------------,..--

Lector: Dumitru Sandu

Secretar dE\ redactie: Franyoise Aulagne-Derivry

Dictionnaire de la pensee sociologique, PUF, Paris, 2005 Presses Universitaires de France, 2005

@ 2009 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere

www.pollrom.ro

Editura POllROM la!i\i, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506 Bucure~ti. B-duII.C. Bratianu nr. 6. et. 7. ap. 33, O.P. 37; P.O. BOX 1728,030174

Descrlerea CIP a Blbllotecll Na110nale a RomAn lei: Dlcllonar al gindlrll soclologlce I vol. coord. de Massimo Borlandi, Raymond Boudon, Mohamed Cherkaoui, Bernard Valade; Irad. de Vasile Savin, Doina Tonner, DragO!Ji Zamosteanu. Darclee Tomescu-Berdon. - la!?i: Polirom, 2009 Bibliogr. Index

ISBN: 978-973-46-0607-8 I. Borlandi, Massimo (coord.)

II. Boudon, Raymond (coord.) III. Cherkaoui, Mohamed (coord.) IV. Valade, Bernard (coord.) V. Savin, Vasile (trad.)

VI. Tonner, Doina (lrad.) VII. Zamosteanu, Drago!? (trad.) VIII. Tomescu-Berdon. Darclee (trad.) 81'374.2:316=135.1

Printed in ROMANIA

Dictio

al glndi

sociolol

Bernard Valade

Traducere de Vasile Sa Dragol? Zamosteanu, Oi

POll ROM 2009

to

1(::,

15

18

t; P.o. aox 1-728, 030174 i

l. ;

jIoft.andl. Raymond Boudon,l [)oIna Tonner,

!1m. 2009

Dictionar al glndi~ii sociologice Massimo Borlandi Raymond Boudon Mohamed Cherkaoui Bernard Valade

Traducere de Vasile Savin, Doina Tonner, Drago~ Zamosteanu, Darchae Tomescu-Berdon

'Is \

POLIROM 2009

~,L

I.

Prefata

Sociologia originiIor are ambitia de a produce 0 cunoa~tere. Iatli, deci, una dintre intentiile pe care Emile Durkheim, Vilfredo Pareto sau Max Weber Ie au in comun. Divergentele apar ins~ chiar de la inceput. Pentru unii, sociologia urm~re~te s!! producll date, pentru altii, s~ explice fenomene sociale, iar pentru 0 a treia calegorie, ea incearc!! sll ajute la luarea unei decizii politice. Unii siot

pozitivi~ti, ceiIalti recomand!i 0 epistemologie specific!! ~tiintelor societlitii. Anumite teorii, precum cea a schimbului, au un nivel de abstractizare ~i generalizare care Ie permite s~ subsumeze mai multe categorii de fapte. Alte teorii - de exemplu, cea a seculariz~rii - au un caracter mai specific !Ii nu au ca obiect decit un num~r limitat de fenomene. in aceea!li mllsur!!, existli !Ii un num~r de concepte care pot fi diferentiate pe baza acelora~i criterii.

Totu~i, sfera acestui dictionar nu se limiteaz~ la teorii ~i concepte. EI abordeaz~ ~i institutiile de cercetare sociologic~, precum ~i anumiti autori care au contribuit, mai mult sau mai putin, in mod direct sau indirect, la progresul acestei discipline. Din motive u~or de inteles, nu i-am inclus in aceastli list~ pe cei inc~ in viat~.

De~i lucrarea de fat~ nu este un dictionar istoric in sensul strict al cuvintului, istoria joac~ un rol important in cadrul ~u. Istoria gindirii sociologice este luatll in considerare, in acest caz, alit din perspectiva istoriografic!!, cit !ji din cea a gindirii epistemologice. Desigur. aceasta e 0 explicatie

rational~ a trecutuJui, ins!! are ca obiectiv ~i identificarea programelor !ji notiunilor proprii domeniuJui s!!u. Ea ne aratli evolutia !Ii coerenta internll a acestora. propunind in acela~i timp 0 analiz~ a contextelor in care I!.':l ap~rut. in fine, trebuie s!! examineze relatiile dimre sociologie !Ii alte discipline conexe cum ar fi alltropologia, demografia, economia, filozofia sau psihology. acordind o atentie deosebitli imprumutului de metode.

Usind deoparte orice modestie, in prim!! instant!! acest dictionar avea ca scop 0 istorie a gindirii sociologice echivalent~, la modul ideal. cu lstoria analizei economice a lui J.A. Schumpeter (1954), care considera c!! istoria este, mai presus de orice, 0 istorie a aspectelor ~tiintifice ale gindirii economice. EI se a!jtepta la avantaje de ordin pedagogic rezultate din confruntarea intre proiectul intelectual propus in prezent ~i cel al epocilor anterioare. Istoria disciplinei era de asemenea, in opinia sa, 0 sur~ de inspiratie pentru idei noi. Sit in ultimul rind, reprezenta acel laborator unde devenea posibil!! explorarea modurilor de functionare a spiritului uman.

Cu sigurant!! ins!!, sociologia nu este, asemenea economiei, reunit!! in jurul unor programe bine definite. Este mai fragmentatli. in sociologie, tentativele de unificare sint, in mare parte, contrabalansate de 0 mare diversificare a produqiei. Pe de altll parte, fragmentarea sociologiei, evolutiile contrastante !Ii uneori aproape ie!lite din comun ale teoriilor !Ii subdomeniilor sale, marea flexibilitate cerutli de aceste diferente de interpretare nu permit 0 expunere Iiniar~ a subiectelor care nu se preteaz~ unei analize pur faptice. Or, de!ji istoria e conceputli in cazul de fat!! ca 0 narare de fapte, ea este examinatli in primul rind ca sociologie a cunoa!lterii sociologice.

Va fi evident c!!, de!ji ne-am ghidat dup!! proiectul lui Schum peter, lucrarea de fat!! nu putea fi realizat!! in mod solitar. Acest dictionar al gindirii sociologice este 0 initiativll colectiv!! cu caracter international, care a necesitat contributia unui num!!r mare de personalit!!ti: dCila sute doullzeci !Ii doi de cercet!!tori !Ii cadre universitare au fost de acord s!! participe la aceastli lucrare. fiecare autor fiind responsabil de articolele pe care le-a redactat. Prin urmare, cititorul trebuie s!! se a!jtepte la diferente !ji uneori chiar la divergente de interpretare: acestea reprezint!! ins!! doar 0 expresie a situatiei disciplinei noastre .

...

I

I

gPREFATA

Aproximativ 0 treime din anicole au lost redactate in englezli ~i germanli de clitre colegi nefrancofoni. Ele au fost traduse de Fran"ois Cusin. Roben Davreu. Lilyane Deroche-Gurcel. cedric Gossart. Laurent Tessier. Le multumim pentru cli au acceptat sli contribuie la aceastli lucrare. ajutindu-ne sli beneficiem de competenta lor ~tiintificli ~i de priceperea lor lingvisticli.

Massimo Borlandi, Raymond Boudon, Mohamed Cherkaoui. Bernard Valade

Actiune (Raymond Boudon; trad. de Acliune colectivA (Anthony Obel1C

Doina Tonner) Adorno T.W. (Lilyane Derochc-ot

Doina Tonner) Alienare (Lauren Langman, Philippe

de Doina Tonner) Ammon O. (Alain Drouard; trad. de Ancheta (Antoine Savoye, Jean-Paul (

Doina Tonner) Andorka R. (Denis Szabo; Irad. de [ AnimalA (Sociologie -) (Jacques aa.

Doina Tonner) '-.. Annee sociologique ($cOila de la ,) (PI!

trad. de Doina Tonner) Anomie (Philippe Besnard: trad. de Antropologie ~i sociologie (Sophie

Testan; trad. de Doina Tonner) "- Archiv for So;.ialwissenschaft und SId

Kruse; trad. de Doina Tonner) AriIJlleticli politicA (Pierre Crepel ; II11II.. Aron R. (Giovanni Busino; trad. de I AnA (Pierre-Michel Menger, Pierre

trad. de Doina Tonner) Asociatia Internationall de Sociologie

trad. de Doina Tonner) Asociatie (Michel Forse; trad. de Do Atitudini (Stephen P. Thrner, Olivier.

Doina Tonner) AustriacA ($coala -) (Christian Fleek;

Tonner) Autoritate (Jean Leca; trad. de DoD AxiomaticA (Teoria -) (Thomas J. PI

Doina Tonner) 8agehot W. (Bernard Valade; trad. dII Bastide R. (Philippe Laburtbe-Tolra;

Tonner) Behaviorism ~i ~tiinte sociale (Jonadi

trad. de Doina Tonner) Ben-David J. (Bernard-Pierre Lecuyer

Tonner) Beruham J. (Pierre Demeulenaere; Irad.l Biografii ~i pove~ti de viatA (Daniel B!

Doina Tonner) Biologie ~i sociologie (DominiqllO

Lopreato; trad. de Doina TOI\IIII Birocratie (Erhard Friedberg; trad. dI BisericlVsectA (Bryan Wilson; trad. di Bonald L. de (Bernard Valade; Ir&d. d Booth C. (Paul Spicker; trad. de Doi BougJeC. (Jean-ChrisIqlhe Marcel ; II11II.

.. Bourdieu P. (Nathalie Bulle-Sclunidt; Tonner)

8

glell i gennana de clUre colegi Davreu, Lilyane Deroche-Gurcel. at sA contribuie la aceastl1lucrare. :epcrea lor Iingvisticl1. limo Borlandi, Raymond Boudon. IIamed Cherkaoui. Bernard Valade

i'l ~i If,

.~~. q!l'

~t ,! 'll

~\;

I ',,' .. iI '. t i.

.~.

to ~: I~p bl

'V' J(j;) " 11101 I rr.;:: Iii . i 1,.1 if!' IJnr KI. !)f, .

UD' 1 .'

Y'T"

Ih ~,.

~. b ~. \', : ~

fI'" ;,.

Llsta articolelor

ACliune (Raymond Boudon; trad. de Doina Tonner) Bourricaud F. (Jean-Pierre Lavaud. Annie Devinant ; Actiune colectiva (Anthony Oberschall; trad. de trad. de Doina Tonner)

Doina Tonner) Buchez P. (Fran~is-Andre lsambert; trad. de Doina Adorno T.W. (Lilyane Deroche-Gurcel; trad. de lbnner)

Doina Tonner) BunAstare (Stein Ringen; trad. de Doina lbnner) Alienare (Lauren Langman, Philippe Besnard; trad. Burckhardt J. (Bernard v,uade; trad. de Doina Tonner)

de Doina Tonner) Burgess W.E. (Suzie Guth: trad. de Doina Tonner) Ammon O. (Alain Drouard; trad. de Doina Tonner) Burghez ~i burghezie (Bernard Valade; trad. de Doina Anchetli (Antoine Savoye. Jean-Paul Gremy; trad. de Tonner)

Doina Tonner) Capitalism (Modele nationale) (Elie Cohen; trad. deAndorka R. (Denis Szabo; trad. de Doina Tonner) Doina Tonner) Anima1a (Sociologie -) (Jacques Goldberg; trad. de

Carre de Malberg R. (Otto Pfersmann; trad. de Doina Doina Tonner) Tonner)

......... Annee sociologique ($coala de la -) (Philippe Besnard ;

Caslltorie (Pierre Bonte; trad. de Vasile Savin) trad. de Dolna Tonner) Cetlitenie (Dominique Schnapper; trad. de DoinaAnomie (Philippe Besnard; trad. de Doina Tonner)

Tonner)Antropologie ~i sociologie (Sophie AssaI ~i Alain Chicago ($coala de la -) (Cherry Schrecker; trad. de ..Testart; trad. de Doina Tonner) Doina Tonner)

....... ArchivfUr Sozia/wissenschaft und Sozia/po/irik (Volker

Chombart de Lauwe P.H. (Bernard Valade; trad. ~eKruse; trad. de Doina Tonner)

Doina lbnner)Aritmeticli poJiticli (Pierre Crepel ; trad. de Doina Tonner) Clasli sociala (Erik O. Wright; trad. de Doina Tonner) Aron R. (Giovanni Busino; trad. de Doina Tonner) Cochin A. (Bernard Valade; trad. de Doina lbnner)Ana (Pierre-Michel Menger. ~ierre Demeulenaere; Colegiul de Sociologie (Alexander T. Riley; trad. detrad. de Doina Tonner) ,

Doina Tonner) \Asociatia Internationala de Sociologie (Jennifer Platt ; ColemanJ.S. (Aage B. Serensen; trad. dI! Doina 'lbnner) trad. de Doina Tonner)

-Comparativll (Metoda -) (Mattei Dogan; trad. deAsocialie (Michel Forse; trad. de Doina Tonner) Doina Tonner) Atitudini (Stephen P. Thrner. Olivier Manin; trad. de

Comte A. (Michel Bourdeau; trad. de Doina lbnner)Doina Tonner) Comunicare (Suzanne De Cheveigne; trad. de Doina Austriaca ($OO8la -) (Christian Fleck; trad. de Doina

