0 Europa in Expansiune

12
Liceul cu Program Sportiv Bacău Unitatea de învăţare: EUROPA ÎN EXPANSIUNE Profesor: CORNELIA CUCU Conţinutul: PRINCIPALELE DESCOPERIRI Clasa: a VI-a GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE LOR ACTIVITATE PE GRUPE FIŞA DE LUCRU NR.1- CAUZELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE Citiţi cu atenţie următorul text: Dezvoltarea manufacturilor, băncilor şi comerţului a necesitat sporirea volumului de monedă de aur şi argint. Găsirea unor noi surse de aur a constituit una dintre cauzele însemnate ale marilor descoperiri geografice. Au apărut invenţii care au înlesnit navigaţia:cârma pentru nave, busola (acul magnetic) şi caravela (corabie uşoară, manevrabilă şi rapidă propulsată de forţa vântului). S-au realizat îmbunătăţiri şi în întocmirea hărţilor care înfăţişau aspectul ţărmurilor şi continentelor într-un mod mai apropiat de realitate. Folosind străvechiul “drum al mătăsii” şi alte rute comerciale pe uscat, caravanele aduceau din Asia (mai ales din India şi China) mirodenii (piper, scorţişoară, cuişoare etc.), mătăsuri, indigo, citrice etc. Aceste produse erau prelucrate de europeni în porturile din Asia Mică, Siria, Egipt. Aceste regiuni erau ameninţate de otomani şi europenii căutau să le ocolească prin descoperirea unui drum maritim spre Asia (Indii). Expediţiile de explorare erau făcute sub imboldul pe care Biserica l-a dat activităţii misionare a ultimelor secole medievale. Creştinarea popoarelor băştinaşe

description

history

Transcript of 0 Europa in Expansiune

Liceul cu Program Sportiv Bacau

Liceul cu Program Sportiv Bacu Unitatea de nvare: EUROPA N EXPANSIUNE

Profesor: CORNELIA CUCU Coninutul: PRINCIPALELE DESCOPERIRI Clasa: a VI-a GEOGRAFICE I CONSECINELE LOR ACTIVITATE PE GRUPEFIA DE LUCRU NR.1- CAUZELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE Citii cu atenie urmtorul text:

Dezvoltarea manufacturilor, bncilor i comerului a necesitat sporirea volumului de moned de aur i argint. Gsirea unor noi surse de aur a constituit una dintre cauzele nsemnate ale marilor descoperiri geografice. Au aprut invenii care au nlesnit navigaia:crma pentru nave, busola (acul magnetic) i caravela (corabie uoar, manevrabil i rapid propulsat de fora vntului). S-au realizat mbuntiri i n ntocmirea hrilor care nfiau aspectul rmurilor i continentelor ntr-un mod mai apropiat de realitate. Folosind strvechiul drum al mtsii i alte rute comerciale pe uscat, caravanele aduceau din Asia (mai ales din India i China) mirodenii (piper, scorioar, cuioare etc.), mtsuri, indigo, citrice etc. Aceste produse erau prelucrate de europeni n porturile din Asia Mic, Siria, Egipt. Aceste regiuni erau ameninate de otomani i europenii cutau s le ocoleasc prin descoperirea unui drum maritim spre Asia (Indii). Expediiile de explorare erau fcute sub imboldul pe care Biserica l-a dat activitii misionare a ultimelor secole medievale. Cretinarea popoarelor btinae ntlnite n teritoriile descoperite constituia o misiune deosebit pentru toi cei care prseau Lumea Veche n cutare de noi trmuri. Monarhiile din Spania i Portugalia, interesate s cucereasc noi inuturi i s dobndeasc supremaia n comerul maritim mondial, au fost iniiatoarele marilor descoperiri geografice.

Sarcini de lucru:1. Identificai cauzele marilor descoperiri geografice i realizai o clasificare completnd tabelul de mai jos.2. Selectai o cauz pe care o considerai mai important i susinei cu exemple i argumente alegerea fcut. Cauze economiceCauze politiceCauze tehnice i de ordin intelectualCauze religioase

FIA DE LUCRU NR.2 - NOUL DRUM SPRE INDIA Citii cu atenie urmtorul text:

Portughezii au descoperit un nou drum spre India, ocolind Africa. Iniiatorul acestor expediii a fost Henric. De obicei, este pomenit ca Henric Navigatorul, cu toate c nu a participat la nici una dintre ele.

Un alt susintor entuziast al expediiilor, Bartolomeo Diaz, n anul 1487 a navigat pn n sudul Africii. n 1497, sub conducerea lui Vasco da Gama, a pornit o nou expediie. Acesta a ieit n largul Oceanului Atlantic i s-a lsat pe seama vnturilor de vest care l-au dus n sudul Africii, la Capul Bunei Sperane, reuind s evite curenii din apropierea rmului. Apoi, a strbatut Oceanul Indian, ajungnd la Calicut, n India.

