UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTIFacultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

INTERNET OF THINGS

Frîncu Ioana Alexandra

Vîrlan Simona Iulia

Grupa 442A

CuprinsIntroducere...............................................................................................................................................................3

Evolutia IoT.............................................................................................................................................................4

Inceputurile..........................................................................................................................................................4

Anii 2000..............................................................................................................................................................5

Deceniul Prezent..................................................................................................................................................5

Arhitectura...............................................................................................................................................................7

Protocoale folosite și modul de functionare............................................................................................................11

Aplicații..................................................................................................................................................................13

Avantaje.................................................................................................................................................................14

Concluzii................................................................................................................................................................14

Bibliografie............................................................................................................................................................16

Contributie capitole:

1. Introducere – Ioana Frincu

2. Evolutia IoT – Ioana

3. Arhitectura– Ioana Frincu

4. Protocoale folosite si modul de functionare – Simona Virlan

5. Aplicatii– Simona Virlan

6. Avantaje– Simona Virlan

7. Concluzii - – Ioana Frincu

IntroducereInternet of Things, în limba română se traduce prin termenul Internetul Tuturor Lucrurilor sau

Internetul a Orice și reprezintă un concept ce definește o lume în care biectele sunt conectate între ele cu ajutorul Internetului.

IoT este o rețea de obiecte sau „lucruri” dotate cu componente electronice, software, senzori și conectivitate la o rețea care le conferă capacitatea de a colecta și inter-schimba date. IoT permite obiectelor să fie controlate de la distanță printr-o infrastructură de rețea existentă, oferind astfel oportunități pentru o mai mare integrare între lumea fizică și sistemele informatice. Așadar, rezultă o eficiență sporită, îmbunătățiri economice, dar și de precizie. Când în IoT sunt folosiți senzori/actionatori, atunci tehnologiile devin instanțe ale unei clase mai mari, și anume clasa generală a sistemelor cyber-fizice (ex: smart-grids, smart-homes, transport inteligent, smart-cities). Este estimat un număr de 50 de miliarde de obiecte IoT până în 2020.

Conceptul, dupa cum se poate citi în continuare, nu reprezintă o noutate în domeniu ci este mai degrabă un tip de consortium de tehnologii la care atât universităti cât și reprezentanti privați lucrează de peste 30 de ani. IoT reprezintă următoarea treaptă de evolutie a tehnologiei, către o lume conectată, care actionează în tandem cu dorințele utilizatorilor.

Figura 1 Vedere de ansamblu asupra IoT

Evolutia IoTConectivitatea la Internet a început sa creasca în mod clar în anii 1990 atât în categoria enterprise

cât și pe piața de bunuri de consum, dar gama de utilizare a dispozitivelor era încă foarte limitata mai ales din cauza perfomantelor slabe de conectare la rețea. Dat fiind ca în anii 2000 conectivitatea a crescut și a devenit uzuala pentru un număr crescut de aplicații, astazi este de asteptat ca aplicațiile de tip IoT sa fie prezente în viata noastra.Cu toate acestea inca este nevoie de actiunea umana asupra obiectelor integrate în IoT cu scopul monitorizarii (cu precadere) Adevarata expansiune a IoT e inca la inceput, fiind inca în dezvoltare aplicații care sa raspunda mult mai rapid și coerent reactiilor umane. [1]

Figură 1 Evolutia Internetului

InceputurileConceptul de rețea de dispozitive inteligente a început sa fie discutat chiar din jurul anului 1982

cand un dozator de suc Coca-Cola a devenit primul dispozitiv conectat la rețea, la Universitatea Carnegie Mellon; acesta putea sa raporteze inventarul și daca bauturile erau suficient de reci. [2] în 1994 Reza Raji a descris conceptul în IEEE Spectrum ca fiind “transportul de pachete de mici dimensiuni pe un număr mare de noduri cu scopul de a întregra și automatiza orice, de la electrocasnice pana la fabrici întregi” [3] între 1993 și 1996 mai multe companii au propus solutii precum Microsoft’s at Work sau NEST (Novell). Cu toate acestea, abia în 1999 evolutia a accelerat o data cu viziunea lui Bill Joy asupra comunicarii D2D (Device 2 Device) ca parte din framework-ul Six Webs, prezentat la Forumul Economic din Davos în 1999. [4]