Tonner)lbnner) Comunitarism (Amitai Etzioni; trad. de Doina Tonner) Autoritate (Jean Leca; trad. de Doina Tonner) Comunitate (ArnaJdo Bagnasco; trad. de Doina Tonner) AxiOtnaticll (Teoria -) (Thomas J. Fararo; trad. de Ccn:1orcet N. de (Michele Crampe-Casnabet, Jean-NicolasDoina Tonner)

Rieucau; trad. de Doina Tonner) Bagehot W. (Bernard Valade; trad. de Doina Tonner) Conflict (Teorii ale -) (Randall Collins; trad. de Bastide R. (Philippe Laburthe-lblra; trad. de Doina Doina Tonner)

Tonner) Consens (Philippe Nemo: trad. de Doina Tonner) Behaviorism i ~tiinle sociale (Jonathan H. Thmer; Consum (Simon Langlois; trad. de Doina Tonner)

trad. de Doina Tonner) Contract social (Teorii ale -) (Serge-Christophe Kolm;

Ben-David J. (Bernard-Pierre Ucuyer ; trad. de Doina trad. de Doina Tonner)

lbnner) Control social (Maurice Cusson; trad. de Doina'lbnner) BenthamJ. (Pierre DemeuIenaere; trad. de DoinaTonner) Cooley Ch.H. (Suzie Guth; trad. de Doina Tonner) Biografii ,i pov~ti de via\li (Daniel Bertaull; trad. de Corp (Christine DetreZ; trad. de Doina Tonner)

Doina lbnner) Coumot A.-A. (Bertrand Saint-Semin; trad. de Doina Biologie Ii sociologie (Dominique Ouillo. Joseph Tonner)

Lopreato; trad. de Doina Tonner) Credinte colective (Raymond Boudon; trad. de Doina Birocralie (Erhard Friedberg; trad. de Doina Tonner) lbnner) Bisericll/sectli (Bryan Wilson; trad. de Doina Tonner) Crintli $i criminalitate (Philippe Combessie. Maurice Bonald L. de (Bernard Valade; trad. de Doina Tonner) Cusson; trad. de Doina lbnner) Booth C. (Paul Spicker; trad. de Doina lbnner) Cultural ism (Denys Cuche; trad. de Doina lbnner) BougIe C. (Jean-Christophe Marcel; trad. de Doina1OOner) Cultura $i civiliza~ie (Bernard Valade. Philippe

.. Bourdieu P. (Nathalie Bulle-Schmidt; trad. de Doina Laburthe-Tolra; trad. de Doina lbnner)

Tonner) Cunoa~tere (Michel Dubois; trad. de Doina Tonner)

....

I

L1STA ARTICOLELOR

Darwinism social (Dominique Guillo; trad. de Doina Tonner)

Date (Analiza -) (Jean-Paul Gremy; trad. de Doina lbnner)

........ Davy G. (Massimo Borlandi; trad. de Doina Tonner) Decizie (Emmanuel Picavet; trad. de Doina Tonner) De GreefG. (Massimo Borlandi; tract. de Doina Tonner) Democratie (Alessandro Pizzomo; tract. de Doina Tonner) Demografie ~i sociologie (Alain Chenu; trad. de

Doina Tonner) Devianta (Philippe Besnard; trad. de Doina lbnner) Dezorganizare sociallt (Philippe Robert; trad. de

Doina Tonner) Dezvoltare (Andre Guichaoua: trad. de Doina Tonner) Difuziune (Philippe Besnard; trad. de Doina Tonner) Dilthey W. (Sylvie Mesure: trad. de Doina Tonner) Diviziunea muncii (Philippe Lefebvre; trad. de Doina

Tonner) Drept (Richard D. Schwartz. Otto Pfersmann; trad.

de Doina Tonner) Duguit L. (Evelyne Serverin; trad. de Doina Tonner) Dumont A. (Andre Bejin; trad. de Doina Tonner) Dumont F. (Simon Langlois; trad. de Doina Tonner) Dumont L. (Jlan-Claude Galey; trad. de Doina Tonner) Duprat G.-L. ('Massimo Borlandi; tract. de Doina Tonner) Dupreel E. (Michel De Coster; trad. de Doina Tonner) Durkheim E.D. (Philippe Besoard. Mohamed Cherkaoui;

trad. de Doina Tonner) Economie ~i sociologie (Philippe Steiner. Richard

Swedberg; trad. de Doina Tonner) Educape (Nathalie Bulle-Schmidt; tract. de Doina Tonner) Egalitate/inegalitate (Roger Girod ; tract. de Doina Tonner) Electorallt (Sociologie -) (Nonna Mayer; trad. de

Doina Tonner) Elias N. (Peter-Ulrich Men-Benz; tract. de Doina Tonner) Elitli (Giovanni Busino: trad. de Doina Tonner) Engel E. (Philippe Steiner; trad. de Doina Tonner) Epistemologia ~tiinlelor sociale (Jean-Michel Berthelot.

Emmanuel Picavet; trad. de Doina Tonner) Espinas V.-A. (Massimo Borlandi; tract. de Doina Tonner) Essertier D. (Jean-Christophe Marcel; trad. de Doina

Tonner) Emometodologie (Alain Coulon; tract. de Doina Tonner)

Evans-Pritchard E.E. (Francis Affergan; trad. de Doina Tonner)

Evolulionisme (Dominique Guillo. Alain Testart; trad. de Doina Tonner)

Excludere (Serge Paugam; trad. de Doina Tonner) Explicalie ~i inJelegere (Pierre Demeulenaere; trad.

de Doina Tonner) Exploatare (Teoria -) (Georges Labica; trad. de Doina

Tonner) Familie (Jean-Hugues Dechaux; trad. de Drago

Zltmosteanu) Fauconnet P. (Massimo Borlandi; trad. de Drago~

Zltmosteanu) Ferguson A. (Alan Swingewood; trad. de Drago

Zltmosteanu) Filozofie i sociologie (Pierre Demeulenaere. Raymond

Boudon: trad. de Vasile Savin) Fiziocralie (Andre Lapidus; trad. de Vasile Savin) Fortnallt (Sociologie -) (Cecile RoI: trad. de Drago~

Zltmosteanu) Frankfurt (Scoala de la -) (Jean-Marie Vincent; trad.

de Drago~ Zltmosteanu)

10

Frazer J.G. (Francis Affergan; trad. de Drago Zltmosteanu)

Freud S. (Elisabeth Roudinesco; trdd. de Drago~ Zltmosteanu)

Freyre G. (E. Koch-Weser Ammassari; trad. de Drago~ Zlimosleanu)

Friedmann G. (Franlroise Piotel; trad. de Drag~ Zltmosteanu)

Frustrare relativlt (Mohamed Cherkaoui; trad. de Drago~ Zltmosteanu)

Functionalism (Franlrois Chazel; trad. de Drago~ Zltmosteanu)

Fustel de Coulanges N.D. (Bernard Valade; trad. de Drago Zltmosteanu)

Dehlen A. (Michel Lallemenl; trad. de Drago Zltmoste3nu)

Geiger T. (Cecile Rol; trad. de Drago Zltmosteanu) Gen (Margaret Maruani; trad. de Drago Zltmosteanu) Geografie i sociologie (Paul Claval: trad. de Vasile Savin) Dennani G. (Luciano Pellicani; trad. de Vasile Savin) Giddings F.H. (Yves Grafrneyer; trad. de Vasile Savin) Gini C. (Maria Luisa ManiscalCO. Olivier Martin:

trad. de Vasile Savin) Goffman E. (Randa,Collins; trad. de Vasile Savin) Granet M. (Yves Goudineau; trad. de Vasile Savin) Graunt J. (Michel Dupi\quier; trad. de Vasile Savin) Groethuysen B. (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Grup (Mohamed Cherkaoui. Jean-Claude Deschamps:

trad. de Vasile Savin) Gumplowicz L. (Dominique Guillo; tract. de Vasile Savin) Gurvitch G. (Jean-Christophe Marcel; trad. de Vasile

Savin) Gusti D. (Filippo Zerilli; trad. de Vasile Savin) Gunman L. (Alain Degenne: trad. de Vasile Savin) Halbwachs M. (Jean-Christophe Marcel; trad. de

Vasile Savin) Hauriou M. (Evelyne Serverin; trad. de Vasile Savin) Hayek F.A. von (Renaud FillieuIe; tract. de VasUe Savin) Hertz R. W. (Robert Parkin; trad. de Vasile Savin) Hobbes Th. (Mohamed Cherkaoui; trad. de VasUe Savin) Hobhouse L.-T. (Michael Freeden ; tract. de Vasile Savin) HomansG.C. (ThomasJ. Fararo; aad. de Vasile Savin) Hork.heimer M. (Jean-Marie Vincent; trad. de Vasile

Savin) Hubert H. (Alexander T. Riley; trad. de Vasile Savin) Hughes E.C. (Suzie Guth; trad. de Vasile Savin) Huizinga L (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) ,.... Hume D. (Pierre Demeulenaere; tract. de Vasile Savin)

~

Identitate (Loredana ScioHa; trad. de Vasile Savin) IdeologL(Daniel Teysseire; trad. de Vasile Savin) Ideologie (Pierre Ansart; trad. de Vasile Savin) Imitatie (Massimo Borlandi; trad. de Vasile Savin) Imperialism (Immanuel wallerstein; tract. de Vasile Savin) Inciv ilitli\i (Sebastien Roche; trad. de Vasile Savin) Individ i individualism (Bernard Valade; trad. de

Vasile Savin) Individualism metodologic/holism (Renaud Fillieule;

trad. de Vasile Savin) Intluenta (Jean-Claude Deschamps; tract. de Vasile Savin) Inova\ie ~i inven\ie (Philippe Lefebvre; trad. de Vasile

Savin) Instirurul InterttationaJ de Sociologie (Massimo Borlandi ;

trad. de Vasile Savin)

11

Instirulie ~i institulionalizare (Yves Vasile Savin)

Integrare (Eliezer Ben Raphael; tra Intelecruali (Maxime Parodi; trad. Interaclionism simbolic (Bernard

Vasile Savin) Interviu (Guy Michelat; trad. de [ Istoricism (Sylvie Mesure; trad. d Istorie ~i sociologie (Giovanni Bush

Savin) incredere (Diego Gambetta; trad.' intreprindere/intreprinzltor (Jean-M

de Doina lbnner) Janne H. (Claude Javeau; tract. de Jung C.G. (Bernard Valade; trad. , Justilie sociaUi (Jean Kellerhals; tra Kelsen H. (Otto Pfersmann; trad., Keynes J.M. (Franlrois-Andre lSI

Vasile Savin) KistiakOl'S!d B. (Alexandre Gofman; II Konig R. (Cecile Rol; trad. de Val Kovalevski M.M. (Alexandre Gofim

Savin) Kroeber A.L. (Alain Testart; trad. Kropotkin P.A. (Alexandre Gofman; II Lapie P. (Mohamed Cherkaoui; tra( Lasswell H.D. (Jean-Gustave PIId

Vasile Savin) Lausanne ($coala de la -) (Pascal

Vasile Savin) Lazarsfeld P.E (Raymond Boudon; ttl Le Bon G. (Massimo Borlandi; trail Le Bras G. (Franlr0is-Andre lsambel

Savin) Legitimitatellegitimare (Jean Leca; trl Le Play P.G.F./$coala lui Le Play

trad. de Vasile Savin) Uvy-Bruhl L. (Jean Cazeneuve; u-a. Lewin K. (Jean Maisonneuve; trad Limb! i Iimbaj (Jean-Blaise Grize

Savin) Linton R. (Sophie Assai; trad. de' Locke J. (Simone Goyard-Fabre. Pieri

trad. de Vasile Savin) Loisir (Joffre Dumazedier; trad. de Luhmann N. (Jean Clam; trad. de Lukacs G. (Peter Hamilton: trad. ( Lynd R.S i Lynd H.M. (Giovanni

Vasile Savin) MacIver R.M. (Massimo Borlandi; 111 MacPherson C.B. (Mohamed Che

Vasile Savin) Macrosociologielmicrosociologie (Md

trad. de Vasile Savin) Magie i vrltj itorie (Pascal Sanchez; tr. Maine H.S. (Alain Testart: trad. d Maistre J. de (Bernard Valade; trad Malinowski B.K. (Michel Panoff; Ira Malthus Th.R. (Yves Charbit; trad Mandeville B. de (f:ric Letonturier; 111 Mannheim K. (Michel Dubois; tra( Marcuse H. (Georges Labica; trad

10

'lDCis Affergan; trad. de DragO II) beIh Roudinesco; trad. de DragO k)

EWeser Amrnassari; trad. de teanu) . ise PiOlet; trad. de DragO .) .. (Mohamed Cherkaoui; trad. de

~) ..~is Chazel; trad. de Drago~

II>I!.P.NN DD .. (Bemard Valade; trad. ~u)t',...m; ""'. d, """" !

