EXOBAZA CRANIULUI

KRAUS (MIHOREANU) ALINA-EMANUELA

BFKT grupa 1A

Scheletul capului numit si craniu este format din 22 de oase, care se grupeaza in doua segmente: craniul cerebral (neurocraniu) si craniul visceral (viscerocraniu

Neurocraniul adaposteste in interiorul lui encefalul. Are forma aproximativ ovoida, cu axul mare indreptat antero-posterior. I se pot distinge 2 parti: bolta craniului si baza craniului. Aceste 2 parti pot fi delimitate printr-un plan care trece prin gabele (depresiunea osoasa dintre cele 2 arcade sprancenoase) si protuberanta occipitala externa a osului occipital. Tot ce ramane deasupra acestui plan formeaza bolta craniului, iat tot ce ramane sub el se numeste baza craniului. Fata interna a bazei craniului se numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.

Exobaza este impartita in trei zone:Partea anterioara – este formata din palatul

dur si arcada alveolo-dentara superioara;Partea mijlocie- este situata intre marginea

posterioara a palatului dur si linia orizontala care trece tangent la marginea anterioara a gaurii occipitale mari;

Partea posterioara corespunde partii nucale a solzului occipitalului.

Regiunea anterioara

Palatul dur este limitat antero-lateral de arcada alveolo-dentara superioara si posterior de marginile posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine. El este constituit din procesele palatine ale oaselor maxilare si din lamele orizontale ale oaselor palatine.

Suturi:

1.Sutura cruciforma este formata din sutura palatina transversa si sutura palatina mediana. Sututa palatina transversa – intre lemele orizontale

ale oaselor palatine si procesele palatine ale oaselor maxilare;

Sutura palatina mediana are o portiune anterioara intermaxilara si una posterioara interpalatina. Sutura intermaxilara este formara prin articularea proceselor palatine ale oaselor maxilare, iar sutura interpalatina prin articularea lamelor orizontale ale oaselor palatine.

2. Sutura incisiva este incostanta si se formeaza din articularea osului incisiv cu restul procesului palatin al osului maxilar.

3. Sututa interincisiva este prezenta uneori pe linia mediana la nivelul osului incisiv.

Suprafete si elemente osoase

1. Lamele orizontale ale oaselor palatine. Fata palatina constituie ¼ posterioara a palatului dur. Ea prezinta in apropierea marginii posterioare creasta palatina pe care se insera fibre din muschiul tensor al valului palatin. Marginea anterioara se articuleaza cu procesul palatin al osului maxilar. Marginea mediala se articuleaza cu cea opusa printr-o suprafata patrulatera rugoasa. Extremitatea lor posterioara formeaza spina nazala posterioara pe care se insera muschii uvulei. Marginea posterioara este concava posterior si pe ea se insera aponevroza palatina si muschiul tensor al valului palatin.

2. Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt lame triunghiulare ce contribuie la formarea 2/3 a palatului dur si a podelei cavitatii nazale. Fata interioara a fiecarui proces este concava si prezinta numeroase depresiuni determinate de glandele palatine, iar lateral este parcursa de un sant palatin, oblic antero-medial; santul palatin este strabatut de nervul si de vasele palatine mari. Prin articularea celor 2 procese palatine pe linia mediana apare o proeminenta longitudinala numita torus palatin. Intre cele 2 procese palatine in partea anterioara se afla fosa incisiva in care se deschid cele 2 gauri incisive. Gaura incisiva contine nervul nazopalatin si ramura terminala a arterei palatine mari.

3. Fetele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor maxilare prezinta fiecare torusul maxilar (o proeminenta din dreptul molarilor superiori).

4. Fetele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor palatine la nivelul carora se deschid canalele palatine mici ce contin vesele si nervii palatini mici.

FORMATIUNILE OSOASE ALE BOLTII PALATINE 1. oasele incisive

2. procesele palatine ale oaselor maxilare

3. lamele orizontale ale oaselor palatine

4. gaura incisiva 5. sutura mediosagitala 6. torusul palatin 7. sutura incisiva 8. sutura palatina

transversa 9. linia "AH" 10. spina nazala post. 11. gaura palatina post. 12. gaurile palatine mic

Orificiile si comunicarile palatului dur 1. Fosa incisivă este situată în partea anterioară a

suturii intermaxilare. La nivelul ei se află găurile incisive laterale prin care se deschid canalele incisive ; acestea conţin ramuri terminaledin vasele palatine mari şi nervul nazopalatin. La unele cranii se observă în pereţii anterior şi posterior al fosei incisive găurile incisive mediane (nervul nazopalatin stâng trece prin gaura incisivă anterioară şi cel drept trece prin cea posterioară). Prin canalele incisive, palatul dur comunică cucavitatea nazală.

2.Gaura palatină mare se află posterior de sutura palatină transversă, medial de extremitateaposterioară a procesului alveolar al osului maxilar. Acest orificiu reprezintă deschiderea inferioară a canalului palatin mare prin care se stabileşte o comunicare cu fosa pterigopalatină. Gaura palatină mare conţine vasele palatine mari şi nervul palatin mare.

