ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST I

-IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA-

Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie

Timişoara, 7 decembrie 2013

*

JATEPress Kiadó Szeged 2013

Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida:

© Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

449

CERCEI SEMILUNARI CU ARC INTERIOR ȘI PROEMINENȚĂ ALUNGITĂ

(FORMA 15 c GIESLER, 11 MESTERHÁZY)1

Valentin Deleanu*

* Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu; vdeleanu_1978@yahoo.com Abstract. The article refers to a type of earring present in the Slavic areal, early Hungarian and in the Romanian current space. Used as earrings and ornaments for the head, is generally made of bronze, but sometimes, rarely, from silver. It can be found in Bosnia, Croatia, Slovenia, Serbia. Parts of those from Hungary are considered to be imported and placed as later artifacts belonging to the 11th century. Keywords: earring, Early Middle Ages, Slavic world, Magyar areal.

Anumite tipuri de podoabe au fost luate în discuţie în legătură cu interferenţele dintre mediul slav și cel vechi maghiar. Răspândirea acestora a fost studiată pentru a stabili atribuirea acestora în diferite areale geografice și pe cât posibil anumitor grupuri etnice. Relaţionarea acestora reprezintă o încercare de clari-ficare a anumitor aspecte cum ar fi componenta etnică a culturii Bjelo Brdo și influenţele suferite de aceasta. Materialul acesta reprezintă una dintre aceste abordări ale culturii materiale specifice mediului medieval timpuriu și gruparea zonală dife-renţiată.

Această formă de cercel2 a fost realizată în general prin turnare, din bronz și mai rar din argint. Pandantivul central este mai scurt sau mai lung și deține două bobițe la partea inferioară. Majoritatea descoperirilor se concentrează în zona sudică, cu excepția celor de la Eger și Mašt. După Valeri Grigorov, forma V. 63 este datată în secolele X-XI.

În spațiul românesc se cunosc exemplare de acest fel la Garvăn-Dinogeția4 și Răducăneni5. Forma 15 c s-a identificat în Serbia6, Bosnia, Croația și Slovenia.

1 Articolul a fost scris în cadrul contractului de cercetare POSDRU/CPP107/DMI/1.5/S/76851. 2 Atanasov-Grigorov, 2005, p. 334, tipul I. 3, Pl. I/11-13. 3 Grigorov, 2007, p. 36, Pl. 19/5-8, Pl. 30. 4 Ștefan et alii, 1962, p. 679, Fig. 6/2; Mesterházy, 1991, p. 146. 5 Teodor, 1981, p. 69, Fig. 18; Mesterházy, 1991, p. 146. 6 Bikić, 2010, p. 50, Sl. 21/7.

450

Exemplare din acest tip au fost găsite la Zadar-Sv. Petar Stari7, Devrske-Ležajića Glavica8, Sisak9, Kloštar Podravski10 și Biskupija-Crkvina11.

În M12. 64 (femeie) de la Ptuj-Grad, cercelul 15 c se combină cu formele 1, I, 14, 17, 31 și 3513. Forma 15 c s-a mai identificat în M. 77 (femeie), în asociere cu formele 1, I, 13, 16, 31, 40 și 44 Giesler14. Ambele morminte sunt plasate în faza Ptuj II15.

În Bosnia-Herzegovina forma 15 c s-a descoperit în câteva morminte din fazele I-II (= BBK I) din necropola de la Mahlovjani16. În M. 73, se afla câte o pere-che de cercei de fiecare parte a craniului17. În inventarul acestui mormânt se mai aflau formele II, 31 și 33 Giesler). Două perechi de cercei 15 c, câte o pereche pe fiecare parte a craniului, în combinație cu formele 10, 25, 31, 34, 40 și 42, s-au recu-perat și din M. 6818.

În M. 48, o pereche de cercei 15 c se corelează cu forma 1319. Giesler. Forma 13 se asociază cu cercelul 15 c și în M. 5720. În M. 43, câte un exemplar 15 c identificat pe ambele părți ale craniului se combină cu formele 11 și 31 Giesler21. Ultima pereche de cercei 15 c se cunoaște din M. 78 unde se asociază cu formele I, 12, 39-40 și 44 Giesler22.

În M. 21 de la Zvonimirovo (faza Zvonimirovo I = BBK I) cinci exemplare din forma 15 c se combină cu zurgălăi 10 a și mărgele 40 Giesler23. Pandantivul cen-tral este mai scurt sau mai lung, având două bobiţe la partea inferioară.