RoI; trad. de Dra!l~ Zlmosteanu) . ; trad. de Drag~ ZAmosteanu) (PauJ C1avaJ ; trad. de Vasile Savin) Pellicani; !Tad. de Vasile Savin)

. Gral'meyer; trad. de Vasile Savin) Maniscalco, Olivier Manin;

; IrOO. de Vasile Savin) iaDoud.ineau; trOO. de Vasile Savin) IrDidwier; trOO. de Vasile Savin)

; trad. de Vasile Savin) Jean-Claude Deschamps ;

lJeiuI..OIrl~rnnh" Marcel; trad. de

Serverin; trad. de Vasile Savin) -... . trad. de Vasile Savin)

de Vasile Savin) 1l0lcdat0ul; trad. de Vasile Savin)

~ Freedcn; trad. de Vasile Savin) ; trad. de Vasile Savin)

Vmcent; !rad. de Vasile

...... T. Riley; trad. de Vasile Savin)

.-GlIb; trad. de Vasile Savin) -' \\Iade; !rad. de Vasile Savin) -,.Demeulenaere; trad. de Vasile Savin) t.'SciOIIa; trad. de Vasile Savin)

~ire; trad. de Vasile Savin) Ie Ansan; trad. de Vasile Savin)

~landi; trad. de Vasile Savin) ..,WilIIerstein; trad. de Vasile Savin) Dn Roch6; trad. de Vasile Savin)

~ (Bernard Valade: trad. de "'1,lIfOdoIogic/holism (Renaud Fillieule ;

.:Savin)

IuIe Deschamps; trad. de Vasile Savin)

lie (Philippe Lefebvre: trad. de Vasile

IDI de Sociologie (Massimo Borlandi ;

i1e Savin)

11

Institutie ~i institutionalizare (Yves Fricker; trad. de Vasile Savin)

Integrare (Eliezer Ben Raphael; trad. de Vasile Savin) Intelectuali (Maxime Parodi; trad. de Vasile Savin) Interactionism simbolic (Bernard Conein; trad. de

Vasile Savin) Interviu (Guy Michelat; trad. de Doina Thnner) Istoricism (Sylvie Mesure; trad. de Vasile Savin) Istorie ~i sociologie (Giovanni Busino; u;ad. de Vasile

Savin) . incredere (Diego Gambetta; trad. de Dolna Tonner) intreprindere/intreprinzltor (Jean-Michel Morin; trad.

de Doina Tonner) lanne H. (Claude Javeau; trad. de Vasile Savin) Jung C.G. (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Justitie sociall1 (Jean Kellemals; trad. de Vasile Savin) Kelsen H. (Otto Pfersmann; trad. de Vasile Savin) Keynes J.M. (Franlrois-Andre Isamben; trad. de

Vasile Savin) Kistiakovski B. (AlexaOOre Gotman; trad. de Vasile Savin) Konig R. (Cecile Rol; trad. de Vasile Savin) Kovalevski M.M. (Alexandre Gofman; trad. de Vasile

Savin) Kroeber A.L (Alain Testan; trad. de Vasile Savin) Kropoddn P.A. (AIexaOOre Gotman; trad. de Vasile Savin) Lapie P. (Mohamed Cherkaoui; trad. de Vasile Savin) Lasswell H.D. (Jean-Gustave Padioleau; trad. de

Vasile Savin) Lausanne (Scoala de la -) (Pascal Bridel; [rad. de

Vasile Savin) Lazarsfeld P.E (Raymond Baudon; !rad. de Vasile Savin) Le Bon G. (Massimo Borlandi\ltrad. de Vasile Savin) Le Bras G. (Francois-Andre Isambert; trad. de Vasile

Savin) Legitimitatellegitintare (Jean Leca; trad. de Vasile Savin) Le Play P.G.F./$coala lui Le Play (Antoine Savoye;

trad. de Vasile Savin) Levy-Bruhl L. (Jean Cazeneuve; trad. de Vasile Savin) Lewin K. (Jean Maisonneuve; trad. de Vasile Savin) Limbl1 ~i Iimbaj (Jean-Blaise Grize; trad. de Vasile

Savin) Linton R. (Sophie Assai; trad. de Vasile Savin) Locke J. (Simone Goyard-Fabre. Pierre Demeulenaere ;

trad. de Vasile Savin) Loisir (Joffre Dumazedier; [rad. de Vasile Savin) Luhmann N. (Jean Clam: trad. de Vasile Savin) Lukacs G. (Peter Hamilton; trad. de Vasile Savin) Lynd R.S ~i Lynd H.M. (Giovanni Busino; (rad. de

Vasile Savin) Maciver R.M. (Massimo Borlandi ; trad. de Vasile Savin) MacPherson C.B. (Mohamed Cherkaoui; trad. de

Vasile Savin) Macrosociologie/microsociologie (Mohamed Cherkaoui ;

(rad. de Vasile Savin) Magie ~i vrlljitorie (Pascal Sanchez; trad. de Vasile Savin) Maine H.S. (Alain Testart: trad. de Vasile Savin) Maistre J. de (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Malinowski B.K. (Michel Panoff; trad. de Vasile Savin) Malthus Th.R. (Yves Charbit; trad. de Vasile Savin) Mandeville B. de (~ric Letonturier; trad. de Vasile Savin) Mannheim K. (Michel Dubois; trad. de Vasile Savin) Marcuse H. (Georges Labica; trad. de Vasile Savin)

LlSTA ARTICOLELOR

Marginalitate (Robert Castel; trad. de Vasile Savin) Marshall A. (Rozenn Martinoia; trad. de Vasile Savin) Marx K. (Georges Labica; trad. de Vasile Savin) Masl1 (Societate de -) (Patrice Mann; trad. de Vasile

Savin) Matematicl1 socialll (Olivier Martin. Marc Barbut;

trad. de Vasile Savin) Matematici ~i sociologie (Thomas J. Fararo; trad. de

Vasile Savin) Mauss M. (Nick J. Allen; trad. de Vasile Savin) Mayo E. (Philippe Lefebvre; trad. de Vasile Savin) -1Y Mead G.H. (Renaud Fillieule; trad. de Vasile Savin) It Mecinikov L.I. (AlexaOOre Gofinan; trad. de Vasile Savin) Memorie colectivl1 (Jean-Christophe Marcel; trad. de

Vasile Savin) Mendieta y Nuilez L. (Madella Berra; trad. de Vasile

Savin) Menger C. (Philippe Steiner; trad. de Vasile Savin) Mentalitate (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Merton R.K. (Charles-Henry Cuin; trad. de Vasile Savin) Mesianism ~i milenarism (Jean Seguy; trad. de Vasile

Savin) Methodenstreit (Claude Jessua; trad. de Vasile Savin) "'" Michels R. (Corrado Malardrino; trad. de Vasile Savin) Migratii (Gildas Simon. Marie-Antoineue Hily; trad.

de Vasile Savin) Militarll (Sociologie -) (Bernard BoI!ne; traa. de

Vasile Savin) Mill J .S. (Pierre Demeulenaere; !rad. de Vasile Savin) Mills C.W. (Giovanni Busino; trad. de Vasile Savin) Mises L. von (Renaud Fillieule; trad. de Vasile Savin) MiCltri sociale (Francois Chazel. Patrice Mann; trad.

de Vasile Savin) Mituri ~i mitologie (Francis Affergan; trad. de Vasile

Savin) Mobilitate socialll (Roger Girod; trad. ~ Vasile Savin) Modll (Philippe Besnard; !rad. de Vasile Savin) Modele/modelizare (Thomas J. Fararo: trad. de Vasile

Savin) Mondializare (Julien Leplaideur; trad. de Vasile Savin) Montagne R. (Alain Mahe; trad. de Vasile Savin) . Montesquieu C.-L. de Secondat (Simone Goyard-Fabre;

(rad. de Vasile Savin) Morale (Sentimente -) (Emmanuelle Betton; trad. de

Vasile Savin)

Moravuri (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin)

Morgan L.H. (Alain Testart; trad. de Vasile Savin)

Mosca G. (Carlo Lottieri; trad. de Vasile Savin)

Multimi (Psihologia -) (Massimo Borlandi; trad. de

Drago~ Zl1mosteanu)

Muncl1 (Denis Segreslin; trad. de Vasile Savin)

Murdock G.P. (Nicolas GO\Qroff; trad. de Vasile Savin)

Muzicl1 (Bruno Brevan; trad. de Vasile Savin)

Myrdal G. (Richard Swedberg; trad. de Vasile Savin)

Naliune ~i nalionalism (Pierre Birnbaum; trad. de

Vasile Savin)

Negociere (Guy Olivier Faure; trad. de Vasile Savin)

Niceforo A. (Massimo Borlandi; trad. de Vasile Savin)

Nisbet R. (Monique Hirschhorn; trad. de Vasile Savin)

Norme ~i valori (Karl-Dieter Opp. Pierre Demeulenaere ;

(rad. de Vasile Savin)

N(IIIikov LA. (Alexandre Gotman; trad. de Vasile Savin)

Olson M. (Francois Chazel; trad. de Vasile Savin) .. Oppenheimer F. (Annie Devinant; trad. de Vasile Savin)

L1STA ARTICOLELOR

O~e (Antonio Scaglia; trad. de Drago~ ZAmosteanu) Organicism (Dominique Guillo; trad. de Vasile Savin) Organizalie politicll (Dominique Colas; trad. de

Vasile Savin) Organizatii (Teoria -) (Michel Crozier; trad. de Vasile

Savin) Ortega y Gasset J. (Luciano Pellicani; trad. de Vasile

Savin) Ostrogorski M. (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Pareto V. (Giovanni Busino, Bernard Valade; trad. de

Vasile Savin) Park R.E. (Yves Grafmeyer; trad. de Vasile Savin)

Parsons T. (Fram;ois Chazel; trad. de Vasile Savin) Panicipare politicll (Nonna Mayer; trad. de Vasile Savin) Partide politice (Daniel-Louis Seiler; trad. de Vasile

Savin) Personalitate de baz.a (Anne Raulin; trad. de Vasile Savin) Piaget J. (Jean-Blaise Grize; trad. de Vasile Savin) PiatA (Fram;ois Cusin; trad. de Vasile Savin) Polanyi K. (Denis Szabo; trad. de Vasile Savin) Politicll (Dominique Colas. Jean Leca; trad. de Vasile

Savin) , Politicll sociall (Stein Ringen; trad. de Vasile Savin) Politici publice (Jean-Claude Thoenig; trad. de Vasile

Savin) Popoare (Psihologia -) (Massimo Borlandi; trad. de

Vasile Savin) Popper K. (Alain Boyer; trad. de Vasile Savin) Posada A. (Eloy GOmez Pe1l6n: trad. de Vasile Savin) Pozitivism (Raymond Boudon; trad. de Vasile Savin) Prediclie ~i previziune (Bernard Cazes; trad. de Vasile

Savin) Prejudecllp ~i stereotipuri (Markus Brauer; trad. de

Vasile Savin) Prietenie (Jean Maisonneuve; trad. de Doina Tonner)

"'" Profesiuni ~i profesionalizare (Catherine Paradeise; trad. de Vasile Sav in)

Progres (Bernard Valade; trad. de Vasile Savin) Propagandll ~i publicitate (Cbristine Leteinturier;

trad. de Vasile Savin) Proudhon P.-J. (Pierre Ansart; trad. de Vasile Savin) Psihana.lizll ~i sociologie (Pierre-Yves Gaudard; trad.

de Vasile Savin) Psihologie socialll ~i sociologie (Willem Doise; trad.

de Vasile Savin) Putere (F~is Chazel; trad. de Vasile Savin) Quetelet L.-A.-J. (Massimo Borlandi; trad. de Vasile

Savin) Radcliffe-Brown A.R. (Francis Affergan: trad. de

Vasile Savin) Raiionalitate (Siegwart Lindenberg, Renaud Fillieule;

trad. de Vasile Savin) Razboi ~i pace (Jean Baechler: trad. de Vasile Savin) Relatie interpersonalll (Jean Maisonneuve; trad. de

Vasile Savin) Relatii sociale (Simon Langlois; trad. de Vasile Savin) Religie (Salvatore Abbruzzese; trad. de Vasile Savin) Re!ele (Analiza -) (Alain Degenne ; trad. de Vasile Savin) Richard G. (Massimo Borlandi; trad. de Vasile Savin) Rickert H. (Sylvie Mesure; trad. de Vasile Savin) Ritualuri (Jean Cazeneuve: trad. de Vasile Savin) Roberty E. de (AJexandre Gofman; trad. de Vasile Savin) Rokkan S. (Daniel-Louis Seiler; trad. de Vasile Savin)

12

Rol ~i statut (Ralph H. Thrner; trad. de Vasile Savin) Ross E.A. (Suzie Guth; trad. de Vasile Savin) RousseauJ.-J. (Eric Letonturier; trad. de Vasile Savin) Ruralll (Sociologie -) (Estelle Lez6an; trad. de Vasile

Savin) Saint-Simon C.-H. de (Pierre Ansart; trad. de Darcie

lbtnescu-Berdon) Sapir E. (Francis Affergan; trad. de Darcie 1bmescu

-Berdon) Sauvy A. (Jean-Claude Chesnay; trad. de Darcie

lbmescu-Berdon) SlInlltate (Daniel Benamouzig; trae:!. de Darcie 1bmescu

-Berdon) Sllrllcie (Serge Paugam; trad. de Vasile Savin) Schiiftle A. (Dominique Guillo; trad. de DarcIe 1bmescu

