-INGINERIA-MEDIULUI.ppt

7/29/2019 -INGINERIA-MEDIULUI.ppt

1/499

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1

INGINERIA MEDIULUI

Asistent univ. dr. ing.DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILORTE INTERESEAZA ?


2/499


TOPIREA GHETARILORO CHESTIUNE DE TIMP?

Asistent univ. dr. ing.

Daniel LEPADATUAbsolvent Facultatea de Constructii IASI

Sectia cu predare in limba franceza1998

MASTER Studii aprofundate

Protectia si reabilitara cladirilor1999DOCTORAT - FRANTA

Universit dAngers2006

CURS de Specializare CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIEFacultatea de Hidrotehnica Iasi

2007Catedra de Constructii Civile si IndustrialeFacultatea de Constructii IASI2006

Adresa de [email protected]


3/499



INGINERIA MEDIULUINUMARUL DE CREDITE = 3 ECT

FORMA DE EXAMINARESCRIS DE TIP GRILANOTA FINALA

NOTA DE LA EXAMEN 50%NOTA DE LA PROIECT 50% Determinarea impactului asupra mediului a

incalzirii unei cladiri de locuit.


4/499



NOTIUNI INTRODUCTIVEMEDIUL INCONJURATOR

Ansamblu de factori naturali si artificiali

Fizici, biologici si socialiPROTECTIA MEDIULUI

Ansamblul de masuri intreprinse cu scopul de apastra echilibrul ecologic:

- prevenirea poluarii- mentinerea factorilor naturali- garantarea conditiilor de viata si de

munca pentru generatiile viitoare


5/499



NOTIUNI INTRODUCTIVESTIINTA MEDIULUI INCONJURATOR

Ansamblu de notiuni necesare studierii impactului

asupra .Stiintele care servesc stiinta mediului: Agricultura, Filosofia, Geografia, Informatica, Biologia, Legislatia, Sociologia, Economia Fizica si Chimia

POLUANT(solida, lichida sau gazoasa)

prezenta in cu efecte negative asuprasi


6/499



NOTIUNI INTRODUCTIVEDESEU

Orice reziduu rezultat din procedeeleindustriale, Orice BUN abandonat de OM

ECOLOGIEStiinta care studiaza ecosistemul Relatiile dintre si Influenta asupra dezvoltarii


7/4992007-2008 INGINERIA MEDIULUI 7


NOTIUNI INTRODUCTIVEECOSISTEM

Ansamblu de factori fizici (sol, apa aer,

lumina, temperatura) numit HABITAT sauBIOTOP si ORGANISMELE VII

NIVEL DE POLUARE

Concentratia probabila dintr-un factor demediu inconjurator masurata intr-o zonasau intr-un punct si comparata cu ceaadmisa de norme (CMA)




NOTIUNI INTRODUCTIVEINVENTAR DE POLUANTI

Ansamblul de factori poluanti exixtenti intr-o

anumita zonaPOTENTIAL POLUANTNivel posibil de poluare datorat unui factorpoluant existent intr-o anumita zona

CMA produsa de n factorpoluant si care daca nu este depasita nu areefecte negative asupra sanatatii.




NOTIUNI INTRODUCTIVEDEZVOLTARE DURABILA

Dezvoltarea carefara a

STRATEGIE

Ansamblul de si combinate cu scopul de a atinge un precis.




DEZVOLTARE DURABILAFactori implicati:

Magnitudinea populatiei PamantuluiReducerea resurselor naturaleLipsa acordurilor Internationale in domeniuDecalajul prelungit dintre procesele dinecosistemRelatia Implicarea




DEZVOLTARE DURABILA GRIJA pentru MEDIU este ESENTIALA DEZVOLTAREA COMPORTAMENT ECOLOGIC POLITICI DE MEDIU pe termen LUNG IMBUNATATIREA mediului SOCIO-ECONOMIC NOI INSTRUMENTE in DEZVOLTAREA

TEHNOLOGICACOOPERARE INTERNATIONALA




ROMANIA - INFORMATII

Romnia este o tara de dimensiuni

medii, cu o suprafata de 238391 kmP(a treisprezecea tara din Europa)si o populatie de 21733556 locuitori.


13/499



ROMANIA - INFORMATIIPentru atingerea obiectivelor de

baza ale politicii de dezvoltare

regionala, Legea nr. 151/1998 apermis constituirea a 8 regiunide dezvoltare, prin asociereavoluntara a judetelor.

REGIUNILE DEDEZVOLTARE1) Nord-Vest, 2) Nord-Est3) Sud-Vest, 4) Sud-Est,5) Sud, Vest, 6) Centru, 7) Bucureti i Ilfov


14/499



RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

Prin resurse naturale se ntelege totalitateaelementelor naturale ale mediului nconjuratorce pot fi folosite n activitatea umana:

resurse neregenerabile minerale combustibili fosili;

resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;resurse permanente

energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor


15/499



RESURSELE NATURALE NEREGENERABILEExtractia si folosirea combustibililor fosili(carbuni, petrol),

exploatarile miniere, industria siderurgica simetalurgica, industria energetica,industria chimica si petrochimica,industria celulozei si hrtiei,industria materialelor de constructii si altele,

contribuie substantial la poluareafactorilor de mediu cu poluanti comuni :

(dioxid de sulf, dioxid de carbon,oxizi de azot, amoniac),cu metale grele, pulberi sedimentabile sipulberi n suspensie alti poluanti specifici

(formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfura

de carbon, clor, cloruri )


16/499



RESURSELE NATURALE REGENERABILE

ApaSolulaerul,lemnul,biodiversitatea

stocurile de peste

Canal DunareMarea Neagra

LitoralMarea Neagra

Dunarea


17/499



RESURSELE NATURALE PERMANENTE

ENERGIAEOLIANA

ENERGIASOLARA


18/499



DESEURI ARUNCATELA INTIMPLARE !


19/499



RECICLAREA DESEURILOR


20/499



ECHILIBRUL ECOLOGICBIOSFERA NATURA VIE

Plante si animale Sistem complex Legi specifice de dezvoltare si existenta

RATA MORTII RATA NASTERILORECHILIBRU FRAGIL


21/499



ECHILIBRELE BIOSFEREIEchilibre CHIMICEProcesele metabolice

Echilibre ENZIMATICE

Dezvoltarea organismelorProcesele fiziologice

Echilibrul intre EXIGENTELE INDIVIZILOR(cerinte de hrana, apa, climat, etc.)

ACCESIBILITATILE EXTERIOARE (posibilitatileoferite de MEDIU)CONSERVAREA ECHILIBRELOR ASIGURA


22/499



LEGILE EVOLUTIEICOMUNITATILOR ECOLOGICE

POPULATIESPECIE

SPECIE POPULATIE

Comunitateecologica BIOM

Marin,Padure tropicala

Campie


23/499



LEGILE EVOLUTIEICOMUNITATILOR ECOLOGICE


24/499



FACTORII DE MEDIUFIZICI

AER, APALUMINA, SOL

BIOLOGICI

HRANA, POPULATIABOLILE


25/499



AER - EFECTE

Termen si

SANATATERESURSELE

BIOLOGICE SIECOSISTEMELE

PAGUBE ECONOMICE

EFECTUL DE SERADISTRUGEREASTRATULUI DE

OZON


26/499



AERProblemele actuale de mediu

efectul de sera;distrugerea stratului de ozon;acidifierea;micropoluantii;

producerea ozonului troposfericparticulele n suspensie.


