ANUL XXXVI No. 13 9 Ma? i w ţ

Director : STELIAN POPESCU.

квшіетш ş i птлтіящт REVISTA PREŢUL 25 ßANl tt. 5ТШЯ BREZOIflKU n SĂPTĂMÂNALA Abonament 10 Lei pe an

S U M A R : B. Memteanu Toamnă in tren Şerban Ba?covici Nepătrunsul Alfred Moţolu . . O toamnă (fragment) Victor Eftimiu ..... . . . . . Lumina N. N. Beldiceanu . . . Maica Domnului Lia Hfirsu . . . . Din ţara piramidelor CrWHn Nunta primăveri Ion Grecuiascu Sonete C. Râuleţ . . . . . . . . Cimitire N. Macedonski . . Rugăciunea frumoasei Lucia Tata Glasul clopotelor Vlntil* Panti. . . Ţara lui Bai-Ganciu Popic Sonet incandescent N. Romana* . . . Cântec din Basarabia Petre Ridulescu . . . Ultima scrisoare Ad. Hatna on Amurgul zeilor

134 2 UNiViiKSUL LITERAR

l LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

I „UNIVERSUL" £ SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE

> URMĂTOARELE VOLUME:

Memoriile regelui Carol 17 volu­me, colecţia complectă 10.—

Carol I Regele României . 2 .— Memoriile Principesei L u i s a a

Saxoniei 1.50 Păţaniile minunate ale lui Petre

ScMemil 1 -Conversaţiuni moderne în 6 limbi ., 3.50

1 Călătoria în India 2 volume . f ,, 3 -\ Dragoste din alte timpuri 2 voi. „ 2 , -> Tragedie cerească . . . . « „ 1.50 > Călăul din Berlin 8 volume colec-\ ţia complectă „ 10 . -> Două nuvele de Carmen Sylva . . „ 1.50 \ Aventurile unul Călugăr 1 . -

JPemti?xi w o v i n c i e ţ*oi?t© 30 b a n i

UNIVERSUL LITERA N E P Ă T R U N S U L

de ŞERBAN BASCOVICI

Puèliul meu şi-al lumii s'a şters în urma mea. . . Bălut-am citi şi piscu ri prin praf şi prin furtună Nu m'a ngrozit nici ploaia, nici noaptea fára luna, Dar am căutat zadarnic ce nimeni n a găsii, Căci am trecui deşertul şi incă n'am sosit In faţa fericirii ce fuge ca o dimii... Dar iată marea, marea cu ţărmuri de granit, Cu miliarde buze şoptind spre infinit... Pustiul meu şi-al lumii s a şters in urma mea.. .

Şi sufletu-mi pa'pită pe ţărmuri ca o stea î

Prin şesuri şi oraşe trecut-am in zadar... Oh, am văzut de toate şi toate mă văzură Cum trist scrutam pământul cu-aceeaş uita tur?. 4„ ІЧІШІс n'a lost in lume să-mi fi rămas ascuns Ca tine*ocean in care doar cerul a pătruns Cu be le le şi norii ce n valuri se pierdură... O, de-am dorit in lume frumosul nepătruns, Prin şesuri şi oraşe treout-am in zadar...

Doar marea n fund mi-ascunde mărgăritarul rar î

Şi sufletul-mi te roagă, o, bunule ocean, Acum când sunt departe de crângurile pline De picurări de greeri si-aromă de sulfine, Când vreau o casă nouă si-un vis fără hotar, Când sorb fără de saţiu parfumul tău amar, Oh, sufletu-mi te roagă să se cu (undo > i tine, Să-ei răcorească ochii, să-si stingă al setei jar, Să vadă ce nu poate pătrunde niciun far... Te roagă, doar o clipă, o, bunule ocean

Să-1 lasi in fund să vadă palatu-li de mărgean i Serban Bascôïiel

reg W t V E R S ü L LITERAR Д

M A I C A D O M N U L U I de N. N. BELDICEANU

,Â"u аЗогиіі* i i săraca tata şi biata mamă, ee gândeşte Dochită. cuibărită în fundul jetului. Bietul tata< toată noaptea n'a dorimt si mama nici ea n'a închis ochii şi 1-a păzit şj i a dat doctorii. NoaP; tea asta am să-1 păzesc eu, şi am s ä - i d^u e u doctorii".

Jn odae a început să înse­reze- Afară s'a stârnit vântul toamnei şi cântă eu glas ră­guşit şj zvârle vârtejuri de frunze uscate în geam.

ВосЫіа se învăleşte. strâns în şalul buniouttiv până subt bărbie, şi-şi îngrămădeşte pi­cioruşele subt rochiţă. E nu­mai de şapte anişori şi are doi ochi albaştri, deschişi mari, ca de Păpuşă. ЧІ o guriţă roşie ea de mărgean. Capul bălai cu Părul fin, seamănă. în l n m i n a

iandelii, n n puf neobişnuit de mare de păpădie-

Cäpjtamul Păun doarme, cu capn 'nfăşurat în t f ' un bandaj, ca într'vm turban alb. La izbit o schije de obuz lângă tâmPla dreaptă; еѳ făcuse ma i bine. ÎJ lăsase doctorii Bă v ie acasă, şi aeu. când credea că s'a în­sănătoşit, — de vre-o trei z^e iar î i era rău, iar călduri, aiu­rări *i dureri ascuţite în cap. ca niste gbiaTB înfipte — ш c?ee«.

-T-as.. c'are e l Йеа Maica

Domnului: să se facă iar bine, a zis bunicuţa, se gândeşte Do-chjta; în fiecare ai să te r ° e i draga bunichii. Maicii Domnu­lui: eă se facă sănătos ta ta şi sâ-i Ыгшггі Ç» sá-i a lungă 1 1 1

din pământul nostru Pe nemţi 1".

Doehiţa ridică ochişorii şi s e U ltă la dcoama ЭДаюЦ Dom­nului, luminată de gtdmpele de foc al candelei-

ІП odae e noapte desăvârşi­tă acuma. Dochitii i s e PaTC. că Ma№ii*Precista să ui tă la ea. Şi-i zimbe^te ец milă, cu o-ehii ei buni şi trişti . Şe dă. jos din jilţ, calcă încet. în vîr-ful degetelor, çi s e apropie d* icoană,

îngenuncheată. еШт a t-o făcând Pe bunicuţa» ridică amândouă mânutile spre Mat­ca Domnului Şi Prinde 0 rugă în erând"

,,Dă-i tatei sănătate Si d ä , putere oştirilor n°astre: eu'-i biruiască şi să-i arauge pe nemţi de pe pamântuInostru , \

Dochita face. cu mânută ei grăsulie. *rei cruci гдагі, şi se ridică cu inima uşoară. I e'a deschis, Pa^că, în funda} ini; mioarei o floare albă. oare-i înbăleămează tot sufletul сц mireasma «i dulce.

Păşeşte iar$. i n vârfuT pan­tofilor. Pătureşte «surei pla-

poma pe picioarele căpitan* lui, şi se cuibăreşte tot bt funduj fotoliului, înfăşurâm du-ee în Şal până Ia năsnc. .. ;

Cu încetul. lucrurile din d i să se afundă «a intr'o ceata sură. — parcă le-ar nç{vi осЬД« «orii ajbàstrij ai Doohaiţei ѴЩЬ ţre gene- Si dç ce se infcttnçc* în odae niai njuit. ѳ tot nia' viu ghimpele de parcă al cgi* diejei şi' mai luminos скцгі»! MaioijLDpmnuIni şi al Ргца« cului sfânt. i

Doohiţa stă cu ochii tin*» Ia icoana învăluită în.tr'un bur 4e lumină; ş; Іцсагигр* candela «i ieo ana şe aftndi tot imai departe.

Copilita adoarme, bmfc* mată în «al- strânsă щЬ«т Ы iei ; si pe fată-i ee aşterne ca o lumină prea curată:

Maksa-Domnuluj, se pogo# ră din icoauă cu Pruncul |g Piept. Păşeşte, luminând t§fe nie lucrurile Pe lângă cari tfe* ce- Se apropie.de Patnl roi­tului, —' œ apj«a<?ă şj-l săţiitl Pe frunte.

