ARIA DE RASP1NDIRE A PRINCIPALELOR SPECIIDE MACROMICETE COMESTIBILE DE PADURE.

POSIBILITATI DE STIMULARE A INMULTIRII LORPE CALE NATURALA

ELENA POLEAC,In colaborare cu:

AT]RORA TOMESCUMITRITA BAHRIM, VIOEEL GRAPINI

1. INTRODUCERE

Pentru o mai buni cunoa$tere a potenlialului micologic al pidurilor dingara noastri, cit qi pentru organizarea gtiingificl a lucririlor de recoltare,achizilie qi valorifica?e a ciupircilor, a fost necesar si se fac5 cercet;ri destabiliie a zonelor.optime de fructificare a princ.ipalelor specii de macromicetecomestibile de pXdure. Lucririle s-au intreprins in perioada L97l-I975'obiectnl cercetX(ilor constituindu-l 10 specii de macromice'te: Morchella escw'lenta Pers. ex Fr. (,ciuciulejii, zbirciogii;, Morcbella conica Per,s. (zbirci,orgultueuiat). Morcbella'bybrida Sow., Virpa di1.italit'ormis Pers. ex. Fr., Mor-cb"ella

'rotund.a (Pers. ex Fr.) Boudier (ciuciuletele galben), Boletus edulis Bull'

(hribul cenusiu.'minitarca. hribul), Boletus aeret'r,s Bull. ex Fr. (hribul negru'oito"n.". triiUt. Cantbaiellus {ibariws Fr. (gilbiorul), Rassula virescens

ischaeff.l Fr. (vinelica pestrigx; si Armillaria'mellea (vahl.) Qu6l. (ghebele,opinticii).

2. MATERIAL SI METODA

Stabilirea zonelor optime de rispindire naturali a speciilor de ciuperciluate in studiu, s-a fi,c,ui pe specii sau gru,puri de specii 5i pe regiuni fizico--geografice. Ca metodl de-lucru s-au folosii observ-alii le-."ilYllg pe itinerar .qiin itagi,onare. Frecvenga speciilor Ei intensitatea fructificirii la unitatea desuprafagX (ha), s-au .fe.tunt prin

..determindri cantitative. Pentru stimularea

inmulgiiii pe cale naturalS, s-iu executat observagii gi experimentiri in teren.LucrXrile de teren s-au fXcut in cadrul a 58 oco,ale silvice. La stabilirea

zonelor optime de fructificare, s-au folosit qi -datele -serviciului de resort dinDepartarnentul Silvicu,luurii referitoare la producqia de ciuperci din perioadaani lor 1966-1975.

3. REZULTATE $I DISCUTII

3.1. RAIONAREA PRINCIPALELOR SPECII DE CIUPERCI COI\{ESTIBILE DE PADURE

Atit din cercet;rile efectuate pe teren in cele 58 ocoale silvice, -cit 9i din

datele privind recoltele pe inspeciorate silvice, reiese cI speciile de macro-

r97

micete comestibile de pXdure cercetate,_ apar pe spaqii mari, de la cimpie lamunre, in condiqii de mediu foarte diferite.- Pentru condigiile de la noi, se poare face o raionare tinind seama dell"."g"g3 speciilor relpecriv.e in diferite_ regi_un-i ale grrii.

'Astfel, speciile:

A'Iorchella_esculenta, Morche-Ila -coni.ca si Moichella .bybiida, la care se poare1d;,usf ler,ra digitalilortnis sint intilnite rlumai in t.giun." d; *;"i;-;;dealuri inalte. Aceste -specii.nu- sint deloc intllnite in iegiunile de dealuiijoase qi cu atit mai putin in cimpie.

Cantharellus cibarias r5spind-it-de la munte la cimrpie, are o frecvenglmai m"are in regiunile d9 mgn19 si dea,luri inalte. ln .egiun.a de dealuri joaseare o^frecvenl{ nlul-t mai redusS, iar Ia cimpie apare numai sporadic.

. speciile de^Boletws.au o frecvenqx mii mire i,n regiuiea de munli maipugin inal,ii Ei in regiunile d.e dea'luri'din grigana si o'tt"ni". l" ;**i fiitrecvenla lor se red-uce pe misuri ce condiliile mediului devin mai pugin favo-rabile. Boletus edalis -se indlneqte la altiturdini mai joase, i^, Bofrii, oirr6la altirudini mrai mari, caracteristice $i pentru cantb'arellur-iiboriur.

