AB5 LIJTT'

ABSOIUIE este o marc6 comercial;a Ny'itutoyo Cofporation

Semnificatia simbolurilor

Traductor liniar ABS0LUTEAceasta este o scald de misurare electronicd ce oferb o citire directd a poziliei liniare absolute atunci c6nd este porniti, f6r6 a fi necesar si fieresetati sau adusd la valoarea zero Instrumentele de misurare lVitutoyo care incorporeaza aceste scale oferi avantajui semnificativ de a fimereu gata de misurare fbrb a fi nevoie de setiri preliminare dupE pornire, Metodele electrostatice, electromagnetice gi o combinalie de metodeelectrostatice gi optice sunt utilizate in implementarea acenei capabilitili, dar caracteristica cheie este tehnologfa brevetatd de Mitutoyo de a creainforma,tii pozilionale absolute in scala de misurare astfel inc6t sd poata fi cititi la pornire. AceSti traductori liniari sunt utilizali pe siara larga ininstrumentele de misurare Mitutoyo ca standard de lungime incorporata, iar utilizarea lor contribuie in mare mdsurd la generarea unor date demdsurare extrem de fiabile in industrie, in special in medii dure in care contaminarea prin utilizarea lichidelor de taiere, di ricire 5i a prafulur nutrebuie sd afecteze oerformanta

Avantaje:1. Nu apare nicio eroare de contorizare, chiar dac6 deplasati extrem de rapid cursorul sau 5urubul micrometric2 Nu trebuie si resetali sistemul la zero c6nd porniJi sistemul dupa ce l-aJi oprit'].3 Deoarece acest tip de traductor poate fun(iona cu mai pulind putere decet traductorul incremental, durata de viaJd a bateriei este prelungitd

la aproximativ 3,5 ani (fun(ionare continua de 20 000 de ore)', in condilii normale de utilizaret1. CL excepl a catu ur i1 care bateri coase

'2: in cazul Sublerului ABSoLUTE DIG (mode de caDacitanta e ectrostatlca)

foduri lPAcestea sunt coduri ce indici gradul de proteclie furnizat (de o carcasd) pentru functia electrici a unuistrbine, a prafului si a apei, a5a cum este definitin standardele IEC (lEC 60529: 2001) s Jl5 C 0920: 2003IlEC: Comisia Electrotehnicb Internalionali]

Pr mu num;rcafactenstrc

Grade de proteclie impotriva obtectelor sV;ine so ide

)cufta oescrere

0 ara protecle

Cu proteclie impotriva

patrunderii obiectelof str;inesolide de 5e 50 mm ii mai

mare

lJn palpator cu 5g 50 mm nu

trebuie sE p;trund; complet in

carcasa*

z Cu proteclie impotrivapatrunderi obiectelor straine

solide de 50 12,5 mm ti mai

male

Un palpatof cu So 12,5 mm nu

trebuie sa p;trunda completincarcai'

Cu proteclie impotrivapitrund€rii obiectelor nriinesoljde de 50 2,5 mm Ii mai

mare

Un palpator cu 50 2,5 mm nu

trebuie si p6trund: complet in

carcasA*

4 Cu proteclie impotriva

Ftrunderii obiectelor str;inesolide de 56 1,0 mm ti mai

mare

LJn palpator cu 50 1,0 mm nu

trebuie s Ftrund; complet in

carcas,t

Cu proteclje impotrivaprafului

P;trunderea prafului nu este

total impiedicata, dar praful

care Ftrunde nu trebuie siinterfereze cu f unctionarea

Ftisfac,toare a aparatului iu$ alecteze siguranJa

6 Etant la praf Nu este permi5; p,tr!ndereaprafulul

Pentru detali privind condiliile de testare utllizate pentru evaluarea fiec;ruigrad de protec,t e, v; rugam $ conrultali standardul or gina

produs impotriva pdtrunderii corpurilor

A doua cifra

cardcteristrca

Grade de prote(ie impotr va p;trunder i apel

5cuft; descnere

0 F;ra protedie

Cu proteclieimpotr va

picSturilor vedicale de ap,Pcaturile de ape care cad vedical nu trebule si aibi efecte

daufatoare

Cu protecle impotivapic6tur lor verticale de ap;intr-un unqhi de inclinare

de 15 grade

Pic;turi e de ap; care cad vertical nu vor avea efected;unatoare atunci cAnd carcasa este inclinate la un unghi

de D6n; la 1 5" De ori(are oarte a verticale

Cu proteclie impotriva

apei pulveizateApa pulverizat; la un unghi de pan; la 60" pe oricare parte

a verticalei nu trebuie s; aibE efecte d;un;toare

4 Cu proteclie impotriva Stropirea carcasei cu ap; din orlce direc,tre nu treb!ie $ aiba

eiecte d;un;toare

5 Cu proteclie impotrivajeturilor de apE

Apa pror€date in jetun pe carcag din orice dtreclie nu va

avea efecte d6undtoare

6 Cu proteclie impotriva

ietur lor de api puterniceApa proiectata in jeturi puternice pe carcag din orice

direclie nu trebuie $ aib; efecte daunatoare

1 Cu proteclie impotrivapitrunderii apei

P,trundefea apei in cantltal care produc efecte d;un;tGrenu tlebuie sA poat; avea loc atunci c;rd carcasa este

scufundata temporarin api in condi'lii standardizate de

presrune it t mp

8 Cu proteclie impotrvaefectelor scufund6rii

continue in apa

Patrunderea apei in cantit,ti care prod!c efecte d;un,toarenu trebuie !i fie pos bili atuncl cand carcasa este

scufundat; continuu in ap; in condilii care vor fi conveniteintre producetor ti uti izator, dar care sunt mai stricte dec;lcele pentru clasa |PXT

espre rn*rcajele de certificare tUV nheinlandToate produsele cu marcajele afi5ate in stanga au trecut testul lP realizat de organizalia germand de certificare, TUV Rheinland

c0&ivr TIt r.iTtLtzATe lru nceasrs BRosuRAUrm6toarele simboluri sunt utilizate in aceast; brotura pentru a aluta operatorul s; oblin; date de mdsurare fiabile, prin funclionarea corectia instrumentului

Conformitatea cu marcajul CE, Directiva RoHS, Directiva DEEE gi Regulamentul REACH

Conformitatea cu marcajul CE -.

Pentru a imbunatafi siguranla, fiecare utilaj are programe pentru a

respecta directivele cu privire la utilaje, directivele CME 5idirectivele cuprivire la tensiunea joasd. Este respectata ;i conformitatea cu marcajulCE. CE reprezintd ,,Conformit6 Europ6enne" (Conformitate la nivelEuropean). Marcajul CE indica faptul cd un produs respecta cerinfeleesenJiale ale legislaliei europene relevante in materie de sanatate,siguran!5 gi proteclie a mediuiur.

Directivele majore ale UE referitoare laprodusele Mitutoyo

Directiva RoHS.1 restriclioneazd utilizarea substanfelor chimice inEurooa.

Anumite echipamente electronice care confin oricare din cele 6substanle menlionate (plumb, cadmiu, mercur, crom hexavalent,bifenili polibromurali (PBB) sau difenil eter polibromurat (PBDE)) pe$ecantitafile stabilite in directivd au fost interzrse vdnzirii in Europa,incepdnd cu 1 iulie 2006 .

