Transplantul de rinichi

Transplant renal este cel mai bun tratament în insuficien a renal cronic . Acesta nu este

singurul tratament. Dializa este procedura de salvare a vie ii în cazul în care func iile renale

sunt compromise din cauza diferitelor boli de rinichi. Atunci când este necesar transplantul

renal, pentru ca acesta s poat fi efectuat este nevoie de un organ donat.

Avantajul in cazul existen ei unui donator viu este evident. Nu exist timp de a teptare.

Primitorului i se ofer un rinichi bun de la o persoan s n toas . Interven ia chirurgical este

planificat i are loc atunci când atât primitorul, cât i donatorul sunt bine preg ti i. Existen a

unui donator viu scurteaz i timpul de a teptare pentru al i pacien i afla i pe lista de a teptare.

Rinichii

Rinichii sunt organe care elimin produse reziduale, s ruri i ap din organism. Rinichii sunt

de asemenea organe importante de reglare a tensiunii arteriale, a echilibrului calciului în

organism i ajut la formarea celulelor ro ii din sânge (hematii sau globule ro ii) pe care le

m sur m ca fiind hemoglobina. Hemoglobina este necesar pentru transportul oxigenului în

organism.

Astfel, în cazul în care func iile rinichiului sunt compromise, tensiunea arterial cre te, se

declan eaz anemia, oasele sunt s race în calciu, fapt ce determin apari ia osteopeniei.

Atunci când func ia renal este sub 5% este necesar fie tratamentul de dializ , fie transplantul

renal. Dup un transplant renal reu it este necesar administrarea la primitor a unui tratament

imunosupresor pentru a evita respingerea rinchiului transplantat, iar acest tratament trebuie s

fie continuu.

Ce înseamn s donezi un rinichi? Po i s tr ie ti o via normal având un singur

rinichi?

Cei mai mul i dintre oameni sunt n scu i cu doi rinichi, dar exist unele persoane n scute cu

un singur rinichi. Faptul c avem 2 rinichi înseamn c exist o capacitate de rezerv . Dac un

rinichi este scos, rinichiul r mas preia din capacitatea celuilalt, i, în loc de a func iona la 50%

din capacitatea sa, se ob ine o cre tere la 75% a capacit ii. Aceasta are loc imediat, dar studii

recente arat c aceast capacitate continu s creasc pe parcursul mai multor ani. Nu exist

nici un risc mai mare de a dezvolta o boal de rinichi având un singur rinichi, iar speran a de

via este normal sau chiar mai mare, comparativ cu media de via a popula iei.

Cine poate dona un rinichi?

Ast zi aproape orice persoan cu capacitate de exerci iu (competent din punct de vedere

legal) poate dona, dar este necesar o motiva ie clar i un donator s n tos conform

investiga iilor medicale stricte efectuate înainte de donare. Donarea trebuie s fie voluntar ,

iar rinichiul s fie considerat un cadou. Conform legisla iei este interzis vânzarea unui organ

pentru transplant.

În prezent persoanele care doneaz cel mai frecvent sunt:

• P rin ii

• Fra ii

• So ii/So iile

Cei mai rar întâlni i sunt:

• Alte rude ca: unchi, m tu i, bunici, fiice, fii, veri

• Prieteni

• Colegi de munc

• Anonimi

Fiecare centru de transplant î i are propriile reguli în func ie de climatul cultural, experien ,

legisla ie na ional în vigoare.

Cel mai important lucru este ca poten ialul donator s fie investigat în mod serios si dac apar

boli sau schimb ri de voin pe perioada investiga iilor acestea trebuie respectate, pentru a nu

aduce prejudicii donatorului i/sau pentru a nu strica rela ia acestuia cu poten ialul primitor.

Riscurile don rii

Bineînteles c aceasta este întrebarea esen ial . Ar trebui ca o persoan s n toas s se supun

unei astfel de opera ii majore cum este înl turarea unui rinichi f r beneficii pentru sine?