Henric Navigatorul Bartolomeo Diaz Vasco da GamaSarcini de lucru: 1.Identificai personalitile care au contribuit la descoperirea acestui drum, ara de unde au pornit i cnd s-a ajuns n India. 2.Marcai pe harta de lucru: ara de plecare prin culoarea roie; drumul pn n sudul Africii prin linie ntrerupt, roie; drumul pn n India prin linie continu, roie.3.Realizai legenda corespunztoare.FIA DE LUCRU NR.3 DESCOPERIREA AMERICIICitii cu atenie urmtorul text: Spaniolii au ntreprins i ei mari cltorii. Avnd calea nchis spre sud i est, ei s-au ndreptat spre vest. Pornind de la ideea c Pmntul este rotund, Cristofor Columb susinea c se poate ajunge n Asia navignd spre vest. La 3 august 1492, el a prsit portul Palos din sudul Spaniei i, dup 70 de zile de navigat spre vest, a ajuns n Antile, nite insule de lng America. Era convins c ajunsese n Orient. El a mai ntreprins trei expediii pentru a cerceta inuturile descoperite. Dar fabuloasele bogii ale Orientului ntrziau s apar. Iluziile c pmntul descoperit reprezenta India au fost spulberate n scurt timp de un alt italian stabilit n Spania, Amerigo Vespucci. n urma cltoriilor ntreprinse, acesta i-a dat seama c teritoriile descoperite de Columb reprezentau un nou continent numit, n onoarea lui, America.

Cristofor Columb Amerigo VespucciSarcini de lucru: 1.Identificai numele descoperitorului, ara de unde a pornit expediia i cnd a avut loc aceasta. 2.Marcai pe harta de lucru: ara de plecare prin culoarea albastr; traseul expediiei prin linie ntrerupt, albastr.3.Realizai legenda corespunztoare.FIA DE LUCRU NR.4 NCONJURUL PMNTULUICitii cu atenie urmtorul text:

Fernando Magellan a ntreprins prima cltorie n jurul Pmntului, demonstrnd sfericitatea acestuia. ntre 1504 i 1517, a participat la mai multe expediii portugheze n Orient; din 1517, a intrat n slujba regelui Spaniei. n septembrie 1519, a pornit cu 5 corabii i 285 de oameni spre Insulele Moluce (de unde portughezii aduceau mirodenii).Dupa ce a navigat de-a lungul Americii de Sud, el a ptruns, prin strmtoarea care-i poart numele, n Oceanul Pacific, pe care l-a traversat n 3 luni i 20 de zile. Debarcnd n insulele Filipine, el a fost ucis (1521) n luptele cu btinaii.Expediia a fost continuat de secundul su Juan Sebastian Elcano, care s-a rentors n Spania, n septembrie 1522.

Fernando MagellanSarcini de lucru:

1.Identificai numele navigatorului, ara de pornire, durata i importana expediiei.2.Marcai pe harta de lucru: ara de plecare prin culoarea verde; traseul expediiei, prin linie continu, verde.3.Realizai legenda corespunztoare.FIA DE LUCRU NR.5 FORMAREA IMPERIILOR COLONIALECitii cu atenie urmtorul text:

Teritoriile nou descoperite au fost luate sub stpnire de statele din care veneau exploratorii. Cu timpul, portughezii i spaniolii au intrat n conflict. La sugestia Papei, s-a ncheiat un tratat , n anul 1494, prin care cele dou domenii erau separate n mod oficial. Portughezii stpneau diferite puncte de pe rmul Africii i ale Indiei i insule n Oceanul Pacific, formnd un imperiu comercial cu mai multe puncte de desfacere. n anul 1500, portughezii au descoperit Brazilia n America de Sud. Spaniolii, distrugnd civilizaiile precolumbiene (maya, inca i cea azteca), au stpnit teritorii din America Centrala i de Sud.

Sarcini de lucru:

1.Identificai teritoriile pe care le includeau cele dou domenii, deosebirea dintre ele i momentul separrii oficiale a acestora.2.Marcai pe harta de lucru: domeniul colonial portughez prin culoarea roie; domeniul colonial spaniol prin culoarea albastr.3.Realizai legenda corespunztoare.

FIA DE LUCRU NR.6 CONSECINELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICECitii cu atenie urmtorul text: Descoperirea noilor teritorii a contribuit la deplasarea centrului comerului din Marea Mediteran n Oceanul Atlantic. Exploatarea minelor de aur i argint din America a dus la creterea cantitii de metale preioase n Europa. Afluxul de metal preios a dus la scumpirea vieii i la apariia inflaiei.

Au fost aduse plante noi n Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul .a. produse altdat rare i scumpe (zahr, cafea, bumbac) au devenit de folosin comun. n schimb, n America au nceput s fie crescute animale domestic (boul, calul, oaia .a.) i plante din Europa (gru, secara, vi-de-vie). Transformrile economice au dus la creterea rolului burgheziei (bancheri, negustori, meteugari) n viaa social-economic a Europei. n urma descoperirilor geografice au sporit considerabil cunotinele. Cltoria lui Magellan n jurul lumii a demonstrat c Pmntul este rotund. Au aprut cunotine noi n multe domenii: botanic, zoologie, medicin, religie etc. Spiritul uman a fost cuprins de o adevrat febr a cunoterii. Gndirea a nceput s se axeze mai mult asupra omului i a existenei sale.Sarcin de lucru: Identificai consecinele marilor descoperiri geografice i completai modelul grafic de mai jos.

CONSECINELE

MARILOR DESCOPERIRI

GEOGRAFICE

SOCIALE:

INTELECTUALE:

ECONOMICE: