Specialitatea 641.1 - Medicina VeterinarăDisciplina – Propedeutică chirurghicală – 60)Numărul de întrebări în teste - 240

¤Tema 01¤¤Când, pentru tratamentul unei afecţiuni, există şi alte posibilităţi terapeutice, în afara intervenţiei chirurgicale, stabilind o:¤

¤Indicaţie relativă;¤¤Indicaţie absolută;¤¤Contraindicaţie;¤¤Indicaţie tipică.¤

¤Tema 01¤¤Dieta strictă preoperatorie, ca etapă a pregătirilor către o intervenţie chirurgicală este limitată în timp la:¤

¤14-16 ore;¤¤3-6 ore;¤¤1-2 ore;¤¤5-10 ore.¤

¤Tema 01¤¤Laparatomia exploratorie este o operaţie:¤

¤Pentru precizarea diagnosticului;¤¤Radicală;¤¤Paleativă;¤¤Estetică.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia care se execută cu scopul restabilirii defectelor unor ţesuturi se numeşte:¤

¤Plastică;¤¤Tipică;¤¤De diagnostic;¤¤Experimentală.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia executată cu scopul pregătirii masculilor genitostimulatori se numeşte:¤

¤Zootehnică;¤¤Estetică;¤¤Economică;¤¤Septică.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia executată cu scopul majorării producţiei animaliere şi îmbunătăţirea calităţii ei se numeşte:¤

¤Economică;¤¤Aseptică;¤¤Radicală;¤¤Atipică.¤

¤Tema 01¤¤În operaţia pe abdomen, care este primul timp operator:¤

¤Laparatomia;¤¤Refacerea peretelui abdominal;¤¤Aplicarea anesteziei;¤¤Aplicarea suturii.¤

¤Tema 01¤¤În perioada vaccinării operaţia chirurgicală reprezintă o:¤

¤Contraindicaţie;¤

¤Indicaţie absolută;¤¤Indicaţie relativă;¤¤Indicaţie atipică.¤

¤Tema 01¤¤Aplicarea pansamentului gipsat în fractura oaselor gambei la o pisică este o operaţie:¤

¤Nesângeroasă;¤¤Urgentă;¤¤Paleativă;¤¤Sângeroasă.¤

¤Tema 01¤¤Laparatomia efectuată la o pisică pentru precizarea diagnosticului este o operaţie:¤

¤Sângeroasă;¤¤Nesângeroasă;¤¤Tipică;¤¤Septică.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia de amputare a cozii la un căţeluş este numită:¤

¤Estetică;¤¤Plastică;¤¤Paleativă;¤¤Radicală.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia executată pe ţesuturi infectate de germeni microbieni se numeşte:¤

¤Septică;¤¤Aseptică;¤¤Tipică;¤¤Atipică.¤

¤Tema 01¤¤Care condiţie din cele enumerate determină eficacitatea unei operaţii chirurgicale:¤

¤Respectarea asepsiei şi antisepsiei;¤¤Aplicarea vaccinării;¤¤Efectuarea intervenţiei fără anestezie;¤¤Aplicarea unui bandaj gipsat pe rană.¤

¤Tema 01¤¤Componentele fundamentale ale tehnicii chirurgicale sunt:¤

¤Gestul şi manopera (manevra);¤¤Sutura;¤¤Anestezia;¤¤Hemostaza.¤

¤Tema 01¤¤Celiotomia exploratorie la animalele mici se practică cu scopul:¤

¤Stabilirii diagnosticului;¤¤Salvării vieţii animalului;¤¤Este o operaţie estetică;¤¤Obţinerii de genitostimulatori.¤

¤Tema 01¤¤Operaţia economică la animalele agricole se face cu scopul:¤

¤Majorării şi îmbunătăţirii calităţii produselor animaliere;¤¤Refacerii defectelor unor ţesuturi traumate;¤¤Stabilirii diagnosticului bolii;¤¤Salvării vieţii animalului.¤

¤Tema 01¤

¤În operaţia pe abdomen care este al 3-lea timp operator:¤¤Refacerea planurilor anatomice prin aplicarea suturii;¤¤Aplicarea anesteziei locoregionale;¤¤Incizia planurilor anatomice;¤¤Respectarea antisepsiei.¤

¤Tema 01¤¤Cum se numeşte operaţia executată cu scopul salvării vieţii animalului:¤

¤Urgentă;¤¤Paleativă;¤¤Sângeroasă;¤¤Desângeroasă.¤

¤Tema 02¤¤Contenţia animalelor mari în decubit lateral se face cu scopul:¤

¤Limitării mişcărilor;¤¤Executării injecţiei i/musculare;¤¤Combaterea hipovolemiei;¤¤Administrarea vitaminelor.¤

¤Tema 02¤¤Animalele mici (câine,pisică) se fixează în decubit pe o masă cu scopul:¤

¤Stabilirii diagnosticului;¤¤Prevenirii meteorismului;¤¤Prevenirii vomismentelor;¤¤Prevenirea asfixiei.¤

¤Tema 02¤¤La carnasiere, pentru prevenirea traumelor prin muşcătură, se aplică:¤

¤Botniţa;¤¤Iavaşaua de gambă;¤¤Mucarniţa;¤¤Un cleşte special.¤

¤Tema 02¤¤Pentru contenţia bovinelor şi cabalinelor în decubit se utilizează:¤

¤Otgonul;¤¤Bandajul;¤¤Mucarniţa;¤¤Botniţa.¤

¤Tema 02¤¤Contenţia cabalinelor în decubit lateral se practică prin metoda:¤

¤Rusească;¤¤Rueff;¤¤Cinott;¤¤Caucaziană.¤

¤Tema 02¤¤Animalele de companie pentru o intervenţie chirurgicală se fixează pe:¤

¤Masa Vinogradov;¤¤Patrupedal;¤¤În cuşcă;¤¤În jgheab.¤

¤Tema 02¤¤În condiţii de teren pentru operaţia de ovariectomie scrofiţa se fixează:¤

¤Pe o scară;¤¤Patrupedal;¤ ¤Suspendată de membrele posterioare;¤

¤Suspendată de membrele anterioare.¤¤Tema 02¤¤Pentru a examina membrul anterior la bovină se aplică:¤

¤Iavaşaua de antebraţ;¤¤Contenţia patrupedal;¤¤Contenţia decubit;¤¤Mucarniţa.¤

¤Tema 02¤¤Pentru examinarea membrului posterior la vacă se aplică:¤

¤Iavaşaua de gambă;¤¤Mucarniţa;¤¤Iavaşaua pe buza superioară;¤¤Un pansament.¤

¤Tema 02¤¤Metoda ”Cinott” de contenţie în decubit se aplică la:¤

¤Bovine;¤¤Cabaline;¤¤Caprine;¤¤Suine;¤

¤Tema 02¤¤Metoda ”Rueff” de contenţie în decubit se aplică la:¤

¤Bovine;¤¤Ovine;¤¤Suine;¤¤Cabaline.¤

¤Tema 02¤¤Metoda ”Caucaziană” de contenţie în decubit se aplică la:¤

¤Bovine;¤¤Nutrii;¤¤Pisici;¤¤Suine.¤

¤Tema 02¤¤La cabaline iavaşaua se aplică pe:¤

¤Buza superioară;¤¤Antebraţ;¤¤Buza inferioară;¤¤Gambă.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul spiralat se aplică pe:¤