In 1999 IoT isi „primeste” numele. Kevin Ashton creeaza termenul și implementeaza la MIT un centru global de cercetare concentrat pe studiul RFID și IoT-ului. în acelasi an Andy Stanford-Clar (IBM) creeaza primul protocol M2M (Machine to Machine) pentru dispozitive inter-conectate: MQ Telemetry Transport (MQTT).[15]

Figura 2 Dozatorul de Coca-Cola de la Universitatea Carnegie Mellon

Anii 2000O data cu anii 2000 promisiunile în materie de tehnologie au crescut (la fel și asteptarile

consumatorilor) Prima companie despre care discutam este LG, care a anuntat lucrurl la un frigider conectat la Internet. în 2005 tehnologiile RFID sunt folosite la scara foarte mare pe plan militar (SUA) și pe cel comercial (Walmart). în acelasi an Natiunile Unite au publicat prima lucrare pe aceasta tema. între 2006 și 2008 în Uniunea Europeana au fost organizate primele conferinte de IoT. în 2008 este creata IPSO Alliance pentru a promova conexiunea la rețea a „dispozitivelor destepte” (smart objects). în prezent aceasta are aproximativ 50 de firme membrii. [15]

Deceniul PrezentIn 2010 Google prezinta prima masina de tip self-driving, autonoma. în anul 2013 protcolul IPv6

devine accesibil, permitand astfel, practic oricarui dispoziti sa se conecteze la Internet. [15] Este estimat ca în urmatorii ani va fi posibil sa monitorizam și sa ajustam starea casei noastre de la controlul temperaturii pana la storurile ferestrelor, sistemele de entertainment și asa mai departe de pe tableta/telefon/orice dispozitiv conectat la internet. [16]

Figura 3 Initiativa IBM Smarter Cities și rezultatele acesteia

Este realist sa estimam ca în timpul vietii noastre IoT va deveni o parte integranta a mediului în care traim.

ArhitecturaIn aceasta parte a lucrarii vom oferi o privire de ansamblu asupra Modelului de Domeniu. Acesta

reprezintă unul dintre posibilele cadre de implementare a arhitecturii și nu este singura modalitate de implementare eficienta, ci una dintre posibilitati. (Continutul capitolului se bazeaza pe referinta[14])

Scenariul tipic pentru IoT poate fi identificat printr-o interactiune tipica (posibil de la distanta) între un utilizator (User) și o entitate fizica (Physical Entity - PE). Acestea sunt cele dua elemente cruciale în IoT. Userul este fie o persoana sau un fel de Digital Artefact ( un serviciu,  aplicatie, un produs software etc.) care vrea sa interctioneze cu PE.

In mediul fizic interactiunile pot avea loc în mod direct (ex.: mutarea unor paleti cu marfa intr-un depozit). în cadrul IoT, totusi, interactiunea este de tip mediat (ex.: se apeleaza un serviciu care fie ofera informatii despre PE, fie actioneaza asupra ei. în scopul modelului de domeniu, interactiunea este de obicei caracterizata de un scop al user-ului. PE este de obicei o parte a domeniului fizic, de tip discret, identificabila și prezinta interes pentru user în scopul indeplinirii obiectivului acestuia.

Figura 4 Abstractizarea Interactiunii IoT

Entitatile fizice sunt transpuse în lumea digitala ca entitati virtuale. Exista mai multe tipuri de reprezentari ale acestora: modele 3D, avatare, intrari în baze de date, obiecte sau instante ale unei clase în POO etc. în contextul IoT, Entitatile Virtuale au doua proprietati fundamentale:

Sunt Artefacte Digitale (Digital Artefacts). Sunt asociate cu o singura Entitate Fizica pe care o reprezintă. Desi de fel reprezentarea este de tip 1:1 exista posibilitatea ca mai multe Entitati Virtuale sa reprezinte de fapt o singra etitate fizica.  Fiecare Entitate Virtuala are un ID unic care o reprezintă univoc. Ele pot fi active sau pasive. Cele active sunt aplicații software care ruleaza, agenti sau servicii care pot accesa alte servicii sau resurse. Cele pasive reprezintă elemente software cum ar fi intrari în baze de date și alte reprezentari ale entitatilor fizice.

In mod ideal, Entitatile Virtuale sunt reprezentari sincronizate ale unui set de atribute/proprietati ale entitatilor fizice. Asta inseamna ca parametrii digitali relevanti care reprezintă caracteristicile Entitatilor Fizice pot fi actualizate în functie de schimbarile care apar la Entitatile Virtuale.