27/499



AER - POLUANTISursele principale emitente de poluanti sunt:

sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe

mari platforme industriale, dar si intercalate cuzone de locuit intens populate (dezvoltatepreponderent pe verticala);circulatia auto, n special de-a lungul marilorartere incluznd si traficul greu;

santiere de constructie si betoniere;centralele electrotermice;surse difuze de combustie;


28/499



EFECTUL DE SERARadiatia incidenta de la

mic, strabate usor ATMOSFERA

Radiatia reflectata sau emisa deincalzit

Se elimina excesul termic terestru

Este partial de si de

din Atmosfera


29/499



Schimbari climatice.

Protocolul de la KyotoConventia Cadru a Natiunilor Unite asupra

schimbarilor climatice, adoptata n 1992, atrage

atentia asupra cresterii emisiilor n atmosfera aca urmare a

activitatilor umane.

ncalzire suplimentara a scoartei terestre,efecte negative - ecosistemelor si a starii desanatate a oamenilor.


30/499




Protocolul de la KyotoIn ultimii 100 de ani temperatura medieglobala a crescut cu 0,6 C si n Europa cu

1,2 C, iar deceniul 90 a fost cel mai caldurosdin ultimii 150 ani.Se preconizeaza ca temperaturile vor creste

cu 1,4 - 5,8 C pna n 2010, cresterile celemai mari nregistrndu-se n Europa de Est siSud


31/499




Protocolul de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, din decembrie1997,

Conventia privind schimbarile climaticeProtocolul de la Montreal referitor lasubstantele care epuizeaza stratul de ozon

si s-a desfasurat pe tema limitariicuantificate a emisiilor de gaze cu efect desera si angajamentul reducerii acestora.


32/499



ANGAJAMENTUL ROMANIEIPrin Legea 3/2001, Romnia a ratificatProtocolul de la Kyoto Conventia Cadru a

Natiunilor Unite asupra schimbarilor climaticereducerea emisiilor de gaze cu efect de sera n perioada2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii nregistrate nanul 1989;realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a

emisiilor de gaze cu efect de sera;elaborarea si implementarea politicilor n vedereapromovarii dezvoltarii durabile;realizarea nainte anul 2008, a Registrului National de emisiide gaze cu efect de sera.


33/499



Gazele cu efect de seraProtocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efectde sera ca fiind:

dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot,hidroflorocarburile, perflorocarburile si hexafluorurile desulf.


34/499



Deteriorarea stratului de ozonIn stare naturala, ozonul se gaseste nstratosfera n proportie de 90%, la circa10-50 km altitudine, cu un maxim ntre20 si 35 km, prezent n atmosfera nconcentratie de 0,04 ppm (parti pe

milion).


35/499



Deteriorarea stratului de ozonConcentratia ozonului stratosferic esteafectata de:

distrugerea chimica de catre halogeni,variatiile radiatiei solare (n particular ale radiatieiUV).Invers, ozonul stratosferic are un rol activ n

determinarea structurii termice, dinamice sichimice a stratosferei si troposferei si deci,exercita un impact direct asupra climatului.

TOPIREA GHETARILOR


36/499



Deteriorarea stratului de ozonHalogenii eliberati de la sol,

clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni

(HCFCs) si hidrocarburi de bromSunt convertiti n forme active, n stratosferamedie si superioara unde contribuie la crestereanivelelor naturale de clor, distrugnd ozonul.Reciproc, modificarea ozonului poate afecta

temperaturile stratosferice si troposferice prinprocesele radiative de unda lunga si scurta.Ozonul troposferic este influentat, de asemenea,prin schimbul stratosfera-troposfera si prin

procesele chimice.

TOPIREA GHETARILOR


37/499



BibliografieProtectia Mediului Curs bilingv (Fr, Ro)

Conf. dr. ing. Maricica Vasilache si Gh. Ionescu

Vasilache, 1998.RAPORT privind STAREA MEDIULUI NROMNIA N ANUL 2004

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII

APELOR, AGENTIA NATIONALA PENTRUPROTECTIA MEDIULUIBucuresti 2005


38/499


INGINERIA MEDIULUI



TOPIREA GHETARILOR


39/499



APA PAMANTTotal in oceane: 1370*106 km3

Pacific, Atlantic, Indian, Inghetat 97,2%Ghetari 90%, Antartica 2%, Groenlanda2.15%

Apa in atmosfera 1014 tone

Apa continentala 0.635%Ploi marine 5*1014 tone

TOPIREA GHETARILOR


40/499



APA PAMANTNEVOIA DE APA LA OM

800 litri apa potabila

Consum zilnic apa 300-400 litriDesalinizarea apei (1.1*106 tone apadulce devine sarata)

Prin tehnica conventionalaPrin energie nuclearaPrin reciclarea apelor uzate

TOPIREA GHETARILOR


41/499



APA - ROMANIAReteaua hidrografica a Romniei are aproapentreaga suprafata (97,8%) cuprinsa n bazinulfluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din rurile

din Dobrogea, care se varsa direct n Marea Neagra.Resursele de apa ale Romniei

apele de suprafata ruri interioare,lacuri naturale si artificiale,

.Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa

lungimea de 2850 kmdin care 1075 km pe teritoriul Romniei

TOPIREA GHETARILOR


42/499



APA - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR


43/499



APA - ROMANIASURSELE DE APAApele de suprafata constituiesursa majora pentrunecesitatile umane, inclusiv

pentru apa potabila.Lacuri naturale si artificiale

cursuri de apanaturale, modificate artificial

(regularizate) sauconstruite artificial (canale). Apele de suprafata se clasifica:ape statatoare(balti, lacuri, mari i oceane),

ape curgatoare(izvoare, pruri, ruri, fluvii).

TOPIREA GHETARILOR


44/499



APA - ROMANIAReteaua de ruriforma radiala,98% dintre ruri izvornd din Muntii Carpati

varsndu-se, direct sau prin intermediul altorruri, n Dunare.Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa

n Marea Neagra prin trei brate : (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe) care formeaza o delta.

TOPIREA GHETARILOR


45/499



APA - ROMANIA

Mures (761 km pe teritoriul Romniei),

Prut (742 km pe teritoriul Romniei),Olt (615 km),Siret (559 km pe teritoriul Romniei),

Ialomita (417km),Somes (376 km pe teritoriul Romniei),Arges (350 km).

TOPIREA GHETARILOR


46/499



APA - ROMANIAPentru evaluarea calitatii globale a apei,au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind

urmatoarele 5 grupe:grupa ce cuprinde: oxigenul, oxigenul dizolvat

grupa ce cuprinde:

amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfortotal, clorofila a;grupa ce cuprinde:

reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total,mangan total, cloruri, sulfati;

TOPIREA GHETARILOR


47/499



APA - ROMANIA

grupa ce cuprinde:

zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substanteprioritare;

grupa cuprinde:

fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substanteprecum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan,tetracloretan si altele au fost ncadrate la grupasubstantelor prioritare.

TOPIREA GHETARILOR


48/499



CLASELE DE CALITATE

TOPIREA GHETARILOR


49/499



CLASELE DE CALITATE

TOPIREA GHETARILOR


50/499



APA - ROMANIA

Romnia este o tara dedimensiuni medii, cu o

suprafata de 238391 km2(a treisprezecea tara dinEuropa) si o populatie de21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR


51/499



RAURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR


52/499



LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI

Cele mai importante sunt lacurile

provenite din fostele lagune de pemalul Marii Negre (Sinoe - 171km2 ) si lacurile Razim - 415 km2formate de-a lungul malurilorDunarii (Oltina 22km2, Brate - 21km2 ).