-Berdon) Scheler M. (Michel Dubois; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Schimb social (Karen S. Cook. Marie Mauze; trad.

de Doina Tonner) Schimbare social! (Teorii ale -) (M ichel Forse; trad.

de Doina Tonner) Sc/unin C. (Otto Pfersmann; trad. de Darcie lbmescu

-Berdon) '" Sc/unoller G. von (Heino Heinrich Nau; trad. de

Darcie Tomescu-Berdon) Schumpeter J.A. (Charles-Henry Cuin; trad. de

Darcie Tomescu-Bertlon) Schiltz A. (Fra~is-Andre lsambert; trad. de Darcie

lbmescu-Berdon) Sclavie (Alain Testart; trad. de Doina lbnner) Scopanll ($coala -) (Alan Swingewood; trad. de

Doina Tonner) Secularizare (Oliver Tschanen; trad. de Darcie

Thtnescu-Berdon) Serviciul~maj(Emmanu~le Reynaud; trad. de Doina

lbnner) Sexualitate (Andre Bejin; trad. de Darcie Tomescu

-Bertlon) Shaw C.R. (Philippe Robert; trad. de Darcie lbmescu

-Berdon) Siegfried A. (Wic Blondiaux; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Simbolism (Edmond Ortigues; trad. de Darcie 1bmescu

-Berdon) Simiand F. (Philippe Steiner; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Simmel G: (Lilyane Deroche-Gurcel; trad. de Darcie

TomesQU-Berdon) Sindicatlsindicalism (Denis Segrestin; trad. de Darcie

lbtl1escu-Berdon) Small A. W. (Yves Grafmeyer; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Smith A. (Pierre Detneulenaere; trad. de Darcie

Tomescu-Berdon) Smith W.R. (Robert Alun Jones; trad. de Darcie

Tomescu-Berdon) Sociabilitate (Michel R>rse; trad. de Darcie Totnescu

-Berdon) Socializare (Claude Dubar; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Societate (Tipuri de -) (Robert DeliCge; trad. de Darcie

lbtnescu-Berdon) Sociometrie (Pierre Parlebas; trad. de Darcie 1bmescu

-Bertlon)

13

Solidaritate (Massimo Borlami; trad. ~ -Berdon)

Sombart W. (Alessandro Cavalli; Totnescu-Berdon)

rv Sorokin P.A. (Giovanni Busino; Totnescu-Berdon)

Spann O. (Lilyane Deroche Gurcel lbmescu-Berdon)

Spencer H. (Jonathan H. Thmer, DI trad. de Darcie Tomescu-BerdOi

Spengler O. (Pierre-Yves Gaudard: Tomescu-Bertlon)

Sport (Jean-Paul CaUMe: trad. de -Berdon)

Stahl H.H. (Traian Rotariu; trad. de -Berdon)

Stat (Pierre Birnbaum: trad. de Do Statisticll moralll (Massimo Borlandi

Tomescu-Berdon) Stoetzel J. (Raymond Boudon; trad. 0

-Berdon) StoUffer SA (Bernard Boene; trad. d

-Berdon) Stratificare socialll (Mohamed Che

Darcie Totnescu-Berdon) Structuralism (Maxime Parodi. Ala

de Darcie Tomescu-Berdon) Structurll socialll (Fr3ll\tois Chazel;

Tomescu-Berdon) Sumner W.G. (Pierre Saint-Arnaud

Tomescu-Berdon) Sundt E. (Nathalie Rogoff; trad. de

-Berdon) ...... Sutherland E.H. (Pierre Tremblay;

Tomescu-Berdon) StiintA (Jean-Michel Berthelot; trad. d

-Berdon) Thrde G. (Terry Nichols Clark; uad Tehnicll (Denis Segrestin; trad. de Thomas W.I. (Yves Grafmeyer; uad Tipologie (Alain Degenne; trad. de Titmuss R. (Philippe Steiner; trad. Tocqueville Ch.-A.-C. de (Jacques

trad. de Vasile Savin) Tonnies F. (Peter-Ulrich Merz-Benl

Savin) Totalitarism (Dominique Colas; tnK Toxicomanie (Henri Bergeron; trad Tradilie/tradilionalism (Philippe Do

Vasile Savin)

12

..... H. Turner; trad. de Vasile Savin)

., Guth; trad. de Vasile Savin} IEtk: LeIIlnIurier; trad. de .Isile Savin)

!!Iie~) (Estelle Lezean; trad. de Vasile r

~.) (Pierre Ansan; trad. de DarcIe , AtYetpn; trad. de Darcie Thmescu

~; trad. de Darcie 1bmescu; trad. de Vasile Savin)

....0uIU0: uad. de Darcie 1bmescu

...WOOlS; trad. de Darcie Tomescu

trad. de

Cuin; trad. de

; trad. de Darcie

......... Reynaud; trad. de Doina

iin; trad. de Darcie Tomescu

.;~~~ '.. '. Segrestin; tra(1. de Darcie

1I0nIine)'er; trad. de Darcle 1bmescu:tH..' .Demeuienaere; trad. de Darcie 1Ildon) ..... Alun Jones; too. de Darcie iIIIIibl) .... RIrs6: tra(t. de Darcie Thmescuf

..Dubar; trad. de Darcie Tomescu

......) (Robert Del.; trad. de Darcie ~)

~PIrIebas; trad. de Darcie 1bmescu

13

Solidaritate (Massimo BorIandi; trad. de Darcie Thmescu-Berdon)

Somban W. (Alessandro Cavalli; trad. de DarcIe Thmescu-Berdon)

rv Sorokin P.A. (Giovanni Busino; trad. de Darcie Tomescu-Berdon)

Spann O. (Lilyane Deroche Gurcel; trad. de Darcie Thmescu-Berdon)

Spencer H. (Jonathan H. Thrner, Dominique Guillo; trad. de Darcie Tomescu-Berdon)

Spengler O. (Pierre-Yves Gaudard; traIt de Darcie Tomescu-Berdon) .

Spon (Jean-Paul Callede; trad. de Darcie Tomescu-Berdon)

Stahl H.H. (Traian Rotariu; trad. de Darcie Tomescu-Berdan)

Stat (Pierre Birnbaum; trad. de Doina Tonner) Statisticii moralii (Massimo Borlandi; trad. de Darcie

Tomescu-Berdon) Stoetzel J. (Raymond Boudon; trad. de Darcie Tomescu

-Berdon) Stouffer S.A. (Bernard B

18

! II) A

I~ " )1. -i:

y.:~ . r~l ~: lIP;: itl'lin"

~ir: ACTIUNE (i.e. asemenea economiei] trebuie condusli intr-o :.'r,. 1

manierli strict individualist! din punct de vedere 10 Un fenomen social se explic! prin identificarea metodologic" (Mommsen, 1965, 44). EI defiIf". nete .. sociologia comprehensivli" ca fondatil pe cauzelor acestuia. Reteaua cauzal! responsabilll tj.....

pentru producerea unui fenomen poate fi mai individualismul metodologic: "Sociologia com\J" ,

mult sau mai pUlin complexll. Ea poate fi Iiniarll. prehensivll (asa cum 0 concepem noi) considerli recursivll. poate include bucle retroactive etc. 0 individul In izolare i activitatea lui drept

,L explicalie poate pllrea "completil" sau nu. Astfel, unitatea de bazli. as spune aromul ei" (Weber, fl' propozilia cauzalll "blocarea chiriilor determinll

"Jt

[1922a] 1992. 344-345). Expresia "sociologia Iii: actiunii", desi nu lipsitil de dezavantaje, permite o deteriorare a imobilului" nu este 0 explicatie'i,t. , cauzalll completll. Enunrul ridiell imediat lntre totusi sll se evite confuzia fre

j

ACTIUNE

politica justa; Cit despre ritualurile initiatice din cadrul mazdeismului sau al francmasoneriei, pe acestea Ie percep ca exprimlnd acelea~i principii intr-o maniera metafizico-religioasa (Weber, [1922b] 1995).

Un alt exemplu: ranii aderli cu u~urinta la magie, ne spune Weber, pentru cll incertitudinile caracteristice fenomenelor naturale Ie sugereazll cll acestea Slnt guvernate de puteri capricioase ; Ie este foarte greu sll admita fuptul ca ordinea lucrurilor poate fi supusll doar unei singure puteri, ceea ce ar implica un minimum de coeren

~i previzibilitate; ei slnt atra~i mai curind de politeism ~i animism decit de monoteism, pentru ca aceste "teorii" Ii se par mai congruente cu caracterul aleatoriu al fenomenelor naturale a~a cum Ie percep ei. Cu mult inaintea lui D. Davidson ([1980] 1993), sociologia "comprehensivll" (in sensu I pe care il dll Weber), sau "sociologia actiunii", a Ilteles cll "motivele" agentilor sociali pot reprezenta cauzele credintelor $i actiunilor lor.

Actiunea individuala nu este intotdeauna un rezultat al motive lor. Ea poate izvori Si din ata~amentul subiectului fa de traditii sau chiar din motivatii afective. Totusi, in bine cunoscuta sa clasificare din Economie ~i societate, \\eber inscrie categoriile de actiune "traditionalll" ~i actiune "afectiva" dupli celelalte doua categorii Si anume cea de actiune instrumental rationalll ~i actiune valoric (axiologic) rationalll, tarll indoialll pentru ca primele doua is-au parut autorului de mai mica importantll pentru un sociolog.

lndividualismul metodologic a fost tinta obiectiilor provenite uneori din neintelegeri, alteori din faptul ca se opunea unor traditii de gindire imponante. A$adar, in general este considerat inacceptabil de catre cei care, in mod con$tient sau nu, sustin principiile pozitivismului.

Astfel. potrivit traditiei pozitiviste nllscute dintr-o interpretare literala a Regulilor metodei sociologice de E. Durkheim, a carei insuficienta a fost demonstratll de M. Cherkaoui (1998), sociologia trebuie sa respecte caracterul specific al socialului: ea trebuie sa explice socialul prin social: prin urmare, un sustinator al pozitivismului nu poote accepta ideea ca, de fapt, cauzele fenomenelor sociale rezidll in subiectivitatea individului. Mai mult, potrivit acestor sustinatori ai pozitivismului, sociologia trebuie sa se bazeze, ca orice alta ~tiin, pe date observabile; dar "faptele fizice care reprezintll "ratiuni" ~i alte motivatii care II inspirll pe actorul social Slnt

20

neobservabile. Principiul pozitivist potrivit cllruia starile de (.;on~tiillia ale subiectului social nu ar constitui vreun interes pentru analiza ~tiintifica a fost repus in valoare de structuralism, cllci, pentru acest curent de gindire, subieqii sint doar simple "suporturi ale structurii". Traditiile freudiana ~i marxista ignorll starile de con~tiin ale subiectului din alt mOliv: pentru ele, con~tiinta subiectului trebuie considerata, in esenta, oarecum "falsa".

Doar pentru ca motivele actorilor nu pot ti observate in mod direct nu inseamna ca trebuie excluse din analiza Sliintifica. Experienta ne invalli ell, dimpotrivll, in principiu putem reconstitui cu certitudine motive Ie care au dus la multe dinlre aclele, atitudinile sau convingerile pe care Ie putem observa la ceilalti in existenta cotidiana, de~i nu intotdeauna ajungem la aceasta prin fapte.

o alta critica frecventa este aceea ca metodologia propusa de individualismul metodologic ar ignora fuptul cA tIldividualismul este 0 caracteristica a societatilor moderne; doar in aceste societati individul este dotat cu suticienta autonomie pentru a putea fi considerat pe bUM dreptate atomul analizei sociologice. Cu siguran, valoarea atribuitil individului diferll de la 0 societate la alta. Dar aceasta nu inseamna ca actiunile ~i convingerile sale POt fi explicate in mod diferit daca gradul de "individualism" (in sensul sociologic al termenului) ce caracterizeaza aceste societati este mai ridicat sau nu. Aceasta obiectie apartine mi~carii pe care J. Piaget (1955) o nume$te "sociocentrism ".