Dtrectiva RoHS a fost revizuiti la 1 iulie 2011. Vom continua sd

contribuim la protecfia mediului la nivel global gi si muncim astfelinc6ttoate produsele noastre sa fie conforme cu Directiva RoHS.*'l D 5: Directiva 2011/65NE a Consiliului 5i Parlamentului European cu privire

la rea utilizErii anumitor substanJe periculoase in echipamentele electrice 5iel

Rdspunsul la Directiva DEEEDirectiva DEEE'2 este o directivi care impune colectarea gi reciclareacorespunzdtoare a degeurilor de echipamente electrice gi electronice.Scopul acestei directive este de a spori reutilizarea ;i reciclarea acestorproduse, urmirind proiectarea ecologicd a produselor.

ce diferenfa intre de 5i de;eurilembolul cu co5ul de gu pe produs.v: dpcinnrrl oinl,,--,Jgrc p

*2 Directiva DEEE: Directiva 2012196/CE a Consiliului 5i Parlamentului European cu privire

la de5eurile de echipamente electrice 5i electronice

Rdspunsul la Regulamentul REACH tRegulamentul REACH'3 este un regulament care reglementeazdinregistrarea, evaluarea, autorizarea Si restrictionarea utilizariisubstanlelor chimice in Europa gi sunt reglementate toate produsele,

cum ar fi substanlele, amestecurile 5i produsele turnate (inclusivaccesorii 5i materiale de ambalare).

Substanlele chimrce dovedite ;tiinfific a fi substanle periculoase pentrusenetatea umani 5i mediul global (o substanta care prezinta motive deingrijorare deosebiti (SVHC) sunt interzise pentru vdnzare in Europa,sau informaJiile referitoare la acestea trebuie dezvSluite.Vom dezvalui in informafii despre produsele noastre gi vomfurniza inlocuito coperim ca produsele noastre confin oricaredintre substanle te.*3 Regulamentul REACH: Regulamentul (CE) nr 190712006 al Consiliului si Parlamentului

European cu privire la inregistrarea, evaluarea, autorizarea ;i re(ri(ionarea utiliziriisubstan{elor chimice

Evaluarea conformitS]ii pentru marcajul CE (directivele CME)

Drrectiva cu privire la utilaje

pulin I parte dintr-un utilaj care poate provocamarea corpului uman dacd se misci din cauza

de acJionare, cum ar fi un motor

(dispozitiv) care utilizeazi CA de- 1 000V sau CC de 75 - 1 500V

produs care poate produce unde electromagnet ce

care este nfluentat oe unde e'ectrornagnet ce

exterior

Controlul calitdtii

Un sistem de produclie economici a produselor sau a serviciilor de o calitate care sE satisfac5

cerintele clientilor

Controlul calitSlii proceselor

Activitdli de reducere a varialiei producliei produsului printr-un proces 5i menlinerea acesteivarialii scdzute. [mbun5td]irea procesului 5i standardizarea, precum 5i acumularea de

tehnologri sunt promovate prin aceste activifill

Controlul procesului statistic (SPC) I

Controlul calitdlii procesului prin metode statistice.

Un grup al tuturor elementelor care au caracteristici ce trebuie luate in considerare pentruimbundtdlirea gi controlul proceselor gi calitdlii produsului Un grup care este tratat pe baza

probelor este de obicei populaJia reprezentatS de e'antioane.

Colectarea de produse fabricate in acelea5i condifii

Esantion

Un articol sau produs (sau articole) scos(scoase) din populalie pentru investigarea

caracteristicilor oroorii.

Dimensiune e;antion

Numdrul de articole din esantion

Eroare datoratS tendentialitdtiiValoarea calculatd prin scaderea valorii reale din media valorilor misurate c6nd se efectueazd

mai multe misur;tori

Variatia valorilor unei caracteristici tint; in raDort cu valoarea medie Abaterea standard estede obicei folositi pentru a reprezenta dispersia valorilor in jurul valorii mediei,

"

0 diagramd care imparte intervalul dintre valorile maxime $i minime m6surate in mai multe

diviziuni 5i arati numdrul de valori (frecvenfa aparifiei) din fiecare diviziune sub forma unui

grafic de bare Acest lucru faciliteaz6 inJelegerea mediei brute sau a dimensiunii aproximative

a dispersiei Distribulia simetricd in formd de clopot se numeite distribulie normald 5i

este mult folositd in exemplele teoretice datoriti caracteristicilor sale uSor de calculat Cu

toate acestea, trebuie pdstratE atenlia, deoarece multe procese reale nu sunt conforme cu

distributia norma16, iar erorile vor rezulta dacS se presuoune cI sunt

Performanla specifici procesului demonstrat5 atunci clnd procesul este suficient destandardizat, orice cauze ale defecliunilor sunt eliminate 5i procesul este intr-o stare de

control statistic. Randamentul procesului este reprezentat de media 13o sau 6o c6nd

caracteristica de calitate emisi de proces prezintd o distribulie normald. o (sigma) indicd

abaterea standard.

Indicele randamentului procesului (PCl sau Cp)

0 m6su16 a modului in care procesul poate funcJiona in limitele de toleranld ale earacteristicii

Iint; Ar trebui s; fie intotdeauna semnifrcativ mai mare dec6t unu. Valoarea nominalS se

calculeazd prin impirlirea toleranlei unei caracteristici linta la randamentul procesului (6o)

Valoarea calculat6 prin impdrlirea diferenJei dintre medie (X) 5i valoarea standard la 3opoate fi utilizati pentru a reprezenta acest indice in cazurile de toleranfd unilaterald. Indicele

randamentului procesului presupune cd o caracteristic6 urmeazd distribuJia normalS

Observafii: Daci o caracteristicd urmeazd distribulia normald, datele de 99,74% se afld in

intervalul r3o de la medie

Toleran|,i bilateralS

LP -U5L: limiti s,.lpe; roari pentru spe( trcail

LSL | firrl; in'err0ara Denlr; \0ecirr'ar,l

ToleranJd unilaterald Daci se stipuleaze numai limita superioard

cp=

ToleranJt unilaterald Daci se stipuleazi numai limita inferioari

f a -

Neconformare

6

=

'o

.E

ToleranlS (USL - LSL)

Exemple specifice ale unui indice de randament al procesului (Cp) (toleranlibilateralS)

L0= t

Randamentul procesului este

abia realizat deoarece limiteleprocesului de 6 sigma coincid

cu limitele de toleranJd

fn-11?

Randamentul procesului este

valoarea minimi care poate fiacceptat; in general, deoarece

nu este mai mici de 1 sigma

fa]5 de limitele de toleranJi

cp = tfrt

Randamentul procesului este

suficient deoarece nu este mai

mic de 2 sigma fa!5 de limitele

de toleranl6

ReJineli c6 Cp reprezintd doar relalia dintre limitele de toleranlb 5i dispersia procesului 5i nu ia

in considerare pozilia mediei procesului

Observalii: Un indice de randament al procesului care ia ?n considerare diferenJa dintremedia procesului din procesul linti se numeSte in general Cpk, adici toleranJasuperioarS (USL minus media) impdrJiti la 3o (jumitate din randamentulprocesului) sau toleranla inferioar5 (valoarea medie minus LSL) impi4iti la 3qoricare dintre acestea este mai micd,

Oirgrrm A.,ontrolFolosiu pentru a controla procesul prin separarea varialiei procesului datoritd cauzelorint6mplStoare 5i, respectiv, datorit6 unei defecliuni Diagrama de control consta dintr-olinie de centru (CL) li liniile limiti de control determinate raJional deasupra 5i dedesubtulacesteia (UCL ii LCL). Se poate spune c5 procesul se afli intr-o stare de control statistic

ctele se aflS intre liniile I i inferio rol fdrd tendintesunt reprezentate grafi orile ca care repreziniiui. Diagrama de control t util pe lul procesului de

produclie gi, prin urmare, al calitilii.