3.Găurile palatine mici sunt în număr de două şi se află situate la nivelul procesului piramidal alosului palatin, posterior de gaura palatină mare.Ele sunt orificiile inferioare ale canalelor palatine mici prin care se stabileşte o comunicare cu fosa pterigopalatină. Canalele conţin vasele palatine micişi nervii palatini mici.

Regiunea mijlocie

Are drept linie anterioara linia transversa care trece prin marginea posterioara apalatului osos, iar limita posterioara linia transversa care trece prin marginea anterioara a orificiului occipital mare; la constituirea sa participa: Osul sfenoid, prin fata inferioara a corpului sfenoidal,

procesele sterigoide si fata infratemporala a aripii mari sfenoidale;

Osul occipital, prin fata inferioara a partii bazilare; Osul temporal, prin partea timpanica a sa, fata

inferioara a partii pietroase si prin pocesul stiloid.

1.pe fata interioara a corpului sfenoidului se afla rostrul sfenoidal care se incastreaza in santul longitudinal de pe marginea superioara a vomerului; acest sant este limitat de fiecare parte de o aripioara vomeriana; cand aripioara vomeriana este incadrata intre corpul sfenoidului si procesul vaginal pterigoidian, se formeaza canalul vomerovaginal, prin care trece un ram faringian cu originea indirecta din artera maxilara sau o venula; marginea posterioara a vomerului, concava posterior, desparte intre ele cele 2 choane;

2. procesul pterigoid descinde perpendicular de la limita dintre corpul si aripile mari ale sfenoidului; fiecare proces este alcatuit din 2 lame: lama laterala a procesului pterigoid si lama mediala a procesului pterigoid; marginea anterioara a celor 2 lame fuzioneaza in partea superioara, dar se indeparteaza una de alta in partea inferioara pentru a forma incizura pterigoida, in care patrunde procesul piramidal al osului palatin; partea superioara fuzionata, a celor 2 margini anterioare, formeaza o arie triunghiulara, cu varful orientat inferior, care contribuie la alcatuirea peretelui posterior al canalului pterigoidian. Marginile posterioare ale celor 2 lame sunt la distanta una de alta, astfel ca, impreuna cu procesul piramidal al osului palatin delimiteaza fosa pterigoida.

Lama laterala a procesului pterigoid, prin fata sa laterala, contribuie la formarea peretelui medial al fosei infratemporale si acorda origine capului inferior al muschiului pterigoidian lateral;

Lama mediala a procesului pterigoid, prin fata sa laterala, formeaza peretele medial al fosei pterigoide; prin fata sa mediala, o parte a peretelui lateral al fosei nazale si limita laterala achoanelor, marginea superioara a lamei formeaza procesul vaginal, pe a carui fata inferioara se afla santul palatinovaginal transformat in canalul palatinovaginal prin articularea cu procesul sfenoidal al palatinului; prin el trece ramul faringian al ganglionului pterigopalatin si o ramura indirecta din artera maxilara;

Fosa pterigoida este o excavatie delimitata de lamele procesului pterigoid si procesul piramidal al osului palatin, care este incastrat in incizura pterigoida; pe aceasta fata a procesului si pe fata mediala rugoasa a lamei laterale, are originea cea mai mare parte a muschiului pterigoidian medial;

Fosa pterigopalatina este un spatiu limitat de fata infratempoala a corpului maxilar, procesul pterigoid si lama perpendiculara a osului palatin; are forma unei piramide patrulatere cu baza orientata superior si varful inferior; inconjurata de o serie de fose si spatii si comunicand cu marea majoritate a acestora, primeste formatiuni vasculare si nervoase pe care la disperseaza apoi multora dintre ele;

Peretele anterior este format din 2 elemente: tuberozitatea maxilara si fata laterala a procesului orbital al palatinului; tuberozitatea maxulara orientata postero-lateral, convexa, reprezinta o mare parte din fata infratemporala sau posterioara a corpului maxilar; partea inferioara se articuleaza cu procesul piramidal al osului palatin, iar uneori si cu lama laterala a procesului pterigoid al sfenoidului;

Peretele anterior este format de procesul de procesul pterigoid al sfenoidului si fata maxilara a aripii mari sfenoidale;

Paretele medial este format de fata laterala a lamei perpendiculare a palatinului; cele 2 procese palatine, sfenoidal si orbital care limiteaza incizura sfenopalatina, lama perpendiculara a palatinului a palatinului participa la formarea acestui perete prin segmentul pterigopalatin al fetei laterale;

Lateral, fosa pterigopalatina nu este inchisa, ci comunica cu fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara limitata de tuberozitatea maxilara si marginea interioara a lamei laterale a procesului pterigoid.