Numeroase exemple ne arata cA paradigma individualismului metodologic duce la explicatii mai satistacatoare decit aile paradigme de inspiralie "holistica" sau "structuralista" (care neaga validitatea individualismului metodologic), chiar

~i in cazul societatilor arhaice. Astfel, la intrebarea "de ce, in societatile rurale traditionale din Asia sau Africa, deciziile colective sint deseori luate in unahimitate '? " raspunsul universal acceptat este 9"e natura "holistica": subiectii acestor societati nu se considera indivizi autonomi, ci pane dintr-un imreg, comunitatea. Aceasta explicatie poate fi inlocuita in mod fuvorabil cu 0 teorie "individualistA" : societatile rurale illi des

ta~oara existenta intr-un regim precar de economie de subzistenta; intr-o societate de acest tip, celor mai saraci le-ar fi amenintata insa~i viata de 0 decizie colectiva imprudentA, cum ar fi anularea dreptului de a spicui; regula unanimit1itii minimalizeaza riscul de a se lua efectiv 0

21

asemenea decizie. E suticient dreptul de veto ~i decizia in unar doua fete ale aceleia~i monede Cl care it joaca arbitrarul in a e) regulii unanimitatii pe ipoteza individului in fuvoarea grupului. teoria "holisticil" nu poate expl aceste societati, deciziile colecti' unor "deliberari" deseori foart(

Actorul se mi$ca intr-un cim adversarii individualismului mt se confrunta cu structuri pe c, accepte. fnsa el dispune ~i de ( nomie mai mica sau mai III Sociologii adepti ai teoriei ho dificultati in a explica 0 serie de de exemplu, conflictele sociale cele mai grave, provin din far respinge realul in fuvoarea ideal socioiogicus ar ti doar un prodl

~i constringerilor pe care i Ie i sociale, de unde ~i-ar extrage el refuza? De unde ar proveni vale ce orice judecata de valoare pi abilitatea de a accepta $i refuza

Dar opozitia futa de indivi dologic derivA mai ales din far se asociaza 0 axiomatica utilitl este in nici un caz legat in me exemplele pe care tocmai Ie-am e gia religiei a lui Weber apartin i metodologic, ele nu pun in apli( utilitaristA.

in ~tiintele sociale exista d, pentru a determina cea mai pOi a analiza comportamentul acto potrivit careia subiectul ~i-ar ur cea care sustine ca subiectul es de forte sociale. Unii sociologi, p (1990), Ie-au propus colegilOl perspectiva economi~tilor. Astf influenta lor, s-a impus ideea acl cA idealismul metodologic ar necesar unei tcorH ulilitariste a c,

Economia propune intr-ade articulata a rationalit1itii, mO~l economica neoclasicA ce propu vizeze maximizarea diferentei Si costurile pe care Ie antreneal Autorii americani 0 desemne, rational choice model, tradusl delul alegerii ralionale sau, in putin echivoca. modelul utilittlJi

20

f'rincipiul pozitivist potrivit cAruia dintA ale subiectului social nu ar interes pemru analiza ~tiintifidi a oare de structuralism, cAei, pentru ,indire. subiectii sim doar simple IItrUCturiiM Tradiliile freudianli ~i I stArlle de con$tiintA ale subiecIiv: pentru ele, eon$tiinla subiecionsiderata, in esentA, oarecum

~ ell motivele actorilor nu pot fi IDd direct nu inseamnA eli trebuie IIza $tiintificli. Experienta ne inva{li htJa principiu putem reeonstitui

~ivele care au dus la multe nile sau convingeriJe pe eare

. :Ill ceilalti in existenta cotidianA, ajungem la aceasta prin fapte.

.freeventA este aeeea ell. meto"de individualismul metodologic

individualismul este 0 caracj10r moderne; doar in aceste fite dotat eu sufieientA auto

fi considerat pe bunli dreptate lIQCiologice. Cu sigurant!. var

I

ACTIUNE

clnd se poate demonstra cll reprezintA produsul unor motive care ii apar subiectului ca fiind puternice In contextul sliu cognitiv.

Rationamentul privind " paradoxu I votului" i1ustreazli bine discutia precedentli. Dacli rationalitatea este conceputA ca fiind exclusiv de tipul modelului alegerii rationale. atunci rlimine de neinteles de ce voteazli oamenii: din moment ce votul unui singur aleglitor nu are practic niei 0

~ansli sli intluenteze rezultaml unui referendum popular, de ce ar mai vota in loc sli i~i dedice timpul unor activitAti mai eficiente '! Si totu~i oamenii voteazli. "Paradoxul votului" a primit in

sfir~it statutul de obstacol pentru teoria rationalitlitii de tipul modelului alegerii rationale Si. ca urmare, a gene rat 0 literaturli vastli pe aceastli temli (Green Si Shapiro, 1995).

J. Ferejohn Si M. Fiorina (1974) au propus pentru acest "paradox" 0 solutie care duce cu gindul la par~1 lui Pascal: dei posibilitatea ca Dumnezeu sli existe este foane improbabilli, mai bine sli pariez cli existli, cliei regretele mele vor fi imense dacli ar exista i as fi facut alegerea gresitA; cu alte cuvinte, chiar dacli votul meu are putine anse de a fi deeisiv, as regreta adt de mult dacli s-ar dovedi cll este aa, incit votez din precautie, cu atit mai uor cu cit "costurile" votului sint reduse. Votul ar trebui, deci, considerat 0 asigurare necostisitoare cumpliratA de subiect pentru a acoperi riscuri foarte improbabile, dar cu mize considerabile. Totu~i problema expIicatiei propuse de Ferejohn i Fiorina constli in faptul cl1, in cazul votului, riscul de a fi supus unor regrete este inexistent din moment ce (in genul de alegeri pe care I-au luat in considerare) este practic nulli probabilitatea ca un vot oarecare sl1 tie decisiv. E. Overbye (1995) a incercat sli rezolve "paradoxul votului" din cadrul teoriei modelului alegerii rationale introducind ideea eli abtinerea de la vot dlluneazli reputatiei sociale a individului. Aceastll ipotezli permite efectiv sll se explice simplu de ce oamenii voreazli. rliminind in stera teoriei modelului alegerii rationale (este de ajuns sli se presupunli cli 0 abtinere ar costa mai mult decit votul). Dar, in afara faptului cll are un caracter ad hoc, ipoteza are 0 constructie defectuoasli: de fapt, de ce ar considera publicul cli abtinerea este semn rllu din moment ce acest public este tormat din indivizi rationali, prin urmare constienti de faptul cli e inutil sli votezi? Cu alte cuvinte, teoria In discutie este autocontradictorie (decit, bineinteles, pentru a introduce ad hoc ipoteze secundare). In ceea ce Ii

22

prive~te pe adversarii teoriei rationale (in sensul modelului alegerii rationale) a votului. unii au vllzut in ea pur ~i simplu 0 dovadli a caracterului irational al actorului social. Oamenii voteazli pentru cli sint irationali. Cea mai simplli teorie irationalli afirmli cli aleglitorii voteazli pentru cli Ie place s-o tacli. Insli oamenii deelarli cli voteazli pentru ell au sentimentul ca trebuie sli 0 facll. nu pentru cli Ie place sli voteze. 0 teorie ajectiva a votului ("oamenii voteazli pentru ell Ie place sli voteze") nu ar fi deci completli decit dacli i soar adlluga 0 ipotezli greoaie, cea a "falsei contiinte" : oamenii cred eli trebuie sli voteze chiar dacli de fapt lor Ie place s-o fucli, prin urmare au o con~tiint! fulsli a motivatiilor lor. Aceasta ridicli o intrebare dificila: de ce se intimplli astfel? Teoriile care apeleazli la efectele socializlirii ("oamenii voteazli pentru cll Ii s-a inculcat ideea eli este bine s-o facli") trebuie sli infrunte acelea~i obiectii: sint teorii ad hoc i In acela~i timp in discordant! cu datel,con~tiintei. Explieatia este la fel de insuficientli pe cit ar ti ~i teoria "oamenii cred eli 2 +2 =4 pentru cll Ii s-a inculcat cli este

a~a". inceledoulicazuri. "inculcarea" Si "sociaIizarea" nu sim eficace declt pentru cli propozitiile mentionate sint percepute de subiect - mai mult sau mai putin intuitiv ca fondate. Cu alte cuvinte, numai 0 eonceptie de "cognitivism" al "sociaIizllrii" ii poate da aeestei notiuni 0 pertinent! ~tiintificli, respectiv un conti nut real.

Ar fi imposibiJ de ignorat fuptul cll majoritatea oamenilor declarli cli voteazli pentru cli au sentimentul cll trebuie s-o facll. Cu toale acestea, daell e greu de considerat votul drept 0 actiune "traditionalli" ...ateetivli", la fel de greu este de a vedea In el, pentru a continua sli trecem in revistA toate eategoriile lui .weber. 0 manifestare a "rationalitAtii instrumentale".

Rlimine a patra categorie weberianli, eea a "rationalitAtii axiologice" (Wertmtionalitat) : 00menU voteazli pentru eli sint de plirere cli trebuie sli voteze pe baza unor ratiuni puternice, farli legliturli cu categoria rationalitlitii instrumentale. Prin elirriinarea altor ipoteze, aceasta este singura care nu se eonfruntli cu obieetii anihilante. Asttel, votul devine paradoxal doar daeli rationalitatea de tipul modelului alegerii rationale este eonsideratA de 0 validitate universalli.

Analiza criticli a literaturii referitoore la "paradoxul votului", precum Si multe alte "paradoxuri"

~i observatii Si date de anchetll invitll in eele din urmli la 0 rupere a cadrului de gindire dominant care i~i dorete sli explice comportamentul actorului

23

social fie prin cauze irationale. fi forma utilitaristA a rationalitlitii.

In concluzie, sociologia aa-z defineste prin principiul individw do logic Si printr-o teorie deschisi care eoneepe rationalitatea "utilit lului alegerii rationale ea pe 0 fo a rationalitAtii Si nimic mai mull delului alegerii rationale. ea pro al comportarnentului uman bazal deei. rational pinli la proba contr sll redueli aceste judecllU la un ~ benefieii, dedt doar In cazul in ipotezll ar plirea plauzibill1. Aceru folositA indeosebi de A. de Tocq dar i de Durkheim - explicli validitatea analizelor lor.

~ CHERKAOUI M,. Naissanced'un, la sociologie selon Durkheim, Gene~ COLEMAN l.S., Foundations of Cambridge (MA). The Belknap Press Press, 1990: DURKHEIM E. (19 elementaires de la vie religieuse, Fat! DAVIDSON D. (1980), Actions eft. PUF, 1993. - PEREJOHN J,A., FIOM paradox of not voting: A decision IbI APSR. 1974.68, 525-36. GREEN III "Choilt radonnels el politiques: IXlIIJ -nous toujours aussi peu?", RFSP, 1'1 MOMMSEN w., "Max. Weber's plI and his philosophy of world hisuij Social Science Journal, 1965, 17, 2~ "Making a case for the rational, selflli voter .. , and solving the .paradOll of II process", European Joumal of ,. 1995,27,369-396. - PlAGETlrlt giques, Geneva. Droz, 1955. - S!M Models ofbounded rot/onality, Cani 1997. - WEBERM., GesammelleliM soziologle, Tiibingen. Mohr. I~ Essais sur la theorie de fa s~ Pocket, 1992 (1922b), Economil. 1995,2 vol. t;

All -c> Explicalie ~i inlelegere : Indlvlduiill holism; Ralionalitate: Weber M.I!

J .J

ACTIUNE COLECTIV A

22

mrii teoriei rationale (in sensul lrii rationale) a votului, unii au Ii sirnplu 0 dovadli a caracterului IInIlui social. Oamenii voteazli ,.ponali. Cea mai simplli teorie I cA aleglitorii voteaz!! pemru eli W1Ds! oamenii declarli c!! voteazli lhentul cd trebuie sli 0 facli. nu ."51 voteze. 0 teorie afectivd a IDVOteazli pentru cli Ie place sli IGeci completli decit dac!! i soar .. greoaie, cea a n falsei conIIii ered e!! trebuie sli voteze chiar .-place s-o fac!!, prin urmare au ..motivatiilor lor. Aceasta ridicli ... : de ce se intimplli astfel? IIPtleazli la efectele socializlirii ..pentru eli Ii s-a inculcat ideea .") trebuie sa infrume aceleai ,-i ad hoc ~i in acelai timp in jIitele contiintei. Explicatia este _ pe cit ar fi i teona "oamenii ~tru eli Ii s-a inculcat cli este 1Ik.1Z\azuri, ninculcarea" i "sociaI!Iace decit pentru cll propozitiile jlpm:epute de subiect mai mult IIddv -ca Ibndate. Cu alte cuvinte.

de ftcognitivism" al "sociaacestei notiuni 0 pertinent!! un conti nut real.

. 'de ignorat faptul cli majori~ ~rli eli vOleazll pemru cli au

Irrrbuie s-o faeli. Cu toale acestea,

~iderat votul drept 0 actiune

lUfe

25 ACTIUNE COLECTIV A

Existll ~i alte teorii la fel de bine conturate. Potrivit lui A. Melucci ([1984] 1996), conduita unui individ ar fi motivatll mai curind de 0 cllutare a emotiilor ~i identitlltii decit de interaqiunea strategicll; pe de altll parte, cu mult timp in urmll, N. Smelser (1963) a definit comportamentul colectiv drept 0 mobilizare bazatA pe generalizarea convingerilor legate de existenta unar torte extraordinare, de temeri etc. ~i de consecintele suferite de clltre aderenti. Aceasta explicll majoritatea comportamemelor institutionalizate cum ar fi miracolele l1i convertirile in masll.

Grupurile de interes

Se presupune cli grupurile de interes se constituie in mod automat pornind de la un obiectiv comun unei categorii de persoane. intr-o lucrare cu caracter inovator, Olson ([1965] 1978) atrage atentia asup. faptului cli, del1i indivizii slm interesati in mod egal de binele coleetiv, toti au un imeres aparte in a comribui cit mai putin posibil la obtinerea lui. Altfel spus, ei profitA de beneticii ~i ii lasll pe altii sli suporte costurile. Dat fiind caracterul indivizibil al bunurilor coleetive - atit timp cil existll, toatA lumea profitll de ele -, aCliunea colectivll este predispusll unor comportamente de "pasager c1andestin" (free rider).