Interven iile chirurgicale implic întodeauna riscuri. Rata mortalit ii este estimat la

aproximativ 0.03%. Cele mai importante i periculoase complica ii sunt sânger rile masive,

inundarea cu sânge a pl mânilor, probleme intestinale i atacul de cord. Datele publicate arat

o inciden a acestor complica ii de aproximativ 0.5-2%. Complica iile mai pu in grave includ

infec ii ale tractului urinar, infec ia pl gii, pneumonie, neuropatii, probleme psihologice,

depresie, dureri severe postoperatorii, tromboze venoase, reac ii alergice, probleme cardiace,

constipa ie, hernie sau probleme minore ale ficatului. Acest tip de complica ii apar în 15-40%

din cazuri, durerea fiind cea mai frecvent complica ie. Cele mai importante m suri sunt cele

care au ca scop prevenirea acestor complica ii i tratarea lor cât mai repede posibil atunci când

apar.

Anumi i donatori cu meserii cu un risc ridicat i solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi

oferii sau pompierii, trebuie trata i cu o grij deosebit inând cont de faptul c s n tatea lor

fizic este extrem de important atunci când se întorc la serviciu.

Care sunt implica iile pe termen lung?

Datorit tehnicii de extirpare a rinichiului prin zona flancurilor durerea persistent este

prezent în procentaj foarte scz ut. În cazul extirp rii unui rinichi prin tehnica laparoscopic ,

durerea pe termen lung este eliminat . Dup aproximativ 2 ani donatorii pot dezvolta

hipertensiune arterial . Nu se poate preciza dac acest lucru se datoreaz don rii. Inciden a

hipertensiunii arteriale ridicat , definit ast zi ca valori ale tensiunii arteriale mai mari de

140/90 mm Hg, cre te o dat cu înaintarea in vârst i are o inciden mai mare în rândul

barba ilor. Din cauza sc derii func iei renale unii donatori au probleme datorate gutei i

cre terii valorilor acidului uric ridicat. Cel mai important lucuru este ca rezerva este pierdut .

Urm rind durata de supravie uire a donatorului dup nefrectomie, datele din rile scandinave

arat c “Donatorii vii tr iesc mai mult”. Adev rul din spatele acestei afirma ii este probabil

faptul c donatorii sunt un grup selectat de persoane s n toase i se pare c faptul c au un

singur rinichi nu le scurteaz via a.

Exist aspecte pozitive în ceea ce prive te donarea de rinichi?

Exist studii care arat faptul c donatorilor le-a crescut nivelul de autoapreciere. Este greu de

spus dac acest lucru rezult din donarea în sine sau este pur i simplu o tr s tur de caracter

a persoanelor care doresc s doneze. Gradul de satisfac ie a vie ii este în strâns leg tur i cu

reu ita transplantului. Dac totul a decurs normal, donatorul s-a sim it mai bine decât restul

oamenilor, iar dac au fost probleme, donatorul nu s-a sim it nici mai bine i nici mai r u

decât restul oamenilor .

Chiar poate deveni oricine donator de rinichi?

Nu, bineîn eles c nu. Donatorul trebuie s fie s n tos, f r boli cronice. Nu poate fi donator

o persoan care sufer de:

• Boli de rinichi

• Func ii sc zute ale rinichilor

• Hipertensiune arterial

• Cancer

• Boli de inim

• Boala obstuctiv cronic de pl mâni COL

• Hepatit B sau C sau HIV

• Boli psihiatrice

• Obezitate sever

• Boli sistemice cum ar fi diabetul zaharat de tip I sau II

Investiga iile - cine i când le efectueaz ?

Investiga iile pot începe atunci când primitorul se afl într-o stare cronic terminal a bolii i

func iile rinichiului sunt sc zute (aproximativ 15-20% din valoarea normal ), dar nu neap rat

este în tratament de dializ . Nefrologul primitorului este cel care tie cine face investiga iile în

vederea don rii. Primul screening const în m surareea tensiunii arteriale, a greut ii, în l imii

i sunt f cute câteva teste uzuale ale sângelui i urinei. Poten ialul donator este investigat de

c tre un doctor. El/ea dore te s tie care este starea lui actual de s n tate i dac au existat

probleme de s n tate sau evenimente nedorite în antecedente. Programul de investiga ii

dureaz de obicei mai multe s pt mâni, efectuându-se mai multe teste mai complexe de sânge

i de urin (în total 50 de teste) i investiga ii (în total 10). Investiga iile sunt concentrate pe

rinichi i apoi pe inim i pe pl mâni, se evalueaz riscurile de sânger ri i de tromboze

inând cont de faptul c interven ia chirurgical de donare este una major .

