%. S, II . l ' r i n c e s a M a r i a şi m i c u l p r i n ţ Car»!.—(Vezï explicaţia)

peste »ranitä prin punctulReniTîn Rusia,—D. Virgil Arion, secretar general al ministerului de instrucţie, e bolnav de influenza.—I). Ioan Ghica e bolnav greii.—Regina adresează familiei Cernât o scrisoare în carc'si exprimă regretele pentru moartea generalului.— D. Ferekide e candidatul liberal la a-legerile de deputaţi din Gorj.—Consiliul comunei Oraiova a votat un împrumut de un milion pentru îmbunătăţiri cc simt de făcut în acest oraş. — I). senator Economii a fost dat în judecată pentru că a insultat pe şeful staţi-une'i Piatra (Olt). Primind comisia eamcrii cu rëspunsul la adresă, regele a. zis că are încredere în nouile legături dintre ţară şi popor, prin naşterea prinţului Carol, vor ii dc folos pentru prosperitatea României.—D. Bol-dur-Epureanu, deputat de Botoşani', a fost numit prefect al acestui judeţ.— Consiliul sanitar al comunei Bucureşti a dat în judecată pe d. dr. Rapaport. pentru faptul că, îngrijind de nişte bolnavi de scarlatină. nu ï-а izolat, conform regulamentului' privitor la boalelc infecţioase.—Deputatul Balş. a fost ales raportor al tratatului de comerţ cu Germania.—Un viscol puternic a bântuit partea de sus a Moldovei' de la. Fălticeni, nu s'a putut expedia nimic, în judeţ, din cauza viscolului' şi a nămeţilor de zăpadă. — Vineri fiind ziua nasterei M. S. Reginei, oraşul a fost pavoazat şi toată ziua la Palat registrele de înerjere aii fost deschise.

1 N VALURILE LUMEÏ Doctorul tatii.,

Ioniţă Crâmpei era vesel nevoie mare.. Ncvastă-sa născuse un dolofan de băiat să'l mănânci cu ochii...

In sfârşit visul lui era împlinit... Era acum tată !...

De doui ani, de când se însurase, visase numai copii şi avusese dorul,—un dor arzëtor,—să se vază şi el tată...

S'acum era !... Ce fericire pe densul... Nu'l mai în

căpea pielea d a t a t a fericire... De bucurie mare, cinstea pe toţi pri

etenii cu care se ntâlnea... La toţi le spunea, vestea cea mare

şi cu toţi ciocnea câte un păhăruţ pe când toţi ziceau din toată inima:

— Sa'ţi trăiască!... Şi el respilndea : — Să dea D-zcii!... Şi bea, paharul dintr'o du şea, trân-

tindu'l gol pe masă... Beii mult, foarte mult cu mulţi pri

eteni... Pentru-că. de ! ziua c mare şi cârciume sunt multe...

Aşa că s'o spunem dreptul, Ioniţa mai în deseară era pornit la chef...

A pus lăutari... A jucat cât a putut, sprinten la picioare şi bun jucător, a beut cât i a mai cerut gâtul şi pe urmă a pornit acasă...

Calendar p@ айші І Ш Ortodox

Duminecă 19 Decembre. — Martirul Bonifaciu.

Catolic

Dumineca ol Decembre.—Şilivestru.

Soarele rësare la 7.39 ; apune la 4.28.

SEPTÀMÀNA IDxn ţ a / r ă

Starea sănetăţei d-lui'Dr. Asaki merge spre îmbunătăţire.—1). T. Văcăresc u. fost ministru la Viena, a cerut punerea sub consiliu judiciar a fiului d-sale, d. Radu Văcărescu.—Ministerul dc interne a aprobat caetul de sarcini pentru iluminarea oraşului Brăila cu gaz fluid şi cu electricitate. — Gimnaziul din Caracal a fost închis pe timp de lf> zile, din cauza scarlatine!', care ban tue între copii.—Societatea, istorică a, studenţilor în litere, în şedinţa sa dc la 15 Decembre, a ales în comitet : Preşedinte onorar, d. Gr. G. Tocilescu ; vicepreşedinţi, d-nii Paul Neguleseu şi Con. Banu ; casier. Pictorian ; secretari d-nii Emánuel Flovu şi I. Moruzzi. — S'a h oţărî t vênzarea, pe ziua de f> Februáré 1894. in loturi mari, a unui teren în Ajudul-voehiu ; sunt 10 loturi mari : 2 de câte 25 de hectare şi 5 de câte 10 hectare. — Corpul generalului Cernât a fost îmbălsămat la Nizza şi pornit spre Bucureşti, unde va fi înmormêntat.—Legea cumulului o a-proape ca să fie pusă în pract ică: d. prim-ministru a luat disposiţia de a i se trimete un tablou complect al tuturor funcţionarilor statului, împreună cu funcţiunile pe care le ocupă fiecare : privitoare la cumul. — Serviciul de desinfectare medical diu Vêrciorova şi T.-Severin s'a, desfiinţat: de asemenea s'aii deschis toate punctele vamale dc la Rîul Vadului până la Vêrciorova.— In seminarul central constatând u s e vr'o 60 de cazuri de in-fluenţă, ministerul a suspendat cursurile până dupé vacanţele Crăciunului.—Navigaţiile pe Dunăre se închid definitiv.— Se decide ca vacanţele corpurilor legiuitoare să înceapă de la 2.'î Decembre Cu ocazia Crăciunului catolic, regele a asistat la serviciul religios ce s'a celebrat la catedrala metropolitană sf. losif. —La 15 Decembre se deschide a doua sesiune a curţii juraţi lor din Bucureşti. —Direcţia penitenciarilor a hotărît ca arestaţii să fie transportaţi de la aresturi la judecată sait la gară cu dube precum se face în Capitală, iar nu între baionete ca până acum. In acest scop. s'a dispus ca în fic-eare oraş să se înfiinţeze câte o dubă.— D. ministru al domenielor a depus pe biuroul senatului proeetul de lege prin care se cere ca ministerul să fie autorizat de a da în întreprindere staţiunile balneare ale statului. — Şcoalelc primare din Hârşova sunt închise, pe 15 zile, din cauza podarului' care bantué Intre copii : de asemenea scoalele din judeţul Botoşani aii fost închise toate din cauza scarlatinei şi a influentei: în gimnaziul din Bacău s'aii îmbolnăvit de influenţă pofesori şi e-levî. în oi-aş sunt peste 400 de bolnavi. —Operaţiile de recrutare pentru conti-gentul 1894 sunt terminate în toată ţara. 4'onsiliile de revizie voi' începe să funcţioneze la 15 Februarie . — Societatea albaneză realege ca preşedinte pe d-nu Nacio. şi d-nu Musu a fost ales vicepreşedinte .— Alegerea de decan al facilitatei de medicină din Capitală în locul domnului dr. Râmiii-eeanu, al cărui mandat a expirat, alegere care trebuia să aibă loc în cursul lunei a ceşteia s'a amânat pentru luna Februáré . —Din casa societaţei studenţilor în mc dicină s'a constatat lipsa de 7000 de lei, pentru care cauză toţi membrii a-cestei societăţi aii fost convocaţi.—Principele Ferdinand şi principesa Maria care sunt la Coburg împreună cu micul principe Carol unde petrec sărbătorile în familie, aii fost la Francfort şi aii asistat la serbarea pomului de Crăciun.— S'a terminat regulamentul parochiilor urbane. -— Consiliul de miniştri a-probând expulzarea spărgătorilor de meserie, Costi Rattopulo şi Cristo-polo. cari în mai multe rénduri aii fost în temniţă, ei aii fost expulzaţi

ЗЭіэа a f a r ă , ln urma dispariţiunei holerei s'aii

luat următoarele dispoziţiuni : încetarea vizitelor medicale a călătorilor europeni si a dosiiifeetâriî efectelor lor la Mustafa Paşa ; desfiinţarea carantinei de .'!4 ore pentru proveninţele din Hamburg, Amsterdam, 'Rotterdam,Plaga, porturile române de pe Dunăre 1 şi de pe marea Neagră, din porturile din Bulgaria şi Ruinelia < hientală : desfiinţarea 'visitei medicale pentru proveninţele din porturile Aust ro-L. ngarici de pe Adriatica şi pentru acele din Smirna.— In Lescara i Italia i ţeranii si lucrătorii împreună cu femeile şi copiii lor aii protestat cu sgomot în contra municipalităţii: Au str igat : «Jos accise le! Aii pus foc la o guerifă. Cu toate că protestaţi, ei aii aclamat pe regele şi regina. Trupa a intervenit, însă s'a purtat cu blândeţe. Un gean-darm şi un caporal aii fost răniţi.— -O bandă de indivizi aii mers prin Orleans str igând: Trăiască anarchia! Aii rupt becurile de gaz şi aii spart o mulţime de geamuri de la case. Poliţia franceză ii caută.—Vre-o 2000 lucrători în nelucru aii străbătut străzile principale ale Amsterdamului, sub comanda unui comitet socialist. Poliţia a voit să'i împrăştie insă a fost primită cu pietre. Poliţia a tras în aer. Mulţimea s'a împrăştiat. Mai mulţi manifestanţi precum si un agent de poliţie aü fost răniţi.—Brutarii grevişti din Madrid aii omorît pe un lucrător care nu voia să ia parte la, manifestaţiile lor. In urmă s'aii luptat cu poliţia. Sunt 19 arestări.—O bandă, de locuitori din Cuisigue aii atacat pe păstorii muntenegreni omorînd pe unul din ei; însă şi din bandă aii perit doui oameni.— Un uragan înspăimântător a fost pe coastele golfului Biscaia (Spaniai. Se semnalează sinistre mari.—Poliţia spaniolă a descoperit in satul Cuc vas. un laborator complect anarchist. A confiscat o mulţime de sticle de nitroglicerină şi 40 bombe explosibile.—Doui indivizi —Dolezal şi Dragon— arestaţi la Praga sub bănuiala, de a fi asasinat pe Mriwa, aii mărturisit că aii comis asasinatul Sâmbătă seara : al treilea individ arestat, Kriz, ar fi instigatorul crimei. Ucigaşii aii declarat că discursul d-lui Herald determinase proiectul lor.— Desordine grave aii avut loc la Valgaguera. Mulţimea a năvălit în închisoare şi a liberat pe deţinuţi a dat foc primăriei şi la mai multe edifice publice şi private. Un preot care se încerca să liniştească rëseoala a fost uşor rănit: trupele trimise aii restabilit ordinea.— Radicalii a ti fost victorioşi la alegerile comunale mai în totă Serbia,, üalotagiü între Mariuovici şi Tanshakovici.—Un cartut cu dinamită a făcut explozie în casa unui bancher bogat, d. Syngros. din Atena, Vinovaţii n'aii putut fi prinşi.

E adevërat că Ioniţa se'nibătase cum së cade... Totuşi bucuria ce simţia era aşa de mare că vedea limpede şi picioarele îl duceau spre casă ca şi cum era treazul trejilor...

Se zoria s'ajungă mai repede acasă... Ii era. dor să'şi sărute nevasta, ş'apoi băiatul, pe Ioniţă al lui, pentru că aşa avea să'l boteze, cum îl chema pe el.