Iu criipa af*ia. îne Eperee; м даііріе do o lumină dulce de vie.

Afară vântul s'a яюІеОпУ! ca Prin minune, — 9i câ,ntjţ -* ca nn înger la fereastră.

N. N. BeHietaqtţ,

SONET INCANDESCENT •. (Dedicat Federaţiei Naţionaliste)

Dăiă n'aşifi atât de fantomatic Cu mutra mea redusă la tăcere, Şi trupul meu uscat, fără patere, Мйі că aşi face gestul nebunatic

Ca să'mi adun curajul în artere. Şi dintfun salt teribil şi sălbatec Asemeni unui claun enigmatic Ca fulgerul să trec min atmosfere--

Sä prind în mâna щщ XnMgnmA Politica meschină de partid Şi s'o ащпс în marea 'hfuria^ă.

par nul Mai bine ar fi să p ЩЫІ ín Sanatoriul'lui Şufu, — şi acolo, Să ii descânte Domnul Jorga soin.

Popit'

I T " T UNLVFCKSUT Ы І Е К А К ' T97

F R A G M E N T D I N P O E M U L „ O T O A M N A"

de ALFRED M0Ş01U

M U Z A :

Ci, na! Tot ce te-atrage şt tot ce te îmbie, oi ce te 'nftăcărează, tot ce-i meiuncolie :

P floare, o privire, un nor, un cer senin, O lacrimă, tn toate sunt eu câte puţin ! Femeia i-o podoabă ce 'n veci e nepătrunaă, СЫ cât e mai frumoasă- cu-atât e mai ascunsă, ţu ochii el, ca 'n mare te oglindeşti ades) Şl ceri mii de" nţelesurl ta ce-i mai ne' nţeles. tn vorba ei tu cauţi iubire, poésie, făcând gest de statue dintr'o cochetărie ! firfind o viată 'htreagă pe-un tainic sărutat, Si-ţt dea într'o clipită ce-o viaţă nu fi-a dat ! Q tiu te 'ncrede 'n vorba şi zâmbetul femeii Cîci înşelaţi de dânsa du fost până şi zeii ! Iubirea cea mai sfântă, femeei e un joc, Un zmr, pe care mâna tt svârle la noroc ! Ш? ai avut svărlirea puţin meşteşugită, ЩЛЩе-о cu dispreţul şi ura neclintită !

O lacrimă tu schimb-o în zâmbet, dacă vrei Să întrupezi iubire şi să robeşti femei l

ştiu cât' amărăciune simţi tu acum poete In aşteptarea oarbă a dragi tale fete. Ştiu ce nebiruită pasiune te-a făcut, Ca s'o aştepţi o noapte întreagă. Abătut Te văd acum poete şi trist ca niciodată.. In faţa ta o lume de erl 'ncet, s'arată. Te stmţi bătrân tn faţa atâtor viziuni. Tot ce-a fost eri îmbracă vesminte de minant Când amintiri în noapte clipesc ca nişte stele, tnbătrânim atuncea căni ne gândim la ele I

(Noaptea începe din nou cântecul ei surd. Mu> zi;a se retrage încet, încet, şi dispare). Muoic* de scena: Traumerei de Schumann.

Alfred Moşofo

P O E Z I A LA V E C H I I EGIPTENI de LIA HÂRSU

_/: Yse&a Urica, epopea şi pove?-tîle eări s'au găsit ch.ar si îa iirtil« morţilor ]a vecii egipteni, dovedesc o mare frumuseţe de «Ыіге. . Maspéro egiptologul francez — a trauue câteva din aceste poe­ţii, găsite până şi ipe pietrele fu-tetero- Ele erau recitate de mu. яеОДІ, acompaniat' de teorbe, tarfte »au flaute, în casele parti -talare sau pe străzi.

La vechii egipteni, mai aies la r%li jor, se ' pütea căsători fràj tété cu sota. De aceea in pocz л ier de dragoste găsim cuvântul ШІ dat iubitei.

(,Ga si aeum — zice Maspéro afiptéúí îşi eâQtau eternul cân-t*e aj drttgost&ic cu speranţele, btettMile gd durerile lui.

„itâ vsii culca în patul meu", llce an îndrăgostit desnădă>duit de nepăsarea iubitei jui ..şi bol. kar eu dutadinaul. vecinii vor v ta i ,

III

să mă vadă si sora mea cu ei", şi ea îi va da de rutine рѳ doc­tori, căci ea cunoaşte mai bine ca ei boala meal«

Văzând că n'ci şireţi-cui acesta nu-i reuşeşte, ar vreu sa pătrundă in casa ei.

,CaSa surioarei mele . . , facă» mă şi »iugă, iar de a fi să se mâ. nie pe mine, voi auzi totuşi glasul ei mânios, stând de oparte ea ua coipü înfrjcoşat' -,

Dar nici asta nu.i e de-ajuna. Ar -y-re* să f« robul ei § inelul oe-l poartă 'n deget, ghirlanda de flori ce j împresură grumazul mângâe sânul, ba ar fi în stare să.i dea si o băutură vrăj'-ta care s'o înduplece să-i deschidă uşa o-dâei. Şi dacă vede că.s toate în zadar, se hotărăşte să plece în pelerinaj ja Memphis ea eä im. slor© zeii eă-i mijlocească feri. ci rea.

Mal adesea însă » femeea ca.

re.şl cântă dragostea; şi mal ajèg femeea părăsita.

Se gtie Ca la vechii egipteni fe­meea se bucura de o libertate atât de mare, în cât grecii o credeau atot-stăpânitoare şi pe bărbat sclavul ei_ De aceea, în multe im. prejurări. femeea ia ofensiva şi cântă:

,,Frumuseţea surerei taie. droga iuimei tale, se duce i a vânâtoare>

fratele meu iubit. Cu coliba fi laţu] şi cu apărătoarea.

Toate păsările АгаЫеі se «bat asupra Egiptului îmbălsămat de amirnă; şi aceea care sboara îa ' capul stolului, educe cu sine mi. resmele Arablei şi picioruşele ei sunt muiate în gume cu mirosuri delicioase. Şi inima-mi cêre să 1» «uiogem împreună, eu singură cu t'ne; şi să ascultăm glasul ascu. t^t al pasărei parfumate cu «ni*, nă".

,Dat iubitul se £aee n'aude. «<a»

198 UNIVERSUL LITERAR;

vede. :<[ t 'ata surioară pe tangue. t i;:t;i ş' de cursă si dc vâaut.

,,A?eultă glasu] gâşte) sălbate­ce. Ea şi.a / B S momeala, Dar tu îiiii nesocoteşti dragostea fără de care nu pot trăi.

lini voi strânge plasa ţi uuel. tele.

Dar ce voi spune mamei mele e i , spre care mă îndrept zilnic cu tolba încurcată cu vânat?

Că n'ani întins astăzi laiul şi că m'ii robit iubirea ta?"

In alte strofe, jsbncne 4 to iori-cirea dragostei împărtăşite.

IIu «las de turturică se aude 8 i iubita cântă:

..lata zorile! încotro voi porni oare? Dar mi, frumoasa păsărică; pe când tu ma mustri, eu т і л ш «ă*U frăţiorul gi injmfi mea râde de bucurie. De acu nu mă voi mai despărţi de el. ci mâna 'n mână vom pribegi amândoi prin Jocuri încântătoare".

Vine însă părăsirea şi cu ea tânguirile ^ărmanej iubite.

..Pironesc dornic coliü spre 'j?a casei mele sa-l văd v e n i n d .

Şi oeh'i mei sfredelesc calea, urechile mele ascultă încordate. ;arnea îmi tremură, căci dragos. t e a frivtelui meu e s ingu^-mi fe­ricire,

Dar iată eu-mi trimete un soj grăbit care sâ.m; spună: , n u poţ veni-I.

ДЬ. zii nuii bine, eă a găsit a'ta. 0 , chip de om viclean ! De ce ьа sdrobeşti inima unei fe­mei ?!

Povest en-i v e c h e , rtupă c.um ve­dem.

In afară de poezja P 1 'eă, oroi-eă ci poveşti oai'i erau în deo. sebi gustate de .poporul veehiu. lui Egipt, exista ş[ o poezie didac­tică în formă de scrisori.

