Arad, Duminecă 4 Noemvrie (22 Octomvrie) 1906. Nr. 198.

REDACŢIA Dtfk Ferencz-utcza nrul 20,

A B O N A M E N T U L tt un an 20 c o r . Pe jnmitate an 10 < tt I lună 2 *

N-rii de Duminecă pe an 4 coroane.

Pentru România şi America 10 coroane.

Pentru România şi străinătate nunerii de zi pe an 40 franci.

ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza nrui 20.

INSERŢIUNILE d e un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 bani

de fiecare publicaţiune.

Manuscripte nu se înapoiază.

Telefon oraş şi comitat 502

: Idee mare sau absurdă? De E u g e n B r o t e .

întrebarea dacă Ungaria va deveni cândva I un stat naţional maghiar este dintre toate

cestiunile deschise câte ezistă şi ar mai pu-\ teà să se ivească pe tărâmul politicei de

stat al acestei teri, cea mai importantă. Ea I este cea mai importantă nu din cauza, că ! existenţa statului ar fi legată şi condiţionată ; de o soluţiune norocoasă a ei, ci fiindcă ; Maghiarii, în a căror mâni se află astăzi

cârma statului, pun întreaga politică de stat în serviciul ideii de stat naţional maghiar. Această idee dominează nu numai legiferarea, administraţiunea, instrucţiunea, ci şi justiţia, puterea armată, ba şi în întreaga economie politică.

; Mijloacele, prin care s'ar putea realiza îdeea statului naţional maghiar, precum şi timpul, ce s'ar recere pentru întruparea ei, sunt numai cestiuni de a doua ordine. Idei

f î ç lîjitt — Т Я Г Я înHnialo Blaghiarii conzideră ideea statului maghiar feîii .. n'au t e ; 1 niçi odată Ppv. ) cauza, că realizare*; lor Hkt'întimpinat şi recerut multa muncă, m i

p c f a c v c i с и ц а , tuai I ş>i g i u L j L . . . , *" y forţă brută, sau din cauza că în urmărirea ei s'au stins şi consumat multe generaţiuni de oameni şi au trecut secole chiar. Istoria ne serveşte cu exemple cum popoare, state, biserici au urmărit secoli de-arândul o idee mare, nu s'au descuragiat nici când firul a fost cu desăvârşire rupt, l-au înodat din nou şi l-au tors înainte. In toate cazurile

înregistrate de istorie însă, ideile mari, cari au muncit diferite state şi popoare, erau înainte de toate realizabile. Este şi prea firească această condiţiune. Căci o idee, care nu este realizabilă, nu poate fi nici mare, ori câtă muncă, ori câte stăruinţe şi jertfe s'ar aduce pentru ea şi în numele ei. Munca, stăruinţele şi jertfele sunt apreciate numai dacă servesc scopul. Nu se atinge scopul, ideia urmărită, ori cât de sublimă s'ar prezenta ea, devine absurdă. Ideia construire!" unui drum delà globul pământului la lună este măreaţă prin concepţiunea ei. Romancierul Iules Verne a şi dezvoltat-o în toate amănuntele ei. O lucrare serioasă, ce s'ar întreprinde de cineva pentru realizarea ideii ar fi însă depreciată din cauza, că nu s'ar atinge scopul: oamenii tot n'ar putea călători Ia lună; ideea sublimă pusă pe teren real şi practic devine absurdă.

Şi idea statului naţional maghiar este îndrăzneaţă prin concepţiunea sa : un stat, care delà întemeerea sa până astăzi, de o

" ' "»t. să fie orefăcut în mod măcstrit într'i -,tat naţional unitar ! C va .: i -ev. I l Osoltt#M»ê-t£ô% reticâ b'ar găsi pc . Щг nu de aceasta

ікіла istoria au gà-. . . . . . . . . w . 4 . . ^ c u c ne-ar putea servi ca esemplu unei soluţiuni practice şi reale

In Elveţia nici nu s'a ivit vreodată idea statului naţional. In Austria a frământat pe vremuri creerii conducătorilor politici, dar numai în mod trecător; ea a fost părăsită cu desăvârşire şi astăzi un guvern, care ar urmări politica unui stat naţional în Austria, ar fi ridicol. Nici în Belgia nu

se gândeşte nimeni la satul naţional. Nu s'a ivit şi n'a prins rădăcini în aceste state poliglote ideia statului naţional, fiindcă ea prin nerealisabilitatea ei devine absurdă. Politica statelor naţionale consolidate a desfiinţa fracţiuni mai mari sau mai mici de popoare streine, cari au ajuns de regulă prin cuceriri sub sceptrul lor, n'are nimic de a face cu ideia, statului naţional. In aceste state, statul naţional nu mai este o idea ci o realitate. Sunt deci foarte nepotrivite din toate punctele de vedere asămănările ce se fac în această privinţă între imperiul german şi Ungaria.

Este imperiul german un stat poliglot şi constituesc Germanii cu 94 °/o din locuitorii ţării o minoritate în stat P Se pretinde acolo delà majoritatea locuitorilor să re-unţe la cultura lor naţională şi să sufere a fi administraţi de funcţionari cari nu înţeleg limba poporului şi toate aceste în numele şi pentru o idee oare-care politică ? Asemănarea imperiului German cu Ungaria sar putea face cu oare-care temeiu numai în cazul când Polonii, ajunşi la cârma statului, s'ar cerca din nou să-şi refacă statui ' r • nai de Gdmioará şi * i ^îii pe Germani să renunţ" b cultura tor de dragul ideu.^ гцаі naţional polon !

Din norocire situaţiunea nu este aşa. Ci Germania, statul naţional déjà consolidat urmăreşte idea a nu permite între hotarele sale ca Polonii, Francezii şi Danezii, câţi se găsesc pe linia acestor hotare în grupuri compacte, să se desvoalte ca individualităţi naţionale particulare. Aceste grupuri de popoare streine nu reprezintă decât 6° / 0 din

S C R I S O R I . IV.

Lui Adrian.

Printre cei veniţi încoace se distinge o figură cunoscută în viaţa noastră socială. Tinăr svelt, cu redingota neagră până peste genunchi, cu pardesiul pe braţ şi în cap cu o pălărie mare, neagră, ca la pictorii italieni. E figura seminaristului nostru.

In pasul semeţ, în privirea lui blajină, în vorba lui măsurată, în care frazele din carte se amestecă cu cele din popor, seminaristul nostru are ceva particular şi se deosebeşte de alţi tineri. Eu cel puţin l-aş recunoaşte să fiu în orice parte a lumii.

Viaţa şi disciplina internatului — căci de, unde sunt mulţi trebue să eziste o disciplină! — Ie dă oarecare stingăcie în gesturi şi un aer de sfială. Mişcarea lor e mai ţeapănă. Strângerea lor de mână te doare.

Şi totuşi nu poate fi ceva mai simpatic ca a-cest seminarist, fie că l-ai întâlni sub arinii Si-biiului, pe unde-şi plimbă uneori melancolia ; fie că l-ai găsî în toiul zgomotoaselor petreceri studenţeşti; sau fie că dai peste el la ţară în vre-o casă preoţască cu fată mare, în vremea secerişului şi a peţirilor.

Din apropiere el este sufletul cel mai cald, mai sincer şi mai entuziast. E elementul cel mai virgin şi cel mai robust al tinerimei noastre. Şi pe când universitarul se întoarce dintre străini blazat, is

tovit, pretenţios şi cu dor de câştig, seminaristul soseşte cu aceeaş dragoste de cămin, cu aceeaş fire nestricată şi cu râvnă de muncă.

Ce rău e că n'avem ceva tipărit din viaţa intimă a seminariştilor ! Nu există nici monografii mai mari asupra diferitelor noastre seminar», — monografii în cari să se desfăşoare trecutul întreg al acestor instituţiuni.

Ar fi din cale afară preţios să cunoaştem începuturile vieţii... diecilor noştri, ceva de pe timpul, când cursurile erau de • vre-o şase săptămâni şi să vedem cum au evoluat în timp. Ce a fost la Blaj, ce a fost la Gherla cea uitată de Dumnezeu şi ce a fost şi la seminariile sârbeşti, unde se mai rătăcea câte un bogoslov de ai noştri ? Nimic nu ştim. Vorbesc doar cifrele reci şi câte un nume de dascăl despre cartea ce s'a făcut acolo, dar despre felul cum îşi trăiau viaţa, habar n'avem. Poate din amintire, ce se mai pomeneşte, din generaţie în generaţie, despre isprăvile unora şi altora, despre conflicte cu vlă-dicia şi despre idilele celor ce nu călcau a popie.

Astăzi, fireşte, seminaristul este un element social indispenzabil. El împărtăşeşte ca alţii cultura modernă. Alături de universitar, el e în fruntea tuturor mişcărilor noastre. Cântă, petrece, face politică şi literatură... Odinioară însă făcea mătănii şi canoane, postea şi se rugă cu smerenie, isolîndu-se.

Rău că n'avem icoane din vremile alea pra-vloslavnice, dar bine c'au trecut. Văzând pe preotul nostru de astăzi, cu faţa lui curată, cu haina îngrijită, cu vorba isteaţă şi pricepută în

toate, îţi dai uşor seama de superioritate aepocei de acum. Ce curbă mare şi frumoasă am făcut noi, ce linie lungă am percurs delà întâii noştri seminarişti până acum, delà acei bieţi dieci de doue luni ai episcopului Moga, şi delà întâii rumegători de »ţipăi« ai Blajului până la »absoluţii« de astăzi. întreaga noastră evoluţie culturală e dată în această asemănare.

La toţi — la uniţi mai puţin şi la ortodoxi mai mult — se cunoaşte influenţa spiritului mai liberal de instrucţiune. Ideia, că preoţii n'au să fie numai slujitori la altarul bisericei, ci la altarul poporului, prinde rădăcini tot nui trainice. Preocupările medievale se risipesc şi orele de ne-gândire, sau de lungi divagaţii şi speculaţiuni exegetice, sunt înlocuite cu o mai practică frământare a minţii. In seminarii pătrunde lumina ştiinţelor şi se caută stabilirea unei legături mai intime între preot şi societatea modernă. La alte vremuri, alte rugăciuni .

Un pas mai avem de făcut, un pas numai, pentruca să fim la nivelul celorlalte neamuri. Seminariştii noştri cer să fie puşi în rândul celor din învăţământul superior.

Ei vor să fie după toată rânduiala »civi aca-demici«. Vârsta şi pregătirea le dă dreptul să aibă o altă împărţală a studiilor, un alt sistem de predare, profesori cu cea mai serioasă şcoală ştiinţifică şi toate libertăţile academice. Se lucrează oare ceva, pentruca aceste legitime dorinţe să fie satisfăcute şi să avem în curând o facultate pentru preoţii români din Ungaria ?

Fidelio.

Pag. 2. « T R I B U N A ^ Nr.

toţi locuitorii. Nu este deci nici decât idea »mare« a statului naţional, care inspiră şi dominează, ca în Ungaria politica statului, ci este o idee strâmtă, mică, care cu toate aceste face destule supărări guvernului german. Este cel puţin realizabilă această strâmtă şi mică idee ? La această întrebare răspunde o carte apărută acum de curând în limba franceză de Fr. v. lessen »Manual de istoria cestiunei nordschlesvigiane«, un tom de 500 pagini, cu ilustraţiuni şi chărţi numeroase. In ea găsim istoria celor 250.000 Danezi, cari au ajuns la 1865 prin anexarea ducatului Schleswig sub guvernamentul german. Cauza acestei fracţiuni de popor se supune judecăţii lumei întregi şi se dovedeşte cu un aparat mare ştienţific că n'a succes Germaniei a cuceri poporul. Ne-ar duce prea departe să întrăm, cu această ocazie, în amănuntele datelor bogate şi instructive cuprinse în acest volum. Reţinem numai vr'o câteva cifre caracteristice. Popo-raţiunea celor 4 districte locuite de Danezi a a scăzut în timpul delà 1867 până la 1900 cu 6612 suflete; au emigrat în acelaşi timp 61.404 persoane, cea-ce însamnă o pagubă economică (socotită după cheia statisticei germane) pentru ţară de 120 milioane mărci ; 65 redactori danezi au fost condamnaţi la 182 luni temniţă, şi au urmat 74 condamnări la amende în bani în suma totală de 7625 mărci ; reuniunea daneză pentru conservarea limbei aveà la anul 1883 numai 676 membrii, la 1903 însă 2530 ; veniturile ei se urcau în timpul delà 1881—1883 la 14.000 mărci, delà IQQQ—Í903 însă la 57.000 mărci anual; reuniunea şcolară DANEZĂ (cu un venit &0ШІ de 19.000 mărci) a întreţinut din anul 1893 până la 1904, nu mai puţin decât 2425 tineri la şcoli daneze. Interesant şi caracteristic este şi modul întocmirei şi răspân-direi acestei cărţi. Ea nu este opera unui singur scriitor, ci cei mai distinşi bărbaţi danezi s'au asociat la colaborarea ei. Insti-tuţiuni naţionale daneze au contribuit cu fonduri pentru acoperirea cheltuelilor. Cartea va fi trimisă în mod gratuit tuturor miniştrilor de externe şi parlamentelor, redac-ţiunilor ziarelor mai mari, bibliotecilor publice mai remarcabile, bărbaţilor de stat, istoricilor şi profesorilor de drept public din lumea întreagă.

