ţ ăţă UNIVERSITATEA SPIRU HARET ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ... · Discutarea continutului...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Etica în relatiile internationale 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector si laptop 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala de seminar va fi dotată cu videoproiector si laptop

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.2 Identificarea unor situaţii problematice sau neînţelese de opinia publică a unei terţe ţări şi structurarea unui discurs pozitiv şi veridic care să lămurească aceste neînţelegeri C2.3 Identificarea metodelor eficiente de comunicare ale punctelor forte ale unei ţări, multinaţionale, ONG, companii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.2 Explicarea, interpretarea şi prezentarea unui discurs politic destinat publicului unei ţări cu ajutorul cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre ţara respectivă C3.3 Identificarea şi înţelegerea diferenţelor de discurs între diplomaţia clasică şi cea publică, şi realizarea unui discurs centrat pe public

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară cu îndeplinirea unor sarcini de coordonare pe paliere diverse şi a unor tehnici eficiente de comunicare umană pe paliere ierarhice diferite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea cunostintelor necesare pentru evaluarea din perspectivă morală a acţiunilor actorilor internaţionali 7.2 Obiectivele specifice 1. Conştientizarea faptului că relaţiile internaţionale ridică probleme etice fundamentale

2. Analizarea relaţiilor internaţionale în termeni de valori 3. Înţelegerea importanţei principiilor etice în justificarea acţiunilor actorilor internaţionali 4. Analizarea principiilor etice prezente în documente internaţionale de importanță majoră 5. Utilizarea instrumentelor etice în evaluarea problemelor de politică externă

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Etica aplicată și relatiile internationale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 2.Etică si soft power in relatiile internationale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 3. Intervenţia umanitară si protejarea dreptului la viaţă Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 4. Doctrina responsabilitatii de a proteja Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 4.Dreptul moral la secesiune. Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 5. Sărăcia extremă şi obligaţiile bunăstării Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului

6. Imigraţie si suveranitate Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 7. Război drept şi război nedrept Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 8. Securitatea umană Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 9. Responsabilitatea socială a companiilor multinationale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 10.Etica mediului Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 11.Aspecte etice ale torturii Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 12. Dreptatea internatională Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 13.Etica armelor nucleare Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 14. Interesul naţional si constrîngerile etice Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului Bibliografie

a) obligatorie 1. Bortun Dumitru (coord.) Responsabilitatea socială corporativă, Editura Tritonic, București, 2012 2. Carr, E.G. Criza celor douazeci de ani (1919-1939): o introducere in studiul relatiilor internationale, Polirom, 2011 3. Ellis, Anthony (ed), Ethics and International Relations, Manchester University Press, 1986 4. Morgenthau J.Hans, Limitările puterii nationale în Politica între naţiuni, Ed. Polirom, Iaşi, 2007 5. McElroy, Robert W.,Moralitatea in politica externă americană: rolul eticii în relaţiile internaţionale, Editura Paideia, 1997, Colecţia Gândirea Nouă, traducere de Costică Brădăţan 6. Miroiu, Adrian, Introducere în Adrian Miroiu (coord.) Etica aplicată, Editura Alternative, Bucuresti, 1995 7. Morar, Vasile, ETICA ÎN AFACERI ŞI POLITICĂ. MORALĂ ELEMENTARĂ ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ, Editora Universității din București, Bucuresti, 2012 Muresan Valentin, Este etica aplicată o aplicare a eticii?, Revista de filosofie analitică, nr.1, 2007, pag. 1-23 8. Nye, Joseph S. Nuclear Ethics, New York, Free Press, 1986 9. Nye, Joseph S. Public Diplomacy and Soft Power, Annals of the American Academy of Political and Social Science, vol. 616, nr. 1, 2008 10. Singer Peter, Tratat de Etica, Polirom, 2006 11. Smith, Karen E. Margot Light (eds.) - Ethics and Foreign Policy, Cambridge University Press, 2001 12. Elliott Sober: Etica mediului in Adrian Miroiu (coord.) Etica aplicată, Editura Alternative, Bucuresti, 1995 b)facultativă Amstutz, Mark R., International ethics : concepts, theories, and cases in global politics, Lanham, Rowman & Littlefield Publishers, 2013, ediția a patra Burke, Anthony, Katrina Lee-Koo, Matt McDonald, Ethics and Global Security: A cosmopolitan approach, New York, Routledge, 2014 Carens, Joseph The Ethics of Immigration, New York, Oxford University Press, 2014 Chandler, David William B. Werther, Jr. Strategic Corporate Social Responsibility Stakeholders, Globalization, and Sustainable Value Creation, Thousand Oaks, California: SAGE, 2014 Third Edition Coicaud, Jean-Marc, Daniel Warner (eds.) Ethics and international affairs :extent and limits, Tokyo, United Nations University Press, 2013, ediția a doua Crisan, Camelia Corporatiile si societatea. Responsabilitatea corporatică între act voluntar și obligație, Editura Tritonic, București, 2013 Levine, Daniel H. The Morality of Peacekeeping, Edinburgh, Edinburgh University Press, 2014 Nardin, Terry, Mapel David R, (eds), Traditions of International Ethics, Cambridge University Press, 1992 Steinhoff, Uwe, On the Ethics of Torture, Albany, State University of New York Press, 2014 Widdows, Heather Global Ethics: An Introduction, New York, Routledge, 2014 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Cazuistica in etica aplicată Dezbatere, modelare, analogie, analiză de

conţinut. Utilizarea videoproiectorului

2.Rolul eticii in strategia de soft power a Marii Britanii Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.

Utilizarea videoproiectorului

3. Interventia NATO în Kosovo (1999). Justificări umanitare Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


4. Interventia militară în Libia.(2011) si responsabilitatea de a proteja Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


5. Justificări morale ale secesiunii: referendumul pentru independenta Scotiei (2014)

Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


6.Asistenta alimentară oferita Rusiei de către SUA (1921) Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


7. Responsabilitatea morală pentru încălzirea globală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


Bibliografie 1. Adams, Simon Libya and the Responsibility to Protect, Global Centre for the Responsibility to Protect Occasional Paper Series No. 3, October 2012 2. Campbell, David, Justice and international order : the case of Bosnia and Kosovo in Jean-Marc Coicaud, Daniel Warner (eds.) Ethics and international affairs :extent and limits, Tokyo, United Nations University Press, 2013 3. Department of Foreign Affairs and International Trade,Freedom From Fear. Canada s Foreign Policy for Human Security, Department of Foreign Affairs and International Trade, 2000 disponibil la adresa http://www.hegoa.ehu.es/dossierra/seguridad/Freedom_from_fear_Canada_s_foreign_policy_for_human_security.pdf 4. Harris, Paul G., Patricia Siplon International Obligation and Human Health: Evolving Policy Responses to HIV/AIDS, Ethics & International Affairs / Volume 15 / Issue 02 / September 2001, pp 29-52 5. Ikea Group. Sustenability Report disponibil la http://www.ikea.com/ms/en_US/pdf/sustainability_report/sustainability_report_2014.pdf 6. Keating, Michael Scotland`s Independence In Aleksandar Pavkovic, Peter Radan (coord) The Ashgate Research Companion to Secession, Ashgate, 2011 7. Morgenthau J.Hans, Limitările puterii nationale în Politica între naţiuni, Ed. Polirom, Iaşi, 2007 8. Mureşan, Valentin, Managementul eticii în organizaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 9. Select Committee on Soft Power and the UK’s Influence, Persuasion and Power in the Modern World, 28 martie 2014 disponibil la adresa http://www.publications.parliament.uk/pa/ld201314/ldselect/ldsoftpower/150/150.pdf 10. Nye, Joseph Nuclear Ethics, New York, Free Press, 1986 11. Steinhoff, Uwe, On the Ethics of Torture, Albany, State University of New York Press, 2014 12. Walzer, Michael, Justice and injustice in the Gulf War in Arguing About War, Yale University Press, New Haven, 2004. 13. World Commission on the Ethics of Scientific Knowledge and Technology, Report by World Commission on the Ethics of Scientific Knowledge and Technology, UNESCO, Paris, 2010 disponibil la adresa http://unesdoc.unesco.org/images/0018/001881/188198e.pdf 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii si Patrimoniului National precum si cu experti din cadrul Ministerului Apararii Nationale