O nou vizit interactiv îi este f cut medicului pentru informa ii atunci când majoritatea

investiga iilor au fost f cute. Informa ii socio-economice despre poten ialul donator sunt

oferite de c tre asistentul social (vezi capitolul separat). Nu trebuie s existe costuri suportate

de c tre poten ialul donator. Timpul pierdut de acesta de la munc pe perioada investiga iilor

i mai târziu pe perioada opera iei i a convalescen ei ar trebui s fie compensat.

Investiga iile donatorilor

Presiunea sângelui, în l imea, greutatea, BMI (indicele de mas corporal )

Teste de sânge

Grupa sangvin , cross-match, tipizarea HLA

Diferitele teste de sânge: Hemoglobina, trombocite, leucogram cu formula leucocitar

Testele de ficat: Enzimele, bilirubina

Diferite teste de rinichi: Creatinin , uree, Cystatin C, Electroli i

Diferite teste cu privire la infec ii: SR, CRP

HCV, HBV, HIV, VZV, CMV (diferite virusuri)

Teste de coagulare: rezisten a APC, proteina S, proteina C etc

Alte teste: Colesterolul, glicemie

Teste ale urinei

Au ca scop detectarea zah rului în urin , hematuria, proteinuria, electroforeza urinii - pentru

analize ale proteinelor din urin , testul de microalbuminurie, uroculturi

Investiga ii

Clearance - are ca scop m surarea func iilor renale printr-o tehnic exact . Este injectat o

substan i se efectueaz un test de sânge dup 3-4 ore. Clearence-ul trebuie s fie cel pu in

80 ml/min, mai ridicat la persoanele tinere.

Substan a injectat este eliminat doar prin rinichi.

Func ia split - are ca scop s verifice dac func ia rinichiului drept este similar cu cea a celui

stâng. Este m surat de obicei prin injectarea unei substan e tip radionuclid. Substan a este

urm rit cu o camer din rinichi, prin c ile urimare pân în vezica urinar . Dac unul dintre

rinichi are func iile mai sc zute, acesta este cel preferat pentru donare. Este important

consumul de lichide înainte de aceast investiga ie.

Investiga ii cu ultrasunete ale rinichilor – un test simplu pentru determinarea m rimii

rinichilor, prezen a unor anomali sau a chisturilor.

Angio CT -Tomografie Computerizat a rinichilor. Aceasta este una dintre ultimele

investiga ii pentru a determina num rul vaselor, inclusiv artere si al venelor din cei doi

rinichi. Aceast investiga ie este f cut de c tre departamentul de radiologie. Rezultatele sunt

importante pentru chirurgi atunci când decid care rinichi se va lua i ce tehnic se va folosi la

prelevare. Investiga ia ofer de asemenea i informa ii despre ureterele de pe ambele p r i,

despre vezica urinar i despre fluxul de urin de pe ambele p r i.

Un rinichi poate avea mai multe artere, motiv pentru care pot ap rea probleme tehnice nu

numai la prelevarea lui, dar i în timpul transplantului (care este de fapt scopul acestei

opera ii).

Investiga iile încep de obicei prin injectarea unei substan e de contrast într-o ven a bra ului.

Substan a de contrast ajunge imediat în rinichi a a c investiga ia nu dureaz mult.

Investiga ia alternativ este Angio RMN – rezonan a magnetic . Aceasta este o investiga ie

care se face f r raze X, ci cu unde radio i cu unde magnetice puternice. Persoana care este

examinat intr într-un tub i atunci când îi sunt înregistrate imaginile se aude un zgomot

puternic. Investiga ia dureaz mai mult i este problematic pentru cei claustrofobi.

