. ; In sch*mb, aU văzui şl. dvs. - cu 1 luni to ar­m ă : pe ziduri,1!1 -ora*ului în in-

«scribi cu sprav occiden­tal. d i o mluuţă •.•hul)ganica;.'.':ury

mătqarele egalităţi: FSN’ = PCR,- iar mai triziu, la momentul o- portunist, cum s-ar zice, PUNR = PCR. Numai UDMR nu este egal cu PCR, - deoarece toţi foş­tii pecerişti maghiari sînt în C a ­mera Reprezentanţilor, lîngă Ta- mas-bacsi. Noi ştiam 'că naţiona­liştii.. adică fasciştii, ■ sînt de dreapta, iar internaţionaliştii, co­muniştii, sînt de stînga.

Acuma vine o gazetă de mare tiraj şi titrează- cu litere de-o şchioapă despre „stînga naţiona-

un atribut clar partide de stîn- în regulă. Ori

arc dreptate, ori realitate parado-

listă“, adăugind al dreptei unor ga. Ceva nu e comentatorul. nu el a surprins oxală. Poate că, într-adevăr existăo stingă naţională, ‘sau naţiona­listă. cum exagerează guguşiiu- cui-, dar atunci există şi a dreap tă- kominternktă sau cum naiba s ă i zic?, internaţionalbtn. .Dacă ne gîndim ‘ bine, centrul, de -to- mandă al CDH se pare că nu e 'in Hoihiiniai-Că'.dealtfel-şi al UD

M R — de-aceea nu se încontrea- ,ză că-i, acelaşi — , ci undeva în afară, dar nu la Moscova ca al PCR, ci mai la vale.

Stînga clasică este reformatoa­re, dreapta clasică e conserva­toare. Dacă partidele de stînga doresc păstrarea comunismului, ele sînt conservatoare, adică de dreapta; dacă partidele de dreap­ta, cele istorice, vor schimbare, vor progresul cu orice preţ. ele sint de stînga. Aberant, nu? Mai departe. Dacă partidele preferă proprietatea privată in defavoa­rea proprietăţii de stat. ele sînt de centru sau dc dreapta. Toate partidele sînt în favoarea propri­etăţii primate chiar şi PSM; deci n ieiunul nu e de stînga. Intere­sant, nu?i Mai departe. Partidele, care doresc • statu-quo sînt dc* dreapta, cele ca.c doresc reforma s în fd s stînga. in principiu. Toa-

’te.partidele din Parlament-, chiar şi PRM, 1 rlore ;c- p-forma." Decij s î n t do s jîn 'K a . Sigur că toată a- ceasta . discuţie es.te o absurdita­

te, pentru că aplicăm concepte vechi la realităţi noi. Băieţii a- plecaţi de spate ca să pupe bot- forii sponsorului pălind romie auo judecată chiar mai confuză, pentru că nici măcar nu aplică aceste simplissirne precepte, ci acompaniază paranoic strădaniile

^demolatoare.ale patronului. Ade­vărul nu e Jă ei, în beţiile lor eseistice şi toxice, ci la lum ina zilei. îl ved.ern cu toţii.

Aşa ca in economie, politicul se cristalizează în forme noi, iar etichetele vechi nu se mai potri­vesc cu esenţele Trebuie să pri­vim realitatea în faţă, cu discer­nământ şi curaj, prin ochii noş­tri şi nu prin ochelarii defor­manţi ai nepricepuţilor sau ai celor rău-intenţionaţi.

Altfel, viziunea pompeiană 'ţi- supra realităţilor societăţii roma­neşti în toate compartimentele sa­le, -va -dăinui ca o . ceaţă, şi nu vom putea distinge degrabă-tre­cutul de prezent şi, mai ales, dr*»

. m ul spre viitor...

Ât)EVARUL DE CLUJ ■pagina

PRIVAT IZAREA AZI:

Spălătoria şi curăţătoria chimică GALIA SRLPrivatizarea îmbracă cele mai diverse forme. Ce­

le mai avantajoase par a fi buticurile, mini-baru- rile, restaurantele, dughenele. Tot mai numeroase, dînd străzii, ultimele îndeosebi, un aspect jalnic. Prea puţine lucruri serioase însă. Prea puţine cu efecte practice imediate.

Exact cu o lună în urmă, într-o ştire, am sem­nalat deschiderea primei spălătorii şi curăţătorii chimice particulare, în municip iul nostru, S.C. GA­L IA SRL.,, Piaţa Muzeului 1. in premieră pe plan local, judeţean şi aş îndrăzni să spun, în premie-

. ră şi în plan naţional. La o lună de la înfiinţarea . societăţii, ani avut ocazia să stau de vorbă cu cei ce-i conduc destinele. Pentru început, cir domnul Mircea PO JA R , patron: „Am fi dorit sâ deschidem spălătoria acum doi ani. Dacă n-am reuşit s-o fa­cem, acest lucru s-a datorat birocratismului, a ne­cazurilor pe care le-am avut în obţinerea aprobă­rilor. Prin G A L IA ne-am dorit încă de la început, să asigurăm o servire exemplară a populaţiei clu­jene, prin prestaţii de calitate. Aparatura este de . fabricaţie germană, detergenţii sint străini, fiecare client fiind servit separat. Adică,- în maşina de spălat intră numai lenjeria unui client, maximum doi. Termenele sînt foarte scurte, două, trei ■ zile pentru spălarea lenjeriei, iar pentru curăţătorie, tpaximum o sâptămînă. Asigurăm şi urgenţe pen­tru curăţătorie Adresabilitatea este la capacitate.

avînd şi clienţi permanenţi, cum ar fi Casa tine­relului.** I)nrin UABOŞ (director): „Problema prin­cipală o constituie creditul bancar. Sîntem trataţi aproape la fel ca o societate care a deschis un . butic, cel puţin la nivelul dobînzilor. Dar o mare problema o constituie TELEFONUL. In sfera noas­tră de activităţi am inclus şi servirea la domiciliu, prin apel telefonic. Deci, comandă telefonică, trans­portul lenjeriei, la şi de la client. Avem cererea depusă de un an şi jumătate şi nu se rezolvă niniie, pe motiv că nu există fir disponibil. Cu l­mea. la 50 de metri de Telefoane! Avem două pro- oleme distincte, de spălătorie, lucrind cu societăţi comei ciale şi de curăţătorie chimică, lucrînd cu publicul. Ca idee de dezvoltare, in momentul In care vom avea şi telefon, vom lărgi sfera de ser­vicii, prin asigurarea service-ului la domiciliu, în ­treţinere, reparare, transport*.

G A L IA SRL îşi desfăşoară activitatea în patru încăperi adaptate şi echipate conform normelor în vigoare. Un loc curat, igienizat, un personal atent, '.in serviciu ireproşabil.

