, Riscuri Hidrologice. Bh BUZAU.docx

8/14/2019 , Riscuri Hidrologice. Bh BUZAU.docx

1/16

B a zi n u l h i d r o g r a f i c B U Z A U


2/16

Bazinul hidrografic Buzau

1. Caracteristici generale

Localizat n partea de sud-est a Carpailor Orientali, dup ce strbate munii Ciuca, Siriu,

Podul Calului, Monteoru i Penteleu, apoi zona subcarpatic cu cele doua subdiviziuni i un areal

semnificativ din nord-estul Campiei Romane, rul Buzu se vars n Siret. Bazinul hidrografic al

rului Buzu reprezint bazinul unuia din afluenii cei mai importani ai Siretului suprafaa total

a bazinului fiind de 5264 kmcu o lungime de 1656 km .

Bazinul Buzu are o forma alungit i asimetric, orientat n partea superioar i mijlocie

NV-SE i V-E, chiar cu o usoar ntoarcere n direcia SV-NE spre zona de subsiden de lavrsarea n rul Siret. Asimetria este mai pronunat n partea mijlocie i inferioar, unde

majoritatea afluenilor vin din partea stang

Lungimea cursului principal, raul Buzau, este de 302 km iar principalii afluenti sunt:

Bsca Mare, Bsca Chiojdului, Slnic, Nicov,Clnu, Valea Boului, Buzoel i Ciulnia.

Direcia Apelor Ialomia-Buzu, din care face parte i bazinul hidrografic Buzu, este o

unitate teritoriala Administraiei Naionale Apele Romne.

Fig1. Direcia Apelor Buzu-Ialomia


3/16

Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Buzu cuprinde teritorii din cinci

judee:Buzu, Braov,Covasna, Brila i Prahova.

Caracteristicile administrative i demografice ale bazinului hidrografic Buzu:

NR. Judetul Suprafaa

(km)

% din supr.

Total pe B.h.

Populaia

(loc)

% din pop.

Totala pe B.h.

1 Brasov 184.24 3.5 3322 0.93

2 Covasna 421.12 8 17756 4.96

3 Buzau 3948 75 306442 85.6

4 Braila 526.4 10 26308 7.35

5 Prahova 184 3.5 4075 1.14

6 TOTAL 5264 100 357903 100

2. Evoluia vii Buzului

Izvornd de pe panta nordic a Ciucaului i Ttarului Mare, Buzul formez una dintre

cele mai interesante vi,ca form i evoluie, dup ce curge spre nord i apoi face un cot de

aproape 180 de grade n vecintatea localitiintorsura Buzului. Strbate apoi, printr-o cheie

ngust, masivele cele mai nalte din zona Siriu i Podul Calului, faceun nou cot ctre est la

Cislu i Mgura, pentru ca, ajuns n cmpie s o apuce ctre NE, vrsndu-se n Siret, dup 325

de kilometri. Caracteristicile principale ale evoluiei acestei vi i chiar ale unora din afluenii si

pot fi sintetizate n urmatoarele puncte:

Panta de scurgere a Buzului n bazinul de la ntorsura este mult mai redus fa de panta

dintre defileul de la Cheia iNehoia; La izvoare, valea Buzului, ca i cele dou Bsce,

reprezint vi longitudinale, urmrind diferite liniistructurale sau tectonice .


4/16

Cotul de la Cislu, format de rul Buzu, poate fi interpretat ca fiind de captare existnd

posibilitatea unei vechi scurgeri a Buzului direct ctre Cricovul actual.

n aval, n arealul dealul Cerbului (539m), pe o suprafa foarte extins, se gsesc

pietriuri de Cndeti. Acesteaar putea indica un vechi i vast con de dejecie, probabil ca alBuzului, care s-a dezvoltat dinspre depresiunea Cislu.(Geografia judetului Buzu i a

mprejurimilor)

Este admisa si posibilitatea unei scurgeri anterioare ctre Ialomia, pe direcia actualei vi