Russula oirescen.s si Armillaria *rlleo -apar preturindeni in ,egiurea d.dealuri, prima mai frecventX in vest gi s'd,

'" ao"" in .st 91 ,.rd-eit. Aceste

d.oua s-pecll- a-u i'n mod pregnant un caracter mai ubicvist, ca urmare a insu-sirilor lor bioloeice.

,P.:Si, ig.rJgiunile 4.e munte qi dea,luri, la peste 450 m altit'dine, in carecon'difiile fizi'c,o-.geografice detenminX un climit mai re,ce gi mai umed, auo., frecvengr mai ,mare Morchella escwlenta, Morchelia ,oniro, cantharbllusctbarrus qL. Boletns^aereus, pe,sin4 il reg-iuni de dealuri j,oase .capxtx o frec-venga mai mare Boletus edalis si Rasswla virescens. ln'cimpre, cu exceptragenului Morcbella care este repr.ezenrat numai de Morcbella ,Ztunia,l"

-d;;:

5ie de. conditiile de.mediu se'gXsesc nu,rneroase specii, dai c,, o foarte micxtntensltate cte tructiticare, ca urmare a reducerii cantitlgii de precipitatii sicregterii temperaturii. In.figurile 1-5 se prezinti hlrdle ., ,;rpi;ii;;- p;specii sau grupuri de specii de ciuperci.

3'2' MA'UR r #ffiff"ii'f X?l?i*HI""'" "

cercetXrile referitoare. Ia biologia- si -ecolo-gia speciilor de ci,uperci, cit qisciderea fructificXrii inregistratX in"ultimii

""il "*'prr

-,piobi.-"'lulrii unor

mXsuri care sX contribuiJ la..ridicarea produciiei aI .;rip.r"i comestibile depldure. .ln acest scop s-au fic,,t unele obseroajii fri"i"J *i..ti"i ji"

'i"t lisporoforii ga ̂ organe ce po-t- asigura producgia.' Aieste obsei"arii- * dil r"

c-oncluzia cr, in afar,a condigiilor de mediu (climX. sol. litierl etc.). productiade ciup^erci -poate fi deterio-ratx prin mo{ul d.

't..oit"i. ii p;ii

'.i*rt;;i;

intensd in pidure a culeg5torilor qi-a animalelor domestice.S-a observat ci, in

-prezent., in maioritatea cazurilor, ciu,percile sint recol-

tate prin. smulger"a b-ruscX a sporoforului. Prin acest mod be recoltare ins5,in. general' nu se ia de pe teren numai sporoforul aiuns la dimensiuni recol-tabile, 9i -_si o parte din mi'celiu. Problima r" p"ri" lo"i..

"*t indeoiebi

p.entru hribi, al ciror. c-orp frqctifer, prin baza j:iciorului robusr, consistentsi cu o mare suprafagi de prindere, eite strins legai de rniceliul .. s. d.".rroitila baza pi.turii .moarte gi la suprafafa solului. De aceea la hribi, prin smul_gere. brus.l:d, se ia ,nu numai sporoforul marur, ci gi pisla ,rniceliani'cu sporo-toru in tormare de Ia. baza acestuia (fig. 6). Dupi cum reiese din figura 6,la un ase'menea mod dre reco,ltare r" diruitrg. nu numrai micel'iul ci se rodh:,ce

r98

E

81il

8llI I

o l l-Tlt l'Jl

o l lo-

ILDm

.1_, U

rr0 gr o- = , -C

qffiE

u

bn

A

H

C!

E.

\oI

) )tJt=rit\ c0'lI

0.

E

A

N(t

I

au)

-IL

(

(oN

oz l

I

\ - - ;

I\^1..) L -

I

v

t \ ,

?,/

(

I'\.<

,-/d

i-ot!&lO)

l 3- ) lP ', ) F

\ \---<, ._

Fg

8ll'll8il

t loiJ

slJ

6

ffi

. l9

tr]

r d 9r l f rF.z

sffi3aoF

h

I

a

ou

o

'ad

'G

N

a!

tr

C)

J

l

d]

x

t'\. o,J " ) ,

.( (s-

, iO

{oo ,r n,

^* 'r

d r,,

ut*

I

* ( / o .

\ "vJA/

\ v l ,

i\o " a vh/

,(ocr)

Fg.