Cea de-a treia variant este cea clasic de angiografie renal . În cazul acestei investiga ii

substan a de contrast este injectat în artera femural prin canalul inghinal. Atunci când

substan a de contrast este injectat pacientul are o senza ie de c ldur , iar apoi trebuie sa stea

câteva ore în pat cu un pansament compresiv pe locul unde s-a f cut injec ia i îi sunt

monitorizate tensiunea arterial i pulsul.

Electrocardiograma (ECG). Acesta este un test simplu care se realizeaz prin pozi ionarea

unor electrozi pe piept, bra e i picioare i care descrie ritmul cardiac i func ionarea inimii.

Testul de efort (Electrocardiograma la efort) - acesta este un test care se face persoanelor

care au peste 50 ani. Pacientul testat pedaleaz pe o biciclet medicinal , iar ECG este

înregistrat în timpul i dup efort.. Acest test ne arat cum reac ioneaz inima atunci când

persoana este solicitat din cauza efortului i a lipsei de oxigen.

Examenul radiologic cardio-pulmonar. Acest test are ca scop identificarea modific rilor la

nivelul pl mânilor i/sau a m rimii inimii. Aceste analize sunt de obicei repetate cu o zi

înainte de prevelare în cadrul investiga iilor preoperatorii.

Testul de glicemie provocat – acesta este un test care are ca scop detectarea diabetului

zaharat sau predispozi ia pentru aceast boal . O bautur îndulcit cu sucroz îi este

administrat pacientului, iar apoi, la anumite intervale, sunt f cute teste în vederea stabilirii

glicemiei.

Siguran social – vezi capitolul separat

În cazurile speciale se mai pot face i alte teste în func ie de simptome sau semne:

M sur tori ale debitului de urin : Cu ce vitez poate fi golit vezica urinar ? De asemenea

vezica urinar poate fi verificat prin m sur tori ale volumului dup golire. Aceast verificare

are ca scop certificarea faptului c nu exist obstruc ii ale tractului urinar. În cazul b rba ilor

pot ap rea hiperplazii ale prostatei.

Test pentru verificarea capacit ii pl mânilor. Volumul total inspirat i capacitatea

pulmonar , viteza expirului pot oferi informa ii valoroase pentru detectarea bolilor obstructive

de pl mâni. Este extrem de important pentru fum tori i fo tii fum tori.

Ecocardiografia - are ca scop detectarea insuficien ei cardiace sau a diferitelor probleme ale

valvelor cardiace.

Examenul psihiatric - fiecare donator trebuie s aib ansa de a discuta cu un psihiatru, dar

în mod normal nu se întâmpl acest lucru. Aceast consulta ie este f cut în cazul în care este

necesar , în cazul don rii între prieteni sau unor persoane din afara familiei i cu siguran în

cazul don rii anonime.

Decizia

Dup efectuarea tuturor investiga iilor poten ialul donator se va întâlni cu doctorul pentru

discu ia final i pentru mai multe informa ii. Toate documentele vor fi trimise c tre Centrul

de transplant pentru a fi discutate i analizate i pentru a se lua decizia final . Exist o

declara ie probabil de acceptare a don rii, dar decizia final este luat de c tre echipa

medical împreun cu chirurgul de transplant, medicul curant i coordonatorul de transplant.

Atunci când are loc acceptarea donatorului se estimeaz i perioada în care va avea loc

prelevarea.

Este important ca atât donatorul i cât i primitorul s se afle într-o stare bun de s n tate în

momentul în care a fost programat interven ia. În general, ambii sunt interna i în spital cu

una sau dou zile înainte de donare i transplant. Se fac investiga ii preoperatorii, precum i

examene radiologice i ECG. Ambii trebuie s se întâlneasc cu anestezi tii, chirurgii,

fizioterapeu ii, asistentele i doctorii care se vor ocupa de ei în sec ie. Donatorul trebuie s

semneze un document care s certifice c doneaz voluntar. De obicei chirurgii implica i

trebuie s semneze i ei. Acest document este solicitat prin lege.