Ne putem, de asemenea, lega de conceptul de Entitate Augmentata ca și o compozitie între o Entitate Virtuala și cea Fizica asociata, cu scopul de a evidentia legatura dintre concepte și de a da un nume ansamblului. Entitatea Augmentata este de fapt ceea ce permite obiectelor sa faca parte din aceste procese digitale, în asa fel incat ea pate fi numita Thing-ul (Lucrul) din Internet of Things (Internetul Lucrurilor).

Relatia dintre Entitatea Fizica și cea virtuala este defel indeplinita prin includere/atasare/plasare în proximitatea Entitatii Fizice a dispozitivelor care asigura interfata potrivita pentru a interactiona sau pentru a colecta informatii destre Entitatea Fizica. în acest mod, dispozitivul imbunateste Entitatea Fizica și ii permite apoi sa devina parte din lumea digitala. Acest lucru poate fi indeplinit prin conectarea dispozitivelor din aceeasi clasa , ca în cazul conectarii prin noduri, sau din clase diferite, ca în cazul unei

etichete RFID și al unui reader. Astfel, un dispozitiv „mediaza” interactiunea între Entitatea Fizica și lumea digitala a Internetului. Acest scop e atins prin oferirea capacitatii de a monitorizara, simti, actiona, calcula, stoca și procesa.

Din punct de vedere al IoT-ului urmatoarele trei tipuri de dispozitive sunt de interes:- Senzori

o Ofera informatii despre Entitatea Fizica pe care o monitorizeaza;o Pot fi atasati sau inclusi în Entitatea Fizica sau plasati direct în mediul pe care il

montorizeaza.- Etichete

o Folosite pentru a identifica Entitatea Fizica de care sunt atasate;o Scopul de a facilita și de a imbunatatii precizia procesului de identificare;

- Actionatorio Pot modifica starea Entitatii Fizice;

Resursele reprezintă componentele software care ofera informatii sau permit actionarea asupra Entitatilor Fizice. în general au interfete native. Exista o distincte între Resursele On-Device și Resursele de Rețea.

Resursele On-Device:- Sunt parte din dispozitiv;- Includ cod executabil pentru accesare, procesare, stocare a informatiilor primite de la senzori

precum și pentru a controla actiunile;Implementarea Resurselor pe un dispozitiv depinde de capacitatile tehnice ale acestuia. Pentru a

lucra cu resursele de folosesc Serviciile car emediaza aceasta comunicare (ofera o interfata bine definita și standardizata, impreuna cu toate functionalitatile pentru a interactiona cu Entitatea Fizica și procesele inrudite). Intrucat serviciile ofera acces la resurse, relatiile mentionate între Resurse și Entitati sunt modelate ca asocieri cu diferite servitii care pot oferi functionalitati specializate. Serviciile pot deveni redundante (acelasi serviciu poate fi oferit de mai multe instante). în acest caz pot fi mai multe asocieri de acelasi fel pentru acceasi Entitate Virtuala. Asocierile sunt extrem de importante în procesele de look-up (verificare) și descoperire.

Figura 5 Modelul de Domeniu IoT

Entitatile care fac parte din diagrama modelului de domeniu IoT, ilustrata mai sus:1. Human User (Utilizatorul Uman)

a. Obiect animat2. User

a. Entitate care nu poate fi clar clasificata (ex: combinatie de mai multe entitati)3. Service (Servicii)

a. Entitate software;b. Reprezinta mecanismul prin caare nevoile si capacitatile sunt reunite;c. Pot fi clasificate dupa nivelul de abstractizare:

i. Servicii la nivel de resursa expun functionalitatea dispozitivului prin accesarea resurselor hostate de acesta. Aceste servicii se refera de obicei la o singura resursa;

ii. Servicii la nivel de entitate virtuala ofera acces la informatiile din acest nivel. Pot fi asociate cu o entitate virtuala care ofera acces la atribute pentru a citi informatii despre acestea sau pentru a updata activitati cu scopul de a declansa asocieri.

iii. Servicii integrate sunt o combinatie a unuia din tipurile precedente sau a amandurora.