Lacurile glaciare se ntlnesc nMuntii Carpati (Lacul Bucura, cu osuprafata de 10.8 ha este cel maimare

Lacuri artficiale,cele mai importante fiind cele depe Dunare:

1)Portile de Fier II - 40000 ha

2)Portile de Fier I - 10000 ha,dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare3) Stnca-Costesti

de pe rul Prut.

TOPIREA GHETARILOR


53/499



LACURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR


54/499



DUNAREAFluviul Dunarea este aldoilea fluviu ca marime din

Europa cu o lungime de2850 km2.Izvoraste din muntii PadureaNeagra si se varsa n Marea

Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe,

formnd Delta Dunarii.

Canal Dunare

Marea Neagra

Dunarea

TOPIREA GHETARILOR


55/499



DUNAREATraseul fluviului trece prin 10tari:

Germania,Austria, Slovacia,Ungaria, Croatia, Serbia,Romnia, Bulgaria,Republica Moldova, Ucraina,

Traverseaza patru capitale:Viena, Bratislava, Budapesta,Belgrad

TOPIREA GHETARILOR


56/499


O CHESTIUNE DE TIMP?

DUNAREAAnaliza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele:

din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romnesc,

522 km (48,6%) s-au ncadrat n clasa a II-a de calitate

stare ecologica buna;

412 km (38,3%) s-au ncadrat n clasa a III-a de calitate

stare ecologica moderata;

2 km (0,2%) s-au ncadrat n clasa a IV-a de calitate

stare ecologica nesatisfacatoare,139 km (12,9%) s-au ncadrat n clasa a V-a de calitate

stare ecologica rea.

Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviulDunarea s-au nregistrat pe un tronson de 139 km cuprins ntre Calarasi si

Grindul Reni (aval Galati).

TOPIREA GHETARILOR


57/499



DELTA DUNARII

TOPIREA GHETARILOR


58/499



SURSE DE POLUAREApele uzate din mediul urban (orasenesti) provin dingospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici simijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc.

Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si suntdeversate in mod dezorganizat, individual.

Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesultehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor

chimice sau fizice utilizate.Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicileapelor uzate orasenesti.

TOPIREA GHETARILOR


59/499



SURSE DE POLUAREApele uzate, rezultate in urma irigarii terenuriloragricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide.

Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt

asemanatoare cu apele uzate orasenesti.Apele uzate provenite de la transportul fluvial datoritaevacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil,lubrifianti, substante nocive transportate.

Apele uzate radioactiv provin de la extragerea siprelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea decombustibili nucleari.

TOPIREA GHETARILOR


60/499



POLUANTIsunt:

titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon,terpentinele.

provindin rafinarii, industria chimica, industriapetrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventiorganici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi

(benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti,vopsele de anilina.

TOPIREA GHETARILOR


61/499



POLUANTI

sunt: metalele grele (Pb, Cu, Zn,

Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier, etc.pot fi organice si

anorganice si se gasesc in apele uzatemenajer si industrial.

idem ca mai sus.

TOPIREA GHETARILOR


62/499



POLUANTI cei mai periculosiradionuclizii sunt: Ba140, I131, Cs137, Cs144 etc.

prominenta

sunt deosebit de nocive.provenita de la fabricile de textile si

hartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate.cu temperaturi ridicate provenite de la

termocentrale.sunt prezente in general in ape

afectate de factorii antropici.

TOPIREA GHETARILOR


63/499



IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI(in viatasau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru aasigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scadasub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, morpestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o peliculacare impiedica respiratia organismelor si asimilatiaclorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produselepetroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti.

Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii.

conduc la marirea salinitatii sicresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea

cu apa potabila, industriala, irigatii.

TOPIREA GHETARILOR


64/499



IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI dau apei un gust si mirosneplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafatasi autoepurarea se depune pe instalatii, colmateazafiltrele sunt toxice pentru flora si fauna.

pot distruge in scurt timp flora sifauna afecteaza metabolismul.

sunt deosebit de periculoasepentru organism, in functie de tipul iradierii.

sau alcalinitate pronuntatadistrug flora si fauna, degradeaza constructiilehidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosireaapei pentru agrement, apa potabila, etc.

TOPIREA GHETARILOR


65/499



IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIimpiedica dezvoltarea normala apestilor.

deregleaza dezvoltarea

normala a altor microorganisme,organisme.

conduce la reducereaposibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele

si apa subterana.impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza,

autoepurarea, agrementul.

TOPIREA GHETARILOR


66/499



MASURI DE REDUCERE A POLUARIIconsta in trecerea apei prin

gratare, site, deznisipatoare avand rolul de aretine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice,

nisipul, suspensiile.se face dupa

epurarea mecanica si consta in prepararea apei cusulfat de aluminiu necesar maririi eficientei dedecantare.

consta in trecerea apei prinfiltre biologice si bazine de namol activ urmate dedecantoare.

TOPIREA GHETARILOR


67/499



MASURI DE REDUCERE A POLUARII

sunt bazine umplute cu materialfiltrant (piatra sparta, cocs, caramida), caredatorita membranei biologice si cu un aport deoxigen conduce la o epurare eficienta.

activ sunt bazine prin careapa primeste un aport suplimentar de oxigen si auo viteza de curgere foarte mica formand ,,namolulactiv cu rol de epurare /degradare a substanteiorganice.

sunt bazine care asiguradecantarea primara si stopeaza ajungerea apei inemisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate,cabane.

TOPIREA GHETARILOR


68/499



VA MULTUMESC!


69/499


INGINERIA MEDIULUI

Curs 3



TOPIREA GHETARILOR


70/499



SOLUL FACTOR DE MEDIUSUPRAFATA PAMANTULUI1.49*108 km2 - 1/3 din SPAMANTULUI

8.9*10107

km2

- 60% SUPRAFATA ARIDA200 milioane de locuitori

6*107

km2

- 40%SUPRAFATA FERTILARestul populatiei



71/499





72/499





73/499



FONDUL FUNCIARFondul funciar cuprinde

totalitatea terenurilor(inclusiv suprafetele ocupatecu ape) indiferent dedestinatie, de titlul pe bazacaruia sunt detinute sau dedomeniul public sau privat

din care fac parte

Structura de proprietate a fondului funciarn anul 2003



74/499



REPARTITIA TERENURILORComparativ cu tarile UniuniiEuropene si tarile Europei Centralesi de Est, Romnia se situeaza:

pe locul 7 dupa suprafata agricola,

pe locul 5 dupa suprafata arabilape locul 7 dupa suprafata ocupatade pasuni si fnete.

Supafata agricola 62% S



75/499



POLUAREA SOLULUIDIRECT

Prin deversari de deseuri

Prin ingrasaminte si pesticideINDIRECT

Prin sedimentarea agntilor poluanti din atmosferaPrin apa ploilor contaminate cu agenti poluantiPrin transportul agntilor poluanti de catre vantPrin infiltrarea in sol a apelor poluante



76/499



POLUAREPARTICULARITATISolurile poluate se gasesc in apropierea Surselorde Poluare (SP)

Daca inaltimea SP Contaminarea Regiunea contaminata

Contaminarea depinde de regimul ploilor Favorizeaza contaminarea in adancime

Poluarea solului influentata de: , natura solului, distruge poluantii prin hidroliza reduce persistenta agentilor poluanti

Favorizeaza evaporarea



77/499



POLUARENATURALA A SOLULUI

Prezenta excesiva in a unor

(seleniu) ce dauintoxicatii la animalePrezenta plantelor toxice

Introduse in lantul alimentar Dau efecte nocive la animale



78/499



EROZIUNEA SOLULUI



79/499



EROZIUNEA SOLULUI



80/499



EROZIUNEA SOLULUIsi benzi

transportoare modifica morfologia

terenului.

modifica radical

morfologia terenului, circulatia apelorde suprafata si subteran.