Criteriile de acceptare

Criteriile se schimb la anumite intervale i în func ie de centru. Exist dou aspecte. Ce

riscuri medicale pot fi acceptate din perspectiva donatorului? Cum v pute i concentra pe

reu ita transplantului?

Criteriile de acceptare sunt simple atunci când exist o politic strict , prin care sunt accepta i

ca i donatori doar persone s n toase, care nu sufer de nicio boal , nu urmeaz nici un

tratament medical i care au func iile renale foarte bune. Dac sunt acceptate persoane care

urmeaz tratament pentru hipertensiune, obezitate, etc, ar putea exista probleme în viitor.

Ace ti donatori trebuie controla i mai am nun it. În aproximativ 1% din cazuri donatorii

regret donarea, un motiv în plus pentru care este extrem de important ca aceasta s fie

benevol .

Tehnici chirurgicale de prelevare a rinichiului

Exist dou tehnici chirurgicale importante de prelevare a unui rinichi:chirurgia deschis i

laparoscopia.

Chirurgia deschis

Este o tehnic veche de prelevare a rinichiului (drept sau stâng) printr-o incizie la nivelul

flancului. Mu chii mari sunt sec iona i i uneori o parte din coast trebuie extirpat pentru a

putea scoate rinichiul. Complica iile cum ar fi durerea persistent i leziuni ale nervilor pot

ap rea în 1-5% din cazuri.

Cea de a doua tehnic de prelevare a unui rinichi este mult mai pu in dureroas i este

preferat de multe centre. Cicatricea este mai mult în partea de sus a abdomenului.

Metoda laparoscopic de prelevare a unui rinichi este din ce în ce mai des folosit . Trei

incizii sunt create în abdomen: una pentru camer , una pentru instrumentul de disec ie i una

pentru instrumentul care realizeaz hemostaza. Chirurgii lucreaz în fa a unei camere.

Abdomenul donatorului este umplut cu gaz pe parcursul opera iei pentru a face rinichiul

vizibil. Acest lucru poate duce la disconfort i durere în umeri la scurt timp dup opera ie.

Rinichiul este scos printr-o incizie de 6-7 cm lungime i este pus cu ajutorul unui instrument

special într-un ambalaj steril.

Perioada postoperatorie

Donatorul are dureri, dar primitorul se simte din ce în ce mai bine cu fiecare zi care trece,

având un rinichi nou care elimin toate toxinele.

Starea general este controlat în fiecare zi i devine din ce în ce mai bun . Donatorului i se

fac analize de sânge, se m soar tensiunea arterial i i se administreaz antialgice. În prima

zi donatorul va putea s bea doar câteva pic turi de ap i nu are voie s manânce. Sonda

vezical este scoas , dac este posibil, a doua zi dup opera ie. Este important ca donatorul s

încerce s se mi te prin camer i nu s stea la pat. Personalul medical îl va ajuta. Mi carea

este important pentru a sc dea riscul de tromboz i pentru a preveni constipa ia, care poate

fi o problem din cauza diferitelor antialgice. Cu cât mai repede donatorul va putea mânca i

se va sim i mai bine el va putea fi externat.

Din nou acas

Sunt necesare câteva s pt mâni pentru ca rana s se vindece. Donatorul nu are voie s care

greut i, dar poate face treburi u oare. Trebuie s fac o plimbare în fiecare zi i s se

relaxeze. Majoritatea donatorilor obosesc foarte repede. Nu sunt obi nui i s nu fie s n to i.

Obosesc dup ce fac foarte pu in efort. Acest lucru este normal. Nu trebuie s se panicheze.

Cu timpul se vor recupera. Perioada de concediu medical este de obicei de dou s pt mâni.

Sunt recomandate controalele periodice de urm rire a st rii de s n tate?

Recomand m controalele simple care m soar tensiunea arterial , greutatea corporal , teste

care m soar func iile renale i teste ale urinei în fiecare an. Centrul în care se realizeaz

investigarea donatorilor are responsabilitatea de a organiza aceste controale într-un mod

practic.