Si mergend pe stradă îşi făcea felii e-fel de planuri în viitor pentru Ioniţă al lui...

Avea de gând să'l crească, ca pe un cocon...

De si era măcelar, chimirul lui era doldora, putea să'şi permită luxul să'şi crească copilul ca p'un fiu de boer...

şi în gândul lui vedea pe loniţă al lui doctor... Da. doctor, pentru-că doctor vrea. să'l facă...

Şi Ioniţă zîmbia, gândindu-se hi!.... hi !... în vremea depărtată, când el o să fie bătrân şi fiu-seii doctor cu caretă şi armăsari, şi murmura î n t r u n a iuulţumit :

— Doctorul ratei !... Şi cât ţinu drumul mai făcu el şi alte

planuri, multe şi mărunte.... Toate vesele ca razele voioase ale soarelui....

Ajunse acasă... Dupe pragul portei, Ioniţă începu să strige :

— O să'l pupe tata!... Să'l pupe tăie uţa pe băiatul lui...

Şi deschise uşa de la casă... Dar rëmase ca trăznit pe prag... (Ju

ra i se deschise, ochii i se holbară, përul i se zbîrli şi gâtul i se uscă ca, unui om izbit de o mare nenorocire...

şi nenorocirea era acolo... In faţa lui. Pe patul din odaie, zăcea nevasta

lui.... Din gâtul ei. tăiat adênc. curgea un

val de sânge, care pătase cearşaful şi trecuse în şiroaie până pe scânduri...

Lângă ea, copilaşul ei. vînăt, înţepenit dormin somnul de veci...

loniţă sta pe prag în nemişcare. Părea ca ieşit din minţi...

C'un răget de leii în desperare loniţă se repezi la pat...

Îşi luă băiatul în braţe... II pipăi... Era rece !...

— Mort!... Mort!... strigă sërmanul tată.

Nenorocirea îi în apoi ase glasul răpit tot de ea cu puţin mai iiaintc...

Lăcrăinile îl podidiră şi printre la-crămi sărutându-şi copilul îngâna mereu :

— Mort!... Mort!... Doctorul tatii!. . .

Uitase de nevastă-sa... Un horcăit al murindei îi aduse aminte de ea...

Nu murise încă... se apropie de pat cu copilul mere fi în braţe, şi vëzu că inima tot îi bate...

Ca un nebun, strängend copilul la piept, alergă la doctor...

Din fericire, doctorul şedea aproape. Se întoarseră aiuêndoi în casa ne-

norocire'!...

Ioniţă îi spusese pe drum nenorqci-rea ce'l izbise...

— De sigur tâlharii aii vrut să te jefuiască ! zisese doctorul... Şi femeea d-tale împotrivindu-se aii omorât'o şi pe urmă aii sugrumat şi copilul...

— Aşa trebue să fie !... strigă Ioniţă Da, tâlharii!... Ei şi numai ei aii omorât pe doctorul tatei...

Şi îşi săruta copilul... In t rară în casă... Doctorul vezu pe

murindă... o tăetură mare era la gât făcută ca de brieiü...

Opri sângele şi І dete ajutoarele grabnice...

l ira însă prea. târziii !-.. Tot ceea ce putu face doctorul fu câte-va ceasuri de prelungirea vieţei...

Murinda îşi veni în fire câte-va momente şi putu istorisi ceea ce se îutîm-plase...

Era grozav... Nenorocita adormise adênc lângă co

pilaşul lor. care dormea şi el înfăşat... In somn se întorsese peste dînsul si

cum dormea greii nu'i auzise ţipetele lui slabe... Aşa că bietul copilaş îşi dase sufletul, înăbuşit de chiar muma lui...

Când muma se deşteptă şi 'si vêzu copilul mort înăbuşit de densa, îşi ieşi din minte...

Luă briciul bărbatului so ii si se tăie la gât...

Apoi nesimţirea o coprinseso...

Ioniţă a îmbătrânit într'o noapte cât în douë-zecï de ani...

Toată ziua leagănă câte ceva în braţe şi îngână duios :

— Doctorul tatii!... Doctorul tatii!... Marion.

E o luptă fără preget Care i icepe i i leagăn încă Şi se isprăveşte numai într 'o groapă reec-adâncâ.

Lupta este pentru gură. Pentru gât, pentru stomac. Toţii nebunii de pe lume Cred c'o să trăiască un veac.

Ah ! Şi cum îşi bat joc viermii, într 'o groapă rece-adeneă De-astă luptă 'nverşunatâ ("are 'ncepe ii leagăn încă.

Viermii rid de omenire! In zadar ne tot luptăm : Scris e : viermilor la urmă Rodul luptei să i căra m.

De-abia 'n lume scoatem capul Şi nimica nu ştim încă. Şi începem lupta 'n leagăn Până în groapa rece-adâncă.

Pângaraţî, 1893 Decembre. CAROL SCROB.

Ş T I I N Ţ A I ( i i spital de hârt ie.—O reooltii fenomenala. —

Tra tamen tu l guturaiului>.

S'a construit, în America, un spital unic în felul sëtt.

Acest spital e transportabil şi se póté desface.

In întreg e de hârt ie . Numai cu doue! care poţi să duci

dintr'un loc într 'altul diferitele părţ) ale edificiului.

Ca să se menţie o temperatură tigaia, zidurile aii câte doui pereţi şi in tervalul e umplut cu aer comprimat. Ferestrele aii cerce velele de fier.

In timp de război ii mai ales aceste construcţii pot fi de cel mai mare folos.

* Un teuer cultivator francez, d. Paul Callet, din comuna Saint-Martiu-sur-Oere, a făcut o recoltă de cartofi în adever minunată, avénd în vedere puţinele tubercule întrebuinţate.

Cu cinci cartofi dintr 'o specie rară, numiţi dir/anţl fără pereche a putut să obţie 115 cKilograme de recoltă în 750 cartofi, dintre cari unul cântărea 800 de grame.

Chipul de procedare a fost următorul: înda tă ce cartofii produceau mici tu

bercule, îi scotea din păment. rupea tuberculele şi le îngropa deosebit, pilind din nou în păment cartofii.

Operaţia o repetă de trei ori şi avu 114 tufe. care ' i produseră recolta sus pomenită.

* A venit iarna, sezonul guturalelor. Zăpada, ploaia, vêntul ameninţă saţieta tea tuturor. Influenţa face victime.

Leac în contra guturaiului nu s'a

V

Universul Literar No. 51. Lunï, 20 Decembre 1893.

găsit,—dar cele întrebuinţate sunt a-(1 ese-orî perie u 1 oase.

Ceaiurile fierbinţi adese-ori' agravează boala. Omul dând de eea mai mică rë-ceală se îmbolnăveşte si m aï rëu. .Si-ropurile nu folosesc de cât momentan.

Prin în t rebuinţarea tuturor alcaloi-delor opiului: codeina, theboina, morfina, etc. celor bolnavi li se adoarme numai tuşea, clar nu se împiedică consecinţele ordinare ale guturaiului' : tuberculoza suit bronchita cronică.

Antisepticele de asemenea nu isbu-te.se complect, căci' s'a uitat, în boalele de plămânî, doctrina medicala esenţiala aceea a suplinirii.

Dacă un organ nu mai' funcţionează sati funcţionează roti, trebuie activată energia de lucru a celor-l'alte organe cari sunt de nevoie să ia parte la întărirea organului' vătemat.

In guturaiurî , bronchite, trebuie să ridicăm puterea de circulaţie prin vreun tonic corcliac...

Kola e un element întrebuinţat cu .succes. Luând Kola producem poftă de mâncare prin activarea nutrirei care la cei reciţi scade mereii. Trebuie să se ia tonice : fosfat de calce, cacao, să se lucreze adică asupra plămânilor, nu adormindu-1 de un somn morbid, ci descongestionându'l cu iod şi cu tanin, aceste două specifice ale boalelor căilor respiratoare.

Sapiens.

i i i s Spre culmea munţilor semeţi, Abia 'ncălziţi de soare, Trimiteţi toţi, ca vit săgeţi, Priviri scânteetoare !

De vale mult... un crud picior, Pe-un frate neferice, L'apasă fără ajutor!... Nădejdea lui 'ï-aice !.

Ou raze vii, buni frăţiori, Din soarele iubireî, Să spargem azi prea deşii nori Din ţara asuprireî !...

Spre culmea munţilor Cârpaţî, ITnde-astă-zî e teroare, Trimiteţi toţi, câţi sunteţi fraţi, Speranţe "nvietoare !

1893, Decembre 15. ALEX. I. ŞONŢU.

CARTEA_VIETEI Pi'cjucliţiile nu .se distrug cu tunul.

Lumina, instrucţia si timpul sunt arme mai sigure.

Stilul e "corpul, privitor cu el, gândirea e sufletul, nemuritor cu el.

Acei cari citesc, ştiţi mul t : acei cart privesc ştiu adesea ori mai mult.

Puţini oameni aii destulă inteligenţă pentru a suferi să li se spuie adevërul şi pentru să'l spuie şi ei.

Un om de spirit poate spune prostii' ; pentru densul c un drept. Pentru proşti e o datorie.

Frumoasă misiune este aceea a cărţilor bune, când ele intră în memoria şi în mintea noastră.

Curier judiciar Inimă miloasa

Uite, coana Leanca e femeea cea mai miloasă din lume. Face la pomeni mai' în toate zilele şi le face aşa că nu ştie dreapta ce dă stânga...

Dar acum o lună i-a dat pomana prin piele...

O femee sermană, veduvă de multă vrome, veni să'î ceară de pomană...

Coana Leanca, veduvă şi ea de multă vreme, i se sfâşie inima, auzind de nenorocirile sérmaneí femei şi plânse cu larămî mari ascultând'o...

Suferinţa Froseî,—aşa o chema pe po-managioaica,—o înduioşa atât de mult, în cât o făcu să'î propuie să vie să stea cu ea, pentru că şi ea era femee vë-duvă şi singură...

— La mine,—îi zise coana Leanca— o să aï de toate, mâncărică, beuturică, cälduricä... Tot ce'ţî trebuie, o să'mî ţiî de urît, că şi eu sunt femee singura .... A sa o să ni se pară viaţa maî pu

ţin tristă şi o să ne petrecem zilele maî liniştite...

Bun înţeles că Frosa primi numai de cât şi ciliar în ziua aceia se mută cu bagagiul o'i.—-o legătură cu ргешепеіц —în locuinţa miloasei' veîluvo...

Dar ce se "ntâmplâ? Se : ntâmplă că, peste doue zile, coa

na Leanca să vază cu groază că din cinci hârtii de câte douë-zeeï de lei' ce avea iu sifbner, vîrîte îutr 'un portofel, remăsese numai' patru...

Departe de ea gândul să învinovăţească pe Frosa...

— Poate, îşi zise ea, oi fi cheltuit cit fără să ştiu...

Şi lucrurile römftn aşa... Peste două zile însă dispare altă hârtie din sifbner...

Coana Leanca, de astă dată nu numai o bănui pe Frosa, dar fu chiar încredinţată că ea şterpelise hârtiile...