Să nu se treacă cu vederea, că poporul danez este înrudit deaproape cu cel german, şi că micei fracţiuni daneze se pretinde renunţarea la cultura lor naţională în favorul culturei mondiale germane. Şi cu toate aceste politica de desnaţionalizare a Germaniei rămâne în decurs de 40 ani fără rezultat, sau cu rezultatul contrar celui intenţionai.

In faţa acestor stări reale, cum am putea fi convinşi, că idea statului naţional maghiar ar fi mare şi realizabilă ? Cum am putea să credem, că idea statului naţional va găsi în Ungaria alcătuită din mai multe popoare un teren priincios de desvoltare, dupăce în nici un alt stat de asemeni con-diţiuni nici n'a putut încolţi sau dacă a şi încolţii, degrabă s'a stins ? Cum am putea fi încredinţaţi de reuşita politicei de stat din debila Ungarie, care până în zilele

noastre era numai o provincie austriacă, şi cărei şi astăzi încă îi lipsesc atribute principale a unui stat, dacă vedem cum puternicul împeriu german, statul naţiona-liceşte închegat, se frământă în zadar a frânge individualitatea naţională a unui grup din poporul danez, care se înrudeşte deaproape cu cel german ?

Munca, stăruinţa şi jertfele Maghiarilor pentru o idee nerealizabilă vor rămânea seci şi interesele ţării şi ale popoarelor ei vor suferi în mod simţitor.

К о д - с і ѵ і і C a r o l I . după cum aflăm din ziarele din România , cont inuă a se ame

liora. Celebrul doc tor Vienez Norden, care a stat patru zile la Sinaia, şi a stabilit că augustul bo lnav suferă numai de s tomac , iar nu de scleroza, a şi p l a c a t Joui din Sinaia.

Poruncă delà procuror. Eri dl Russu-Şinanu a primit delà primarul oraşului nostru, dl fustitoris, înştiinţarea că procuratura din Oradia-Mare a dat poruncă să ni se ia din cauţie 500 coroane, una din amenzile la căi am fost osândiţi în procesele în cari dlui Indreica i-s'au dat 13 luni temniţă. In curând vine, de sigur, aceeaşi înştiinţare şi privitoare la a doua amendă, tot de 500 cor.

Ni se pune termen de 10 zile pentru întregirea cauţiunei. In caz contrar, scrie dl primar, opreşte tipărirea ori espedarea » Tribu nei«.

Ne vom tmdi să .nu-i facem nici procurorului nici primarului plăcerea aceasta.

*

Expoziţia se prelungeşte. Comisariatul general al Expoziţiei a făcut cunoscut ministrului lucrărilor publice că din înalt ordin al M. Sale Regelui, Expoziţia s'a prelungit până la 15 Noemvrie.

In acelaşi timp comisariatul a rugat ministrul lucrărilor publice să mentie reducerea de 50 la sută pe căile ferate pentru vizitatorii Expoziţiei până la dată.

Ministrul a aprobat.

S I T U A Ţ I A . Budapesta, 1 Nov.

W e k e r l e d e s p r e m ă r i r e a c o n t i n g e n t u l u i m i l i t a r .

iii şedinţa de Joi a secţiunii financiare a ca- | merei deputatul Rátkay a provocat p r in t 'o întrebare adresată minisirului-preşedinte o declaraţie a supra chestiunilor atât de discutate ale zilei: mărirea cont ingentului de recruţi şi pactul.

W e k e r l e a declarat următoare le : Toată lumea recunoaş te ca este nevoe de a se mări contingentul de recruţi. întrebarea este î n să : în ce măsură şi cu ce condiţii se va face mărirea. Declar, că guvernul nu a primit nici o îndatorire privitoare la timpul, la măsura sau condiţiile mărirei. Se vorbeş te mult despre pact. Es te lucru firesc ca M. Sa să ceară lămuriri a supra programulu i unui guvern la numirea acestuia. La numirea guvernului actual programul acesta a fost lămurit dar ca o afacere internă dintre domni to r şi guvern . Aceste hotărîri se ogl indează în afară în programul guvernului arătat în parlament. Camera poa te cere ca guvernul să-şi facă c u n o s c u t programul , dar un stat străin nu are dreptul acesta. (Aluzi- !

u n e la interpelarea ce se pregătea în cameram-triacă în scopul acesta.)

Primul-ministru tăgădueş te pe urmă că situaţia guvernului ar fi critică. Aceasta nu-i decât o ştire tendenţioasă. De asemenea tăgădueşte ci ministrul de honvez ime ar fi oprit printr'o ordonan ţă pe ofiţeri de a lua parte la sărbarea lui Rákóczy.

In privinţa dărilor progres ive ministrul-preşe-a s p u s că ele nu-s cu putinţă la impozitelewút (fondare) . Progresivitatea dărilor el o va realiza în t r 'o măsură cum nu se găseş te nicăiri în Europa.

Lengyel Zoltán a mai cerut guvernului a încuviinţarea concesiunilor de crâşmărit etc. să st facă după consideraţii de rasă şi naţiune. (Deci să nu se dea drepturi le acestea decât Ungurilor sau Unguriţilor.)

W e k e r l e a r ă s p u n s nehotărât . El a mai declarat, că va pune dări progresive pe bănci.

Un profesor ungur despre sufragiul universal.

în t r 'un articol publicat în t r 'o revistă ungurească desp re sufrajul universal, profesorul de politici al universităţii din Budapesta , dl Coucha Gjűzí, a junge Ia aceleaşi rezultate ca şi ceil'alţi oameni politici «patr ioţ i»: sufragiul universal ar fi răsturnarea egemoniei ungureşt i . Este cu neputinţă, zice, ca în t r 'o comuni ta te omenească să existe alături două voinţi s tăpânitoare, să încapă două sau mai multe individualităţi naţionale.

Dânsu l zugrăveş te o icoana sinistră a stărilor ce s 'ar naşte în Ungaria prin legiuirea sufragiului universal. Ea ar însemna revoluţia socială.

Teoriile şi deducerile dlui C o n c h a pot fi frumoase , ireproşabile din punc t de vedere pur teoretic. Ele păt imesc de o s ingură greşală: suni pură teorie. Realitatea dovedeş te , că exista şi înfloresc state cu două şi mai multe individualităţi naţ ionale fără ca ele să se excludă. Elveţie, Bel-gia, Austria. De a semenea sufrajul universal na poa te fi suprema nenoroc i re pentru un stat; Francia Anglia, Ge rman ia o dovedesc, Austria va doved i o.

Ne doare inima că t rebue s.i răsiurnăm cu atâta uşură ta te şi lipsă de respect clădirile de mucava ale ştiinţei dlui Concha . Nu noi suntem nelegiuiţii , ci realitatea.

Un interviw cu Apponyi, Ministru! instrucţiei publ ice , Apponyi declară

printr-un interview acorda t unui ziarist, că guvernul nu a primit însărcinarea de-a trece prin cameră mărirea contingentului de recruţi. Toalc ştirile relative la aceasta sunt, spune, tendenţioase.

Un solgăbirău cu mare viitor. E vorba de Barcsay Ákos, solgăbirău

llia-Murăşană, — care după semnele de până acum — are s'o ducă departe, pentru-că rai un slujbaş al comitatului întruneşte în si în aşa măsură toate însuşirile ce caracte sează pe slujbaşul neaoş maghiar.

La alegeri se distinge ca un «corieş»de forţă. Jandarmi numai să-i dai, şi-ţi groază în oameni.

Iar cum apără «ideia» şi toate ce-i apar ţin, vor ilustra următoarele fapte.

Prin judecata (număr administrativ 1313 15 delà 10 Octomvr ie a croit fetelor române Ma B o b o c şi Similia B o b o c câte 5 zile temniţă (sus-ţ inându-se acolo pe cheltuiala lor) precum şi câte 5 co roane a m e n d ă (în caz de neplatire 1 temniţă) pentru-că şi-au împodobit cosiţele ca pa glică — românească !

Stefánia Dehel a scăpat de aceaşi osândă nu mai pentru-că nu este încă de 12 ani, iar llie Cândea a scăpat (desigur de pedeapsă şi mai mare) numai pentru-că nu s'a putut dovedi contra lui purtarea «colorilor române».

C u judecata (nrul administrativ 2275,1906) dela

S E G E D I N U L E O R A Ş V E S T I I Ţ Acolo se po t căpă ta cele mai ieftine Oroloage şi bijuterii, m a i ieftine de cât or i u n d e . N u - i de l ipsă sä ne d ă m bani in mân s t r ă ine . C ine v r ea să se convingă d e s p r e toate acestea, sá ceară un cata log m a r e i lustrat , ce se t r imi t e gra tui t , dela Scheiner S a m u , j u v a e r g i u în Szeged. Aco lo se capăiă u n o ro log iu de a rg in t dela 5 í í o r en i î n c e p â n d , inel de aur , cu 14 carat dela2îl 50 cr. în sus , cercei de au r dela 1 fl. 50 în sus , lanţ (colier) aur 4 fl. 50 cr.. u n o ro log iu de nikel dela 2 fl. 50 cr.

vecker dela 1 fi. 50 în sus

»T R I B U N Ac Fag. 3 .

27 Oct. a osândit pe Marta Col ibaş (de 17 ani) WO zile temniţă şi 50cor. amendă pentru «transgresiune contra statului» ce ar fi săvârşit «pur-

' demonstrativ insignie naţională pe care n ' a iscuns'o nici după-ce i - s ' a spus> . Ce-i mai m u l t : ifost la mijloc şi împrejurare îngreunătoare . Numita acuzată — zice solgăbirăul — s 'a do -

: încăpăţînată şi n ' a luat în socot in ţă po runca jutorităţii, ci şi-a bătu t joc de ea»... Şi. mai grav ţcă «pe teritorul acestui cerc — scrie Barcsay ii sentinţă — poporu l n ' a c u n o s c u t ca por t a-ttste insignii (panglica românească) , dar d ' ov reme tacoaci, în urma îndemnulu i u n o r agitatori străini, h ciuda poruncii autorităţilor, a început a se lăţi щіагеа insigniilor statului român şi prin asta ise lungi şirul demons t ran ţ i lo r contra statului»...

Capacul l'a p u s dl so lgăbi rău în ziua de 30 Octomvrie (cu judecata Nr. 2565), o sând ind pe dl 4r, Stefan Rozvany, advocat în llia, la 15 zile tem-H şi 200 cor. amendă, pentru-că «în ziua în care Yau adus în patrie osămintele lui Rákóczy a p u s pe poartă buche te din hârtie în culoarea româ-mscă, pe cari n ' a voit să le înlăture nici d u p ă tea fost provocat la asta»... I-s 'a croit maximul de pedeapsă mai ales pentru-că «a comis t rans-pesiunea în zi de serbătoare pioasă naţională, rând şi prin asta să arate că nu simpatizează cu ШЮГ államiság-и]. Asta-i culmea : să pedepseş t i pe cineva pentru-

că nu simpatizează cu — ceva ! Dl Barcsay e des ignat să ajungă ministru !