Srata. Faptul ca prul Clmui, ca i Srata, sunt alimentatein primul rnd din apele

Nicovului, denot o veche albie prin vestul conului actual. Privite din aceast perspectiv, cele

dou albii anterioare ale Buzului reprezint fazele recente ale mai multor pendulri n conul

respectiv. Chiar mai mult, teritoriul dintre Clmui i Buzu, n parte, reprezint, structural imorfologic, o albie comun. (Vlsan, G., 1915)

Dinamica albiei actuale i a versanilorconstituie o alt problem specific Buzului, n

special n sectorul montan situat ntre defileul de la Piscul Cheii i Ptrlagele, unde Buzul i

civa dintre aflueni i remodeleazpermanent albia. Talvegul se apropie alternativ de cele

dou maluri, erodnd versanii i producnd alunecri masive. nprezent se ncearc stabilizarea

albiei minore prin consolidarea malurilor. Aceast msur este menit s reduc nivelul

transportului solid concomitent cu stabilizarea versanilor.

Datorit dinamicii albiei actuale i a versanilor exist un grad ridicat al limitei de inundabilitate

care poate fi redus, n special prin mbuntirea condiiilor de tranzitare a albiei, cu efect direct

asupra actiunii negative a viiturilor asupra malurilor i terenurilor agricole;.

3. Relieful

Suprafaa bazinului hidrografic Buzu se desfaoar pe trei mari trepte de relief: muni

(30% din suprafaabazinului), dealuri (20 % din suprafaa bazinului) i cmpie, ce coboar din

vrfurile nalte ale Penteleului pn nBrgan. Fiecare din aceste trepte sunt, la rndul lor,

foarte variate n privina formelor, determinnd diferenierea mai multor subuniti. Varietatea

formelor de relief i a alctuirii geologice a imprimat i diversitatea celorlalte elemente ale


5/16

cadrului natural, influentnd, n acelaitimp, i unele aspecte privind populaia i economia

bazinului.

Cele trei forme de relief pot fi socotite, n acelasi timp, i zone, ncepnd de la nord spre

sud, una n continuarea celeilalte. ntre zona subcarpatic i cea de cmpie se individualizeaz io fie de tranziie, format din glacisuri ipiemonturi.

Zona de munte face parte din marea unitate a Carpailor de Curbur i cuprinde dou

subunitai pricipale: MuniiBuzului i Munii Vrancei.Munii Buzului sunt compui din cinci

masive: Penteleul, Podu Calului, Siriul, Monteorul i Ivneul.

Zona subcarpatic, denumit i Subcarpaii Buzului, reprezentnd o mbinare de culmi

deluroase cu depresiuni,bazinete i neunri. Altitudinile culmilor sunt cuprinse ntre 400-

800m. Delimitarea dintre zona muntoas i ceasubcarpatic se face printr-o denivelare de circa

200m, bine marcat ntre Sibiciu i Loptari. Putem mpri subcarpaiin patru grupe: central,

sudic, estic i cea vestic.Zona subcarpatic este compus din mai multe depresiuni i

ngustri: Depresiunea Ptrlagele, depresiuneaCislu, ngustareade la Ciuta i Depresiunea

Prscov.

Zona de cmpie are altitudini de 40-100m i se subdivide n patru uniti principale:

Cmpia Gherghiei, care arecontact tectonic cu subcarpaii; Cmpia Brganului de mijloc

ocup, n mare, interfluviul dintre Clmui i Ialomita - are o nclinare ctre sud-est; Cmpia

Buzu-Clmui are aspectul unei lunci comune ce se dezvolt ntre dou ruri - ncepe printr-un

larg con de dejecie, pe sub care o parte din apele Buzului, dar mai ales ale Niscovului, se

preling ctre Clmui; Cmpia Rmnicului, dei situat la marginea subcarpailor, reprezint o

zon mai puin afectat desubsiden.In partea de est cmpia este delimitat de lunca Buzului i

i sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviatile.

4.Geologia si solurile

Din punct de vedere geologic zona montan esteconstituit din aa-zisul flis,

reprezentat printr-o alternan de gresii, marne, argile, sisturi i, mai rar, conglomerate,toate

strns cutate, aliniate pe direcia nord-est-sud-vest. Vrsta rocilor este, n principal,paoleogen.

n treapta subcarpatic domin marnele, argilele, nisipurile, pietriurile, calcarele i


6/16

gresiile, depuse cu precderen miocen i pliocen i ondulate larg. Cmpia s-a format numai n

cuaternar i este alcatuit din pietriuri i loessuri.