Cântecele ]>opulare sunt coje чіці frumoase.

De ademenea, şi imnurile în cari se slăvesc Faraonii şi zeii :

..RugS-mu.ne ţie ,,Ra-' (ud'că Soare) la rasă rit. ,.Atmu'' ia a-pus. Tu ràsarj B' luminezi strălu­citor ca regele zeilor.

Tu e $ t i stăpânul cerului s i stă­pânul pământului, care zămisleşti făpturile superioare <[ pe cele de jos (adică stele]e şi oamenii).

Tu. zeu. unje. care a existat de la început, cel care a înfăptuit lunile çi a înfăptuit oameni.

Ce] ce a făcut npa şi a insu, fleţit ce.i în adâncul ei. uorvieieînimeii cmfwyp rdiu uup

Cel eu a împreunat munţi] şi a

dat naştere oamenilor §i turme, ]ür'. f

S'au găsit apoi şi opere df" , critică, coeace (Joyedeşte că legik ţi sfaturile literaro străbat vea, c urile.

Iată părere^ unu; maestru »I criticei despre Q lucrare trimisă' Щ:

.Stilul e gol şi umţjHţ, %u,\, nici игщй de * 4 e v ă r în, descrigr5,, Se vede că autoruj nu cunoaţţş ІосигЦе despre cari vorbegt« Іщ lucrarea sai'.

Un aHul zice despre o cartef çg autoruţ habAr n $are oe.i o pQft, sie, că s'a crezut mai ţar* â* ojjf e că ideije n'au nici o valoare, ef î&: sfâşie frazele aţa-

Maestrul arată ац\ЦщШ ţoa* ţiuutu]ui, supttrficwiit^te^ farmét şi se eilljaete do «çeJe&fi ejçjm». s'i ne <lftri Je iAtreHtoţ0**» ţicii dia ziua de a»j.

Deci dună cum ved>ffi sub ţafrte formeje şi Şa tţftţe щ, mupi.p ei, a existat Іц y«tfcif V gipteni. Documente de oe* Ю») mare şi preţioasa frumuseţi ne.au rămas ca o mărturie scuia* pu până in vremurile de feţă.

L M mm>

3U T J J M L I J Ï Ä Şi-atuncea, zise Domnul : „Lumină să se facă !..." Şi s'a făcut lumină... întinderea săraca S'a 'mpodobit deodată în sute de colori, Păunii răsfirară bogatele comori,

Pleoapa omenirel, la vorba fermecată, — Cumplita noapte largă — s'a ridiççt uÇ-odati. Şi mii de ochi aţuncea spre çeruri s'tf« «Ţf «pAff Si-a cunoscut pământul întâiul garadiş.,,

Crescură stele'n ceruri şi scoicile în mare — Ca nişte flori de piatra ce 'nchid mărgăritare— Şi'n fundul apei, tainic, mărgeanul răsări S'aprindii'n noaptea mării lumini de zori de zi...

O lună 'ntunecată—prelung sfârşit iş Rostogolea tn spaţiu tristeţile-i доШФ* Şi'n clipa când cuvântul căzu pe çrt%H reç^ Ţâşni lumină nouă nit veçhik-i WH»**

Şl s'a făcut lumină pe frunze, pe isvaare. Aprinse licuriul scântei rătăcitoare Şi Luna Luminată,—ceres epitatam,-*••>< Surâse 'ntăia oară, iubirii lai Adam...

Victor. E l t o l *

ülSiVEKSUL LITERAR Î99

S O N E T E de ÏON I. QRECULESCU

m tfttn âè valuri abracadabrante Ça cotul sprijinit de topastie, «• Ni auzind tn jaf titci o prostie, — hsctill fonianţa mării în andante.

IIÏ.

in lume este scurt oricare drum.. Cu sufietu'mi, în vremurile' gtele M'am înălţat spre cerut plin de stele* Ca o spirală magică de fum.

D4$i fândesc ia inima-mi pustie, Eu nu vrtak să rămân mai jos ca uanie,

sonetul meu ce élégant è: Pdfcê-l desemn în metatoplastie

Fantasmagoric am trecut prin ele Cum trece şoimul norii de bitum, • Lumina lunii fiind basm, o, cum Mă fermecau iluziile mele!

Mă uit în târgul fără de repaos Al frământatei mări cu repezi unde, $t*mt pâte M piăh pierdut în haos,

Şi-atâta turburate printre astre A ridicat puternicu-mi avânt, In cât, — de-alungul culmilor albastrei

Pe.ele cărui clape fugătoare, Un virtuos gigantic, ce se-ascunde À pMi O simfonie ptăngăioate !

Ca un bolid rătăcitor prin haos, M'am prăvălit în jos, fără repaos, $i-am regăsit durerea pe pământ1

ii. De m'ai cttut, o Doamne, din durere, $j di fnt'-ăt dat pututtcă să mă lupt, ùt ce ni'ai doborât neîntrerupt Atunci când mă credeam mat m putere ?

IV. Din pom tn pom micuţe păsărele Par sprintene resfrângeri de oglinzi, far ta zadarnic cerci să te desprinzi O suflete, de gândurile melc.

&e te atunci tună mă credeam că's rupt Öt ntíéáhdá, groază şi veghere W d«i tărie inimei stinghere Şi ftnmţe torpülui meu supt?

Şi cum mai poţi sub soare să te aprinzi, Cum poţi să mai te 'nalţi spre cer $1 stele, Când vrerea ta, şl-a celor răi, la fel e : Mereu să mă înşeli şi să mă vinzi.

© ô te mereu, mb odtba frămâniare Că tth Шаѣ ce spumegă pe mare, Ta tt ridici $l îl cobori pe om ?

Cum viforul frământă 'n voia sa Talazul mării, dăndu-i aripi moarte Pentru azurul utide se visa,

Dar te'hţeleg} PHMfuh sublim căpAilu ЫЛІ Stradülnfä úhuí biet atoni, i-ai prefăcut speranţa'n sacrificiu-.

Aşa capriciul tău Vrea să mă poarh .. Fără de rost spre oarbe năzuinţi, —-Si totuşi te urmez, deşi mă minţii

Ion t. Greculescu

* W Q wKIVERSUL LITERAR •• • 1 " • • I —-.. - f • • : • • • i. mm* ii ' U T —ii "•' • • L I

T A R A l _ U I B A I - G A N C I U I

C Â N D B U L G A R U L E GENTIL... — » — rf» VINTILA PANTA

Arn ftseepat ag и« cunoaştem sä legăm prietenii. Suntem din toate unghiurile, delà Severin, deja Herţa, delà Chitfla... ameste­cătură eurioaeă de tipuri, ohice-mri ei culturi. Şi în furnicarul «cesta de necunoscuţi, toft sunt prieteni, îi apropie nenoroc rea ţi uşor de tot ge leagă o priete-sie*

Se găseao câte fe l , cate petru, se ajută unii P« alţii, mănâncă împreună, dacă an ce.... tovărăşia momentuluj nu tocmai rsgor de trecut!

Ne-am împrietenit trei: un procuror, un poet, fi un ovrei. Eepubl'ca lui Platon cu oare care bunăvoinţă: justiţie, artă şi co­merţ. Proeororul, unul înalt, slab «â-1 sufli şi să cada. cu o cheii» lună, e băiet subţire crescut la Paria; ne bărbierit de două săptă­mâni »i murdar e* un salahor, îşi eurăţa toată zina unghiile, îşi po­triveşte monoclul.» fără de care ат fi lipsit de eleganţă! Caracter iesehto. naiv, vorbeşte mult. vor beşte toată ziua.

Opisul prieteeuhtí scur t : mic fi gros ea o tărtacnţă, rogu la p i r «ru pietrei, au scoale o vorbă »«elica întreagă, aleargă i» toate părţile. f*ce tot felul de rosturi. Eu ѵівев... fi el ne poartă grlje de toate.

Mă bate binişor pe umăr. tre-аів ішні din toropeala In car* •ăzua*»!