Din România. Domnul dr . Yrjo W i c h m a n n , docen t la

iniversităţile din Hels ingfors , care a sosit în ţară pre a face studii l inguistice printre Ciangăi din udeţele Bacău şt Roman, se va stabili în acest top, deocamdată , în c o m u n a Săbăoanii din ju-le|ul Roman.

0 p r o v o c a r e fără p receden t s'a p r o d u s ieri a Brăila :

0 sumă de Ovreiaş i s ' au întrunit şi au votat omoţiune, zicând că de oare-ce asasinul nefe-liriiului Aug. Mendl a fost achitat, ei nu mai au ncredere în justiţia ţării şi se leagă d e acum nainte ca să evite în m o d ostentat iv a se adresa usliţiei r o m â n e în litigiile ce s 'ar ivi între inşii.

Obrăznicia acestor degenera ţ i e mare până a la şi comunicate ziarelor în acest senz.

Ce este a s t a ? Aberaţ ie sau o impe r t i nen t ă irovocare a ţării întregi ?

Daca-i aberaţ ie , t r ebue toţi să fie internaţi în o asă de sănătate. Dacă-i o obrăznic ie , atunci datoria administraţiei este să i ia de guler pe toţi psăi izgonească din ţară.

Aşteptăm !

Din sirămăfaie. D'ale Ruşilor.

Călugărul român Gh. Munteanu dela mănăstirea Ciscarei (Basarabia) trecând Prutul in înot în dreptul pichetului 2, aproape de Galaţi, a fost prins de grăniceri. El a declarat că Ruşii răsculaţi au atacat mănăstirea călugărilor români jefuind tot avutul. Românii s'au ascuns în pivniţe apoi au fugit care încotro. S'au găsit la călugăr cărţi bisericeşi, manuscrise româneşti. Poliţia 1-a reţinut până se vor termina cercetările.

f Archiducele Otto. • 1 8 6 5 - 1 9 0 6 . g

Viena, 2 Noemvrie.

Am anunţat ieri, prin o scurtă telegramă, moartea archiducelui Otto, fratele moştenitorului nostru de tron şi nepotul Majestăţii Sale Regelui.

Moartea, deşi n-a putut surprinde pe nimeni, archiducele fiind de ani de zile grav bolnav, a urmat totuşi prea iute de cum era de prevăzut.

Despre ultimele lui ore se spun următoarele :

înainte de amiazi simţirea generală a archiducelui era relativ destul de bună . A conversat cu cei de pe lângă s ine şi a citit şi ziare. Căt re amiazi a zis că ar dori să se împăr tăşească cu sfintele taine de către fostul său educator şi p rofesor de religie, episcopul titular Marschall . Episcopul Marschall avizat, s 'a prezentat numai decât.

S u b întreg decursul ceremoniei religioase archiducele a fost mereu la sine şi nimeni nu credea catastrofa aşa de aproape. Dup 'aces te archiducele a mai conversa t cu episcopul , iar pe u rmă o b o -sindu-se, a scris pe hârtie câteva cuvinte. Episcopul s 'a îndepărtat la 4 ore d. a. Un ceas mai târziu, archiducele s 'a plâns de respiraţie grea şi imediat apoi l-au cuprins accese de sufocare. A fost chemat îndată medicul Kflnders, care însă n ' a mai pu tu t ajuta. La ora 6, bolnavul a espiat. La pat erau atunci a rchiducesa Maria Terezia şi episcopul Marschall, care a fost din n o u chemat . Nu pes te mult a sosi t şi moşteni torul de t ron Francise Ferdinand cu soţia.

* Archiducele Otto, s 'a născu t la 21 April 1865

în Oratz , din căsătoria archiducelui Ludovic Carol, cu Maria Anuniciata. Ca şi ceialalţi membrii ai familiei domni toare , a fost crescut pentru viaţa militară. In 1886 s 'a căsătorit, luând de soţie p e Maria Josefa fiica principelui de Saxonia George .

D u p ă moartea lui Rudolf, moşteni torul pre-sumpt iv Francise Ferdinand îmbolnăvindu-se , i-a incumbat lui datoria să subs t i tue pe frate-s-o. Sa mutat atunci la Viena, d in t r 'o garn izoană de provinţă u n d e a stat până atunci, şi d'acî încolo şi-a împărţit vremea între ocupaţii le militare, reprezentative şi plăcerile zburdaln ice ale veselului oraş . Fratele-său, Francise Ferdinand, căsătorin-du-se , era acum de datoria lui, să dea fiilor educaţia de viitor împărat şi rege. In vremea din u r m ă a suferit mult de o gravă boală ce şi-a atras. Voinicul bărbat, cu ţ inuta marţială, faţă interesantă, arsă de soare, a plătit s c u m p plăcerile pe care le-a sorbit prea fără cumpă t : moare în floarea vârstei dupăce ştiinţa medicală îşi eshaur iase tot ajutorul.

Viena, 3 Novembre. înmormântarea archiducelui Otto, va fi Marii dup'ameazi. Duminecă noaptea va fi transportat cosciugul în palatul Angurten, iar Luni noaptea la ora 10 în capela din Burg, unde va fi aşezat pe catafalc.

Eri, la ziua morţilor, M. Sa Regele a fost în cripta Capucinilor, de unde s'a dus la moştenitorul de tron Francise Ferdinand să condoleze.

D'ale kossuihişiilor locali. Barabás învins de Szálai. — Müller ales président.

Joi înainte de ameazi kossuthiştii din Arad au ţinut adunare generală, şi anume cu scop de a se reorganiza conducerea partidului local.

Nainte de a se procède însă la alegerea noului comitet, dr. Barabás Béla a ţinut o vorbire mai lungă, propunând ca pentru deosebite motive să se amâne alegerea comitetului. După o vorbire a lui dr. Szálai Arnold (Ovreu), adunarea a respins însă propunerea lui Barabás şi după propunerea lui dr. Vizer, care prezidià, s'a ales cu acla-maţiune prezident dr. Müller Károly, deputatul Aradului, care îndată şi-a ocupat scaunul şi între aplausele sgomotoase ale adunării a mulţumit pentru distincţia ce i-s'a făcut şi a promis, că se va purtă aşa, încât să se arate demn de încrederea ce i-se manifestă.

S'a ales apoi biuroul şi membrii comitetului conducător.

Vice-preşedinţi au fost aleşi Steigervald Aladár şi Sebessy Ferencz, notari Salgó Miksa şi dr. Krenner.

In comitet vedem, că au ales şi pe Românii Constantin Don, Efrem Barbu, Pavel Dobrău şi Iustin Olariu. Desigur că fără a-i întreba, căci nu ne putem închipui ca aceşti Români să stee în partidul kossuthist. Avem noi partidul nostru naţional !

ii amintirea lui Y. Alexandri. Discurs rostit în Iaşi, cu prilejul desvălirii statuei.

De AI. D. Xenopol , membru al Academiei Române.

In Alexandri se întrupează epoca cea mai însemnată a regenerării noas t re naţionale, epoca faptelor mari şi a lăpădării de sine pent ru binele neamului .

Sărbătorim astăzi reînvierea în b ronz , nu nu mai a unui mare poet şi a unui literat, ci pe acea a uneia pin cele ma i pe samă figuri ale trecutului ce ne at inge mai de aproape . Alexandri a făcut parte din o pleiadă întreagă de suflete mari cari şi-au închinat puterile întru propăşirea ţării, şi el răsare din tovărăşii săi, ca o stea de întâia mărime, alăturea cu Mihail Gogălniceanu, C o s t a c h e Negru, şi cu conducă toru l întregei falange. Alexandru Cuza, primul domni to r al României unite, Dacă conlocuitori i săi s 'au ilustrat mai mult pe tărâmul faptelor politice, lui Alexandri i-a fost sortit de a reînvia puterile lăuntrice ale minţei, din care aceste fapte se hrănesc şi izvorăsc.

Pent ru aceasta Dumezeu îl înzestrase cu focul poeziei, cu darul întrupării cugetării în i coane ; cu darul de a face să pă t rundă în spirit, oda tă cu ideia, şi căldura învietoare a s imţemântului . Şi acest dar îi înseamnă un loc aparte în conlucrarea spre opera comună , prin faptul că, pe când, la marii săi soţi, a rămas numai faptele săvârşite, iar mijloacele pentru a lor îndeplinire au dispărut , la Alexandri, pe lângă fapte, au rămas şi mijloacele, în t rupate în neperi toare plăzmuiri poetice.

U l T I i l I J U O S A R A D

Strada Kazinczi Nr. 11.

Atelier de mase de b i l i a r d , che iur i , plumbi şi alte lucruri pentru cafenele

Studiile de specialitate mi le-am câştigat în cea mai mare şi bună fabrică din Paris. Mese de biliard le blanez în ori ce blană fără nici o lipire, pe cari apoi plumbii nu sar. La invitare merg ori şi unde şi în provincie, ducând pănură de a mea. Pentru lucrurile cumpărate din atelierul

meu mai ales pentru cheiuri, iau re spundere un an de zile. P e l â n g ă p r e ţ u r i m o d e r a t e v â n d şi c u m p ă r p l u m b i fo los i t e .

Pentru serviciu promt şl bun iau garantă. Cheiuri făcute după modelul francez în ori ce mărime dela cor. 2—100. Mase de biliard vech

le transform în noue şi le schimb.

Pag. 4. « T R I B U N A » Nr. 193

Alexandri este deci de două ori mare : mai în-tâiu fiind că a p u s umărul la ridicarea poporu lui român din întunerec cătră lumină, din robie cătră libertate, din barbarie cătră civilizaţie; al doilea f i indcă , pentru a-şi împlini menirea, a în-chiegat în câmpul poeziei, plăzmuiri de o neîntrecută frumseţă care vor rămânea dea-pururi ca să bucure şi să desfăteze generaţiunile ce se vor perândà în cursul viitor.

Alexandri , ca toţi bărbaţii mai de samă ai timpului său, îşi desăvîrşise cultura, în apusu l Europei, şi a n u m e în centrul lumei civilizate, strălucitorul Paris. Dar minte mare cum era el, nu se lăsă a fi orbit din prea marea lumină ce iz-vorea din acel soare intelectual, şi el nu uita niciodată că este şi t rebue să rămâie Român ; că rolul său este de a întrebuinţa cultura ce o dobândise, la luminarea poporului din care făcea parte, că dacă erau multe de îndreptat în ţara lui de baştină, erau şi lucruri ce trebuiau respectate, ca b u n e şi vechi obiceiuri. De aceea şi vedem că primele lui cântări, d u p ă ce se în torsese din străinătate, nu sun t imitaţiuni de ale poeţi lor francezi, ci sunt toate croite d u p ă calapodul naţional. Această tendinţă a lui Alexandri se manifestă în curând în t r 'un chip mai rostit, în culegerea cântecelor p o p o r a n e româneşt i .

Alexandri era înainte de toate un poet p o p o ran, cu deosebire însă, că în loc de a fi înzestrat numai cu darul sfânt al cântării mai |era şi poleit în cuget şi rafinat în simţiri.

El prelucra deci nestimatele găsi te în gu ra po porului , le desăvîrşi şi le dădu forma cea mai încântătoare.

Nu se poa te p u n e Iui Alexandri măsură pe care unele minţi îngus te caută să i-a aplice, cri-ticându-1 asupra modului cum înţelege să reproducă folklórul românesc .

Alexandri n ' a vrut numai să culeagă odoare le cugetărei şi ale simţirei române. Trecându-le prin focul minţii şi inimi lui, în care bătea cu cea mai mare putere pulsul vieţii şi a simţirii naţionale, el recită toate creaţiunile poporane , p recum le recitase fie-care poet poporan prin mintea căruia ele t recuse ; atât numai că acuma, lacul fiind mai mare şi mai adânc, undele se limpezeau mai mult, şi puteau reflecta mai clar şi mai puternic lumea înstelată ce se oglindea în ele.

Dacă Alexandri însă se apropie aşa de mult de popor , chiar dela primeie începuturi ale activităţii sale, es te că inima şi firea lui îl trăgea cătră întregul din care făcea parte, şi de acea pe lângă răsunetul cel mare al gândului poporulu i în vasta lui inteligenţă, Alexandri înţelegea să p u n ă în slujba acestuia toate puterile creatoare, cn care natura îl înzestrase cu atâta dărnicie, şi să nu părăsească nici un moment rolul încredinţat lui de soarte, de a fi apărătorul culturei, a limbei şi a cugetului poporan .