Se hotărî s'o înlăture din casă... Dai', fiind-că era inimă bună, nu o luă cu zurbaua la goană, ci, o vesti cu părere de re ii, că un frate al ei, fiind bolnav, e nevoită să plece din oraş pentru cine ştie câtă vreme. Deci o rugă să se mute...

Ceea ce sărmana Frosa. făcu cu la-crănii de recunoştinţă, adică mai mult de părere de rëii...

Dar, se vede că din desperare că se vede iarăşi pe drumuri sau poate chiar din distracţie—Frosa, când plecă. Juă cu densa o umbrelă de mătase cu mânerul de argint pe care o avea coana Leanca de la bărbatu-seu...

Asta era prea mult... Singurul suvenir ce'l maî avea de la rëposatul sëii să dispară aşa de uşor, n u i venia... De aceea Îşi calcă pe inimă şi reclamă poliţiei...

Poliţia puse mâna pe biata veduvă. o incasă la dubă şi găsi la ea cele doue Ъитажі precum şi umbrela de mătase cu mânerul de argint...

De bucurie că şî-a găsit umbrela coana Leanca a iertat-o, dar poliţia n'o iertă si o dete în judecată pentru furt.

Procesul s'a judecat î n t r u n a din zilele trecute de tribunalul corecţional din capitală.

Coana Leanca venise la tribunal ca să'î spuie s'o ierte.

Preşedintele, Froseî.—Bine, nenorocite, cucoana te ia în casă, te culege de pe drumuri , îţi dă tot ce'ţî trebuie şi te-ai apucat s'o furi?

Frosa. plângând.—Aï dreptate, d-le preşedinte, aşa e. Cucoana a fost bună, ba foarte bună cum e cu toată lumea.

Preşedintele.—De ce aï furat'o V Frosa.—Drept recunoştinţă... (rîsetei. Preşedintele.—Da, da, povestea ţera-

nuluî care, găsind un şarpe îngheţat pe drum, l'a băgat în sin ca să'l încăl zească, şi când şarpele s'a desmorţit, l'a muşcat de recunoştinţă. Aşa aï făcut şi d-ta.

Frosa.—Oh ! nu. d-le preşedinte, eu, din potrivă am vrut ca să'î fac bine. (rîsete i.

Preşedintele.—Cum bine ? Să'î furi paralele ?

Frosa.—Nu le furam, le puneam deoparte (rîsete).

Preşedintele.—Nu e tot a ia? Frosa.—Nu ! De oare-ce aveam de

gând să i le dau înapoi... Preşedintele.—Dacă aveai' gând că i

le daî înapoi de ce le luai ? Frosa.—Ca să'î fac economie. (Rîsetei. Preşedintele.— Ce tot umbli cu mof

turi ?... Frosa.— Nici un moft, d-le preşedin

te,.. Coana Leanca, d-zeti sa'î ţie zilele e o femee foarte miloasă şi bună...

Preşedintele.— Eï V Frosa.— Din cauza asta eheltueşte

prea multe parale... Nu e creştin care să iasă eu mâna goală de la densa... Mie mi se sfeşia inima vëzênd cheltuind în dreapta şi stânga cu pomenile... şi eti care am fost ca coana, şi pe urmă am ajuns cum sunt, m'am gândit că e păcat ca o aşa femee s'ajungă ca mine mâine—poimâine... Ş'atunci m'am gândit să'î fac economie, baniî cari i-ar fi dat...

Până şi preşedintele rîde de explicaţia Froseî...

Preşedintele.— Fie ş'aşa !... De ce n'aî dat banii înapoi când ai plecat...

Frosa.— Am uitat... îmi părea aşa de rëu că më despart d'o inimă de bună că numai gândul la parale nu mi-era... (Rîsete).

Preşedintele.— Bine... Dar umbrela de ce-ai luat-o?..

Frosa.— Pentru că ploua cu galeta, d-le preşedinte ; dar aveam de gând să î-o aduc înapoi!..

Preşedintele.—înţeleg (coanei Leanca)

Aï vre-o pretenţie?.. . Coana Leanca.— Nici' una ! Am icr-

tat-o. Frosa.— Să dea d-zeii să trăiţi !... Tribunalul însă n'o iartă şi-o trimite

la Văcăreşti ca să petreacă cele trei luni de iarnă la cald urica şi cu mâncărică...

Miticuţă.

OAMENI ILUŞTRI

Lesueur şi Paér, armonia. în 1837

Celebrul compozitor francez, Charles Gounod, mort în vara anului' acestuia, s^i născut la Paris în 17 Iunie 1818. El şi-a făcut studiile la colegiul St. Louis şi în anul 1835 a in t ra t ' în conservator, în clasa profesorilor vestiţi'

de la cart a studiat a primit premiul al

douilea de Roma şi în 1839 cel d'întâiei premiu. In urma acestui succes splendid a fost trimis în capitala Ital iei Era îîi verstă numai' de 21 de ani.

Sosind la Roma s'a ocupat în special cu cultivarea muziceî religioase. In 1843 s'a dus la Viena, nnde а compus Requiem şi o leturghie. La reîntoarcerea sa în Paris, a fost numit directorul muziceî la biserica «Misionarilor străini'». Intr ' im timp era aproape să se facă preot.

Până la 1851, Gounod a trăit foarte retras.

La 16 Aprilie 1851 a dat la lumină opera Sapko ; succesul n'a fost tocmai mare. La 1854 s'a jucat la opera (ălur-găriţa Sanglante; efectul a fost bunişor.

In anul 1859, după eâte-va oomposiţii de o importanţă mică, Gounod a scos la lumină pe Faunt care l'a pus în rîn-dul compozitorilor celebri. La 1860 cu Phile'mon şi Baucia a obţinui la opera comică din Paris un succes foarte mare.

Reprezentarea operei Romeo şi Julieta a fost pentru el un adevërat triumf. In cepând din epoca, aceasta, principalele producţiunî ale lui' Gounod sun t : Tributul din Zamova, ő Martie, Polţjeucte, etc. Şe zice că din operile luî postume face parte un (îeorge Dundin, compus chiar pe proza lui Molière şi On ne badine pa.4 avec Vamour. (Nu te juca cu amorul), pe un libvet inspirat de comedia cu acelaş titlu a lui' Musset.

In anul 1872, Gounod nu se ştie din ce cauză a părăsit nu numai Franţa , dar s'a lepădat şi de naţionalitatea franceză şi s'a. naturalizat englez. Numit preşedinte al societăţeî corale din Albert Hall, în Londra, el s'a certat în curênd cu nuoiï sëï compatrioţi' şi şi-a dat demisia din postul pe care-1 ocupa.

El a venit numai de cât în Fran ţa şi s'a stabilit la Puris, de unde nu s'a mai dus până la moarte.

Ilustraţiile noastre A. S. R. Prinţesa Maria şi micul

prinţ Ca rol. Pe pagina I-a anumëru lu ï nostru de

azi, dăm un tablou reprezentând pe Alteţa Sa Prinţesa Maria şi pe micul prinţ Carol.

Prinţesa e îmbrăcată în frumosul costum românesc, care'i şeade minunat de bine. Prinţul Carol e în leagănul dăruit de regina Elisabeta. Leagănul e lucrat foarte artistic la Veneţia. El e făcut din lemn şi are forma unei'scoici şi e sprijinit de patru îngeraşi'.

Tabloul e luat după o fotografie executată în stabilimentul fotografic a d-luî Mandy şi e perfect reuşit.

Atentatul din camera franceză. — Vaillant aruncând bomba

In diferite numere ale «Universului» politic, am dat amănunte asupra îndras-neţului atentat săvîrşit în camera franceză, de către anarchistái Vaillant. Se ştie că o mulţime de deputaţi şi spectatori ait fost răniţi.

Vaillant, dupe ce şî-a preparat bomba io piuliţă de fer în care se afla praf, vată şi eue, plus o combinaţie chimică) s'a dus la cameră, în tribuna publică. Bomba o ţinea ascunsă sub vestă. In cameră se discuta validarea alegereî deputatului Mirman. Discuţia era forte animată. Pe când publicul asculta cu cea maî mare băgare de seamă, Vaillant îşi' scoate bomba şi dă să o arunce. O damă, care se afla lângă el, printr 'o mişcare făcută din întêmplare, îi loveşte mâna. Bomba s'a lovit de un stîlp şi a exploadat în aer. Anarchistul avéa de gând s'o arunce pe banca ministerială. Dacă reuşia, de sigur că vre-o 100 de oameni ar fi fost omorîţî.

Anarchistul Vaillant, care a şi fost prins imediat şi dat în judecată, e un criminal de rend. El a fost condamnat maî înainte de v r e o 4 ori pentru furt.

Ilustraţia noastră de pe pag. 4—5 reprezintă momentul, când Vaillant a-runcă bomba.

CRONICA Bogdaproste

Bogdaproste !... Fuse toamnă Cum n'a fost de nu şti îl când : Şi d'abia aeu'n Decembre 31aî vezurăm iar ningênd!..,

Bogdaproste!... zic săracii', Cerşetorii de pe drum, C a m scăpat d'un car de lemne Cu tomnica pân'acum...

Bogdaproste !... mai zic dînşiî Ca Venit şi moş Crăciun, Şi de el avem parale Şi rachiu şi mult tutun...

Bogdaproste !... zic spiţerii' C'aşa toamnă i-a făcut, Să câştige bani grămadă, Că la bolî ea a născut....

Bogdaproste !... zic scolariî Ce de carte li-e urît, Că'n vacanţie eî intră Când veni timpul urît...

Bogdaproste ! zic şi popii Ce cu iarna dau de gros, C a venit Crăciunul, care Le maî dă ceva de ros !...

Bogdaproste !... senatorii La o laltă strigă 'n cor, C a venit Crăciunul mare, Şi eu el vacanţa lor...

Bogdaproste !... deputaţii Zic că seap de muncă grea, Şi diurna de vacanţă O 'ncasează şi o ia...

Bogdaproste !... zice lumea C o să poată de Crăciun, Să petreacă în odihnă Cu mâncare şi vin bun...

Bogdaproste !... subsemnatul Striga vesel c'a scăpat, De o cronică, ce astă-zî Foarte mult l'a supărat

Nicodem.

D E S C O P E R I R E A Z I L E I Din America în Europa în patru zile.

—Darius Davison—un vechiti a-rhitect naval, care are oficiul în Haremeyr Building, la New-York—a făcut studiile şi planurile relative la construcţia unuî piroscaf—numit Leviathan— destinat ca să t raverseze oceanul Atlantic în patru zile.

Acest vul tur al mărilor este de o lungime de o mie de picioare şi o lărgime de 700 ; are patru maşini vert icale de o ast-fel de putere în cât pot mişca patru elice, capabile de a face 150 de învîrtirt pe minut.

For ţa piroscafuluî «Leviathan» este de 50,000 de caî şi face 30 de nodur tpeo rä

http://te.se

Universul Literal'No. Г>1. 4 — (> îl 8

NELEGIUITUL SAU

K O M A l i E C U M O S G ' I J T Ă ROMAN DRAMATICO-SOCIAL

CAP. III Maria Luisa e predată Norei. — Conecta

şi Capoccia.—4)uelul ciudat a> Capoccia.