Cum se citegte diagrama de control LTendinlele tipice ale poziliei punctelor succesive din diagrama de control care sunt consideratenedolite sunt prezentate mai jos Aceste tendinle inseamnd cd o ,,cauzd specialS" afecteazdproduclia procesului 5i cd este necesar; 0 acliune a operatorului procesului pentru a remediasitualia Aceste reguli de determinare oferd doar o indrumare LuaJi in considerare variaJiaspecificd procesului atunci cand faceJi de fapt reguli de determinare, Presupundnd cd limitelede control superioare 5i inferioare sunt la 3o distan]6 de linia de centru, impd(i!i diagramade control in 5ase regiuni la intervale de 1o pentru a dplica urmdloarele reguli. Aceste regulisuntaplicabileindiagramadecontrol X5iindiagramadecontrol X Relineti cdaceste,,regulide tendint; pentru acliune" au fost formulate presupundnd o distribuJie normald Regulilepot fi formulate pentru a se potrivi oricdrei alte distribulii

(3) fase puncte cresc sau scad

consecutiv

-- X*3o UCL

X+20X+1o

X*3oX*2oX*1o

X+3oX+20X*1o

X-1 o

(1) Exista un punct dincolo de oricare

dintre liniile limit; de control (t3o)

X+3oX+20X+ 1o

+X-loX-2o

(2) Noua puncte consecutive suntde o parte a liniei centrale

X*3oX+2oX+1o

X-loX-2oX-3o

(4) 14 puncte cresc 5i scad alternativ

X+30X+20X+1o

X-loX-2oX-3o------- - A-:

(6) Patru din cinci puncte consecutive

depAiesc r1o de la linia de centru de pe

oricare parte- '--------- X+30

X+2oX+1o

X-loX-2o

X-3o(8) Exista opt puncte consecutive peste

tlo de la linia de centru

X

X-loX-2oX-3o tCL

X-l oX-2o

X-3o LCt

UCL

T

UCL

X

X-2oLLL X-3o LCL

(5) Dou; din trei puncte consecutive

depisesc r2o de la linia de centrude pe oricare parte

--- X*3oX+20

iX+1oX

(7) Exista 15 puncte consecutive in

Iimitele a +1o de la linia de centru

Limita superioar; de control (UCL)

Linja centra16 (CL)

+)DNumirul subgrupului

Acestecauzedevarialieauoimportanl6relativscdzuti Cauzeleint6mplitoaresuntimposibil

de eliminat din punct de vedere tehnologic sau economic, chiar daci pot fi identificate

Diagrami de

UCL

X-1oX-2o

X-3o LCL

Observalie: Aceastd parte a ,,Ghidului rapid cu privire la instrumentele de misurare apreciziei" (paginile 6 9i 7) a fost redactatd de Mitutoyo pe baza interpretiriiproprii a Manualului de control al calitdlii JlS, publicat de Asocialia japonezdnpnlflr <trndardp

Referinle

- Manual JIS pentru Controlul CalitSfii (Asocialia Japonezi pentru Standaroel

Z 8101: 1981

Z 8101-1: 1999

78101-2: 1999

79020: 1999

29021: 1998

0 diagramE de control utilizati pentru controlul procesului care oferd cele mai multefforma]ii despre proces. Diag controlX care utilizeazi media fiectr dilectiaanormali a mediei procesului R careutilizeazi intervalul de control amoetediaqrame sunt utilizate imoreunE

Cauze intdmplStoare

Micrometre

Micrometru de exterior analog standard

Placd de izolaretermicd

Piulila de reglare

Clichet de a(ionare

Scard tambur

Scara mansonului

Linie de reper

Clema 5urub micrometric

Micrometru de exterior Digimatic

Fele de masurare Linie de reperClichet de

a(ionare Clichet in actionare raoida

Scari tambur

Scara mangonului

Conector de ie;ire (nu este prezent in modelul digital simplu)

Afigare butonul de citire HOLD

Butonul de setare ZERO (mod incremental)/ABS (mod absolut)

j"t'l

Placa de izolare termiciButon de origine_

Micrometru de interior, tip gubler

Aplica!ii speciale micrometrice

[amE micrometru

Pentru m6surarea de diametre de caneluri inquste

Pentru mesurarea grosimii conductei

Pentru mdsurarea de diametre interne mici si

pentru mdsurarea ldtimii canelurii

Micrometru pentru misurarein puncte

Pentru misurarea diametrului r6d6cinii

Micrometru pentru grosimeadinlilor bilelor

Mdsurarea diametrului axului angrenajului

Micrometru cu gurub micrometric

Pentru mdsurarea barei canelate a diametrului

Pentru m6surarea efectivi a diametrului firului

Pentru misurarea tangenti a danturii la rotile dinlatecilindrice 5i la rolile dinlate cu dinli inclinali

Micrometru tubular Micrometru pentru filete

Micrometru de exterior tip disc Micrometru cu nicovali in V

Pentru mdsurarea cutitelor cu 3 sau 5 addncituri

Micrometre

Micrometru cu scalS standard (gradalie:0,01 mm)

(1) Citire scali manpon Z0 mm

(2) Citire scali clichet de acfionare + 0,37 mm

Citire micrometru 7.37 mm

Observalie) 0,37 mm (2) se citepte la pozilia in care linia de

reper a mangonului se aliniald la gradaliile clichetului.

Scala tamburului poate fi cititd direct la 0,01 mm, a$a cum se aratd mai sus, dar poate fi, deasemenea, estimate h 0,001 mm atunci cSnd liniile aproape coincid, deoarece grosimea liniei

este de 1/5 din spaliul dintre ele

fr AProximativ +1pm

/ ,Aoroximativ+zlmlinia de index Scala tamburului Linia de index

Scala tamburului

Micrometru cu scald vernier (gradafie: 0,001 mm)

Scala vernier furnizatd deasupra liniei de indexare a man5onului permite efectuarea de citiridirecte de pand b 0,001 mm.

Citire scald man5on 6,0 mm

Citire scal6 clichet de acfionare 0,21 mm

Citirea de pe marcajul scalei vernier gi liniagradaliei clichetului de aclionare + 0,003 mm

Citire micrometru 6,213 mm

Observafie) 0,21 mm (2) se citegte la poziJia in care linia de index se afli intre doudgradalii (21 9i 22 in acest caz). 0,003 mm (3) se cite$te la pozilia ln care una

dintre grada{iile vernierului se aliniazd cu una dintre grada}iile clichetului.