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de

seminarii Evaluare pe parcurs (elaborarea unui eseu plecând de la una dintre temele studiate la curs sau seminar)

20%

10.6 Standard minim de performanţă Analizarea din perspectiva etica a unei actiuni de politica externă

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Institutia de învățământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2. Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4. Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5. Ciclul de studii MASTERAT 1.6. Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Dreptul internațional aplicabil diplomației publice 2.2. Codul disciplinei CIDP1206 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care: ...........curs 2 ..........seminar/laborator: 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ

42 din care:........... curs 28 ............seminar/laborator: 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ………… - 3.7. Total ore studiu individual 83 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală predare cu dotări multimedia adecvate si sonorizare specifică 200 locuri Infrastructură didactică specifică

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală de clasă de 25 locuri cu dotări didactice specifice (tablă, cretă flipchart) Video-proiector


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C1.4 Folosirea legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale în elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.3 Stabilirea şi identificarea normelor internaţionale şi a legislaţiei internaţionale privind posibilităţile de lobby, promovare şi relaţionale cu opinia publică a varii ţări din diverse arii geografice

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Studierea, înţelegerea şi dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor referitoare la dreptul internaţional , în generalitatea şi esenţialitatea sa,

a conceptelor, principiilor şi legităţilor fundamentale ale fenomenului juridic care au o însemnătate principală pentru dezvoltarea celorlalte ştiinţe juridice. Cunoştinţele de la această disciplină vor vor facilita înţelegerea ştiinţelor juridice de ramură.

7.2. Obiectivele specifice Odată cu însuşirea noţiunilor din cursuri şi aprofundarea acestora, studenţii vor avea capabilităţi în ceea ce priveşte: Aprofundarea conceptelor specifice dreptului internațional; Cunoașterea cadrului juridic internațional în contextul căruia se poate manifesta diplomația publică. Cunoaşterea principalelor accepţiuni şi abordări ale noţiunii de drept, a metodelor juridice precum şi a raportului dintre normele

juridice şi celelalte categorii de norme Cunoaşterea principalelor elemente sau factori care dau conţinut dreptului şi rolul acestuia în societate, precum şi a corelaţiilor dintre

dreptul intern şi dreptul internaţional Însuşirea principiilor care guvernează dreptul internaţional Cunoaşterea izvoarelor dreptului internaţional Însuşirea principalelor elemente şi procedee de tehnică care stau la baza procesului de elaborare tratatelor internaţionale Asimilarea formelor de realizare a dreptului diplomatic şi a dreptului consular şi incidenţa acestora asupra muncii de poliţie Cunoaşterea specificului raportului juridic, ca specie a raportului social Cunoaşterea specificului răspunderii juridice şi a condiţiilor de angajare a acesteia

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1.Pagini din istoria diplomaţiei Conversația, studiu de caz, analize

pe text legislativ Pentru a creşte eficienţa prelegerilor se va recomanda studenţilor consultarea în prealabil a fiecărei teme de curs pus la dispoziţie în format electronic pe platforma Blackboard a facultăţii.

2.Principiile dreptului internaţional Idem Idem 3.Izvoarele dreptului internaţional public Idem Idem 4.Participanţii la raporturile juridice internaţionale Idem Idem 5.Populaţia în dreptul internaţional; Aspecte internaţionale privind cetăţenia Idem Idem 6.Dreptul internaţional al drepturilor omului Idem Idem 7.Dreptul tratatelor Idem Idem 8.Dreptul diplomatic şi consular Idem Idem 9.Rolul diplomaţiei publice în soluţionarea problemelor cu care se confruntă societatea internaţională

Idem Idem

10. Regimul juridic al străinului Idem Idem 11. Raportul dintre identitatea europeană şi identitatea naţională a statelor memebre Idem Idem 12. Protecţia populaţiei civile în caz de conflict armat Idem Idem 13. Locul şi rolul persoanei fizice în dreptul internaţional contemporan Idem Idem 14. Protecţia internaţională a bunurilor culturale Idem Idem Bibliografie Anghel Ion, Anghel Viorel I.– Răspunderea în dreptul internaţional, Editura Lumina Lex, 1998; Anghel Ion, Dreptul diplomatic şi consular, Vol I, Editura “Lumina Lex”, Bucureşti, 2002; Anghel Ion, Dreptul tratatelor, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1994; Diaconu Ion, Tratat de drept internaţional public, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 Mazilu Dumitru, Drept internaţional public, Ediţia a II-a, Vol. 1, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1 Regimul juridic al refugiatului; distincţiile dintre refugiaţi şi imigranţi Conversația, studiu de caz,

analize pe text legislativ Pentru a creşte eficienţa prelegerilor se va recomanda studenţilor consultarea în prealabil a fiecărei teme de curs pus la dispoziţie în format electronic pe platforma Blackboard a facultăţii.

2. Specificul multiculturalismului european Idem Idem 3. Protecţia specială a femeilor şi copiilor în caz de conflict armat Idem Idem 4. Aspecte juridice privind apatridia şi dubla cetăţenie Idem Idem 5. Seminificaţia sintagmei ”unitate în diversitate” în contextul aprofundării fenomenului globalizării mondiale

Idem Idem

6. Distincţiile dintre diplomaţia publică şi diplomaţia tradiţională Idem Idem 7. Rolul diplomaţiei publice în soluţionarea problemelor globale ale societăţii contemporane

Idem Idem

Bibliografie Anghel Ion, Anghel Viorel I.– Răspunderea în dreptul internaţional, Editura Lumina Lex, 1998; Anghel Ion, Dreptul diplomatic şi consular, Vol I, Editura “Lumina Lex”, Bucureşti, 2002; Anghel Ion, Dreptul tratatelor, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1994; Diaconu Ion, Tratat de drept internaţional public, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 Mazilu Dumitru, Drept internaţional public, Ediţia a II-a, Vol. 1, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Disciplina contribuie la atingerea standardelor minime şi abilităţilor de gândire juridică necesare unui poliţist pentru a putea desfăşura activitatea sa profesională în acord cu interesul general public, precum şi corespunzător cerinţelor fişei postului pentru viitorii angajatori. - Disciplina contribuie la formarea competenţelor profesionale ale lucrătorului din diplomație în ceea ce priveşte conduita sa profesională ca şi competenţă transversală alături de alte discipline de specialitate 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Ponderea din nota finală 10.4. Curs Implicarea în prelegere cu

întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs, cursantii fiind notati de catre titularul de disciplina in functie de modul in care au interactionat la orele de prelegeri.

20%

10.4.2. Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar şi elaborarea unui proiect pe o tema data. Inainte de inceperea prelegerilor titularul de disciplina va testa cunostintele predate anterior cursantilor prin teste de 10-15 minute cuprinzand 4-5 intrebari de baza din materia predata anterior. Aceste teste se vor insuma si vor forma nota de la evaluarea pe parcurs. Notele de la evaluarile din timpul semestrului la care se adauga nota de la proiect vor forma nota finala pentru activitatea de seminar.