Zona drenat de bazinul superior al Buzului corespunde, din punct de vedere geologic, zonei

cristalinomezozoice i zonei flisului cretacic i paleogen.

Bazinul mijlociu al vii Buzului taie zona subcarpatic i zona cutelor diapire ce

cuprinde o succesiune de depozite bituminoase alctuite din sisturin care se interceleaza marne

argiloase i strate subiri de gresie de Kliwa. Zona a fost puternic cutata n regiunea de contact cu

muntele i mai puin npartea extern, la contactul cu Cmpia Romn. La partea superioar a

fascicolului oligocen se remarc o serie dedepozite depietriuri, argile i nisipuri.

n zona de cmpie apar depozite de pietriuri grosiere roii acoperite de depozite groase

de loess (30-40m), avnd intercalate fii de marne i nisipuri groase de 2-6m, toate de vrsta

cuaternar.

Pe acest suport geologic se diferentiaz o serie de soluri zonale si azonale. De-a lungul

Vii Buzului se ntlnesc solurile zonale de pdure, respectiv brune si brune podzolite, si

solurile intrazonale, determinate de roc (rendzina si pseudorendzina - faeoziom), de umezeal

(soluri gleice, humicogleice, negre de fneat), de srurile din roc sau din ap (soloneturi,

solonceacuri), de eroziunea puternic sau de tineretea reliefului (regosoluri, litosoluri), sau chiar

de ,,roca la zi, slab alterat la contactul cu mediul extern.

In concordanta cu evolutia si dispunerea tipurilor de sol se pot identifica si cele 3 subetaje

de vegetatie: subetajul pdurilor de amestecat (rsinoase si fag), caracteristic muntilor Buzului

(ntre 1.200 si 800 m); subetajul pdurilor de fag (fgetelor) care ocup cea mai mare parte din

suprafata zonei de interferent si a Subcarpatilor Interni, urcnd pe culmile cele mai nalte (1200

m), dar coboar spre parterul vilor spre 300-400 m si subetajul gorunetelor si amestecului de fag

cu gorun care se situeaz sub 600 m, cobornd pn la 200 m. La fel de rspndit este si

vegetatia cu caracter intrazonal si zonal (a luncilor, versantilor afectati de alunecri cu exces de

umiditate), dar si cea legat de soluri srturate.


7/16

5. Caracteristici hidro-climatice

Temperatura medie anual

Repartiia i regimul temperaturii aerului poarta amprenta influenei poziiei geografice i

a reliefului. Se remarc o cretere constant a valorilor temperaturii medii anuale pe direcia

nord-sud, de la regiunile nalte ctre cele cu altitudini mai sczute. n regiunea montan i de

deal se pot sesiza i diferenieri climatice ntre zonele joase depresionare i culmile nalte.

Totui, temperaturile medii anuale mai ridicate sunt specifice numai depresiunilor i bazinetelor

subcarpatice amplasate pe vi largi, cum ar fi Ptrlagele, Prscov i Cozieni.

Regimul ngheului i dezgheului apare din momentul n care temperaturile scad sub zero grade.

Unda de propagare a ngheului se transmite de la nord la sud, ca urmare att a treptelor de relief,ct i a direciei de deplasare a maselor de aer nordic. Dintre aceste fenomene, cele mai frecvente

suntpodurile de ghea i sloiurile.

Precipitaii medii anuale

n bazinul hidrografic Buzu regimul precipitaiilor, sub aspectul cantitilor anuale,

variaz ntre 800-1200mm n zona montan, 600-800mm n cea de dealuri i 400-500mm n

cmpie. Distribuia i frecvena precipitaiilor sunt supravegheate prin trei puncte de control,

amplasate la Buzu, Mgura i Cernteti.

Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie, iar n cel rece cantitatea de precipitaii czut

este mai redus, deoarece circulaia general atmosferic este sub regimul anticiclonal.