La Gomjenica/M. 161, o pereche de cercei 15 c se combină cu formele 10, 12, 16 și 42 Giesler24. În M. 30 (femeie), patru piese 15 c/câte două de ambele părți ale craniului se asociau cu formele 17, 31 și 33 Giesler25. În M. 43, un cercel 15 c fragmentar se combină cu formele 9, 13, 14, 17 și 42 Giesler26. Opt exemplare, câte

7 Petrinec, 2009, Pl. 251/6. 8 Petrinec, 2009, Pl. 187/2. 9 Vinski, 1970, Pl. T. I/11; Šmalcelj, 2012, p. 137. 10 Brunšmid, 1903-4, p. 81, Sl. 31/2; Šmalcelj, 2012, p. 137. 11 Jelovina, 1976, T. XXIII/7. 12 abreviere pentru “Mormânt”. 13 Tomičić, 1993, p. 548, T. 7.2; Korošec, 1947, p. 23, Sl. 23; Korošec, 1999, p. 16, T. 6/17. 14 Tomičić, 1993, p. 548, T. 8.1; Korošec, 1999, p. 17, 123sq, T. 7/6. 15 Tomičić, 1993, T. 18. 16 Tomičić, 2000, p. 40, T. 2; Šmalcelj, 2012, p. 137. 17 Tomičić, 2000, T. 6.1. 18 Tomičić, 2000, T. 5.2. 19 Tomičić, 2000, T. 4.1. 20 Tomičić, 2000, T. 4.2. 21 Tomičić, 2000, T. 3.2. 22 Tomičić, 2000, T. 7.1. 23 Tomičić, 1999, p. 97, Pl. 10, 14; Tomičić, 2003, Sl. 9. 24 Miletić, 1966-67, p. 101sq, T. XXVI; Tomičić, 2007, T.3. 25 Miletić, 1966-67, p. 86, T. XI; Tomičić, 2007, T. 4.2. 26 Miletić, 1966-67, p. 88, T. XII; Tomičić, 2007, T. 1.2.

451

4 de fiecare parte a craniului, s-au descoperit în M. 100, în asociere cu formele 12, 31 și 42 Giesler27. Cerceii 15 c de la Gomjenica se încadrează în fazele I-II sincrone cu BBK I și se pot plasa în intervalul 965-1030.

La Svete Gore-Kapela Sv. Sebastijana/M. 1, cerceii 15 c se combină cu formele 18, 31 și 34 a, plasându-se în faza Bijelo Brdo I28.

Forma 15 c mai apare la Stara Palanka29, Mengeš, Kamnic30, Stupava-Mást/M. 231 și Corint32.

Variante locale, apropiate ca formă, se cunosc din spațiul Albaniei, de la Kalaja Dalmaces33 și Bükel/M. 3134.

După Mesterházy Károly, piesele de pe teritoriul Ungariei sunt de import și se pot plasa în secolul al XI-lea. Aria de răspândire a acestei forme este din Corint, Bulgaria și Moravia, respectiv Dunărea de Jos35. Cerceii 15 c, alături de formele 14 și 16 Giesler sunt plasate într-o perioadă de tranziție, anterioară începutului culturii Bijelo Brdo. Alături de alte forme (1, 37 Giesler), acești cercei sunt atribuiți unui mediu cultural specific spațiului sud-dunărean. Această opinie este susținută și de lipsa acestei forme în contextele vechi maghiare. Plasarea la un palier cronologic timpuriu în cadrul culturii Bijelo Brdo poate fi argumentată de conexiunile cu for-mele 10 și 12 de la Gomjenica/M.16136.

După Valeri Grigorov, acest cercel/tipul VIII D-1 se poate încadra în peri-oada 900-100037.

Forma 15 c a fost utilizată în general drept podoabă pentru urechi. În unele situații38, numărul pieselor a fost mai mare, fapt ce pledează pentru utilizarea lor ca podoabe pentru cap39.