Teoria lui Olson este valabilll mai ales in cazul unor grupuri maTi de potentiali beneficiari. deoarece pasagerii clandestini tree mai u~or neobserval! atunc! dnd tac parte dimr-un grup numeros. Liderii incurajeazA participarea ~i colaborarea prin intermediul unor prime selective. Este yorba despre avantaje personale pe care cei care nu comribuie nu Ie primesc i care pot merge de la promovare pinliia gratificatii materiale ~i financiare. Soeiologii actiunii colective au simplificat teza lui Olson pentru a 0 adapta unor cazuri particulare. Astfel, ea a fost reformulatA ca 0 dilemll deschisli a prizonierului, repetatA pentru n persoane (Lichbach, 1995). Teoria lui Olson a fost contirmatA printr-un test empiric important in cazul asociatiilor benevole preocupate de politica publicll. nationalli. americanli (Walker, 1983). Tehnologiile de informatie noi, impreunll. cu mllsurile fiscale care favorizeazll sectorul cu scop nelucrativ. au redus costurile de organizare i comunicare cu membrii

~i cu publicul (Zald ~i McCarthy. 1987). E. Ostrom (1990) i echipa sa au fllcut posibile noi progrese, integrind teoriei lui Olson rezultatele unor s~dii de caz efectuate in toatll. lumea despre fonduflle comune de resurse autogestionate.

24

Mifctlrile saciate Mi~cllrile sociate se compun din grupuri ~i organizatii care apl1rll atit 0 cauzll, cit ~i bunurile colective asociate cu aceasta. Adversarii lor sint guvernele ~i grupurile privilegiate. Ele intrebuinteazii un amestec de mijloace institutionale ~i neconventionale. uneori chiar mijloace coerdtive. In ultimele decenii s-a studiat 0 gamll largll de mi~cllri sociale: nationaliste, etnice, separatiste, pacifiste, feministe, de protectie a animalelor, a mediului inconjurl1tor, studente~ti. in favoarea sau contra avortului, impotriva consumului de alcool, impotriva fumatului, de reinnoire religioasli. fundamentaliste ~i a~a mai departe. De unde yin ~i incotro se indreaptll. aceste mi~ri '? Teoriile care i~i propun sa rll.spundl1 opereazii pe doul1 niveluri: macro i micro, ambele conJinind o dimensiune staticl1 i una dinamicll.

La nivel macro sim necesare patru conditii pentru aparitia unei mi~elI.ri sociale: 1. nemultumid generate de'euarea asistentei institutionalizate; 2. convingerile i valorile care filtreazA integreazll ~i transformll nemultumirile in reven~ diell.ri; 3. capacitatea de a actiona colectiv; 4. posibilitatea ca 0 provocare sl1 fie incununatll de sueces. cu alte cuvinte. 0 oportunitate politiell.. Anumiti analiti au insistat asupra uneia sau alteia dimre aceste dimensiuni, ca de exemplu T.R. Gurr (1970) asupra lipsurilor relative ca variabile ale revendicll.rii, M. Zald i J. McCarthy (1987) - asupra organizl1rii mi~cllriJor socia Ie ca 0 variabilll a mobilizllrii i D. McAdam (1982) ~i S. Thrrow (1993) - asupra proceselor politice; cu ajutorul acestor patru abordl1ri se poate interpreta un numl1r mare de studii de caz, indeosebi comparative.

La nivel micro, decizia de a participa la actiunea colectivll. se bazeazli pe valoarea pe care o are bunul colectiv pentru beneficiar, inmultitll. cu probabilitatea subiectivll de a ajunge la el. Acest rez1#ltat constituie, impreunl1 cu motivllrile selectivl!, beneficiul scontat. in ceea ce privete costurile, ele sint compuse din costuri de participare i oportunitate, precum i riscurile de a fi arestat, rlinit etc. Individul decide sll. participe atunci dnd beneficiul net este pozitiv (Opp, 1989). DatoritA faptului cli probabilitatea de a-i atinge scopul i cll anumite costuri depind de numll.rul participantilor, intre deciziile individuale are loe un efect puternic de feedback. Uneori pot apll.rea schimbllri nea~teptate ale beneficiului net pe termen scurt. ceea ce antreneazll.

fenomene de adeziune sau pi, Importanta modelului micro ir fost confirmatA de studii empiri 1998).

Fenomenuldeconftuntare, dei discutat din plin in studii de o dezvoltare teoreticl1. McM dentiat fenomenele de inovaPe, i.J aplirute la oponenti i tintele. episoadelor de confruntare. (1993) a demonstrat cll, in CIlJ comrolul social genera alte ne exemplu fenomene de brutalita aveau efectul mobiliziirii de nc plus, eI a descoperit ell. mediati cu accent pe punctele-cheie i p de acord putea duce la 0 difuzi Astfel. dinamicile confrunllrii promitlitoare pentru 0 analizA c teoria jocurilor i simulare (M 1993).

in fine, teoriei alegerii ra rolul de a incerca sll explice fum i in special a normelor social actiunea colectivl1. i aceasra' Coleman (1990). In opinia lui. crete atunei cind actorii cauzeaJ nalitati in re1atiile lor reciproce, de format 0 piatli ce pertnite ad!! turilor de control asupra acell Realizarea normelor survine aft! soeiale dintre actod Ie pennit turile ~i avantajele sanctiunilo respectarea normelor.

~ BOUDON R. (1977). FJJetsperv, Paris. PUP. 1993. - COLEMAN 1. Social Theory Cambridge (MA). Hl 1990. - GRANGER G.G. La Mal de Condorcet, Paris. PUp, 1956.Men Rebel. Princeton, Princeton U KLANDERMANS B.. The SocIi Collective Action, Oxford, ... LICHBACH M., The Rebel'S DiM Univ. of Michigan Press, 1995.-a: collective, Paris, Colin, 1991. OLIVER P . The Critical Mass ill Cambridge (MA). Cambridge Uft McADAM D., Political Processllll of Black Insurgency. 19]().J970, ' Chicago Press. 1982; .1lIcticall Pace of Insurgency", ASR. 1983 MELUCCI A. (1984), Challenginr Cambridge Univ. Press. 1996. - M\i choice 11, ibidem. 1989. - OBERS! Movements. Ideologies. If/leresIS; ,

24

~~ se compun din grupuri i :8Dlri alit 0 cauzA, cit ~i bunurile

.~ aceasta. Adversarii lor sim rile privilegiate. E!e intre

de mijloace institutionale uneori chiar mijloace coer,,~ decenii s-a studiat 0 gamli )ociale: nationaliste. etnice,

ie. feministe. de protectie a iului inconjurlitor, studente~ti.

fftta avortului, impotriva consu~. 'va fumatului, de reinnoire , ntaliste ~i ll$a mai departe. .' .' se indreaptli aceste mic!iri .? propun sli r!ispundli opereazli pe ~

pacro i micro. ambele continind 'i una dinamicli.

slnt necesare patru conditii i miCll.ri sociale; 1. nemul

.. ~~.area asistentei institutio rile ~i valorile care filtreazli, ~

.formIl. nemullUmirile in revenfItWea de a actiona colectiv; '10 provocare s!i tie incununatli .Mime, ooportunitate po Iilicli. .u. insistat asupra uneia sau I!= dimensiuni, ca de exemplu

~::- asupra Jipsurilor relative ca .,evendicllrii, M. Zald ~i l'JI1) - asupra organizlirii mi"'0 variabilil. a mobilizlirii i IfI2hi S. Thrrow (1993) asupra ..... : cu ajutorul acestor palru

_interpreta un numlir mare de . bi comparative.

, decizia de a participa la ~ 1rJ. bazeazll. pe valoarea pe care .av pentru beneficiar, inmu1titli subiectivli de a ajunge la el. tlDtituie, impreunli cu motivlirile ji:.Iul scontat. In ceea ce prive~te lilt compuse din costuri de partilllitate, precum i riscurile de a fi

~. Individul decide sli participe aeficiul net este pozitiv (OPP. ,flptului eli probabilitatea de a-i cI anumite costuri depind de _ilor, intte deciziile indiviIII erect putemic de feedback. schimbll.ri neateptate ale beneonnen scurt, ceea ce antreneazli

25

fenomene de adeziune sau plecare in cascadli. Importanta modelului micro in mai multe t!ri a fost confinnatli de studii empirice (Klandennans, 1998).

Fenomenul de confruntare "oponent - tintli", de~i discutat din plin in studii de caz, nu cunoa~te o dezvoltare teoretieli. McAdam (1983) a evidentiat fenomenele de inovatie, invlitare ~ adaptare aplirute la oponenti ~i tintele .Ior pe parcursul episoadelor de confruntare. A: Oberschall (1993) a demonstrat cli, in cadrul eontlictelor, controlul social genera alte nemultumiri. ca de exemplu fenomene de brutalitate a politiei. care aveau efectul mobilizlirii de noi participanti. in plus, el a descoperit eli mediatizarea protestelor cu accent pe punctele-cheie ~i pe posibile solutii de acord putea duce la 0 difuziune rapidli a lor. Astfel. dinamicile confruntlirii deschid 0 pistli promit!toare pentru 0 anaJizli care amintete de teoria jocurilor i simulare (Marwell i Oliver. 1993).

In fine. teoriei alegerii rationale ii revine rolul de a incerca sli explice fonnarea institutiilor

~i in special a nonnelor sociale pornind de la actiunea colectivli, ~i aceasta datoritli lui J.S. Coleman (1990). in opinia lui. nevoia de nonne

cre~te atunci dnd actorii cauzeazli ~i suferli externalitliti in relatiile lor reciproce ~i clnd este dificil de fonnat 0 piat! ce pennite administrarea drepturHor de control asupr~cestor externalitliti. Realizarea nonnelor survine atunci dnd relatiile sociale dintre actori Ie pennit sli impartli costurile ~i avantajele sanctiunilor ce garanteazli respectarea nonnelor.

~ BOUDON R. (1977). F.JJets pervers et ordre social. Paris. PUF. 1993. COLEMAN J. S. Foundations of Social Theory, Cambridge (MA), Harvard Univ. Press. 1990. GRANGER G.G., La Mathimatique sociale de Condorcet. Paris. PUF. 1956. GURR T.R., WIry Men Rebel. Princeton. Princeton Univ. Press, 1970. KLANDERMANS B.. The Social Psychology of Collective Action. O"ford. Blackwell. 1997. LICHBACH M . The Rebel's Dilemma. Ann Arbor. Univ. of Michigan Press. 1995. - MANN P . L'Action collective, Paris, Colin. 1991. - MARWELL G., OLIVER P . The Critical Mass in Collecrive Acrion, Cambridge (MA). Cambridge Univ. Press. 1991. -McADAM D . Political Process and the Development of Black Insurgency, 1930-/970, Chicago, Univ. of Chicago Press, 1982; "Tactical Innovation and the Pace of Insurgency", ASR. 1983, 48. 735-754. MELUCCI A. (1984), COOllenging Codes, Cambridge. Cambridge Univ. Press. 1996. - MUELLER D . Public choice II. ibidem, 1989. - OBERSCHALL A., Social Movements. Ideologies. Interests, and Identities, New

ADORNO

Brunswick (NJ). Transaction. 1993. OLSON M. (1965). Logique de Taction collective. Airis, PUF. 1978. - OPP K.-D . The Rationality ofPolitical Protest, Boulder. Westview, 1989. - OSTROM E . Governing the Commons, Cambridge, Cambridge Univ. Press, 1990. - RUDE G. (1959), La Foule dans la Revolution fran,aise, Paris. Maspero, 1982. - SCHELLINO T. (1978), La TYrannie des petites decisions, Paris. PUF. 1980. SMELSER N., The Theory of Collective Behavior. New York. Free Press, 1963. - STEVENS J.. The Economics ofCollective Behavior. Boulder, 1993.TARROW S., Power in Movement. Cambridge, Cambridge Univ. Press, 1994. TILLY Ch . From Mobilization to Revolution. Reading (MAl, Addison \\\!sley. 1978. - TOLNAY S . BECK E.M" A Festival of Violence. Urbana (111.). Univ. of Illinois Press. 1995. TURNER R . KILLIAN L. (1957). Collective Behavior, Englewood Cliffs (NJ), Prentice Hall. 1987. WALKER J .. n The origins and maintenance of interest groups in America", APSR. 1983,77 (2),390-406. ZALD M., McCARTHY J., Social Movements in an Organizational Society, New Brunswick (NJ). Transaction. 1987.