4. Active Digital Artefacta. Entitate softwareb.

5. Passice Digital Artefacta. Entitate softwareb.

6. Digital Artefacta. Entitate software

7. Resource (Resursa)a. Entitate softwareb. Pot fi: On-Device sau Network (ruleaza pe un server dedicat sau in cloud si nu se

bazeaza pe un anumit hardware care sa o conecteze la lumea inconjuratoare)8. Network Resource (Resursa de retea)

a. Entitate software care ofera o functionalitate anume;9. On-Device Resource

a. Entitate software10. Device (Dispozitiv)

a. Obiect hardware b. Trebuie sa aiba capabilitati de comunicare, calcul si stocare conform cu scopul IoT-

ului.11. Actuator

a. Obiect hardware12. Tag (Eticheta)

a. Obiect hardware13. Sensor (Senzor)

a. Obiect hardware14. Physical Entity (Entitate fizica)

a. Entitate care nu poate fi clar clasificata (ex: combinatie de mai multe entitati)b. Trebuie identificate clar cu scopul de a putea fi monitorizate si identificate;c. Identificarea se face prin etichete (modelare prin senzori) care monitorizeaza o

entitate fizica si o foloseste drept cheie pentru asocierea cu entitatea virtuala;15. Augmented entity

a. Entitate care nu poate fi clar clasificata (ex: combinatie de mai multe entitati)16. Virtual Entity

Protocoale folosite și modul de functionareProtocoalele cele mai utilizate de dispozitivele IoT sunt XMPP, CoAP și MQTT. XMPP (eXtensible Messaging and Presence Protocol) este un un protocol de comunicație bazat

pe limbajul XML (eXtensible Markup Language) care permite interschimbul de date între două sau mai multe entități conectate între ele.

Ideea de XMPP a apărut în anul 2002 când a avut loc o creștere a clienților de mesagerie instant care nu puțeau vorbi între ei. Era nevoie de multe conturi între care existau diferențe de funcționare. Aceeași problemă este acum și pentru aplicațiile Iot. Există multe sisteme de cloud diferite. Protocolul Iot XMPP oferă mijloace pentru toate aceste sisteme și pentru dispozitivele individuale de a colabora între ele.

Printre caracteristicile ouț-of-the-box ale protocolului XMPP se număra detecția prezenței, ce constă în anunțarea momentului când un client înregistrat este conectat și dacă acesta este disponibil să primească mesaje și și întreținerea listei de contacte. Aceste două caracteristici au fost proiectate inițial pentru mesageria instantanee, dar au aplicații și în domeniul Iot. [5],[6]

XMPP folosește o arhitectură client-server, clienții neputând interacționa direct unul cu altul. Având o arhittectura necentralizata, asemănătoare email-ului, fiecare client poate rulă propriul server XMPP. Când un client trimite un mesaj altui client, mesajul este transmis inițial serverului XMPP. Dacă destinatarul este conectat la același server, mesajul este transmis direct receptorului. Dacă destinatarul este pe un alt server, mesajul este transmis acelui server și apoi destinatarului. [7]

În exemplul următor se consideră că receptorul este conectat la același server:

Figura 6 Exemplu conectare XMPP[7]

Protocolul XMPP a fost extins pentru a fi utilizat în comunicațiile VoIP, transferul datelor, fișierelor, jocuri video și aplicații Iot, cum ar fi serviciile de rețele sociale, ce sunt folosite din ce în ce mai mult astăzi.

Protocolul CoAP (Constrained Application Protocol) este un protocol întâlnit la nivelul Aplicație. Este un protocol software creat pentru a fi folosit de dispozitivele electronice simple care pot comunica între ele prin intermediul Internetului. Dezvoltatorii pot interacționa cu orice dispozitiv CoAP în același mod în care puțeau comunică cu un dispozitiv care se bază pe tradiționalul REST (Representational State Transfer) utilizat de World Wide Web. Serverele pun resursele disponibile sub o adresă URL și clienții pot accesă aceste resurse utilizant metode cum ar fi GET, PUT, POST sau

DELETE. Acest protocol este în particular util atunci când se dorește comunicarea între dispositive care necesită să fie controlate prin intermediul Internetului.

Este un protocol cerere-răspuns (similar cu REST) care urmărește modelul tradițional client-server. Toate meseajele CoAP pot fi marcare că fiind verificate, neverificate sau confirmate. CoAP permite utilizarea broadcast-ului și a multicast-ului pentru adresare. [7]

Formatul mesajelor CoAP este următorul:

Figura 7 Formatul mesajelor CoAP[8]

unde:- V (Versiunea) este reprezentată prin 2 biți; versiunea curentă este 1, celelalte valori fiind

rezervate pentru versiunile viitoare.- T (Tipul) - indică dacă tipul mesajului este verificat (0), neverificat (1), confirmat (2) sau

resetare (3)- Message ID este reprezentat prin 16 biți utilizați pentru detecția mesajelor duplicate- Token - poate fi reprezentat printr-un număr de biți cuprins între 0 și 8, acest câmp este utilizat

pentru a corela cererile cu răspunsurile. [8]

MQTT (Message Queue Telemetry Transport) este un protocol de mesagerie publish-subscribe. Are un model de tip client-server, unde fiecare senzor este un client și se conectează la un server, denumit broker, prin intermediul TCP.