20%

10.5 Evaluarea finala Examen scris (2 ore) pe baza de sinteza ( 3 subiecte) si intrebari grila complexe (10 intrebari).

60%

10.6. Standard minim de performanţă Asimilarea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege şi reda cel puţin ½ din activitatea predată la fiecare curs. Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobăndite, şi de a formula şi argumenta teorii cu privire la fenomenele juridice supuse dezbaterii. Data completării Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament , Semnătura director de departament,

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Strategii şi tehnici de comunicare promoţională 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala de seminar va fi dotată cu videoproiector


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.3 Stabilirea şi identificarea normelor internaţionale şi a legislaţiei internaţionale privind posibilităţile de lobby, promovare şi relaţionale cu opinia publică a varii ţări din diverse arii geografice C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.3 Identificarea şi gestionarea elementelor imaginii publice a unei ţări şi prezentarea de strategii jurnalistice de îmbunătăţire a acesteia C5.5 Realizarea unei agende de lucru şi a unei campanii de diplomaţie publică şi de promovare a unei ţări, unui oraş/ONG sau multinaţionale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul Strategii şi tehnici de comunicare promoţională are ca scop aprofundarea de către studenți a

cunoștințelor necesare identificării elementelor fundamentale pentru implementarea comunicării de marketing la nivelul organizațiilor care desfășoară activități de diplomație publică. Studierea disciplinei Comunicare de marketing în diplomația publică este necesară pentru identificarea etapelor, elementelor și procedurilor prin care o instituție implicată în diplomația publică își poate eficientiza mixul comunicațional utilizat

7.2 Obiectivele specifice O dată cu însuşirea noţiunilor din cursuri şi aprofundarea acestora, studenții vor avea capabilități în ceea ce priveşte:

aprofundarea conceptelor specifice fundamentării procesului de comunicare crearea capacității de a dezvolta comunicarea de marketing a unei organizaţii iimplicate în diplomația

publică și de a utiliza instrumentele şi tehnicile specifice de marketing necesare implementării mixului comunicațional

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Comunicarea în marketing - Conceptul de comunicare - Conţinutul comunicării – etapele procesului de comunicare - Tipologia formelor de comunicare. Comunicarea discontinuă versus

comunicarea continuă - Specificul comunicării promoţionale. Rolul şi locul comunicării promoţionale

în ansamblul comunicării de marketing - Comunicarea de marketing și activitatea de diplomație publică – crearea și dezvoltarea imaginii de țară – lobby-ul politic..

Prelegerea cu ajutorul prezentărilor PowerPoint şi materialelor video multimedia, Studiul de caz

Idem

2. Politica de promovare. Conţinutul mixului promoţional - Conceptul de strategie promoţională - Tipologia strategiilor promoţionale

- Mixul promoţional și dezvoltarea acestuia în contextul activităților specifice diplomației publice.


Idem

3. Publicitatea - Conceptul de publicitate - Tipologia formelor de publicitate - Campaniile publicitare – conținut şi etapizare

- Utilizarea tehnicilor publicitare în domeniul diplomației publice


Idem

4. Relaţiile publice - Conceptul de relaţii publice - Metode şi tehnici de relaţii publice - Fundamentarea campaniilor de relaţii publice

- Specificul utilizării relațiilor publice în derularea activităților de diplomație publică


Idem

5. Comunicarea prin eveniment - Conţinutul comunicării prin eveniment - Tipuri de evenimente şi caracteristicile acestora - Modalităţi de organizare a comunicării prin eveniment

- Adpatarea comunicării prin eveniment la specificul diplomației publice


Idem

6. Comunicarea prin marcă - Conţinutul comunicării prin marcă în contextul diplomației publice – marca de țară - Poziționarea mărcii de țară în context internațional și imaginea de țară

- Diferențierea mărcilor naționale prin intermediul activității de diplomație publică


Idem

7. Comunicarea integrată de marketing și specificul aplicării sale în diplomația publică

- Corelarea formelor de comunicare utilizate în cadrul activităților de diplomație publică

Conectarea comunicării de marketing la dimensiunea cros-culturala a diplomatiei publice


Idem

Bibliografie 1. Bondrea Aurelian A., Introducere în marketing, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2011 2. Popescu Ioana Cecilia, Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2001 3. Ioana Cecilia Curta, Sponsorizarea.Teorie și practică, Editura Expert, București, 1993 4. Pickton David, Broderick Amanda, Integrated marketing communications, Ediția a 2-a, Editura Pearson Education, Harlow, 2005 5. Smith Paul, Marketing communications - An integrated approach, Editura Kogan Page Limited, London, 1996 6. Waller J. Michael, The Public Diplomacy Reader, The Institute of World Politic Press, Washington Dc, 2007 Ormrod P. Robert, Henneberg C. M. Stephan, O'Shaughnessy Nicholas, Political Marketing: Theory and Concepts, SAGE Publication, London, 2013 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Analiza mediului politic internațional – prezent și perspective Brainstorming, studii de caz, discuții Studenţii vor fi stimulaţi să realizeze înainte de

fiecare seminar o activitate de cercetare corespunzătoare temei de seminar abordate prin care vor identifica exemple şi/sau studii de caz similare celor care vor fi prezentate.

2. Rolul comunicării moderne de marketing în diplomația publică Brainstorming, studii de caz, discuții Idem

3. Comunicarea de marketing de tip promoțional – discontinuă versus comunicarea de marketing continuă în contextul activității de diplomație publică

Brainstorming, studii de caz, discuții Idem

4. Elemente de construcție a mesajelor în contextul diplomației publice Studii de caz, dezbaterea Idem 5. Funcțiile organizațiilor/instituțiilor specializate în comunicare în contextul diplomației publice

Studii de caz, dezbaterea Idem

6. Corelarea obiectivelor comunicaționale cu tipologia formelor de publicitate utilizate în cadrul diplomației publice


7. Implementarea și etapizarea unei campanii de relații publice adaptată obiectivelor comunicaționale specifice diplomației publice a unui stat


8. Lobby-ul și formele acestuia din perspectiva comunicării specifice diplomației publice


9. Tipuri de evenimente folosite ca vectori comunicaționali în cadrul diplomației publice


10. Exemple de utilizare a comunicării directe de marketing în cadrul diplomației publice


11. Comunicarea prin rețelele de socializare și regulile noi ale jocului în diplomația publică digitală

Studii de caz, brainstorming, dezbatere Idem

12. Măsurarea efectelor unei campanii de comunicare integrată în cadrul activităților de diplomație publică

Studii de caz, dezbaterea, exemplificarea Idem

13. Marca națională și importanța comunicării unei imagini de țară coerente în cadrul activităților de diplomație publică

Studii de caz, dezbaterea, exemplificarea Idem

14. Importanța studiilor cros-culturale și antropologice în comunicarea de marketing specifică diplomației publice


Bibliografie

1. Bondrea Aurelian A., Introducere în marketing, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2011 2. Popescu Ioana Cecilia, Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2001 4. Pickton David, Broderick Amanda, Integrated marketing communications, Ediția a 2-a, Editura Pearson Education, Harlow, 2005 5. Smith Paul, Marketing communications - An integrated approach, Editura Kogan Page Limited, London, 1996 6. Melissen Jan (editor), The New Public Diplomacy – Soft Power in International Relations, Palgrave Macmillan, Hampshire, 2005 7. Dinnie Keith, Nation Branding – Concepts, Issues, Practice, Butterworth-Heinemann, Burlington, 2008 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Relevanţa cursului pentru comunitatea epistemică, asociaţiile profesionale, angajatori este dată de atingerea obiectivelor privind însuşirea de către studenţi a capacităţii de analiză a modalităților concrete privind dezvoltarea si implementarea strategiilor de marketing pentru organizațiile care dezvolta proiecte culturale si de patrimoniu

De asemenea, se doreşte o adaptare dinamică a conţinuturilor de predare prin organizarea de workshop-uri comune cu reprezentanţi din cadrul Ministerului culturii si a ai managementului unor organizatii sau insitutii care dezvolta proiecte culturale si de patrimoniu

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 70% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


30%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea unui eseu pe baza temelor de curs sau seminar şi promovarea examenului final Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAȚIONALĂ ȘI DIPLOMAȚIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei CULTURA, COMUNICARE ȘI SECURITATE IN POLITICA INTERNAȚIONALĂ 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.3 Stabilirea şi identificarea normelor internaţionale şi a legislaţiei internaţionale privind posibilităţile de lobby, promovare şi relaţionale cu opinia publică a varii ţări din diverse arii geografice C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.3 Identificarea şi gestionarea elementelor imaginii publice a unei ţări şi prezentarea de strategii jurnalistice de îmbunătăţire a acesteia C5.5 Realizarea unei agende de lucru şi a unei campanii de diplomaţie publică şi de promovare a unei ţări, unui oraş/ONG sau multinaţionale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Prezentarea și analizarea naturii și instrumentelor politicii internaționale și a diplomației publice

- Înțelegerea legăturii dintre instituțiile și organizațiile internaționale de securitate și evoluția politicilor de securitate internaționale

7.2 Obiectivele specifice - Caracterizarea diplomației publice din perspectiva culturii, comunicării și securității internaționale - Prezentarea și analizarea instrumentelor specifice politicii internaționale și a diplomației publice - Identificarea tipologiei actorilor internaționali care activează în politica internațională și a diplomația publică