¤Membre;¤¤Pavilionul urechii;¤¤Abdomen;¤¤Coarne.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul în cruce se aplică pe:¤

¤Coarne;¤¤Coadă;¤¤Gât;¤¤Urechi.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul şerpuitor se aplică pe:¤

¤Membre;¤

¤Copită;¤¤Coarne;¤¤Urechi.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul imobilizator permanent se aplică pe:¤

¤Membre;¤¤Regiunea cervicală;¤¤Abdomen;¤¤Torace.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul gipsat se aplică la animalele mici pe o perioadă de:¤

¤Patru săptămâni;¤¤Patru zile;¤¤Patru luni;¤¤15 zile.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul se aplică cu scopul de:¤

¤A opri hemoragia;¤¤A aboli regiunea afectată;¤¤A umezi rana;¤¤A infecta rana.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul se aplică cu scopul de:¤

¤Tratament;¤¤Analgetic;¤¤Septic;¤¤Aseptic.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul imobilizator gipsat se aplică cu scopul:¤

¤Fixării regiunii fracturate;¤¤Analgeziei regiunii lezate;¤¤Profilaxiei regiunii afectate;¤¤Aseptizării regiunii lezate.¤

¤Tema 03¤¤Materialul din care se confecţionează toate formele materialului de pansat este:¤

¤Tifonul;¤¤Lignina;¤¤Celofanul;¤¤Aftelele.¤

¤Tema 03¤¤La aplicarea suturii pe rănile mari (cezariană, rumenotomie) se utilizează:¤

¤Burdoneţul;¤¤Celofanul;¤¤Tamponaşul;¤¤Compresa.¤

¤Tema 03¤¤La rănile cu hemoragii mari pentru tamponament se foloseşte:¤

¤Compresa;¤¤Bandajul;¤¤Lignina;¤¤Celofanul.¤

¤Tema 03¤

¤Părţile componente ale bandajului sunt:¤¤Sulul benzii;¤¤Drenul;¤¤Tamponaşul;¤¤Compresa.¤

¤Tema 03¤¤Părţile componente ale bandajului de tifon sunt:¤

¤Capătul liber;¤¤Drenul;¤¤Compresa;¤¤Capişonul.¤

¤Tema 03¤¤Cum se numeşte forma triunghiulară a materialului de pansat care se aplică în regiunea articulaţiei carpiene:¤

¤Basma;¤¤Dren;¤¤Bandaj;¤¤Compresă.¤

¤Tema 03¤¤Cum se numeşte fâşia de tifon cu lungimea de 1 m, care se utilizează la evacuarea conţinutului dintr-o rană septică:¤

¤Drenj;¤¤Tamponaş;¤¤Compresă;¤¤Capişon.¤

¤Tema 03¤¤Pentru profilaxia infectării rănii operatorii din aer cu picătura chirurgul foloseşte:¤

¤Masca de operaţie;¤¤Capişonul;¤¤Basmaua;¤¤Tifonul.¤

¤Tema 03¤¤La aplicarea unui pansament absorbant pe o rană septică, primul strat se îmbibă cu soluţie:¤

¤Hipertonică;¤¤Novocaină;¤¤Clorură de calciu;¤¤Glucoză.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul compresă de încălzire se aplică pe o perioadă de:¤

¤6-8 ore;¤¤1 oră;¤¤10 min.;¤¤24 ore.¤

¤Tema 03¤¤Pansamentul compresă rece se aplică:¤

¤10-15 min;¤¤2 ore;¤¤6 ore;¤¤60 min.¤

¤Tema 03¤

¤În fractura antebraţului la o pisică tratamentul obligatoriu este aplicarea unui pansament:¤

¤Gipsat;¤¤Spiralat;¤¤Circular;¤¤În cruce.¤

¤Tema 03¤¤Bandajul gipsat înainte de a fi aplicat pe regiunea lezată se înmoaie în:¤

¤Apă caldă;¤¤Apă rece;¤¤Alcool;¤¤Novocaină.¤

¤Tema 04¤¤În unele boli chirurgicale un rol important îl joacă specia, datorită particularităţilor anatomo-fiziologice proprii a animalului, aşa la taurine mai frecvent se întâlneşte:¤

¤Obstrucţia esofagului;¤¤Defecte de poziţie a pleoapelor;¤¤Colecţia pungilor guturale;¤¤Hernii igino – scrotale.¤

¤Tema 04¤¤Specia animalului (cabaline şi carnasiere) condiţionează tipul anesteziei şi la o intervenţie de mare chirurgie şi administrarea:¤

¤Anestezia generală:¤¤Anestezia paralombară;¤¤Anestezia sacrală;¤¤Anestezia epidurală.¤

¤Tema 04¤¤Vârsta animalului este importantă în bolile chirurgicale, aşa cele adulte sunt afectate de:¤

¤Artroze;¤¤Boli oculare;¤¤Contuzii;¤¤Sinusite.¤

¤Tema 04¤¤Femelele animalelor de companie mai des sunt afectate de:¤

¤Tumori mamare, vaginale;¤¤Neregularităţi dentare;¤¤Cataractă;¤¤Hernii.¤

¤Tema 04¤¤La masculii animalelor de companie mai frecvent se întâlnesc:¤

¤Afecţiuni ale organelor genitale;¤¤Depigmentări ale irisului;¤¤Oftalmită recidivantă;¤¤Javart cartilaginos.¤

¤Tema 04¤¤Examenul clinic, care furnizează date legate de facies, comportament şi se bazează pe văz, miros şi auz se numeşte:¤

¤Inspecţie;¤¤Palpaţie;¤¤Anamneză;¤¤Mensuraţie.¤

¤Tema 04¤

¤Examenul clinic, care permite stabilirea unor boli chirurgicale cu localizare externă (procese inflamatorii, contuzii, hernie) se numeşte:¤

¤Palpaţie chirurgicală;¤¤Auscultaţie;¤¤Percuţie;¤¤Termometrie.¤

¤Tema 04¤¤Pentru stabilirea diagnosticului în sinusite şi afecţiuni dentare se practică:¤

¤Percuţia chirurgicală;¤¤Auscultaţia;¤¤Mensuraţia;¤¤Termometria.¤

¤Tema 04¤¤Examenul clinic pentru aprecierea vitezei de cicatrizare a rănilor se face cu ajutorul:¤

¤Celofanogramei;¤¤Palpaţiei;¤¤Auscultaţiei;¤¤Percuţiei.¤

¤Tema 04¤¤Schimbarea bruscă a conjunctivei de la o culoare palidă la nuanţă albă ne indică apariţia unei:¤

¤Hemoragii interne;¤¤Hernii strangulate;¤¤Actinomicoză;¤¤Artroză.¤

¤Tema 04¤¤Culoarea roşie închisă spre albăstruie a conjunctivei la un armasar indică:¤

¤Hernie strangulată acută;¤¤Hernie ombilicală;¤¤Colică intestinală;¤¤Fractură deschisă a oaselor gambei.¤

¤Tema 04¤¤Pulsul mic, filiform, asociat cu paliditatea mucoaselor la un armăsar ne indică:¤

¤Hemorajie internă mare;¤¤Hernie strangulată inghinală;¤¤Fractura femurului;¤¤Artroză a articulaţiei genunchiului.¤

¤Tema 04¤¤La un câine în fractura unei coaste se înregistrează respiraţia de tip:¤