81/499



MASURI DE COMBATEREIn functie de tipul dedegradare, se impune

luarea unor masuripentrua terenurilor

degradate si pentruameliorarea starii decalitate a solurilor.

Zid de sprijin

Refacerea starii terenuluiREIMPADURIRE



82/499



RECONSTRUCTIE ECOLOGICAPrin lucrarile de ecologizarese urmareste refacereaterenurilor degradatesi repunerea lor n circuitulagricol si, dupa caz, silvic,

refacerea cadrului peisagistic

al zonelor si aducerea suprafetelor afectate lastarea naturala initiala, care sa corespunda sidin punct de vedere al calitatii mediului.



83/499



RECONSTRUCTIE ECOLOGICA



84/499



RECONSTRUCTIE ECOLOGICASE TRADUCE PRIN:

Amenajari antieroziune

Modernizare a lucrarilor de aparare-ndiguire si desecariModernizare a lucrarilor de ameliorare a

terenurilor saraturate, a nisipurilor si asolurilor nisipoase;



85/499



RECONSTRUCTIE ECOLOGICARefacerea starii fizice a solurilor prinafnarea adnca

Refacerea rezervei de materie organicaPrevenirea si reducerea poluariichimice a solurilor cu metale grele,

Definitivarea tehnologiilor dereconstructie a terenurilor afectate;



86/499



POLUAREA CHIMICA

afecteaza circa 0,9 milioane ha,din care poluarea excesiva circa0,2 milioane ha.

Poluarea cu metale grele (maiales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid desulf sau cu produse petroliere

produce efecte agresive deosebit deputernice asupra solului.

A fost identificata n special nzonele critice:

Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

MAREE NEAGRA



87/499



SURSE DE POLUARE

raspandite pe sol in mod neorganizat, provin

din localitati si intreprinderi.(fabrici chimice, termocentrale,fabrici de celuloza, turnatorii, etc.) produce oserie de emisii nocive:

plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid desulf, dioxid de azot, pulberi sedimentabile.



88/499



SURSE DE POLUARE

reprezinta o sursa de poluare importantapentru sol, apa de suprafata si subteran.

care foloseste in excespesticide. Irigatiile.



89/499



SURSE DE POLUARE

Este posibila aparitia urmatoarelor fenomene:modificarea texturii solurilor, n masura n careapa contine aluviuni n suspensie;marirea continutului de saruri si modificareareactiei de la acid la alcalin prin irigarea cu apecare contin saruri;levigarea sarurilor



90/499



SURSE DE POLUARE

raspandite pe

sol fara a fi tratate prejudiciaza exploatareaacestuia datorita poluarii biologice.

provenite in urma exploatarilor miniere,

contin substante radioactive: Kaliu, Toriu,Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada defisiune de 25 50 ani.



91/499


IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

duce la dezertificarea si pierderea terenurilor

agricole. diminueaza apreciabil productia agricola.

poate avea un impact negativ asupra peisajului.



92/499


IMPACTUL ASUPRA MEDIULUImodifica peisajul radical, schimba circulatia deapa de suprafata si subteran, distrugpesterile, depozitele fosilifere, paleontologice,speogenetice, restrange suprafata impaduritasi implicit habitatul.

afecteaza solul si apele subterane prin poluarebiologica si fizica.



93/499


IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

degradeaza solul devenind inutilizabil.

creeaza o mineralizare excesiva a solului,afecteaza apele subterane, consecinta fiinddiminuarea productivitatii.



94/499


IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIin urma depunerii pulberilor

sedimentabile

afecteaza in primul rand flora dar si fauna.

in urma

descompunerii substantelor organiceconduc la poluarea biologica si degradareaaccentuata a solului si culturilor.



95/499


Activitatea industrialadepozitarea inadecvata adeseurilorsolide

depunerilor acidedegradarea solului prin lucrarilede exploatare a resurselor dematerii prime necesare industriei

Exploatarile geologice metaleneferoase



96/499


Activitatea industrialaApele din mina si cele din statiile despalare a carbunelui:

Contin cantitati mari de saruri de magneziu,nichel, mangan, praf de carbune,

Utilizeaza cantitati mari de apa care pleacancarcate cu steril zinc, cupru, fier si chiarcianuri.Evacuari de ape ncarcate cu reziduuri se fac

si de la combinatele siderurgice,termocentrale, centrale atomo-electrice Care neepurare, pot contamina apele rurilor cu

germeni, degaja un miros dezagreabil si pun npericol fauna piscicola.



97/499


Activitatea industriala

In activitateadin sectorul industrial adeterminat

scoaterea temporara din circuituleconomic a circa 57,3 ha terenuricare reprezinta cele patru halde dezgura situate n Resita si Otelu

Rosu.Haldele de steril rezultate dinexploatarile miniere ocupa osuprafata de circa 620 ha.



98/499


MASURI DE REDUCERE A POLUARII

combat eroziunea solului si dezertificare

drenaj si irigatii despalareprevin saraturile.

incorporat in sol sauadministrarea de adjuvanti,

reduc efectul negativ al pesticidelor.



99/499


MASURI DE REDUCERE A POLUARII(haldele)

sunt locuri special amenajate, pe suprafete

orizontale avand straturi succesive de rezidurisi pamant, cu radier impermeabil, sistem decolectare a apei pluviale si statie de epurare,imprejmuire.

folosindinstalatii speciale, prin excavarea soluluipoluat / degradat.



100/499


SECETA SI CONSECINTELE EIsi fenomenele asociate acesteia,

respectiv ,

reprezinta dupa poluare, cea de-a doua mareproblema cu care se confrunta omenirea, nultima jumatate de secol.

nseamna degradarea

terenului n zonele aride, semiaride, cauzatade diversi factori, care includ variatiileclimatice si activitatile umane.



101/499


SECETA SI CONSECINTELE EIAproximativ revine terenurilor aride.Dintre terenurile aride cu folosinta agricola,

pna la puternic afectatede degradare.Aproximativ

este afectata de o

, ceea ce nseamna ca din 100 de ani,n peste 40 de ani se manifesta acestfenomen.



102/499


SECETA SI CONSECINTELE EIFactorii care au dus la degradareasolului la nivel global sunt:

despaduririle (29,5% din terenuri)suprapasunatul (34,5%),managementul agricol defectuos (28%),

supraexploatarea (6,8%),activitatile bioindustriale (1,2%).



103/499


MASURI DE PREVENIRE A SECETEIProtectia factorilor de mediu n conditii deseceta si desertificare;

Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor deirigatii;Crearea de perdele si cordoane forestiere;Imbunatatirea regimului hidrologic n zonele

ndiguite ale rurilor;Terasarea terenurilor n panta pentruretinerea apei pe versanti;



104/499


MASURI DE PREVENIRE A SECETEIPromovarea de culturi agricole alternativerezistente la seceta si a masuriloragrotehnice speciale;Reconstructia ecologica a padurilor afectatede uscare;Gestiunea resurselor de apa n conditii de

seceta;Monitorizarea zonelor de risc de desertificaresi seceta.



105/499


VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR


106/499


INGINERIA MEDIULUI

Curs 4


TE INTERESEAZA ?