Înregistrarea

În multe ri din Uniunea European se ine deja cont de o recomadare a Parlamentului

European de a avea o eviden a donatorilor. Acest “registru” este care urm re te calitatea

procesului de donare i supravegherea acestuia, iar fiecare ar trebuie s - i organizeze

colectarea datelor. În cadrul grupului EULID am avut drept scop stimularea cre rii unui

registru al donatorilor de organe, datele pe care acesta ar trebui fiind urm toarele:

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Uneori donatorii simt c nu vor primi nicio mul umire sau recompens din partea societ ii. Primitorii sunt controla i medical i supraveghea i în permanen , îns donatorii au fost neglija i. Donatorii sunt considera i de la sine recupera i.

Transplantul de ficat

Transplantul de ficat este singurul tratament pentru insuficien a hepatic cronic . De

asemenea, transplantul de ficat de urgen este procedura care salveaz via a în caz de

insuficien hepatic acut cu necroz hepatic . Nu exist nici un tip de dializ pe termen

lung similar cu cea pentru pacien ii cu boal renal cronic .

Transplantul de ficat este mai solicitant decât transplantul de rinichi. Ficatul bolnav al

primitorului trebuie s fie extras înainte ca noul organ s fie transplantat, iar procedura

chirurgical dureaz multe ore.

Transplantul de la donator viu

Ficatul are doi lobi, lobul drept care este mai mare i lobul stâng care este mai mic. Datorit

segment rii sale anatomice, din punct de vedere tehnic divizarea ficatului este fezabil .

Pentru a putea men ine necesit ile metabolice i func iile normale, primitorul are nevoie de o

gref de ficat de cel pu in 1% din greutatea sa corporal . Pentru un copil care are nevoie de

transplant hepatic este suficient partea lateral a lobului stâng. Pentru un primitor adult cel

mai adesea este folosit lobul hepatic drept al c rui volum este suficient pentru transplant.

Riscul de deces pentru un donator viu de ficat a fost estimat a fi de 0,5%, acesta fiind de 10

ori mai mare comparativ cu procedura chirurgical pentru donatorul viu de rinichi.

Indica iile transplantului de ficat de la donator viu sunt în principal pentru copiii mici cu boli

congenitale i ai c ror p rin i le doneaz o parte a lobului stâng. Insuficien a hepatic acut

poate fi de asemenea o indica ie pentru donarea de ficat de la donator viu atunci când este

dificil de g sit foarte rapid un donator decedat. O situa ie special o constituie pacien ii cu

cancer de ficat la care prelungirea timpului de a teptare înseamn risc de r spândire a

cancerului în organism. Pentru primitorii adul i este necesar lobul drept al ficatului care este

mai mare.

Riscurile pe termen scurt i pe termen lung pentru donatori

Interven ia chirurgical de prelevare a lobului stâng sau drept al ficatului este una major .

Prelevarea lobului stâng înseamn segmentele 1 i 2, ceea ce reprezint aproximativ 300 ml

de volum hepatic. Prelevarea lobului drept înseamn segmentele 5-8, ceea ce reprezint

aproximativ 1000 ml de volum hepatic. Complica iile precoce sunt reprezentate de: scurgeri

de bil , riscuri de sângerare, infec ii, dureri abdominale severe i trombembolii, toate acestea

putând ap rea la 10-20% dintre donatori. Complica iile care pot duce la deces, i care au fost

raportate atât în Europa, cât i în Statele Unite, sunt: septicemia, embolia pulmonar ,

sânger rile severe sau insuficien a hepatic .

Problemele pe termen lung se întâlnesc la un procent mic de pacien i i constau în durere

persistent i gastrit . Ficatul este unic datorit capacit ii sale de a se regenera. Ficatul

donatorului ajunge la 95% din volumul s u ini ial oricare ar fi volumul de ficat prelevat.