¤Abdominal;¤¤Costal;¤¤Mixt;¤¤Costo-abdominal.¤

¤Tema 04¤¤Creşterea frecvenţei respiraţiei se înregistrează în:¤

¤Febră;¤¤Edem laringian;¤¤Narcoză;¤¤Tumor.¤

¤Tema 04¤¤Tulburări ale aparatului respirator , caracterizate prin mişcări forţate (dispnee), cu modificări ale atitudinii şi faciesului se înregistrează în:¤

¤Stenoze;¤¤Fractura oaselor gambei;¤¤Fractura oaselor frontale;¤¤Hernie ombilicală.¤

¤Tema 04¤¤La examenul clinic local al pielii la o taurină sa stabilit o modificare de volum în regiunea fesieră datorită unui:¤

¤Hematom;¤¤Dermatită;¤¤Depilaţii;¤¤Ulcer.¤

¤Tema 04¤¤La examenul clinic al fanerelor (a părului) la un câine sau stabilit modificări de uniformitate în rezultatul unor boli:¤

¤Parazitare;¤¤Contuzii;¤¤Hematoame;¤¤Fractură închisă.¤

¤Tema 04¤¤Pentru stabilirea diagnosticului la rumegătoarele mari se face examenul biochimic al sângelui prin recoltare din:¤

¤Vena jugulară;¤¤Aortă;¤¤Vena femurală;¤¤Vena auriculară.¤

¤Tema 04¤¤Recoltarea de sânge pentru examenul de laborator la păsări se face din:¤

¤Vena sau artera brahială;¤¤Vena jugulară;¤¤Vena coccigienă;¤¤Vena safena.¤

¤Tema 04¤¤Pătrunderea într-o cavitate naturală sau patologică cu ajutorul unui ac de sângerare sau trocar cu scopul de a stabili prezenţa unei colecţii, sau pentru a evacua conţinutul colecţiei, cât şi a întroducerii unor substanţe medicamentoase se numeşte:¤

¤Puncţie;¤¤Incizie;¤¤Diereză;¤¤Hemostază.¤

¤Tema 04¤¤Prelevarea unei porţiuni de ţesut în scopul examinării microscopice sau histopatologice în stabilirea diagnosticului se numeşte:¤

¤Biopsie;¤¤Raclaj;¤¤Dilacerare;¤¤Cauterizare.¤

¤Tema 04¤¤Cateterismul ca metodă de explorare a aparatului uro-genital se face în:¤

¤Retenţie urinară;¤¤Meteorism;¤¤Hemoragii;¤¤Sondaj.¤

¤Tema 04¤¤În chirurgie pentru stabilirea diagnosticului la un câine cu fractura închisă a oaselor gambei se face examenul:¤

¤Radioscopic;¤¤Cu izotopi radioactivi;¤¤Examenul aparatului urinar;¤¤Examenul pielii.¤

¤Tema 04¤¤Specia animalului condiţionează tipul anesteziei, la taurine pentru executarea unei intervenţii pe prestomace care anestezie va fi aplicată:¤

¤Loco-regională;¤¤Locală de suprafaţă;¤¤Inhalatorie;¤¤Intratesticulară.¤

¤Tema 04¤¤Care boli chirurgicale se întâlnesc mai des la animalele tinere:¤

¤Ombelicului;¤¤Tumori ale organelor genitale;¤¤Afecţiuni ale dinţilor;¤¤Cataractă.¤

¤Tema 04¤¤Vârsta animalului are importanţă la calcularea cărui tip de anestezie:¤

¤Generală;¤¤De suprafaţă;¤¤Prin infiltraţie;¤¤Loco-regională.¤

¤Tema 04¤¤Caii de viteză mai des sunt afectaţi de:¤

¤Tendinite;¤¤Tumori melanice;¤¤Oftalmită recidivantă;¤¤Panariciu.¤

¤Tema 04¤¤Caii de tracţiune mai de s sunt afectaţi de:¤

¤Artrite traumatice;¤¤Seime;¤¤Incasteluri;¤¤Tendinite.¤

¤Tema 04¤¤Vacile ţinute în stabulaţie permanentă sunt afectate de:¤

¤Ulcerul podal;¤¤Tendinite;¤¤Seime;¤¤Tumori melanice.¤

¤Tema 04¤¤Palpaţia indirectă se execută cu ajutorul următoarelor instrumente:¤

¤Sonda canelată şi butonată;¤¤Trocarul;¤¤Foarfecele;¤¤Bisturiul.¤

¤Tema 04¤¤Palparea transrectală la cabaline (armasar) permite stabilirea diagnosticului în:¤

¤Hernia ingvinală strangulată;¤¤Hemoragie internă;¤¤Tumoare benignă;¤¤Gestaţie.¤

¤Tema 04¤¤Tuşeul se practică la femelele animalelor mici pentru stabilirea afecţiunilor:¤

¤Vaginului;¤¤Intestinelor;¤¤Ovarelor;¤¤Fracturilor.¤

¤Tema 04¤¤La masculii animalelor de companie tuşeul se practică în stabilirea afecţiunilor:¤

¤Prostatei;¤¤Testiculilor;¤¤Cervixului;¤¤Vaginului.¤

¤Tema 04¤¤Recoltarea de sânge pentru examenul de laborator la raţe şi gâşte se face din:¤

¤Membrana interdigitală;¤¤Vena jugulară;¤¤Vena safena;¤¤Vena coccigiană.¤

¤Tema 04¤¤Viscozitatea sângelui creşte în:¤

¤Deshidratări;¤¤Anemii;¤¤Boli infecţioase;¤¤Procese supurative.¤

¤Tema 04¤¤Viscozitatea sângelui scade în:¤

¤Perfuzii cu soluţii electrolitice;¤¤Anemii;¤¤Boli infecţioase;¤¤Tumori.¤

¤Tema 04¤¤Care sunt indicaţiile pentru o intervenţie la un câine, la care în rezultatul examenului biochimic al urinei sa depistat creşterea albuminelor:¤

¤Operaţia este contraindicată;¤¤Indicaţia este absolută;¤¤Indicaţia este relativă;¤¤Nici un răspuns nu este corect.¤

¤Tema 05¤¤Sterilizarea instrumentarului chirurgical este forma cea mai completă de dezinfecţie şi distrugere a germenilor microbieni şi se practică prin metoda cea mai accesibilă în orice condiţii:¤

¤Fierbere în apă distilată;¤¤Fierbere în soluţie de novocaină 0,5%;¤¤Fierbere în soluţie de alcool 96°;¤¤Fierbere în soluţie de permanganat de potasiu.¤

¤Tema 05¤¤Firele de sutură resorbabile (catgutul) se supun sterilizării prin următoarele metode:¤

¤Soluţii chimice;¤

¤Prin fierbere;¤¤Prin autoclavare;¤¤Prin flambare.¤

¤Tema 05¤¤Agenţii patogeni ai infecţiei chirurgicale aerobe generale sunt streptococii, stafilococii, colibacilii. Numiţi din cele enumerate care infecţii chirurgicale provoacă aceşti agenţi patogeni:¤

¤Septicemia;¤¤Flegmonul;¤¤Absesul;¤¤Botriomicoza.¤

¤Tema 05¤¤Infecţia chirurgicală specifică provoacă următoarele boli chirurgicale:¤