27 Miletić, 1966-67, p. 95, T. XIX; Tomičić, 2007, T. 2. 28 Korošec, 1969, p. 243, T. 1/1-2, T. 4/2-3. 29 Țeicu, 2009, p. 47, Pl. 14. 30 Korošec, 1979, p. 46, Pl. 51/4. 31 Hanuliak, 2004, p. 276, Pl. LXXIX/7-8; Kraskovská, 1954, T. II/6-8. 32 Mesterházy, 1991, p. 146. 33 Spahiu, 1971, p. 242, T. IV/7. 34 Anamali, 1971, p. 216sq, T. X/5. 35 Mesterházy, 1991, p. 145, tipul 11. 36 Giesler, 1981, p. 134. 37 Grigorov, 1999, p. 31sq, T. 6, T. 9. 38 Gomjenica/M. 100, Mahlovjani/M. 68, Zvonimirovo/M. 21.

452

1

2

3

4

5

6 7

8

9 10

11

12

13

14

15

16

Fig. 1. Pl. I. 1: Stara Palanka (după Bálint, 1991); 2-3: Svete Gore (după Korošec, 1969); 3-7: Gomjenica/M. 30 (după Miletić, 1966-67); 8: Gomjenica/M. 43 (după

Miletić, 1966-67); 9-16: Gomjenica/M. 100 (după Miletić, 1966-67).

453

1

2

3

4

5

6

7 8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Fig. 2. Pl. II. 1-2: Gomjenica/M. 161 (după Miletić, 1966-67); 3: Mengeš, Kamnic (după Korošec, 1979); 4: Ptuj- Grad/M. 64 (după Korošec, 1999); 5: Ptuj- Grad/M. 77 (după Korošec, 1999); 6-7: Stupava-Mást/M. 2 (după Hanuliak, 2004); 8: Răducăneni (după

Teodor, 1981); 9-10: Mahlovjani/M. 43 (după Tomičić, 2000); 11-12: Mahlovjani/M. 48 (după Tomičić, 2000); 13: Mahlovjani/M. 57 (după Tomičić, 2000);

14-15: Mahlovjani/M. 64 (după Tomičić, 2000); 16-17: Mahlovjani/M. 68 (după Tomičić, 2000).

454

1

2

3

4

5

6

7

8

Fig. 3. Pl. III. 1-2: Mahlovjani/M. 68 (după Tomičić, 2000); 3-5: Mahlovjani/M. 78 (după Tomičić, 2000); 6: Dinogeţia (după Ștefan et alii, 1962); 7: Devrske-Ležajića

Glavica (după Petrinec, 2009); 8: Zadar (după Petrinec, 2009).

455

BIBLIOGRAFIE

Anamali, 1971 Anamali, S., 1971, Një varrezë e mesjetës së hershme në Bukël të Mirditës / Une nécropole haute-mediévale à Bukël de la Mirdite, în Iliria, I, p. 209-225.

Atanasov-Grigorov, 2005

Atanasov, G., Grigorov, V., 2005, МЕТАЛНИ НАКИТИ ОТ РАННОСРЕДНОВЕКОВНИ КРЕПОСТИ В ЮЖНА ДОБРУДЖА / Adomments from Early Mediaeval Strongholds in South Dobroudja, în Izvestia, 38-39 (53-54), 2002-2003, Varna, p. 331-391.

Bikić Bikić, V., 2010, Vizantijski nakit u Srbiji. Modeli i naslede, Beograd.

Brunšmid, 1903

Brunšmid, J., 1903, Hrvatske sredvječne starine, în Vjesnik, VII, p. 30-97.

Grigorov, 1999 Grigorov, V., 1999, Обеците в старобъллгарската култура на север от дунавes / Les boucles d'oreilles dans la culture protobulgare au nord du Danube, în Archeologia, Sofia, 3-4, p. 21-42.

Grigorov, 2007 Grigorov, V., 2007, Metal jewellery from medieval Bulgaria (7 th-11 th C.), Sofia.

Hanuliak, 2004 Hanuliak, M., 2004, Velkomoravské pohrebiská. Pochovávanie v 9.-10. storoči na území Slovenska, Archeologický ústav SAV, Nitra.

Jelovina, 1976 Jelovina, D., 1976, Starohrvatske nekropole na području izmedu rijeka Zrmanje i Cetine, Cakavski Sabor, Split.

Korošec, 1947 Korošec, P., 1947, Staroslovenska grobišča v severni Sloveniji, Celje.

Korošec, 1969

Korošec, P., 1969, Raziskave na Svetih Gorah na Bizekjskem / Recherches sur le Svete gore (Saintes montagnes) à Bizeljsko, în Arheološki vestnik, XX, p. 239-252.