107/499


FACTORII BIOLOGICI

Vector de poluare

Factor limitativ al dezvoltariisistemelor ecologice

Are o mare importanta in structuraorganismelor



108/499


RISCURILE DE PERTURBARE

Mineralizarea CO2 de catre rocile alcaline siapa marinaReducerea fluxului de carbon reciclat prinfotosinteza datorita defrisarii padurilorPrezenta C in natura:

99% in plante si 1% in animale

Raportul intre sipoate fi concentrata in 1/10 Km3Importanta ACTIVITATII UMANE inDEZECHILIBRUL ECOLOGIC este FOARTE MARE

ale ciclului natural al C



109/499


SURSE LATENTE DE POLUARE

VULCANIIGAZELE CALDE SI RECIMofete si Fumarole

FURTUNILE DE PRAF



110/499


AGENTII POLUANTI

POTENTIAL NATURALI



111/499


OZONUL

CHIAR IN CONCENTRATII REDUSE Daca se geseste in aerul respirabil

STRATUL DE OZON ESTE UN STRAT PROTECTOR

ECRAN DE PROTECTIE IMPOTRIVA RADIATIILORSOLARE ULTRAVIOLETE

FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA, RADIATIAESTE ABSORBITA SAU TRECE PRIN STRATUL < 242.2 nm este absorbita total de = 242.2 290 nm este absorbita total de = 290 320 nm patrunde partial in atmosfera

Functie de concentratia de OZON



112/499


OZONULCMA aerul respirabil este de:0.01 ppm0.008 ppm SUA Asmaticilor

CANTITATE MAI MAREReduce capacitatea vitalaEfecte tragice asupra pasagerilor si

echipajelor de zbor Concentratiile masurate in timpul unor zboruriera de: 0.5, 0.6 ppm.



113/499


OZONUL

DIMINUAREA INALTIMII DE ZBOR

FILTRAREA AERULUIALEGEREA ALTITUDINII DE ZBOR

CONCENTRATIA ESTE DIFERITA FUNCTIE DEALTITUDINE



114/499


OZONUL descoperita in

1985

Diminuarea dramatica a cantitatii de ozonin stratosfera in timpul primaverii australe(octombrie)Descoperita de o echipa britanica

1996 masurata prin teledetectie (satelit)de catre americani are o dimensiuneegala cu cea a continentului nord-american



115/499


OZONULdetermina

Aparitia poluarii radiante

Cresterea fluxului de RU de la soare careajunge pe si are efet sterilizantasupra organismelor

Implicit asupra producanddebutul cancerului de piele



116/499


OZONULDifuzia ozonului spre TROPOSFERA esteFRANATA de urmatorii factori:

Distrugerea OZONULUI de radiatia solaraReactia cu UMIDITATEA din TROPOSFERAreduce OZONUL din straturile de aer incontact cu biosfera

ZBORURILE in STRATOSFERASubstantele gazoase chimice care distrugOZONUL



117/499


APELE SUBTERANEACIDE sau SALINE

Potabile sau Medicinale

APELE SUBTERANEContact prelungit cu

Masivele de sare sau alte minerale Se pot INFESTA cu substante TOXICE



118/499


APELE SUBTERANE

PURIFICAREA APELOR ACIDE

PRIN RETINEREA IN LAGUNE DE DEPUNERE CER INVESTITII FOARTE MARI

INTERCEPTAREA STRATULUI ACVIFER INAINTE DE A AJUNGE LA STRATURILE DE

MINERALIZARE CER FORAJE SUPLIMENTARE 20% DIN COSTUL STATIILOR DE TRATARE

CHIMICA



119/499


PRAFULImpiedica vedereaIngreuneaza respiratiaPrin depunere formeaza rocile eolieneIn fiecare an Atmosfera transporta 30milioane de tone de prafInvazia prafului se produce prin:

Depunere lentaActiune dramatica Furtunile de praf In desert sau preerii



120/499


FUMULFumul este inrudit cuSursele de fum sunt:

Arderea deseurilor agricoleFocuri declansate instantaneu in

VOLUM

34*106 tone de fum + cenusa 34*104 tone de

SUNT FOARTE PERICULOASE IN AER SI IN APA



121/499


PLANTELE

Agent Poluant



122/499


SURSE DE POUARE

TOTALITATEA LOCUINTELOR PE GLOB

REZULTATE DIN ACTIVITATEAINDUSTRIALA

DETERGENTI, COSMETICE, APARATE CASNICE,

AMBALAJEPROPRII EXISTENTEI UMANE DEJECTII, CADAVRE, etc.



123/499


POLUARE NISA UMANA

DESEURI SOLIDE - UMIDITATE VARIABILA HARTIE

ZIARE 12%, CARTOANE 11%, ALTE DESEURI 32% METALICE FEROASE 7.5%, NEFEROASE 1.5%

ALIMENTARE 14%, TEXTILE 5%, LEMN 4%, STICLA 9%,DESEURI DIVERSE 3%

DESEURI LICHIDE APELE UZATE NECESARA DIMENSIONARII INSTALATIILOE DE

TRATAMENT



124/499


POLUARE NISA UMANA

PRODUCE EFECTE IN CONTINUACRESTERE DATORITA:

Diversificarii deseurilor produse Cresterii nivelului de traiCresterea cantitatii de deseuri pe cap delocuitor

Aglomerarea locuintelor individuale inmarile oraseAutoepurarea este limitata



125/499


POLUARE NISA UMANA

DESEURILE NU SUNT BIODEGRADABILE

SUNT TOXICEIARNA INCALZIREA CARBUNE, PETROL SAU GAZE SI LEMN DESEURI SOLIDE

CENUSA, FUM, ZGURA CARACTERIZATI PRIN DISPERSIE TERITORIALA SI

CANTITATE



126/499


POLUARE NISA UMANA

IZOLATIA TERMICA

REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE

FOLOSIREA COMBUSTIBILILOR SUPERIORI SIINVESTITII IMPORTANTE PENTRU

CENTRALE DE INCALZIRE CU RANDAMENTRIDICAT 90%



127/499


POLUARE NISA UMANA

este directproportionala cu densitatea populatiei

1950-1825 500 mil 1 miliard 175 ani

1825-1930 1 miliard 2 miliarde 105 ani1930-1976 - 2 miliarde 4 miliarde 46 ani1976-2007 4 miliarde - 6,5 miliarde 30 ani


TRANSPORTURILE


128/499


TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE

DUPA MODUL DE TRANSPORT

TERESTRU, NAVAL, AERIANDUPA MIJLOACELE DE PROPULSIE CU ABURI, MOTOARE CU ARDERE INTERNA, ELECTRICE,

CU REACTIE TRACTIUNE ANIMALA


TRANSPORTURILE


129/499


TRANSPORT URBAN RUTIER SAU PE SINE

TRANSPORT INTERURBAN

RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVALTRANSPORT INTERNATIONAL RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE


TRANSPORTURILE


130/499


MASINILE CU ABURI CARBUNELEVAPORI CU APA, OXIZI DE CARBON,

FUMUL, CENUSA SI ZGURAMOTOARELE CU EXPLOZIE PETROL

ARDEREA ESTE INCOMPLETA

MONOXID DE CARBON, OXIZI DE AZOT,HIDROCARBURI NEARSE FOARTE TOXICE

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE


TRANSPORTURILE


131/499


DIOXIDUL DE CARBON SI VAPORII DE APA

OXIZII DE AZOT

HIDROCARBURILE NEARSE

PLUMBUL IMBUNATATIREA CIFREIOCTANICE

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE



132/499


BIOSECURITATEA

este un domeniu relativ nou la nivel global

si a fost promovata de rezultatelesemnificative nregistrate n special nultimii zece ani de cercetare fundamentalasi aplicativa.

are ca obiect de studiu modificareagenetica, respectiv



133/499


BIOSECURITATEA

este reprezentata de un spectru larg de

masuri sau politici de biosecuritate, aplicatentr-un cadru organizat, necesarminimalizarii sau eliminarii riscurilorpotentiale pe care biotehnologiamoderna, prin OMG si produsele derivatele poate aduce asupra echilibrului naturalal si asupra

.