¤Actinomicoza;¤¤Piemia;¤¤Septicemia;¤¤Flegmonul.¤

¤Tema 05¤¤Numiţi boala chirurgicală provocată de infecţia specifică:¤

¤Botriomicoza;¤¤Septicemia;¤¤Piemia;¤¤Abcesul.¤

¤Tema 05¤¤Infecţia chirurgicală anaerobă provoacă următoarele afecţiuni:¤

¤Tetanosul;¤¤Actinomicoza;¤¤Botriomicoza;¤¤Abcesul.¤

¤Tema 05¤¤Numiţi boala chirurgicală care este provocată de infecţia chirurgicală anaerobă;¤

¤Gangrena gazoasă;¤¤Flegmonul;¤¤Piemia;¤¤Septicemia.¤

¤Tema 05¤¤Numiţi substanţa chimică propusă de Lister pentru distrugerea infecţiei chirurgicale:¤

¤Acidul fenic;¤¤Acidul sulfuric;¤¤Acidul azotic;¤¤Alcoolul etilic de 70°.¤

¤Tema 05¤¤Actul operator prin care se elimină din plagă corpii străini, ţesuturile moarte se numeşte:¤

¤Antisepsie mecanică;¤¤Asepsie chimică;¤¤Antisepsie biologică;¤¤Ablaţie.¤

¤Tema 05¤¤Cum se numeşte metoda antiseptică în care se utilizează soluţiile hipertonice şi pudre pentru distrugerea agenţilor patogeni din rană:¤

¤Antisepsia fizică;¤

¤Antisepsia mecanică;¤¤Antisepsia biologică;¤¤Antisepsie chimică.¤

¤Tema 05¤¤Numiţi metoda de distrugere a agenţilor patogeni în care se utilizează preparate de origine animală şi vegetală:¤

¤Antisepsia biologică;¤¤Antisepsia mecanică;¤¤Antisepsia chimică;¤¤Antisepsia fizică.¤

¤Tema 05¤¤Numiţi metoda antiseptică pentru distrugerea agenţilor patogeni, prin care soluţiile se administrează pe cale intravenoasă şi intraarterială:¤

¤Antisepsie profundă;¤¤Antisepsie mecanică;¤¤Antisepsie chimică;¤¤Antisepsie fizică.¤

¤Tema 05¤¤Metoda în care soluţiile antiseptice pentru distrugerea agenţilor patogeni se folosesc prin irigarea rănilor se numeşte:¤

¤Antisepsie superficială;¤¤Antisepsie fizică;¤¤Antisepsie profundă;¤¤Antisepsie chimică.¤

¤Tema 06¤¤Locurile de elecţie a injecţiilor intramusculare la animalele mari sunt:¤

¤Regiunea crupei, fesei şi gâtului;¤¤Regiunea flancului stâng sau drept;¤¤Regiunea ventrală a abdomenului;¤¤Regiunea cefei.¤

¤Tema 06¤¤La porc şi iepure injecţia intravenoasă se practică în:¤

¤Vena auriculară;¤¤Vena mamară;¤¤Vena toracică externă;¤¤Vena cubitală.¤

¤Tema 06¤¤Injecţiile intraperitoniale la bovine se practică în regiunea:¤

¤Flancului drept;¤¤Flancului stâng;¤¤Pe linia albă preombilical;¤¤Pe linia albă postombilical.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia presupune:¤

¤Suprimarea temporară a sensibilităţii;¤¤Suprimarea definitivă a sensibilităţii;¤¤Reechilibrarea sinergetică;¤¤Reechilibrarea cumulativă.¤

¤Tema 07¤¤Selectaţi varianta corectă de enumerare (în ordine descrescătoare) a sensibilităţii dureroase a următoarelor specii:¤

¤Cal, pisică, câine, capră, oaie, porc, vacă, păsări;¤

¤Cal, vacă, oaie, capră, porc, câine, pisică, păsări;¤¤Câine, cal, pisică, vacă, oaie, capră, porc, păsări;¤¤Pisică, câine, capră, oaie, porc, vacă, cal, păsări.¤

¤Tema 07¤¤La nou-născuţi, sensibilitatea este redusă datorită:¤

¤Prezenţei endomorfinelor;¤¤Absenţei receptorilor algici;¤¤Prezenţei catecolaminelor;¤¤Maturizării sistemului nervos.¤

¤Tema 07¤¤Selectaţi varianta corectă de enumerare (în ordine descrescătoare) a sensibilităţii dureroase a următoarelor formaţiuni anatomice:¤

¤Pielea, peritoneul, mucoasa bucală, vezica urinară, ovarele, testiculul, măduva osoasă, mezenterul, organele interne;¤

¤Vezica urinară, ovarele, testiculul, măduva osoasă, mezenterul, pielea peritoneul, mucoasa bucală, organele interne;¤

¤Mucoasa bucală, pielea, vizica urinară, peritoneul, ovarele, testiculul, măduva osoasă, mezenterul, organele interne;¤

¤Peritoneul, mezenterul, organele interne, pielea, mucoasa bucală, vezica urinară, ovarele, testiculul, măduva osoasă.¤¤Tema 07¤¤Selectaţi neurolepticele fenotiazinice din următoarea înşiruire:¤

¤Clorpromazină;¤¤Diazepam;¤¤Droperidol;¤¤Stresnil.¤

¤Tema 07¤¤Selectaţi neurolepticele butirofenonice din următoarea înşiruire:¤

¤Stresnil;¤¤Acepromazină;¤¤Clorpromazină;¤¤Romtiazin.¤

¤Tema 07¤¤Contraindicaţiile administrării neurolepticilor sunt la:¤

¤Animalele în stare de şoc;¤¤Animalele agresive;¤¤Combaterea stresului de transport;¤¤Capturarea animalelor sălbatice.¤

¤Tema 07¤¤Selectaţi neurolepticele tiazinice din următoarea înşiruire:¤

¤Xyla;¤¤Stresnil;¤¤Diazepam;¤¤Droperidol.¤

¤Tema 07¤¤Narcoza presupune pierderea reversibilă a:¤

¤Stării de conştientă;¤¤Activităţii cardio-respiratorii;¤¤Activităţii respiratorii;¤¤Activităţii cardiace.¤

¤Tema 07¤¤Narcoza apare în rezultatul acţiunii deprimate a narcoticului asupra:¤

¤Sistemului nervos central;¤¤Sistemului nervos periferic;¤¤Sistemului nervos central şi sistemului nervos periferic;¤¤Sistemul nervos nu este deprimat.¤

¤Tema 07¤¤Primul segment al sistemului nervos central inhibat de narcotice este:¤

¤Cortexul;¤¤Măduva spinării;¤¤Nervii rahidieni;¤¤Nervii spinali.¤

¤Tema 07¤¤Narcoza se poate realiza prin administrarea:¤

¤Mijloacelor fizico-chimice;¤¤Mijloacelor biologice;¤¤Mijloacelor de acupunctură;¤¤Nici o variantă nu este corectă.¤

¤Tema 07¤¤Care din următoarele narcotice nu sunt narcotice hidrosolubile:¤

¤Cloroform;¤¤Cloralhidrat;¤¤Uretan;¤¤Barbiturice.¤

¤Tema 07¤¤Calea intraperitonială de administrare a narcoticelor este utilizată mai frecvent la:¤

¤Animalele de blană (iepure, nutrie);¤¤Cal;¤¤Vacă;¤¤Măgar.¤

¤Tema 07¤¤Cloralhidratul poate produce tulburări dijestive la:¤

¤Vacă;¤¤Cal;¤¤Câine;¤¤Porc.¤

¤Tema 07¤¤Alcoolul etilic se administrează intravenos în următoarea concentraţie:¤