Micrometru cu afigai mecanic digital (pas digital: 0,001 mm)

A treia zecimald pe scala vernierului (unitdli de 0,001 mm)

Citire vernier 0,004 mm (2)

Linie de reper

A treia zecimali _ 0,004 mm

A doua zecimald _ 0,09 mm

Prima zecimal5 _ 0,9 mm

Milimetri 2,0 mm

+ Zecidemm_00,00mmCitire contor 2.994 mm

0bservalie)0,004 mm (2) se cite;te la pozilia in care o linie de gradafie a vernieruluicorespunde uneia dintre liniile de gradalie ale clichetului.

Dispozitiv de limitare a forlei de mdsurare

Mdsurarea detaliilor fetei

Aceste desene de mai sus sunt doar pentru ilustrare 5i nu pentru misurare

(1)

(2)

(3)

9o'Eo

(2i.t

l(1)

I *lndcdpatrucfre

Extinderea micrometrului datorati!inerii cadrului cu rnina goalS

246810 15 20 30

Timp (minute)

Graficul de mai sus arati expansiunea cadrului micrometrului datoriti transferului de cdlduride la mSni Ia cadru atunci c6nd cadrul este linut cu m6na g ld, ceea ce, dupd cum se poatevedea, poate duce la o eroare semnificativd de misurare atoratb expansiunii induse detemperatur;. Dacd micrometrul trebuie s5 fie ]inut m6na in timpul misurdrii, incercafi sE

minimalizali tirnpul de contact. Un izolator termic va duce considerabil acest efect dac; estemontat, sau pot fi purtate manuSi (RelineJi cd graficul de mai sus prezintb efecte tipice 5i nu

este garantat)

Extinderea suportului de lungime cu schimbareatemperatuf ii (Pentru bara de 200 mm inilial la 20"C)

lnterval de timp (minute)

Grafi

extin

cum

este

efect

izolatoarele sale termice

C6nd efectualr o m5suretoare, relineli cE este nevoie de timp p6ni c6nd suportul extins al

micrometrului revine la lungimea iniliald

(Re1ine1i cd valorile graficului nu suntvalori garantate, ci valori experimentale )

Schimbarea metodei de sprijin 5i/sau a orientdrii unui micrometru dupi setarea zero afecteazirezultatele misurbtorilor ulterioare. Tabelele de mai los eviden!iazd erorile de misurare carepot fi aSteptate in alte trei cazuri dupe ce micrometre e sunt setate la zero in cazul ,,Sprijinit la

baz6 ii centru". Aceste rezultate reale aratd cd este mai bine si setali ii se mesurali utilizandaceea5i metodd de orientare 5i sprijin

Principiul luiAbbePrincipiul lui Abbe afirmd ci ,,acuratelea maximd este

oblinutd atunci c6nd scala de m;surare 5i axele de

m6surare sunt comune".

Acest lucru se datoreaze faptului c6 orice variatie a

unghiului relativ (0) al filcii de mesurare in miscare pe

un instrument, cum ar fi un micrometru cu fdlci de

;ubler, determin6 deplasarea care nu este mdsuratd pe

scala instrumentului ;i aceasta este o eroare Abbe (e = 2 - L in diagrami). Eroarea

de indreptare a ;urubului micrometric, deplasarea in ghidajul ;urubului sauvariafia forlei de misurare toate pot face ca (0) sa varieze ii eroarea cre5te cu R.

Legea lui Hooke

14

13

12

l1

10

dl

4

3

2

l

0

Diferenla de expansiune termici intre .

micrometru ;i standardul de lungime

225 325 425Lungimea nominala (mm)

^+?cJL

E tlc-'F

c-J

-o

valori experimentale )

Legea lui Hooke precizeazi cd alungirea unui material elastic este proporlionalacu forla care o provoacd, atdta timp cit alungirea rdm6ne in limita elastic6 amaterialului resoectiv.

Formulele lui Hertz i

52s125

(a) (b)

Sfera dintre dou; C ndru intre dou;

Presupunend ce materialul este olel 5i unitS,lile sunt dupa cumurmeaza:

d Modul deelasticitate: E=205 GPaI Cantitatea de deformare: 6 (in pm)

d Diametrul(ereisau cilind ui: D (mm)z Lungimea cilindrului: L (m

Forfa de mtsurare: P (N)

A) Reducerea aparenti a diametrului sferei

61=0,82'rF7DB) Reducerea aparenta a diametrului cilindrului

5

012345

Micrometre

Mdsurarea diametrului nasului surubului

O Metoda cu trei fireDiametrul pasului gurubului poate fi masurat prin metoda cu trei fire, a5a cum

se arata in figura

5e calculeazi diametrul pasului (E) cu ecualiile (1) ;i (2)

Lungimea tangentei riddcinii i

Formula pentru calculul lungimii tangentei 16dacinii (Sm):

Sm = m cos 5m = m cos oo {n (Zm - 0,5) + Z inv oto} + 2Xm sln cr

Formula pentru calculul numirului de dinli din lungimea tangentei ridacinii (Zm):

Zn'=7.K (f) + 0,5 (Zm este intregul cel mai apropiat de Zm'.)

unde, K (f) = 7 {sec ar{(l+2f)'?-cos2 or-invq! -2f tan or}

X1"'-Z

Filet metric sau Surub unificat (60")

E = M-3d + 0,866025P (l)Filetul whitworth (55")

E = M-3,16568d + 0,960491P ..... (2)

D = Diametrul s6rmei turub

E = Diametrul pasului;urubului

M = Citire micrometru care include trei fire

P = Pasul 5urubului(Convertili inci in milimetri pentru ;uruburile unificate.)

Erorile major€ de mSsurare ale metodei cu treifire

m: Modulul

oo: Unghi de presiune

Z: Numdrul de dinJi

X: Coeficient suplimentar de modificare

Sm: Lungimea tangentei rid6cinii

Zm: Numirul de dinli din lungimea tangentei rdd6cinii

inv20"=0,014904invl4,5"+0,0055448

Misurarea actuatoarelor

Metoda oeste-oini

Pentru un angrenaj cu un numdr par de dinfi:)-r u9 ' Z.m.C05 doom=op+t.ris=op+-- -

Pentru un angrenaj cu un numdr impar de dinli:

d (x3)

Cauza erorii posb;

Eroarc care nupoate fi eliminatachrarir cuprecautil

Eroare pas (piesa

de prelucrat)

I Loredalr eroarea de pas (Op = dt)2 Mdsurali mai multe puncte fi adoptali

media lor? Rpdttrati prnrilp rl rrn <innrrr n:<

i rdpmpresupun;nd ca

eroarea de pasrl !m

de unghiI Utilizali diametrul sarmei optlme2 Nu este necesara nicio coreclie

r0,3 um i0,3 pm

Datorit; diferenlei

de nicovalE

I uurzdtr urdr Euur xilr Er uPUil c2 Utilizali sarma care are un diametru

apropiat de medie pe partea latera16 ai8 !m 11 !m

Eroars diametrului

sArmel

uu zdu rur fd ue Itd5uldte pteueteiln lldtd

ade0ata pentru pas

I Ut lzali lalimea predeterminat; a marginiide mAsurare

I I hi iTeti n f.d; da m;<r,r:rp cr:hili

lpm -'l prn

Eroare cumulativ;in cel mai riu caz

+20 pm

-35 um

Lano este

m;surat cu

13 pm

O Metoda cu un singur firDiametrul pasului filetului cu caneluri neregulate poate fi mdsurat utiliz6ndmicrometrul cu nicovala in V cu metoda cu o singure s6rma Ob{ineli valoarea

mesura$ (Mr)5i calculali M cu ecuafia (3)sau (4).