Recuperarea are loc rapid în primele 3 luni dup donare. Testele de ficat efectuate pe termen

lung dup donare nu eviden iaz faptul c donarea a avut loc. Spre deosebire de un fost

donator de rinichi, la donatorii de ficat aproape toate testele sunt normale.

Investiga ii

Investiga iile care se fac în cazul donatorilor de ficat sunt urm toarele:

Teste de sânge pentru evaluarea func iilor ficatului i teste generale: transaminaze serice

(ASAT, ALAT), bilirubin , alp, albumin , INR, hemoglobin , leucocite, trombocite,

glicemie, amilaze, electroli i, creatinin ;

Teste de coagulare : APTT, AT-III, proteina C, proteina S, rezisten a APC, genotipul de

protombin B;

Grup sanguin, tipizare HLA;

Teste virale: HBV, HCV, EBV, CMV; HIV;

În l ime, greutate, istoric medical i stare de s n tate, inclusiv tensiunea arterial ;

ECG(electorcardiogram );

Examen radiologic al pl mânilor;

Ultrasonografie Doppler a ficatului;

Tomografie computerizat a ficatului sau angioRMN pentru ficat sau colangiografie RMN

pentru a determina m rimea i volumul ficatului i a segmentelor ce vor fi prelevate;

Examinarea donatorului de c tre anestezist;

Consim mântul donatorului i informarea acestuia de c tre chirurg cu privire la procedur ;

Informarea donatorului de c tre asistentul social;

Terapia fizic preoperatorie.

Interven ia chirurgical

Donarea de ficat se realizeaz de obicei printr-o incizie subcostal înalt . Lobii ficatului sunt

izola i de ligamentele i esuturile înconjur toare astfel ca vasele importante i c ile biliare

care intr i ies din ficat la nivelul hilului s poat fi disecate i izolate pe partea ce urmeaz a

fi prelevat . Dup împ r irea esutului hepatic, ductul biliar este sec ionat i vasele de sânge

sunt clampate, partea de ficat ce va fi donat este prelevat i irigat cu solu ie rece pentru a

men ine esutul hepatic în condi ii fiziologice. Va fi instalat un tub de dren pentru a colecta

eventualele colec ii lichidiene sau mici cantit i de sânge de pe suprafa a disecat .

Îngrijirile postoperatorii

Donatorul va r mâne în Sec ia de Terapie Intensiv cel pu in pân a doua zi. Dup transferul

într-un salon chirurgical obi nuit, cei mai mul i pacien i pot începe s bea lichide i eventual

s i m nânce treptat. Este foarte important ca pacientul s se mobilizeze din pat cât mai

repede cu putin . În primele zile se efectueaz teste de sânge zilnic, managementul durerii se

realizeaz de obicei prin analgezie epidural în primele 4-5 zile, care este apoi înlocuit

treptat prin analgezice orale. Majoritatea pacien ilor necesit o spitalizare de aproximativ 7-

10 zile postoperator. Firele externe pot fi scoase la dou s ptamânii dup opera ie, dar

vindecarea complet a pl gii necesit 6 s pt mâni. În aceast perioad donatorul trebuie s

evite s ridice greut i i s desf oare activit i fizice sus inute, dar poate s se plimbe pentru

a- i men ine forma fizic . Durata concediului medical poate varia foarte mult de la individ la

individ, dar în cele mai multe cazuri aceasta este de 8-12 s pt mâni.

Controalele periodice de urm rire a st rii de s n tate pe termen lung

Donatorul de ficat trebuie urm rit la intervale de trei luni, controlul constând în examen

clinic, teste de sânge (teste de evaluare a func iilor ficatului) i examen cu ultrasunete al

ficatului la 3 luni, i dac este posibil, la 6 i 12 luni postoperator. Dac apar semne de

complica ii sau disfunc ionalit i în orice moment al perioadei postoperatorii donatorul

trebuie s contacteze centrul de transplant pentru o evaluare suplimentar . Dup accea este de

dorit s existe examene de urm rire, dar practicile privind controalele de urm rire pe termen

de lung variaz printre centrele de transplant hepatic i nu avem recomand ri pe aceast tem .