Iu

— Ce vrei sa taci V O. doamne ştie tot.

— Tot ştiu. — Dar ce înseamnă cuvintele tale, că

nu voiţi sta la îndoealâ între Olimpia şi fiul m e u ? Cum. ce relaţii poate fi aci ?

— Relaţia e asta ca dacă tu scapi pe Olimpia, dacă taci numai un pas pentru a o scăpa, fiul teü va fi perdut pentru tine, nu'l vei mai vedea, nu'l vei îmiî găsi, nu vei putea siv despre dînsul dacă e viü sali mort.

— O, nu, Fabriciü, numai asta nu, Me-'ţi milă.

— Tocmai de asta. vezi. eii am voit sa te înştiinţez de mai înainte: am trebuinţă să te ştiii complicea mea in rës-bunarea care e şi a ta. F o copilărie însă ini se pare că voiü avea mai mult curaj pentru a pedepsi în chip teribil, infernal. Nu e nevoie să implori milă pentru băiatul teii : pe sub proteeţiunea mea. buinţă de aperători.

— Protecţie ? Orfan ' că baronul do Villatosca n a murit încă?

Tu înţelegi foarte bine ce vreaii să zic, Guendalino: dacă n 'ai ştiut pană acum ce ţi-a făcut marchiza, de Alba Flamini, e cu neputinţă să nu li ştiut ce sohl de om este ducele de Miralda, tatăl copilului teii. Mărturiseşte că eii bine méritez de la acea nevinovată crea tură liberénd-o de un tată care înţelege paterni ta tea ca un mijloc de şantngiu şi care mâine, când fiul sëu va li urmat baronului de Villatosca în titluri şi avere, îl va jupui si pe dînsul cum a jupui t pe mamă, cu ameninţarea d'a descoperi lumei că e un bastard legitimat de prostia unui bëtrân bogai...

— Fabriciii !... - Ai dreptate, a

câmpii : e mai bine ne am înţeles ; dacă de un spectacol pe

el 1 'ani pus deja ( trfanii aii ire

Dar mi se pare

ni începui să bat să mo duc. Deci

vrei să te bucuri care n'o să I mai

uiţi, d i se ră la 10 ore. lângă smârcul Tornatale.

— - Fabriciii, ascultă ine !... Xu mai ascult nimic : am pierdut

deja prea mult timp şi trebuie sa ştiii că nu nie aflu de loc comod în pielea contelui de Artena : prefer s'o schimb cât se poate de curend, fie si cu a unui ţigan. Personalitatea mea. adcvërntâ am luat-o numai pentru tine, Cuendalina, însă se poate ca fapta asta sa mc ceste f'oarie scump.

- - Fabriciii, dacă tu nu eşti o ilu sinne în ochii mei, dacă nu eşti o halucinaţie în sermanul meii ca]) nu poţi refuza să dai ascultare rugâminiei unei biete femei. Fabriciii, Fabriciii de Artena era un gentilom.

— Atunci da, acum mi am schimbat credinţele, acum sunt ceea ce soamenă puţin de tot cu gentilom... Acum sunt un tâlhar, un asasin, un om care nu mai are patrie nici credinţa nici lege. Acum sunt reshunarea.

— Insă vërul feti Alexandru c m tăi fiului meii...

- Nimeni nu ştie asta afară de mine si de tine. Daca. vrei sa asişti şi Ja supliciul lui. va trebui să aştept! alte c â t e v a zile. Pedeapsa asia va li iarăşi foarte dramatică. Vom lua me.suri din timp ca să fie pregătită cum sc cade.

-— Insă... Scumpa mea, eii n'am venit să

ţi cer sfaturi, ci ca sa ie invit la o serbare funebră in care o damă nobila va fi sacrificată pe altarul ju-uii.ieî. Pen tru Miralda mai e timp încă. Atâta insă trebue să ştii că pe amaniul l e u nu pot s ă ! iert...

— O, eii nu iubesc pe omul acela, strigă Guendalina.

— Cu atât mai bine. Vezi, eü sunt mai generos de cât tine ; daca ai avea măcar o uşoară satisfacţie de gelozie rözbunatä vëzènd pe Nora pedepsită... te-aş invita şi la pedeapsa pe care voiü da-o şi Norei dupe aceea a amantului söü Miralda... Cu toate astea, vezi, eu pe Nora tot n 'am isbutit încă s'o virase...

Asta era săgeata finală. Omul acela avea mereu trebuinţă să

lovească. Guendalina plecă capul la în-

iăsi pe

pe un Maria

sultă iar, Fabriciii se depărta repede. Când Guendalina ridica capul, Fa

briciii dispăruse...

Mare fu desamăgirea Norei când, a-vênd în mână pe Maria Luisa pe care o plătise cu o sută de mii de franci, primi o telegramă de la corespondentul ce'i dăduse comisiunea, telegramă în care se zicea pe scurt :

«Fiind-eă a murit pe neaşteptate englezul care voia să cumpere pe acea fată, suspendaţi toate tratativele.»

Kra, un dezastru Nora aruncase 100 de mii franci şi

n 'avea acum nici cea mai vagă spe ranţă de a'şi întoarce măcar a zecea parte. Maria Luisa nu putea să preţu-ească o sumă aşa de mare de cât numai cu mutra sa, mutră pe care o ceruse acel englez milionar.

F de prisos a spune cititorului că telegrama era opera unui agent al A-xociaţicl riefet a doua. căreia contele de Artena, marele maistru al secţiei centrale, îi dăduse ordin s'o expedieze.

Nora se afla în prada unui aşa paroxism de turbare în cât lăsă în pace pe ntru o zi pe sërmana Maria Luisa care, fiind încă tratată comform ordinelor date de Nora în momentul sosire! ei la vilă, n 'avea nici un motiv d'a se găsi nemulţumită.

Singură, ne-avênd nici o ştire de la marchizul Valenţe Capoccio, era co-prinsa de tot felul de gânduri. De ce oare densul nu dădea semne de viaţă, de ce nu' l rëspundea ? Sait poate că sosise vr 'o scrisoare si fusese oprită de stăpâna casei ?

Insă Nora, n'o lăsă mult în nesiguranţa asta. In seara, primei zile, densa se. hotărî Ia un tel.

Ksi in trăsură, seduse de bëtrân libertin si"i propuse Lui za.

Nu'i cerea şi n u l impunea nici o conveiiţiune, primia orice. De oarece afacerea era o dată terminată în rëii, densa, sinaia o ură neîmpăcată pentru victima lăcomiei sale.

Voia s'o dea de geaba, fără plată, numai pentru ca uenorocila să nu mai lie curată, virgină neatinsă.

Totuşi bëtrânul libertin făgădui o mie de franci dacă fecioara va, li fost recunoscută satisface toare.

Iiitorcêndii se acasă. Nora nu si schimbă în aparenţă purtarea eu Maria : o chiemâ la sine si'i zise între altele :

— Iu seara asta. o să facem o preumblare împreună; e bine ca să începi şi il ta, a cunoaşte ceva din lume.

Maria, fu băgată într'o bae parfumată cu esenţe s-unipe : fu peptănată şi înflorată, iîeutăcioasa cameristă care ştia foarte bine ce aşteaptă în acea zi pe Maria Luisa, îi puse în per o floare de portocal, floarea, nunţei.

Era o plăcere de vëzut cu deosebire bustul Măriei, cu acel pept potrivit desvoltat, tare. stând ascuţit drept î nainl.e.

Nora, intrând chiar în momentul când Maria se îmbrăca, nu se putu opri de a esclama in sine :

Ce uuehiaş fericit! lui se gândea. !:t bëtrâuul care 'i cuiu-

pérase pe Maria Luisa. Fa fa roşi privindu se în oglindă. Se vedea, se recunoştea foarte fru

moasă si ast 'ai dădea o nouă grijă. Ce o să se 'ntâmpie acum cu mi

ne, ce-o să se întâmple ! Dupe juniei are de ceas. Nora si Ma

ria, Luisa eşiai'î în trăsură. I Husele nu observară că iudată ce trăsura lor trecu pe lângă casa vecină, un tênër se repezi afară din umbra acelei case. făcu semn unui birjar c e l aştepta în a-prepicre şi sări în birjă.

liirja porni in urmărirea trăsurei. Tencrul nu era altul de cât Capoccia. Trăsurile înaintară cât va timp; a iui

Capoccia se ţinea mereu la o distanţă egală.

D'o dată trăsura Norei se opri. — - Am trebuinţă, să më duc să vëd

o prietenă p'aei prin apropiere, zise Nora către Maria,; vizitiul, mânând pe la resci'iicea celor patru fântâni, se va opri s-t më ia. D ta amusează-te cum poţi mai bine aci în trăsură.

Feciorul care sări de pe capră şi deschise portiera, făcu stăpânei sale un semn tainic că ţinea minte ce are de făcut.

Nora se seoborî, chisă, feciorul sări porni din noü.

Capoccia în urmă era cuprins de o nespusă îngrijire. Ce însemnau toate alea? vëzuse pe Nora scoborîndu-se singură, ştia eă era în trăsură si Ma-

portiera fu reîn-pe capră, trăsura

E x p l o z i a d i n Сапгсча f r a n c e z a .

• w w v \ v w w

Luni. -20 Decembre 1893.

ria Luisa; ce avea să se întâmple acum? Abia se scoborîse Nora pe o parte,

abia pornise trăsura, când iată eea-1-altă portieră se deschise şi Maria vë zu cu spaimă aparênd un cap de femee.

— Ce vrei? întreabă Maria. — Nimic de la d-ta, vreatt numai

să'ţî ofer scăparea. -'- Insă... Trăsura se mişcă din ee în ce mai

repede; Maria remăsese ca încremenită ia acea neaşteptată apariţiune : femeea sărise în trăsură fără permisiune si se aşezase în locul lăsat gol de Nora. •

— Ascultă-me bine, zise dînsa, ia seama la ceea ce'ţî spun. ştii unde te duci acum ?

-— Nu ştiii. — Te duci să'ţî perzî onoarea, repu

taţia, tot ce aï mai scump, tot ce te face acum foarte frumoasă si foarte de dorit. Şi acela care o să'ţî răpească o-noarea e un bëtrân vicios, un corupt, un libidinos.

Maria nu înţelegea toate cuvintele astea, si m fia însă că cea ce spunea femeea reprezintă o mare primejdie pentru dînsa.

Se gândi la marchizul Capoccia şi roşi.

Să fi fost oare adevërat ceea ce spunea acea, femee? E drept că dînsa se temea de mult de aşa ceva, dar cum se tăcea că acea femee pătrunsese în trăsură când ce.i-l'altă abia eşise ? De unde ştia densa gîndul Norei ?

Noua sosită citi toate bânuelile astea în ochii speriatei fete.

Am să' ţ î esplic tot, zise densa fără a aştepta o întrebare ; am aliat într 'un chip pe care nu te importă să'l cunoşti, că Nora t e a vèndut unui betreu galant şi că acest betreu, pentru a ser hă tori cu demnitate solemnitatea desonoareî d-tale, a invitat la cină, peu tru ora doue dupe mezul nopţci pe maî mulţi prieteni.