MQTT este un protocol orientat pe mesaje. Fiecare mesaj reprezintă o porțiune de date, care nu este vizibilă pentru broker. Fiecare mesaj este publicat la o adresă denumită topic. Clienții pot fi abonați la mai multe topicuri. Fiecare client va primi fiecare mesaj publicat în fiecare topic.

Mai jos este prezentat un exemplu ce constă într-o rețea simplă cu trei client și un broker central. Toți clienții au deschis o conexiune TCP cu broker-ul. Clientul B și clientul C sunt abonați la topical “Temperatura”. Mai târziu, clientul C publică o valoare egală cu 22.5 pentru acest topic. Broker-ul trimite acest mesaj tuturor clienților abonați. [9]

Figura 8 Exemplu funcționare MQTT [10]

În IoT protocoalele folosite în cazul nivelelor Transport, Rețea și Legatură de date sunt UDP, 6LoWPAN, respectiv IEEE 802.15.4e.

Protocolul 6LoWPAN (Ipv6 Low-power Wireless Personal Area Network) este un protocol ce definește mecanismele de compresie și de încapsulare a datelor. Poate fi folosit pe mai multe platforme de comuncație, acestea incluzând Ethernet-ul, Wi-fi, standardul IEEE802.15.4. Acest protocol a fost conceput inițial avându-se în vedere ideea utilizării protocoalelor Internet chiar și în cazul celor mai mici dispozitive și că dispozitivele de mică putere, cu capacități de procesare limitate ar trebui să fie capabile să facă parte din IoT.

Standardul IEEE 802.15.4e definește nivelul fizic si MAC (Media Access Control) ale unui model OSI. Nivelul fizic definește frecvența, puterea, modulația, iar MAC-ul definește formatul datelor. [17]

Aplicații

În ultimii ani evoluția aplicațiilor și impactul lor asupra tendințelor societății s-a schimbat considerabil. Aceste tendințe sunt grupate în: sănătate și medicină alternative, transport, securitate și siguranță, energie și mediu înconjurător, comunicații. Potențialele aplicații ale Iot sunt numeroase și diverse, din domenii diferite ale vieții individuale de zi cu zi, ale interprinderilor sau ale societății că întreg. [11]

Aplicațiile Iot pot produce schimbări importante în viețile oamenilor și în dezvoltarea tehnologică, în următoarele domenii:

1. Locuințele și clădirile inteligente duc la reducerea consumului energetic, ceea ce poate duce la reducerea costurilor și la reducerea poluării, asigurând automatizarea sistemelor de încălzire și de iluminat în funcție de nevoile locatarilor și de de condițiile climatice prezente.

2. Dispozitivele purtabile – această tehnologie acoperă o varietate de dispozitive care monitorizează, inregistrează și furnizează un feedback pentru mediul înconjurator al  fiecărei persoane. Acestea pot fi împărțite în două categorii: fitness și mediu înconjurător și sănătate.

3. Orașele și zonele industriale au o varietate de utilizări, de la managementul traficului la distribuția apei, securitatea urbană și monitorizarea mediului.

4. Contorizarea inteligentă – dispozitive care masoară energia, consumul de gaz natural sau de apă dintr-o casă sau o clădire. [10]

5. Energia – Ideea din spatele rețelelor inteligente este de a conecta dispozitivele într-o rețea mai mare astfel încât acestea să fie controlate într-un mod mult mai eficient. Administrarea sarcinii joacă un rol important în controlul generării si consumului de electricitate și face posibilă includerea mai multor surse de energie în sistem. Cele mai importante surse de energie sunt în acest moment energia solară și energia eoliană. Din păcate acestea nu produc o cantitate constantă de energie. Rețelele inteligente pot ajuta la influența cererea de energie. Având o sursă de energie care nu poate fi controlată este o mare problemă pentru companiile energetice. Deși furnizarea energiei nu poate fi controlată, se poate controla nevoia de energie. Pentru aceasta se folosește IoT.