Ţinînd cont că se poate, G AL IA poate consti­tui un exemplu pentru viitorii investitori. Cu o singură condiţie — să fie serioşi.':

Demostenc ŞOFRO?"

Ce mai fac minerii din Ocna Dejul®Lucrează cu spor şi îşi fac

pe deplin 'datoria. Aflîndu-ne cîteva ceasuri la Salina Ocna Dejului, aparţiriînd Regiei Au­tonome a sării, am avut ocazia să aflăm cîteva d in preocupări­le celor 450 mineri d in această unitate. înainte de toate, • să notăm faptul, că zilnic se ex­trag în ju r de 1000 tone sare, cele 4 schimburi subterane fă- cindu-şi datoria zi de .zi. Pro­ducţia nu suferă din cauza unor factori, care influenţează hunul mers al lucrurilor, re tehnologi­zarea salinei făcîndu-se treptat, consecinţa unor documentaţii bine gîndite şi cu ajutorul unor utilaje sosite din Franţa, pe baza unor relaţii stabilite cu unele unităţi de profil.

Aşa cum ne-a spus inginerul şef al salinei, domnul Francisc Lucaci, care lucrează aici de peste 22 de ani, sarea extrasă este deosebit de căutată atît pe piaţa- internă cît şi la export. Numai la ALCOM SA (fost ICRAL) C luj s-au livrat în pri­mele 9 luni ale acestui an 480 tone sare, cu 180 tone mai mult cît prevedea contractul. Şi to­

tuşi, în unele/'alimentare tCluj-Napoca - nu se găseşte «I' De ce? •

Fără să punem vina pe i de la ■ ALCOM SA, menţioa, doar că. numai în acest an , ceâstă societate - comercial^ re peste 4 milioane lei dattss pe care conducerea unitâtij v niere de lingă municipiul g, le tot aşteaptă,.. . i

Una din preocupările '^ pale ale muncitorilor de ai- este asigurarea cantităţilor^ sare contractate la export, Cht dacă : embargoul impus Iugos'j. viei influenţează oarecum sj^ ţia contractelor încheiate la ceputul anului," pînă în preîl s-au trimis mari cantităţi ţ, Bosnia-Herţegovina şi Croaţi De asemenea, au fost satisfăcut, toate cerinţele partenerului u. gar, cu care Salină colaborezi de peste 10 ani. Vagoanels'erj, înşirate în ziua . documentaţi noastre, transportul demi-gfej în . condiţii optime şi la tont. nul stabilit Este una din cau*. le. prestigiului de care se to. cură Salina Ocna Dejului, in străinătate. Csaba SZEKEIJ

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Solicită firmelor interesate oferte de SERVICE (post garanţie) pentru echipamente aferente unui ■numar.jde 27,.reţele locale NOVELL.: Depunerea ofertelor şi informaţii suplimentare se pot obţine de la laboratorul de calcul, str. C. Daicoviciu nr. 15, telefon 13-45-65/112 (bloc turn camera 304).

Termen lim»tâ: 15 noiembrie 1992. (1789)

CON-TOUR TRADE S.R.I.

str. Observatorului OST, telefon 11-52-42

. Angajează-

r • 4 dulgheri ® 5. zidari• un fierar-betonist, categ. 4-S

. Vinde:• autocamion Mercedes 4,5 tone, înscris în

circulaţie. (30394) " _

S.C. „METALO - CHIMICE" S.A. ClUJJ • anunţâ

- începînd cu data de 1 decembrie 1992 va prac­tica prin unităţile sale un adaos comercial de ma-

' xim 30 la sută.De asemenea, la data de 17 noiembrie 1992 va

vinde, prin licitaţie publica:

© Autofurgoneta TV• Semiremorcă auto• Mobilier comercial -

Documentaţia şi bunurile scoase la licitaţie se pot vedea pe s*r. Traian nr. 96, zilnic între orele 7-15. (1793)

CENTRUL DE APARATURA ANALITICA, CONTROL Şl SEMNALIZARE CLUJ-NAPOCA

str. Fîntinele nr. 30i • /

Organizeazâ concurs, în data de 10 noiembrie «992. pentru ocuparea unui post de:

• Muncitor V - laborant fizicâ-chimio

Condiţii: tînâr absolvent.Informaţii suplimentare la telefonul 18-73-38.

(1788)

FIRMA PARTICULARA

angajoază urgent şi în condiţii avantajoase: TIM* PLARI.

Informaţii: telefon 16-34-30 (30222)

S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. BAIA MARE

str. V. Alecsandri nr. 103

telefon 99/41-31 -80; 41-42-03 ; 41-42-04

Oferă la preţuri avantajoase şi negociabile:

CONFECŢII DIN STOFA DE LINA

• pardesie femei şi bărbaţi• sacouri bărbaţi

geacă bărbaţi• haină 3/4 bărbaţi• paltoane femei.• costume taior femei ‘• fuste femei /• jachete femei j• haină de protecţie cu blană din MRR

CONFECŢII DIN BLANA NATURALA

”• haine velur 3/4 femei şi bărbaţi O haine velur lungi pentru femei• veste şi geci din velur / . .• haine din relon cu blană naturală din MRR• huse auto din blană naturală .® papuci pentru casa din blană naturală

' CONFECŢII DIN PIELE DE OVINE, BOVINE Şl PORCINE

• geci pentru bărbaţi şi femei ® fuste pentru femei® haine 3/4 pentru bărbaţi şi femei

Toate produsele se găsesc într-o variată gamă modelistică, de culori şi tipodimensiuni. ‘ (1787)

, R.A.T.L. TURDA

cu sediul în Turda, str. M. Viteazu nr. 43, jud. Cluj

organizează

în dala de 9 noiembrie 1992, licitaţie publică pentru vînzarea în condiţii avantajoase de mijloa­ce de transport auto. .

Consultarea documentaţiei şi înscrierile se fac la sediul regiei.

Tn vederea participării la licitaţie se depune o garanţie de 10 ta suta din valoarea de începe­re. (1784)

S.C. ASOCIAŢIA PENTRU INDUSTRIE Şl COMERŢ DIN CLUJ

CLASIC S.R.L.

vinde en-gros la preţuri avantajoase:

• cafea, ţigări, băuturi; dulciuri, Cola

Str. Clinicilor nr. 9. (30236)

S.C. ASOCIAŢIA PENTRU INDUSTRIE Sl COMER! DIN CLUJ

CLASIC S.R.L. '

- Distribuitor pe zona Cluj al S.C. FILDAS S.R.I pentru produsele cosmetice ale concernul» SMITHKLINE - BEECHAM ANGLIA, vâ oferâ:

• COSMETICE- Aquafresh— pastă de dinţi,- Body Mist - deo spray k

- Sixth Scnse -• parfum deo ' *- Brylcreem - deo spray- Bristows - fixativ• MEDICAMENTE PENTRU UZ VETERINAR- Valbazen 2,5 la sută; 10 la sută- Ciamoxil !- Stafac 500Pentru comenzi şi contracte ne puteţi găsi li

magazinul din Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 9. (30236-A) .