Cel mai important lucru îl constituie realizarea unei interven ii chirurgicale de calitate.

Asigur rile sociale i sistemele de protec ie pentru donaorul viu

Donatorii vii ar trebui s fie acoperi i de c tre sistemele de asigur ri sociale, recomand rile

noastre pe aceast tem fiind separate.

Scopul asigur rilor sociale este de a asigura securitatea în fiecare etap a vie ii. Ele au fost

intoduse progresiv în cazul reformelor din secolul 20 i este înc loc pentru perfec ionare i

reguli egale în cadrul Uniunii Europene

Protec ia social pentru donatorii vii – practici curente i ghiduri pentru viitor

Donatorii pot beneficia de concediu medical dup donare?

În general donatorii ar trebui s aib dreptul la concediu medical pl tit.

Cine pl te te concediul medical?

De obicei pl tesc atât angajatorul, cât i autorit ile oficiale. Recomand m ca plata

concediului medical al donatorilor s fie f cut doar de o singur institu ie.

Exist piedici pentru donatorii vii de a ob ine asigur ri de via private?

Donarea în sine nu trebuie s fie un motiv de respingere pentru o asigurare de via . Din

contr . Din experien donatorii vii tr iesc mai mult.

Exist impedimente pentru donatorii vii în ob inerea unei ipoteci ?

Nu exist piedici.

Exist sisteme de asigurare a pacien ilor care s poat fi folosite de c tre donatori în

cazul complica iilor ap rute în timpul interven iei chirurgicale sau postoperator?

Sistemul de asigurare a pacien ilor este un sistem în care pacien ii pot fi desp gubi i pentru

complica iile care apar neprev zut. Se pare c acest tip de lege exist numai în Suedia,

Norvegia, Fran a, Italia i Marea Britanie. Dac exist , acest sistem de asigurare a pacien ilor

poate i trebuie s fie folosit de c tre donator. Desigur, acesta este o protec ie important care

ofer tuturor donatorilor ansa de a primi bani în caz de v t mare.

Care este situa ia sistemelor de rambursare? Se aplic acestea donatorilor?

Sisteme de rambursare pentru donatori exist în rile cu experine îndelungat în

transplantul de organe de la donatori vii. Acestea ar trebui s existe în toate rile pentru a

facilita tratamentul donatorilor vii. Ace tia sunt pacien i pentru o scurt perioad de timp i

trebuie s func ioneze. Donatorii obosesc dup interven ia chirurgical i nu au capacitatea de

a munci sau de a- i cere drepturile.

Ar trebui ca donatorilor s le fie pl tite transportul la i de la spital pentru investiga ii,

interven ia chirurgical i controalele medicale ulterioare don rii?

Da, fiecare ar ar trebui s aib aceast regul . Donatorul nu se supune unei interven ii

chirurgicale numai pentru rude sau prieteni bolnavi de rinichi, dar i pentru societate, c reia îi

realizeaz economii financiare pe termen lung. Donatorilor le este necesar acest tip de

servicii.

Care este situa ia investiga iilor medicale ale donatorului? Cine le pl te te?

Recomand m ca donatorul s nu trebuiasc s pl teasc aceste investiga ii niciodat , nici

m car la controalele medicale de dup donare i nici la cele pe termen lung. Acestea trebuie

decontate de c tre sistemul de îngrijiri de s n tate.

Care este situa ia pierderii de venituri din cauza investiga iilor medicale ? Cine pl te te

pentru acestea?

Acestea ar trebui s fie compensate. Aceasta este recomandarea noastr .

Care este situa ia costurilor medica iei?

Fiecare ar are alt politic pe aceast tem . Recomand m compensarea costurilor.

Este posibil s se ramburseze donatorilor aranjamentele sociale necesare cauzate de

procedura de donare?

Ar putea fi de exemplu pentru fermieri care au nevoie de aceasta (deoarece au animale) sau

pentru p rin ii care au nevoie de ajutor pentru îngrijirea casei i a copiilor. Pentru toate aceste

compensa ii ale cheltuielilor este necesar o explica ie scris care s justifice aceste costuri.