:ll: 6tl

, r o . ' 8 - o ^ l lE9-;s. -1qffiEm il 3

T(-

t o

bo

o

/ h o

,o

_ J o

=

o.U

I

r E

J 4 1

*j

s

$

&Y-/-L

e. l

r 4 l' l l 5 \

iO ' " \

r--'fr-)^-'h\3

N;l r S eir#T,/ t\

q

:r9

I

II

Itt^'"' '\-*r

iillK \hl l I l l l l i [ r . \hUtttiii "

n*/ o ?

. \ ,\u

,

V

Vx^\ '"s,v\-

vJ uvr,v

g8n

ilo t l-il^ i l;dfl

iloJil t

glJ

geE-o) < O : : . 6

bsffi EmY?

d . :

(Y9

t =

It

I

I

c')

a

d

9

J '

ls

l tl rse

IEi

D\\

)

"--l':.,r) /I r

/ nr ? ( J -

\u(

o ".0-rE

r'\

t0, Et r<\

" rvt̂ /

h2

v

trI

r

n11l l r lrrel

j'*, l --

i lriltl o l l li r - l i l l litrf.f

Van,\ " ,JN

\= v38vh

cx8n

t l811o l l-Tl.'ll

l l

oll

o(o6m

aU:

EI( o tcD (r

./ cr)

Ed

E H

TCES

rrd-oCoc'l(.))

I

,

L

v o

r O

:U

s d

aa' Ei

s,

go roo cf)

.p-rtr't:

I7

yk \Y < \

" A t ,o

q.<'

d&

i ' l i '1

l1r ' ' ,

l i , ' , l l ,ii l,'l:

Fis' 6' corpuli fructirerc ln cuts T,;i.lffi*:i"Tff[?

care se distrus rn timpur recoltirii

insugi gradul .de recolti prin 'distrugerea

sporo{orilor in curs de cregtere. Dinacest punct .de vedere pi-oflgqra esie mai ^p,ugin

;dri ;;;;;u celelarte soecii.al caror picior..este.mai friabil. Recortarea piin smulg.ie trebuie ;;i;;ri 't ;ila toate specrrle. deoarece rrmas descoperit prin indeplrtarea litierii gi--asolului miciliut se d..g';d."";.-D;i*i;;;;; i;;;,;ii"i;'"rr, de schimbareaoon'digiilor .4e u,miditat., .temp"tJturX, pF{, l;i"t ;;;. Jn qi de apaririaunor infecaii. Pentru motivele de mai Jur, .rr. necesar ." ,plroloriitJ'?i;recoltagi p'in rXsucire ugoar5 in jurul axului.l\u numal recoltarea insd,- ci insupi modul de ciutare a ciupercilor este

j:t:..:"::^jlilnl'"1: la sp.ciile -t;

;;;; ,p.*r*,r-lt;;;,. este acoperitde -un strat gro's de Jr',nze- mo'art€, ..u- usfo in cazul hri,biio,r, pentru *'dur-coperi .corpul fructifer, -culeg-Itorii-rlvxpesc ." u-.i.t. lTri.ir."r{"f;i; ffi;;se- modificl total mediul anibiant a. t" "i".fu-;i-,il';Jiul sup.rficial arsolului, ceea ce Drovoac5, d. asemerrea,-iirrrug.r-."'.;l.ri"i"i'ii

i,"p.JffirJiin formare. De-aceea, r. i'nf"n.-inJlpxtruiJu i;";;;i;;^;;'*,r," 1e, nu cub;ly]). ei punerea- tor'la l9c.dupi ;";;i;;;;;-fu,#-"i;ix'i.nrru mensinereamediului necesar dezvoltXrii ulterioare "

,oo.ofoiii

*=r..Yr_,"1-r-_":p:.r care trebuie luat in seamX esre traficul c,ulegXtorilor inpad'ure gi a'ccesul animialelor do,mestice. Reducerea traficul;ui ,_u. ioldi" ti *mentinerea mediului ambiant f""or"bii-in ;;i-iiti;r;^;;;:,';;r'ri .;-;;a"L;pierdcrilor prin strivinea sp,oroforil"t "ruii

r"'.r"i; ,# rii.r;..Insuqi .omul este un agent care contribuie ra reducere,a recoltelor de ci,u-

ll::i dl pxdure. Este foar*te nlobabil cx i" afa* i. r*.-ii -*"iiJ*i,

iinii.care unrr se por mrsura.dar. allii nu, recolrarea neorganizatx llxiiid-i";;i;culegitoru.luif a contribuit direci gi fn mare mlsur; la sclderea considerabilla producaiei. Aceastx situagie se explici p;i" {;;;;f .; "..i.lri

ca,'ze _ cil_carea gi rivigirea frunzigului, se soidea"i^ cu efeit. negative direct. - distru-