S.C. ASOCIAŢIA PENTRU INDUSTRIE Sl COME*!DIN CLUJ

CLASIC S.R.L.

VS oferă renumitele scule pentru prelucrară lemnului ale S.C. ASCO S.A.: * • pînze, freze, burghie, placate sau monobta Produse cu tehnologie occidentală ,din ojelun

Krupp, Udeholm, plăcuţe Sandvik la preţuri avan-] tajoase.

Pentru comenzi şi contracte ne puteţi qâsil magazinul din str. Clinicilor nr. 9. (30236-B).

„CONSTRUCTORUL" S.C.C.A. CLUJ-NAPOCA

executâ, prin şantierul specializat de instalaţii I* crâri de.*

Cs instalaţii electrice noi la construcţii noi• reparaţii de instalaţii electrice0 revizuiri şi reparaţii instalaţii de iluminat

case de scări • instalaţii de organizări pe şantier 9 verificări la instalaţii de pămîntare • alte intervenţii urgente

Informaţii şi relaţii suplimentare ia telefonul 18-08 66 (direct); 18-77-65 (centrala) şantier1* Inst. ,Calea Baciului 45 sau la sediul „CONSTĂ; TORUL" S.C.C.A., str. Avram Iancu nr. 19.(30$

v\, \

ÂNUNŢ IMPORTANT

Camera de Comerţ şi Industrie Cluj are pl“f rea de a vă invita sâ vizitaţi Expoziţia Interna nală do ProdiKc Alimentare şi Tehnoloaii so®fî ce „FOODAPEST", oraanizată în perioada v j noiembrie 1992 de către Hongexpo-Agro Stuf Budapesta, în incinta Complexului Expoziţii HONGEXPO. ,

Relaţii suplimentare se pot obţine de la sefl Camerei de Comerţ Cluj, B-dul Eroilor nr. 2, ff

/ mera 28 sau la telefon 11-17-43/166. (1785)

fiGlNA 'ADEVĂRUL DE CLUJ

jj-'Vinii autocamion R 10- '15 Ncgreni nr. 89, judeţulc:41» 5) ;_______' i Vînd corpuri şi garnituri jobilă de. bucătărie. B-dul Muncii 11. <20620-C)'' i Casă din cărămidă, în dare: perfectă, compusă din tjmeră, bucătărie, baie. hol. jobsol,.-atelier cu curent tri- latic, garaj şi grădină, de listare- pe valută. Telefon IţM-Wj d.m. 16-22 <29:llt) t" Vitiâ jocuri electronice

Je sală cu ciştiguri. ’ Preţ panvoiiabil. Telefon 95 21- ji-OG sau 95 — 21-26-73.

)7-A) :

» Vjnd mobiliar pentru ma- (Iii/din lemn de brad (4 tej- (tieîe, 6 rafturi) şi grilaje din («Sal Informaţii: telefon .12- 'tsy orele 18-20. (3034;))

i Vtnd piese motor Skoda 120l telefon 15-27-89. după' ora 19. IÎ342) ■ . - - ' "« Vînd Alfa 75 (18 )Q cmc, 120

Cf 1986), ■ pentru pretenţioşi. Preţ 9000 nM . mform.Uţi: str; pudrei Mureşanu nr. - 7. p i) v 'l Vind piese ,VW broască 1300

nc. Ford; Sîerra 1600 cmc, 1934. <[irc perfectă Tel. 14-92-67. l!»i-A)\ \ .,»: Vînd covor persan manual

im 2-3. 'Telefon;- 11-61-50.IM) - -i Vînd gheretă metalică, Pia­

ţa Mărăşti.' tri’ . stare d e •' funcţia» «tre- • Informaţii: tel. 1-1-43-62.(»î3av• £înd convenabil sufragerie

sfii. Vînd toaletă ofiliwlă ovală. îeHort 13-72-18.-(30335)• Cumpăr casă ii> zona G ă­

tii ttu Grigorescu. Plata în lei s»-valută. Telefon 53-5(5-65.®{3) ■• Vînd parbn* faţă -îk-v.îa MU

!'*). mptor prăjit-castane, corp hima bucătărie, mobilă bu- .'5rie, mini expreso cafea. Te- Wfi 13-31-34. între orele 14 20.

! ■ '

« Vînd Renault STL 1100 *c. roţi',i! iml.ni'i, consum mic. ‘fWon 1 W0|«î:. (30325)• Vînd Alfa Oiuletn t R00

j ! 009" !ţm); stare '• •'•Veepţi'mală. ‘?!efon fl -27-43.." (303221• Vînd Rena'ilt 25 sjare foar­

te tanâ. 60 000 ktn. po 1 valută. Informaţii: sîmbăta si duminică fee orele 14-16, la telefon ■’-IMd. (30316)• Vînd maşini de scris mc-

ş> electrice, filtru cafea, ’ft'-fon 15-Î9-63 (30296)• Vînd Renault 4 (1984),' ma-

M de scris electrică • Olimpia, ^’daşi albi marca Beiiettân nr. 42, 9 fpreţ 22.000). " maşină spălat

Lux. Telefon' 11-74-95.«833)

• Vind apartament 3 camere. tlfSri separate. Telef. 17-16 04. c-p5 ora 16. 30143)• Vînd apartament 2 camere.

Cieorgheni (lingă Feleacul). e- TH nederomandat, îmbunătă-

eventual mobilat; cu tele- instalaţie satelit. Telefon

ffţbStă..— duminică: la 13-75-43. rtr 15.000 DM. 730138). 1 Vind convenabil, televizor 'hian aspirator Taifun, ra-

f. Gorufon. chiuvete de bucă» ?'*■ vată albă pen-ru plapume. lrltfon lB-r.5 -75. (29823) .•Cum păr forinţi. Telefon l95-97. (29780)• Vind Renault 25 IFA, 12 ^ Telefon 15-29-22, după ora | -29771-A) -

\«*:Cmnpftr bonuri de benzină. W'fon 16-24-3.1, (30101-B)V Preiuu contract ICRAL 2-3 ^cre Telefon 13-10-27, orele

(29697 B) - - -Cumpăr discuri de muziciţ

.'Sţtâ Electrecord,: noi sau pu- Telefon ' 18-45-52.

y.V lnd griu Telefon 13-60-05, masă. (30369)

• De vînzare ceapă roşie (stu- fat în amestec cu arpagic) , ex­celentă " pentru producere de ceapă verde. Informaţii: Ierriut 955 — 7-03-84, după ora 13. (29698-A)

• V înd Elcrom, polarotor magnetic, piese Manet, medica­mente Isotard 20 şi Cimetag. Telefon 11-20-6-1. (30021) ^

• Vînd urgent casă cu o su­prafaţă totală de 8700 mp. Str. Colonia Breaza nr. 39, ' telefon . 18-39-27. (3(3019) . ■ . ',

• Vîncf convenabil video pla- ver Orion, sigilat. Tel. 11-49-03. (30359) i . ■ ' ■ .