Anthony OBERSCHALL

-+ Mi~ri sociale: Olson; Violen\ii colectivii

ADORNO Theodor Wiesengrund (1903-1969)

NQscut la Frankfurt. fiul unei italience pricepute in arta muzicalli, Adorno manifestli foarte devreme i de foarte tinllr interes pent~muzicli. Intre 1925 i 1928 locuiete la Viena. unde urrneazli studii de compozitie muzicaJli ~i tehnieli pianistic!, imp ins de admiratia sa pentru Schonberg, Berg

~i Webern. Acest interes nu este doar expresia unei 'inclinatii estetice. ci ~i a unei alegeri teoretice. Cu cit Stravinski Ie apare criticilor slii ca un "reactionar" prin faptul cli a respins obligatia muzicalli de Iibertate i a contestat esenta dialecticli a unei muzici avind ca trlisliturli absolut intrinsecli Iibertatea. cu atit dodecafonismul ~i, apoi, dupli 0 lungli reticent! incheiatli in anii '60. muzica serialli Ii apar ca fiind un progreso Nu a incetat niciodatli s!i extragli din muzicli 0 interpretare socialli. in opinia lui. muzica e in strinsli legliturli cu c1asele, pentru cli prin ea se exprimli raportul dintre ele. Un criteriu al adevlirului muzicii constli in a stabili dacli ea acceptli sau mai curind mascheazli antagonismele sociale. in muzica nouli. numitli astfel datoritli unei valori de adevlir, divergenta dintre interesul general ~i interesul individual este exprimatli muzical, spre deosebire de ..ideologia oficialli" care postuleazli

..

BEHAVIORISM SI STIINTE SOCIALE

EI scruteazll zonele marginale ale socialului: arta, mistica, transa "sacrului slilbatk" aflatll in centrul culturilor, ritualurile afro-braziliene. contactele ~i schimburile de cuJturll, incercind mereu sll Ie dezvllluie motivele ~i resorturile secrete; astfel, transa reprezintll 0 terapie; .. principiul inciziei" ii permite subiectuJui sll joace in cele doull sisteme in functie de interesul lui etc. Bastide, cunoscut mai ales in {lirile din sud, a deschis numeroase elIi noi de explorat. Eltfments de sociologie religieuse. Paris. Colin, 1935 ; Sociologie ei psychanalyse. Paris, PUF. 1950: Les Religions africaines au Bresil. Paris. PUF. 1960; Sociologie des maladies mentales, Paris, Flammarion. 1965 ; Les Ameriques noires,' les civilisations africaines dans Ie Nouveau Monde. Paris, Payot. 1967; Le Prochain ef Ie Lointain, Paris, Cujas, 1970 '; Anrhropologie appliquee. Paris, PayO!, 1971; Le Sacre Sauvage el autres essais. Paris, Payot. 1975.

),> LABURTHE-TOLRA Ph. (ed.). Roger Baslide ou Ie fI!jouissemel1j de I'abi'me, Paris. LHarmattan. 1994. REUTER A. ~ Das mide Heilige. Roger Baslide (1898J974) und die Religionswissellschaft seiner Zeil, Francfort. Campus. 2000.

Philippe LABURTHE-TOLRA

--> Religie

BEHAVIORISM SI STIINTE SOCIALE

ApariJia behaviorismului

In general, se considerl1 cll behaviorismul a inceput cu opera lui LP. Pavlov. Totu~i, inainte de observatiile bine cunoscute ale acestui autor asupra reflexelor conditionate ale ciinilor, au mai existat $i alte indicii a ceea ce avea sll determine o abordare behavioristll a ~tiintelor sociale. Una dintre figurile cele mai importante a fost 1. Secenov care, in 1863, a publicat in limba rusll volumul Reflexele creierului. EI a scos in evidentli faptul cli psihologia trebuie sli studieze componamentul observabiJ in relatiile sale cu procesele psiholog ice care it produc ~i sublinia faptul cll aceste procese sint activate de creier. In 1873. W. Wundt a publicat Grurutzuge der Physioiogischen, care insista $i mai mult asupra examinllrii proceselor psihologice care determinli comportamemul. iar in anul urmlltor, in Anglia, E Galton (1874) a adoptat ideile lui Darwin in psihologie. In 1889, la Sorbona, H.-E. Beaunis ~i A. Binet au infiintat primul laborator de studiu al comportamentului (Le Ny, 1985). eu toate acestea, Pavlov a fost

80

cel care a formulat ideile ce aveau sa constituie nucleul caracteristic al behaviorismului.

Dupll cum se ~tie, dinii observati de Pavlov, in cadrul experimentelor lui, incepeau mereu sa saliveze la ora mesei, in momentul cind auzeau pa$i apropiindu-se (Pavlov, 1928, 1955). Valoarea recompensei oferite de mincare era perceputll ca o consecintll a zgomotului pa~ilor, conferindu-le acestora puterea de a suscita aceea~i reaqie ca ~i mincarea. Pav lov a inteles importanta pe care puteau s-o aiba aceste "reflexe conditionate" ~i, lntr-adevar, se temea de modul in care, odatll cunoscut, acest rezultat avea s1l fie folosit. Toru~i, dupa multe dificultati considerabile, el a des

fii~urat experiente mai sistematice ~i a descoperit cele patru principii fundamentale ale behaviorismului.

I. Un stimul asociat in mod sistematic altui stimul care produce un rllspuns psihologic dat va suscita el insu~i acela~i r1lspuns. 2. Astfel de retlexe conditionate pot fi inhibate atunci cind satisfactiile asociat~u stimulii inceteaza sll mai aparll. 3. Stimuli asemllnlltori cu cei care au produs reflexul conditionat pot, in egalll masur1l, sa suscite acela~i rllspuns ca stimulul initial. 4. Dacll se produc stimuli din ce in ce mai diferi!i de cei care conditioneazll un reflex anume, ei vor fi din ce in ce mai putin apti s1l suscite rllspunsul respectiv.

Astllzi, pentru a eticheta aceste legi, se vorbe~te de: a) reflexe conditionate; b) inhibitie ; c) generalizarea reflexului; d) discriminarea retlexului. in pofida cercetlirilor sale ulterioare din psihopatologie, Pavlov nu s-a ocupat niciodata de pSihologia umana. H. Ebbinghaus ([1885], 1966) ~i H. Pieron (1907 [1951]) in Europa ~i E.L. Thorndike in Statele Unite au fost cei care au transferat studiului comportamentului uman concluziile trase din observa!ii1e asupra animalelor. Thorndike, in speCial, datoritll unor experimente noi, a formulat trei legi care reiau principiile 1ui Pavlov: I. "Iegea efectului" care stipuleazll cj. actele savir~ite intr-o situalie avind ca efect 0 recompensa au mai multe ~anse de a fi reproduse cind acea sirua!ie se repetli; 2. "Iegea obi~nuintei", care atirma clileglitura dintre situatie ~i rlispuns este intliritli prin repetitie ~i practkll ; 3. "Iegea dezobi~nuinlei" , care aratli cll aceast1l legliturll tinde sli sllibeascll atunci cind inceteazli practica (1905, 1932, 1935).

Importanta experimentelor lui Pavlov ~i Thorndike a fost recunoscutli de un numlir mare de cercetlltori, printre care M.E Meyer (1921) ~i

81

A. Weiss (1925). Insll J.B. WatsOI [1919] 1929) a fost cel care a pIl viorismul drept vocatie intelectuall.;; autor, behav iorismul trebuia sa COIIII experimentalll a ~tiintelor naturalll sll prezicli ~i sll controleze compodl Dar ceea ce Ii dlldea argumentulul importantll metodologicll era aCIlI faptul cli trebuiau analizate doar~ tele observabile. Aspectele cognII tative ~i introspective ale co~ trebuiau sll fadt parte nid din bebII in spirirul lui Watson, din psiholll trebuiau sli raminli in afara ncutill a con~tiin!ei umane ~i sa exanrilllll portamentele in reIalia lor cu sdllll

Mai tirziu, psihologul de. Skinner (1938, 1969, 1974) '3 acest manifest prin experime. nind de la cercetllrile sale, el a . lui Pavlov ~i Thorndike: Lan. in general acte care, in trecut, Ie satisfacll nevoile; 2. ani~ evite stimulii nepilicuti, pe ~ In,,-un num" 1'm'" cu :::::= nevoile cele mal stringente; 3. ... streazll un anume compo cit produce efectele scontare; tendlnta de a mentine anumittI cu atit mai putin cu cit ~oIhllfl

_ ...

intermediul acestor comDOl'llll1lll nite; 5. animalele au tendiJIII agresiv dacll acele comlpolrtarDCIII. anterior 0 satisfaclie, pe !lOa acest efect; 6. in general, treptat sli mai aiM comnnrtsatisfac nevoile; Insa, dac4 un este recompensat In mod ~ mult timp plnll cind un animal~ 7. in fine, cind un animal a fOlltr'l pedepsit sistematic in prezen-.'" stimulul in sine sfi~e$te prin a,. portamentul, tie evitarea lui. . ,AI

Asemenea lui Watson, Skinnill unei metodologii radicale, COI1III difica stllri psihologice interne.'

~i-a formula! principiile din puDdII "stllrii de nevoie" a deschis ell! misterioasll" de indatli ce nevoilel au mai putut fi evaluate in f'ImcIIl cauzate de cercetlitor. in fine ... canea lui A. Tilquin (l942)fIII viorismul sll ia amploare ~i In iii

80

bulat ideile ce aveau sa constituie lltistic al behaviorismului. se ~tie, ciinii observati de Pavlov, ~entelor lui, incepeau mereu sa ~ mesei, in momentul dnd auzeau ~(Pavlov, 1928, 1955). Valoarea IImte de mincare era perceputi ca iIIOmotului p~ilor, conferindu-Ie iiide a suscita aceea~i reactie ca ~i Ilov a inteles importanta pe careI aceste nreflexe conditionate" ~i, llemea de modul in care, odata hezultat avea sa fie fblosit. Toru~L ,J!:ultAli considerabile, el a desIll' mai sistematice ~i a descoperit

~pii fundamentale ale behavio,..

~.ri" in mod ,i.,m.ti, ,'Iu;un raspuns psihologic dat va

. acel~i raspuns. 2. Astfel de '00 pot fi inhibate atunci cind

ItJiate cu stimulii inceteaza sa mai lJJIi asemanlitori cu cei care au

~ilionat pot, in egala masura, WMi rlispuns ca stimulul initial. Iuc stimuli din ce in ce mai diferiti IIMioneazA un reflex anume, ei vor

~i pUlin apli sa suscite raspunsul f

~ aeticheta aceste legi, se vor~. condilionate ; b) inhibilie ; tpIexului ; d) discriminarea refle

~J;ercetArilor sale ulterioare din ~iPavlov nu s-a ocupat niciodata lfPWtli. H. Ebbinghaus (1885], p (1907 [1951]) in Europa ~i It in Statele Unite au fost cei care lldiuJui comportamentu]ui uman "din observaliile asupra anima!if. in special, datoriti unor ex

~,. formu\at trei \egi care reiau r.1ov: 1. "Iegea efectului", care welc slvi~ite intr-o situalie avind IPCOsi au mai multe !?anse de a fi p situalie se repeta; 2. "Iegea

~afirml clIleglitura dintre siruat}gtlritA prin repetilie ~i practica ;

~uinlei, care arati ca aceasta ".ll1beascli atunei dnd inceteaza i 1932, 1935). , . .oxperimentelor lui Pavlov ~i '" recunoscutA de un numar mare ,nntre care M.F. Meyer (1921) ~i

81

A. Weiss (1925). rnsa J.B. Watson (1913, 1914, (1919] 1929) a fost cel care a proclamat behaviorismul drept vocatie intelectualli. Potrivit acesrui autor, behaviorismul trebuia sa constituie 0 ramura experimemala a $tiinlelor naturale care incerca sa prezica ~i sa eontroleze eomportamenrul uman. Dar ceea ce ii dlldea argumentului lui Watson 0 importanla metodologica era aeeenwl pus pe faptul ea trebuiau analizate doar ca\lzele ~i efeetele observabile. Aspectele cognitive, interpretative ~i introspective ale comportamentului nu trebuiau sa faca parte nici din behaviorism, nici, in spiritul lui Watson, din psihologie. Psihologii trebuiau sa ramina in afara "cutiei misterioase" a con$tiinlei umane ~i sa examineze doar comportamentele in relalia lor cu stimulii.

Mai tirziu, psihologul de la Harvard B.P. Skinner (1938, 1969, 1974) a pus in aplicare aeest manifest prin experimente ingenioase. Pornind de la cercetarile sale, el a extins principiile lui Pavlov ~i Thorndike: 1. animalele savir~esc in general acte care, in trecut, au fost capabile sa Ie satisfacli nevoile; 2. animalele incearca sa evite stimulii neplaculi, pe care Ii pot suporta intr-un numlir !imitat cu scopul de a-~i satisface nevoile cele mai stringente; 3. animalele demonstreazli un anume comportament doar atit timp cit produce efectele scomate; 4. animalele au tendinla de a menline anumite comportamente cu atit mai putin cu cit m'ljoile satisfaeute prin intermediul acestor eomportamente slnt implinite; 5. animalele au tendinta de a reaeliona agresiv daca acele comportamente care au produs anterior 0 satisfactie, pe nea~teptate. nu mai au acest efect; 6. in general, animalele inceteaza treptat sa mai aiba comportamentele care nu Ie satisfac nevoile; Insa, daca un comportament nu este recompensat in mod regulat, va dura mai mult timp pina dnd un animal va renunta la el ; 7. in fine, cind un animal a fost recompensat sau pedepsit sistematic in prezenta unui stimul dat, stimulul in sine sfir~e$te prin a provoca fie comportamentul. fie evitarea lui.