¤30%;¤¤20%;¤¤70%;¤¤5%.¤

¤Tema 07¤¤Pentru a efectua neuroplegia la bovine cel mai eficient şi sigur produs este:¤

¤Rompunul;¤¤Diazepamul;¤¤Combelenul;¤¤Romtiazinul.¤

¤Tema 07¤¤Pentru a preveni accidentele şi complicaţiile care pot apare în cursul anesteziei bovinelor se impune:¤

¤Dieta de minim 16-24 ore;¤¤Aşezarea animalului în decubit lateral stâng;¤¤Administrarea de pilocarpină;¤

¤Premedicaţia cu doze mari de tranchilizante.¤¤Tema 07¤¤Ketamina nu poate fi administrată:¤

¤Oral;¤¤Intramuscular;¤¤Intravenos;¤¤Subcutanat.¤

¤Tema 07¤¤Pentru administrarea intraperitoneală dozele de narcotice sunt:¤

¤Cu 10-20% mai mari decât cele utilizate în administrarea intravenoasă;¤¤Cu 10-20% mai mici decât cele utilizate în administrarea intravenoasă;¤¤Duble faţă de cele utilizate în administrarea intramusculară;¤¤Duble faţă de cele utilizate în administrarea inhalatorie.¤

¤Tema 07¤¤După nivelul la care se realizează blocarea conducţiei influxului dureros anestezia regională poate fi:¤

¤Trunchiulară, plexală, epidurală, rahidiană;¤¤De contact, superficială, profundă;¤¤Centrală, disociativă;¤¤Neuroplegie, neuroleptanalgezie.¤

¤Tema 07¤¤În cazul supradozării procainei se observă:¤

¤Convulsii, colaps;¤¤Hiperestezie;¤¤Nu se observă reacţii patologice;¤¤Vasoconstricţie în locul infiltraţiei.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia locală prin infiltraţie este contraindicată în cazul:¤

¤Inflamaţiilor septice;¤¤Afecţiunilor inflamatorii aseptice;¤¤Inflamaţii provocate de injectarea perivasculară a unor soluţii iritante;¤¤Nici o variantă nu este corectă.¤

¤Tema 07¤¤Efectul anestezicelor locale apare după:¤

¤2-10 minute;¤¤1 minută;¤¤20-30 minute;¤¤1-2 ore.¤

¤Tema 07¤¤Efectul anesteziei locale durează:¤

¤20-80 minute;¤¤2-3 ore;¤¤4-5 ore;¤¤1-2 minute.¤

¤Tema 07¤¤Pentru prelungirea efectului analgezic conferit de soluţia de procaină la aceasta se poate adăuga:¤

¤Adrenalină;¤¤Eter etilic;¤¤Pilocarpină;¤¤Hialuronidaza.¤

¤Tema 07¤

¤Pentru anestezia locală de suprafaţă se utilizează:¤¤Kelenul;¤¤Halotanul;¤¤Cloroformul;¤¤Xilina.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia locală prin infiltraţie circulară se practică în regiunea:¤

¤Membrelor;¤¤Lombară;¤¤Toracică;¤¤Capului.¤

¤Tema 07¤¤Blocajul paralombar la bovine se face prin depunerea soluţiei anestezice la nivelul:¤

¤Vertebrelor L1 şi L2;¤¤Vertebrelor L6 şi L7;¤¤Vertebrelor toracale 1 şi 2;¤¤Vertebrelor cervicale 4 şi 5.¤

¤Tema 07¤¤Concentraţia soluţiei anestezice pentru efectuarea unui blocaj troncular este de:¤

¤2-4%;¤¤0,25-0,5%;¤¤0,5-1%;¤¤5-10%.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţiile pentru blocarea nervului frontal la cabaline sânt:¤

¤Operaţii în regiunea frontală, pleoapa superioară;¤¤Operaţii în regiunea nasului;¤¤Operaţii pe dinţi;¤¤Operaţii pe limbă.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie pentru blocajul nervului frontal la bovine este:¤

¤Mijlocul pleoapei superioare;¤¤Gaura supraorbitală;¤¤Gaura infraorbitală;¤¤Gaura suborbitală.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţii pentru blocajul nervului frontal la bovine sunt:¤

¤Operaţii pe sinusurile frontale;¤¤Operaţii pe dinţi;¤¤Operaţii pe limbă;¤¤Operaţii pe planul nazo-labial.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţiile pentru blocajul nervului infraorbitar la bovine sunt:¤

¤Operaţii pe oglinjoara nazală;¤¤Operaţii pe sinusurile frontale;¤¤Operaţii pe coarne;¤¤Operaţii pe limbă.¤

¤Tema 07¤¤Care sunt indicaţiile pentru blocajul nervului infraorbitar la câine:¤

¤Extracţii dentare a maxilarului;¤¤Operaţii pe limbă;¤¤Operaţii pe pavilionul urechii;¤

¤Operaţii pe globul ocular.¤¤Tema 07¤¤Care sunt indicaţiile pentru blocajul nervului mandibular la bovine:¤

¤Operaţii pe dinţii mandibulei;¤¤Operaţii pe coarne;¤¤Operaţii pe sinusul frontal;¤¤Operaţii în regiunea nasului.¤

¤Tema 07¤¤Care sunt preparatele, care fiind asociate cu anestezicul local îi măreşte puterea anestezică:¤

¤Adrenalina;¤¤procaina;¤¤Novocaina;¤¤Kelenul.¤

¤Tema 07¤¤Care din variantele de anestezie locală asigură un contact intim cu terminaţiile nervoase şi anestezia se produce mai rapid:¤

¤După Vişnevschi;¤¤După Şlaih;¤¤După Olivcov;¤¤După Mosin.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia regională intravenoasă se poate executa în:¤

¤Regiunea membrelor;¤¤Regiunea toracică;¤¤Regiunea cervicală;¤¤Regiunea auriculară.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia regională intravenoasă se realizează după:¤

¤Aplicarea garoului;¤¤Aplicarea iavaşalei;¤¤Aplicarea pensei hemostatice;¤¤Aplicarea unui bandaj.¤

¤Tema 07¤¤Anestezia regională intraosoasă se practică în cazul:¤

¤Fracturilor osoase;¤¤Fractura tendoanelor;¤¤Fractura coarnelor;¤¤Avulsia cornului.¤

¤Tema 07¤¤Într-o anestezie regională intraosoasă anestezicul se infiltrează în:¤

¤Canalul medular;¤¤Subcutan;¤¤Intramuscular;¤¤Intravenos.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie într-o anestezie epidurală superioară înaltă este:¤

¤Între osul sacru şi prima vertebră coccigienă;¤¤Între prima şi a doua vertebră coccigienă;¤¤Între a doua şi a treia vertebră coccigienă;¤¤Între a treia şi a patra vertebră coccigienă.¤

¤Tema 07¤

¤Locul de elecţie într-o anestezie epidurală inferioară (joasă) este:¤¤În spaţiul intervertebral coccigien unu şi doi;¤¤În spaţiul intervertebral doi şi trei;¤¤În spaţiul intervertebral trei şi patru;¤¤În spaţiul intervertebral patru şi cinci.¤

¤Tema 07¤¤Care sunt indicaţiile pentru anestezia epidurală:¤

¤Operaţii pe coada, anus, uter;¤¤Operaţii pe peretele abdominal;¤¤Operaţii pe regiunea membrelor anterioare;¤¤Operaţii pe regiunea membrelor posterioare.¤