Avantaje

Utilizarea Iot are multe avataje privind atât viață individuală a oamenilor, cât și societatea. Printre acestea se număra comunicarea. Prin utilizarea Iot se încurajează comunicarea între

dispozitive. Din acest motiv, dispozitivele fizice sunt capabile să rămână conectate și prin urmare o transparența totală disponibilă cu ineficiențe mai mici și o calitate mai mare.Datorită faptului că obiectele fizice sunt conectate și controlate digital prin infrastructura wireless, există o cantitate mare de automatizări și control a lucrurilor. Fără intervenția umană, mașinile sunt capabile să comunice una cu cealaltă ducând la o ieșire mai rapidă și în timp util.

Un alt avantaj este reprezentat de economisirea timpului și a banilor. Comunicarea mașină-mașină asigură o eficientă mai bună, deci se pot obține rezultate exacte rapid. Acest lucru duce la economisirea de timp. în loc de a repeat aceleași sarcini în fiecare zi, le permite oamenilor să facă alte lucruri creative. Utilizarea optimă a energiei și a resurselor poate fi realizată prin adoptarea acestei tehnologii și păstrarea dispozitivelor sub supraveghere. Poate avea loc alertarea în cazul unor eventuale blocaje, defectări și daune ale sistemelor. Prin urmare, se pot economisi bani prin utilizarea acestei tehnologii.

Toate aplicațiile care utilizează această tehnologie duc la un confort ridicat, comoditate și o mai bună gestionare a diferitelor lucruri, îmbunătățind calitatea vieții. [13]

Concluzii

Devine extrem de dificil sa definim conceptul de IoT. Traim intr-o epoca a revolutiei tehnologice și suntem dependenti de dispozitivele pe care le folosim, acestea usurandu-ne viata. Putem contrla temperatura din casa sau monitoriza din punct de vedere al securitatii locuinta noastra de la distanta, lucru aproape de ne-imaginat acum jumatate de secol.

Cel mai important element al IoT il reprezintă comunicarea M2M și introducerea protocolului IPv6 care permit conectarea dispozitivelor la Internet. De asemenea, tehnlogia permite utilizatorului sa fie cel care o customizeaza dupa bunul plac, devenind cu adevarat personala.

IoT este un dmeniu în plina expansiune și în lucru în mod continuu. Arhitecturile și protocoalele se dezvolta, iar utilizatorii sunt cei care dicteaza cat vor si, mai ales, cum vor sa se dezvolte tehnologia.

Figură 2 Capacitati ale IoT

Bibliografie

1. The Evolution of the Internet of Things (White Paper), Jim Chase, Texas Instruments (link: http://www.ti.com/lit/ml/swrb028/swrb028.pdf)

2. https://www.cs.cmu.edu/~coke/history_long.txt 3. http://ieeexplore.ieee.org/xpl/login.jsp?reload=true&tp=&arnumber=284793&url=http%3A%2F

%2Fieeexplore.ieee.org%2Fxpls%2Fabs_all.jsp%3Farnumber%3D284793 4. http://www.technologyreview.com/view/404694/etc-bill-joys-six-webs/ 5. http://www.arrownac.com/pdf/Protocols_for_theIoT_Micrium.pdf 6. http://www.infoworld.com/article/2972143/internet-of-things/real-time-protocols-for-iot-

apps.html7. http://wiki.cas.mcmaster.ca/index.php/Extensible_Messaging_and_Presence_Protocol 8. http://www.mdpi.com/2224-2708/2/2/235/htm 9. https://eclipse.org/community/eclipse_newsletter/2014/february/article2.php 10. htps://www.silabs.com/iot/Pages/iot-applications.aspx 11. http://www.internet-of-things-research.eu/pdf/IoT-From%20Research%20and%20Innovation

%20to%20Market%20Deployment_IERC_Cluster_eBook_978-87-93102-95-8_P.pdf12. http://postscapes.com/internet-of-things-history 13. http://www.tekritisoftware.com/internet-of-things 14. Internet-of-Things Architecture IoT-A Deliverable D1.3 Updated reference Model for IoT v1.5,

Andreas Nettsträter & others, Fraunhofer Institute for Materialflow and Logistics15. http://www.baselinemag.com/networking/slideshows/a-brief-history-of-the-internet-of-

things.html (accesat 17.01.2015)16. https://www.linkedin.com/pulse/20140428065845-14091619-what-you-need-to-know-about-the-

internet-of-things17. http://postscapes.com/internet-of-things-protocols