134/499


Organismele Modificate Genetic

se afla, din acest punct de vedere, pe

ultimele locuri din tarile din Sud-EstulEuropei, devenind astfel un simplual produselor

biotehnologiei moderne.



135/499





136/499





137/499





138/499


OMG - ROMANIA

2004 de 2000 m2 - Arad, Tecuci, Dlga,Rmnicu Sarat, cu hibrizi de porumb marcaPioneer cu toleranta la anumite erbicide.


OMG


139/499


OMG

IMPACTUL ASUPRA OMULUI SI MEDIULUImodificata genetic reprezinta un

produs nou, cu proteine noi pe care nu

le-am mai consumat niciodata pna acum.sunt capabile de raspndire si

reproducere, transferindu-si genele catre

organismele salbatice fapt care poatedetermina potentiale efecte negative aleorganismelor modificate


OMG


140/499


mbolnaviri ale oamenilor, incluznd efecte dealergenicitate sau toxicitate la noile substantecontinute de -uri;

mbolnaviri ale animalelor si plantelor,incluznd efecte de toxicitateefecte asupra dinamicii populatiilor speciilor

aflate n mediul receptor si asupra diversitatiigenetice a fiecareia dintre aceste populatii;

OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVE


OMG


141/499


contaminarea speciilor salbatice de polenulplantelor modificate genetic;rezistenta ce se poate dezvolta printredaunatori si boli;afectarea negativa a organismelor din sol decatre culturile de plante modificate genetic,

descoperit ca toxina Bt (Bacillus thurigiensis)persista n sol mai multe luni, cauznd astfelpotentiale distrugeri lantului trofic din sol;

OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVE


OMG


142/499


OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVEposibila modificare a unor agenti patogeni care arputea facilita transmiterea bolilor infectioasecompromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a

unor tratamentegenele rezistente la antibiotice, adesea folosite ningineria genetica, ar putea fi transferate agentilorpatogeni din intestine;

efecte asupra circuitului carbonului si azotului innatura, prin modificarea capacitatii solului de adescompune materia organica.



143/499


VA MULTUMESC!



144/499


INGINERIA MEDIULUI

Curs 5




145/499


AGRICULTURA

EROZIUNEA SOLULUIANIMALELEEXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA


EROZIUNEA SOLULUI


146/499


EROZIUNEA SOLULUI

EROZIUNEA SOLULUIApe

Influentata Exploatarea nerationala a padurilorActiunea torentilor

Aduc prejudicii iremediabile



147/499


ANIMALELE

DISTRUG IREMEDIABIL VEGETATIA

IMPIEDICA REGENERAREAIN PADURILE TROPICALE ELEFANTII DISTRUG CULTURILE SI

ARBORII FAVORIZAND DEZVOLTAREA DESERTULUI



148/499


EXPLOATAREA AGRICOLA




149/499



DISTRUG FLORA SI FAUNA

NECESARE IN METABOLISMUL ECOSISTEMULUI ALDRIN, ENDRIN, DDT, ETC.

IERBICIDELE AU ACELEASI EFECTEZOOTEHNIA

SUBSTANTELOR CARE STIMULEAZA CRESTEREA SURSA DE POLUARE PENTRU OM



150/499


AGRICULTURA MODERNAAGRICULTURA MODERNA

AMENAJAREA TERENULUI BARAJE SI CANALE IRIGATII

EFECTE POZITIVE DEZVOLTAREA CIVILIZATIILOR

EGIPT, MEXIC, CHINA

EFECTE NEGATIVE SOLIDIFICAREA TERENULUI

SUDUL IRAKULUI NU EXISTA UN DRENAJ NATURAL SAUARTIFICIAL RIDICAREA NIVELULUI DE APA FREATIC

LACUL ARAL 1993 - RUSIA A DISPARUT DATORITA IRIGATIILOR AGRICOLE



151/499


POLUAREA INDUSTRIALA

POLUAREA LA LOCUL DE MUNCAPOLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA POLUAREA AERULUI

PULBERILE INDUSTRIALE



152/499



PREZENTA SUBSTANTELOR SAU

FACTORILOR NOCIVI DIRECT LA LOCULDE MUNCAEFECT BOLOLE PROFESIONALE

Alergiilor, Afectarea vazului, auzului, mirosului



153/499



FACTORI NOCIVI FRIZERIE, COAFURA

COSMETICELE

MOARA PRAFUL DE FAINA

CONSTRUCTII FABRICILE DE MATERIALE PRAF DE AZBEST, IPSOS, CIMENT

CHIMISTII SI ANALISTII DE LABORATOR SUBSTANTELE UTILIZATE



154/499



Este dependenta de activitatea industrialaDepinde de consumul energeticPoluarea industriala se propaga prin

Aer si apa

Poluarea aerului este afectata de

INDUSRIE producatoare ENERGIE Gazele evacuate de centralele termice Alte ramuri industriale

Metalurgia, INDUSTRIA



155/499



IN 1968 IN SUA AU FOST ARUNCATE IN AERSUBSTANTE NOCIVE (F TRANS)

ARDEREA CARBUNILOR Hc NEARSE 0.2*106 TONE/AN

COX - 0.8*106 TONE/AN

NOX - 4.1*106 TONE/AN

ARDEREA PETROLULUI Hc NEARSE 0.1*106 TONE/AN

COX - 0.1*106 TONE/AN




156/499



ARDEREA GAZELOR NATRALE NOX - 4.7*106 TONE/AN

ARDEREA LEMNULUI Hc NEARSE 0.4*106 TONE/AN COX - 1*106 TONE/AN


ARDEREA DESEURILOR (PRIN INCINERARE) Hc NEARSE 1.6*106 TONE/AN COX - 7.8*106 TONE/AN




157/499



ADAUGAPROCESELE INDUSTRIALE SPECIFICE

MIJLOACELE DE TRANSPORT Hc NEARSE 32*106 TONE/AN

COX - 100*106 TONE/AN

NOX

- 20.4*106 TONE/AN

REPREZINTA SUBSTANTE TOXICEPENTRU ORGANISMELE VII


O A A S A A


158/499



IN 2003, deseuriMinerit si Industrie, de 370

milioane tone(90%) sunt deseuri rezultatedin activitatile de extractie(minerit) 331 milioane tone,

30,5 milioane tone deseuridin industrie si agricultura.

ROMANIA




159/499



Cea mai mare cantitate de deseuri dinactivitatiile extractive s-a generat nRegiunea 4 Sud-Vest

310 milioane tone, reprezentnd 93,51%.Cantitatea reciclata/valorificata dedeseuri industriale, inclusiv deseurile din

minerit a fost24,783 milioane tone, reprezentnd 6,85%

ROMANIA




160/499


POLUAREA INDUSTRIALAROMANIA




161/499


POLUAREA INDUSTRIALAROMANIAmai impact

potential asupranconjurator

populatiei.Proprietati specifice:inflamabilitate,corozivitate, toxicitate.


NAMOLURILE


162/499


NAMOLURILE

Namolurile provintratarea apelor uzate orasenesti,

industriale si de la potabilizarea apei.Principala sursa de producere anamolurilor o reprezinta

statiile de epurare urbane.