¤Tema 07¤¤Care sunt indicaţiile blocajului paralombar (L1, L2) la bovine:¤

¤Anestezia peretelui abdominal;¤¤Anestezia peretelui toracal;¤¤Anestezia membrelor posterioare;¤¤Anestezia organelor abdominale.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie a nervului frontal la câine şi pisică este:¤

¤La baza pleoapei superioare;¤¤La baza pleoapei inferioare;¤¤La baza pavilionului urechii;¤¤În gaura supraorbitală.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie a nervului infraorbitar la câine este:¤

¤La nivelul premolarului superior trei;¤¤La nivelul găurii supraorbitale;¤¤La nivelul premolarului superior doi;¤¤Subcutan în regiunea dorsală a nasului.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţiile pentru blocajul nervului mandibular-alveolar la cabaline sunt:¤

¤Extracţii dentare de pe mandibulă;¤¤Extracţii dentare de pe maxilar;¤¤Operaţii în regiunea nasului;¤¤Operaţii pe buza superioară.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie pentru nervul alveolo-mandibular la câine este:¤

¤Cu 2 cm înapoiia ultimului molar;¤¤În gaura mandibulară;¤¤Cu 3 cm înaintea ultimului molar;¤¤Deasupra primului molar.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţii pentru blocajul nervului cornual sunt:¤

¤Operaţii pe coarne;¤¤Operaţii pe pleoapa superioară;¤¤Operaţii pe urechi;¤¤Operaţii în regiunea cefei.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie pentru blocajul nervului cornual:¤

¤Mijlocul distanţei de la baza cornului şi unghiul temporal al orbitei;¤¤Mijlocul pleoanei superioare;¤¤În regiunea cefei;¤

¤În gaura supraorbitală.¤¤Tema 07¤¤Indicaţii pentru blocajul nervului intratrohlear la cabaline, bovine sunt:¤

¤Intervenţii în regiunea frontală;¤¤Intervenţii în regiunea intraaorbitală;¤¤Intervenţii în regiunea cervicală;¤¤Intervenţii în regiunea nazală.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie în blocajul nervului mandibular la bovine este:¤

¤Mijlocul liniei ce uneşte unghiul temporal al ochiului şi marginea inferioară a bazei pavilionului urechii şi la 1 cm ventral;¤¤Jumătatea distanţei dintre baza cornului şi unghiul extern al orbitei;¤¤La un centimetru dorsal de unghiul intern al orbitei;¤¤La mijlocul pleoapei superioare.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie în blocajul nervului infraorbital la cabaline:¤

¤Jumătatea distanţei de la incizura nazo-maxilară şi marginea anterioară a crestei faciale şi la un centimetru dorsal de mijlocul acestei distanţe;¤¤La mijlocul pleoapei superioare;¤¤Jumătatea distanţei dintre baza cornului şi unghiul intern al orbitei;¤¤La un centimetru dorsal de unghiul intern al orbitei.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţii în blocajul nervului infraorbital la cabaline sunt:¤

¤Operaţii pe dinţii maxilarului;¤¤Operaţii pe dinţii mandibulari;¤¤Operaţii pe oglinjoara nazală;¤¤Operaţii pe limbă.¤

¤Tema 07¤¤Locul de elecţie în blocajul nervului frontal la cabaline este:¤

¤Gaura supraorbitară;¤¤Gaura infraorbitară;¤¤Gaura mentonieră;¤¤Gaura subortitară.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţii în blocajul nervului frontal la cabaline sunt:¤

¤Trepanaţia sinusului frontal;¤¤Trepanaţia sinusului maxilar;¤¤Operaţii în regiunea buzei superioare;¤¤Operaţii pe dinţii maxilarului.¤

¤Tema 07¤¤Indicaţii în blocajul nervului infratroclear la cabaline:¤

¤Operaţii în regiunea frunţii;¤¤Operaţii în regiunea dorsală a nasului;¤¤Operaţii pe dinţii maxilarului;¤¤Operaţii pe buza superioară.¤

¤Tema 07¤¤Loc de elecţie în blocajul nervului infraorbitar la bovine este:¤

¤La întretăierea liniei dusă din unghiul intern al ochiului cu perpendiculara ridicată de la marginea anterioară a primului premolar;¤¤Deasupra celui de al treilea premolar;¤¤Gaura supraorbitară;¤¤La marginea muşchiului ridicătorul propriu al buzei superioare.¤

¤Tema 07¤¤Loc de elecţie în blocajul nervului alveolo-mandibular la cabaline este:¤

¤Intersecţia a două linii: prima – articulaţia temporo-mandibulară până la incizura vasculară: a doua – unghiul extern al orbitei până la unghiul mandibulei;¤¤La intersecţia a două linii: prima: - unghiul nazo-maxilar până la marginea anterioară a crestei faciale: a doua – pe marginea anterioară a primului premolar:¤¤La mijlocul liniei ce uneşte marginea anterioară a crestei faciale cu unghiul nazo-maxilar;¤¤La mijlocul liniei ce uneşte baza pavilionului urechii cu unghiul extern al orbitei.¤

¤Tema08¤¤Cum este denumită incizia intestinului:¤

¤Enterotomie;¤¤Miotomie;¤¤Celiotomie;¤¤Colpotomie.¤

¤Tema08¤¤Cum este denumită incizia vaginului:¤

¤Colpotomie;¤¤Enterotomie;¤¤Histerotomie;¤¤Miotomie.¤

¤Tema08¤¤Cum este denumită incizia cale de acces a cavităţii abdominale:¤

¤Celiotomie;¤¤Enterotomie;¤¤Histerotomie;¤¤Miotomie.¤

¤Tema08¤¤Cum este numită incizia unui muşchi:¤

¤Miotomie;¤¤Enterotomie;¤¤Colpotomie;¤¤Histerotomie.¤

¤Tema08¤¤Cum este denumită incizia uterului:¤

¤Histerotomie;¤¤Enterotomie;¤¤Colpotomie;¤¤Miotomie.¤

¤Tema08¤¤Dilacerarea pe cale boantă realizează separarea ţesuturilor prin:¤

¤Dilacerări efectuate cu degetele;¤¤Incizii fine cu bisturiul;¤¤Secţionări cu foarfecele;¤¤Secţionări cu dalta.¤

¤Tema08¤¤Decolarea constă în:¤

¤Ridicarea unui plan tisular de pe altul;¤¤Separarea ţesuturilor cu foarfecele;¤¤Separarea ţesuturilor prin tăiere;¤¤Îndepărtarea parţială a unui ţesut.¤

¤Tema08¤

¤Flebocenteza reprezintă puncţia:¤¤Unei vene;¤¤Ficatului;¤¤Foiosului;¤¤Splinei.¤

¤Tema08¤¤Exteriorizarea reprezintă manopera de:¤

¤Aducere a unui organ la nivelul plăgii cutanate;¤¤Evacuare a unei colecţii;¤¤Exereza unui organ;¤¤Avulsie a unui ţesut.¤