Spaial, regimul precipitaiilor prezint o serie de particulariti legate de circulaia general a

maselor de aer i de cadrul natural.

Astfel, precipitaiile anuale i lunare scad de la nord la sud, ca urmare a descrcrii maselor de

aer umed oceanic pe directia amintit i, totodat, a scderii altitudinilor reliefului, culmile

orientate transversal fa de direcia principal a maselor de aer, cum ar fi dealul Ciolanu, sau cele

care au n nordul lor o zon depresionar (culmile Posobeti, Hoilor, Botanu), primesc o

cantitate mai mare de precipitaii, din cauza adveciei termice; zona Buzului nregistreaz o


8/16

cantitate mai mare de precipitaii, ca urmare a ncrcrii atmosferei cu particule solide provenite

din zona industrial sau cu praf loessoidal.

Abateri le precipitatiil or medii anuale fat de media mul tianual

-Abaterea negativa semnalat cel mai pronuntat deficit de precipitatii la nivelul anuluit1973 la

Ptrlagele (-243,1 mm) si la nivelul anului 1986 la Buzu (-200,2 mm), unde cantitatea de

precipitatii a acestor ani a fost mai redus cu pn la 240 mm fat de media normal multianual.

Procentual deficitul de precipitatii s-a situat ntre 50% si 57,5% .

-Abaterea pozitiv semnaleaz cel mai mare excedent de precipitatii n 1972 la Buzu

(278,7 mm), n 1969 la Ptrlagele ( 227,7 mm). Procentual, excedentul de precipitatii s-a

situat ntre 50% la Ptrlagele si 42,5% la Buzu.

Cantitti le maxime de precipi tati i n 24 de ore

-Cantittile medii anuale ale maximelor de precipitatii czute n 24 de ore sunt ntre 19,0

si 23,1 mm. Cantittile anuale maxime n 24 de ore semnaleaz cea mai mare frecvent n

intervalul 30,1-40 mm.

-Valoarea maxim absolut a fost nregistrat la Ptrlagele n ziua de 2 iulie 1975 cnd

s-au nregistrat 177,8 mm.

Stratul de zpad

-Primul strat de zpad se produce n medie ntre 20 noiembrie la ntorsura Buzului si

27 noiembrie la Buzu iar ultimul strat de zpad se produce n medie ntre 6 martie la Buzu si

31 martie la ntorsura Buzului.

-Durata medie a stratului de zpad din timpul unui an variaz ntre 134 zile la ntorsura

Buzului si 96 zile la Buzu.

-Numrul mediu anual variaz ntre 59,6 zile la ntorsura Buzului si 40,8 zile la Buzu.

Regimul hi drologic al r aurilor

Rurile din bazinul hidrografic Buzu nu prezint o scurgere medie difereniat. O difereniere semanifest numai cronologic, n timpul unui an i funcie de suprafaa de bazin i de unitile de

relief pe care rurile le strbat. Astfel, n zona montan, are valori mici, sub 5 m3/s pe rul

colector (Buzu) i sub 1 m3/s pe aflueni. n zona subcarpatic, scurgerea medie se mrete ntre


9/16

10-20 m3/s pe rul colector i 2-3 m3/s s pe aflueni. n zona de cmpie, scurgerea medie atinge

pn la 35 m3/s pe Buzu.

Cronologic, scurgerea medie are valori mari n lunile de var (mai-august), mijlocii n lunile de

primvar i toamn i valori mici n lunile de iarn. Dac n lunile de var scurgerea este mritdatorit viiturilor, n lunile de iarn, ea scade datorit fenomenelor de nghe.

n spaiul hidrografic Buzucele mai mari debite s-au nregistrat n iulie 1975 (p=2%) pe rul

Buzu n seciunea spaiului hidrografic Bania 2200 m3/s iar debitul minim a fost, pentru

aceeasi zona, de 3.20 m3/s. Pentru rul Buzu cantitatea medie multianual de aluviuni

transportate n seciunea spaiului hidrografic Bania este de cca 4.000 mii tone (131 kg/s).