Ascultă-mă şe e: unde-i prU-CUIur'

— Ridic яотпогое din umeri. Ascultă-mă »e e: e dija a.

as un mehenghi... ee plimbă cu bulgar dm gară. Si la b ra t Cu •efu djjpieie g a r ă - Vurbese la braţet: «te-i, na, nu spui eut

In adevăr, procurorul, o* pljmbă la braţ eu un bulgar cu ochelari. In еЯір cu o şapcă pă-eant ie . De unde până undeî

Procur orrul, oare toată ziua fa­l e pe patriotul, tuna şi fulgera...

la brat eu un bulgar! Mare mi-IlUnAf

Ovreiul e şi mai ourio« de cât mine, ar vrea să ştie, gă isco-dfcască; ne ridcăm, potrivim să le eşim în faţă, hotărâţi să-1 sfi. dăm. Auzi, procurorul.., ia braţ.

Ne vede, fuge înaintea noaeiră. ne impinge spre bulgar şj înce­pe repede, repede îny'o franţu­zeasca perfectă :

D-nul bulgarul adică e un vechi prieten, am foet îm­preuna studenţi 1* Paria ... e un om superior.,, oul moncher.. dis­tins, o să-1 cunoaşte.ţj !

Uluit sunt nevojt să întind mâna, pornind alături de ei. Bul. garul vorbeşte corect franţuzeşte, ѳ noliticoe, manierat chiar, şi ouL mea, nu îmi e a r i p a t e ba chiar din contră- Numai ovreiu; e r e . oalcitraot. tace, îşi muţea In ne­ştire amataţa, nu vrea să pri­ceapă nimic.

Bulgar... tot bulgar ! — Şi nu ia parte în d"soutie)

filozofează-., rămâne paf! când aude pe bulgar poftjndu-ne ]«n, tru seara aceea la masă. Procuro­rul й e] stă pe gânduri, eu mă strâmb... Ovret-ці s'a Înseninat, îşi arătă dinţii mâncaţi d e трЩ pax'oă, rânjind cu o gură p&né la urechi, şi grăbit primeşte ei pcn. tru no,i toţi. Când păşim pragul , sufrageriei" îl aud mormălnd:

0 fi, dar m*i sunt şi bul- i

garj spălaţi!

* * Eram peste măsură de curios

eă cunosc pe bulgar la el în casă, şj mai ftjes Р* п а bulgar cult-

..Şefui»', cum Ц zicem acum, e doctor în drept delà Paris şi şef de gară jn Bulgaria. Die advocat, războiul l'a plasat ca şef de ga­ră... învârtiţii de război sunt cunoscuţi la toate popoarelel

Şi iată-mă pupând mâna »se-fulesej" amfitrioană.

Muere vajaica, ѵОфвДО «a sm

tablou, gătită ea e soteora, фі grasă, mai pleeneaeoA btuz» itacojie eu garnituri galbene *ţ veni!

Pereţii sufrageriei, garnisiţi o»:!t

aceleaşi cunoscute şiruri de iei.-.

Ovreiul e radios, se işeejjL esl dintâi la masă, fixeasa' ea ase»' ţie şervetul, nu indrăanefte să-1 desfacă.-, are şi dreptate Vetul băiat! De două săptămâni ц « «tat pe un scaun, n<a mâneai la o ma* •ă. E aiurjt, cum «unt ş" corn

fi procurorul. Nu măi tace, top. beşte «a o morjşcă, faţe, de ma. să l'a ínveaejit, e în vervă, e ga* lant cu d-ua.

Ovreiului îi e foame, an nea nimic, ciuguleşte nerăbdător <Uk

oara de pâine neagră oa ta» «dunele.

In faţa mea, mien] ^Iva-n" ua ţtnc de ѵге-o şase au i şort, res« şi bueftlat îşi scobeşte graţios e nară... Un hamal cu şorţ albastra ?i cu şapcă de ceferjst serveşte într'o farfurie lungueaţă, un munte de moreovi, tăiaţi îe patru şi aşezaţi simetric-

Ovreiul îşi pregăteşte furculiţa m*scă пагЦе, î»i trage mal aproa* ne farfuria, in ig* eu avtnt fur. eultţa, o duce grăbit 1» gura, dar. împietrit se opreşte. MJ priveşte întrebător. mjcoä dii sprâncene, lasă fureullţ», jar t ia, iar o lasă, oftează.-, şi im. be» eiuguleete. Iforeov* fi*rti c* bucăţi mari de arde] verde şt o. părjţi cu seu... răapâudeae cine ţii apropii miros de aMt, ét rauo de lumânare!

Ciugulesc şi eu. d*r )aa Urin. ris mai plină, oricât ny-ers 4« foame. Procuroru] vorbeşte : * hiat de trei ori furculiţa, a 4us-e 1« gură, a Ш«а.|.о şi a<a băgat de eeamă vorbind c i n i IBgbJţit un dumteat..

Feml al doi ie» o aoni: ovseial •peri In providenţă, mişo» ssa| deaaarUa.

• i Titlal «oljuaului ce va apar* in curau*

UNIVERSUL LITERAR

O -«artă groasa, gălbue, fără «iei na guet ţi tute ca ardeiul. E •ajabra mâncare bulgărească ,,bul­garei", am cunoscut-o toată Bul-g*ri», nu lipseşte din ce* ша^ a-«wtoeratä casa,

de grâu fiert, en ardei fi f iri eaire, căci la epoca aceasta aa*fea • aliment Ae foarte mare

Beau un pahar cu vin roşu cu tniróe de doaga şi acru oţet... şi atât! Atât se poate mânca, "m «aaa anui cunoscut advocat Ь'Ц-Car, Eram lihniţii, mai lihnit' d« eat liialirtee - mesei, ei trec«m să fem cafeaua în ..salon.'"

Stăm oâtăva vreme în picioa­re, pani gospodina adună cu gri . ja, bârnele răspândite pe soaune

&• faoe politică, procurorul ţi-a racipitat dispoziţia, a «'tat de teama, e gata sä ţiaă o prelegere «a «affecter International. Cafea­

ua e bană, şi nu-i lipseşte sticlu­ţa cm un rachiu verzui, tare, cu miros de iernă din care .,şeful<' îşi potojeşte djn când în când, şl foarte d e s gâtlejul.

Etopă o ora discuta ia pro­porţii: „ ^ 1 1 3 ! " a golit sticluţa cu rachiu, e înfierbântat ro?u şo-fran, zbiară, cântă, e blând ca un mieluşel.

Eu m'am ascuns într-un colţ «i sunt pe cale să aţipesc; lângă mine întruin fotoliu it'.rg, ovreiuJ doarme, doarme, deabineţe. Cei doj se ciorovAesc rău in srrajn! hii Voltaire, Ca prin v's aud pe procuror din ce în ce mai rar, pe ,,şef" dio ce în oe mai des şl mai puternic...

Sar ca ars, ovreiul se freacă la och* deşteptat de larmă: în faţa nostră procurorul, privind în pă­mânt, dă din umerj nedumerit.

% Şeful" roşu ca un rac, a sărit din scaun, • s'a înfipt cu îndâT-

yre în picloareie-i şubrede, crunt vijelios şi răabunator îi arun.u în obraz:

Vous comme tous let Roumains des vrais cochons! Oui c'estvrai! Des cochons!"

Procurorul e prostit par'cá ri»ar mai pricepe rostul cuv 1 tf|' r, ta­ce şi înghite. Ovreiu! >'a de-u-e. ticit ascultă atent. c«scj oelij' marj, se apropie şi mu întreabă cu tâlc:

— Mj se pare fă ne-a făcut '•om porci djaV-.

Procurorul rjd;că fruntea. roteste mândru privirea, p r j v e s e pe ,,şef" în faţă, un z.imbeţ űj*. preţuitor i-a încoiţ.ii pe ы и е ji Iară să adaoge un ciivâ-'t ese tac­ticos-., noi dupa ei. In urma noa­stră potopul injuriilor nu conte­neşte: — ..Cochons ! Des ѵгаь cooho.nej

Bulgarul nu poate fi d r..; bul irari

V;nt Ia P a n t a .

SATUL M E U -- S O N E T -

Sfânt paradis cu dealuri şi vâlcele ! Na mi-a fost dat să am de tine parte, Tu, satul meu rămas aşa departe, Ta, leagănul copilăriei mele!,..

Na mi-a fost dat, sub cerul tău de jtele, Să termin imnul sfânt de pietate 'Nălţat naturii in singurătate, Tot rătăcind prin crânguriie tele...