• Vînd butelie aragaz, ; covor persan 3,5x2.5 m, măsuţă.; Tele­fon 15-54-37. (30205) ' . ;

• V înd casă cu grădină iri G ilău. Informaţii; localitatea Floreşti, str' Plopilor nr. 12.' (30239) ; . " ; '.'

e Cumpăr Dacia 1310, la preţ convenabil. Vînd TV alb-liegru. Telefon 16-35-75. (30261) !

• Vînd talon sau Dacia 1300 pentru piese de schimb.. Cumpăr bloc motor palier normal. Te- îefori .11-84-96. (30273) .

• Vînd Ford Taunlls 2,0 .1, .• caroserie cu reparaţie capitală,'în stare foarte bună, preţ avan- . taîos. Relaţii: telefon 14-64-05, dupâ ora 17. (30270) : ,

n V înd remorcă mică ruseas­că .Moskvich, nouă. sobţ»,’ p lită r emailată Gutin. pompă zugrav, nouă, cănicior. . balansoar tip an­tic. Telefim 13-24-43.1 orele 8-23. (302«9) ^

• Vindem mobilă sufragerie, . cu recamier. -Telefon; 14-09-91.. după ora . (9.: (3027^)' ^ i . -

• V îm i video player-; Orion. ‘ isţilat. Telefon 18-49-24. ;(30276) ' • - '

• Vîn;> autodubă Barkas pen- ’ tru transport -marfă: Telefon

11-27-27 (30277)Vînd Talbot 1600 cmc (an

H fabricaţie 138-0 şi remorcă trans­port autotmismo axă dublă. Te­lefon 16-40-95- (30357) v /

• V înd gard artizanal pentru mormînt. Dimensiuni: 2k3x 1. Te­lefon 13-82-37 ,.sau 18-73-56. . (30282) .

• Vînd femelă Collie de 9 lunii 1000 cărămizi 29x14x14, mortar. Telefon 18-54-94. ‘ . (30284) ' .

• Vînd Renault' 25 V 6 cu injecţie. 69.000 ■ km, d in 1937, stare excepţională, cit teleco­mandă Pentru ..pretenţioşi. Te­lefon 17-77-43. (30294) ,

• Vînd dormitor Luxor îm ­pachetat: fără dulap Telefon17-91-30 r.3'm?) .

• Vînd urgent Merf-edes 220, pe motorină, -.tire bună. Preţ 3300 DM . Veaociab.il. . Telefon

- Jl 3?-20:-14-76-P». (30339)• Vînd patut --optl mediea-

ment Piafen suDozitoare - Tele­fon ,17--,5-00 (30400) ; . ,, .

• Vînd i;>artament 2 camere.. .mobilat.' ia etajul l. în cartie­

rul lorilor, central,. pe., valută fnfoitnaţii: zilnic între orele18-21, la telefon 12-07-09,(30401).

• Vînd Lada 2014 Combi. fa­bricaţie 1986, stârv, excelentă. Telefon -13-59-61, (30402)

• V înd garsonieră 1.700 000 loi. Str. Almaşului nr. 10. ap.17.(30362) -

• De vî;izare Mercedes Diesel, motor şi caroserie perfectă sta­re, 3000 DM sau lei, negociabil. Str. Borhanci nr. 4, bloc P 20, ap .. 6, telefon 11-53-73 sau 15- 01-20 (30377)

• Vînd casă frumoasă cu paze, 3 camere 2 bucătării, gră- dină. Strada Sanatorului nr. 30. DSmbu Rotund. (30380)

• V înd maşină de cusut Vtf- ronica. araga? cu trei ochiuri. Telefon 14-69-75 (30388)

• Vînd video plaver sigilat. Telefon 15-16-79. (30388)

• De vînzare caroserie com­pletă pe roţi Dacia 1300- Str. Do-

' nath nr.. 120. tel. 18-59-63. (30410)O Vînd balanţă (cîntar) semi­

automată 10 kg. Informaţii: te­lefon 17 57-38. (30410)• • Vtnd 4 telescoape pentru

Fiat. 1000 .sau. Lada Telefon 1N26-09. orele 17-22. (30889)

• Vtnd video player • sigilat, cu telecomandă (preţ convena­bil; şi mas*n« de cusut Telefon1&-1&-01. (30-U7) "

• Cumpăr madrate (saltele) de pat« tip vechi, fioţp Zeel şi 50 litri benzină. Telefon 13-61-10.(30418) '

• Vînd . sau schimb cu o’ gar­sonieră (plus diferenţa) în zona Parîng, Renault 13,. în stare per­fectă- Informaţii: 16-12-60, după16. (30422-A)

• Vînd Volkswagen Passat 76,'în. stare de funcţionare, pen­tru piese. Informaţii: 16-12-60, după 16. (30422)

• Cumpăr garsonieră centru, ' Zorilor, • Gheorgheni, Grigores­cu. Informaţii: telefon 15*62-93, după ora 13. (30348)

• Dau în chirie garsonieră în Mănăştur, zonă centrală, parţial mobilată, pe valută. Informaţii: telefon 15-74-29. (29779) .

• Schimb'garsonieră -confort1. Vulcan, pentru o cameră Cluj- Napoca. Adresa: Str. Universită­ţii nr. 2, apartament 1 Cluj-Na­poca.. (30366) . . - ; > .

• Schimb casă mare cu' sobă de teracotă, bucătărie, central, bună pentru privatizare. Va­riante. Telefon 15-34-87. ' ‘

• Schimb apartament două ca­mere. confort, cartierul Mărăşti, cu o , garsonieră Mănăştur. Te­lefon 17-50-54, Orele 18-20.

• Schimb apartament 2 ca- , mere. Bucureşti, cu similar Cluj- : Napoca. Telefon 17-32-26.

• Schimb apartament două camere, confort I, Bucureşti, cu similar Cluj-Napoca. Telefon.. 18-21-84 (29746) ; ., • - Schimb casă familială, • 4.

camere, bucătărie, * baie ,' 2 '"Iri-'-- trări teracote, gira}, grădină, canalizare. Solicit apartament 3 . camere şi. diferenţă. Variante: zona Pata, Dorobanţi.: Telefori1.>-30-73. (30204)

• Schimb casă str. Dragalina 90, grădină .mare, pentru 2 a-: partamente 4 plus 3, Zorilor, va­riante.-Telefon 18-75-06.(30262) ' > . •

• Medicinist 5, caută garso­nieră, zonă centrală, ■ ultra­centrală, :• Pasteur, Paja. Te-; lefon 11-48-07, ,după ora 14. (30407) .