Universul Literar No. ó l . acul

Limî, 20 Decembre 1893.

Foarte important Înştiinţăm pe cititorii «Universului»

că afară de numeroasele premii ce acordăm la fie-care abonat în parte, toţi a-Jîonaţii concurează prin tragere Iu sorţi ÎTi următoarele premii :

5 ceasoarnice de aur şi cinci de argint pentru bărbaţi; 5 ceasoarnice (le aur şi 5 argint pentru dame ; 10 ceasoarnice do metal rurit pentru bărbaţi şi 10 pe ut r ii dame ; 10 ceasoarnice de maxă cu deşteptător ; 5 frumoase za-harniţe de argint plaquet ; 20 obiecte de'arta de marmură; 5 serviciurî de niiiS'l pentru oţet, unt-de-lemn, sare, şi piper, de argint plaquet ; 2 frumoase serviciurî de liqeur, de argint plaquet ; 2 frumoase serviciurî pentru fructe, de argint plaquet ; 100 frumoase tablouri colorate şi 100 volume din romanele noastre.

Tragerea se va face negreşit la Jù Ianuarie ixf)4, prin urmare toate .persoanele caro doresc a se abona să se grăbească de oare-ee data tragerei se apropi".

Costul abonamentului şi numeroasele premii ce acordam la iie-care abonat în parte se pot vedea în capul «Universului» politie ce apare mâine dimineaţă, luni.

ŞTIRI PRIN POSTĂ Franţa.—La Buenos-Ayres, în Ame

rica, celebrul anarchist Vaillant scotea un ziar sub titlul de «Liberté». In-tr 'unul numerile ilustrate, avea pe o pagină o gravură reprezintând Parisul incendiat în vremea comunei, ca ziua de ieri şi parlamentul francez aruncat îu aer, ca ziua de mâine.—E o dovadă nouă că atentatul era de mult premeditat.

— Se scrie din Paris că în curând va apare în editura unui librar mare, un volum conţinând memoriile lui Ra-vachol.

înainte de ultimul atentat, Ravachol scrisese memoriile în care îşi arëta intenţiile.

Italia. — Regele" Umberto a adresat colonelului Aiimondi, comandantul trupelor italiene la Agordat, o călduroasă scrisoare de felicitare, pentru că a biruit pe dervişii resculaţi. Regele felicită tot odată şi trupele.

— In parlamentul italian, s'a format un grup politic care cere ca regatul să ia toate mësurilc, chiar violente, pen-îru întemeiarea protectoratului italian tn Tunis.

Germania.—Organele conservatorilor vorbesc despre o 'apropiată retragere a cancelarului de Caprivi. Ştirea aceasta a produs o oare-care senzaţie în cercurile politice. Se svoneşte chiar că, cancelarul se retrage în urma unei neînţelegeri ce ar fi avut'o cu împëratul în privinţa politicei externe.

— Din Munich se anunţă următoarele: In Martie ce vine se vor întruni la

Regensburg delegaţii diferitelor asociaţii de mici agricultori germani (ţerani) pentru a forma o asociaţie germană a tuturor agricultorilor din Bavaria, Se crede că exemplul lor va fi imitat şi de ţeranii din alte sate germane.

Auttro-Ungaria?—Dr. Wagner, din Insbruck, a fost omorît într 'un duel ce l'a avut cu un ofiţer. El era soldat. La înmormêntare a venit preotul de regiment Skacel, dar fără odăjdii. Comandantul întrebându'l dacă vrea să oficieze, el a rëspuns : «Nu pot». Comandantul i-a rëspuns: «Retrage-te de aci». înmormântarea a avut loc fără popă.

— Marele bărbat de stat Ludwig Kossuth a fost nevoit să'şi vendă biblioteca pe care a adunat 'o în cursul lungei sale vieţe. Când această împrejurare se află, s'a alcătuit la Budapesta,un comitet pentru cumpërarea biblioteceî patriotului ungar pentru muzeul naţional. Toate cărţile şi le-a vêndut patriotul cu 3200 de lei, nici a zecea parte din valoarea lor.

* Anglia.—3 anarchiştî spanioli aü fost

arestaţi la Londra. Ei vor fi extrădaţi guvernului spaniol. Asupra lor s'aü găsit diferite scrisori compromiţătoare.

— O explozie s'a .întâmplat în laboratorul de preparate chimice a farmacistului Kartner. Ferestrile, sticlăriile şi

Rus ia . - -Doi protestanţi din Curlanda aii fost condamnaţi la deportare pe viaţă în Siberia pentru aţâţarea populaţiei germane în contra guvernului rus. 2 înveţătorî, tot pentru acelaş motiv aii fost condamnaţi la câte 5 anî înehisorc. Agitaţia in acel ţinut continuă.

— Medicii diplomaţi în 1888 la Academia militară de medicină de. la St. Petersburg aii serbătorit, într 'un banchet, a 25-a aniversară a promoţiuuei lor. Din 77, 22 lipsiaü de la apel, de oare-ee moartea-i luase. Trei dintre a-ceea cari mai trăiesc sunt -profesori la şcoala unde şi-au terminat studiile.

NOTA SATIRICA

Pungescu, 'bancheri.—Ia ascultă nene, de unde şti scandalurile astea picante din societatea înaltă, pe cari le publici méreti în ziar V

Clanţă, I redactor la un ziar maro .— Asta pentru mine-i lucru lesne. De câte-ori îşi în vită nevastă-mea prietenelo sale la sindrofie, eü më ascund într 'un dulap din odae şi ascult ce vorbesc ele.

Boerul Zgîrcilă e întâmpinat de un cerşetor, la colţul unei strade :

— Fie-ţi milă şi pomană, cerşeşte săracul, de un biet tată de familie fără lucru.

Boerul cu o mutră supărată. — N'o să găseşti de lucru dacă stai

aici...

LUCRURI DIN TOATA LUME A Divorţat de 26 de ori. — Iacă un

fapt petrecut în Gagoya, orăşel în Imperiul ceresc.

Un negustor de orez s'a divorţat de a 26-a sa nevastă, însurându-se chiar a doua zi cu fiica unei foste soţii a sa.

Aceasta nu este de cât rezultatul linei prinsorî făcută de negustor în ziua antecedenţă primei sale căsătorii.

In adevër, acum patru-zeci de ani, neguţătorul chinez se prinse cu un prieten al sëu că el 'şi va permite luxul de a avea trei-zeci de neveste legitime în viaţa sa.

Din aceasta se vede că chinezii aii nişte prinsorî foarte originale.

Cum îndrăzneţul cetăţean al Imperiului ceresc n'a împlinit încă de cât... 65 de ani, este aproape sigur că el va mai avea încă timp să se mai însoare încă cu patru femei spre a'şi împlini cu totul programa şi a câştiga ast-fel prinsoarea.

O Litera M în conflictul spano-ina-

rocan.—Un ziar spaniol primeşte o scrisoare de la un abonat al sëu în care se expune rolul pe care'l joacă litera M în conflictul spano-marocan.

Piaţa întărită care a dat naştere diferendului se chiamă Melilla; generalul care comandă trupele se numeşte' Martinez Campoz şi cei trei predecesori imediaţi aï sëï erau generalii Ma-cias, Margallo şi Mirellis.

Teatrul ostilităţilor este Marocul ; conflictul a fost provocat prin pretenţiunea spaniolilor de a ridica o fortăreaţă la marginea unei moschee aparţinând Maurilor.

Sultanul actual este Muley-Hassan ; marele sëu vizir se numeşte Mohamed Torres şi persoana care negociază cu mareşalul Spaniol, este Muley-Araof, pe când Spania este guvernată de re

al cărei ministru

S T T K I ' Duminecă

Tablourile de numiri în corpul geandarmeriei rurale nu vor fi gata de cât pe la începutul lunei Ianuarie.

O In ziua de 10 Ianuarie se vor vin

de prin licitaţie la gara de Nord, obiectele nereclamate găsite prin vagoane în primul semestru al anului curent.

O M. S. Regele a bine-voit a primi

eri la orele 2 p. m. în audienţă pe P. S. S. Episcop al Huşilor D. D. Silvestru,

e D. Lt.—Colonel Culcer s'a întors

din Franţa, unde fusese trimis să supravegheze fabricaţiunea cupolelor pentru fortificaţiile noastre.

In locul d-lui Lt.—colcnel Culcer a fost trimes d. Lt. colonel Hîrjeii.

Cupolele vor li gata toate într 'un an.

O Comitetul inspectorilor generali ai

armatei aü lucrat până acum tablourile pentru intendenţă, administraţie, flotila, geniu şi din infanterie pentru ofiţerii inferiori.

E probabil ca până în ziua de 21 Decembre comitetul să-şi termine lucrările sale.

O La poligonul de la Cotroceni se

fac experienţe cu o carabină sistem Mannlicher pentru trupele din cavalerie. Comisiunea, care face experienţele, se compune din d-nii colonel Grămăti-cescu, locot.-colonel Vasiliu Năsturel şi căpitan Grigorescu.

Carabina bate la o distanţă de 18C0 metri.

O Alteţele Lor Regale Principele Fer

dinand şi Principesa Maria păriisasc azi Neuwied, unde se află M. S. Per ina , pentru a se întoarce la Coburg.

O D. Iulian, consilier al curţei de

apel din capitală, a fost desemnat de sorţ pentru a prezida la 13 Ianuarie, biuroul electoral al colegiului II de senatori din Piteşti.

O D-nii generali Arion şi Fălcoianu

au luat iniţiativa de a deschide o subscripţie spre a se ridica un monument decedatului general Cernat. Ei s'au a-drosat pentru aceasta ofiţerilor de toate gradele din armată şi le-aü cerut de a contribui cu 5 la sută din solda lor de pe o lună.

O Onorurile militare la înmormân

tarea generalului Cernat vor fi date de doue divizii, din cari una va fi comandată de d. general Dona şi cea-1'alrä de d. general Poenaru.

D. general Arion va comanda parada. Compania de geandarmi pedeştriî va

face politia pe străzi. O

D. T. Cerchez, consilier la Curtea de apel din capitală, a fost desemnat de sorţ de a face în timpul vacanţei de Crăciun actele de juridicţiune graţioasă ale acestei curţi.

O La administraţia ziarului Univer

sal, strada Brezoianu No. 11 aü sosit a-nul acesta atâtea articole frumoase şi ieftine, in cât îndemnam pe cititorii noştri de a nu cumpëra nicî un cadou pentru serbători şi anul nou înainte de a nu fi vizitat magazinul de pe lângă adm. ziarului nostru. O

Camera de comerţ din Bucureşti a depus o plângere la prefectura poliţiei în contra mânerului prea mare de c< mis-voiagiori, cari fac afaceri în capitală fără să aibă vre o autorizaţie.

O M. S. Regele a trimis d-lui Em,

Grădişteanu, fost preşedinte al Curţii de-compturi,o fotografie iscălită cu mâna Sa.

Această distincţiune a foit acordată d lui Grădişteanu cu ocazia retragereî sale după 50 de ani de serviciu.