Korošec, 1979

Korošec, P., 1979, Zgodnjesrednjeveška arheološka slika karantans-kih / Archäologisches Bild der karantanischen slawen in frühen Mittelalter, I-II, Ljubljana.

Korošec, 1999 Korošec, P., 1999, Nekropola na Ptujskem Gradu / Das Gräberfeld an dem schloßberg von Ptuj, Pokrajinski Muzej Ptuj, 1999.

Kraskovská, 1954

Kraskovská, L., 1954, Staroslovanské pohrebište v Máste pri Bratis-lave / Ein altslawisches Gräberfeld in Mást bei Bratislava, în Slovenská Archeológia, II, p. 144-152.

456

Mesterházy, 1991

Mesterházy, K., 1991, Bizánci és balkáni eredetű tárgyak a 10-11. századi magyar sírleletekben II / Gegenstände byzantinischen und balkanischen ursprunges in den ungari-schen Gräberfeldern des 10-11. Jh., în Folia archaeologica, XLII, p. 145-177.

Miletić, 1966-67

Miletić, N., 1966-1967, Slovenska nekropola u Gomjenici kod Prijedora, în Glasnik, XXI/XXII, p. 81-154.

Petrinec, 2009 Petrinec, M., 2009, Gräberfelder aus dem 8. bis. 11. Jahrhundert im gebiet des frühmittelalterlichen kroatischen staates, Split.

Spahiu, 1971 Spahiu, H., 1971, Gjetje të vjetra nga varreza mesjetare e Kalasë së Dalmaces / La Nécropole de la Forteresse de Dalmace, în Iliria, I, p. 227-262.

Šmalcelj, 2012 Šmalcelj, P., 2012, Kulturni elementi na grobljima sjeverozapadne Bosne / Cultural Elements on Cemeteries in north-western Bosnia, în Starohrvatska prosvjeta, III. Serija, 39, 2012, p. 131-170.

Ștefan et alii, 1962

Ștefan, Gh., Barnea, I., Mitrea, B., 1962, Șantierul arheologic Garvăn / Dinogeția (r. Măcin, reg. Dobrogea), în Materiale și Cercetări Arheologice, VIII, p. 675-692.

Teodor, 1981 Teodor, Dan Gh., 1981, Romanitatea carpato-dunăreană și Bizanțul în veacurile VI-XI e.n., Editura Junimea, Iași.

Ţeicu, 2009 Ţeicu, D., 2009, Arta minoră medievală din Banat / Minor medieval art in Banat, Cosmopolitan-Art, Timişoara.

Tomičić, 1993 Tomičić, Ž., 1993, Prilog istraživanju kronologije bjelobrdskog segmenta srednjovjekovnog groblja Ptuj-Grad, în Ptujski Arheološki Zbornik, Ptuj, p. 543-579.

Tomičić, 1999 Tomičić, Ž., 1999, Ranosrednjovjekovno groblje Zvonimirovo- Veliko Polje, prinos poznavanju bjelobrdske kulture u podrav-skom dijelu Slavonije / Der frühmittelalterliche Friedhof Zvoni-mirovo-Veliko Polje, ein Beitrag zu den Erkentnissen über der Bjelobrdo Kultur in der slawonischen Podravina, în Prilozi, 13-14, 1996-1997, p. 91-120.

Tomičić, 2000 Tomičić, Ž., 2000, Istraživanje kronologije ranosrednjovjekov-nog groblja u Mahovljanima kraj Banje Luke / Untersuchung zur Chronologie frühmittelalterlichen Gräberfeldes in Mahov-ljani neben banja Luka, în Prilozi, 17, 2000, p. 25-66.

Tomičić, 2003 Tomičić, Ž., 2003, O nekim vezama ranosrednjovjekovne Slavonije i Dalmacije na primjeru polumjesecolikih naušnica s privjeskom, în Starohrvatska prosvjeta, Vol. 30, Nr. III, p. 139-158.

457

Tomičić, 2007 Tomičić, Ž., 2007, Prinos poznavanju kronologije ranosred-njovjekovnog groblja Gomjenica / Beitrag zu Erkenntnissen über die Chronologie des frühmittelalterlichen Gräberfeldes Gomjenica, în Staro-hrvatska prosvjeta, Vol. 34, p. 151-197.

Vinski, 1970 Vinski, Z., 1970, O postojanju radionica nakita starohrvatskog doba u Sisku, în Vjesnik, 4, p. [45]-92, Tabla VIII.