încrezător m'am dus dup'o himeră Sa'nvăţ ce e cuvântul luptă, sferă, Să riam apoi un suflet mai aproape...

De voi primi 'n curând al morţii bine, amicii nu mă lăsaţi pe mâini streine Ci'n satul meu mă duceţi să mă 'ngroape !

Ы Ш і в Sei. HORTOPAN

NUNTA PRIMĂVERII - PANTUM -

Mirese 'n alb tnsovonite Îşi mişcă lin beteala lor. Cu soarele sunt logodite in sanctuarul tuturor.

Mirese 'n alb tnsovonite Trimit spre cer parfum fiorai • Cu soarele sunt logodite, 'Şi-aşteaptă visul nuppal.

îşi mişcă lin beteala lor... —-Cun gest de binecuvântare Le cântă toţi poeţii 'n cor Oficiind o nuntă mare.

In sanctuarul Mur or...

2ГЛ UNIVERSUL LITERAR

RUGĂCIUNEA F R U M O A S E I de NIK1TA MACEDONSKI

Treptat, apar in ceruri topaze şi opale; Caci îngerii de noapte, in templul lor cel sfânt Aprind in candelabre făcliile astrale Ce 'n mii dc constelaţii sclipesc peste pământ.

II

. . . . Şi crpşte armonia sublima de lumină; Coboară dintre raze cântări de serafim', in lume cei ce sufăr se roagă şi se 'nchlnä; . . . . Şi vacte şi plângeri se duc spre înălţimi

111

Inceepe slujba nonţel căci luna urcă 'n zare, Frumoasa •'ngsnuchiază, cu părul ca un val De raze despletite în blondă revărsare P e corpul ei de roză, vioi şt sculptural.

IV

Iar Domnul, ce facut-a din lut a ei fiinţă, Pământul liiminandii-l cu splendide femei, Văzând cá se 'ndreaptă spre Dânsul cu credinţă Privirea şi-o opreşte, cu drag, asupra ei.

V

Şi ca -c roa»ă : Doamne, Tu care eşti blândeţea. Puterea şi dreptatea şi eşti in orice Ioc, Să nu-mi ici sănătatea, să nu-mi iei frumuseţea Dă-mi Doamne iscusinţă şi'n dragoste noroc

VI

Langeşti-mi tinereţea să pot s'o gust mai bine Căci vreau să am coliere, inele şi brăţări. Vreau aur, diamante, saphirc şi rubine, Vreau glorie, plăcere, palate şi serbări,

VII

De aceia toţi bogaţii, bogaţii prin hoţie Şt cei săraci cu duhul, cu patimi să-i orbeşti Şi vor avea nriu irine, a ta împărăţie, Câ-i voi lipsi ca, !'-..! 'tune, de bunuri pământeşti

V111

Să am podoabe multe să fie a ta voe, Căci vraja frumuseţii prin ele mi-o măresc Şi cine ştie, pcate ca'n vremi, să ai nevoe Să pui la Încercare un sfânt, să-1 ispitesc.

IX

Ha! Hai Zicea Satana, pierdută e, pierdută... Şi sufletul frumoasei şi el va fi al meu. Căci nu ştia de sigur, că 'n sfera nevăzută Badea orimindu-i ruga, prea bunul Dumnezeu.

rtâdea, m cër, prêa bunul şl veclrtlettf Părinte Cu el râdea lumina şi-albaetrele TIHI. Râdea şi sfântul Söirlt cu ostile lui sfinte ŞI zâmbetul Măriei Virgine, îl »*»'-J

XI

Anton, mult ispititul, strigase a"oâr Qhêhéfftf Dar ceilalţi sfinţi lit strane» râdeau étfvitttek» isus zâmbi şi zise: va fi ca Magdalena... Mireeele-i fecioare, râdeau ca ocfall n joi,

XII Bătrâna sfânta Vineri, Venera de-altâeatăi La faţă se 'nroşise, ріеггйпаѴае deplin... Dar cum işi făcea cruce femeia ne'afrânată. Chiar Domnul, pentru dânsa, rosti dia cer ГАІПИ»;

ХІІІ

A doua si, frumoasa, când ochii sl-f deschise Norocu-i sta Ia uşe cu daruri şi cu flori, Căci blne-cuvântarea, din ceruri, o sfmlise Ca zilele eă-i fie un şir de sărbători.

XIV

Uimită, fericită pleca spre-o nouă viaţă' Purtată 'nfăşurată de artă şi de lux.. Cu imnuri dc-adorare'i, ingenuchiau |n faţa Toţi oamenii, năvalnic, ca marea lo reflux.

XV V

Veneau spre frumuseţea deplina, epre femee, Din lupte, pentru dânsa ieşeau biruitori. Poeţii, pentru dânsa, cântau »l'i dau trdfet. Puneau pe fruriteâ-i laiiri, evâriëau in drătfiu-l

XVI ™ Şi'n mâna sărăciei lntinsă'h a ei cile, Lăsa să cadă banul de viaţă dătător şi ea trecea, »і'и urma'i pé chipul tras de jale Lăsa al bucurie) surâs strălucitor.

XVII

Trecea pe drumul vieţii şi răaile cumplite Sub grija ei de mamă, uşor se mcUffleatt, Durerile din suflet erau înăbuşite.,. Trecea si totl salvaţii dc chinuri o l lâvetA

XVIII

ífl ceruri, sfânta Vineri, părea că'atiâerJet! Pe când, dfe'rtdulo^are, tojH sfinţii lăcrima» Şi zâmbetul Măriei Virgine înflorise, Iar îngerii, in coruri, pe Domnul lăuta*

XIX

Şi bine-cuvântata femeie in splendoare. Era lumina lumei. Eternul neclintit, Din cer o'nfăşutâse cu zâmbetu-i de soare, Satan încremenise iii căleaţi atmtiL Niklta Macedonski

«MVERSUL LITERAK Î03

G L A S U L C L O P O T E L O R Plâng clopotele plâns

Î i cântă 'я plânsul lor, Чфщ clopotele plâng,...

far gândul tuturor Se 'nalţă lin în sboi Sus, црге Mântuitor 4 / lumii visător. Plâng clopotele, plânge Şi Щ( tăcuţi se strung fie сЦща ctuioş şi rar VH prtot în altar ge roagă 'ngenuchiat —.Părinte m'ai uitat !* Plâng, clopotele plâng, Şi plânge un popor Cu glas tânguitor Ard candeli sute, mii Şi ard albe făclii Se 'nalţă nori de fui» De ruga şi parfum Şi tot mai mulţi se strâns iar clopotele plâng. Şt blând din plânsul lor, Se 'nalţă iertător] Un glas, un cântec sfânt, Şi 'n noaptea, pe pământ Ca valuri de armoniii

Фіп sfintele tării:

~,Pe calea suferinţei veni-voi iar la vot-*. Cu hrană şi cu soare pentru flămânzi şi gol Cu mâinile-mi străpunse durerile s'alin Şi să v'aduc speranţa Amorului Divin,. •Eu n'am sburat spre ceruri, paharul cel amar П beau şi azi, Şt asţă~zi eu urc greul calvar. ' Sunt drumul mântuirei, simbolul suferinţei Sânt jertfa ce de-qpururi jertfită e credinţei. Eu sunt Semănătorul, răsplata viitoare, Ca mine cine iartă in veci de veci nu moare. Sunt Alpha şi Qmegu, sfârşit şi început Speranţa tuturora ce 'n staul s'au născut Voi mă uitaţi intr'una iar eu vă plâng mer ea Vn om am fost pe cruce, iar nu un Dumnezeu Am fost deopotrivă cu voi, un muritor, ІЦщНиіІиХаишс.шіі m nemuritor ;

de LUCIA TOTU

Pulut-am sä sbor oare spre ceruri fără teamă Când suferinţa voastră in orice ceas mă clu'amu t Putut-am să sbor oare spre zările senine, Când mâinile trudite voi le 'ntindeaţl spre mine? Al vostru am fost de apururi, al vostru astăzi sânt Şi trupul meu c'al vostru e rupt tot diu pământ, pe mila voastr'o clipă eu n'am sburat spre cer De veacuri suferinţei am fost trUla! năer; Pe valurile hunei eu nava mi-am mwiat

''Şi a voastre lacrimi toate cu suflu-m: le-am uscat. In fiecare suflet, in oricare pin.re,

•Jn orice plâns al vostru ori râs dc fericire, in firul din câmpie, in bulgărul dc tină, In raza ce mângâie, împrăştiind lumina, Sunt Eu, eu la olaltu cu voi, mereu cu voi, Eu gândul tuturora, bătut de vânt şt ploi. Am semănat iubire in calea mea, pe drum, 'à -' Ură, numai Ura culcs-am pân'acum. „lubiţi-vă" atâta am îndrăznit să spun.