O Primim din Budapesta ştirea că

d-rul Lucaciü a fost concediat din închisoare şi i s'a permis să intre în spitalul «Crucea Roşie» spre a se curarisi de boala de ochi ; pe care a contractat-o în temniţa de la Satu-mare. O Persoanele cari tuşesc sau sufer de influenţă, le sfătuim a cumpëra re-•шітііеіе HAPURI de CATRAMINA ale

medicale şi aprobate de consiliul sanitar superior al României. Aceste hapuri vindecă în câte-va zile ori-ce tuse. HAPURILE DE CATRAMINA fiind estra-se din oleii de gudron cu un metod special al d-rului Berteiii, au o putere de 20 cri mai mare de cat gudronul lichid. Depozitul principal la drogheria centrală M. Stoenescu, str. Academiei No. 2 Bucureşti. Se vinde cu lei 3.75 cutia. Toate cutiele ce nu vor avea o instrucţiune în româneşte cu peceta ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate.

UN S F A T Un dezinfectant bun pentru aparta

mente e arderea unor hărţii tipărite, puse într 'un vas. Fumul pe care-1 produce cerneala de tipar distruge microbii.

D E P E S I Deraierea vm-u.i tren T răniţi,

Par is 17 Decembre. Aproape de gara Bordeaux, la o dis

tanţă de 2 kim., a deraiat un tren de persoane. Maşinistul şi 6 pasageri att fost răniţi. Mai multe vagoane s'aü stricat dar nu asa roti.

Dezordine Amsterdam, 18 Decembre.

Ieri seară s'aü produs noui dezordine. Poliţia a împrăştiat pe manifestanţi.

ѲО persoane căzute in canale Amsterdam, 18 Decembre.

S'a constatat azi, că din cauza ceţei vr'o 80 persoane aü căzut ieri seară îu canale. S'aü scos deja 20 înecaţi. Mai mulţi n'aii fost încă găsiţi.

Din Italia Koma 18 Decembre.

Papa a primit azi pe Mgr. Zerr, episcopul catolic rus din Tiraspol.

— Ducele de Genua a fost numit a-1 mirai general, D. Bogliolo a fost nu mit sub-secretar de Stat la ministerul de resbel. Ziarele «Opinione» şi «Fan-fulla» afirmă că d. Ratazzi, ministrul casei regale, 'şî-a dat demisia. Svonurile rëspândite cum că sînt noui desordine în câte-va comune din Sicilia, nu sînt adevörate ; liniştea n'a mai fost turburată de la cele din urmă incidente.

Frocesul Avakumovici . Belgrad 18 Decembre.

Tribunalul a respins cererea d-Mi Kundovici ce tindea la excluderea d M Vasa Manoilovicï. D. Kundovici a pä-j răsit sala.

Procurorul a desvoltat apoi primul! punct al acuzării privitor la violarea! Constituţiei. Acuzaţii se declară gata al rëspunde, însă reclamă dreptul apărării! generale asupra acuzaţiei în întregulJ ei. Tribunalul consimte.

Procurorul trece apoi la al doileaj punc t : prelungirea tractatului cu Aus-! tro-Ungaria— şi stabileşte ca cifră doi despăgubire suma de 1.818.432 franci.]

Acuzaţii declară că au prelungit în-j tr 'adevër, convenţiunea însă aü făcuta în interesul terii şi tăgăduiesc cä pricinuit păgubi.— Apărătorii şi procu| rorul vor mai vorbi asupra acestui pune în pledoariile şi în reehisitorul gene ral.—Mâine va continua şedinţa.

^rccesvul din .A-i ^-aes-I^ortes j Angouléme, 18 Decembre.

Martorii italieni depun că francezi aii atacat. Rechizitoriul procurorului declara contrariul. Angliani, lucrători talian, depune că italienii găsindu-sel 16 August la cantinei, un francez cari t recea le-a aruncat o piatră. Italieni) părăsiră localul. O bombardare recit procă începu îndată.

Francezii cari eraü în minoritate Í giră. După ascultarea martorilor cari s'a terminat fără incident, procurorif începe rechizitoriul sëu, laudă admir bilul sânge rece al autorităţilor ; el zij ce că acuzatul Giordano este cel maf culpabil şi cere o condamnare severi contra lui şi contra altor cinci, el mite circumstanţe atenuante pent alţi 9.

CORPURILE LEGIUITOAREI CAMERA

Şedinţa de noapte de Vineri 17 Deeeti

Şedinţa se deschide la ora 9 şi sfert, sub preşedinta d lui Gr. Trianda

Universul Literar o. 51 .

Sä reia discuţia pe articole asupra proectuluî modificator al tarifului general vamal.

D. N. Fie va apără partidul liberal, rëspunzênd la acuzaţiile ce 'ï-а adus •d. Gr. Olănescu. D-sa spune, că tariful de la 1886 s'a aplicat până la, 1891 şi el a dat roade.

Oratorul spune, că reducerile cari se fac în tarif a ti să profite şi ţărilor, cu cari nu avem convenţii' şi pentru cari nu se poate aduce argumentul că, ne dau ceva în schimb.

D. Fie va să întinde mai mult asupra scăderilor de la pielărie cari ucid industria tăbăeărieî, care se ridică atât de bine la noi'.

Această observaţie o face şi pentru ceprazărie. pânze de cânepă şi de in. D-sa termină arătând că se dă o teribilă lovitură industriei naţionale.

Se propun mai multe amendamente de d-nii Butculescu, Chiţcseu şi N. •Ganea.

D. Al. Lahovari rëspunde d-luï Fie va că a vorbit de toate, numai de tarif nu.

I) sa cere să se voteze tariful chiar în noaptea asta, căci poimâine espiră convenţia provisorie cu Germania şi trebuie ca situaţia guvernului să fie clarii. • 1). Lahovari rëspunde şi la multe alte argumente ale cl-luî Fleva.

Discuţia se închide. Toate amendamentele se resping. Toate articolele se votează fără mo

dificări afară, de art. privitor la ciment căruia i se reduce taxa de la '2 lei la 1 fr. r>0.

Legea în total se votează cu 68 bile albe. contra unei bile negre.

Şedinţa se ridică la ora 1 fără un sfert.

U N P R O V E R B Mat' bine trăeşte un sărac • lipit, de

cât un bogat sgârcit. I Românesci.

.lainicii : Pau l ina Slí íniecanu. Ştefan Slăni-ceanu, (d i . Slííniecanu, Alexandrina." lonescn Slăniceauu. Dimitrie Slăniceauu, l )- t ru Chiri-ach şi Klvira Chiriacli, au durerea a a n u n ţ a încetarea din via |á a prea iubi tu lu i lor tiu. frate. nepot, si var

MIHAIL SLÄNICEANU Student din F a r i s

in etate de 20 de ani Încetat din viaţii la 17 Decembre

Luni A) Deceni-I porni de la do-

litinornièntarea va avea loc Ъгс ora 1 p. in. Cortegiul v juit'iliii -decedatului, calea Griviţa No. .">9 la cimitirul Serban-Vodă i Belii i.

Toţi prietenii şi cunoscuţ i i cari din eroare n'ait primit bilet de invi tare sunt r uga ţ i a considera a ceastaca a tare .

CĂCIULI!! CĂCIULI!! românească ; — Fabricaţiune italiană

foarte fină 5 Leî şi 50 Bani bucata De vênzare la Adm. z iaru lu i «Universul»

Strada Brezoianu No. 11.—Nici cu 15 leî nu se găsesc asemenea căciuli in Bucureşt i .

J O C L R ŞARADA

de. d-şoara Ecatorina Pnplica i loco i .

E doctorie toată vorba D'o ieï d'a dreptul şi-o citeşti Citit invers dar pe perete Adese ori tu më găseşti. In doue părţi' de'l iaci întêia Arată că tu eşti stăpân. A doua lezne pe la ţară (.) are fite-ce român.

Orî-ce persoană ce ne va trimite deslegarea e-xactă a acestei şarade, cel mult până la 22 Decembre curent, va partiéira la tragerea la sorţi a unui frumos romau.

Deslegarea şaradei din «Universul Literar» No. 49 este :

P A H O S Ait deslegat : Bucureşt i : D-rele Mathilda Tr iandai i l , Iviri-

achiţa Georgescu. Sehont'eld Scbarlot te . E lena 1. Thoniescu ; d-nelo Virginia M. Cotlani . A-lexandri i ia G. Theodorescu; d-niï Solomon Gold-n iaun . Ion Auastasiade. Iov.^Gheorgdie, Constan t in Vasilescu, Benedict Froimescu, Anghe l C. Floreseu, Dumit ru l 'arascliivescu, Theodor V. Bals.

Bacău : D-ra Angel ica Nicolai! ; d-nu Diniitr ie Iliescu.

Buziul : D-nit Angliei G. Ve lose u, Nicolae Enache Deciulescu.

Brăila : D-re le Eliza M. Onlseanu. Marta C-Filote, Elena Mircescu, Elena M. Orăşeanu, Eugenia C. Fi lote ; d-na Sofia C. Fi loto ; d-niï Marin N. Cioroiu. George Crăe.iunescu, Tomi-taş 1. Tlieodorianu, Crăciunescu Iordan, Alexán, d ru C. Kiiote.

Tg. - l îu rdujen ï : D-na Olimpia C. Botez. BérJad : D-na Olimpia Georgescu. C. -Lung : D-nii Al. Tli . Dimacbe, Costicii V.

Popescu. Com. Copleniía: l'-n.i Sevasti Scutar i . Com. Corl>i m a n : D-ra Maria Manriricelu. Craiova : d-ra Lucia Stoenoscii ; d-uu Iliescu

loa ii. Dombot : d-niï Vasi le C. l ' rutescu, P e t r u Vi

ii raşcu. Fălticeni : d-ra Elvira Ebervein. Focşan i : d-na Alexandr ina Zăgănescu ; d-nu

Andrei Paplascky. Feteşti : d-ra Savasta R. lonescu. Galaţ i : d-rele Iîebeca Gr i imberg , Sofia II.

Vouruclas ; d-n ii A. loan , Brunv. E., Scberer L a m b r u , I. Mihailescu, Christian G. Goiciu.

Huşî : d-ra Maria N. Cornea. I a ş i : d-rele Elena Gh. Apostolescu, V. Di-

mi t r iu . Cleopatra P . Apostol. Eugen ia Gh. A-postolescu ; d-nu 1. Sta tachiu .

Mislea icom.i: d-na E. Popescu ; d-nu N. Lrtpăduş.

Ploeştî : d-ra Angel ica T . Popescu. Ii.-Sărat : d-rele Alexandr ina Anastasescu.

Hulita Diniitriu ; d-nu Panai te Nastasescu. Roman : d-nu Gh . ( rheorghiu . Şocariciu icom.i: d-nu Constantin 1. .Hteaiiu. T.-Severin : d-nu Andrei Trifoescu. Tărgoviş te : d-rele Elena Constant inescu. Ni

colae St. Ximim, Marie Yasilopschi. Gara Paşcani : d-nu Hara lamb Chiriac. Gara Independenţa : d-nu Eduard Preda . Gara Dolliasca : d-uu George Milişescu. Gara Li teni : d-nii Iosef Basilea. Al. N. Me-

leca. Gara Basarabii : d-uele Eufrosina Clais. Ele

onóra l la r jcű . Premiul a fost câş t iga t prin t ragere la sorţ

de d-şoara Eugenia Gh. Apostolescu, din laşi. Persoanele citri ne. trimet deslegărî la fflii'

citările noastre sunt. rugate a ne indica si adresa spre a tiu se mai intênipla confusitinï în tyi-meterea premiului'.