Mr = Citire micrometru in timpul misuririi cu un singur firD = Diametrul filetului cu caneluri neregulate

Filet cu trei caneluri : M = 3Mr-2D . . .. (3)

Filet cu cinci caneluri : M = 2,2360Mr-1,23606D ........ (4)

Apoi, atribuili calculul M la ecuafia (1)sau (2) pentru a calcula diametrulpasului (E).

dm = dp *.13, .o'(ry")= oo *. .^3P .' (+")Cu toate acestea,

. 0D X 00 ln \lnvo = dg - ? =

-r-ros

o, - \i - Invoo/ +

0blineli o (invo) din tabelul funcfiilor evolvente Z: NumJrul de dinlicl: Dinli din unghi de presiune

m: Modul

X: Coeficient suplimentar de modificare

Ztanoo .,zA

iurubmrcromet(c

Testarea paralelismului felelor de misurare alemicrometruluiDireclia optic6 de citire paralel; pe partea

Paralela optica

Paralelismulpoatefiestimatfolosindosticlaoptic5tinut,iintrefete Maiint6i,rotilistidalafatade misurare nicovalS ApoiinchideJi 5urubul micrometric pe sticla utiliz6nd o forJi de mEsurare

normali 5i numerali numdru de franjuri de interferenle ro;ii vdzute pe fa]a de m6surare a

Surubului micrometric in lumind alba Fiecare dintre franjuri reprezintd o diferen|5 de jumitatede lungime de undi in inbllime (0,32 pm pentru franjurile ro'ii).ln figura de mai sus se obJine un paralelism de aproximativ 1 pm de la 0,32 pm x 3 = 0,96 Um

Testarea planeitSlii felelor de misurare alemicrometruluiPlaneitateapoatefiestimatdfolosindofaletaopticS(sauparaleld)Jinutdpesteofa|d Numdralinumarul de franjuri de interferenla rolii observate pe faJa de misurare cu lumind albi. Fiecare

margine reprezint; o diferen]d de jumitate de lungime de undi in indllime (0,32 pm pentru

marginile roSii),

Direclia decitire a

marginli de interferenl;

itergeli felele de misurare atat pentru nicovald c6t 5i pentru gurubul micrometric,

hdrtie fdra scame, ii setali punctul de pornire (zero) inainte de misurare,

ftergeli orice praf, a5chii 5i alte resturi de pe circumferinfi 5i fala de misurare a Surubuluimicrometric, ca parte a intrelinerii zilnice. ln plus, Stergeli suficient petele 9i amprentele de

pe fiecare piesd cu o cerpa uscatiUtilizali corect dispozitivul de fo116 constant; astfel inc6t misurdtorile sd fie efectuate cu

forla de mbsurare corectiAtunci c6nd ataiali micrometrul pe un stativ pentru micrometru, stativul trebuie sa fixeze

centrul cadrului micrometrului Nu str6ngeli excesiv cdnd prindeJi rama micrometrului

8 Aveli grijb sd nu scipali sau si lovili micrometrul de ceva Nu rotili clichetul micrometruluifolosind forfa excesivd Dacd credeli ce un micrometru ar fi putut fi deteriorat din cauza

unei manipuldri gre5ite accidentale, asigura!i-vd ci este inspectate acuratelea acestuia

inainte de a-l utiliza din nou

9 Dup6 o perioadi lungi de depozitare sau atunci cand nu exista vizibil#o pelicu16protectoare de ulei, aplicali uSor ulei de proteclie impotriva coroziunii pe micrometrugtergindu-l cu o carpd inmuiat; in acest ulei,

10 Observalii cu privire la depozitare:

Evitati de0ozitarea micrometrului in lumina directa a soarelui

Deoozitati micrometrul intr-un loc aerisit cu umiditate scezuta

Depozitali micrometrul intr-un loc cu pulin praf

Depozitali micrometrul intr-o carcasa sau alt recipient, care nu trebuie pistrat pe podea.

C6nd depozitali micrometrul, lSsali intotdeauna un spaliu de 0,1 pan; la 1 mm intrefelelede misurare

Nu deoozitati micrometrul intr-o stare fixatd

Fala de m;surare este curbau cu aproximativ1,3 pm (0,32 pm x 4 franjuri roSii pereche )

Fala de misurare este concavd (sau convexb) de ad6ncimede aproximativ 0,6 pm (0,32 pm x 2 franjuri continue)

Observatii generale cu privire la utilizareamicrometrului1 Veriticali cu atenlie tipul, intervalul de misurare, acuratelea 5i alte specificalii pentru a

selecta modelul corespunzetor pentru aplicalia dvs

2 L6sali micrometrul 5r piesa de prelucrat la temperatura camerei suficient de lung timppentru ca temperaturile lor sa se egalizeze inainte de a efectua o m;surare

3. Privili direct la linia de reper atunci cand efectuali o citire cu gradaliile clichetuluiDaci liniile gradaliei sunt vbzute din unghi, pozifia corectS de aliniere a liniilor nu poate ficitit; din cauza erorii de paralaxd

Franjuri pe partea

5urubului micrometric

(a) De deasupra liniei de index

(b) Privind direct la linia index

Capete micrometrice

Factori cheie in selectieFactorii cheie pentru selectarea unui cap micrometric sunt intervalul de misurare, falaSurubului micrometric, tija, gradaliile, diametrul clichetului etc

Dispozitiv cu forti constantd

O Un cap mrcrometric echipat cu un dispozitiv cu fortd constantd (cu clichet sau tambur cu

friclrune) este recomandat pentru aplicatiile de mEsurare

O DacE utilizali un cap micrometric ca oprire sau in cazurile c6nd economisirea spafiuluireprezinti o prioritate, un cap fdr; clichet este probabil cea mai bun6 alegere

---t

Tiji I

Tiji simplS Model cu piulild de blocare pe tijd

Mo-ait Tija folositi pentru a monta un cap micrometric este clasificatd drept tip ,,simpli, fdrd

gradalii" sau tip ,,cu piuli]5 de str6ngere" ata cum este ilustrat mai sus. Diametrul tijeieste realizat la o dimensiune nominald metrice sau imperiald cu o toleran|d h6

O Tija cu piul ngere permite prinderea ra a capului micrometric. Tijasimpl; are unei aplicdri mai largi 5i a e a pozilionirii in direcJiaaxialS la in nali, degi necesiti un aran ndere impirlitd sau fixare

adeziviO Piesele de fixare cu utiliz;ri generale sunt disponibile ca accesorii oplionale

Cap micrometric cu dispozitiv

cu fo4; constanta

Cap micrometric fErd dispozitiv cu

fortd constantd (firi clichet)

Blocare surub micrometric ,

O Dace se utilizeazd un cap micrometric ca opritor, este de dorit sd utilizali un cap dotat cuun dispozitiv de blocare a purubului micrometric, astfel inc6t setarea si nu se modifice nici

chiar la incircarea reoetatd a socurilor

O O fald de misurare planS este adesea specificatd in cazul in care un cap micrometric este

utiiizat in aolicatiile de mesurare

O Atunci cdnd un cap micrometric este utilizat ca dispozitiv de alimentare, o fali sfericdpoate minimaliza erorile datorate nealinierii (Figura A) Alternativ, o faJi plani pe Surubulmicrometric se poate sprijini de o sferd, cum ar fi o bilS de carburi (Figura B)

O Un cap micrometric de tip 5urub nerotativ sau unul echipat cu un dispozitiv anti+otaJie pe

5urubul micrometric (Figura C) poate fi utilizat daca trebuie evitati o acliune de rdsucire a

piesei de prelucrat.