3. fata infratemporala a aripii mari sfenoidale, despartita de fata temporala prin creasta infratemporala, este concava inferior; formeaza cea mai mare parte a bazei infratemporale; pe ea se afla gaura ovala, gaura rotunda mica, gaura Arnold si orificiul emisar sfenoidal Vesal; pe aceasta fata are originea capul superior al muschiului pterigoidian lateral; pe fata inferioara a unghiului marginii posterioare se afla spina sfenoidului pe care se insera ligamentul pterigospinos, ligamentul sfenomandibular si un fascicul al muschiului tensor al valului palatin.

4. fata inferioara a partii bazilare a occipitalului, rugoasa si foarte neregulata, convexa transversal, prelungeste posterior fata inferioara a corpului sfenoidal; pe linia mediana si la 1 cm inaintea gaurii occipitale se afla tuberculul faringian, pe care se insera rafeul faringian si ligamentul longitudinal anterior al coloanei vertebrale;

5. fata inferioara a partii pietroase si scuamei temporale; osul timpatic; fata inferioara a partii pietroase temporale, triunghiulara, prezinta numeroase elemente descriptive;

Fata inferioara a stancii temporalul prezinta urmatoarele elemente:

1.Gaura stilomastoidiană conţine nervul facial şi artera stilomastoidiană.

 2.Procesul stiloid este acoperit superior şi antero-lateral de vagina procesului stiloid (o prelungire aosului timpanic). Pe procesul stiloid au originea elementele buchetului stilian (Riolan): muşchiistilohioidian, stilofaringian, stiloglos şi ligamentele stilohioidian şi stilomandibular.

3.Fosa jugulară conţine bulbul superior al venei jugulare interne. Aici se află ostium introitus prin care ramura auriculară a nervului vag pătrunde în canaliculul mastoidian.

4.Orificiul inferior al canalului carotic se află antero-medial de fosa jugulară; prin acest orificiu intrăartera carotidă internă şi plexul simpatic pericarotic intern. La nivelul canalului carotic se află orificiile canalelor carotico-timpanice prin care pătrund nervii carotico-timpanici.

5.Fossula petrosa este o depresiune triunghiulară care conţine ganglionul inferior al nervuluiglosofaringian (IX). Conţine deschiderea canaliculului cohleei, prin care trece un duct perilimfatic.

 6.Orificiul inferior al canaliculului timpanic este situat pe creasta jugulară care separă orificiul inferior al canalului carotic de fosa jugulară; prin acest orificiu trec nervul timpanic (Jacobson) şi artera timpanică inferioară.

7.Suprafaţa jugulară este situată posterior de fosa jugulară

SCUAMA TEMPORALULUI prezintă : 1.Tuberculul articular anterior de care se află

porţiunea precondilară a scuamei temporalului, care participă la formarea tavanului fosei infratemporale. Posterior de tuberculul articular se află fosamandibulară.

2.Fosa mandibulară este o depresiune formată dintr-o zonă anterioară articulară (care aparţine scuamei temporalului) şi o zonă posterioară, nearticulară (formată din partea timpanică a temporalului). Fisura timpano-scuamoasă, situată medial la nivelul fosei mandibulare, se bifurcă medial (datorită prelungirii inferioare a tegmen tympani) în două fisuri: fisura pietro-timpanică(Glasser) şi fisura pietro scuamoasă. Prin fisura pietro-timpanică trece nervul coarda timpanului.

Regiunea posterioara

Are drept limita anterioara, linia transversa care trece prin marginea anterioara a gaurii occipitale; la constituirea acestui etal participa: scuama si partile laterale ale osului occipital si procesul mastoidian al osului temporal. 1.Scuama occipitala prin fata sa externa; la jumatatea

distantei dintre marginea lamboida si foramen magnum se afla protuberanta occipitala externa, care reprezinta si un punct craniometric – inion; intre protuberanta si marginea posterioara a gaurii occipitale, pe linia mediana, se observa creasta occipitala externa; de la protuberanta occipitala externa se indreapta lateral catre 2 linii osoase concave inferior, numite linii nucale inferioara si superioara;

2. partile laterale ale osului occipital, cate una de fiecare parte a gaurii occipitale, prezinta condilii occipitali, care participa la formarea articulatiei atlanto-occipitale. Lateral de condili se afla orificiul extern al canalului hipoglosului prin care trec nervul hipoglos, ramura meningee a nervului hipoglos, vene comitante si ramura meningee din artera faringiana ascendenta. Posterior de condil se afla fosa condilara, care este uneori perforata de canalul condilar prin care trece o vena emisara de la sinusul sigmoid.

3. procesul mastoidian al celor 2 temporale; este o proeminenta osoasa voluminoasa situata in partea postero-inferioara si laterala a partii pietroase, inapoia meatului acustic extern; fiecare proces participa la formarea regiunii posterioare prin fata sa mediala. Pe aceasta fata prezinta un sant adanc, dispus sagital – incizura mastoidiana, unde are originea pantecele posterior al muschiului digastric; medial de el se afla santul arterei occipitale.