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Politica internațională: concept și domenii de manifestare

Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

2. Relaţiile internaţionale. Teorii şi niveluri de analiză


3. Actorii şi structura sistemului relațiilor internaţionale Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

4. Cultura, comunicarea publică și interculturală și procesul globalizării Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

5. Politica de securitate ca domeniu al politicilor publice


6. Securitatea națională și internațională. Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

7. Politica externă a statelor. Condiţionări și constrângeri Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului Bibliografie Buşe Dorel, - Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012. Buşe Dorel, - Geopolitică şi geostrategie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012. Buşe Dorel, - Politici şi instituţii de securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014. Frunzeti Teodor, - Organizaţiile internaţionale în era globalizării, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,

2000. Frunzeti Teodor, - Soluţionarea crizelor internaţionale. Mijloace militare şi nemilitare, Institutul European, Iaşi, 2006. Frunzeti Teodor, - Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009. Frunzeti Teodor, - Diplomaţia apărării şi securitatea internaţională. Volum de studii, Editura Universităţii Buşe Dorel, Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013. Frunzeti Teodor, - Lumea 2013. Enciclopedie politică şi militară (studii strategice şi de securitate), Vladimir Zodian, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2013. Griffiths Martin, - Relaţii internaţionale. Şcoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucureşti, 2003. Hlihor Constantin, - Istoria şi geopolitica în analiza relaţiilor înternaţionale contemporane. Europa secolului XX, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2005. John Baylis, - The Globalization of World Politics, Oxford University Press, 2001 Steve Smith, Moise Leonida, - Teoria relaţiilor internaţionale, Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”, Constanţa, 2002. Buşe Dorel, Paşcu Ioan Mircea, - Relaţii internaţionale contemporane, Bucureşti, 2000. Wight Martin, - Politica de putere, Editura Arc, Bucureşti, 1998. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Politica internaţională, obiect de studiu; delimitări conceptuale Conversaţia, expunerea Cadrul didactic comunică cerinţele

seminarului, metodele de evaluare şi temele ce urmează a fi discutate

2. Puterea în relaţiile internaţionale Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.

Cadrul didactic foloseşte un videoproiector şi un laptop; colectivul de studenţi este împărţit pe grupe mici.

3. Sursele şi instrumentele de putere Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


4. Organizațiile internaționale de securitate Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


5. Rolul ONU în asigurarea securității la nivel global Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


6. Politica externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


7. Strategia de securitate a Uniunii Europene Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


8. Spațiul securității europene și euro-atlantice Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


9. Rolul NATO și al OSCE în asigurarea securității la nivel regional Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


10. Intervenţiile umanitare. Rol, scop, mandat Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


11. Politica de securitate și apărare şi diplomaţia apărării

Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


12. Statul şi interesele naţionale Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


13. Strategia de securitate națională Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


14. Decizia de politică externă



Bibliografie Buşe Dorel, - Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012. Buşe Dorel, - Geopolitică şi geostrategie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012. Buşe Dorel, - Politici şi instituţii de securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014. Frunzeti Teodor, - Organizaţiile internaţionale în era globalizării, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,

2000. Frunzeti Teodor, - Soluţionarea crizelor internaţionale. Mijloace militare şi nemilitare, Institutul European, Iaşi, 2006. Frunzeti Teodor, - Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009. Frunzeti Teodor, - Diplomaţia apărării şi securitatea internaţională. Volum de studii, Editura Universităţii Buşe Dorel, Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013. Frunzeti Teodor, - Lumea 2013. Enciclopedie politică şi militară (studii strategice şi de securitate), Vladimir Zodian, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2013. Griffiths Martin, - Relaţii internaţionale. Şcoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucureşti, 2003. Hlihor Constantin, - Istoria şi geopolitica în analiza relaţiilor înternaţionale contemporane. Europa secolului XX, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2005. John Baylis, - The Globalization of World Politics, Oxford University Press, 2001

Steve Smith, Moise Leonida, - Teoria relaţiilor internaţionale, Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”, Constanţa, 2002. Buşe Dorel, Paşcu Ioan Mircea, - Relaţii internaţionale contemporane, Bucureşti, 2000. Wight Martin, - Politica de putere, Editura Arc, Bucureşti, 1998. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%

10.6 Standard minim de performanţă Înţelegerea noţiunilor şi regulilor de operare folosite Realizarea proiectelor


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT

1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode de cercetare în ştiinţele sociale 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi: Elaborare proiect de cercetare - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.1 Utilizarea strategiilor, metodelor şi tehnicilor de colectare a informaţiei destinate unei audienţe internaţionale C3.2 Explicarea, interpretarea şi prezentarea unui discurs politic destinat publicului unei ţări cu ajutorul cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre ţara respectivă

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară cu îndeplinirea unor sarcini de coordonare pe paliere diverse şi a unor tehnici eficiente de comunicare umană pe paliere ierarhice diferite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei dobândirea de către masteranzi a unei înţelegeri comprehensive a sistemului metodelor şi

tehnicilor necesare studiului în ştiinţele sociale; 7.2 Obiectivele specifice înţelegerea şi utilizarea corectă a principalelor metode şi tehnici de cercetare specifice

domeniului studiat; însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare elaborării unei cercetări; înţelegerea întregului demers metodologic de proiectare şi desfăşurare a activităţii de cercetare

în ştiinţele sociale; 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică în ştiinţele sociale. Cercetarea cantitativă versus cercetarea calitativă.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Se utilizează suportul de curs postat pe platforma Blackboard si bibliografia

2.Metodologie, metodă, tehnică, procedeu şi instrument de cercetare în ştiinţele sociale.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem

3.Cercetarea cantitativă. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie publică: definiţii; obiect de analiză; valoare şi limite.


4.Chestionarul sociologic – tehnică şi instrument de cercetare in stiintele sociale. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 5.Analiza conţinutului comunicării. Specificul tehnicii analizei conţinutului comunicării. Unităţile de analiză. Categorii de analiză. Etapele cercetărilor bazate pe analiza conţinutului comunicării.


6.Cercetarea calitativă. Interviul sociologic. Tipuri de interviuri. Modalităţi de utilizare a interviului în cercetarea socială. Desfăşurarea interviurilor de cercetare, analiza şi interpretarea datelor calitative de cercetare.


7.Focus-grupul – design, desfăşurare, analiza şi interpretarea datelor de cercetare. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării focus-grupului în ştiinţele sociale. Studiul de caz în ştiinţele sociale : etape, tehnici şi instrumente utilizate, analiza şi interpretarea datelor de cercetare.


Bibliografie Bibliografie obligatorie:

1. Babbie Earl (2010), Practica cercetării sociale, Editura Polirom, Iaşi. 2. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. Ed. A III-a, Ed. Economică, Bucureşti; 3. Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan, Cauc Ion (1998), Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura Destin, Deva. 4. King Gary, Keohane Robert, Verba Sidney (2000), Fundamentele cercetării sociale, Editura Polirom, Iaşi. 5. Mărginean Ioan (2000), Proiectarea cercetării sociologice,Editura Polirom, Iaşi. 6. Moscovici Serge, Buschini Fabrice (2007), Metodologia ştiinţelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi. 7. Petru Iluţ (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi. 8. Rotariu, T. Iluţ, P. (2006), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ed. Polirom. 9. Vlăsceanu, L. (2013), Introducere în metodologia cercetării sociologice, Ed. Polirom. 10. Yin K. Robert (2005), Studiul de caz, designul, colectarea şi analiza datelor, Editura Polirom, Iaşi.

Bibliografie facultativă:

1. Atkinson, R. (2008), Povestea vieţii. Interviul, Ed. Polirom, Iaşi. 2. Culic, I. (2004), Metode avansate în cercetarea socială, Ed. Polirom, Iaşi. 3. Krueger, R., Casey, M.A. (2005), Metoda focus grup. Ghid practice pentru cercetarea aplicată, Ed. Polirom, Iaşi. 4. Moser C.A. (1967), Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti. 5. Mucchielli Alex (coord.) (2002), Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, Editura Polirom, Iaşi. 6. Rotariu Traian (coord.) (1999), Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Iaşi, Editura Polirom. 7. Rughiniş Cosmina (2007), Explicaţia sociologică, Editura Polirom, Iaşi. 8. Ungureanu Ion (1990), Paradigme ale cunoaşterii societăţii, Editura Humanitas, Bucureşti. 9. Vlăsceanu Lazăr (1986), Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti. 10. Wright C. Mills (1977), Imaginaţia sociologică, Ed. Politică, Bucureşti.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Demers metodologic de cercetare în ştiintele sociale: proiectarea cercetării; realizarea instrumentelor si aplicarea lor; analiza informaţiilor, interpretarea şi comunicarea datelor de cercetare.

