COPIL CA TINE SUNT ŞI EU

Maria Dărăban-profesor in înv.preşcolarGrădiniţa cu pp nr 33 BacăuStructură a Şcolii Gimnaziale „C-tin Platon “

Acest program a pornit de la premisa că nevoile copiilor sunt identice. De exemplu: a avea prieteni, a fi incluși în grup, a fi iubiți.Programul are la bază metode și strategii centrate pe copil, în funcție de particularitățile sale individuale, pentru a crea un mediu favorabil învățării și integrării în societate.

Am avut ca scop valorificarea potențialului fizic și psihic al copilului F.A diagnosticat cu:

● tulburări de conduită;● hiperactivitate cu deficit de atenție ( A.D.H.D) ;● comportament de opoziție și rezistență, în vederea integrării lui în activitatea de tip preșcolar cât și în grupul de copii.Ca urmare, am folosit metode de cunoaștere, individuală și de grup: observația, analiza activităților la care a participat, convorbirea și testele.

Obiectivele pe termen lung au fost:

● înțelegerea corecta a semnificației structurilor verbale;

● dezvoltarea expresivității și creativității;

● educarea trăsăturilor de voință și caracter;

● formarea atitudinii pozitive față de sine și de ceilalți;

Obiectivele pe termen scurt au fost:

● să participe activ la discuții și activități în grupuri mici ;

● să comunice cu colegii și educatoarele;

● să întrebe și să răspundă la întrebări;

● să-și dezvolte abilități practice pentru rezolvarea sarcinilor de muncă propuse;

● să respecte reguli impuse;

● să nu deranjeze colegii în timpul jocurilor sau activităților;

● să fie acceptat de grupul de copii.

În activitățile concrete de învățare am urmărit următoarele ținte:

ȚINTA 1: Dezvoltarea abilităților de comunicare

Scopul acestei acțiuni este activizarea vocabularului pe baza experienței imediate, cu cuvinte care denumesc obiecte, ființe și fenomene observate, cunoscute, însușiri caracteristice, acțiuni, poziții spațiale, relații, unele trăiri afective.

Obiectivele acțiunii sunt conturate raportat la particularitățile lui F.A:

● să transmită un mesaj simplu în cadrul activității de învățare;

● să primească mesaje, să îndeplinească acțiuni simple;

● să răspundă adecvat (verbal și comportamental ) la ceea ce i se spune;

Logopedul va selecta exercițiile ce corespund particularităților copilului F.A. În cadrul terapiei logopedice se vor realiza corespunzător:

● reglarea respirației; gimnastica aparatului fonoarticular;

● imitarea de sunete sub formă de onomatopee ( șarpele, albinuța, vântul, furtuna, ceasul, câinele, greierele, etc.) ;

● jocuri de rostire ritmică a unor recitative scurte: " Rică nu știa să zică/ Râu, rățușcă,…”

● jocuri de rostire de cuvinte paronime: cos - coș, bară - pară, loc - soc, soare - zare... etc;

● frământări de limbă: " Șase sași în șase saci"etc;

● exerciții pentru corectarea și dezvoltarea auzului fonematic:

• "Telefonul fără fir"; "Deschide urechea bine"; "Ce ai auzit? (rostit în șoaptă)";

● exerciții pentru formarea capacității de comunicare:

• jocuri didactice pentru formare de propoziții după jetoane, imagini;

• jocuri de citire de imagini: "Spune ce vezi" ;

• activități de lectură după imagini și tablouri; activități de convorbire liberă;

● exerciții pentru formarea capacității de analiză:

• exersarea pronunțării cuvintelor mono, bi și polisilabice;

● formularea de răspunsuri și întrebări;

Având în vedere importanța deosebită a mediului social în tratarea tulburărilor de comportament și de limbaj, am căutat să ne asigurăm de sprijinul familiei, în sensul de a-i determina să-și schimbe atitudinea și să fie mai afectuoși față de copil.

De asemeni, pentru fiecare răspuns, F.A. este recompensat verbal de către educatoare ( "Bravo" , "Foarte bine!" ). Integrarea lui F.A. în activitățile grupei și în cele extracurriculare poate fi încurajată prin atitudine pozitivă și mijlocită de diversele situații de învățare și socializare din grupă.