Jar voi, râzând cu hohot aţi zis ; „E un nebun"!.. Şi m'aţi bătut in eue sä mor de mii de ori, Qour cerul, numardânsiit, plângea ascuns sub nori. La glasul meu departe din zare până 'n zare Cădeau în lume valuri de milă şi er tare ; Cu drag v'am strâns la sânu-mi, la toţi ea v'am

fost tată, Şi spinii şi calvarul au fost'a mea răsplată. Va ert, vă ert, de-upururi, va voi ertu mereu, Un om vă iartă în mine, iar nu un Dumnezeu. De veacuri mii de arândul eu înviez şi iar

'De veacuri mii de-arăndul eu sufăr pe Calvaf In faţa celui vecinie şi buni şi răi sânt fraţi Si Cain ca şi Abel... ertaţi, crtaţi, er taţi'f

plâng clopotele plâng Şi cântă 'n plânsul lor ; Plâng clopotele, plâng De asupra tuturor O mână s'a întins Şi stele mii au nins Şi un zâmbet ertător Căzu din cer uşor

•i>. asupra tuturor

37 A P R I L Ş L U C I A TOTO

UNIVERSUL LITERAR

C3 Ж ШК X ПО X SEL JE2 <le C. Râ«Jet->*"?

Cruci le c imi t i ru lui , în t ins Pe öeal , e r au a tâ t de albe şi de subţ i r i încât pă reau că abia s tau în s u s şi îşi cau tă spr i j in in văzduh , şau la vec-inile diu dreapta şi diu s tânga. A p r o a p e uu srj ză reau p r i n t r e ele, сгцсі vechi, înf ipte bine în pământ , me&rite do vreme resem­n a t e . E r a u m a i t oa t e cruci nouă, c m ci albe da b r ad . cu nume serjse de curând, c rue ' ве îşi deschideau braţe le cu­rate ea P e n t r u a îmbră ţ i ş a

a l t i inocenţi . P e n t r u e a . supt f iecare cruce- zace u n copil de douăzeci de an1. Plecat de ue.ysu să-şi apere t a r a .

Un sol.dat ca re sapă o groa­pă nouă. m ' a lămuri t că t inţ i-r imul e plin d e r e c r u ţ i 1919, do P e la reg imente le din vecină­ta te .

Când t r e c e vân tu l p ^ n ci­mit irul d in dea.l — grăd ină fă­ră că ră r i şi fără v e r d e a ţ a — crucile cele nou sq mfjoară căci micuţi lor li-i f r ig dede­

sub t ; î a r când p louă . plcâ'Pf mormin te le t ine re ІаСгіітіЦ mamelor , c a r e Plâng 1 în de, p ă r t a i e . zi şi noap te , de doruij lor. I nna in t ez pr in ţ ă r â n a r*-j scolită d e cu rând şi m * doar*1

când cale, m ă d o a r e inä-na. 4 Crucile cele vechi au foatfj

î ncon ju ra t e d e ce le nouă. cal şi ieu m bieţ i lor copii le*ar ff t e a m ă su nu p lece b ă t r â n i i »I să-i lase a«olo, în mijloouj eâmPuluL s ingur i ş i s t ră in i . - '

CÂNTEC DIN BASARABIA t'oat verde de secara, Nisirule, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală Să te pun în călimară, Să-mi scriu eu o hărtioară S'o trimât la maica'n ţară Să-mi dea bani de cheltuială Şi strae de primeneată Şi cal bun dc călărie Să mă duc la bătălie... Frunzuliţa de căpşune, Murgului aşa i-aşi spune: ,Murguleţ, coamă rotată, Când m'ai scoate în deal odată Să-mi fac ochişorii roată, S'i mă uit în lumea toată : Să-mi văd fraţii grămăjoară Adunaţi toţi într'o ţară, Să-mi văd şi surorile, Ca'n cămoie fiorile:

Floricele înflorind. Surorile lăcrămând... Murguieţ cu paşi mărunţi, Du-mä în târg 'la Cernăuţi, Unde ni-i duc pe recru{i: C'acoio toţi fraţii vin Din Sar oca şi Hol in, Delà Bălţi şi din Orliei, Şt cum vin ca nişte zmei Să răpăd toţi la 'atac — Să-l bâtă pé austriac... Murguieţ cu coama val, Haide-o vale şi 'nc'tin deal — Să ajungem noi în Ardeal, Să-mi văd pe surori şi fraţi Cei de ţară 'nstreinaii... Murgii lei inimă-aprinsă Hai mă scoate păn ta Tisa C'acolo-i tabăra 'atinsă, Tabăra ostaşilor —

tn faţa vrăjmaşilor.., F jac verde pe(iniţă Găteşte-тй, măiculiţă, C'un cal hun şi c'a suliţă; Şi c'o dragă puşculiţă. Şi c'o mândră săbioară, Dar grcluţă nu uşoară S'alung duşmanii din ţară. Pe ungur şi pe bulgar — Să-i gonesc peste hotar ; Pe austriac să-l bat la Viani Unde inima mă îndeamnă Şi pe neamţul cel oăgăn — Să-l gonim păn la Berlin !

(De lă Vasilie Panceneu, dia 3»hil La» puşna, judsî, Chffinău).

N . RornaUftf.

T J N X V E R S " L L I T E R A R

M A R I I D I S P A R U T I

TOAMNA IN TREN

Câmpii dezolate de'Ct dreapta, de-a stânga, Şi trenul aleargă prin ploaie şi vânt... Şi inima plânge şi geme, nătânga, Şfcmi pare că trenul mă duce'n mormânt.

lh faţă~mi stau oameni ca chipuri streine Şi par'ca mi-s duşmani; privirea li-i rea. Щ tem c'au pornit Înadins după mine, én cate să'mi stee, 'nainte să-mi ia.

Tfcerea m'apasă... Şi'n greaua tăcere, E sftedel privirea vecinului meu ; Tăcând, el voeşte să-mi smulgă mistere Şi dânsul să tacă, să tacă mereu.

Dar sufletu-mi trage perdelele grele, Se, ascund sub pleoape privirile-mi vii; Rămân ferecate gândirile mele, Şi trenul aleargă pe câmpuri pustii.

Şi ploaia tot cade... o simt cum se-aştetne Pe brtţzdele negre şi'n sufletul meu, — Şi, fără de veste, pe gându-mi se cerne O vşgă şi fină părere de rău.

Străinii din fafă-ті, cu buzele muie, Cu frunţile triste, se poate că sunt Şi dânşii sărmane fiinţe bătute De apriga saattă. do biciul ei crunt.

Aleargă şi dânşii, ca mine, 'nainte, Spre alte limanuri, visând vre->un noroci Ni-e drumul acelaş, dar au alte ţinte. Şi numai nevoia ne-a strâns la un loc

Şi dacă-i tot altul lesortul ce pune Avântul de ducă in mine şi'n ei, De unde veniţi voi, o, gânduri пеЪллч, Ce-mi SD-.neti că dânşii sunt duşmanii meii

Se poale câ 'ntrânşii e-un suflet mai mare Şi-ar şti să m'ajute, de-aş vrea să i-o cer; Ei poate n'aşteaptă decât o chemaret

Să facem cu toţii falangă de fier I

O, ploaie de toamnă, cu ritmuri de lene, Torente ce ţără de noimă tot cad, — Tu faci să 'ncolţească în gând buruiene, Căci nu vii din ceruri, tu picuri din iad!