Din vremile vechi rămăsese o sumă de apucături vrednice de râs, de care trebuia desbărat poporu l românesc care nizuia cătră civilizaţie.

Alexandri aplică arma muşcă toare a satirei, îmbrăcată în forma cea mai la îndemâna tuturor, aceea a teatrulni, pen t ru a ucide prin ridicol toate elementele pu t rede ale societăţii.

Aşa luară fiinţă plăzmuirile scenice ale lui Alexandri , cu care el hrăni mult t imp teatrul românesc , c o n d u s chiar câtva t imp şi de înţeleaptă lui direcţiune. Dar Alexandri nu era extrem în nimic, ci o minte din cele mai bine cumpeni te . El n u depăşî măsura când lovia în apucăturile greşite şi urâte, şi ştiu să facă to tdeauna deosebirea între aceste apucături şi bunele şi sfintele obiceiuri rămase dela s trăbuni . In Iorgu dela Sada-gura , el biciueşte tocmai pe tinerii, care întor-cându-se din străinătate, nu mai respectă n imic ; d i spre ţuesc neam, ţară şi totul, fiindcă nu sămă-nau sau nu erau la înălţimea modes tu lu i d e imitat.

Dacă însă primele lucrări teatrale ale Iui Alexandri aveau mai mult caracterul moralizator, cele de pe urmă ale sale plăzmuri în acest gen, D e s p o t Vod, Fântâna Blanduziei şi Ovid, reînviind pe scenă figuri din trecut, întrau în cercul activităţii sale de căpetenie pe tărâmul poet ic , acel al înălţărei sufletului, prin evocarea fermecătoare a ceea-ce a fost.

To t la înălţarea neamului a t ins şi activitatea politică a lui Alexandri , desfăşurată mai ales la începutul domniei lui Alexandru Cuza, atunci când era nevoie de neapărata recunoaş te re a îndoitei alegeri a domnitorului în Moldova şi în

Muntenia , alegere prin care Românii călcau în chip vădit Convenţ ia de Paris, actul de naştere, al naţionalităţei lor.

Cu câtă dhibăcie, cu câtă căldură apă ră po etul, acest mare, acest ur iaş interes, fără de sprijinirea căruia, România de astăzi nu ar exista, p recum nu poate să se menţină un turn înalt dela temelia căruia ar lipsî d in t r 'o parte un dărab de piatră. C u m ştiu însă el să placă lui N a p o leon III, lui Malmesbury şi lui Cavour ; şi cu toate că interesele Franţei, ale Angliei, a t rase de Napo leon în cercul politicii lui, şi ale Italiei, do ritoare ea însăşi de unire, împingeau pe reprezentanţii acestor trei ţări la o plecare simpatică cătră purtarea poporu lu i român, totuşi nu e mai puţin adevărat că şi rolul trimisului lui Cuza , Vasile Alexandri, fù mare şi minunat , căci ştiu să se folosească de aceste simpatii şi să le întoarcă deplin în folosul ţării lui, încât ob ţ inu mai mult încă decât stăpânii lumei erau plecaţi să încuviinţeze.

Deşi însemnată , nu pe acţ iunea lui diplomatică se razimă însă nemurirea lui Alexandri , ci pe cealaltă parte a activităţii lui, datorinţă geniului poetic.

Aici Alexandri , poetul, a scos din boga ta lui minte şi din arzătorul foc al simţirei lui cu care topia metalul cel preţ ios al limbei, nişte plăzmuiri ce vor trăi atâta pe pământ , cât t imp limba românească va fi una din coardele ins t rumentului melodios al graiului în omenire .

C a toţi poeţii, Alexandri a cântat şi bucuri i le inimei lu i ; şi aceste cântări înt rupează o gingăş ie şi o frumuseţe d e rostire, o delicateţa de simţire ce fac din ele nepre ţu i te mărgăr i tare . Dar tot el, şi nu ca toţi poeţii, a consfinţit cea mai mare parte din lucrarea Iui poetică, înălţărei neamuiui , cântându-i trecutul şi reînviind închipuirile poporulu i în icoane mult mai puternice d e cât acele făurite d e el. Alexandri a străbătut câmpul legendelor istorice ale Români lor şi a închegat în versuri neper i toare puternici le şi vi-tejele lor figuri; a căutat să reînvie mândr ia originel noas t re l o m a n e , cântând Sent inela romană şi aducând pe scenă figurile atât de dulci şi d e ademeni toare ale Grettei şi ale lui Ora ţ iu şi Ovid ; a apropia t de noi iarăşi t impurile de virtuţi militare, de nespusă jertfire pent ru binele obş tesc şi apărarea moşiei , însemnate prin luptele noas t re cele vechi cu Polonii , Tătarii, Ungurii şi Turcii.

A căutat în t r 'un cuvânt să-şi pue lira în slujba neamului , ca un ridicător putern ic al simţirei lui, spre a-1 rechema Ia mândr ie şi vrednicia de sine ; spre a face să scapere în el scânteia dătătoare de viaţă a propăşi re i ; s p r e a-1 a d u c e la cunoş tinţa d e s ine şi la îndeplinirea rolului pe care Dzeu 1-a dat popoare lo r alese ce l-au presura t ici colea pe pământ .

Şi Alexandri s'a născut şi a irait într 'un t imp când lucrarea lui t rebuia să rociiască, t imp fericit şi care foarte rar numai se arată în cursul tre-biîor lumeşti . El a trăit în una din acele clipe din viaţa popoare lo r când deş tep tându-se în ele s imţământul păstrărei speciei, ele înăbuşă ego-izmul şi pornir i le in te resante ale individului ; când glasul cel mare al neamului acope re vocile acelor ce-1 alcătuesc, cum acope re vuetul cel puternic al oceanului clăpocitul fiecăruia din valurile sale. Era un t imp minunat , acela în care fu dat lui Alexandri să cânte şi să î n d e m n e . Purtat de un puternic curent cătră p ropăş i re în toate ramurile, poporu l r omân era gata la toate jert-file, numai ca acest mântui tor curent să izbândească.

Alexandri a pu tu t at inge cu deplina dezvoltare a strălucitei lui minţi cei doi poli ai vieţei noastre pol i t ice : anul 1848 cu reînceputul reînvierei şi anul 1878 cu apogeul ei, şi în aceşti trei-zeci de ani cari încheagă cea mai f rumoasă pagină din istoria neamului românesc , lira lui stătu vecinie la pândă pentru a întări simţirile şi a înviora inimile.

Aşa în 1848 el ridică, oda tă cu Mureşan în Ardeal, glasul pentru a chema Deşteptarea Românie i ; în 1857 el cântă H o r a Unirei care răspândeş te ideia mântui toare de neam până în ultimele unghe re ale ţărilor r o m â n e la auzul cuvintelor înaripate, însoţi te de glasul vioarelor şi de t ropotele picioarelor. Şi în sfârşit, la capătul lungei sale carieri, a tuncea când puterile corpului începând să se retragă, viaţa minţei se întăreşte şi s trăluceşte un momen t mai tare ca to tdeauna, i-a fost dat să încoarde lira lui .u l t ima dată, a-

cum însă cu s t rune de oţel, pentru a cânta răî-boiul şi a sărbători vitejia de faţă a poporului, şi pe care el o văzuse izvorând atât de mănoasă în veacurile trecute. Aici lirica lui Alexandri îşi a junge culmea, şi rar a răsunat accente aşa de convingătoare , aşa de apr inse şi aşa de dătătoare de scântei ca acele care el cântă pe vitejii săi Curcani .

Dacă se poa te vorbi de fericire, în lumea pământului , apoi Alexandri a atins pe cea mai înaltă, întru cât el pu tu împlini până la bătrâneţe menirea pusă lui de soartea din primii ani ai tinereţii, plătindu-şi astfel datoria către poporul ce 1-a născut, datorie contractată prin zămislirea genului în crierul lui şi a nobleţei de simţire în inima lui.

Şi acum noi cari ne am aduna t aici pentru al sărbători amintirea marelui bărbat, ţinduindu-i în b ronz metalic chipul peritor, după cum în bronzul inimilor e săpată icoana neperitoare a marelui său suflet ne plătim şi noi o datoriecâ-tră unul din părinţii neamului românesc.

» încredinţez deci, ca reprezentant al comitetului ce a obţ inut pentru ridicarea acestei statui] falnicul m o n u m e n t primarului Iaşilor, ca o podoabă al pieţilor sale şi ca o amintire scumpă către unul din oamenii cei mai mari, pe care poporul românesc i-a numărat în rânduri le sale*.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 3 Noemvrie 1906.

— Ş e d i n ţ ă c o n z i s t o r i a l ă . Joui sena natul şcolar al Conzistorului aradan a ţinut şedinţă sub presidenţia P. S. Sale episcopului I. I. Pap, fiind de faţă, pe lângă secretarul V. Ooldiş şi referentul dr. G. Ciu-handu, asesorii Aurel Petrovici, P. Biberea, T. Opreanu, Russu-Şirianu, T. Văţianu şi Iosif Moldovanu.

— Avansări. Dl dr. G e o r g e Moga, medic militar cu gradul de căpitan, a fost avansat maior şi şef al spitalului militar din Arad. Este o meritată avansare . Adresăm sincere felicitări dluidr. Moga .

— Dl colonel Ienachie Ion a fost numit comandan t al regimentul 64 din M. Vásárhely.

— Libertatea presei . Redactorul dela ziarul s lovac »Ludove Noviony«, Anton Bielek a trebuit să părăsească ţara, şi să plece Ia America cu familia cu tot, căci procurorul îi intentase J procese de presă pent ru agitaţie contra statului.

— România şi America. In anul viitor se vor aranja mari serbări în America ; aniversarea de 300 ani, de când pentru primadată s'a stabilit colonie engleză pe pământ american. Cu acest prilej se va aranja o expoziţ ie şi serbări militare şi navale internaţionale. Prezidentul Sta-telor-Unite, Roosewelt , prin ministrul său la Bucureşti şi-a exprimat dor inţa plăcută să trimiţi şi România delegaţi la aceste serbări.

România a şi consimţi t la această învitaţiune măguli toare.

— Insultarea parlamentului german. Redactorul ziarului »Düsseldorfer Zeitung« pentru că a scris că Reichstagul Germaniei este cel mai vrednic de dispreţ în lume, a fost osândit la două luni temniţă. A şi meritat-o, dacă nu pentru altceva, pentru că n ' a s p u s adevărul .

— Cum maghiar izează ei? Din cele mai la vale scrise se poa te vedea lămurit la ce fel de mijloace recurg cârmuitorii noştri , pentru a mai ghiariza naţionalităţile.

Reich, hahamul din Verbo, smerit şi cu dtplină cucernicie a bătut pe la uşile ministrului de interne rugând pe secretarul de stat, Hadik Iá-nos , să intervină pentru respingerea protestului ] dat contra protectoratului statului faţă de societăţile de c o n s u m din Ungaria de Nord. Se înţelege hahamul era interesat în cauză, deoarece proprietarii societăţilor de consum sunt Jidani Hadik Fa mângâiat foarte, zicând că întreagă afacerea e pe deplin lămurită, din partea ministrului Andrássy , şi guvernul t rebue să ia sub protectoratul său aceste societăţi, deoarece s'a convins că ele sunt unicul mijloc de maghiarizare în părţile nordice ale Ungariei.

— Căpitanul din Köpenick. Căpitanul din Köpenick şi acum, după ce s'a dovedit, că as

Nr. 198. » T R I B U N Àc Pag. 5,

h t e m n i ţ a , este unul dintre cei mai popular i oameni din lume. Ziarele din Berlin scriu, că Voigt, care zace acum bolnav, pr imeşte zi de zi nume-mse felicitări, cărţi, ilustrate, depeşe din toate Mile lumii. O societate din Moscva a hotărît sä-i transmită o sabie de onoare viteazului capitul. Dar şi ziarele din Londra s ' ocupă mereu cu cazul din Köpenick. Aşa d. e. »Daily Express« cu o mică maliţie, r ecomandă graţiei împăratului

J i n pe Voigt şi-şi dă expres ie speranţei , că eroul d Köpenick, care în fine a reuşit să dea cuvântulu ilaritate internaţională* cupr ins — nu va fi aspru pedepsit.