¤Tema08¤¤Exereza unei porţiuni de intestin poartă denumirea de:¤

¤Enterectomie;¤¤Histerectomie;¤¤Otectomie;¤¤Flebectomie.¤

¤Tema08¤¤Exereza uterului poartă denumirea de:¤

¤Histerectomie;¤¤Otectomie;¤¤Orhidectomie;¤¤Enterectomie.¤

¤Tema08¤¤Care este termenul ce defineşte exereza testiculelor:¤

¤Orhidectomie;¤¤Histerectomie;¤¤Otectomie;¤¤Flebectomie.¤

¤Tema08¤¤Exereza pavilionului urechii poartă denumirea de:¤

¤Otectomie;¤¤Orhidectomie;¤¤Histerectomie;¤¤Enterectomie.¤

¤Tema08¤¤Rezecţia unei vene poartă denumirea de:¤

¤Flebectomie;¤¤Orhidectomie;¤¤Otectomie;¤¤Enterectomie.¤

¤Tema08¤¤Îndepărtarea unei porţiuni de os sub formă de rondelă poartă denumirea de:¤

¤Trepanaţie;¤¤Extracţie;¤¤Raclaj;¤¤Rabotaj.¤

¤Tema08¤¤Instrumentul utilizat pentru a menţine ţesuturile din vecinătate în afara câmpului operator este:¤

¤Depărtătorul;¤¤Elevatorul;¤

¤Trocarul;¤¤Tenotomul.¤

¤Tema08¤¤Incizia este manopera care se practică pentru secţionarea ţesuturilor cu ajutorul:¤

¤Bisturiului;¤¤Depărtătorului;¤¤Elevatorului;¤¤Trocarului.¤

¤Tema08¤¤Centeza sau puncţia este manoperă chirurgicală, care se foloseşte pentru a pătrunde într-o cavitate sau organ şi se utilizează în acest scop:¤

¤Trocarul;¤¤Elevatorul;¤¤Tenotomul;¤¤Bisturiul.¤

¤Tema08¤¤Metoda de separare a ţesuturilor cu mijloace termice, electrice, chimice se numeşte:¤

¤Cauterizare;¤¤Raclaj;¤¤Rabotaj;¤¤Extirpare.¤

¤Tema08¤¤Metoda de extirpare a unei porţiuni de organ poartă denumirea de:¤

¤Amputaţie;¤¤Ablaţie;¤¤Trepanaţie;¤¤Extirpaţie.¤

¤Tema08¤¤Metoda de extirpaţie a unui organ în totalitate se numeşte:¤

¤Ablaţie;¤¤Amputaţie;¤¤Trepanaţie;¤¤Extirpaţie.¤

¤Tema08¤¤Pe feţele laterale ale toracelui, abdomenului şi pe membre se practică incizii:¤

¤Verticale;¤¤Orizontale;¤¤Longitudinale;¤¤În formă de cruce.¤

¤Tema08¤¤În regiunile dorsală, ventrală, cervicală a corpului animal se practică incizii:¤

¤Longitudinale;¤¤Verticale;¤¤Orizontale;¤¤Felie de pepene.¤

¤Tema08¤¤Sacul Mickulicz este un mijloc hemostatic utilizat:¤

¤În cavităţi sângerânde (nas, vagin);¤¤În sângerările copitei;¤¤În sângerările cozii;¤¤După sutura plăgilor vasculare.¤

¤Tema08¤

¤Aplicarea garoului asigură o hemostază chirurgicală utilă pentru intervenţii pe:¤¤Acropodiu;¤¤Gât;¤¤Cap;¤¤Abdomen.¤

¤Tema08¤¤Garoul aplicat nu trebuie menţinut mai mult de:¤

¤1 oră;¤¤15 minute;¤¤4 ore;¤¤30 minute.¤

¤Tema08¤¤Hemostaza definitivă se realizează prin mijloacele enumerate mai jos cu exepţia:¤

¤Depărtătoarelor;¤¤Ligaturii vasculare;¤¤Cauterizării vasculare;¤¤Forcipresurii vasculare.¤

¤Tema08¤¤După cantitatea de sânge pierdută, hemoragia mică este cu pierdere de până la:¤

¤10%;¤¤1%;¤¤30%;¤¤60%.¤

¤Tema08¤¤După cantitatea de sânge pierdută, hemoragia mare este cu o pierdere până la:¤

¤50%;¤¤10%;¤¤100%;¤¤30%.¤

¤Tema08¤¤Hemoragia, care apare în rană concomitent cu rănirea vasului se numeşte:¤

¤Primară;¤¤Secundară;¤¤Medicală;¤¤Chirurgicală.¤

¤Tema08¤¤Hemoragia, care apare în rană la câteva ore, zile după operaţie se numeşte:¤

¤Secundară;¤¤Primară;¤¤Medicală;¤¤Chirurgicală.¤

¤Tema08¤¤Hemoragia apărută în rezultatul unui efort de tuse, vomă se numeşte:¤

¤Medicală;¤¤Secundară;¤¤Primară;¤¤Chirurgicală.¤

¤Tema08¤¤Hemostaza asigurată cu ajutorul unor instrumente, a garoului poartă denumirea de:¤

¤Chirurgicală;¤¤Terapeutică;¤¤Medicală;¤

¤Biologică.¤¤Tema08¤¤În operaţii pe copită sau amputarea unui deget pe rană se aplică un:¤

¤Pansament compresiv;¤¤Pansament şerpuitor;¤¤Unei pense hemostatice;¤¤Unui bandaj gipsat.¤

¤Tema08¤¤În hemostaza medicamentoasă cu acţiune coagulantă şi vasoconstrictivă se administrează:¤

¤Vitamina K, clorură de calciu;¤¤Alcoolul etilic;¤¤Soluţie de rivanol;¤¤Soluţie de permanganat de caliu.¤

¤Tema08¤¤Incizia este manopera chirurgicală care se efectuează cu scopul de:¤

¤A crea cale de acces;¤¤A asigura hemostaza;¤¤A administra analgetice;¤¤A drena procesul septic.¤

¤Tema08¤¤Instrumentul utilizat în operaţii pe tendoane se numeşte:¤

¤Tenotom;¤¤Ferestrău;¤¤Foarfecă;¤¤Cuţit de amputaţie.¤

¤Tema08¤¤Secţionarea ţesuturilor dure (oaselor) se realizează cu:¤

¤Dalta;¤¤Bisturiul;¤¤Pensa anatomică;¤¤Pensa hemostatică.¤

¤Tema08¤¤Când hemoragia are loc dintr-o cavitate naturală (nazală, bucală) ea se numeşte:¤

¤Externă;¤¤Medicală;¤¤Chirurgicală;¤¤Internă.¤

¤Tema08¤¤Când hemoragia are loc într-o cavitate seroasă ea se numeşte:¤

¤Internă;¤¤Externă;¤¤primară;¤¤Secundară.¤

¤Tema08¤¤Pentru o hemostază prin forcipresură se utilizează:¤

¤Pensa hemostatică;¤¤Pensa chirurgicală;¤¤Pensa anatomică;¤¤Pensa Burdizzo.¤

¤Tema08¤¤Ligatura vasculară este o metodă de hemostază:¤

¤Definitivă;¤¤Limitată;¤¤Temporară;¤¤Nelimitată.¤

¤Tema09¤¤Terapia intensivă constituie un ansamblu de acţiuni medicale aplicate cu caracter:¤

¤De urgenţă;¤¤Paliativ;¤¤Programat;¤¤Sezonier.¤

¤Tema09¤¤Hipoventilaţia apare mai frecvent atunci când o vacă este contenţionată în:¤

¤Poziţie patrupedală;¤¤Decubit sterno-abdominal;¤¤Decubit lateral stâng;¤¤Decubit lateral drept.¤

¤Tema09¤¤Obiectivele tratamentului de urgenţă a insuficienţei respiratorii acute sunt:¤