NAMOLURILE


163/499


NAMOLURILE

Apele uzate tratate nstatiile de epurareprovinZonele populateIntreprinderi industriale,

racordate la canalizare

sau apele sunttransportate cu vidanjala unitatile neracordate.


NAMOLURILE


164/499


NAMOLURILE


NAMOLURILE


165/499


NAMOLURILE


F b i il d i t ROMANIA


166/499


Fabricile de ciment- ROMANIA

Grija fata de mediu este esentiala

Protectia Mediului inconjurator este oprioritate in Uniune EuropeanaFirmele au inceput sa investeasca

protectia mediului, in combustibilialternativi si materii prime.




167/499



A aparut si in Romania conceptul de

Exista aproximativ 13 statii ecologice

Tehnologia utilizata permite

a emisiilor de praf si azgomotului reciclarea reziduurilor de ciment proaspat




168/499



Noi tipuri de filtreModernizarii celor existenteImplementat un standard global pentrumasurarea

emisiilor de praf, dioxid de sulf (SO2), oxizilorde azot (Nox), a compusilor organici volatili,precum si pentru monitorizarea altor emisii,cum ar fi metalele grele


O N U


169/499


O N URAPORT al ONU400 de specialisti sicitat de cotidianulThe Times

Ritmul - omul a utilizatresursele planeteiin ultimii 20 de ani

pune in pericolsupravietuirea omenirii


Deseuri si depozitarea lor
http://www.timesonline.co.uk/tol/global/http://www.timesonline.co.uk/tol/global/


170/499


Deseuri si depozitarea lor

Deseuri periculoase Deseuri municipale


I t l di l i


171/499


Impactul asupra mediului

Impactul generat de deseurileproduse si depozitate necontrolat

consta nAfectarea calitatii factorilor demediu

afectarea solului si subsolului prininfiltrarea levigatului.


I t l di l i


172/499



Aportul de substante organice siminerale poluante provenite din

descompunerea deseurilormodifica caracteristicile chimice ale soluluirespectiv concentratiile de azotati, azotiti,metale grele si substante organicenebiodegradabile




173/499



Infiltratiile din depozitele de deseuri afecteazaapele subterane si apele de suprafata prinantrenarea substantelor solubile existente n

deseuri sau provenite din procesul dedescompunere a acestora;poluarea atmosferei prin:

antrenarea de zgura si cenusa rezultate de latermocentrale;

antrenarea de catre curentii de aer a deseurilor usoaresi a particulelor de praf produse n cursul operatiilor dedescarcare, nivelare si compactare a de eurilor;




174/499



emisia n atmosfera a gazului de

fermentare rezultat din procesul dedescompunere a de eurilor;gazele de esapament evacuate de

vehiculele care asigura transportuldeseurilor.


RAPORT al ONU


175/499


RAPORT al ONU

Potrivit studiului, , in acest moment, o cantitate de

cu decat poatesuporta planeta.Expertii au calculat ca are

de pamant pentru

a-si acoperi necesitatileIn conditiile in care este de doar .


RAPORT al ONU


176/499


RAPORT al ONU

Unul dintre motive este acela caa crescut,

In ultimii 20 de ani, cu 34 deprocenteDe la 5 miliarde de locuitori, in

1987,La 6,7 miliarde, in prezent - 2007.


RAPORT al ONU


177/499


RAPORT al ONU

30% dintre amfibiene,23% dintre mamifere

12% dintre pasari ,In timp ce

importante ale planetei.


RAPORT al ONU


178/499


RAPORT al ONU

Verdictul dat de specialistii Programuluide Mediu al Natiunilor Unite

Expertii atragand atentia ca nu mai estemult pana cand una


RAPORT al ONU


179/499


RAPORT al ONU

Marion Cheatle,unul dintre specialistii implicati in program,spune ca

este strans legata de,

care va continua fara oprire.

Raportul ONU analizeazaincepand din anul .


RAPORT al ONU


180/499


RAPORT al ONU

CONCLUZIILE

reprezintain acest moment,

la fel de ingrijoratoare fiind considerate,

a sau.



181/499


VA MULTUMESC!



182/499


INGINERIA MEDIULUI

Curs 6



Proiect Ingineria Mediului


183/499


Proiect Ingineria Mediului

CONTINUTUL PROIECTULUIPIESE SCRISE

PIESE DESENATEBIBLIOGRAFIE


CONTINUTUL PROIECTULUI


184/499


CONTINUTUL PROIECTULUIPIESE SCRISE:CuprinsTema proiectului

Memoriu tehnic justificativ:Obiectivele proiectului

Consolidarea notiunilor de elemente de arhitectura Fazele de executie a planului parter Functiuni ale diferitelor spatii de locuit

Dimensiunile golurilor de usi si ferestre Insusirea notiunilor necesare calcului termic (reziztenta termica

specifica, punte termica, reziztenta termica globala)




185/499


PIESE SCRISE:Solutia adoptata si justificarea eiProbleme generale

Functiuni ale diferitelor spatii de locuit

Suprafete optime ale incaperilorIntcmirea schitei functionale

Tipuri de pereti Pereti exteriori portanti Pereti interiori autoportati sau despartirori

Fazele de executie a planului parter Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de

locuit Semne conventionale uzuale




186/499




PLANUL PARTER


187/499



Etapele Proiectului


188/499


Etapele Proiectului


Etapele Proiectului


189/499


Etapele Proiectului

Detaliu - Perete EXTERIOR

DESEN REALIZAT: drd.ing Razvan Ilie


Etapele Proiectului


190/499


Etapele Proiectului

Detaliu - Planseu peste SUBSOL



Etapele Proiectului


191/499


Etapele Proiectului

Detaliu - Planseu peste PARTER



Etapele Proiectului


192/499


Etapele Proiectului

DETERMINAREA REZISTENTELORTERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR

TABELAR

Element Nr strat Denumirea sratului d Grosime ConductiRezisten

Rezistenta

totala a

elementului

Suprafata interioara .

Tencuiala interioara . .0 0 0 .0 0 0 0 0 0 Zidarie . . .0 0 0 0 0 0

Termoizolatie . . ,

Tencuiala exterioara . . .

Suprafata exterioara . ,Elementul

REZISTENTE TERMICE SPECIFICE


Etapele Proiectului


193/499


Etapele Proiectului


Caracteristici Geometrice


194/499



0.00

Inaltimea liberaa parterului

HINCALZIT

Inaltimeaparterului

3.00

.

Inaltimea libera a parteruluimasurata intre fata superioaraa pardoselii si tavan.Regimul de inaltime al

parteruluieste determinatintre fata superioaraa pardoselii si fata

superioara a tavanului.

TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?



195/499



Aria tamplariei exterioare (A4).

Aria peretilor exteriori (A5).