204

A6rea miceliului 9i .-a sporoforilor 5i indirecte - crear,ejl * :::littl^ Or*:EU."ti.a nefavorabile care provoaci uscarea acestor_ organe $r reclucer€a rruc-

;iiffi;ii"fiil-;;;;"a"-i'"a.t""sate,. ptni la refacerea mediului ambiant

necesar. La toate ".""""

t. "J""fi-.si

iecoltarea aProape integrali u,,tl'ot?-

forilor, asrfel cI, regenerarea speciilor respective prln sporl este redusa la

minimurn.- in .onsecingi, se impune ca la -recoltare sI. se respecte -anumrte norme;

aceasta cu atit mai multf cu cit la ciuperci, recoltarea corecta poate avea un

rol stimulator in inmulgire 9i fructificare'^"'"o';ld *;u"r; este rnterzrcerea pa$unatului in pidurile mari producitoare

de ciuperci, al cXrui rol negativ este cunosc'ut'"'"^ffi;;tii^i-^*f" de riai sus, pentru asiguranea continui a mi'celiului din

,ol. "r*

,"*sar ca, f" io"i. .iilurile de fruc"tificare, qlenlplarele mari, bogate

in'tpoti, si fie l5sate pe ,.t.tt. F,ste- de aqteptat ca, -daca se va contlnua

ri."r""iil il.;;;"ii ;-rp'9;"f";ii;; Ji d.t.rioorea mediuiui necesar dezvoltirii

"ii..iiii'i, ;;;;;';sJi;-aitp"tid; unor macromicete din ecosistem'ul fores-

,;"; ;.;;',." ",

pi,r"i-"ri.g. p"g"u. care in preze,t, din lipsi de dare, nuse pot aprecla.'"

";;f;i'ii' o.d"r. cX, in prezent, niciieri pe glob nu s-au.obginut rezul-

,"." ,"rlrbo;io"r" in .*'prtiti*tirile privind -germinarea-

sporilor la macro-

;i;.*i;-;;.r,iu;r. *a.'Iti;;;;

'insui" ,r""oid. de bazd. pentru inmullirea

iI J*""fr-." "o.roo.J-tf*i".

miceliul din so,l, care..trebuie proteiat."

--i;;;i*.';i;i'^;.-;;;;;';i; ."ttui;

"'hiibilo', nu au dat rezulate

satisficitoare, nereugindu-se sI se oblini corpuri fructifere'

4. CONCLUZII

Soeciile de ciuperci cerc€tate se gisesc de la munte la cimpie, avind o

frecve^ntl mai mare in regiunile de- deal gi munte'^^""'tj;;;;;"]"tiii i"i?;rp*aii;, i""t. sp*iile cercetate se.gXsesc in conditii

a, --.aiu '*

t, iitiiiA i"Jti"--*"tt- atit 'din

punc-t d.q v.gdi.re .ped.oclimatic,

iri ii qfi r;; ;;- +A'. - "i u. g.'"eiei f orestiei-et -p, :T:ii :ji :: *i::lt,n"il':Acest lucril este sustinut de aparilia P9 acelagi.teritortu' conco:

lungul perio.dei de vegetagie, a mai multor specu'

Ca urmare "

."rl"...r.ior speciilor- *n;,rg".. -cu. cele ale meditrlui, frn-

venra $Doro,fo,rilor h ;;;;; a."i"pi"l"f; cteiqt.-d..[a cimpie la munte, exis-

;tni;t*.t"li" itt . cantitilile recolate qi suprafEele-Parcurse'

Soeciile de Morcbelto (ru excepgia speciei Morcbella rotanda) se gisesc

cu precxdere in estul gi noidul ..1irii. Din datele prrvlnd reco'ltele anuare $r

;;r|r'*tii6 p. -irir"r"t,".",lt-a

a' ..i. .n-'"i mari productii le. are .Inspectoratulsilvic Covarnu, ur*ii' j.-lnrfu.torate,le silvice Suceava, SXIaj 9i Mara'mureg'

Pi"Jt.tii sl,a e sint in jtrdegele Harghita 9i Neaml'pentru speciile de' Boletws,, se evidenliazx doui mari centre: unui in