7. Resurse de apa in bazinului hidrografic Buzu

Bazinul hidrografic Buzu dispune de o reea bogat de ape de suprafa. Resursele de ap

teoretice au fost estimate la 639,7 mil. m3 din care 384,5 mil m3 - resurse de suprafa i

255,2 mil m3resurse din subteran. Resursele de apa tehnic utilizabile au fost de 343,3 mil mc

din care 174,8 mil mcresurse de suprafa i 168,5mil mcresurse din subteran. (Starea

mediuluiBuzu 2006)

Dat fiind faptul c folosirea surselor subterane este mai puin costisitoare i sunt teoretic

de calitate mai bun, acesteasunt rezervate n majoritatea cazurilor pentru alimentari cu ap

potabil, iar cele de suprafa pentru cerineleindustriale, pentru irigatii, piscicultura i alte

folosine.Pentru judeul Buzu, sursa de ap de suprafa o constituie rul Buzu, de unde apa

este preluat prinintermediul drenurilor sau a prizelor.

In cadrul bazinului hidrografic Buzau au fost delimitate 213 corpuri de apde suprafata,

dintre care 51 (23,94%) reprezinta corpuri de ap nepermanenteprecum si 18 corpuri de ap

subteran (debite exploatabile mai mari de 10m3/zi).

n bazinul hidrografic Buzu dou corpuri de ap subteran (Depresiunea Comandu si Munii

Ciuca) se dezvolt n zona montan i sunt de tipul fisural i fisural-poros, fiind dezvoltate in


10/16


11/16

Procesele de ravenare cu formaiunile corespunztoare (rigole, anuri, ogae, ravene,

organisme toreniale) aflate n stadii variate de evoluie sunt localizate frecvent pe versanii

abrupi, despdurii, constituii predominant din roci friabile. De cele mai multe ori aceste

procese sunt asociate cu alunecrile de teren.n Subcarpaii Buzului o reea dens de ravene

caracterizeaz crestele Pntului, Pliorului, Vii Fntnii etc.

Dinamica albiei actuale i a versanilorconstituie o altproblemspecificBuzului, n

special n sectorul montan situat ntre defileul de la Piscul Cheii i Ptrlagele, unde Buzul i

civa dintre aflueni i remodeleazpermanent albia. Talvegul se apropie alternativ de cele

doumaluri, erodnd versanii i producnd alunecri masive. n prezent se ncearcstabilizarea

albiei minore prin consolidarea malurilor, msurmenitsreducnivelul transportului solid

concomitent cu stabilizarea versanilor.

Riscur i climati ce

Sunt riscurile cu cele mai evidente repercusiuni asupra calitii mediului, n care se

ncadreaz valurile de frig i de cldur, ca i temperaturile extreme pozitive sau negative, de

care trebuie s se in seama n organizarea eficient a spaiului geografic. Determinate de

valurile de clduri tropicale, sau cele de frig polar i arctic riscurile termice apar ca singulariti

termice pozitive i negative.

ngheul i brumasunt cele mai frecvente riscuri climatice de iarn. Specifice

anotimpului de tranziie, cnd se produc n extrasezon, ele afecteaz, n mare msur, culturile,

fie la nceputul perioadei de vegetaie, fie la sfritul acesteia ct i funcionarea optim a

prizelor de ap i aduciunilor.Cercetrile au artat c fa de data medie de producere a

ngheului i brumei, care este din ce n ce mai timpurie toamna i mai ntrziat primvara pe

msur ce altitudinea crete, cele mai timpurii ngheuri i brume de toamn, care pot aprea mai

devreme fa de data medie cu dou pn la ase sptmni (brumele din 15-20 octombrie1956),

ca i cele mai trzii de primvar care pot ntrzia tot att (ngheul i bruma din 21-22

februarie1952), pot mbrca character de risc climatic. n asemenea condiii, recoltele care se

aflau la sfritul perioadeide vegetaie i respectiv la nceputul acesteia, au fost total

compromise n regiunile limitrofe de cmpie, n timp ce aici, efectul lor a fost ceva mai redus,

dei s-au produs pagube materiale importante. n consecin, se remarc dou intervale de risc:


12/16


13/16

Dar pe departe inundatiile reprezinta hazardele cele mai impresionante, ca frecventa,

intensitate si pagube provocate. In contextul actual inundatiile reprezinta hazardul cel mai

raspandit de pe Glob si din tara noastra ,ocupand primul loc in privinta pagubelor provocate de

catastrofe naturale.