¤Eliberarea căilor aeriene, instituirea respiraţiei artificiale;¤¤Asigurarea normovolemiei;¤¤Intubaţia traheală;¤¤Instituirea oxigenoterapiei.¤

¤Tema09¤¤Pentru asigurarea libertăţii căilor aeriene, capul animalului se aşează:¤

¤Decliv în extensie;¤¤Antidecliv în flexie;¤¤Antidecliv în extensie cu limba exteriorizată;¤¤Se plasează sub cap şi gât o pernă.¤

¤Tema09¤¤Care din situaţiile următoare nu impune instituirea ventilaţiei artificiale:¤

¤Narcoza stabilă;¤¤Stop cardiac;¤¤Edem pulmonar;¤¤Operaţia pe torace deschis.¤

¤Tema09¤¤La animalele mici ventilaţia artificială manuală se execută:¤

¤Comprimând ritmic cutia toracică;¤¤Prin extensii şi flexii ritmice a membrelor anterioare;¤¤Prin suspendarea animalului de membrele anterioare.¤¤Prin suspendarea animalului de membrele posterioare.¤

¤Tema09¤¤Pentru a fi eficientă, o ventilaţie artificială executată manual trebuie să se imprime o frecvenţă a mişcărilor respiratorii:¤

¤Dublă faţă de mişcările respiratorii spontane;¤¤Triplă faţă de mişcările respiratorii spontane;¤¤Crescută cu 50% faţă de mişcările respiratorii spontane;¤¤Redusă cu 50% faţă de mişcările respiratorii spontane.¤

¤Tema09¤¤Ventilaţia artificială manuală este contraindicată în insuficienţele respiratorii consecutive:¤

¤Traumatismelor toracelui;¤¤Supradozărilor narcoticelor;¤

¤Apneei nou-născuţilor;¤¤Nu are contraindicaţii.¤

¤Tema09¤¤Pentru realizarea respiraţiei artificiale „gură la gură” aerul expirat de operator conţine suficient O2 pentru oxigenarea S.N.C.:¤

¤Aproximativ 16%;¤¤Aproximativ 30-40%;¤¤Aproximativ 2-3 %;¤¤Conţine numai N.¤

¤Tema09¤¤Selectaţi analepticele respiratorii:¤

¤Lobelină;¤¤Morfină;¤¤Procaină;¤¤Diazepam.¤

¤Tema09¤¤Perfuzia presupune administrarea unui fluid:¤

¤Intravascular;¤¤Intrapleural;¤¤Intramuscular;¤¤Subcutanat.¤

¤Tema09¤¤După resuscitarea respiratorie şi cardiovasculară, perfuzarea cu soluţii nutritive este:¤

¤Indispensabilă;¤¤Contraindicată;¤¤Inutilă;¤¤Ineficientă.¤

¤Tema09¤¤Nerespectarea strictă a regulilor de asepsie şi antisepsie, în efectuarea unei perfuzii nu poate cauza:¤

¤Analgezie;¤¤Piemie;¤¤Flebită;¤¤Septicemie.¤

¤Tema10¤¤Catgutul este un:¤

¤Material de sutură resorbabil biologic;¤¤Material de sutură resorbabil sintetic;¤¤Material de sutură neresorbabil biologic;¤¤Material de sutură neresorbabil sintetic;¤

¤Tema10¤¤Tratarea firelor de catgut cu săruri de crom (cromarea) duce la:¤

¤Creşterea timpului de resorbţie în ţesuturi;¤¤Scăderea rezistenţei firului;¤¤Scăderea timpului de resorbţie în ţesuturi;¤¤Prelungirea timpului necesar pentru vindecarea plăgilor.¤

¤Tema10¤¤Resorbţia firelor de catgut simplu, netratat, are loc în mod obişnuit în:¤

¤1-2 săptămâni;¤¤4 săptămâni;¤¤8 săptămâni;¤¤6 luni.¤

¤Tema10¤¤În suturile digestive este recomandată utilizarea acelor:¤

¤Atraumatice rotunde;¤¤Atraumatice triunghiulare;¤¤Cu ureche fixe (de croitorie) şi rotunde;¤¤Cu ureche fixe (de croitorie) triunghiulare.¤

¤Tema10¤¤Cum se numeşte sutura tendoanelor:¤

¤Tenorafie;¤¤Angiorafie;¤¤Histerorafie;¤¤Cistorafie.¤

¤Tema10¤¤Cum se numeşte sutura vezicii urinare:¤

¤Cistorafie;¤¤Tenorafie;¤¤Histerorafie;¤¤Angiorafie.¤

¤Tema10¤¤Cum se numeşte sutura uterului:¤

¤Histerorafie;¤¤Cistorafie;¤¤Tenorafie;¤¤Angiorafie.¤

¤Tema10¤¤Cum se numeşte sutura vaselor:¤

¤Angiorafie;¤¤Tenorafie;¤¤Cistorafie;¤¤Histerorafie.¤

¤Tema10¤¤Într-o sutură un nod chirurgical trebuie să fie constituit din minim:¤

¤Trei bucle;¤¤O buclă;¤¤Patru bucle;¤¤Cinci bucle.¤

¤Tema10¤¤Distrugerea prin congelare controlată a unor ţesuturi se numeşte:¤

¤Criochirurgie;¤¤Cauterizare;¤¤Chirurgie ortopedică;¤¤Histotripsie.¤

¤Tema10¤¤Următoarele substanţe sunt agenţi criogeni cu excepţia:¤

¤Monomerilor cyanoacrilici;¤¤Freonului;¤¤Clorurii de etil (Kelen);¤¤Azotului lichid.¤

¤Tema10¤¤Sutura primară se aplică pe o rană accidentală nu mai târziu de:¤

¤6-12 ore;¤¤24 ore;¤

¤36 ore;¤¤48 ore.¤

¤Tema10¤¤Instrumentul utilizat pentru aplicarea suturii chirurgicale se numeşte:¤

¤Portac;¤¤Pensă hemostatică;¤¤Pensă anatomică;¤¤Trocar.¤

¤Tema10¤¤Firele de sutură superficiale se ridică nu mai devreme de :¤

¤7-8 zile;¤¤15-20 zile;¤¤4-5 zile;¤¤1 lună.¤

¤Tema10¤¤Sutura aplicată pe tubul digestiv se numeşte:¤

¤Intestinală;¤¤Cojocărească;¤¤Plăpumărească;¤¤Surget simplu.¤

¤Tema10¤¤Gastroragia la carnivore este recomandată să se execute:¤

¤Biplan (2 etaje);¤¤Monoplan;¤¤Triplan;¤¤Toate variantele sunt incorecte.¤

¤Tema10¤¤Într-o operaţie pe tubul digestiv, timpii septici se încheie după:¤

¤Închiderea lumenului digestiv;¤¤Montarea penselor de baraj;¤¤Izolarea cavităţii abdominale;¤¤Sutura peretelui abdominal.¤

¤Tema10¤¤Într-o operaţie de enterectomie, timpii septici încep odată cu:¤

¤Incizia ansei intestinale;¤¤Incizia pereţilor cavităţii abdominale:¤¤Exteriorizarea ansei intestinale;¤¤Aplicarea penselor de baraj.¤

¤Tema10¤¤La un câine operaţia de exereză a cecumului se numeşte:¤

¤Cecotomie;¤¤Timectomie;¤¤Bursectomie;¤¤Tiflită.¤