Hai, suflete, uită de ploaia de-afară, Căci na e mai mare vrăjmaşă ca ea; Visează că-i soare pe ceruri şi-i vară. Şi lumea că-i bună şi 'ntreagă-i a tal

Şi-n vreme ce-adorin liniştit ca o floare, Mi-e sufletul rugă ce susură lin: — Trimite-mi, o, Doamne, mai repede soare Să văd un prieten în ori-ce străini

* B. Nemţeanu. 1

*05 UNIVERSUL LITERAR

U L T I M A S C R I S O A R E Oh! M<> a r tv dcspVf. care se

Bpuuc ca eSti atât d e groza­vă . I'jii to viiri Mil> o j111ii Гог-jliă şi Ic doresc h>i dncf'i rc iu ­b e s c a t â | (!.. ce îiu-ţi înt inzi nr'l 1;! bl ЛіГ' H 1 U H f);i rí- *i pe*{e M'i'lct1'! iii'-'" --di'f'bit. su nia fiCnpi 'Ic c h i n u r i l e cc I';if'ci1

m i c " . ЛШ Я i i V- ; Í

f u r t u n a $i m i n e п і Ч и і

| c - a ş l ! i

spu nândij-». c l'rllinoabă. i 11 i п f i f-r і<ч 11

O i ) | ) C !

•чтч

сГі d a r d i u

v e d e r é i şi nici nu simt şi nici. pu văd

Dur ''c P c r>ud« h\ dcpî ir ta 1 ' -yc.l Sitirc'ie dc c lo i>«tc ! - s t i » { nave in ' i i irii m'Mic c a r e -i;nt că pici-?!..

Illtn'K ]i;iin;ci(u! fi.,, b leste­mat í i ''e « mi ' ' de ui'j cc | vj-n o v a ' de dui'ei'cii u i c y . •

E r a m ti"inî"iii... i'rn]ii°a s*i ţ?i suf le tu l meu Ь]A11(1 şi iub i tor îmln i i r i se nu i a p ă r toi-, я і / l t ide în j i i i o s ca iiijüc. C o n ş t i i n ­ţa m e a Jicl'dtiU'ä Uit'a d e bu­

curi i le p n n i â n f c i t i d iv injza i>e оціиі сйгчіа ща d ă d u s e m íi delà ca re aş i cut i im l'orjejrea.

Dar vai f'ficííriic i;i'lu|ui d e l i i 'ar t'i mi.-ti ; : i in cl ipele „-c " ! e a !cii-ii -uporta i cu yiihilarc dt> ii i i if( ir. ii ni- n'ani •[IMtut indura o t r a v a c c l'â-j І Г Ш і і і с а in >ni]ic când а.ш c i ­tit .чсѵ.і^опіччі ini de ..ndi"'' çi a m s i m t i t enni P ă m â n t u l ni» s ç d e s c h i d e a *и1> P'fíioiii'e si mă cufundam in adnucítmea

lui. Oii ! B l e s t e m a t a Я р L-ip-

tui'a şi a m i n t i r e a ta Pc v o c i . şi d a c ă ; ' i nopţi le s e n i ­ne <e va mti-stpi c o n ş t i i n ţ a şi vej cnut' ' J i n i O n în r ă c o a r e a i iopte i . 'Mi e j ipi tul b|fltid al fdele'or s ă vezj s v a r e o l i u d n - s e trupul şi d u r e r e a m c n . în Cu­surul f â n t â n e i Srit auz i suspi ­ne l e m e l e ş-, a m i n t i r e a păca ­tului síí l e iîonoascji p a p a ín i n n n n n u t .

(Tind hnze ie niie-j femej vor alin-gc pe a 'e t a l e s i » " ' m U

arsur i înar r^Uoare : in să-ti apară spec t ru l mórié i sub forma cea lllai »ПЧМИ-mânti i toare , «iuiRelè să-Ц «n-îrlletn in vine Çi 'H ft£oüfc su итч-і erândind Ui min*.! *j ia рГн-аіп! tan.

Si vomi iubi te .«urinare, co­pile nevjnovale nu vá ţVe-t spune decât яй vă feriţ i de Içvitia Mtríllncjrei' Si, a írHt'fnü-íHitei. ifí'M ti» eub aeétwta se «.scitnde f'erieiroa-

To(id e o deijârtacitipe, Fer ic i rea Ttii ti .ffiejţi .tíécát

ín însăşi liniei e» voastrá . *в-l'ieleaseri pe care sä nu « . tul ­b u r a t 1 nici "da t " .

Vai mie. tiare m'anr Ifctit înşe la '^ чі ''•Pitit.' de aces te» oflei sfî'H'ŞeSi. «iiJnr.

Ы tinta soa r t a ѵй va pune vreo da lă iu Iii ia ăccelora prfmditi-vä (a nij"f

Ailjo, e?>tr> Ult-lmn' ihfrtf- cu* vaut .«inii <.-a mor capei mi *e î i d u n w ă , otravn 9І-а făcut e-ieettilv adit»- ndjrt-

A M U R G U L ZEILOR Când peste codri blânda lună Pluteşte 'n aer marea de senin, Un tainic corn prelung răsună in luminişul de arin.

Si 'n luminiş o mândră fată Şi 'nalţă trupul mlădios, A 'ncremenit ca fermecată şi trisl c chipul ei frumos

Ridică tânăra fecioară In mană cornul de argint învăluit de luna clară Cu alb? tresăriri ce mint.

şi iatăşi fruntea mândră-şi pltăci Pe vremuri nimfe au pierit De fauni lancâ"i ad săracă Şi templul ei s'a năruit.

S'au dus dry adele, silvanii Şi zeii vechiului Olimp. tn noapte plânsetul Dianei Sc aude trist din timp in timp.

in codrul vechi apoi pătrunde, In codrul veşnic foşnitor. Şi alba lună se ascunde In vălul alb al unui nor.

Av. G, Hatmanü

Гепігн consolidarea іірііііі iiii №u mPRUMUTUL INTERN

I n 'ІЩШ légii promulgata in ßtonitorui Ofüial No. Ш din 16

Й іщіт 1820, Guvernul Roman te rentă, amortibilă Б Ia eu tu

s * f o . Ä , JN«şal ' ffiprumuiuiul

JKejMt împrumut «re de scop a-teoperlre» nevoilor tezaurului din «cauza marelui contingent de tru. fd rămase tac* mobilizate pen-Jatu ар4щеа ţării, pentru pune-#a* In aplicare * diferitelor legi petala, Jawartte «nn lnaaal urma-рЦл războiului, precum şi pentru «constituire» foenodărieri natlo»

,«4n textul titlurilor noului Un-•romut se vor reproduce urmaV jaamto eondsţiuni: «Мтргцтц^ш va fi emis ta ti*

Éuri 1» pqrtttor de 600. 1.000.

.Titlurile vor purta tn facsimile »emnaturile Ministrului de Fi. •snţe, « Directorului Datoriei jPubilaft 0 « Casierului * Centrar •1 Tezaurului Public şi o semnă»? t«4,majtu4orisä de control,

Samtlrlrt da impozite Subacrlitorul l» acest Jmpru-

btuţ e scutit pentru sumele sub-jserise de impozitul asupra • c r e -tterii averilor, (asupra câştiguri. «or de Täsboi) ţi asupra averilor, fiumele subscritt nu se vor so-toii la stabilire* metrilor asupra mur ora se щ *M*cula Цп eventual

1 raurne acestui Împrumut V*T fi scutite de orice impozite pre­zente sau viitoare

Titlurile Titlurile vor fi primite pe va­

loarea lor nominală oa garanţie la toate casele Statului Cupoa­nele scăzute vor fi primite la a-celeaşi Oase drept numerar. Ti. titlurile vor putea fi puse în gaj (lambardate) la Banca Naţională a României şi la Cassa de Demi. nerL ' *; - iSubicrtjîortit va putea Tplăti pământul eu care a fost impro-prietärit prin expropriere cu a-eeste titluri pe valoarea l°r na. minam purtând primul cupon neajuns la scadenţă.