- Sat m u t a t î n A m e r i c a . Se anun ţă din Gyarmata (com. Györ ) : Eri noap te 34 de inşi au Ы calea spre America. C o m u n a aceasta a fost nai crud lovită de flagelul emigrării. De câne i'au făcut înlesniri pen t ru emigrări, 756 de inşi ш emigrat din Gyarmata cu pasaport. Dar este nare şi numărul acelora, cari, mai ales la început i trecut hotarul fără pasapor t . In c o m u n a cu tartă vreme înainte înfloritoare, azi abea mai junt o mie şi jumătate de oameni , şi ş 'aceia stau jK plecate.

N e c r o l o g . Dumnezeu l îndurări lor a che nat la sine pe iubitul nost ru pretin G e o r g e Fe-licean, fost învăţător în c o m u n a Hod i ş . Fericitul ii Domnul ne-a părăsit , când lumea-i era mai plăcută, în vrâsta-i f rumoasă abea de 33 de ani, lisând în valea plângerilor pe nemângăia ta şi scumpa lui soţie, acum văduva Silvia Fericean lOomboş şi pe cei doi drăgălaşi îngeri orfani Emil şi Sabin. Afară de iubiţii lui părinţi, număroase le rudenii

ale, îl deplângem şi noi cunoscuţ i i , pretenii şi cole-í lut. , . ,

'înmormântarea s 'a făcut în 28 Oc tombr ie in prezenţa unui n u m ă r o s şi adânc emoţ ionat pu-ffic în Agriş.

Un a m ă n u n t i n t e r e s a n t d i n v i a ţ a l u i Vasile A l e x a n d r i . Marele poet , în dor in ţa lui . a vedea cât mai răspândi ta l imba romă-nască, a publicat pe la anul 1861 o gramat ică smână pentru Francezii cari d o r e a u să ne cu-mscă limba. Gramatica aceea a publicat-o Alexandr i sub

pseudonimul de Mircescu azi o raritate. Academie.

lucrarea e ilire doar la

•Clubul automobi l fcinat de către d o m n u l

Se mai găsesc exem-

român« a fost în-comisar genera l al

iiooziţiei să organizeze patru zile a u t o m o b i -

Comitetul clubului s'a întrunit şi a luat pri-É dispoziţiuni. Serbările s e vor da între 26—29 St şi vor cupr inde între altele, o cursă de au-Mobile cu patru categorii d e trăsuri, d u p ă care tvaface o defilare a au tomobi le lo r şi se va Irşiîn arenele r o m a n e . - 0 operă nobi lă . D o a m n a William Zie-jî, văduva unui archi-milionar din New-York mt deunăzi, s 'a hotărît să-şi consacre o par te

mensa-i avere pent ru o operă cu adevărat i.

ia va înfiinţa o revistă lunară tipărită cu litere relief, pentru orbi ; iar această revistă, care va pe orbi în curen t cu toată mişcarea ome-

se va trimite gratis în toată înt inderea tóor-Unite.

Un copac o sută de mii de lei. D u p ă slul unui savant american, se află în pădu-jin California arbori enormi , înalţi d e o de metri şi groşi de zece metri , care re

mită un capital de o sută d e mii d e lei, cel », fiecare.

-Remăşiţeîe unui vas . Scafandrierii din mo şi Genova, cari sunt consideraţ i ca cei " ni din Mediterana şi cari au ob ţ inu i atât irălucite succese cu căutarea corăbii lor tur-Í şi a galeriei r o m â n e lângă Cer igo , au I invitaţi să ia parte la o exped i ţ i e însem-

I comitet de bancher i şi d e ingineri englezi mtârit să răgăsească rămăşi ţe le unui faimos ilf, >Royal Charter«, care în 1759 s'a scu

fundat lângă coastele ţări Galilor. Acel vapor , venind din Australia, avea pe bo rd 40 d e mil ioane d e aur în 2 lăzi. Una a fost regăsită îndată d u p ă naufragiu, dar cealaltă se mai află în fundul vasului.

— E x p o z i ţ i e . La Francfort e deschisă acum o expoz i ţ i e d e ziare vechi. Cele mai d e m n e d e notat sunt : Un exempla r al unui ziar ge rman ce se publica în Francfort la 1622 şi u n exemplar dm cel mai vechiu ziar din Iunie, ce se publică în t r 'un oraş chinez cu 920 d e ani înainte ee Chr is tos .

— D e s p r e R o m â n i a . Importantul ziar mi lanez »Perseveranza« publică un lung articol in t i tulat : »Patru-zeci de ani de d o m n i e — E x p o ziţia din Bucurest i« .

Articolul zice că la 1878 Rusia fără ajutoru Români lor n ' a r fi învins pe Turci . Articolul aminteşte sp lendida primire făcută la Bucureşt i , reprezentantului Romei, vorbeş te de expoz i ţ iunea din Bucureşt i dep l ângând că Italia n u a luat par te la ea, e x p r i m ă admitra ţ iune pen t ru Re gele Carol şi opera săvârşită în cursul d o m niei sale. Expoz i ţ iunea , zice articolul, ara tă în m o d d e m n întregul d rum lung parcurs d e România.

— S o a r t e a m u n c i t o r i l o r . In H ó d m e z ő v á sárhely poliţia face cercetare de câteva zile cont ra unui proprietar mare, care n ' a avut ruş ine nici mustrarea conştiinţei de a da munci tor i lor mor tăciuni.

Niş te porci ai acelui proprietar au crăpat de boală epidemică. Carnea însă n ' a mers în pagubă , căci s tăpânul a pârgiolit porcii şi i-a dat lucrătorilor, cari erau angajaţi la trierarea grâului . In ziua următoare toţi muncitorii se îmbolnăvise , iar unul a şi murit, căzând jertfa păgânului şi mişelului s tăpân.

— G r e v a i m p i e g a ţ i l o r d e l à t r e n . Se ştie, că de o săp tămână de zile impiegaţii delà tram-vaele din capitală fac grevă.

Azi s 'a prezentai în mijlocul lor Boda, căpitanul oraşului îndemnându- i să sfârşească cu g r e v a , căci de nu, va fi silit să-i împrăşt ie cu puterea armată.

Această declararea făcut o penibilă impresie a supra greviştilor. Impiegaţilor delà căile ferate venindu-le Ia cunoş t in ţă această declare a lui Boda, au ţ inut adunare şi au hotărât , că dacă justele pretenţiuni ale impiegaţilor delà t ramvae nu vor fi lecuite, atunci şi ei vor face grevă.

— O v â n ă t o a r e d e u r s . Ni-se scrie : La vânătoarea din 28 Oct. a. c. ce s 'a arangiat din partea dlui adv. Dr. Vas, la care a participat dl notar cerc. Ioan Prescure din Calbor p recum şi tinărul jurist Alexandru Vas, pe teritorul de pădure al comunei Şercăiţa (cottul Făgăraş). S'a aflat un urs , care pe cât era de mare pe atât de dârz şi rău. Acest u rs luat la g o a n ă a fost rănit în u rma d o u o r puşcătur i bine nimerite a dlui not . I. Prescure . Văzând ursul că în direcţ iunea aceasta nu e de traiu, s 'a în tors , cău tând a-şi scăpa viaţa sp re gonacii ce-1 urmăreau. Ajungându-1 cânii l 'au opăcit a-şi cont inua drumul . Acum s 'a început o luptă de moarte între vânători şi cânii or şi între ursul din a cărui rană cu rgând sân

gele vale, înroş ise apa din părăuţul d e pe coastă u n d e se aşezase. Aci a fost luat la ţîntă din partea celor ce-1 înconjurase dar împuşcă turile ce au urmat, deşi l-au nimerit, nu numai că nu l'au culcat la pământ , ci l 'au făcut mai înfricoşat . Câni , lemne, bolovani , tulpini cu pământ s 'au făcut puzdării înaintea lui. Cânii căpătând mai mare îndrăzneală se a runcau ca disperaţi în spatele ursului , iar ursul pe care cum îl pr indea, era vai de el.

In minutele acestea s 'a p r o d u s o luptă cu o învălmăşală teribilă între u rs şi câni, şi astfel ros -togol indu-se pe coastă când ursul pes te câni, când cânii pes te urs , au ajuns în vale. Aici eşindu-i înainte tinărul David Şiuvailă l'a întâlnit faţă în faţă, ursul r idicându-se a c u m în d o u ă picioare a fost luat la ţîntă. Spre nenoroc i re însă, căci puşca n ' a luat foc. Acum începându-se o luptă

între amândoi , tinărul scăpând din ghiarele ur sului s 'a apărat lovindu-1 cu patul puştii în c a p până a rupt-o* Se poa te că lupta s 'ar fi terminat fatal pentru tinăr, dacă n ' a r fi venit în ajutor dl advocat Dr. Vas, care cu o îndrăzneală şi o s iguranţă de ochit în u rma d u o r puşcă tur i t rase în cap, l'a culcat pe urs .

Tragicul luptei a fost, că ursul în agon ie a p u când în braţe pe cel mai bun şi îndrăzneţ căpău au murit împreună, din ceilalţi 6 câni numai 2 au rămas şi aceştia cu răni. Vânători lor şi g o n o -cilor nu li-s'a întâmplat nimic. Ursul a fost t ransportat în Făgăraş .

— C i o c n i r e p e m a r e . Din Stockholm se vesteşte, că ap roape de Mahlerseen eri n o a p t e s 'a întâmplat o ciocnire între vaporul Transi t şi şi Ferm. Ces t din u rmă s'a scufundat, abea scăpând cu viaţă şase inşi.

— V i s c o l m a r e î n A b b á z i a . Ni se scr ie din Abbázia, că în u rma unui înfricoşat s i rocco, f rumoasa staţ iune d e pe coastele adriaticei, A b bázia a suferit multe stricăciuni. Vâslaşi bă t râni nu-şi aduc aminte de furtună aşa de strajnicá p e mare, ca şi acea ce a bântuit ieri. Baricadele d e valuri au rupt digul mare , astfel că pe o vreme îndelungată, es te întreruptă, ori cel pu ţ in mult r edusa , comunicaţ ia vapoare lor între F iume şi Abbázia . Imediat t r ebue începută edificarea unui d ig nou .

— H y m e n . DI dr. Marius Sturdza, unul d in t re cei mai simpatici medici ai generaţiei noas t re mai tinere, anun ţă căsătoria sa cu dşoara Paula Spacil (Prosnitz)

Adresăm tinerilor căsătoriţi sincere felicitări.

— G r e v a t i p o g r a f i l o r d i n S z a b a d k a . Ziarele din Szabadka de trei zile nu mai apar, căci culegătorii fac grevă, cerând urcarea lefii lor.

— M a r e e n o r o c u l l a K i s s . E în de o b ş t e cunoscut , că planul loteriei priv. ung . de clase ofere cele mai favorabile şanse de câştig. P e lângă câştiguri mari sunt şi câştiguri mai mici în n u m ă r uriaş şi mai ales împrejurarea, că j u mătate din lozurile p u s e în circulaţie — deci to t al doilea los — câştigă de sigur, e motivul că toate clasele populaţ iunei noas t re îşi caută n o rocul. Mii şi mii de săraci au devenit în chipul acesta d in t r 'odată bogaţi . Tragerea primei clase va aveà loc deja în 22 şi 23 Noemvrie. P r o -bează-ţi şi Dta norocul şi cumpără un loz Ia cunoscu ta colectură principală Carol Kiss & Comp. , Budapesta , str. Kossu th Lajos nr. 13, fiindcă această firmă serveşte pe muşterii p r o m p t şi conşt ienţ ios . Mare e norocul la Kiss !

— F e m e i l e e n g l e z e , nici odată nu fo losesc la faţă decât «Lapte de castravete» ce se g ă s e s c e în adevărata calitate engleză în farmacia Balassa K., în Budapest—Erzsébetfalva. E de efect sigur şi e nestricăcios, ce deja d u p ă folosire d e 2—3 ori înlătură ori-ce pete de pe faţă şi aceleia îi dă tinereţa şi fineţa.

Să grijim ca pe fiecare sticlă numele «Ballassa» să se găsească. Sticla cu 2 coroane, săpunul englez de castraveţ 1 cor., pud ră de castraveţ. 1.20 Se află în toa te farmaciile. Prin pos tă se capătă " din farmacia lui Ballassa Kornel, Budapes t — Andrássy-u t 47.