Dezbateri, proiecte, aplicaţii pe baze de date de cercetare, rapoarte de cercetare.

Se recomandă suportul de curs şi bibliografia.

2. Cercetarea cantitativă versus cercetarea calitativă : arii de utilizare, avantaje şi dezavantaje. Complementaritatea celor două tipuri de metode.


Idem

3. Relevanţa tehnicii chestionarului in cercetarea in stiintele sociale. Factori de distorsiune în ancheta pe bază de chestionar.


Idem

4. Aplicarea analizei de continut a comunicarii. Analiza si interpretarea datelor de cercetare obtinute prin analiza de continut.


Idem

5. Etapele cercetării sociologice bazate pe tehnica analizei conţinutului comunicării. Validitatea şi fidelitatea analizei conţinutului comunicării.


Idem

6. Interviul ca interacţiune socială. Reguli de utilizare a interviului în cercetarea in stiintele sociale.


Idem

7. Cercetarea pe bază de focus-grup: aplicaţie practică cu grupele de masteranzi.


Idem

8.. Analiza de discurs. Tipuri, metodologie de realizare, utilizare şi interpretare a datelor de cercetare.


Idem

9. Metodologia analizei de discurs, aplicaţii practice Dezbateri, proiecte, aplicaţii pe baze de date de cercetare, rapoarte de cercetare.

Idem

10. Metoda observaţiei. Specificul observaţiei ştiinţifice. Tipuri de observaţie Dezbateri, proiecte, aplicaţii pe baze de date de cercetare, rapoarte de cercetare.

Idem

11. Reguli de aplicare a observaţiei şi de înregistrare şi analiză a informaţiilor.


Idem

12.Experimentul în cercetarea socială. Concepte de bază si tipuri de experimente în ştiinţele sociale.


Idem

13. Demersuri metodologice specifice realizării cercetării experimentale în ştiinţele sociale.


Idem

14. Analiza documentelor sociale. Caracterizarea documentelor sociale. Dezbateri, proiecte, aplicaţii pe baze de date de cercetare, rapoarte de cercetare.

Idem

Bibliografie Bibliografie obligatorie:

1. Agabrian Mircea (2006), Analiza de Conţinut, Editura Polirom, Iaşi

2. Atkinson Robert (2006), Povestea Vieţii, Interviul, Editura Polirom, Iaşi 3. Chelcea Septimiu (2001), Metodologia Cercetării Sociologice. Metode cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti 4. Krueger A. Richard, Casey Mary Anne (2005), Metoda Focus Grup, Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iaşi 5. Moscovici Serge, Buschini Fabrice (2007), Metodologia Ştiinţelor Socioumane, Editura Polirom, Iaşi 6. Mucchielli Alex (coord.) (2002), Dicţionar al Metodelor Calitative în ştiinţele umane şi sociale, Editura Polirom, Iaşi 7. Rotariu Traian, Iluţ Petru (1997), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom, Iaşi 8. Silverman David (2004), Interpretarea Datelor Calitative, Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Editura Polirom, Iaşi 9. Yin K. Robert (2005), Studiul de Caz, Designul, colectarea şi analiza datelor, Editura Polirom, Iaşi

Bibliografie facultativă:

1. Achim Mihu (2008), Sociologie, Editura Eikon, Cluj-Napoca 2. Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan, Cauc Ion (1998), Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura Destin, Deva 3. Neamţu George (coordonator) (2003), Tratat de Asistenţă Socială, Editura Polirom, Iaşi 4. Rădulescu St. Mihaela (2007), Metodologia cercetării ştiinţifice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 5. Rotariu Traian (coordonator) (1999), Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Iaşi, Editura Polirom 6. Vlăsceanu Lazăr (1982), Metodologia cercetării sociologice. Orientări şi probleme, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică 7. Vlăsceanu Lazăr (1986), Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Dezvoltarea următoarelor direcţii de pregătire a masteranzilor, în acord cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi: Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea de a analiza situaţii şi de a comunica eficient şi adecvat conţinuturi; Capacitatea de a utiliza concepte şi metode de cercetare specifice stiinţelor sociale. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de

seminarii Evaluare pe parcurs (elaborarea unui proiect de cercetare, cu utilizarea metodelor studiate)

20%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi prezentarea unui proiect de cercetare, cu utilizarea metodelor studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2. Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4. Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5. Ciclul de studii MASTERAT 1.6. Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Comunicare, persuasiune, manipulare 2.2. Codul disciplinei CIDP1103 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul I 2.7 Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2. din care: curs 2 3.3. seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 3.5. din care: 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 10 Examinări 4 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 108 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector în sala de predare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector în sala de predare


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.1 Identificarea instrumentelor specifice jurnalismului şi comunicării internaţionale ce sunt incluse diplomaţiei publice C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.2 Explicarea, interpretarea şi prezentarea unui discurs politic destinat publicului unei ţări cu ajutorul cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre ţara respectivă C3.5 Elaborarea şi implementarea unor acţiuni de advocacy C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.3 Identificarea şi gestionarea elementelor imaginii publice a unei ţări şi prezentarea de strategii jurnalistice de îmbunătăţire a acesteia

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Evaluarea obiectivă şi continuă a nevoii proprii de formare profesională, a managementului eficient al timpului şi a perspectivelor de dezvoltare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii, dar şi a autonomiei personale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi generale în aria ştiinţelor comunicării

Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului comunicării Formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare în domeniul comunicării Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea definiţiilor, clasificărilor, elementelor, caracteristicilor specifice comunicării, persuasiunii, manipulării Identificarea şi însuşirea formelor de comunicare, persuasiune, manipulare Identificarea funcţiilor, disfuncţiilor, barierelor de comunicare Identificarea şi utilizarea diferitelor stiluri de comunicare Identificarea, recunoaşterea actelor de persuasiune, manipulare Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere: obiectul cursului, tematică, bibliografie, clarificări terminologice.

Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate

Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul cursului

2. Definirea şi abordarea pluridisciplinara a comunicării, persuasiunii şi manipulării.



3. Elementele, funcţiile şi disfuncţiile comunicării.



4. Barierele comunicării. Bariere de limbaj, de mediu, de concepţie, culturale, bariere cauzate de proximităţii emiţător-receptor.



5.Taxonomia comunicării. Comunicarea verbală, persuasiunea şi manipularea



6. Forme de comunicare: monologul, expunerea conferinta, prelegerea, alocutiunea, pledoaria, dezbaterea, conversaţia etc.



7. Stiluri comunicaţionale: pasiv, agresiv, manipulator, asertiv. Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


8. Persuasiunea şi manipularea în lumea contemporană Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


9. Rolul limbajului în comunicare, persuasiune şi manipulare Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


10. Rolul simbolurilor în comunicare, persuasiune şi manipulare Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


11. Mistificarea limbajului şi a simbolurilor în comunicare, persuasiune şi manipulare



12.Rolul mesajelor nonverbale în comunicare, persuasiune şi manipulare Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


13. Premisele culturale în comunicare, persuasiune şi manipulare Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


14. Rolul comunicării, persuasiunii şi manipulării în crearea şi gestionarea imaginii publice



BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Drăgan, I., Comunicarea. Paradime şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007 Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Larson U. Ch., Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ:

Abric, J., Cl., Psihologia comunicării - Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Balaban, D., C., Comunicare mediatică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2010

Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 200. Bougnoux, D., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Breton, Ph., Manipularea cuvântului, Editura Institutul European, Ia;i, 2006 Caune, J., Cultura şi comunicarea, Editura Cartea românească, Bucureşti, 2000. Chelcea, Septimiu; Ivan, Loredana; Chelcea, Adina. Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2005. Chiru, I., Comunicare interpersonală, Tritonic, Bucureşti, 2003 Collet, P., Cartea gesturilor, Editura Trei, București, 2005 DeFleur, M., Ball-Rokeach, S., Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Dinu, M., Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Algos, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. Fiske, J., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Goffman, E., Interaction Ritual. Essays on Face-to-face Behavior, Garden City, N.Y., Doubleday / Co., Inc., 1967. Habermas, J., Cunoaştere şi comunicare, Editura Politică, Bucureşti, 1983. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia. Structuri şi strategii, Editura All Educaţional, Bucureşti, 1999. Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Kapferer, J., N., Căile persuasiunii – Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate, Editura Comunicare. ro, Bucureşti, 2002. Kapferer, J., N., Zvonurile, Bucureşti, Humanitas, 1993. Kunczick Michael, Zipfel Astrid. Introducere în ştiinţa publicisticii şi a comunicării, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998 Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007. Marinescu, V., Introducere în teoria comunicării. Principii, modele, aplicaţii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003. McQuail, D., Comunicarea, Editura Institutul European, Iaşi, 1999. Miege, B., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Pease, Al., Garner, Al., Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei, Editura Polimark, Bucureşti, 1996. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Rovenţa-Frumuşani D., Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Ruşti, D., Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Saussure, F., Curs de lingvistică generală: Editura Polirom, Iaşi, 1998. Sebeok, Th., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Tran, V., Vasilescu, A., Tratat despre minciună, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Comunicare, persuasiune şi manipulare abordări şi clarificări terminologice

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri;

Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului

2. Funcţia de informare, culturalizare, divertisment. Disfuncţii: stimularea comportamentelor deviante, a degradării morale

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţiii dirijate, dezbateri;


3. Comunicarea verbală, persuasiunea şi manipularea Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


4. Forme şi stiluri de comunicare Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


5. Limbajul şi simbolurile în comunicare, persuasiune şi manipulare

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


6. Mesajele nonverbale în comunicare, persuasiune şi manipulare


Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului.

7. Rolul culturii în comunicare, persuasiune şi manipulare


Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Drăgan, I., Comunicarea. Paradime şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007 Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Larson U. Ch., Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ:

Abric, J., Cl., Psihologia comunicării - Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Balaban, D., C., Comunicare mediatică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2010

Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 200. Bougnoux, D., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Breton, Ph., Manipularea cuvântului, Editura Institutul European, Ia;i, 2006 Caune, J., Cultura şi comunicarea, Editura Cartea românească, Bucureşti, 2000. Chelcea, Septimiu; Ivan, Loredana; Chelcea, Adina. Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2005. Chiru, I., Comunicare interpersonală, Tritonic, Bucureşti, 2003 Collet, P., Cartea gesturilor, Editura Trei, București, 2005 DeFleur, M., Ball-Rokeach, S., Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Dinu, M., Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Algos, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. Fiske, J., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Goffman, E., Interaction Ritual. Essays on Face-to-face Behavior, Garden City, N.Y., Doubleday / Co., Inc., 1967. Habermas, J., Cunoaştere şi comunicare, Editura Politică, Bucureşti, 1983. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia. Structuri şi strategii, Editura All Educaţional, Bucureşti, 1999. Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Kapferer, J., N., Căile persuasiunii – Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate, Editura Comunicare. ro, Bucureşti, 2002. Kapferer, J., N., Zvonurile, Bucureşti, Humanitas, 1993. Kunczick Michael, Zipfel Astrid. Introducere în ştiinţa publicisticii şi a comunicării, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998 Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007. Marinescu, V., Introducere în teoria comunicării. Principii, modele, aplicaţii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003. McQuail, D., Comunicarea, Editura Institutul European, Iaşi, 1999. Miege, B., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Pease, Al., Garner, Al., Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei, Editura Polimark, Bucureşti, 1996. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Rovenţa-Frumuşani D., Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Ruşti, D., Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Saussure, F., Curs de lingvistică generală: Editura Polirom, Iaşi, 1998. Sebeok, Th., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Tran, V., Vasilescu, A., Tratat despre minciună, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti din domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminare Referat 10%

Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe acumulate , participarea activă la seminar. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAȚIONALĂ ȘI DIPLOMAȚIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Diplomație economică 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 10 Examinări 4 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 108 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.2 Interpretarea şi explicarea interdisciplinară a evenimentelor, limbajului şi proceselor internaţionale, cu mijloacele oferite de discipline complementare diplomaţiei publice C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.6 Însuşirea termenilor și metodelor evoluţiei în timp a instituțiilor internaționale economice, a proceselor economice în strânsă legătură cu cele internaționale, cu accent pe cele care determină economia mondială C2.7 Utilizarea adecvată a metodele folosite pentru realizarea unor proiecte internaţionale în domeniul diplomației economice C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.7 Analiza şi evaluarea rezultatelor unui proiect internaţional în domeniul economiei internaționale și al diplomației economice

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară cu îndeplinirea unor sarcini de coordonare pe paliere diverse şi a unor tehnici eficiente de comunicare umană pe paliere ierarhice diferite

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Prezentarea și analizarea naturii și instrumentelor diplomației economice

- Înțelegerea legăturii dinstre instituțiile economice internaționale și evoluțua economiilor nașionale

7.2 Obiectivele specifice - Caracterizarea diplomației economice din perspectiva practicii economice internaționale - Prezentarea și analizarea instrumentelor specifice diplomației economice - Identificarea tipologiei actorilor internaționali care activează în domeniul diplomației economice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Specificul diplomației economice Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

2. Procesul de negociere în relațiile economice internaționale Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 3. Actori statali șI non-statali în diplomația economică Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

4. Instituțiile economice internaționale și diplomația economică Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 5. Studiu de caz : Fondul Monetar internațional (FMI) Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 6. Studiu de caz : Banca Mondială (BM) Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 7. Studiu de caz : Organizația Mondială a Comerțului Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

8. Diplomația economică și comerțul internațional Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 9. Diplomația economică multi-level : cazul investițiilor intrnaționale Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 10. Regimul sancțiunilor economice Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 11. Dezvoltare economică internațională Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 12. Jurnalism economic internațional Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 13. Zona euro și diplomația sa economică Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 14. Diplomația economică în epoca globalizării Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului Bibliografie Bayne, Nichola, Stephen Woolcock (2011) The New Economic Diplomacy: Decision-Making and Negotiation in International Economic Relations, Farnham, England, Burlington, VT, Ashgate Pub Odell, John S. (2001) Negotiating the World Economy, Ithaca, Cornell University Press Baldwin, David A. (1985) Economic Statecraft, Princeton, Princeton University Press Barston, Ronald P. (1997) Modern Diplomacy 2nd edition. London, New York, Longman. Berridge, Geoff R. (2005) Diplomacy: Theory and Practice 3rd edition. Houndmills, Palgrave. Coolsaet, Rik (2004) Trade and Diplomacy: The Belgian Case, International Studies Perspectives, volume 5, issue 1, pp. 61-65 Curzon, Gerard (1965) Multilateral Commercial Diplomacy: The General Agreement on Tariffs and Trade andf its Impact on National Commercial Policies and Techniques, New York, Praeger Publishers Davis, Patricia A. (1999) The Art of Economic Persuasion: Positive Incentives and German Economic Diplomacy, Michigan, University of Michigan Press Heron, Tony (2007) European Trade Diplomacy and the Politics of Global Development: Reflections on the EU-China ‘Bra Wars’ Dispute, Government and Opposition, volume 42, issue 2, pp. 190-214 Hudec, Robert E. (1975) The GATT Legal System and World Trade Diplomacy, Westport, Praeger Publishers Jawara, Fatoumata, Aillen Kwa (2003) Behind the Scenes at the WTO; The Real World of International Trade Negotiations, London, Zed Books Kostecki, Michael, Olivier Naray (2007) Commercial Diplomacy and International Business, Discussion Papers in Diplomacy No. 107. Netherlands Institute of International Relations Kunz, Diane (1997) Butter and Guns: America’s Cold War Economic Diplomacy, New York, Free Press. Lee, Dona (1999) Middle Powers and Commercial Diplomacy: British Influence at the Kennedy Trade Round, Houndmills, Macmillan Press 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Seminar introductiv: concepte cheie Conversaţia, expunerea Cadrul didactic comunică cerinţele seminarului, metodele de evaluare şi temele ce urmează a fi discutate