Inundatiile reprezinta acoperirea temporara cu apa a unor teritorii caurmare a cresterii de

nivel a unei mase de apa (rau,lac s.a), depasind cota terenului din teritoriile respective. Geneza

viiturilor este legata, in primul rand, de conditiile climatice. Ele se produc ca urmare a unor ploi

torentiale cu intensitati si strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zapezii (viituri

nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). In functie de distributia in timp a

precipitatiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur varf) si complexe

sau compuse (cu mai multe varfuri). In perioadele de inghet, scurgerile de sloiuri pot provoca

baraje naturale (zapoare) care blocheaza scurgerea, generand cresteri de nivel in spatele acestora

sau scurgeri puternice in momentul ruperii.

Producerea viiturilor si caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de conditiile climatice,

de alti factori, precum: permeabilitatea, gradul de umiditatii temperatura solului, vegetatia,

pantele albiilor si ale versantilor, forma si suprafata bazinelor de receptie, caracteristicile albiilor.

Si pentru zona de studiu inundatiile sunt responsabile de pierderi economice de mari

proportii, decese si afectarea in diferite forme si nivel de gravitate a altor cateva sute de

persoane. Un exemplu concludent in aceasta privinta este raportul alarmant realizat dupa

inundatiile din 2005 care numai in Judetul Buzau au afectat 53 de localitati in care au afectat

partial sau chiar distrus 326 case i anexegospodreti, 25 biective social-economice, 410 poduri

i podee, 16 km DN, 957,3 km DJ+DC, 116,2 km strzi, 8,6 km DF, 7538 ha teren agricol,

reele alimentare cuap, 695 fntni, 106 construciihidrotehnice, retele electrice, reele

canalizare cauzand pagube economice in valoare aproximativa de 462227,5 RON.

Cu toate c joac un rol natural de revitalizare a funcionrii ecosistemelor,inundaiile pot

cauza totui importante daune si asupra mediului. Poluarea transportat de apele inundaiilor se

poate propaga ctre zone de captare a apei potabile, iar marile inundaii pot face ravagii n

ecosistemele mai fragile.


14/16

Neintelegand evolutia naturala si dinamica unui rau, inginerii l-au considerat sau au incercat sa il

forteze sa devina un element static, previzibil i comandabil, cu debit cu oscilatii reduse si mai

ales cu albie constanta, lucru comod pentru cadastru, fond funciar, infrastructuri etc. dar contrar

naturii. Astfel s-au facut masive lucrari antierozive si antiinundaii si totusi problemele persista...

Extinderea spatiului urban a determinat o serie de modificari generale ale cadrului

natural,multe dintre acestea ducand la amplificarea intensitatii inundatilor. Dintre toate

modificarile intreprinse defrisarile au avut o amprenta mai puternica asupra regimului hidrologic

al raurilor. Din nevoia justificata sau nu,de materie prima,sau teren agricol s-a recurs in

nenumarate cazuri la defrisarea a mari suprafete impadurite.Desi ar fi trebuit vizat in primul rand

principiul cauza- efect analizandu-se si reversul actiunilor,in cazul padurilor s-a actionat

haotic, doar pentru a se satisface dorintele de moment fara a constientiza efectul lor asupra celor

viitoare.

Astfel dupa taierea padurilor nu a intarziat sa apara si reversul actiunilor:

-scurgerea rapida a apelor meteorice pe versantii inclinati

-reducerea infiltrarii apelor meteorice in sol

-cresterea procentului de apa ce se descarca in rauri

-cresterea ratei de eroziune in suprafata

-ratele ridicate de eroziune duce la colamtarea raurilor si lacurilor de acumulare.

In plus utilizarea deficitara a terenurilor agricole in functie de conditiile morfogenetice

locale contribuie la amplificarea fenomenelor enuntate.Modelele de pasunat intensiv,practicarea

culturilor neacoperitoare(cartof,porumb) in lunci si pe terase in defavoare pajistilor naturale(ce

au efect de burete),efectuarea de araturi in panta in detrimentul celor pe curbele de nivel,tasarea

solurilor prin utilizarea masinilor agricole sunt doar cateva din greselile intreprinse ce au crescut

riscul de inundatii.