Se capătă în Arad la farmacia Földes Kelemen şi la droguer ia lui Vojtek şi Weisz .

— K e r p e l I z s ó , librar cu b u n renume d in Arad, recomandă cele mai noi hârtii de epistole, aparatele de ars lemne şi de aplicat p e catifea, de cea mai aleasă manufactură, pe lângă pre ţurile cele mai ieftine.

- W o l f J . , pantofar de ghe te femeieşti şi bărbăteşti Arad, s t rada Weitzer (palatul minoriţi lor)

— i n A r a d , s t rada Forray-u. 2/b, vis-á-vis d e drougher ia Nádas , orolojerul şi juvrajul

Zinner Vilmos desface prăvălie de oro loage şi juvaericale, ba chiar vinde prăvălia.

— Atragem atenţ iunea a supra anunţu lu i alui Pártos Lajos.

Регде és Rozslay utóda fabrică de m a ş i n i ş i de p l u g u r i p e n t r u economie în Orades -Mape . —

Recomandă fabricaţie proprie de guri din. cea mai bună calitate, o

Pentru fie-care prêt i-a răspundere.

Magazin mare de grape, ciururi, cramă, zdrobitoare de struguri şi tăietoare de paie.

Pag. 6. » T R I B U N A * Nr. 198.

— Au sosi t bijuteriile de moda cea mai răspândi tă . Mare asor t iment de tacâmuri de argint. O r o l o a g e de aur, argint şi oţăl de buzunare . Un depar tament separat se găsesc fabricaţiuni de argint china de pr ima calitate.

Gralltrt S. és fia, Arad, Piaţa Andrăssy nr. 22.

PARTEA LITERARĂ.

Din călătoria mea la Bucureşti şi la Cofistantinopole.

De Teodor Fil ipescu.

IV.

3. Tabloul independenţa României : La mijloc e regele Carol, iar lângă rege e leul (armata rom â n ă ) ; s u b picioarele leului e lanţul rupt şi steagul turcesc, în faţă e Traian, jos M. Sa regina Elisabeta. In dreapta e luarea unei case în Bulgaria, jos un tinăr soldat schi ţând harta României, în s tânga podu l delà Cernavoda, iar jos e m u n c a şi libertatea. Tabloul nu e încă terminat.

4. Tabloul mare : Vitejii Români : La mijloc salută poporu l român pe biruitorul delà Plevna, pe regele Carol, sus regina Elisabeta, în s tânga moartea lui Decebal, deasupra Traian şi Decebal, în dreapta victoria lui Ştefan-cel-Mare, deasupra Ştefan şi Mihai-Viteazul.

Aceste tablouri, monumen tu l amintit şi câteva alte tablouri în stil secesionist sun t opere cari reamintesc gloria neamului românesc , pe care poa te nu le-am fi avut aşa decurând, dacă fraţii din regat n ' a r fi serbat aniversarea de 40 ani de glor ioasă domnie a Maj. Sale regelui Carol I.

Deja în prima zi, când am sosit la Bucureşti în 10 Septembre d u p ă prânz am fost să vizitez expoziţ ia pe care o doream atât de mult să o văd. Priveliştea expoziţiei e splendidă şi cred că nici o expoziţ ie din Europa n ' a avut o pozi ţ iune mai aleasii şi f rumoasa ca expoziţ ia română. In ceea-ce priveşte clădiriie t rebue accentuat, că stilul românesc care dominează pretutindeni, afară d e paviloanele streine, face o impresie plăcută şi n e înalţă bucuria, că s 'a lucrat d u p ă dorinţa neamului nost ru .

începând cu poarta de intrare până la Cula lui Ţepeş , dai de caracterul şi stilul românesc . Fie această operă, începutul lucrărilor în stil naţional românesc , care stil t rebue cultivat prin o şcoală specială la politehnica şi şcoala de arte frumoase, d e arhitecţii şi artiştii noştri .

Imediat la intrarea principală în s tânga apare ^Pavilionul monopolurilor statului,^ încunjurat d e o grădină de tutun.

In pavilon se vede toată manufactura care se face în fabrica de tutun delà Belvedere, mode le d e şure pentru uscatul şi fermentaţiunea tu tunurilor, embalage le d u p ă sistemul macedonean cu tutunuri le de acel soiu, vederi fotografice a fabri-celor, plantagelor etc.

Aranjarea secţiei regiei d e tutun a reuşii din toate punctele de vedere, atât din acel tehnic cât şi din artistic şi estetic, şi se cunoaş te mâna conducători lor acestei rame a monopolu lu i statului. Secţia monopolur i lor chibritelor lasă ceva de d o rit, iar secţia prafului şi capsulelor e de tot săracă, dar mai săracă şi neglijată e secţia ocnelor statului .

Aci nu ni-se arată aproape nimic, şi e păcat căci numai o puţ ină osteneală ar fi fost de ajuns a prezenta lucruri bune .

In dosul acestui pavilon e pavilonul »Admtnl-straţlel Domeniului Coroanei«.

Acest pavilon se poate zice, că e unicul care e aranjat foarte bine şi te cupr inde o bucur ie când poţi consta ta progresele cari le-a făcut administraţia domeniului Coroanei la ţărani. Afară de pânzături , lucruri de mână (între cari excela u n capot şi o cămaşă naţională din Cocioc, o cuvertură din Caraiman şi una din Buşteni), se văd producte le de sticlării, producte le fabricei de con-zerve de alimentare şi producte le de ciment din Azuga, maşine pentru ficatul gogoş i ţe lor şi obiecte ce se ţin de sevicultură, cu ţăsături şi mătase. In cât priveşte obiectele din fabrica de olărie din Periş , credem că s 'ar fi pu tu t fabrica şi vase cu zmalţ de p u r p u r cu oscyd de uran (galbăn), de Kobalt (albastru) şi în alte colori cu desenur i şi n u numai acele cu zmalţ de p l u m b (rocaille), cari sun t prea m o n o t o n e .

E c o n o m i e . Arad, 3 Nov. 1906.

O chestie socială. S u b acest titlu a apărut în Nr. 195 al «Trib.»

un articol, a cărui mobil trebuia să se poată discuta înainte de întrunirea Congresu lu i Naţional-Bisericesc, căci doară biserica noastră gr. or.-rom. este un organizm democrat ic , în înţelesul superior, înalt şi senin al cuvântului , nu o massa de aleşi pent ru aplauze, aprobări etc. a actelor «centrelor».

Dar nu vrem să facem «proces». Scriitorul a-ces tor rânduri e numai un om, cu un c a p ; şi cine nu cunoaş te umbrirea nevoilor neamului nos t ru prin «grandezza»... «superiorităţilor». Dar să întrăm în mediaş res !

Soco tesc — drept reflexiuni pozitive faţă cu întrebările p u s e de articolul din vorbă că :

1) A micşora valoarea cvalificaţiunei (maturitate) comerciale faţă de cea clasică (gimnaziu) şi ştiinţifică (reală !) nu este cu dreptate, căci toate trei sun t de acelaşi grad, apoi nici nu e de competenţa unui for bisericesc, să grăiască, în asemenea chest iuni , căci rolul lui, în care principiile religioase şi bisericeşti cadrează cu preocupaţ iuni numai de natură culturală-morală şi mai are a face cu ceea-ce priveşte educaţ iunea şi financiarea (autonomia) şcoalelor.

2) Interesul practic al bisericii noas t re este, ca nu lăpădături din scoale medii adeseori de ocultă şi compromisă categorie să ne furniseze materialul la teologie. (Căci Іі-se dă dreptul — scandal şi nenorocire ! — acelora, cari, ca cânele prin apă, au a juns în clasa VIII. gimn. şi apoi aband o n â n d până şi ,:deia de a mai da ochi cu examenul de maturitate, după un «har Domnulu i !» pentru 8 clase, vin şi se prezintă — nişte a-nalfabeţi ! pe băncile teologiei şi în urmă să aibă dreptul la parohii de cl. I. ! !), ci sunt de preferit maturizanţil eomercialtştl, cari în administraţia bisericească vor aduce elemente şi cunoş t in ţe de administraţie, finanţe (Bănci populare , Reuniuni agricole), — în care ramuri de activitate e mal exasperantă «activitatea» preoţilor noştri de acum.

Credem că scurta, dar concisa noas t ră expunere arată, cum este a se regenera administraţia noas t ră bisericească, cu atât mai vârtos, că în biserică nu odată se admite mila, pen t ru imbecilitate şi chiar pentru păcate, din cari avem destul !

Atât ! G. Surghiun.

C o n v o c a r e . Pe baza §-lui 16 din statu ele Reuniunei fe

meilor gr. or. române din Timişoara-Fabric şi provincie, prin aceasta convoc adunarea generală const i tuantă p e ziua de Joi în 26 Octomvr ie (8 Novembr ie 1906 la 3 ore p. m. în şcoala de băieţi de lângă biserica s. Ilie de aici.

La ordinea zilei : 1. Alegerea funcţionarilor Reuniunei şi a co

misiei statutare. 2. Eventuele propuner i . Timişoara-Fabric, 15/28 Octomvr ie 1906.

Maria Dr. Piitici m. p . prezidentă interimală.

F e s t a АйтіпЫітрМ. Sofronie Ltuba. Maidan. Am primit 5 coroane,

ca a b o n a m e n t până la 1 Octomvr ie 1906.

C o n c u r s Direcţiunea institutului de credit şi eco

nomii societate pe acţii «STEAUA» în Román-Petre (Petrovoselo) corn. Torontal publică concurs pentru ocuparea postului de practicant cu un salar anual de C. 800. Se recere absolvarea unei scoale comerciale, să cunoască în scris şi vorbit limba română, maghiară şi germană.

Cei-ce doresc a competà la acest post să înainteze rugarea şi documentele necesare direcţiunii institutului până cel mult în 15 Noemvrie st. n. a. c. Cei cu praxă vor fi preferiţi. Postul este de a se ocupa îndată după alegere.

Roman-Petre la 31 Octomvrie 1Q06. i _ 2 Direcţiunea.

UN CANDIDAT DE ADVOCAT c u praxă, carele p o s e d e perfect limba ro m â n ă poa te afla m o m e n t a n aplicarea la advo catul Dr. M i n y o r L á s z 1 ó în Ob es sen vi (comitatul Torontál ) .

Deci c ine doreş te să s e aplice, se Mm v o i a s c ă a se adresa direct nu-mitului advocá

969/1906. vhtó sz.

Árverési hirdetmény, Alulírott bírósági végrehajtó az 1881. évi LX. t.-cz. 19!

§-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy az aradi kk törvényszék 1906. évi 13161. számú végzése következtébe dr. Márta Sándor lippai ügyvéd által képviselt »Muresanii takarékpénztár javára, Mona Nyisztor és tesivére, elli 355 K. s. jár. erejéig 1906 évi szeptemberi hó 25 éntogí natositott kielégítés végrehajtás utján lefoglalt és 108211 becsült következő ingóságok, u. m : Mona Nyisztor 1ш nál házi bu'ioiok és egyéb ingóságok Mona Jóska háai házi bútorok és egyéb ingóságok nyilvános árvitát eladatnak. Mely árverésnek a mária-radnai kir. járásbírúsi 1906-ik évi V/436, számú végzése folytán 355 kor., tök követelés, ennek 1906 évi ápril hó 14 napjától járó & kamatai, Ѵз % váltódij és eddig összesen 84 kor. 75 bíróilag már megállapított költségek < rejéig Mona Nyisil és Mona Jóska Totváradi lakásukon leendő eszközlésé

1 9 0 6 . é v i n o v . h ó 8- ik n a p j á n a k d. e.12 ORF határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezen oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingái gok az 1881. évi LX. t.-cz. 107. 108 §-ai értelmében kél pénzfizetés mellett, a legtöbbet ígérőnek, szükség esdi becsáron alul is, el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások I és felíílfoglalták és azokra kielégítési jogot nyertek Л ezen árverés az 1881. évi LX. t.-cz. 120 §. értelme ezek javára is elrendeltetik.