2. Rolul instituțiilor economice internaționale Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


3.Studiu de caz: diplomația economică a Uniunii Europene



4. Studiu de caz: diplomația economică a Germaniei



5. Studiu de caz: diplomația economică a Statelor Unite Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


6. . Summit-urile G 8 și diplomația economică globală Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


7. Spre o nouă diplomație economică Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


Bibliografie Odell, John S. (2001) Negotiating the World Economy, Ithaca, Cornell University Press Baldwin, David A. (1985) Economic Statecraft, Princeton, Princeton University Press Coolsaet, Rik (2004) Trade and Diplomacy: The Belgian Case, International Studies Perspectives, volume 5, issue 1, pp. 61-65 Curzon, Gerard (1965) Multilateral Commercial Diplomacy: The General Agreement on Tariffs and Trade andf its Impact on National Commercial Policies and Techniques, New York, Praeger Publishers Davis, Patricia A. (1999) The Art of Economic Persuasion: Positive Incentives and German Economic Diplomacy, Michigan, University of Michigan Press Heron, Tony (2007) European Trade Diplomacy and the Politics of Global Development: Reflections on the EU-China ‘Bra Wars’ Dispute, Government and Opposition, volume 42, issue 2, pp. 190-214 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%

10.6 Standard minim de performanţă Înţelegerea noţiunilor şi regulilor de operare folosite Realizarea proiectelor


1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE

LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată, organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă, absolvire şi disertaţie potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului ministrului educației naționale și al ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării nr. 6125/29.12.2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație, modificat şi completat prin Ordinele ministrului educaţiei naţionale nr. 3471/17.03.2017 şi nr. 5643/12.12.2017, Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 2. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de finalizare a studiilor pentru:

a) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă pentru care are acreditare, în condiţiile legii, denumite, în continuare, programe de studii universitare de licenţă acreditate: domeniul Științe ale comunicării, programul de studii Jurnalism, domeniul Muzică, programul de studii Muzică;

b) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care instituţia are, în acelaşi domeniu de licenţă, programe de studii acreditate; c) absolvenţii programelor de studii universitare de master acreditate:Comunicare Internațională și Diplomație Publică, Mass-Media şi Comunicarea în Sport, şi Artă Muzicală.

.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII

ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004

Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează și desfășoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenții proprii.

(2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă existente, lichidate sau intrate în lichidare pentru care

2

are în structura sa programe de studii universitare de licenţă acreditate în acelaşi domeniu de studii, cu respectarea prevederilor legale şi în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru

Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă/diplomă la instituţia pe care au absolvit-o.

Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.

(2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea aprobării de către Senat şi obținerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că au achitat taxa stabilită de Consiliul de administrație pentru aceste situații.

Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de

licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de Regulamentul propriu.

Art. 7. Examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna februarie). În cadrul celor trei sesiuni Facultatea de Științe Socio-Umane stabilește datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă/diplomă şi

disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de învăţământ absolvită.

(2) În mod excepţional, pentru situaţii deosebite, temeinic justificate, Universitatea Spiru Haret poate dispune susţinerea exameului de licenţă în locaţiile aparţinând instituţiilor de învăţământ superior de unde provin candidaţii, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, numai cu aprobarea ministerului de resort.

Art. 9. La examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor

de studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă (IF) și învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) .

Art. 10. Conducerea facultăţii asigură respectarea strictă a standardelor academice, a reglementărilor legale în vigoare, a prevederilor stabilite prin Regulamentul aprobat de Senat şi a celor stabilite prin metodologia proprie a facultăţii organizatoare a examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 11. Comisiile de examen de licenţă/diplomă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de

studii, prin decizie a Rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice. Comisia este alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul tematicii pentru

3

examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul web. al instituţiei.

(3) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum şi numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 12. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea facultăţii şi comisiile de

examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 13. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii.

Art. 14. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la sediul Facultății de Științe Socio-Umane din Şos. Berceni, nr. 24, sector 4, București, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care candidaţii au urmat studiile, conform calendarului stabilit de facultate.

Art. 15. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se

efectuează cu cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului. (2) Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri

tip şi depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate. (3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licență va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă; - 1 exemplar din lucrarea de licenţă/diplomă copertată, însoţită de referatul

profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării; - situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diploma de bacalaureat în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - certificatul de competenţă lingvistică; - chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertație va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie;

4

- 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;

- situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diplomă de licență în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe suplimentul la diploma de licență autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - chitanţa de achitare a taxei de disertaţie; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(5) Facultatea de Științe Socio-Umane va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau

prin anunţuri la aviziere şi pe Internet), cel târziu până la data de 31 mai, intervalul de timp în care se fac înscrieri şi programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi programarea examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie

(6) Verificarea conţinutului şi legalităţii dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se efectuează de către secretariatul facultăţii, sub coordonarea şi controlul decanului.

Art. 16. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie, Comisiile aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie şi le afişează cu 48 de ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli a candidaţilor pentru susţinerea probelor de examen.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă, DE

ABSOLVIRE ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI NR. 84/1995

Art. 17. (1) Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului

nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru absolvenţii care au beneficiat de prelungirea de studii, se finalizează:

a) cu examen de licenţă/diplomă pentru studiile învăţământului universitar de lungă durată;

b) cu examen de absolvire pentru studiile învăţământului universitar de scurtă durată. (2) Absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă durată organizate în

baza Legii învăţământului nr. 84/1995 şi absolvenţii programelor de studii postuniversitare susţin examenul de licenţă/diplomă, de absolvire şi disertaţie în condiţii asemănătoare cu absolvenţii studiilor universitare organizate conform Legii nr. 288/2004.

5

Art. 18. (1) Pentru absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se constituie comisii de examene separate. (2) Modalitatea de desemnare şi componenţa comisiilor sunt identice cu cele de la art. 11.

Art. 19. Înscrierea candidaţilor, conţinutul dosarului, modul de susţinere a examenului, precum şi soluţionarea contestaţiilor sunt identice cu cele prevăzute la art. 15, art. 28, , art. 51-53.

Art. 20. Absolvenţii programelor de studii din învăţământul universitar de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se pot înscrie la examenul de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă.

Art. 21. Tematica şi bibliografia pentru examenele de licenţă/diplomă, de absolvire şi

disertaţie se întocmesc din curricula studiilor absolvite şi se publică pe pagina web. a facultăţii.

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI

DE LICENŢĂ/DIPLOM Ă PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITU ŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Art. 22. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de

licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura proprie, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie .

Art. 23. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de

învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare.

Art. 24. Examenul de licenţă/diplomă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 25. (1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate

provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret la programele de studii identice sau similiare.

(2) Programele de studii similare sunt stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior în baza unei cereri adresată de instituţia de învăţământ superior de la care provin absolvenţii sau de către Universitatea Spiru Haret.

(3) Examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii cu cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret.

Art. 26. Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu, de unde

provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă/diploma, încheie cu Universitatea Spiru Haret un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie.

6

Art. 27. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior

autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Taxele aferente examenului de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele percepute absolvenţilor proprii.

(3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabileşte anual de către consiliul de administraţie.

CAPITOLUL V CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ / DIPLOM Ă

Art. 28. (1) Examenul de licenţă/diplomă constă în două probe, după cum urmează:

a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; La programul de studii Pedagogie muzicală / Muzică proba 1 este compusă din două subprobe: subproba 1a - Evaluarea teoretică a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate și subproba 1b – Test practic cu caracter aplicativ de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate (analiză şi interpretare de solfegiu);

b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă. (2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice. (3) Probele examenului de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în

acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. Art. 29. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se

va realiza sub formă de test complex tip grilă, pe calculator (pentru programele de studii Jurnalism, Pedagogie muzicală/ Muzică) . Testul tip grilă este compus din întrebări, sub formă de enunţuri cu variante de răspuns.

(2) Numărul total al întrebărilor este stabilit de către titularii de disciplină şi aprobat de Consiliul facultăţii.