O Dac6 un cap micrometric este folosit ca opritor, atunci o faJi plani at6t pe gurubulmicrometric , c6t 5i pe fala pe care o atinge oferi durabilitate

Figura C

S. *rU ri,rometric nerotativO Un cap de tip ax nerotativ nu exerciti o acliune de risucire asupra unei piese de prelucrat,

ceea ce poate fi un factor important in unele aplicalii,

Pasulfiletului gurubului micrometric I

a Capul tip standard are pasul de 0,5mm.a Tip pas de 1 mm: este mai rapid de configurat dec6t tipul standard 5i evitd posibilitatea

unei erori de citire de 0,5 mm, Caracteristici excelente de oortare datorit; filetului mai

mare al 5urubului

C Tip pas de 0,25 mm sau 0,1 mm

Acest tip este cel mai bun pentru aplicafiile de alimentare fin6 sau de poziJionare find

Interval de misurare (cursi)

O Atunci c6nd alegeli un interval de mdsurare pentru un cap micrometric, permiteji o ma4;adecvati lu6nd in considerare cursa atteptatd de misurare. Intervale de gase curse, de la5 p6ni la 50 mm, sunt disponibile pentru capetele micrometrice standard

O Chiar dacb o curs; aiteptatd este mica, cum ar fi intre 2 mm 5i 3 mm, va fi rentabil s6

alege!i un model cu cursd 25 mm, at6ta timp cetexist; suficientspatiu pentru instalarea Dace este necesard o cursd lungd de peste 50 mm, utilizarea concomitentd a unui bloc de

cale poate extinde intervalul de mdsurare efectiv (Figura D)

Figura D

Bloc de cale

ln acest ghid, intervalul (sau capitul cursei) clichetului de aclionare este indicat printr-olinie punctati Pentru capetele cursei, luali in considerare faptul ci clichetul de acJionare

se deplaseazS in pozilia indicati de linie atunci c6nd proiectali jig-ul

Aplicalii alimentare ultra-f iniO Sunt disponibile capete micrometrice dedicate pentru aplicalii de manipulator etc, care

necesitd alimentare ultraJin6 sau reolarea surubului micrometric

Fafi plani Falii sferica Dispozitiv anti-rotalie

Diametrul clichetului de aclionareO Diametrul unui clichet de aclionare afecteazd in mare m5surd utilitatea sa 5i "finefea"poziliondrii Un clichet de aclionare cu diametru mic permite pozilionarea rapidd, in timp

ce un clichet de aclionare cu diametru mare permite pozilionarea find 5i citirea uSoard agradaliilor. Unele modele combind avantajele celor doud caracteristici prin montarea unuiclichet de aclionare cu alimentare duri (speeder) pe clichetul cu diametrul mare.

O lnainte de efectua o citire de la un cap micrometric mecanic, aveli nevoie de atenlie, mai

ales dacd utilizatorul nu este familiarizat cu modelul.

O Stilul ,gradafie normald", identic cu cel al unui micrometru de exterior, este standardul.

Pentru acest stil, citirea crette odatd cu retragerea Surubului micrometric in corp

O Pe de altd parte, in stilul ,,gradafie invers5", citirea cre5te odati cu avansarea gurubului

micrometric in afara coroului.

O Stilul "gradalie

bidireclionali" este destinat sE faciliteze mdsurarea ln ambele direcfii, prin

utilizarea cifrelor negre pentru operarea norma16, 5i rogii pentru operarea inversd

O Capetele micrometrice cu un af$aj digital mecanic sau electronic, care permit citireadirecti a unei valori de mdsurare, sunt, de asemenea, disponibile. Aceste tipuri nu conlinerori de citire. Un alt avantaj este cd tipul de afiSaj digital electronic poate permitestocarea pe calculator pi procesarea statisticd a datelor de mdsurare

Stil gradalie bidirecliongl6

indrumdri pentru piesele de fixare auto-produseUn cap micrometric trebuie montat de tdup; cum se arat5 mai jos Metoda 3 nu este recomandatd Adoptafi metodele (1) sau (2) ori de cdte ori este posibil.

(Unitate: mm)

M3x0,5 sau lV4x0,7 este o dimensiune potrivitd pentru iurubulde fixare

UtilizaJi un dop din alami sub Surubul de fixare (daci grosimea

dispozitivului permite) pentru a evita deteriorarea trjei

Capete micrometrice

Capacitatea maximi de incdrcare pe capetele micrometrice

utilizate pentru misurarea in intervalul de acuratele specificat) gi rezultatele testelor de sarcini staticd utilizdnd un mic cap micrometric sunt prezentate mai jos.

1 Limitd de incdrcare maximd recomandatd

2 Test dE incdrcare staticd(1) Piulila de str6ngere

pentru capete micrometrice (utiliz6nd MHS pentru acest test)(2) Clemd pentru corpul despE(itor (3) Cle$e de str6ngere

P

Metoda de testareCapetele micrometrice au fost pozilionate a5a

cum s-a ar;tat 5i a fost mdsurati forla cu care

capul a fost deteriorat sau scos din dispozitivul

de fixare atunci c6nd a fost aplicati o sarcind

statice, in direclia P (Tn teste nu s-a linut contde intervalul de acuratele specificat )

Pas de ax: 0,1 mm /

Pas de ax: 1,0 mm

alimentare find MHF (cu mecanism diferential)* P6nE la aprox. 2 kgf doar pentru MHT

Set de

(1) PiuliF de nrangere

* Aceste valori de incircare ar trebui utilizate doar ca un ohid aoroximativ

Produse personalizate ( exemple de produse)

Mitutoyo cu privire la aceste posibilitdli - chiar daci aveli nevoie de o singurd piesi personalizatd

1 Tipuride guruburi micrometriceO Standard O Sferic a Ascutit a Frezd

2 Tipuri de tijePoate fi fabricatd o tiji personalizati pentru a se potrivi cu dispozitivul de montare

O Simplu O Piulitd de str6noere

O Este de asem de 5uru e

' a Lam; (doar pentru tipulde ax nerotativ)

rugdm consultali Mitutoyo

O Filetat O Flan5at

3 Schemgle gradaliilor de scale

Sunt disponibile scheme diferite pentru gradaliile scalelor clichetului pi cilindrilor, cum ar fi cele inverse 5i verticale Consultali Mitutoyo pentru a

comanda o schemi personalizati care nu este prezentati aici

O Inversat vertical

4 Gravare siglS

O sigla specific6 poate fi gravati in funcfie de necesitS|i

5 Cuplajul motorului

Pot fi proiectate cuplaje pentruasrgurarea

aclionirii motorului pentru cap.