,ud_".iiui-di;;, .or.iiun#tor_'Inspectoratilor .silvice Gorj, .Vilcea 9i Dolj'

i;"#";; ia".igl I;;F;;;";l silvic Argee, altul coresp.unzXtor Inspectora-

telor silvice nrad, B'ih5i-ii ^Sif";

il ;;. in"rest, producfiile., sint mai reduse'

i;rd"il.-d;-[d"r;;;; qi d" ,tr..t, pentru inmuliirea hribilor pe cale arti-

ficiali nu au dat rezultate pozitive'- - Sp..i" Cantharellns cibarius este reprez,entati -cu p'rodu.lii mari in nord-

ertut -i;rii,

.nr"rpott";ior Inspectorateloi silvice Harghita 9i Suceava, urmate

205

f:jTry:::ratete silvice Arad, Cluj, Bihor.. in rest, deqi gilbiorii au areal:fl ili,l."fidl';,i:":Tfif:iff Jj,,'il",'::{iur .munios ei i'tu'oi "ii;'ii

-i;Kussula virescens fructificX abundent in Inspectoratele silvice din resiu-nile.de..munt€ ei dea,l .din,gdul Ji-.',lrtut {t;f,--i*-il-";-;J-i"-ii;.#;.Produclii mai mi,ci revin regiur;r"i a, i"- p'u.iririJ'ur*tuiu, car,acrerizareprin tempclaturi mari 9i cantiiitj *i41. p.ui;p;raii.Arm*arM, merea are o dezvortare-13ri i1_nordur gi estul girii, ininspectoratele silvice .Maramureq, su..""", pi;;"-N;",i-il.L, si in sud_est.in Inspectoratele silvice prahova, Bq";; oi*t"ut"]t;"",ir# ;;.;l#ri;"",:gisesc in.majoritatea inspector"t.tor-l;t"i.i iir.iiii."ri"^'ii;i,a mai bunl inregiunea de dlal qi munte. qi *"i ,l"bi i,. ,"giur." i;;G;i".

"'

Recoltarea dezorganizati,_treceri,le 9i.-;";rili-rJf;'rt; ra intervale scurtepe acolea$i quprafeje, ,provoaci reducerea i;;;;ifi;lrii:.i ur,r.,"r. a de,sradiriicondisiilor de-mediu p. {. o p"',. ei-; di;t;;;.;^^ili*rlriil'ii-r""r?i?iir'"'ip.",d. aha. in pl'us iecoltarea prin'u*uts*r.,-?irt.rg.-,nl..ri"i' ii,i'r"r."iliIloletus in :rpeciil, ...olu"r"a .tiu"T. "l';

faci prin' r;;;;;." piciorului in.lurul axului. Conservarea mice,liului dl" r"r ii1tffi,"rl"*t"lnr"rririi acesrui,apri'n cregterea n,atu,ral5 a su,r,s,ei J.;p;;, esre'un *;lr*"dsi de sti,rnulare air,mu\irii - ciu,percil,or pe ."1,. ""r,irnli.Rezultatel,e a,plicative car€ se desprind din aaeste cer,cetXri, se in,scriu.pelinia re-zolvirii sarcinilor .u

-f.i"i*-li'r..ot.area la rnaxirnucomestibile q""t"rg p-enrru care .*irti-..ril; ;;;'";;"o?ri il3fftt"riexterni, prevdzute in

-Prograrnul najionat pentru conservarea ji a."""ror.'"fondului Torestier in perioaia tgioJdia.

VERBREIT'UNGSGEBIEI' DER BEDE,UTE,STEN E,SSBARE,NWALDMAKROMYCE,TEN. FORDERUNGS- UND

VERMEHRUNGSMOGIJICHKEITEN AUF NAT.URLICHE wEIsE

-- Die Arbeit urnfas"r^o"r^a'".J"i#rtn'"njo"*t''1'.,r ,o essbarc' wardr.akror'ycete'.Dioverbreitung und der Erntepotenziar sino p-io' FiLrten odcr Gruppen von Arten und l-orstin-spcktoraten, dargcstel t t . v ' uPPcrr \ urr

Gleichzeitig, sind aucrh..die Fdrderungs- uncl natiiqlichen vermehrungsm6glichkcitcn,sorvie auch die tr{assnahmen clie in diesern S'ilne. genommen werden miissen, angegeben,