• Dat) in chirie garsonieră (bucătărie baie, balcon, par­chet), mobilată. Telefon 18-75-11. (30120)

• Intelectuali, căutăm gar- . sonieră de închiriat. Telefon13-66-^2. după 15. . (30355)

• Dau în .chirie garsonieră ultracentral. Str. Horea 47-49, ap. -45, zilnic 19-21, duminică toată ziua (30353). • Dau in ch ir ie . una cameră mobilată, ultracentral.. Infor-;. maţii: telefon 14-31-90. Preţ avantajos (39344)

» Dau în chirie apartament2 camere, Mănăştur. bou mo­bilat şr zugrăvit, Str Mehedinţi, bloc D 5. sc. A. ap. 48.(30339)-. • Caut de închiriat aparta­ment 3 camere, cu telefon In zonă ultrrtcentmlă. . Relaţii: la telefon 12-47-17. (30305)

• Societate comercială caută, pentru închiriere, cu cotă parte din beneficiu, spaţiu la parter pentru amenajarea unui punct alimentar de cartier (preferabil Grigorescu). Aşteptăm - aferte şi ' din partea asociaţiilor de loca­tari. Telefon 13-80 27 sau 18-75-12, (30138-A)

• • Studentă din Grecia caută apartament ru 2 sau 3 camere, nemobilat, cu frigider şi telefon. !n cartierul Grigorescu. Informa­ţii: la telefon. 18-31-87. dilpă masă (30*70)

• D iu în chirie una cameni ]a o studentă. Teîefon 16-82-48. (29793) '

• Studente medicină, căutăm garsonieră.; apartament cu două . camere, zona centrală, mobilate, cu telefon frigider. Informaţii: telefon 16-05-50 după ora 18.

• Studente, căutăm garsonie­ră Telefon 17-00-31. (30256) .

‘• ‘ fnchirie* 'două camere par­ter şi c garsonieră pentru .depo­zit aparatură- Plata ,în valută anti'-ipat. Telefon 13-33-35.(29C57) ............

• A plecat Ia vla(a veşnică, draî’a noastră mamă, soră, bu­nică, cumnată şi mătuşă MARIA ANTONEI.I.A PANDIIEA. O du­cem pe ultimul drum azi, 30 oc. tombrie 1992, ora 13, -de. Ia Ca­pela veclie Mănăştur. Dormi -în pace Familia îndurerată.

£ Cu adincă durere anunţăm incetarca din viaţă a celui care a fost HOSU VASII.E, soţ, tată, socru, bunic şl frate, liimormin- tarea va avea Ioc sîmbătă 31 oc­tombrie, ora 13 din Capefa Mă­năştur. Familia îndurerată.

* Cu profundă u-isteţe come­morăm astăzi. 30 octombrie 13-32. împlinirea unui an de lă trece­rea in nefiinţă a scumpului nos­tru sot, frate; unclil GABOB- IOAN, dtn Arnncuta, exemplu de bunătate, 'omenie: şl generozi­tate, - Plecarea neaşteptată din­tre noi ne răscoleşte sufletul În­durerat. Dormi In pace, suflet ales. n Soţia Marla, fratele Iile, nepoţii . călin, Samuilâ ş t : Marla.

% Un pios omogiu la împlini­rea a 6 sâptănitni de cînd ne.a părăsit preotul COMAN SIMION, Parastasul de pomenire va avea Ioc luni, 2 noiembrie 1992, ora 17, la Biserica, din Deal, din str. Bisericii Ortodoxe nr. 10. Familia.' (iOISSj ‘

9 A trecut un an de la pleca­rea prematură dintre noi a scum­

pei noastre mame şl bunici VERONICA l.lJJEIiHEAN. Copiii rjiurenflu, Marlnein, Eugen şl nepoata Alexandra-Veronica.

0 Sincere condoleanţe , . d-riel Clmpolu Elena, contabil şef t Ins­pectoratul de stat teritorial pen­tru handicapaţi," la despărţirea de fratele drag. Colertivul şco­lii ajutătoare Clnj-Napoca.

0 Regretăm profund dispariţia -hunului nostra vecin F1XIEBAŞ IOAN.. Pamiliel îndoliate sincere condoleanţe. Familia oprea r Ioan şi familia dr,- Oprea Alexandru

0 Sincere condoleanţe colegei noastre Bozia la trecerea In ne­fiinţă a iubitului sâ» tată.' Ser­viciul informatică Armătura.("î 03331

.. Sîntem alături de colegul nostr» Pop Alexandru la marea durere pricinuită de moarte» ta­tălui drag. Colegii de echipă Seeţia 300. Dumnezeu să-l odih­nească. (330151 '

^ Dragă Andrei sîi>tem aproa. pe ' de tine in aceste- momente grele.- (-lubtil Prietenii Rotary. Cluj. 08263) -

» Cu lacrimi în. oclil şl Inima zdrobita de durere anunţăm de­cesul mamei, soacrei,. bunicii,- fi

' străbunicii noastre TURC MARIA, din satul Giuta, conius na Borşa. tnmdrmintarea va avea loc In ziua de î l octombrie 1932, în 'satul Ciula. Familia. (30287)

« Cu adîncă: durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şl bunici FODOREANU MARIA. înmormintarea va avea loc sim- bătă, 31 octombrie 1902, ora 13, în localitatea Ceanu Mic, comu­na Tureni. Familia îndurerată. (30396) _ ,

^ Cu neţărmurită durere anun­ţăm trecerea în eternitate la vîrsta de 52 <le‘ ani, după o lun­gă ' şl grea suferinţă. Indurată cu exemplară stApfnlre de sine,

;> celei ce a fost lect. univ. SILVIA (TITA) MARlISCEAC mi­nunată soţie şl mamă. Dumnezeu să ■ odihnească in piu-e sufletul el nobil şl curat înmormintarea va avea loc sîmbătă, 31 octom­brie IU92, ora 10, la cimitirul Central. Fanilll» in.lollaiă.(303»I)

* Imp'irtăşlm marea durere a fuiniUel ing. Petla M;irusoT»c,lo dispariţia scumpei nnnMre prietene TITA. Nu o vom uita niciodată. FnmllU Tul şl Titus Pop. <l01*Sk

^ Pios omiialu In dureroasa, rlesp.'trtlre <ie s<-utni>a nonstril

pneien» leet. un ii, TlfA MAKl.'SffcAC.1 Păstriiid In . su­flete amintirea sufletului său nobil, ţxprlmAm intreacn com­pasiune familiei îndoliate. Fami­lia Nimica şt Vdtile Pop.00386)

^ Sîntem alături de -colega noastră Iulia la trecerea In ne­fiinţă a tatălui drag. Colegii de birou PIS Sc EBS CUB SA.