Titlurile acestui împrumut vor purta o dobândă de 50 la suta pa an la capitalul nominal. In ac«st scop titlurile sunt Însoţite de o foae de cupoane de dobânzi se­mestriale pe zece ani, reînoibile până la complecta, stingere a a-castui Împrumuta

Amertizările ^Amortizările * acestuia împru­mut se vor face pe valoarea no» roinală tn curs de 40 ani, con­form tabelei anexate ia tsxta! ti­tlurilor, prin trageri la sorţi se­mestriale cari vor .avea loc la 1 Septembrie şi la 1 MatЙ» el fie­cărui an, cu Începere dîia i Sep­tembrie 1921, dată, iixai& pentru prima tragere. /

, Guvernul - Ш bbîîeiâ ai nu" îfë» nunta acest împrumut totmie de) 1 Mai 1931..

Titluri le eşita ia sorţi vo» • Й plătite l a - l Mai şi 1 Ntnimbrie c e urmează fiecărei trageri- In; schimbul titluriior ..vâzwi ataşate toate cupoane lo, încopftrul c u scadenţa . imediat următoare ter­menului t-rambursăreL PrimuP cupon va ii piăubil la 1 N o e n n brie 1920.''

"Cupoanele , ; Valcarfia cupoanelor - ce vor. lipsi se v a deduce din capitalul de rambursai»

Numerale titlurilor eşite la sors ţi la fiecare tragere, împreunf c u o specificare a celor din tr* gerüe precedente, cari nu s'au prezentat la plată 'se vor publ ic^ In Monitorul Oficial.

Cupoanele scăzute şi neprezen* täte la plată s e prescriu după? cinci ani , iar titlurile eşite la sor< ţi după trecerea de treizeci da ani delà scadenţa lor.

I n locul titlurilor pereme, fi* rate sau distruse se vor liber» proprietarilor duplicate In con­formitate c u legea decretată cu No. 3380 din 13 Noembrie 191S putându-se lua cunoşt inţă de dispozitiunile acestei legi la lSţ curile de plată. '••>: Subscrierile acesiui imvrumui vor fi ireductibile. Min.ßj, .Finanţe, AUREL'-УІЖ

tn baia'proapettului de niai Iba, aunscrierea |a împrumutul 6 la antă din 1930, va Începe In |iua de 25 Martie a, c.

ßubacrierea se va face: Ílnt8ucurtfti

9.'t*'Ministerul dt"finanţe, la Casta 9* Depuneri, « Consemna-1 Vmi ţi Economie, І&АікіпііІгѴ- j nu* Financiari. r

j - ,

S. La Bamä Naţională a Bóirfc

». ta ßanca Marmotosch. niank et Co.

4.':La Banca tfomănească. 6.*La-Banca Nafiunei. t.ţLa Banca'de Credit* Romanţ !7.*La BancaţAgricolă." '

% ftila Banca The Bank'ot Воц. manian Ltd. - y

S. La, Manca СааіАГліаШ Ba.

mană. 10.іЬа}Вапса-Ш Scont a ДЩ

mâniei , ' 44. La Banca Ţărănească: . - 42. La Banca Generam a ШГШ Româneşti. : " 48. La Banca Cereai» }Wor.

4i..La Banca Dacia Traian& ' 45. La Banca Fortuna.\

46. La Banca L1. Вегкоѵиы J2.Xa.(LM^JEitimiu aU2at

UNlVFR^Uf L'TRR4R

te. La M. Vinkels. tS. La C. S iert u. 20. La l. D. Bemal ti. La Banca Sindicalului A-

fftcoi lato mit, 12. La Banca Munteniei. TS. La Banca Franco- КотЛпЛ, 2f. La Creditul Technic. à. La Banca Sindicatului A-

pricot lifov. f№. La Banca Chrisovtloni. 17. la P. Gr. lonescu. 18. La Cobüowci. JM. La Societ. cooperativă Vic-

foria Unirii. 30. La Bonra Carpaţilor. 91. La flanca Bahova-Braga-

'âiru. 32. La Centrata Пппсиог d.n

Provincie. 93. La Grosswald et Marcovid. Si. La Josef Cohen et Siroerfer. 98. La Haim, Campus et Bas sa. 36. La Banca Români de Co-

ШіЩ ţi Industrie. 87. La Sindicul Bursei. SS. La A. Laians. 99. La Casa Funcţionarilor Pu­

blici. tO. La Societatea ae Asigurare

generala . ii. La Banca Oborului. (2. La Banca de Petml, Mine

fi industrie. 43. La Banca Poporului. 44. La Simon Schwarli. Subscrierile se vor mai face le

tute Banei sau Instituţii- cari se Üror indica prin publ ; c.iţiuni spe~ «ale precum ţ i la Băncile Popu­lar*. In Provincie inclusiv

Basarabia şi Bucovina 4. La toate Sucurt. ţ{ Agenţiile

Stâncilor mai sus menţionate. 5. I A Administraţiile financiare

ЦІ ia Percepţii. • І. La panca Comerţului Craiova.

4. La Banca Moldovei, laşi. I . La Banca laşilor, laşi. f . La Banca Daca, laşi. 7, La Bănea Groswald, lari, Ш. La Banca Jurist, Iaşi. % La Banca Romană, Brăila. Ш La Banca Brăua, Brăila. '4t, La Societatea Economia,

focşani. ІІ. ІА Societatea Frăţia Foc-

flL La HocteWe* ~P*rţifM. Foc-

44. L# ЬоаеілШ MUcsœ, Foc-

í 43. La SodeWtea centrala, Pioeşli.

4€. La Fraţu B. Eschenasy, Craiova.

17. La Prima societate de Eco­nomie, loji.

1$. La fí'irfn Butoşăntonă Ro. mânu Uoin^ant

10. La binea de Credit piatra. Neamt.

20. Ln Banca M Motcowitz, Botoşani. i

21. La V. T. Popp, Craiova. 22. La Banca Olteniei, Craiova. 23. La ti. G. Sitberman. 24. Precum şi la orice alte

Casse de bancă, cari se vor in­dica pnn pub'icaţium speciale.

25. La Federalele Băncilor Po­pulare.

.n transilvania 1. La Ferceptorate şi la toate

j BàncUe cari foc parte din Asocia-ţiun<a Solidaritatea, precum şi la altele rar se vor desemn* ul­terior.

Preţul de emisiune este fixat pentru acei ce vor face vărsămin-tele integrale ia 87 suta de lei, capital nominal, iar pentru aceia ce vor face vărsăm^ntele in rate la 88 suta de lei capital nominal,

Vărsămmtele cari ou se vor fare integra! ->e vor face In două rate. Prima rată va fi de 48 lei la subscriere, a doua rată se va plăti pună la 3 Iulie 1920 şi va fi de 40 lei.

Cei cari nu vor achita rata a doua in scf>«! termen vor plăti pentru o luna de sile ш 111*1 oare, o dobânda, ele 8 la sută pe an. După acest termen ee va putea vinde dreptul In contul şi rizicul subscriitorului.

Guvernul are dreptul să tnchi. dă subscrierea oricând va voi, a-nunţând cu cinci zile in&icte de data închiderii ei, prin publica ţiuni speciale.

La subscrieri cu vărsâminte integrale se vor primi bonurile de tezaur precum şi bonurile d« tezaur ale Apărării Naţionale de. ducându-se dobânda până la sca. denţa lor, de la data subscrierii la noul împrumut. Se vor mai primi tot la subscrierile cu văr-săminte integrraie pe valoarea.lor nominală; cupoanele se scad tn interval delà 1 Aprilie 1920 până la 1 Aprilie 1921 inclusiv delà ti­tlurile de rentă aflate tn depozi- j

iMii Casaşi da Denuueri ai Bănci.i

lor care an fost autorizat* trimeată depozitele Ia Moscova^ De asemenea a» vor pr im cuw poanele cu aceleaşi scodenţe delà titlurile aflate In -posesia detan^. tori lor.

Subscriitorului i áe va. Щ>ег« o chitanţă constatând subscrie* rea ţi efectuarea v&rsămlntetar.

Subscrierile se vor face pe for­mulare ce se vor pune gratuit щ dispoziţia subseriitorilor.

Subscrierile pentru acest tmm prumut vor fi ireductibile.

Titlurile definitive împreunai cu foile de cupoane ae vor Цкеэаі cei mai târziu la 1 Iulie 1880. Chitanţele sunt circulabile eV si titlurile pană la emiterea, acea» tora. Min. de Finanţe, AUREL YLAtk

Bucureşti. 90 Februarie

9ЬЩ DE DINŢI