Kelt M.-Radna 1906 évi october hó 22 napján. I

Smikál Járni kir. végrenajíi

C o n c u r s . Direcţiunea institutului de credit sieti

nomii » G r a n i t e r u l « din H.-DobrapM concurs pentru un post de practicant ж cu 720 cor. salar anual.

Se recere : absolvarea unei şcoali conţi ciale, să cunoască în scris şi vorbire lie română, maghiară şi germană. Cel c e l avea şi praxă de bancă va fi preferit» primi deja la început 840 cor. salar ani

Reflectanţii au să-şi înainteze cererileI struate cu documentele necesare direcţie

Redactor responsabil : S e v e r B o u ; . Editor proprietar : G e o r g e NR-hin.

In cancelaria subscrisului se caută

on candidat dc adVocat român — cu praxă.

Dr. S. Ispravnic, 1 - 3 advocat în Arad.

institutului până cel mult în 15 Nov. stl H.-Dobra, la 27 Oct. 1906.

2 - 2 Directly

A apărut şi se află de vânzare la adj nistrţia «Tribunei»

R o m â n i i din B o s n i a ş i Herţegovinaiil

Comunicări făcute «Academiei Române» inţ_ Noemvrie 1904. Adăugate şi întregite de Isidor I

S e p o a t e c ă p ă t a c u p r e ţ u l de 1 C. 50ÍJ Plus 10 fileri porto.

І 1 1 8 „ T R I B Ü N M" Pa*. T

S'a fondat la amil 1874.

PENTRU BĂRBAŢI, juni şi copii

din materie de cea mai b u n ă calitate, cele mai moderne , cel mai b u n croi, paltoane şi pardesii de toamnă şi de iarna în cele mai favorabile condiţii -- -- şi mai ieftine preturi la — —

iiz Zsiniii Liferantul in te i iginţd române

A * R * A * D , E c l i f î o i v i l t e a t r u l u i .

I Filiala în Piaţa libertatéi Nro. 1. §

Toate vestmintele gata, la dorinţă se întocmesc conform corpului , fără alta

renumerat ie .

în flecare săptămână M Ä I f P Ä N O A U A l

! « ! I !

Telefon Nro. 534. І

1 9 0 5 . 15 Octombre

114798846

1510214 61358394

24(513458

11999666 15153610 Ï930477

5749942

588302

604322

79270535

10286580

33468131

362332477

12000000

19881017

3016596

245772060

1560783

831486

79270535

362332477

B A N C A N A Ţ I O N A L Ă A R O M Â N I E I .

SITUAŢIUNEA SUMARA. A C T I V

85886678 34830000

81203846 Réserva metal ică Aur . 33595000 „ Tra te Aur . . Argint şi diverse mone te Portofoliu Român şi St ră in *) Impr. cont ra ef. publ ica . . . 8908200

щ „ „ „ în cont curent 20188944 Fondur i publice Efectele fondului de rése rva

„ n ш amort izarea unob. şi mater ia l Imobili Mobilier şi Maşini de Impr imer ie Gheltueli de Adminis t ra t iune Deposite l ibere

„ „ & provizoriu Conturi curente , . . . Conturi de valori

P A S I V Capital Fond de réserva Fondul amortisări i imobilelor şi material . . . Bilete de Bancă în c i rcula ţ iune Profituri şi perder i Dobânzi şi beneficii d iverse Deposite de retras

я „ „ & provizoria . . . . . .

Stiomptal 5 % *) Dobânda 5 0 ' 0

1 9 0 6 . 7 Octombre 14 Octombre

119014063 120716678

682210 606961 87793166 78101434

30225296 29097144

11999924 11999924 14796390 14796390

2903324 2903324 5774517 5777462

604705 604757 500133 591219

84189925 84765025 26024000 25310500 12213671 23136420 22102533 22829954

418823857 421237192

12000000 12000000 21402642 21402642

3253368 3253368 269276580 271747730

1646498 1646498 1030844 1111429

84189925 84765025 26024000 25310500

418823857 421237192

E- ifKare mat/azin de specialităţi din Paris. Aduc la cunoşt inţa On. public, că

DESCHIS MARE DEPOSIT de instrumente medicale, legato ri, pentru vătămări, foşii de legat pântecele, suspenzorii, p recum şi articli optic?, ca : ocheaimri pentru teami şi tabere

militare şi tot felul de oehielari

î n A R A D , p i a ţ a A n d r á s s y N r . ÎL Se roagă pen t ru binevoitorul sprijin cu s t imă:

Г

M Ware iwajßiszin de specialităţi din Paris.

Unsoare de porc proaspătă de I-a cali tate, acasă pregăti t Sănină proaspătă, buna pentru unsoare , nesăra ta , cu soric fârâ

cap şi pântece „ „ nesăra tă , pent ru unsoare , fără soric „ sârală, albă, grasă, fără cap şi pân tece „ „ „ de jumă ta t e groasa, fără cap şi pântece .

Slănină afumată groasa, fără cap şi pântece , „ pentru pâne în fălii de 50 em. lung şi 15 cm. lat

Slănină, papricaş de dobriţ in, în fălii subţ i re I я » и я » „ cu aiu . . .

lârnaţ afumat din c a m a de porc, se poate mânca aşa , în bucăţi lungi n » я pent ru fiert „ „ „

„ „ „ „ » ti я c u p ă r eche . uncă afumată, fălii şi coas tă fără s lănină, usea tă . . . . alamă de 1-a cali tate, product unguresc. Crinolin Caş de şuncă, cărnaţ vânătoresc etc Cârnăţei cu hirean, părechi mici iO fii., la 50 părech ia . . .

mari 20 . „ 50 . . . . Silfalade bucata 8 . - 50 „ _ . ,

Jeexport N y i f ô g y î l a Z a . BalczlrTentes

Cfil. 1-48

1-36 1-40 1-36 1-36 1-48 1-48 1-60 2-— 1-84 1-84 1-92 1-60

1-80 1'80

- • 0 8 - 1 6 - • 0 8

-adr.: — Nyiregyh.

Am onoare a aduce la cunoşt inţa P . T. public, că am cumpărat

n e g u s t o r i a d e g h e t e din loc Strada Forray a lui Végh Gyula, care o voi conduce eu însumi.

Timpul mai îndelungat petrecut în b ranşa aceasta m ă face să cred, că voi servi P . T. public atât în lucrări nouă , cât şi Io repara tur i foarte bune şi cu preţuri modera te .

R e c o m a n d â n d u - m ă atenţiei P . T. public, aş teptând co-mandele preţ ioase sun t cu deplin respect

H A I S E E G Y Ö R G Y pantofar

A . JEt A . 1 > , P o r r a y - u t c a .

a ч a

I

I

ac *?* a. s } s 3t>

Pag. 8 . ,T R í Ö U N A" Nr. M

i Al ianţa i Maeştr i lor de Mobi le din Ara

vis-à-vis cu uşa principală a teatrului.

Recomandă bogatul magazin de mobi la cea mai modernă , lucrată esclusiv dej

măiestrii aradani

mare asortiment de perdele, diferite covoare şi couvertu din scopul nostru a aduce în contact direct publicul cu măiestrii, punem la dispositif

onoratului public.

МоЪіІа cea mai Ъшіа cu preţurile cele M favorabile.

Cu planuri servim gratt Cu planuri servim gratuit!

Protejarea onor. public o cere:

Az Aradi Bútorkészítő Iparosok Szövetkezí mint a z O r s z á g o s Központi H i t e l s z ö v e t k e z e t t a g j a .

Splendida iluminaţie seara până la ora 11 Tipografia George Nichio, Arad.

" r 198. >£ H 1 B U N Á t Pag. 9

5 Numai adevărate le

P L E W A au cea mai ieftină şi шаі sigura putere de muncà pentru scopuri economce şi de moară. Durata ti e computată cât viaţa unui om. CoHsumpţiunea pe oră 2—3 flleri olen ne-

cultivat; benzin sua gaz.'

Catalog şi preliminnre gratuit. — Condiţii de solvire foarte avantagioas«».

Adresa: Dénes B. motorspecialista Budapest ,V. , Lipót-körut nr. 15.

V» rog să fiţi cu tiajrare de s a m a l a adresă şi s'o păstrai .

In шаі multe expoziţii premiat cn primele premii. Q

Nrul telef. 439.

Prima fabrică de căruţe de pe câmpie

Ifj. Hodács János С 7 Г р Г Г \ Strada Kistisza nr. 4. OLiLÁJLaU (Urmarea străzii Maros)

ag-azin mare permanent din ciife; ite a r » a s t ă і а о і d o m f s e s i ï » Se pot căpăta pe lângă preţuri foarte « M » » avantajoase ^»атш&

irufe folositcoi •-s şi 1'агя acoperiş, sânii, etc.-e 'c.) Catalog ilustrat în cinste şi fără porto .

nouiîitate • Ca în anii trecuţi, aşa şi acuma

au fost P d m i р з р і п е г і е c u v i ţ e n o b i l i t i t e

de pe T â r n a v a

Proprietar FB.GÄSPÄRI,Mediaş 1 9 1 deal Singură in toata Ungaria, care a u lifVrat m u ş t e r i i l o r viţe nobil i tate sănătoase , diferite sorturi r o b i ' i t a t e . Şi i n v i i t o r niimsi esclu-9!v la această «coală de viticultură se cap e l a cele m a i bune v i t e ' l e diferite sorturi n o b i l i t a t e p e n t r u Vin, Vin-Dessert $i Extra sorturi de vin de masă. Proprietar i de vii au avut r- z n l t M e miiiunate cu sădirea

de astfel de viţe. Ln ce>ere se trimite catalog ilustrat, franco

gratis, ru multe scrisori de mulţumire şi\ recunoştinţă

Farmsda „MARIA AJUTĂTOARE" alui ШШЖ E O D i L F ~ m Timişoara-Fabric, Str. Principală 70. Discretă şi zi lnică expediţie cu posta. Ş Telefon 476.

„ J A H N E R" Cremă neun-suroasă. ™І duet higienic pentru curăţirea părului ţi înfrumseţa-rea lui. înlătură petele gal-bine, bubele pricinuite de înfierbinţeli, sgrăbunţele şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poate Folosi nvjlt mai cu succes. 1 t e g u l ă . . 1 c o r o a n ă .

I n b n p r " m i r l r S E n o n P l w s u l , r a pudrei. Bună la baluri, „ j a E M I C I | J U U ! t t . saloane şi de zilnic folos, carra acopere încreţiturile şi e cu totul nestncăcioasă. In culorile: roza, alb si crem. ! c u t i e 1 с о г о а п й .

i a h n e r " c X n i m 1 b u c a t ă 6 0 d e b a n i . - i '^ „ j d l l l i c r b c i p u n . ^^ff ̂ ф*^^^ c ф W „Jahner" pastă de dinţi . « J Ä ^ ^ Ä „ j a h n e r " apa de gură. Ж ш Ä r X i o u ï r a mirosului greu de gurá. 1 st ic la* c o r . 1 .40 ; Jè tn . s t i c i ă , 7 0 b ,

„ j a h n e r " e s e n ţ ă de păr. ^ А Ж " ^ : li.) c;'idf!-ii parului 1 s t i c l ă , I c o r . 3 0 br.nî.

„Jahner" p o m a d ă Г ^ Г ^ и ^ „Jahner" văpsea lă de păr ^ { A Ş blond pnrui sur şi cárunt. Nereuşita onorarii c eschisă La сог.шиіе sc noteze ca părui încărunţit in ce coloare sá se vopsească (negiu bru-n e t o n bàï) U n c a r t o n 4 c o i o a : < e .