0 Anunţăm, cu ragreti~~stln- geraa din viaţă a scumpei noas­tre mătuşi ih îm ieş b o ^ a l ia . Ne.iaat Me Ana, Marla, Rosatia cu taniiliile. Dumnezeu s-o Ierte. (3&3SI)

.- o Sintem alături de colega noastră Szopos Monica in ma. rea durere pricinuită de pierde­rea bunicii dragi. Colegele 07i4 Central. (30372)

0 Cu adincă durere in suflet anunţăm Încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici IRIMIEŞ UOZAt.IA, In virstă de 73 ani.- înmormintarea are loc a/.I, vineri 30 octombrie," ora 14, din capela nouă a cimitiru­lui Mănăştur. In veci ncmlngllaţl: fiica Aurelia, nepoata Monica şl strănepotul Paul. (30372)

s Sintem alături «le colega noastră, învăţătoarea ‘Aurica' Pâ- gleşan, fn aceste clipe - atît de dureroase pricinuite 'de pierderea fiului iubit OVIDIU. Colegii: de îa Liceul."G. Coşbuc".- . ■(30132) ~

( Sintem alături dc colegul nostru; Turcu Vasile In marea durere pricinuită de moartea în­tâiul drag. Colegii de la REPI't. Cluj. (30J75f '

^ Sîntem alături de colegii noştri Alexandro şl Augela Mo- so in marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Since­ra condoleanţe. Secţia dc Ingi­nerie geologică. (30193>

» Sîntem • alături de laratlla Farfigo In marea .durere pricinui­ţ i do moartea fostului - nostru coleg FARAGO IONEL. Coopera­tiva Intermod Cluj-Napoca. tJOtll) . '

0 Multă durere şl laerlmi »-»« strins in eeie 12. luni de - clxd dragul nostru GAVH1L BALAŞ a plecat dintre wii, lăsfnd ui> gol Imens in sufletele noastre. Parastasul de pomanlre, 3» oc­tombrie, 6ia ' 16, la . mormint. Fle-ţl somnul lin. Familia.(30113) . - ,

0 Cu adîncă durere anunţăm Încetarea din viaţă as gcumpcl

noastre mame BOANCA RAVEICA, născută in Crlstorei, căsătorită în Făurenl. tnmormSn- tarea va avea ioc In satul FAu. reni hi data de 31 octombrie 1992, era 12- Fle-l ţarina nşbarit Fiul Beancă Ionică cu soţia: Marii şi fiicele Mia, Liana şi . Loredaii». (30414-Al '

0 Cu nemărginită durere ne despărţim de' scumpa noastră mamă, DOA.NCA RAVEICA năs­cută OLTEAN. Nu te vom uita niciodată. Fiicele: Lenuţa, Maria şl nep'ffll, (301 ut

0 Sintem alături de d-i lt. col. ..Văsuţ Leontin în marea durere, pricinuită -de pierderea socrului şl transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul UM 02555 X. (30I1S) ă

Cu "adîncă- durere anunţ moartea prea timpurie a hibitu- ' lui - meu soţ ing. OVIDIU-

CORNEL PAGLfŞAN,’ In vîrstă de numai 33 « n f Dragostea şl bunătatea Iul - nu le voi uita ni­ciodată. Soţia Luda. (.K>9lt)

0 Cu Inimile zdrobite de du­rere anunţăm moariea neaştep­tată a liibitului nostru ginere şi cumnat Ing. OVIDIU-CORNEL PAGLIŞAN Ir* virstă de 33 ani. Dumnezeu să-l odihnnaseă In pace. Familia Cătună. 00912)

0 Cu inimile sfişilate de du­rere anunţăm moartea fulgeră­toare a adoratului nostru fiu şi frate, ing. PAGIJŞAN o v id iu . CORNEL, In vîrstă de 33 ani. înmormintarea va - avea toc ■ la rlmitlral Centrul, simbătS 31 oc­tombrie, ora 13. Mamj Aurelia, Iuta Iosif şl fratele Mircea.,(3C911-B) ____

« Cu "adincă "«lurere tn sufle» anunţăm ihcc'for.ea 'din ■ viaţă A scumpei tioastro mame, soacre, bunici şl rude ITU ELENA tn virstă de lt ani. înmormintarea va avea loc sîmbătă 31 octom- fctle l»92, de la domiciliu siv. Soncutului nr. t l, loc. Vlllc De- Jiflnt. nragosteo eu care ne-o ljicon'lurni şl hunătniea sufletu­lui nu o vom uit» niciodată. Fa­milia îndoliată. (30<t?7)

0 Şase sâpătmlnl .le ta inerte* hnnuliii nostru prieten - şl n»ş dr. AtmFLlAN • COŞKRRANU. ' f nmitUI me. Oumltro Florln-Dar.cn.

ftD EV & W TTT, D E C L U J " -/

■^PAGINA 8

0 C IIiŞ iX A U . In partea a doua a unui sondaj INSOC (1 institutul de Sociologie din Moldova), la întrebarea cît ae m ulţum iţi sinteţi de activitatea preşedintelui Mircea Snegur, 56 ia sută din persoanele chestionate s-au. de­clarat satisfăcuţi, 24 la sută — nemulţumite, iar 7 pro­cente _ foarte mulţumite. 60 la, sută au încredere în M. Snegur, iar 29 procente afirmă'contrariul. .

în legătură cu primul ministru A. Sangheli, 36 la şu­tii se declară mulţum iţi de activitatea lui, 22 de procente nu sînt-mulţumiţi, iar 8 la sută se dec!arâ_ foorte m u l­ţumiţi. Au încredere în premier 41 la sută, 28 la sută nu au, iar 31 la sută afirmă că le vine greu să răspundă.

Alte întrebări se referă la şeful legislativului suprem al republicii, Alexandru Moşanu, rezultînd că 41_la sută sînt mulţum iţi da activitatea depusă de el, în timp ce 22 la sulă au o părere contrară, 43 la sută au încredere în preşedintele parlamentului, iar 34 la 'su tă nu au în ­credere.

Capitolul IV al sondajului, conţinînd .patru întrebări, se referă la problema unirii celor două state române.