Oonsultaţiini speciale Bólé nervöse şi Boals de ochi

Examen atentif şi îngrijire canşiiincio să Doctorul ALEXANDRU ATHANAS1U

de la Facultatea din Paris Consult, de la o—0 p. m. Calea Văcăreşti 102.

1190

«IMPORTANT»» ( »rî-c« persoana care are case, sait lo

curi v i rane de vênzare sau de închiriat , saü doreşte a cumpăra sad a închir ia o casa sau un loc v i rau : orî-ce persoană care are o moşie sau o pădure de vênzare. sau de arendat , savi doreşte să cumpere , saü să ia în arendă v r e o moşie, sau pădure ; o r i c e persoană care are t rebuinţă de bani cu împrumut pe ipotecă sau are bani dit dat cu împrumut pe ipotecă ; orî-ce persoană care are t rebuinţă de un profesor, sait de o bonă. sau voiesce a se ole ' i ca profesor, sait ca bonă. să se adreseze Ia Agenţia Generală a « E N I Y E B S ! ' L E I » . strada Brezoianu No. 11, Bucureşti , şi va obţine imediat ceea-ce doreşte.

Cine doreşte a avea vre-o informaţie se a-daoge o marcă de lő bani pentru réspuiis.

Agenţia este deschisă de la » ore dimineaţa până la 12 a. iu., şi de Ia 2 după prânz până la (i seara.

(A se citi pe pag. IV urmarea Publici tate! Y'genţieî Generale

„NEPTUN" Cel maï nou şi garantat aparat pen

tru prepararea de : A j » î \ g a z o a s ă , l i m o n a d a

ş a m p a n i e etc. cu acid carbonic pur, recomandabil pen tru restaurante, cafenele, farmacii, spi-talurî, cantine, vapoare, precum şi pentru case particulare, etc. etc.

Costul unei st ic le de apă .gazoasă este

шмш n u m a i l / 2 B a n шит Aparatul complect costă Lei 310

franco Bucurescî, vămuit. Furnisorul aparatului este Robert

Frohn Sohn, Remscheid—Germania'. A se vedea funcţionând la reprezen

tantul, Dl Aug. Z-woelfer, Bucurescî, Str. Doamnei 21.

1244 (9)

Un bun bucătar ІГыА nă, germană, franceză, engleză' şi serba şi care cunoaşte perfect bucătăria europeană, caută un loc într 'un hotel sau într 'o familie particulară, în capitală satt în provincie.

A se adresa la administraţia ziarului «Universul.» 1280—("i

UN CEASORNIC de buzunar Leî 5.60 ÜN CEASORNIC de buzunar

La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, şi în Calea Victoriei No. 150, se află spre vênzare ceasor nice de buzunar numai cu lel S . 6 0 bucata. — Un frumos lanţ de oţel numaî bani 70. Acelaşi lanţ aurit bani 90.

WCADOURI-W Cele mai frumoase şi maï eftine

P E N T R U

SERBATORI S I ANUL NOU La administraţia z iarului , ,Universul" . Str,

Brezoianu No. 11 Bucurescî, se află spre vênzare :

Elegante cuti i de atlas conţinond un asortiment de parfum, pudră şi săpun fine, lei 8.50 let 10 si 12 cutia.—Ceasornice de buzunar , lei f>. bucăţi în t r 'o frumoasă cutie de atlas, lei 5.— Clopoţel pent ru masă 1 left bucata. — Frumoase chibri telui ţe de metal cu o mică statuetă de broz. lei 1.20 bucata.— Călimară de sticlă şi lemn 70 bani bucata.— Serviciu complect de masă pen t ru t u tun si chibr i tur i , cu o frumoasă statuetă de bronz lei 2.50 bucata. — Frumoase s tatuete de porţelan, artistic lucrate lei (i perechia.— Oglinzi pen t ru masă frumos zugrăv i t e cu flori şi cu picioare de lemn (fantasie! leî î>.(>0 bucata.—O cutie de atlas conţinând totul'iiecesar pen t ru scris, leî 2 şi "> bucata . —Mare asort iment de obiecte de a rg in t plaque şi metal nichelat : Seviciurî pen t ru liquor, o adeverată noutate de a rg in t plaque şi sticla de fantasie leî 28.50 bucata . — Serviciurî pentru sare, piper, unt-de-lemn etc. . leî 8.50, (î.50, şi lit bucata.—Coşuleţe pen t ru fructe, leî 9.50 şi 10 bucata .—Zaharni ţe , leî 9.50 buca ta .—Elegan te pahare de ceai, leî 3.15 bucata.— Sfeşnice lei l;> şi lei 25 perechia.— Etagere de metal cu sticlă fantastic, leî 8.50, 13. 14, 15,40 şi 55 buc . — Mare asort iment de parfumeri t ale renumite i fabrice Girând fiu din Grasse, lengä Nizza (ţara florilor) de la 2.90 la (5 lei sticla.— Apa de Colonia, renumi ta apă de Felsina premiată cu ISO medalii , leî 1.90 sticla.— Renumita apă de Genova lei 1.60 sticla.— Premia ta pomadă italiană pen t ru creşterea peru lu i şi bărboi, leî 4.50 flaconul.—Săpunuri, pudre , cosmetice, o ţe lur i de toalelă, gl icerina parfumată, alb pent ru o-braz din fabrice franceze, i taliene, engleze etc. —Tinctur i pentru vopsirea perului , lei ti cutia. —Mare asort iment de mănuş i de piele glacés ; Mănuşi cu 12 nas tur i lei 7.50 perechia, cu 4 nas tur i leî 3.20 perechia ;—mănuşi cu 2 nas tur i pent ru bărbaţ i lei 2,95.—Pălării 'de pâslă pentru dame, lei 4,90 bucata.— Pălăr i i de pâslă pen t ru copii şi bărbaţ i , de la lei 1.90 la 7.90 Căciuli de blană fină lei 5.50 bucata.

0ri-ce buna MENAGERA care voesce să cumpere pentru A l t u l iu o n f 1 U O I K I e f ' t i i i e ş i u e e e s a r e , să visiteze magazinul meu, unde \ a găsi un bogat asortiment de lânuri de rochi, duble

u - 4 — •

j m mersul Literar Уо. 51. — 8 L'inï, 20 Decembre 18!>3.

CASA DE SCHIMB

Nachmias & Finkels Л ' » 8. In noul palat Dacia-România, strada Lip-

fcanl, in faţa palatului băncel Naţionale. Cumperä şi vinde tot felul de efecte

publice, bonurî, acţiuni, scontează cu-póne şi face orî-ce schimb de monezi.

SALVADENT REMEDIU SIGUR pentru înlăturarea durerilor

de măsele şi de dinţi stricaţi, precum şi a boale lor do gingii, gură şi gât, vindecând chiar nesuferitul miros de gură şi guturaiul: (troahnä, ră-дщаі-ä, gâlcile, anghina, abubă, orbaltî, fişturî, roşcată, gingiile mâncate, umflături în fălci, năjid, piatra si putrigaiul dinţilor găunoşi).

SALVADENTUL se mal poate întrebuinţa cu succes şi în conti a scurgerilor de urechi şi de nas

Pentru salvarea dentureî, vindecarea boale/or aci arătate şi desinfectarea h igienică a gureï, s'a găsit numai acest remediu sigur numit SA LV -, DENT.aprobat de consiliu sanitar superior civil ei militar, precum şi de înaltele autorităţi ştiinţifice, in urma experimentărilor bine apreciate plin spitale. Laboratorii universitare şi Cabinete ale dentiştilor, precum şi prin numeroasa clientelă a mai multor medici cu reputaţiune distinsă, asigurând prin certificate, buletine, scrisori de felicitări şi mulţumiri mnlte pentru preţioasa descoperire a SALVADEN-TULU1, inventat de d-nu S. P o p l n l , vechiul farmacist şef al spitalelor civile din capitală, care a isbutit să prepare acest medicament sub formádé pulvere antiseptică, analgesică, calmantă, topică, resolutivă, desconcestionând membrana mucoasă şi desiutectând energic gura, fără nici un pericol de otrăvire ; inghiţindu-se chiar şi de un copil, de ore-ce la unele din boalele arătate SALVADENTUL se i-uiiă in gât. Gustul şi mirosul medicamentului sunt destul de plăcute.

„SALVADENTUL" se găseşte la toate farmaciile [Depozite la drogueriile din Bucureşti precum fi la Administraţia ziarului ,,Universul").

Somiere elastice cele maî solide, pentru paturi, se fabrică in atelierul de ţ e s e t u r î d e

e î r m â a lui

LUIGI CĂPRARI — Calea Griviţel 110 —

Somiera solidă şi elegantă, născo cită de Luigi Căprari, a fost premiată cu premiul I-iu la concursul din Tirgul Moşilor.

In fabrica aceasta, se confecţionezi g r ă t a r e , d e r m o a n e speciale pentru alegerea nisipului, petrişuluî, neghinei şi altele. "

N". Mischonzniky Str- Lipscani 81—(P/aţa Sf. Gheorghe)

— BUCURESC1 — • ^ ^ i î ^ r - r - f . Cel mai mare de-

posit rTe P i a n e , P i n i i i u e , din fa'

J d S g i e i bricele: Iul. Feurkh, 7j_~~l '4Efţ Ernst Kaps, C. Oe

lber, Hundt d?' Selm, (J. Hönisch, Schied-'iu a ţi er, Höne ndo rfer,

etc.

Tut i'elulüe Л о < е şi I i i g l r i i i l i e u l e І Ѵ І и ч і с а І е . fc.vBiif>ítoiiiau«- şi f*o l y g i S t ó i i e , А г і м і о и е , І Ч і о п і і ж е . Л ••;«>«« f u l o u a . l i e * o u l i o u c , • V i c t . r i a cu 24—48 şi 72 tonuri, ctc

Orgi amer'cane şi Fisharmonice. М,-ігз asortiment în articole de fan ta

n c '-.! musical, c ; ; « l o i i i ' i pentru * i m ( 1 3 ' о и . jucării ••pentru ce] ii şi diferite nouUiţî îu articolele de musică. Preţuri strict, calculate. Catalogul ilustrat; se trimite franco.

CAFEA Rio Calitatea I . . Kilogr. Lei 3.30

„ Salvador „ „ 3.60 „ Martiuică „ „ 3.80

Ceylan „ „ 4.30 „ Moca „ „ 4.80

Catea regală (cicoria) pachet de 200 gr. „ 0.35 ZACHAR bucăţele „ „ 1.16

De vênzare la administraţia ziarului „Universul", Strada Brezoianu No. 11, Bucnresci.

a . т ь г I a " S W * S O C I E T A T E R O M Â N Ă D E A S I G U R A R E

S I D E R E A S I G U R A R E I N B U C U R E S C 1 ' 15 — Strada Smârdan — 15.