I

5 Montarea clichelului de aclionareSunt disponibile metode de montare ale clichetului care includ tipuri cu clichet, guruburide fixare 5i 5uruburi cu cap ingropat hexagonale.

O Doargradalii

7 Pasul filetului gurubului micrometric

Grosimile de 1 mm pentru aplicalii cu alimentare rapidd sau 0,25 mm pentru alimentarefind pot fi furnizate ca alternative la standardul 0,5 mm Sunt acceptate pi grosimile ininci. Consultali Mitutoyo pentru detalii.

8 Lubrifiant pentru fileturile turubului micrometric

Modurile de lubrifiere pot fi specificate de cdtre client

9 Construclie inoxidabilS

Toate componentele unui cap pot fi fabricate din olel inoxidabil

10 Ambalare simplS

Comenzile pentru cantitali mari de capete micrometrice pot fi livrate in ambalaje simplein scopurile 0EM

11 $urub micrometric;i piuli!5 (gurub de ghidajde precizie)

furubul micrometric poate fi folosit ca gurub de ghidaj de precizie. Piulila este prelucratiin conformitate cu dimensiunile soecificate

12 Certificat de inspectare a acurateleiUn certificat de inspectarei acuratefei poate fi furnizat la un cost suplimentar Pentru

informalii detaliate, contactati cel mai apropiat birou de v6nzEri Mitutovo

O InversatO Standard O Vertical

O Compensare zero

O Clichet a Set O furub cu cap ingropat hexagonal

Micrometre cu clichet

Nornenclaturi

Con

$urub micrometric ManSon Clichet de Clichel

acJionare

Produse realizate la comandd {Holtest i Borematic)

micrometrufabricatlacomandipoatefi setatsdfiecompatibil cuuninel masterfurnizatdeclient Virug6mconsultali Mitutoyo)

Punct de contact

Tipulcaracteristicii

Prof lul piesei de pre ucrat (exem1 Profilu v6rfului punctulu de contact (exemp u)

Canelurd

pdtrati

O Permite misurarea diametrului tanlurilor 5i a canelurilor interioare cuformd diferita.

O Diametrul minim masurabil al canelurilor este de aproximativ 16 mm(diferd in funqie de profilul piesei de prelucrat.)

O Dimensiunea r ar trebui sd fie dupd cum urmeazi:Pentru W = mai pulin de 2 mm: / = mai pulin de 2 mmPentru W = 2 mm sau mai mult: z = 2 mm ca valoare standard care

ooate fi modificata in functie de circumstante,O Numarul de caneluri sau stiialii este limitat la un multiplu de 3.O Detallile profilului piesei de prelucrat trebuie furnizate la momentul

plas6rii unei comenzi personalizate.

O Daca aplicalia dvs. are nevoie de o gamE de misurare diferitd decea a micrometrului de interior standard, va fi necesar un cost initialsuplimentar pentru inelul master

Canelurd

rotund;

W= 1 su Raza = 0,5 $umar mu[ mri mult

Caneluri

Strialie

45 sau ljlmln R=o,3rumaimutt

Fr-t-----l.Ilr @

Gauri

O Permite mEsurarea diametrului efectiv al filetului interior.O Fileturile interne masurabile sunt restriclionate in functie de tipul,

dimensiunea nominald si in6ltimea filetului. Contactati l\,4itutovo cLspecificatia filetului care urmeazi sd fie m6surat oentiu recom'andiri

Cum se citegte scala

Gradalie 0,005 mm

(1) Man5on extern 35 mm

(2) Clichetdeaclionare 0,0.15mm

35,015 mm

Puncte Airy;i Bessel

C6nd o bard de lungime standard sau un micrometru de interior se afli orizontal, suslinutac6t se poate de simplu in douE puncte, ea se indoaie sub propria greutate intr-o formi caredepinde de spalierea acestor puncte Existb doud distante intre punctele care controleazAaceast; deformare in moduri utiie, dupS cum se arati mai ios

=:

capetere une r* 0,, :il;.-.:::::::-::::,,,.,simetrici a celor douS suporturi, dupi cum se arat; mai sus Aceste puncte sunt cunoscutesub denumirea de ,,puncte Airy" 5i sunt utilizate in mod obiSnuit pentru a v; asigura c5

capetele unei bare de lungime sunt paralele unul cu celdlalt, astfel incat lungimea si fie binedefinit5

!

Puncte Bessel (a - 0,559 Z )

Schimbarea lungimii unei bare (sau micrometru) datorat; indoirii poate fi minimalizata prin

distanlarea simetricd a celor doud suporturi, dupd cum se arate mai sus Aceste puncte suntcunoscute sub numele 'puncte Bessel' 5i pot fi utile atunci c6nd se utilizeazd un micrometrulung de interior.

Alezometre

a Alezometrele lVitutoyo pentru orificii mici au elemente de contact cu o curburd mare,astfel inc6t acestea s; poa$ fi pozilionate cu uiurinle pentru m;surarea diametruluireal (in direclia a-a') al unui orificiu Diametrul real este valoarea minimd citit5 pe ecranul

indicator in timp ce se face balansarea alezometrului a5a cum este indicat de sdgeatb

Placa de ghidare cu arc pe un alezometru Mitutoyo in dou6 puncte automat asigurealinierea radiald anfel inc6t sd fie necesari doar o migcare axiald de rotire pentru a gisi ovaloare minimi (diametrul real)

Ctre

Modificdri ale valorilor misuratela diferite puncte de misurare

Atunci cand este utilizat Holtest, valoarea mSsurat;diferi intre mSsuritori oe nicovali si misurarea numai la

v6rful nicovalei datorita mecanismului produsului

Ajunali punctul de pornire in aceeaSi condrlie inainte dema5urare

C6nd utilizali v6rful nicovalei pentru m;surare,ajustati punctul de pornire pentru utilizarea virfuluinicovalei,

/

c

X: Compensare in direclie radiala

z: Eroare la mbsurare

t: Ya=,lYY, -1

Dac6 macrometrul tubular de interior este aliniat gre5it in direclie axialt sau radiald printr-odistanl; de compensare X atunci c6nd se ia o misuritoare, precum in Figurile I 5i 2, atuncimisurarea va fi eronat; aia cum se arati in graficul de mai jos (construit din formulele de maisus) Eroarea este pozitivS pentru nealinierea axialS gi negativi pentru nealinierea radialE.