‘ La prima întrebare — „In actualul moment istoric con­sideraţi unirea Republicii Moldova cu România un eve­niment?" — răspunsurile au fost următoarele: 8 la su­tă consideră evenimentul inevitabil,: 1) la sută îl dau ca probabil, 20 la sută exprimă opinia că este de dorit printr-o etapă, de tranziţie, 52 la sută îl apreciază a fi de riedorit, în timp ce 5 procente nu-şi dau seama şi alte patru procente au spus că nu pot răspunde.

A ,doua întrebare — „Care credeţi că ai- fi forma cea mai !potrivită de realizare a acestei un iri?“ — s-au ob­ţinut următorele păreri: stat naţional unitar — 13 la sută,- federaţie de 'două state româneşti — 9 procente, confederaţie de două state româneşti — G la suta,' în timp ce 52 procente din persoanele chestionate nu do­resc .unirea, iar 10 procente nu ştiu ce -să răspundă.

„Cînd credeţi că ar putea avea loc acest eveniment?" este cea de a treia întrebare in .cadrul sondajului INSOC. I Răspunsurile au fost: anul acesta — 2 lâ sută, în urmă­torii: cinci ani — 17 procente, pină la sfîrşitul secolului (anui 2000) — 15 ,1a sută, în primele două decenii aie următorului secol'— 6 -procente, in timp ce 37 la sută sînt/de părere că nu va avea loc, iar. 23 procente nu ştiu ce să răspundă.

în sfîrşit, a patra întrebare — „Ce influenţă asupra reunificăiii ar putea avea faptul că Republica Moldova

ar adera lâ Comunitatea Statelor Independente" — a

adus' următoarele păreri: negativă — 34 la sută, pozi­

t iv ă '— 18 procente, nici o influenţă — 21 la sută, în

timp, ce 27 la .sută nu ştiu ce răspuns să dea.

: S.C. ,,SOARELE" S.R.L.’ Oferâ persoanelor particulare şi societăţilor co­merciale interesate:-

© Autoturisme Dacia 1300, toate modelele, îa

preţuri nemajorate Informaţii: zilnic orele 8-20, tel. 14-61-70. (29788)

S.C. TID S.R.L GILÂU ~ w '~w w '

str-- Branişte 176 Vinde carnier pentru balcoane Ia preţuri cu­

prinsa între 75-16P Iei ml. Orar: 8-20, inclusiv duminica. Telefon 18-32-00; 13-86-85. (28562)

S.C. AGROMKC TAGA S.A.JUDEŢUL CLUJ

Vinde, prin licitaţie publică, în dota de 3 no­iembrie 1992, tractoare, utilaje agricole şi clădiri. Pentru tractoare se asigura garanţie 6 luni.

Liciiatia va avea Ioc la sediu! unitâfii, la orele 10,0D. (1786)

SEIMPEX S.R L. SEBEŞ Oferâ dulapuri, frigorifice, vitrine frigorifice,

cuptoare,de patiserie, r.iese calde.

Telefon 967-3,-15-58; Fax 967-3-31-97. (30319)

ANGAJĂMAbsolvenţi promoţia 1992. .© Economist pentru activitate contabilă0 Calculatoare şi eloctronîcă pentru activitate

comercială© Secrefară-dactilografg cunoscătoare limba

engleză ;@ Vînzător, agent comercial produse electronico

şi alimentare, posesor carnet de conducere şi au­toturism !

Prezentare: 3430 Cluj-Napoca, Căsuţa Poştală 262. (30273-B) ' '

FIRMA „HERCULES" SIBIUstr. Negruzzi nr. 8, telefon 92/43-24-11

Efectuează, săptămînal, transport de persoane România - 'Germania, cu preluare de la domici­liu p înă la destinaţia dorită. (24838-F)

/v/^v /■/“/ .

SOCIETATEA COMERCIALĂ „TURDEANA* ” , S.A, TURDA

' organizeazâ

licitaţie publică pentru vînzarea următoarelor uti. laje aprobate la casare sau disponibile:

® STRUNGURI ® PRESE MECANICE © FREZE© MAŞINI DE GĂURIT

. @ MOTOCAR MT3 © ELECTROPALANE

© PLANŞETE DESEN © BUTELII C O 2 © AUTOSASIU ARO ® CIOCAN PNEUMATIC

Licitaţia are loc la sediul S .C „TURDEANA* S.A. în fiecare JOI, orele 12, începînd cU data d« 15 octombrie 1992 (22 şi 29 octombrie, 5 şi 19 no­iembrie). . ,

Participanţii vor depune Î0 la sută din valoarea de vînzare la casieria unităţii.

Informaţii şi lista completă la Biroul Mecano- Energetic, telefon 95/31-47-60, in t 177. (1700)

S.C. NAPOPAN S.A. CLUJ-NAPOCA

str. Berăriei nr. 6 (lîngă Fabrica de bere)A deschis o Unitate de patiserie cu program 7-

15, tn care serveşte zilnic, într-o ambianţă intimă şi plăcută, următoarele produse: ■ .

© Pizza — 60 lei © Hot-Dog — 85 lei@ Pateuri cu dulceaŞă, ciuperci, carne — 25-30

lei© Clătite cu dulceaţă, ciuperci, caşcaval - 15-20

lei

4> Sandwich-uri — 35 lei -@ Spaghefe italiene — 75 iei © Cafea filtru — 15 lei © Cafea Ness — 25 lei © Sucuri diverse - 15 lei NOU !

1.. Se primesc comenzi şi pentru acasă.

2. Unitatea pune la dispoziţia gospodinelor aluct foietat preambalat pentru pregătirea la domiciliu a aperitivelor şi prăjiturilor. (1778)

«> • Dau în ’ chu-ie garsonieră mobilată, confort I, cu frigider şi telefon. Informaţii: la telefon14-11-08 (30214) • '

o Dau în chirie garaj. central, pe valută. Telefon 11-92--23, zil-

. nic 17-21. -(29706)

t închiriez, lă preţ convena­bil, pe termen lung, apartament de 2 camere plus dependinţe în comuna Baciu. Telefon 13-41-96. (30361)

. e închiriez, pe valută, aparta­ment 2- camere, cu telefon, se- mimobilnt Mărăşti central. In­formaţii: telefon 15-35-22, după ora 18. (30240)

• Dau în chirie, pe valută, garsonieră mobilată, telefon, ultracentral. Telefon 16-27-01 (17-20). (30249)

® Dau în chirie apartament2 camere, telefon,' mobilat, pe lin an. Telefon 11-36-01.(30257)

; « Dau în chirie apartament cu două camere, complet mo­bilat, cartierul Gheorgheni. Re­laţii: la telefon 14-43-43- (30254) ;

a Dau în c.Wrie - garsonieră,, str. Pata, mobilată,- telefon .fri­gider. Plata în'avans/. Telefon.