Asemenea lui Watson, Skinner era partizanu( unei metodologii radicale, constind din a modifica stari psihologice interne. Totu~i, faptul ca

~i-a formulat principiile din puncrul de vedere al "stirii de nevoie" a deschis calea spre "curia misterioasa" de Indata ce nevoile animalelor nu au mai purut fi evaluate in functie de privatiuni cauzate de cercetitor. in fine, a trebuit sa apara cartea lui A. Tilquin (1942) pentru ca behaviorismul sa ia amploare ~i in Europa.

BEHAVIORISM SI STIINTE SOCIALE

&haviorism # socioiogie Adoptarea behaviorismului de catre sociologi a fost insolitli de 0 adaptare a programului metodologic al lui Watson ~i Skinner. O.H. Mead (1934, 10) a fost. probabil. primul care I-a atacat pe Watson, care ii urmase odinioara cursurile: "Watson presupune, in mod explicit. ca negarea existentei spirirului ~i a con~tiintei are ca rezultat negarea total a a existentei [ ... J, dar [ ... ] daca noi Ie percepem intr-un mod functional ~i ca pe ni~te fenomene naturale. mai mult dedt transcendentale, atunci devine posibil sa Ie tratam in termeni ai behaviorismului". Astfel, pentru Mead, spiritul

~i sinele deveneau susceptibile de a fi conceptua!izate drept cgmportamente care satisfac nevoi

~i care se accentueaza in virtutea capacitatii lor de a facilita relaliile de cooperare cu ceilalli.

Behaviorismul intrli in sociologie datorita revenirii teoriei schimbului dezvoltata de ~tiintele eeonomice incepind cu A. Smith. De asemenea, trebuie inteleasa. in primul rind, dezvoltarea in paralel a teoriei utilitariste. pentru a putea aprecia modul in care avea sa fie utilizat behaviorismul. Pentru a explica aceasta convergenla a celor doua perspective, trebuie facuta, mai Intii, 0 !ista cu prineipiile fundamentale ale behaviorismului psihologic de la mijlocul secolului, chiar inainte de rena~terea teoriei schimbului (Thrner, 1998, 257).

1. in oriee situatie data, org8f.ismele manifesta, in general, eomportamentele care obtin cele mai multe recompense ~i cele mai putine pedepse. 2. Organismele tind sa repete comportamentele care in trecut s-au dovedit remuneratorii. 3, in situalii similare cu altele din trecut. organismele tind sa repete acelea~i comportamente care atunci au tost recompensate. 4. Stimulii din prezent care, in situatii precedeme. au fost asociati cu recompense. in general. suscita comportamente similare cu cele produse in trecut. 5. Comportamentele se repeta doar atit timp dt continua sa aduca recompense. 6. In general, un organism manifestli 0 emotie daca un comportament remuneratoriu anterior inceteaza brusc de a mai avea aceastli calitate in aceea~i situalie sau in situatii similare. 7. Cu cit un organism prime~te mai multe recompense pentru un anume comportament. cu atit mai pUlin comportamentul respectiv este considerat remuneratoriu (din cauza fenomenului de satietate), ~i cu atit este mai probabil ca ace I organism sa caute alte comportamente pentru a primi recompense noi.

I

BEHAVIORISM $1 $TIINTE SOCIALE

in mod contrar behaviorismului, teoria utilitaristli plitrunde direct in "cutia misterioasli" a

con~tiintei umane, afirmind cli oamenii elaboreazli "calcule rationale", incercind sli-~i maximizeze avantajele prin selectarea celor mai remuneratorii optiuni (cu alte cuvinte, avantajele care costli cel mai pUlin). Aceastli tezli fundamentalli poate fi rezumatli in modul urmlitor:

I. in orice situatie datli, indivizii opereazli un cal cui privitor la avantajele corespunzlitoare optiunilor diferite ~i, pe baza acestui calcul, aleg optiunile care Ie aduc avantaje ~i ii ajutli sli evite pedepse. 2. Indivizii se comportli in mod rational, estimind valoarea avantajelor in functie de: a) probabilitatea de a Ie obtine; ~i b) costurile pe care Ie implicli faptul de a Ie obline (in raport cu renuntarea la alte optiuni ~i consumul de energie). 3. Indivizii manifestli un anume comportament doar atit timp cit acesta Ie aduce mai multe avantaje dec!t celelalte optiuni posibile. 4. Cu cit\m individ a primit mai multe avantaje de aceea~i naturli un timp indelungat, cu alit mai putin va avea valoare 0 mlirire a acestor avantaje

~i cu atit mai mult va exista tendinta ca acel individ sli caute avantaje de altli naturli.

in psihologie, behaviorismul a urmat direclia impusli de Skinner doar pinl1la "revolutia congnitivistli" care fie I-a indepl1rtat, fie, impunindu-~i propriile principii fundamentale, I-a condus spre abordilri care incercau deja sil plitrundil in "cutia misterioasil" a con~tiintei. in cadrul sociologiei. ideile behavioriste s-au impletit cu teoria schimbului, care, dezvoltindu-se, a estompat granite1e dintre argumentele de origine utilitaristli ~i cele de origine behavioristil.

Behaviorismul in teoretizarea sociologicd a schimbului Aproximativ in timpul cind avea loc revolutia cognitivistil in psihologie, G. C. Homans ([ 1961] 1972) $i R.M. Emerson (1962. 1969) elaborau teorii ale schimbului admitind cli: I. actorii sociali reflectli la ~i estimeazli valoarea recompenselor ~i a costurilor necesare pentru a Ie obtine; 2. actorii Slnt, unii pentru altii. 0 sursli de recompense ~i pedepse, in ml1sura in care ei schimbli resurse de diferite valori. Termenii lui Homans ~i Emerson corespundeau terminologiei behaviorismului. insli, odatli ce notiuni ca "valoarea recompenselor", "costuri", "a!1teptliri", "alternative" etc. au piltruns in propozitiile

82

lor teoretice, aceasta a avut ca efect fuzionarea principiilor utilitariste cu cele behavioriste.

Cei doi teoreticieni au inceput cu acela!1i corpus de principii: I. actorii cautli recompense; 2. actorii estimeazil valoarea recompenselor (puterea consolidlirii) oferite de ciltre altii ~i de anumite situatii; 3. actorii iau in calcul alte surse posibile de retributii cu valori diferite; 4. actorii iau in calcul alit costurile sau optiunile la care trebuie sli renunte, cit $i investitiile necesare pentru a obtine recompense: 5. actorii iau in calcul probabilitatea succesului de a obtine recompense de diverse valori; ~i, in sfir~it, 6. actorii fac schimb de recompense, fiecare incercind sli obtinil cea mai ridicatl1 valoare la cel mai sclizut cost. Totu~i, cei doi teoreticieni Ie-au dat acestor idei centrale orientliri foarte diferite.

Homans a Inceput prin a elabora 0 abordare de tip deductiv avind "principiul de rationalitate" drept "axiomil" centralil: actorii sociali aleg, de obicei. Iinia de conduitli care pare sil Ie aducli cea mai mare ~ompensli, luind in considerare probabilitatea de a primi efectiv aceastli recompenslL Celelalte principii behavioriste erau subordonate acestui nucleu utilitarist. Desigur, Homans (1961) a introdus, la inceput, 0 conceptualizare interesantil a "justiliei distributive" , dupil care a revenit la ea pentru a 0 transforma intr-un principiu cu 0 nuantli mai apropiatli de teoriile lui Skinner, $i anume cea de "agresiunei aprobare". in functie de realizarea sau nerealizarea a$teptlirilor in materie de recompense sau pedepse. in cele din urmli. abordarea lui Homans a e$uat pentru cil era construitli in jurul unei pledoarii neconvinglitoare in favoarea unei teoretizilri deductive. pornind de la axiome psihologice care utilizau simultan vocabularul behaviorismului ~i substanta teoriei utilitariste.

In schimb, abordarea lui Emerson era mai sociologicil ~i sublinia importanta unei teorii axate mai mult pe raporturile dintre actori decit pe caracteristicile actorilor in~i~i. in mod fundamental" Emerson con juga teoria schimbului ~i pe cea a retelelor intr-un efort de a intelege dinamicile puterii in retea. puterea fiind definitli drept 0 dependentli a actorilor unii de altii din punctul de vedere al resurselor cliutate. Astfel, accentul se deplasa spre strategiile intrebuintate de clitre actori in cadrul unei retele fie pentru

a-~i reduce dependenta, fie pentru a-~i mliri puterea. Pornind de la aceste elemente centrale, s-a stabilit 0 traditie indelungatli care continuil ~i astlizi, pe Iinia teoriei relea-schimb (de exemplu,

83

Cook $i Emerson, 1978; Molm i Yoon, 1998).

Permanenta abordlirii lui Em prin interesul sliu fatil de 0 probl sociologiei, ~i anume relatiile de utilizarea inovatoare a experime de a ilustra dinamicile acestor re aceastli optiune de a pune aco decurge dintr-o serie de teorii vedeau lumina zilei la timpul exemplu, Blau, 1964) $i se inscri K. Marx ~i G. Simmel. Marxse devlir, intr-un anume sens, un teal bului atunci cind demonstra c~ reprezintli consecinte ale unor S( intre subordonati $i dominan Simmel, intr-a sa Filozojie a bI. elabora, in mod explicit, a teoric a puterii, care constituia punct teoriei utilitariste a lui Blau.

Teoria schimbului, atit St behaviorist, cit $i sub cel utili pinil la a deveni 0 paradigm~ te sociologiei, in special odatA variantei sale formulate in tertlll rationale" , inspiratil mai ales diI de exemplu, Hechter, 1987; ( Pe parcursul acestei evolutii , Ii I tice au inceput sil imprumute 14 schimbului. Una dintre cele m fost cea a interactionismului si al lui Mead care, dupil cum am se considera i un sustinlltor aI social, dar ~i un pragmatic. Fik poate fi exprimatll in te behaviorismului: este ceea c considerli a fi cea mai utili III general. faciliteazil adap~ inconjurlitor dat. Mead asocil mai explicit. pragmatismul. uti unele metafore darwiniene astfel: calitlitile care Ie confe! caracterullor unic - adicll utili conventionale, asumarea de sinele - sint comportamentel adaptarea i ajustarea intr-un I prin activitilti organizate $i COCI aceste comportamente se 1111 pentru cli sint sustinute.

Cele mai recente teorii alo simbolic au adoptat 0 abordal: dioasli" privind consolidareal definitiile respective in situatl

82 83 BEHAVIORISM Sl STUNTE SOCIALE

II, aceasta a avut ca efect fuzionarea atilitariste cu cele behavioriste. c!teoreticieni au inceput cu acela:)i iDcipii: I. actorii caut! recompense; lDeaziI valoarea recompenselor (puIidIrii) ofefite de clitre altH :)i de llii: 3. actorii iau In calcul alte surse IIItributii cu valori diferite; 4. actorii .atit costurile sau oPtiunile la care lInunte. cit ~i investitiile necesare .. recompense: 5. actorii iau in lIilitatea succesului de a obtine recom_ valori; !$i. in sfir!$it. 6. actorii Ie recompense. fiecare incercind sli iii ridicat! valoare la cel mai sclizut .-i doi teoreticieni Ie-au dat acestor lorient!ri foarte diferite. II Inceput prin a elabora 0 abordare

~ avlnd .. principiul de rational itate" .." centralli : actorii sociali aleg. de

~ conduit! care pare sli Ie aducA RlCompensA. luind in considerare ..a primi efectiv aceastA recom..principii behavioriste erau sub_i nudeu utilitarist. Desigur. .) a introdus, la inceput, 0 conllllercsant! a ..justitiei distributive" ,

~t 1a ea pentru a 0 transforma .,iu cu 0 nuanta: mai apropiatA de_r, Ii anume cea de .. agresiunel Id'uncpe de realizarea sau nereaIrilor in materie de recompense sau '-din urmA, abordarea lui Homans lIt,d era construit! in jurul unei lillftVing!toare in favoarea unei lllluctive. pomind de la axiome _ utilizau simultan vocabularul !IIi Oi substanta teoriei utilitariste. It. abordarea lui Emerson era mai lIt,sublinia importanta unei teorii lit pe raporturile dintre actori decit Iieile actorilor in!$i~i. In mod fundanon conjuga teoria schimbului ~i IIfdor intr-un efort de a intelege IIIrii in retea. puterea fiind definitA IIIenII a actorilor unii de altii din _ al resurselor cAutate. Astfel, IfMIasa spre strategiile intrebuintate Ii in cadrul unei retele fie pentru ..,endenta, fie pentru a-!$i milri puIde la aceste elemente centrale. s-a iCie indelungat! care continuil ~i lteoriei retea-schimb (de exemplu.

Cook i Emerson. 1978; Molm, 1997: Lawler ~i Yoon, 1998).

Permanenta abordilrii lui Emerson se explicA prin interesul sliu fatli de 0 problemli esentiaH!. a sociologiei, $i anume relatiile de putere, !$i prin utilizarea inovatoare a expe