C A P I T A L S O C I A L V E R S A T L E I U N MIL. O N

Societ. PATRIA primeşte asigurail esupra î ieţel omülüi in diferite c c m b i i i U m de exemplu : Asigurarea simplă asupra caşului de moarte

Capitalul as igura t este plătibil imediat după moar tea as igura tu lu i : Premii le se vor plăti ; a) o-datit pen t ru to t -d 'auna ; sau b) anua l pentru toată

du ra t a vieţeî : sau c) anua l , însă n u m a i în cursul une î du ra te l imitate. Exemplu : Un jt/frinte in etate de HO ani încheă cu «Patria» o axh/urare, prin care

Societatea se obligă de-a plăti moştenitorilor set imediat după moartea lui suma de Lei 10,000. — Pentru aceasta contractantul va plăti sau o-datăpentru tot-d'auna Lei U.JX7 — fiind scutit atunci de, orî-ce altă plată către Societate : sau panii, la moarte ;

anual Lei 205.50 ;— sau semestrial Lei 105.50 ;—sau trimestrial Lei 54. Dacă contractantul ca dori de a fi scutit de orî-ce plată de premiu după 20 ani, atunci premiul este: anual Lei 275.50;—sau semestrial Leî 141.90;—sa ii trimes/rial Lei 72.H0.

Asigurarea combinata de zestre cu restituirea premiilor la moarten asiguratului şi cu scu t i re da plutii

a p remi i lo r după moartea contractantului Zestra asiguraţi i este platibilil ia o eta te de te rmina ta . As igura rea se menţ ine farii

nici-o plutii de premiu, dacă contractantul ar mur i înaintea t e rmenulu i . Dacă copilul ar înceta din viaţii înaintea te rmenulu i , premiile plăti te se restitui».

Exemplu: Un părinte iu r erată de :S4 am. asigură copilului şefi in etate de 4 an) o zestre de Lei ІО.ООП. platibilit lu rêrsta de 20 anÍ. Pentru aceasta se ru pluti drept premiu:

anual Lei 475.50 ;—sau semeslr. Lei 244.90 :— sini Irimcslr. Lei 124.HO. Dacă contractantul ar muri chiar după plata primei rufe de premiu Societatea r-i

•numera copilului la vi rut a de 2П cilii 1() JIOO Lei. fii ca a se mai filat i r re-ii n previi ii. I Iacei inşii copilul ar înceta din ciula înaintea termenului, tote premiile versate se rur restitui.

Se cnut a inspec tor i aehis i tor i . şi agen ţ i p e n t r u local i tă ţ i le in car i Societatea nu es te încă r e p r e s i n t a t ă . — Di rect iu nea. S/radu Siniirdan. Уо. 15. 1229, —(20)

OASA DE SCHIMB

— * J H J B l f t C t T l l t r i i e o M . i i " -

MICHAIL EL. NACHMIAS Биеиг姹, Str. Smârdan No 16.

Campera şi vinde tot felul de efecte publice, bonurî, acţiuni, losuri permise Ro mâne şi streine, scontează, cupoane şi fa:* orî-ce schimb de mouezî.

împrumuturi de bani pe deposite de efecte şi losuri

Gratis şi franco.--Orî-cine poate cer* an numér de probă din buletinul nostru financiar, care conţine Cursul si listele de trageri la sorţi ale tuturor 'Bonurilor şi losuriior Române şi streine şi imediat se va trimite gratis şi franco în toată ţara. A se adresa la casa de schimb Mercurul Román, Bucureşti Strada Smârdan No. 15.

R E N U M I T A

A p a d e F e l s i n a Premiată cu 44 de medalii la toate expoziţiile din lume şi cu 5 brevete de la

Suveranii din Europa. X X

Această apă este fără seamăn. Şterge orî-ce pată de pe obraz şi de pe corp ; netezeşte sbîrciturile şi face pielea strălucitoare şi moale cum e catifeaua: împiedică urîtul miros al sudoare!, înlătură culoarea galbenă a pielei şi face obrazul strălucitor cu cele mai vii şi naturale colori, dacă coloarea galbenă nu provine din boală.

Impedică usturimile ce le tace briciul şi usucă erupţiile succesive. Fereşte pe doamne de florile albe, boala atât de comună care alte

rează în mod simţitor frăgezimea şi frumuseţea, atât de scumpe la sexul cel frumos.

Clătind gura, face să înceteze fluxiunile gingiilor şi le întăreşte ; goneşte mirosul displăcut al gureï, prin suavitatea aromei sale şi este nepreţuită pentru a curăţa dinţii şi a le păstra albeaţa.

Această apă întrebuinţată curată, neamestecată cu apă, face să dispară durerea de dinţi puind pe ei puţin bumbac muiat In ea.

Stropind puţin sobele, mai cu seamă pe cele de tuci, împiedică vătămătoarele emanaţiunî şi umple camera de un miros plăcut.

Stropind un fier cald cu această apă, se purifică aerul infect în came-rile bolnavilor şi se produce o uşurare simţitoare.

Mirosind-o adesea, depărtează frigurile intermitente, atât de dese pe la locurile băltoase, de oarece este un puternic préserva tiv în contra boalelor molipsitoare şi epidemice.

Are o virtute balsamică pentru a vindeca înţepăturile si a face s a dispară vânătăile, precum şi pentru a înlătura umflăturile şi a linişti îndată durerile de arsătură şi zgîrietură, dacă imediat s'a udat partea rănită cu această apă şi s'a acoperit cu puţină vată.

Intrebuinţând'o pentru băi în doze de una satt doufi sticluţe, produce o sensaţiune foarte plăcută şi întăreşte corpul. Se poate întrebuinţa şi ca parfum pentru batiste, avênd un miros foarte plăcut.

Preţul unei sticle lei i . t t O . Se află de vênzare la administraţia «Universului,» str. Brezoianu No.

11, Bucureşti, şi la biroul Calculator în Calea Victoriei No. 150, precum şi la depozitele de ziare din Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova. Fie-care

sticlă cu adevërata apă de Felsina, va purta pecetea administraţiei zia rului «Universul»

APA MINERALA şi oare serve jte de stit-з de ani pentru boalele organelor respiratóre şi de digest iuue ale guturaiului, stomacului şi bSşicei udului.

Est elen t pentru copii şi reconva-lescent şi pentru femeile în pozi-ţiune.

Cea iu ui bună beut ură diat etică şi răcoritoare.

Нѳіигіс Mattoni, Karlsbad şi Vieua

Avis important Subsemnatul am onoare a faoe cu

noscut Onor. Public, că am deschis în Strada Doamnei No. 2, vis a vis de Palatul Nifon, F 0 T 0 6 H A V U I J ~ ! % • V K K N A L A , în care se execută portrete (fotografii) mici, mari, grupe şi mărimea naturală direct, asemenea şi dupa fotografie mică se reproduce în mărime natural, Onor. Public amator este rugat a vizita acest atelier şi va fi pc deplin mulţumit atât de execu-ţiunea promptă a lucrului cât şi de preţurile moderate.

Cu toata stima. Theodor Hr. Fachiroff

Fotografia UNIVERSALA, str. Doamnei No. 2.. vis-a-vis de Palatul Nil'ou, Bucureşti.

12S(! (4)

GHICITOARE R o s a l i a , I S T o r m a n d .

Jlucureştî, str. Izvor, No. ö.

Spune trecutul, prezentul şi viitorul cu marc preciziune şi ce este în gândul omului, după sistemul vestitei ghicitoare JLe Л о г і і і я и . 1 din Paris.

1272

• S T A . V I N ~Ш COFETĂRIA 1.1 ШЩШ

Strada Carol I, No.' 47.

Pentru sezonul ierncl, nunţi, botezuri şi soarele.

Rom Englezesc. . . . 1.50 Li t ru liom Jamaica . . Rom Vanilie. . . Rom Ananas . Rom St. (îeorgos . Rom St. Helenes .

Calităţi foarte

. . 2.40

. . 3.20

. . 3.20 . . 4. . . 5.50 superioare.

Kilo Bomboane tine . . 3.80 Кашраиіі, cele mal tine Pesmeţî proaspeţi în lie-care zi . Prăjituri proaspete în fie care zi

10 bani bucata. Licheru.Tj Ananas .

» Benedictin. » l^aitreuse. . » P iperment » Cuirase.

Dulceţur i de toate fructele cu vanilie, precum şi alte lucrur i de cofetărie, cu

retor i toarte ieftine.

2.80 Litra

Z A H Ă R calitate prima LEI l . f l O CIULO

De vênzare la adminis t ra ţ ia z ia ru lu i versul» St rada Brezoianu No. 11.

«Uni-

•DESFACERE T7TATTTDT u e 8 ' r e ?» albe de Dri igaşanî si V ! fi Odobeştî, vechi de la 3 la 7 a u r

' ^ J-»-t Se vinde ang ro cu pre ţur i de la 5 la 12 M decalit.ru. Calea Vh to r i e î No. 107 în pivni ţa «Măgura Vâlci».

10O B u t o a i e g o a l e de v ê n z a r e . 1222

Hotelül Pieţei Bibescû-Vodâ fost NEMŢOAICA

Cel mai eftin din Bucureşti. 1225

O T T Am onoare a anunţa onor. public şi iul

special onor. mea clientelă că m'am mutaf [ Calea Victo riel No. 111 (podul Mogo-eoael) , unde dau eon$utiaţii medicale pentru ori-ee fel de fcooiede la 8—10 ore dimineaţa de la 2—4 ore după prânz şi de la 6—8 ore seara.—Tot odată îmi permit a atrage atenţia suferinzilor că, .cmioscênd de aproape toate medicamentele răposatului Doctor Drasch precum şi metoda sa de tratament, pătimaşii cari doresc a fi trataţi dupé metoda demnului D-r Drasch, vor fi trataţi ast-fel.

Bólele secrete la bărbaţi şi femei sunt tratate cu succes s igur dupe metoda mea.

Tuberculos» (oftica, atac), la începutul el, dacă nu va fi prea avansptă, garantez complectă vindecare; o mulţime de acte de mulţumiri stau la dispoziţia bolnavilor.

26 O

n a a r l i t « l i a i i al doctorului W. SIMON

Aprobat de consiliul superior sanitar di ii România;-Afara că vindeca gíübinarea, a tacuri le de

venin, colica epaticä, tumorile la ficat, inlia-maţ iunea splinei. îneuiarea * : * г * : в » і л r o i c La administraţia ziarului «Universul»

strada Brezoianu No. 11, se află spre vânzare frumoase ceasăarnice-deştepta-toare de masă, de nikel, cu diferite ornamente noul cu â . t M ) bucata. Cu 1 l e u mai mult se trimit franco în orice pvrte dîn ţară.

äduura Typoiţranel .UNIVBBSUbL.*, Саеиатіііап, «trăda Breaoianu No. 11,—BucureacI Tipărit cu liaeina König si Bauer din W tir»bl rgCinica în ţară Girant : G. Ifinculeccn

http://eoM.ii%22-http://decalit.ru