; 12-80-92. (30909) ,9 închiriez garsonieră cu' te­

lefon, nemobilată.- Telefon 17- 70-74, între orele 17-20.(30258)

® Medic secundar, caut apar­tament cu o sau 2 . camere pen­tru închiriat. Telefon 16-66-34, după ora 18- (30272)

o Doi studenţi, căutăm, pen­tru .închiriat, apartament cu 2 camere (lei). Telefon 15-30-59, după ora 19. (30266)

o Caut, de închiriat, ‘ spaţiu ultracentral 30 mp. Plata în lei sau valută. Telefon 15-46-10; 15- 54-02. (30264)

• închiriez cameră la 2 fete. Telefon 16-57-40, după ora 16. (30280)

« . Dau în chirie garsonieră Zorilor. Telefon 11-82-80, orele17-20. (30286)

• închiriem. pe valută, apar­tament 2 camere, mobilat-, tele­fon, frigider. Cartierul Gheor­gheni. Relaţii: telefon 15-85-96. (30288)

• Studente, căutăm aparta­ment pentru închiriat 2-3 ca- ’ mere. Telefon 16-60-63- (30403)

• Dau în chirie garaj. Str. Pasteur nr. 69, tel. 12-77-41. - (30379)

: • - Caut, pentru închiriere, spaţiu adecvat birou, central sau. semicentral, cu plata în lei. - Telefon 14-55-33, după' ora* 16. (30405)- « dau urgent , în chirie apar­tament 2 camere, mobilat, ara­gaz, TV, imag. satelit,' în car­tierul Mănăştur. Plata anticipat pe un an în valută * sau echi­valent lei. Telefon 11-16-73. (30365) , - .

e închirim /apartament 2 ca­mere, piaţa Mărăşti; 45 dolari sau lei, pe termen lung. plata ant'cipat. . Telefon 15-06-44. (30387)

o Dau în chirie apartament . 2 camere, mobilat, frigider, te- - levizor, cu telefon, lei (valută), în firigore.=cu (aproape de Sa­la Sporturilor). Informaţii: vi­neri si sîmbătă. tel. 18-68-19. (30424) ,

' V

Pierder. * J

o Herman loan.' pierdut legi­timaţie veteran ds război. O declar nulă. (29357)

• Laco losif, Kallos Gheor­ghe, Toth Elisabeta, Kallos Ar- pad-Tiberiu, Feneşan Etelca, Le- gian Toan-Laur, Iepure Marius- •Gabriel. Tămăşan Mărioara, Ma­tiş Paulina, Crişan Gedeon. Pre- sccan Grigore, Săcară Lucia, Casian Nastasia, Vlas -Vasile — pierdut legitimaţia - def scrviciu. O declarăm nulă. (29842).

■ o Pierdut marcă ‘ metrologicăV 91-dx. Vînd contor gaz II — 500 mm H20, Q — 6 mc-îi. In­formaţii: telefon 18-03-45 după ora '20. (30358)

« , Herman loan, pierdut • ti­chet de transport. î l declar nul. (29556). '

• CNSMC Filiala Clu^-Napoca, declară nule ştampilele cu nr. 269, 271. 278 şi 286. (297j3)

e Tămaş Renata, pierdut Fi­şă de calcul a chiriei — Turda. O declar nulă. (74). o. Marina Susana, pierdut le­gitimaţie de handicapat 2452— Turda. O declar nulă- (75) '

« Gălăţan Gheorghe, pierdut legitimaţie de elev. O declar nu­lă. (29919)

« Pierdut pui Schnauzer-uriaş, de patru luni. bolnav, sub tra­tament. Se Oferă recompensă. Telefon 13-39-06. (30378)

• Rusu Cristina Bogdan, pier­dut legitimaţie de student. O declar nulă. (39735)

• Hatqs Adrian, pierdut car­net de student. î l declar nul. (30206)

* Executăm închideri balcoa­ne. la preţuri avantajoase- Te­lefon 12-35-91, seara. (30259)

o Angajăm urgent • D IFU ­ZOR! carte şi presă. Telefon14-48-73- (1792)

- • Caut mijloc tio transport Germania pentru două per­soane. Telefon 15-S0-46. -

_(30912)__________ ■ ______

• tn maximum 10 zile procur, pe numele d-voastră, invitaţii şi asigurare cSlăto- rie Germania. înscrieri: pî­nă in 31 octombrie seara- Borlianci 4, bloc P .20, ap. G. Moldovan. (30327) _

® Cooperativa INTEÎÎiVTOD angajează maistru croitor îmbrăcăminte femei. Infor­maţii; la Ilirou personal, te­lefon 11-28 22. (30412)

o Firmă germană - transportă persoane România — Germarra şi retur. Informaţii:' zilnic între orele 15-22 la telefon 954 — 1- 72-54. (30352)

® Caut post de şofer; posed categ. B.C.E-1968- Tel. 18-24-00.(30419)

' Caut persoană serioasă în­grijire copil 4 ore, centru. Te­lefon . 14-72-79. (30273)

• Transport persoane în Ita­lia, via Austria, posesoare de vize. Informaţii: -la telefon f/BS —■ 6-30-23. orele 19-21. (30271'

« Ofer cameră pentru depozit 20 mp. Vind frigider Fram. Str. Budai-Deleanu 50. (30403)

e Partener extern caută co­laborare pentru execuţie mic mobilier din lemn. Executăm repere şi piese din • material plastic. Oferte şi comenzi la te­lefon şi fax 95 — 11-84-96. (30273-A)

AuttrtsotO pun t.C. ni.l2i/WJ.

Jud*c4to:!a CM-Nasoca. înmotricuiatâ la onclul ReglstmluJ

Comcrfulul Judctuiu! Clu], sub nr. 0/12/303/1991

d!n 22.03.1991

COUCI'Jl DE REDACŢIE: IUE cAllAM

daetet ţel); DAN RIEfltAHU (raOoctor ţit

cxţuncl}; VAIER CHICREAN'J (rodsdor ţ»f alunei); TRAIAN BARA (lecrwtof genarol

d» ndacp») ; MCOtAc TOCU ; MAMA SANGEORZAN; RADU VIDA.

gmg o p g .T .,. u i ’ritr;

imaţaB

REDACŢIA: Cluj-N apoca, (tr.Napoea nr.16. TELEFOANE: 11.10.32 (rodactor şef);

11.75.07 (rodactor adjunct fl socn&tariatul do rodac[le); 11.74.10 şl 1T. 74.90

(redactori): 11.73.07 (administraţia ţl contabllltatoa ziarului); Tol»x: 31444.

Fax: 11.28.28. M ica publicitate s» prlmo}te zilnic într* orei» 9 - 16

•tr.Napoea nr.16 (la parter). Sîmbătă }l dum inica închlt. Informaţii, reclam o ţl public 11 a?o la tolofon 11.73.04.

n T w r r w a iU B W M iB

22.073