Pe langa acestea Spatiul Hidrografic Buzau cuprinde mai multe categorii de lucrari:

acumulari, derivatii,regularizari, indiguiri si aparari de maluri, executate pe corpurile de apa indiverse scopuri(energetic, asigurarea cerintei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea

impotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte

functionale pentru comunitatile umane,dar nu intotdeauna corect realizate.

Astfel, dragarea, indiguirea si adancirea raurilor maresc simtitor viteza apei in albiile

acestora. Practic, mai multa apa curge mai repede si nu mai poate fi absorbita de maluri deoarece


15/16

acestea sunt "sigilate" prin diguri, ziduri de protectie sau alte constructii. Digurile raurilor cresc

energia mecanica a apei, fenomen ce conduce la eroziunea culeelor podurilor si colapsuri de

poduri prin spalarea albiilor raurilor in timpul cresterii nivelului apei. Pentru a castiga spatiu

agricol s-a renuntat la zonele umede din luncile inundabile ce actionau intocmai ca un burete in

timpul cresterii nivelului apelor in favoarea malurilor betonate si lacurilor de acumulare crescand

astfel de fapt nu numai riscul de producere a inundatiilor ci si intensitatea acestora.In cazul

ruperii unui baraj forta viiturii ar fi incomparabil mai mare decat a oricarei viituri produse din

cauze naturale.

Asadar digurile sunt doar o solutie locala de aparare impotriva inundatiilor prin instaurarea unui

dig mutandu-se de fapt problema in aval de locul respectiv.

Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor reprezinta deci un proces ce se

deruleaza pe o perioada lunga de timp, care incepe anterior aparitiei dezastrului si converge sprereducerea pagubelor produse de inundatiile viitoare. Riscul la inundatii poate fi diminuat prin

masuri structurale, reprezentate de: bariere, baraje, diguri, regularizarea cursurilor de apa,

imbunatatiri ale albiilor, drenare, cresterea suprafetei de padure, etc, si prin masuri nestructurale:

prognozarea iavertizarea inundaiilor, pregatire, planificare, evacuare, sensibilizarea publicului,

reglementarea utilizarii terenurilor, achizitia si stramutarea proprietatilor, despagubiri, etc, costul

fiind insa elementul hotarator.

Daca schimbarile climatice reprezinta o problema globala carei solutionare nu sta la

latitudinea fiecarui individ in problema defrisarilor si utilizarii incorecte a terenurilor trebuie in

primul rand inteleasa gravitatea reversului acestor actiuni, astfel cauza inundatiilor severe trebuie

cautata si in amonte de locul producerii(un copac taiat la munte poate duce la inundarea unei

case in plus la campie).

Raul si intregul sau bazin hidrografic trebuie inteles ca un sistem complex cu stranse

relatii de interdependeta abordarea globala fiind,de departe cea mai coerenta in materie de

gestiune a mediului natural si de investitii.


16/16

Bibliografie

Romanescu G.,(2009)Evaluarea riscurilor hidrologice, Editura TERRA NOSTRA, Iasi

Cazac V., Daradur M. (2005), Principalele tipuri de hazarduri naturale i impactul lor

asuprasocietii, din Mediul Ambiant pewww.mmediu.ro

Grecu, F., (2004),Hazarde i riscuri naturale, Editura Universitar, Bucureti

Pop Gr. (1996), Romnia Geografie Hidroenergetic, Editura Presa Universitar

Clujean

Ujvari, I. (1972), Geografia apelor Romniei, Editura tiinific, Bucureti

www.rosa.ro

www.mmediu.ro

http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx
http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.rosa.ro/http://www.rosa.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspxhttp://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspxhttp://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspxhttp://www.mmediu.ro/http://www.rosa.ro/http://www.mmediu.ro/

, Riscuri Hidrologice. Bh BUZAU.docx

Documents

Transcript of , Riscuri Hidrologice. Bh BUZAU.docx