(3) Timpul alocat pentru susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este de 2-3 ore, în funcţie de specificul fiecărui program de studii.

Art. 30. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale și de specialitate are ca scop verificarea

capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale profesiunii pentru care s-au pregătit.

Art. 31. Proba 2 – Prezentarea și susţinerea lucrării de licenţă/diplomă urmăreşte

evaluarea capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica domeniului de specialitate.

7

Art. 32. . (1) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/ diplomă se desfăşoară, după caz,

în plenul Comisiei de licenţă/diplomă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite prin decizie de Rectorul Universităţii.

(2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.

CAPITOLUL VI

CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTA ŢIE

Art. 33. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr. 288/2004 cu modificările şi completările ulterioare se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 34. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai

pentru absolvenţii proprii, din promoția curentă și din promoțiile anterioare, atât de la studiile universitare de master, cât și de la studiile postuniversitare de master organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 35. (1) Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de

disertaţie. (2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc

şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. (3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar

numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece). (4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale, fără rotunjire. (5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10. (6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.

(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate. (8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master se stabilesc anual de Consiliul de administraţie.

Art. 36. La examenul de disertație nu se pot depune contestații.

CAPITOLUL VII ÎNDATORIRILE FACULT ĂŢII DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE, ORGANIZATOARE

DE EXAMEN DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

Art. 37. Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se elaborează, la fiecare program de studii, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza propunerilor departamentului (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii.

8

Art. 38. Consiliul departamentului stabileşte structurarea tematicii la proba Evaluarea

cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate astfel: fie o tematică generală (unică) pentru toţi candidaţii, fie tematici distincte pe module opţionale (module pentru cunoştinţe fundamentale, module pentru cunoştinţe de specialitate sau numai pentru o componentă din cele două). În cazul examenului modular, absolventul optează în scris, odată cu înscrierea la examenul de licenţă/diplomă.

Art. 39. . (1) Tematica examenului de licenţă/diplomă se stabileşte în raport cu planul de

învăţământ şi programele analitice ale disciplinelor valabile pentru anii de şcolarizare ai promoţiei respective.

(2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţi înscrişi la examenul de licenţă/diplomă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR).

(3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin 3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii, precum şi pe web site.

(4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă/diplomă, departamentul va organiza, pe programe de studii, în perioada aprilie-iunie, consultaţii la sediul facultăţii pe tematica şi bibliografia probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 40. În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă/diplomă şi

disertaţie de nivel înalt, facultatea: a) asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de

licenţă/diplomă şi disertaţie, pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/diplomă/disertaţie, precum şi la avizierele virtuale ale facultăţilor;

b) urmărește repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie; cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin lector doctor; în îndrumarea unei lucrări de licenţă/diplomă pot participa şi două cadre didactice – un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector; îndrumătorul lucrării de disertaţie trebuie să fie cel puţin lector şi să aibă titlul ştiinţific de doctor);

c) organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă/diplomă şi, acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 41. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi anul absolvirii.

Art. 42. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către

studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor.

(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz.

9

(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat.

(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliile facultăţilor şi în senatul universitar şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.

Art. 43. Facultatea de Științe Socio-Umane va gestiona în mod unitar baza de date

aferentă.

CAPITOLUL VIII STABILIREA REZULTATELOR, AFI ŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA

CONTESTAŢIILOR

Art. 44. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se realizează în conformitate cu baremul stabilit şi cu normele

prevăzute în Metodologia proprie.

Art. 45. Nota minimă de promovare a probei nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci).

În cazul specializării Pedagogie muzicală / Muzică în cadrul căreia proba 1 este alcătuită din două subprobe, proba este promovată dacă la ambele subprobe s-a obţinut nota minimă 5 (cinci). Nota finală, în acest caz, este media aritmetică a notelor de la cele două componente, cu două zecimale.

Art. 46. (1) Rezultatele la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective. (2) Afişarea se face la sediul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi cuprinde două liste:

Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea se face şi pe pagina web a facultăţii.

Art. 47. Contestaţiile se depun, individual, în scris, la secretariatul facultăţii, în termen de

24 de ore de la comunicarea (afişarea) rezultatelor la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 48. Rezultatele la contestaţii se comunică, prin afişare, la sediul Facultăţii de Ştiinţe

Socio-Umane, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. După comunicarea rezultatelor la contestaţii la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, se anunţă rezultatele finale ale probei.

Art. 49. Contestaţiile sunt soluţionate de Comisia de analiză a contestaţiilor, numită prin

decizie de Rectorul Universităţii Spiru Haret, care este formată din trei cadre didactice: un preşedinte şi doi membri. Aceştia trebuie să aibă specializarea disciplinelor care fac obiectul tematicii de examen.

10

Art. 50. Referitor la testul grilă complex, utilizat de regulă la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, în măsura în care Comisia constată că o contestaţie sesizează greşeli care ţin de modul defectuos în care au fost elaborate grilele, se decide corectarea notei (punctajului), respectiv acordarea punctelor la respectiva grilă (considerarea, din oficiu, ca răspuns corect).

Art. 51. În situaţiile în care o contestaţie se referă la ambiguitatea unei întrebări sau

posibilitatea existenţei şi a altor variante de răspuns valabil, Comisia de contestaţii decide, prin vot, modul în care este soluţionată contestaţia şi consemnează, argumentat, rezultatul în procesul verbal.

Art. 52. În cazul examenului de la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor

fundamentale şi de specialitate, la programul de studii Pedagogie muzicală/ Muzi pentru care este prevăzută şi o componentă cu caracter aplicativ, practic (subproba 1b), contestaţia este luată în consideraţie - nota fiind modificată - în măsura în care diferenţa dintre nota dată de Comisia de licenţă, la componenta respectivă a probei şi nota dată, în urma recorectării/reevaluării, de către Comisia de analiză a contestaţiilor, este de cel puţin un punct.

Art. 53. Deciziile Comisiei de analiză a contestaţiilor sunt definitive şi sunt motivate în

procesul verbal.

Art. 54. Rezultatul contestaţiilor are caracter definitiv.

Art. 55. Nota la proba nr. 2, respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diploma, reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale fără rotunjire a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumătorul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5 (cinci).

Art. 56. Îndrumătorul lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie poate participa (cu evaluare

consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent. Art. 57. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie nu se

pot depune contestaţii.

Art. 58. Rezultatul probei privind Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web, în termen de 24 de ore de la data susţinerii.

Art. 59. Media probelor examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase)

şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale (proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5 (cinci) pentru fiecare probă.

Art. 60. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de

licenţă/diplomă nu este publică. (2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate.

11

Art. 61. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă/diplomă anterioare, cu nota minimum 5 (cinci), se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă/diplomă pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.

(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidaţi a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite de Regulamentul de finalizare a studiilor aprobat de Senat şi metodologiei proprii a facultăţii şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE

Art. 62. (1) Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau

acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(2) În situaţii excepţionale, temeinic argumentate, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de finalizare a studiilor universitare la specializările autorizate să funcţioneze provizoriu unice în domeniul de licenţă din cadrul instituţiei, cu avizul Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 63. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de

master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/diplomei de master, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane eliberează, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de licenţă/diplomă/disertaţie.

Art. 64. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca

şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii:

a) domeniul de studii universitare; b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) media de finalizare a studiilor; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 65. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează

procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Art. 66. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret și care cuprinde:

a) domeniul de studii universitare;

12

b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) mediile de promovare a anilor de studii; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 67. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă/diplomă şi

disertaţie, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii, rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele personale ale absolvenţilor care au promovat examenele.

Art. 68. Prezenta Metodologie a fost elaborată și aprobată de Consiliul Facultăţii de

Ştiinţe Socio-Umane în şedinţa din data de 15.02.2018, în baza Regulamentului propriu aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret în şedinţa din data de 16.05.2017 şi 16.01.2018 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2018-2019.

Decan, Conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac

ţ ăţă UNIVERSITATEA SPIRU HARET ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ... · Discutarea continutului...

Documents

Transcript of ţ ăţă UNIVERSITATEA SPIRU HARET ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ... · Discutarea continutului...