J a h n e r " apă blondină. r şi brnnet ori negru. 1 s t i c l ă , 4 c o r o a n e "

Fluidul c e n tru • reumatism şi g ichi , al doctorulu i Hof fmann, jgt Medicament folositor -.'t ;ші îndelungaţi împotriva gîclitului, reumci. durem de nervi, levralgiei, revurc. dur erei de iniisch:, exudyfe, isdiias, scrmtirea m e m b r e lor, înţepenirea muscrnUn >i coardelor schilăvirei *i i durerilor diu crucea spinării. . I st iclă» 8 0 bani.

t u s a . i D c i i n o o a n e l e lui Dr, O p p o l e z e r , Mijloc toarte bun contra catarului organelor dc respirat, contra tusei şi a e l i t r e i In Rât, a catarului de plumâni, a grelei respiraţii. 1 c u t i e 8 0 b

Pi lu le l e curăţ i toare d e s î n g e a le lui D r І - э т о с Pilulele acestea curâţesc singele, iritează activitatea I . J d . U I C S . intestinelor şi d)u'ă lucrarea scaunului, dcpärti-n/ä toate sucurile rele, lierea stricata şi rămăşiţele rămase dela alte boaie I . -„t ic . . 8 0 b a n i . O , î „ „ , _ Г Л _ l o m o c Balzamul acesta încălzeşte rânza si L.'ciI i; :ZГП U U J a i i ICo . singele îngreuiat, depărtează a .-.cala. IVema si firea superfluă şi prin aceasta produce o mistuire proaspăta, prin urmare aduce şi mistuirea rănzcl (stomacului) in mismre nouj şi pofta la mâncare şi beutură Balzamul acesta depărtează vât- « r i e , sporeşte activitatea intestinelor, delâtură ridicarea din stoii.ach, aii.a.adunea, 'Mc-iţa, durerea de cap şi ameţeala . . . . 1 s t i c l a . SO cie b a m .

Un soare de râie, — a pro?. Kaposi . Acosta unsoare se aplică cu bun résultat nu numai la râie, ci şi la tot M;.l «le- ecrescenţii de ale pielei I l e g u l ă , 1 c o r o a n ă .

Preservat iv pentru w , A J j i p Mijloc probat contra e-a» - * pidemiilor Kăiniior, gâş-telor, raţelor, curcilor, etc. l& Preţul unui pachet : 1 c o r . 4 0 b a n i .

Ші с г р г ( " " ' o a r e r o ş i e e n -l o i c i g l e z e a s c ă ) contra in-flamaliunilor cronice dela încheieturi, a cărnei moarte şi a ditormitaţiior de picioare şi tot soiul de boaie de oase. I t e g . m i c ă f c o r . , I m a r e 2 c o r .

U n s o a r e d e umflături .

Par*. 10. » T R I B U N A« Nr 198

Prima întreprindere de fabricare de sticlă în Seghedin. Diploma de aur la expoziţia din H.-M.-Vásárhely, ţinută în — — anul 1904. — —

PRĂVĂLIE :

Tr.LEFON Nr. 488

S i n g e r

Medalie de argint la expoziţia gtnerală din H.-M.-Vásárhely — ţinută în anul 1904. —

DEPOSIT :

Tisza Lajos-körut 48 * SZECED * Strada Jókai nr. 3 .

Magazin de sticle in table. • Magazin de oglinzi in table. Fabrică de sticlă şi oglinzi aranjată în electricitate.

Diferite forme de firme pen t ru medici şi advocaţi . St ic ler ie de lux pentru ferestr i de sa lon şi biserici în e z e -

cuţie art ist ică.

Decoraţie de mobile în stilul cel mai nou şi în toate colorile. Facerea de galantare la edificii şi prăvălie.

Pr imesc spre tocmire v e c h i Jûb Pr imesc lustruire de sticle şi oglinzi o r i c e lucru din branşa mea .

B o k o r J â n o s | F a b r i c a n t de a r d e i u - - - în S z e g e d .

Nr. 1. Ardeiu dulce de a lui Bokor adevăra t 100 Klg

Se poate comanda şi In pachet de 5 Klg. — - - 1 Klg. 3'20

Nr. 2. Ardeiu dulce pen t ru tocană 100 Klg.

Se poate comaEda şi In pachet de 5 Klg. - - 1 Klg. 2 g

Nr. 3. Ardeiu „ K o r o n a " de jumăta te dulce 100 Klg.

Se poate comanda şi n pachet de 5 Klg .— — - 1 Klg. '2-50

Nr.4. A r d e i u E x t r a , d u l c e , Ю0Klg. Se poate comanda şi în pachet

de 5 Klg. — — 1 Klg. 240 Nr. 5 Ardeiu de specialitate, 100 ,

So poate comanda şi In pachet de 5 Klg. — — — 1 K g 2-20

Se cere corespondenţa Se cere coresp

Nr. 6 Ardi u de roze , 100 Klg. Se poate comanda şi In pachet

de 5 Klg. — — — 1 Klg. 2 — Nr. 7. Ardeiu regesc , 100 Klg.

tíe poat« comanda şi In pa«het de 5 Klg. — — 1 Klg. 1-80

Nr. 8. Ardeiu de comerciu, I-ma calitate 100 K g.

Se poate comanda şi In pachet de 5 Klg — — — 1 Klg. 110

Nr. 9. A dfliu de comerciu, caU-tatea a 11-a 100 Klg.

Se poate comanda şi In pachet de 5 Klg. — — — 1 Klg. —-70

Ardeiu î n t r e g , product nou din Seghedin ICO Klg.

La cumpărarea a Io - 25, 50, sau . cu 20 coroane mai ieftin.

ungureasca şi nemţească .

lu 100 Klg I tin. 1

P r i m a a r a

Fabrică de ţigle de cement crestate a lui

rétháti Kövér s Társa Cancelaria : , K i s s - u f c z a 6 a

Recomandă marele cantităţi de

figle de cement cres ta te cari faţă de ori-ce altfel de ţigle sunt

pentru acoperişi

@> Gele mai bune şi mai ieftine ® afară de aceasta la punerea leaturilor

dupâ-ce să cere o distansă de 39 cm.

faţă cu altfel de ţigle se ajunge la un

câştig de 4 0 7 0 .

Mulţimaa epistolelor de rec u n o şti i nţă la dorinţă să arată în original,

i ÎNTEMEIAT

LA 1883

Dipl. de onoară Lovrin 1902 —-Medalia de aar Timişoara 1891.

Telefon pentru comitat şi oraş nr. 498.

Szubotha Sándor

pregătitor de odăjdii şi adju-turi bisericeşti

croitorul teolog epis-

copeşti din Cenad, life-rantul Excel . Sale episcop

Dessewffy din Cpnad.

TIMIŞ OARA-CETATE

în teologie.

•Sf*

•" ' -и -ЙЙЬв? 1 ! .ii.'- ііѵЖЩШ

1

tó* Я » .Т.Ш імЛЮг* * -3

Kecomandă magazinul său bogat In atenţ iunea binevoitoare atât a preotfmei cât şi a acelora, cari voesc se cumpere pentru biserici capele, sau societăţi de

Înmormântare

o d ă j d i i , s t e a g u r i , c r u c i s t a t u e s a u a l t f e l d e a d j u s t ă r i b i s e r i c e ş t i

tot astfel marele său asort iment pentru materiale necesare la formarea adjustări lor bisericeşti .

Pentru liferările mele iau răspunderea. — Servesc bucuros cu catalog bogat ilustrat.

Cel mai bun şi mai ieftin a s o r t i m e n t pentru pro* curarea ornamentelor bisericeşti, pentru toate biseri-

cele greco-or. române şi sârbeşti, şianmne: odăjdii colorate şi negre, aoo-dereminte. prapori mari, steaguri pentru biserici, candele, cruci, baldachin, ripide, icoane sfinte, icoane r u s e t i de tot felul, icoane

istorice etc. etc. In a te l ie ru l meu pregă tesc cel mai bogat iconostas şi morminte sfinte pe lângă pre ţur i le cele

mai avantajoase. Cele mai moderne pălări preoţeşti.

Haine pentru finii preoţi , brâue şi oamilafee. Pregătesc bine şi prompt vesminte preoţeşti , căci am un croitor foarte isteţi La dorinţă du detaiuri şi tot felul de modele. Asigur cumpărătorii mei, că vor t serviţ i In modul cel mai bun, eăci am numai mater ia de prima calitate şi cea mai b u n ă ; dar vând mai ieftin ca ori unde In alt te Comande esecut momentan !n modul cel mai prompt şi mai constienţio!,

Catalog i lus t r a t t r imi t g r a t u i t . Cerând comande ambundante, rămân cu stimă

K i c o l a I v k o v i c s , Ú j v i d é k strada Duna, casa proprie.

Primul institut sudungar de auritură artistică a l u i • • • • • E . I . S P A N G , auritor bisericesc, (casa proprie) S t r . G ă r e i N o . 1 0 . TIMIŞOARA (fabric)

Premiat cu diploma de onoare şi cu medalia de aur Bucureşt i , şi cu altele medalii de argint, la diferite exposiţii.

Se recomandă pentru gătirea de tot felul de lucruri în arta sa şi anume:

a l t a r e n o u i şi vechi ( t e m p l e ) , t r o n u r i , străni, a m Y o a n e , s f eşn i ce , rapizi, prapori, cruci de turnuri, plaîonturi, decoraţii de părete, etc. ^ 4 < 4

Kr. 198. .TRIBÜNAi Pga. 11.

BIIBM FONDATA LA 1900. -i*-

M A Г І Ѵ D Á Í Pictor, vopsitor de pri-1 M / \ V J Y 1 / Л L mul rang în SZEGED. PRIMEŞTE : Pictare şi măltuire de biserici, castele , edificii corăspunzător cerinţelor m o d e r n e î n e x e c u ţ i e a r t i s t i c ă , . T a b l e c i t - р і л Л ѵ Л П і pregătesc în execuţia cea mai bună şi ieftină pe lângă răspundere de 5 ani. — Planuri fac gratu i t

Cn stimă: N A G Y P Á L .

Щ ШШЖЖЖШШШШШШМШШЖТ

Első szegedi len-áru damast és műszövó'de s e c s IVI I h á I Y

SZEGED, Tisza Lajos-körut 33.

Recomandă productele sa'a proprie de in şi damast ,

precum : covoare , ştergare, fugare mil ieu şi toate

ce le trebuinc ioase pentru pat. Tot asa ha ine pen-

tru mireasă, precum lucruri de ajur după plac.

Preturi moderate, serviciu prompt. — La rogare prin epistolă mă presint personal. —

M M M

H

І Prima Lugojană fabrică de cement şi betonizare, întreprindere pentru edificări.

Fabrică în drnmnl Bnziaşnlni în faţa casei de rama.

Cancelaria de zidire: Telefon-nr. 119.

In fabrica mea sunt aplicaţi numai indivizii cei mai buni de lucra din capitală şi mă rog, ca precum până aci, aşa şi de aci înainte să fiu cercetat cu toata încrederea.

Primesc toate lucrurile aparţinătoare acestei branşe şi susţin o magazină bogată de cement pentru ţ e v i i , s i r m e . t r e p t e d e p i a t r ă , v ă l a e , p e t r i i l a h o t a r e , s ä m ä n ä t o a r e , f u n d a m e n t e l a c u p t o a r e , c r u c i l a m o r m i n t e . —- Primesc mai departe e d i f i c a r e ş i b e t o n i z a r e d e p o d u r i m a i m a r i ş i m a i m i c i , c o n d u c e r i d e a p e , v a d u r i , p o d i m e n t a r e d e t e r a s e , p r o v e d e r e a p e d i n j o s a p ă r e t i l o r c u t a b l e d e m o z a i c , precum şi

Vinderea în mare şi mic a cemeninlui de Portland şi România. c u t a b e l e d e c e m e n t î n d i f e r i t e c o l o r i .

Pentru pregătirea şi calitatea celor aici înşirate primesc şi oferesc garantie. L a d o r i n ţ a s e r v e s c b u m i r o s o u p l a n u r i ş i p l e n i m i n a r e d e s p e s e

t: Assael Jakab Fiai atelier de maşini, pregătitor de motoare cu gaz şi benzin A R A D , Piaţa Andrássy Nr. 17.

Pregătim tot felul de maşini după model sau desen, tot aşa efeptuim şi dregerea conştienţioasă

de locomobile, maşini stabil şi de trierat, . motoare

! \ I I

I

I

I

Ï

TELEFON 81—31. |

B e i t z J j T á n o s | strugărie şi fabrică de cheiu şi bile de fildeş pentru biliard Î

Vil. , str. Akâcz nr. 52 BUDAPEST VIL, str. Akăcz nr. 52 • Bile de fildeş pentru bi l iard, cheiuri, domino, ş a c , piele veritabilă franceză pentru cheiu, cretă

verde şi vinătă pentru cheiu, tot felul de provisiuni pentru fumat, bile „LIGNUM SANCTUM", mare asortiment de păjnuşi