A5=P*H- A4

Anvelopa cladirii (A).A=A

1

+A2

+A3

+A4

+ A5

Volumul nclzit al cladirii (V).V= A1*H


PUNTI TERMICE


196/499


PUNTI TERMICE

Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri incare fluxul termic -


PUNTI TERMICE VERTICALE


197/499



1R.V. - COLT IESIND

2

INTERIOR

EXTERIOR

1 = 2

1. Punte de colt iesindRost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)

1 = 2 = 0.05 W/m

Lungimea Puntilor = HINCALZIT




198/499


PUNTI TERMICEVERTICALE

1

R.V. - COLT INTRAND

2INTERIOR

INTERIOR

1 = 2 = 0.01 W/m

2. Punte de colt intrandRost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA)





199/499


PUNTI TERMICEVERTICALE

1

ROST VERTICAL CURENT (T)

2INTERIOR

EXTERIOR

INTERIOR

1 = 2 = 0.02 W/m



PUNTI TERMICE ORIZONTALE


200/499



1

ROST ORIZONTAL STREASINA

2

INTERIOR

EXTERIOR

EXTERIOR

4. R. O. STREASINA1 = 0.14 W/m2 = 0.24 W/m

NESIMETRICA

Lungimea Puntilor = PPLANSEU

PPLANSEUPerimetrul planseuluiLa fata int a peretilor




201/499



2

1

5. R. O. SOCLU

Ti = 200 C

Ts = +50 C

1 = 0.225 W/m

2 = 0.30 W/m

Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL SOCLU

SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT

TERMOIZOLATIE

HTERMOIZOLATIE = MIN 70 CM

HTERM

OIZ

OLAT

IE

EXTERIOR

NESIMETRICA




202/499


UN C O O

21

6. R. O. PERETI INTERIORI

Ti = 200 C

Ts = +50 C

1 = 0.2 W/m

2 = 0.2W/m

Lungimea Puntilor = LPERETE


INTERIOR

NESIMETRICA

Ts = +50 C

INTERIOR

Ti = 200 C



PUNTI TERMICE TAMPLARIE


203/499


1

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI

Lungimea Puntii = PTAMPLARIEPTAMPLARIE = 2(L+H)

H

L

EXTERIOR

INTERIOR

1 = 0.25 W/m


IDENTIFICAREA PUNTILORPUNTI TERMICE


204/499


PUNTI TERMICECOLT IESIND

PUNTI TERMICECOLT INTRAND

PUNTI TERMICE

IN T


ETAPELE PROIECTULUI


205/499


Determinarea rezistentelor termice specificecorectate (R`)

[m2K/W]'U

'R=

AA

l

R

U+

+=

)('

R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent,n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul saumai multe straturi din materiale considerate omogene,

fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat,toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic:


ETAPELE PROIECTULUI


206/499


R = Rsi +Rs + Ra + Rse [m2K/W]

coeficieni specifici liniari de

transfer termic [W/mK] in zona puntilortermice;l lungimea puntilor termice

- coeficieni specifici punctuali detransfer termic, [W/K];


IDENTIFICAREA PUNTILOR


207/499




208/499


VA MULTUMESC!



209/499


INGINERIA MEDIULUI

Curs 7

Asistent univ. dr. ing.

DANIEL LEPADATU

Adresa de contact: [email protected]


Poluarea Industriala


210/499


PULBERI INDUSTRIALE CLASIFICAREAgenti poluanti importanti

Clasificarea se poate face dupa: Natura substantelor care compun pulberea Dimensiunile particolelorActiunea asupra organismului Gradul de patrundere si retinere a particolelor

in plamani


PULBERI INDUSTRIALE


211/499


Dupa natura particolelorPulberi Anorganice

Metalice (Zn, Pb, Fe, Cu, Mn, etc.)

Minerale (SiO2 , silicati, etc) Sintetice (coloranti sintetici anorganici, anumite

pesticide)

Pulberi Organice

Vegetale (lana, par oase, coarne) Animale Sintetice (coloranti sintetici organici, anumite pesticide)


PULBERI INDUSTRIALE


212/499


Clasificare dupa Dimensiuni


PULBERI INDUSTRIALE


213/499


Clasificare dupa Dimensiuni ZangelergPulberi cu Dmediu = 10 m Nu sunt periculoase pentru organism nu pot

patrunde in alveolele pulmonarePulberi cu Dmediu = 0.2 - 10 mActiunea cea mai toxica o au particolele de 0.2-

2 m

Pulberi cu D sub 0.1 m Nu au actiune nociva pentru organism


PULBERI INDUSTRIALE


214/499


Dupa actiunea asupra organismuluiPulb cu actiune toxica generala pot sau nuproduce leziuni ale plamanilor (Pb, As, Be)

Pulb iritante sau corozive (var, arsenic)Pulb care produc reactii alergice astm,rinite, urticarie, etc.

Pulb care produc cancer (materialeradioactive, combinatii ale Cr cu Arsenic)


PULBERI INDUSTRIALE


215/499


Dupa actiunea asupra organismuluiPulberi infectate care vehiculeaza diferitimicrobi sau virusi (praf de carpe, lana,deseuri, etc.)Pulberi anorganice netoxice, pulberi inertesau neproliferative (carbuni, Fe, Al, etc.) si

pulberi neproliferative (SiO2, Be, etc.)


PULBERI INDUSTRIALE


216/499


Surse industriale de poluare cu praf sifum

INDUSTRIA OtelariiSursa de poluare Furnale, masini de sintetizat

Agent poluant Oxid de Fe, Praf, Fum


PULBERI INDUSTRIALE


217/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Metalurgia neferoasa

Sursa de poluare Furnale si topitorii

Agent poluant Fum, fumuri de ulei si metale


PULBERI INDUSTRIALE


218/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Rafinarii de petrol

Sursa de poluare Regeneratorii si catalizatorii, incineratorii de

namoluri

Agent poluant Praf de catalizatori, cenusa de namol


PULBERI INDUSTRIALE


219/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Cimentului Portland

Sursa de poluare Cuptor, Uscator, Sistem de manipulare

Agent poluant Praf de ciment si alcalin


PULBERI INDUSTRIALE


220/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Fabrici de hartie

Sursa de poluare Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de

calcar

Agent poluant Prafuri de substante chimice


PULBERI INDUSTRIALE


221/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Fabrici de acizi (sulfuric, fosforic)

Sursa de poluare Procese termice, acidularea rocii fosfatice,

Sisteme de manipulare

Agent poluant Praf, ceata acida


PULBERI INDUSTRIALE


222/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Cocserii

Sursa de poluare Incarcare descarcare celulele cuptorului, racire

manipulare

Agent poluant Praf de cocs, gudroane de carbon


PULBERI INDUSTRIALE


223/499


Surse industriale de poluareINDUSTRIA Fabrici de sticla si a fibrei de sticla

Sursa de poluare Manipulare materii prime, cuptoare de sticla,

tragerea firelor

Agent poluant Praf de materiale, ceata de acid sulfuric, oxizi,

alcaline, aerosoli de rasini.


PULBERI INDUSTRIALE


224/499


Emisia de substante Pulverulentenecontrolate

SIDERURGIE 10 KG/Tona de otelFONTERII - 8 KG/Tona de otelPROCESAREA ALUMINIULUI 450 KG/Tona de otel

TOPITORII - DE BRONZ SI ALAMA 10 KG/Tona de otel




225/499


contiennentDes gaz acides toxiques quiretombent avec la pluie (ex:SO, oxyde de soufre).

On parle alors de pluiesacides qui sont nfastes pourla vgtation et les tresvivants.

A cela s'ajoutent les missionsde CO (dioxyde de carbone)et de CO (monoxyde decarbone), trs toxique.




226/499


Les usines utilisent trs frquemment dessystmes d'aspiration de poussires dans

leur process de fabrication.Cet air doit tre filtr avant d'tre rejet l'extrieur, tout comme celui des gaines deventilation ou de conditionnement sous

haute temprature.




227/499


Une usine qui utilise, puis rejette de l'eau pour son processdoit tre quipe d'une station d'puration (STEP).Un traitement primaire limine les matires en suspension(ex: rsidus de lavage, corps gras, huile),puis un traitement secondaire limine les matires ensolution (ex: produits chimiques, mtaux lourds).En ralit, seulement 65% des eaux uses passent en

station

-INGINERIA-MEDIULUI.ppt

Documents

Transcript of -INGINERIA-MEDIULUI.ppt