ȚINTA 2 : Îmbogățirea experiențelor senzoriale

Jocurile și activitățile alese de copii sau de educatoare oferă cadrul propice îmbogățirii experiențelor senzoriale ale copiilor. Organizarea unui mediu stimulativ și aplicarea tearpiei veseliei. ( cf. C. Păunescu) : vom observa efectul benefic al acestuia, al climatului afectiv pozitiv și de învățare la copii. Buna dispoziție, veselia, climatul distins și relațiile prietenești reprezintă un element de supradimensionare a motivației de fond.Orice acțiune educativă trebuie să anticipeze satisfacția, întărirea pozitivă.Copiii ținuți din scurt , tutelați sau hiperprotejați, vor avea puține cunoștințe despre ei însăși. Însă imaginea de sine rezultă și din opiniile celorlalți despre sine.Dacă cei din jur îl plac și îl apreciază, există premise pentru a se plăcea el însuși și pentru a dobândi respectul față de propria persoană.Imaginea de sine rezultă și din compararea cu ceilalți.

Jocul rămâne pentru copilul cu tulburări de comportament, forma permanentă de recuperare și socializare. Aici, copilul poate să facă ceea ce poate, ceea ce-i place, ajungând într-un final să învețe multe de la cei cu care se joacă. Orice joc poate deveni o acțiune terapeutică pentru copilul cu cerințe educative speciale dacă educatoarea își propune obiective clare, impuse de nevoile copilului și respectându-i particularitățile individuale.

Deci organizarea "gândită" a jocurilor și activităților alese, tactul pedagogic, al educatoarei, creează copilului cu cerințe educative speciale o stare de confort și o atitudine pozitivă față de sine, ușurează procesul de integrare a copiilor cu dizabilități în instituțiile de învățământ.

ȚINTA 3 : Consilierea părinților

Am antrenat părinții, în crearea de oportunități pentru valorificarea experiențelor dobândite de aceștia în educarea copiilor. I-am determinat să acorde copilului o atenție sporită, să-i înțeleagă nevoile și trebuințele, să-i influențeze cu tact și răbdare comportamentul. apreciindu-l, lăudându-l pentru faptele bune, părinții au învățat că stimulând copilul pentru o imagine pozitivă față de sine, îi pot modela caracterul, , și prin efortul comun familie-grădiniță îl vor ajuta să se integreze în viața socială.

În discuții am subliniat faptul că în această situație părintele trebuie să fie un bun ascultător, șă fie flexibil, realist, capabil să zâmbească și să colaboreze cu copilul pentru a-l ajuta corespunzător.

Rezultatele obținute

Programul de intervenție personalizat presupune colaborarea în echipă, formată din educatoare, psiholog, logoped, familie, toți cei implicați în activitățile desfășurate de F.A. pe parcursul unei zile, pentru a forma un cerc de susținere, echilibrare și integrare în societate.În urma intervențiilor educative (terapie logopedică, ludoterapie, consiliere psihologică) am reușit să realizăm un progres favorabil, prin ameliorarea tulburărilor de comportament și a celor de limbaj. Acesta a fost un factor de favorizare a dobândirii achizițiilor specifice vârstei preșcolarității, pe care le-am antrenat și dezvoltat prin demersuri speciale.Am remarcat o îmbunătățire a comportamentului față de colegi și educatoare, căpătarea unei stabilități relative în timpul activităților, perseverență în ducerea la bun sfârșit a lucrului început.

BIBLIOGRAFIE :1. Elena Hussar şi Gabriel Stan - Suport de curs „Pedagogia diversităţii şi

dificultăţile de învâţare”, Editura CCD Bacău 2011.2. Diana Aprodu, Mariana Crăciunescu, Elena Hussar – Revista Proiectului Phare

2003, Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate „Şcoala atractivă şi primitoare pentru toţi” – Editura CCD Bacău 2006.

3. Kieran Egan Ştefan Popenici – “Educaţia elevilor hiperactivi şi cu deficit de atenţie”, Editura Didactica Press 2007.

4. Revista Didactica Nova Nr.11, 12 / 2008 – Editura Didactica Nova Craiova;5. Revista Învăţământul preşcolar Nr. 3, 4 /2011 ;6. Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6 – 7 ani 2008.