=.9F;

=-;e=

0,10

0,09

0,08

0,07

0,06

0,05

0,04

0,03

0,02

0,01

Transferul de cdlduri de la operator la micrometru trebuie minimalizat pentru a evita oriceeroare semnificativd de m;surare datorati diferenlei de temperatura dintre piesa de prelucrat 5imicrometru Daci micrometrul este linut direct cu m6na la mSsurare, utilizali manu5i sau ]ineJiizolatorul termic (dacd existi)

Erori de nealiniere i

Figura 1

r: Diametrul interior care trebuie mdsurat / : Diametrul interior care trebuie mdsurat

L: Lungimea misurat; cu compensare axiala X L: Lungimea mesurati cu compensare radiali XX: Compensare in direclie axial;

/: Eroare la misurare

t: L-t=\F*-l

Eroare de misurare datoratd variatieitemperaturii la micometrele tubulare de interior

Nomenclaturd

$ubler vernier

Fele de mdsurare de interior

Fele de misurare a pasului

Filci interioare

FSlci exterioare

fubler Absolute Digimatic

Fixare 5urub, clemE

Cursor, clemi

$urub de blocare Tijd de mdsurat ad6ncimea

5urub, clemi

TitS (brat)0pritor, cursor

n..r-- r- _-_,___ | Sca16 principaldbulon 0e regtare I

Fefe de mdsurare a ad6ncimii

Suprafa{a de referin}d

Scal6 vernier

Cursor

Fefe de mdsurare de interior

Fete de misurare a pasului

Cursor furub de blocare

Conector de iesireTi16 (bra1) Tiji de mdsurat ad6ncimea

Scal5 principala Suprafata de referinld de mdsurare a

Rold de manipulare a deplasarii cursorului

Butonul ABSOLUTEAetaTe ZERO

Fete de masurare de exterior

Cum se cite;te scala

O $ublere vernier

(1) Citire scala principali

(2) Citire scali vernier

16 mm

0,13 mm

Gradalie 0,005 mm

4,00 mm

0,75 mm

Citirea Sublerului 4,75 mm

Grada!ie

(1) Citire scald principali

(2) Citire ecran indicator

0,01 mm

Citire Subler cu ecran indicator 16,13 mm

gradafie a scalei principale coresfunde unei linii de gradalie vernier.

O $ublere cu ceas comparator

?iScalS principald

10 20 30 40

l'l'l'l'l,l'l'l.ll0 r 2 3 4 5 6 7XrI2

Scali vernier

Observafie) in partea superioarb st6nga, se citege 0,75 mm (2) la pozilia in care o linie de

Exemple de mdsurare

Masurare exterioari

Pa;i de m6surare

Fele de mdsurare

Mdsurarea addncimii

.\.\

Fele de mdsurare

Aplicalii gubler cu scopuri speciale

Modelcu fdlcitio ounct

Pentru mdsurarea suprafelelorneregulate

Model cu falcitip lama

Pentru mdsurarea diametrului uneicaneluri inguste

Pentru mdsurarea de caracteristicisuccestve

Modelcu gdt

Pentru mdsurarea diametrului externcum ar fi grosimea ni5ei

Masurare interioari

Model cu falci de abatere Modul de addncime

Pentru masurarea ad6ncimii

Model pentru grodmi de perete de tevi

Peltru misurarea grosimii conductei

sublere

Tipuri de scald vernier -,Scala vernier este ata5ati la cursorul Sublerului 5i fiecare diviziune de pe aceast; sca16 este cu

0,05 mm mai scurt; decat o diviziune de 1 mm pe scala principali Aceasta inseamn; c;, pemSsura ce fdlcile 5ublerului se deschid, fiecare mi5care succesivd de 0,05 mm face linia scalei

vernierului s6 coincidd cu linia scalei principale 5i deci indica numirul de 0,05 unitdJi mm ce

trebuie numirate (de5i, pentru comoditate, scala de mdsurare este numerotate in fracliuni demm). In mod alternativ, o diviziune a vernierului poate fi fdcutd cu 0,05 mm mai scurta decatdoui diviziuni ale scalei principale pentru a realiza o scald vernier lung6. Acest lucru face ca

scala de misurare sd fie mai u;or de citit, dar principiul 5i gradalia puntin continuare acelea;i

O Scali vernier standard(9radalie 0,05 mm)

Citire 1,45 mm Citire 30,35 mm

Despre sublerele lungiI

Barele de olel sunt utilizate in mod obi5nuit pentru a mdsura estimativ piesele de prelucratmari, dar daca este nevoie de pulin mai mult: acuratele, atunci este adecvat un 5ubler lung.Un Subler lung este foarte convenabil pentru ui inla utilizirii, dar necesiti atenlie in timpulutilizarii. In primul 16nd, este important de reali t ci nu existd nicio relafie intre rezolulie iiacuratele Pentru detalii, consultali valorile din catalogul nostru Rezolulia este constant;,in timp ce acuratejea realizabild variazi dramatic in funcJie de modul in care este utilizat

5ublerulMetoda de mdsurare cu acest instrument este o preocupare, deoarece deformarea tijeiprincipale provoaci o cantitate mare de eroare de mdsurare, astfel incdt acuratelea va variafoarte multin funclie de metoda utilizata pentru suslinerea Sublerului la momentul respectivDe asemenea, aveli grijd s5 nu utilizali prea multd forld de mdsurare atunci c6nd utilizafi felede misurare de exterior deoarece acestea sunt cel mai departe de tijele principale astfel inc6terorile vor fi maxime aici Aceasti mdsurd de precaulie este, de asemenea, necesare atunci

c6nd se folosesc v6rfurile felelor de mdsurare de exterior ale unui gubler lung

O Sca16 vernier lungE

(gradalie 0,05 mm)

Misurarea de orificii micicu un tubler de tip M0 eroare structural; d apare atunci cdnd misurati diametrul interior al unui orificiu mic

M5surarea de interior cu un subler de tip CM

Deoarece felele de m6surare de interior ale unui Subler de tip CM se afli la v6rfurile falcilor,paralelismul feJei de misurare este puternic afectat de forJa de masurare, iar acest lucru

devine un factor important pentru acuratelea de mdsurare realizabild

Spre deosebire de un 5ubler de tip M, un 5ubler de tip CM nu poate mdsura diametrulunui orificiu foarte mic, deoarece este limitat la dimensiunea falcilor succesive, deSi in modnormal acest lucru nu reprezintS o inconvenien]6 deoarece ar fi neobiSnuit sd mdsurafi unorificiu foarte mic cu acest tip de Subler Bineinleles, raza de curburd pe felele de misurarede interior este intotdeauna suficient de mic6 oentru a oermite mesur;torile corecte ale

diametrului orificiilor pdnd la limita inferioard (inchiderea f6lcii)

!ublerele Mitutoyo de tip CM sunt previzute cu o sca16 suplimentarb pe cursor pentrumisurdtori interne, astfel incat acestea se poatS fi citite direct fdrd a fi nevoie de calcul, la felca in cazul unei misurdri exterioare Aceastd caracteristici utild elimind oosibilitatea unei eroricare apare atunci cand trebuie sd adSugali corecJia grosimii interioare a falcii pe un 5ubler cu

o singurd scal- de mdsurare

30

rlr

I

0

60 70

r illil lrll|r|| l678910

40 50

l lllilil |llllrlrll12 rl4 5

I

39

oD : Diametrul interior real

sd : Diametrul interior indicat

Ad : Eroare de m6su rare (sD - sd)

Diametrul interior real (sD: 5 mm)

Observafii generale cu privine la utilizarea gublerului

1. Cauze potenliale de eroare0 varietate de factori pot determina erori atunci c6nd se misoara cu ajutorul unui 5ublerFactorii majori includ efectele paralaxelor, forJa de misurare excesive datorit; faptului ca

un;ubler nu se conformeazi principiului Abbe, expansiunea termici diferentiala datoratiunei drferenJe de temperature intre 5ubler 5i piesa de prelucrat 5i efectul grosimii fjlcilor cumargini tdioase ;i spaliul dintre aceste fSlci in timpul misuririi diametrului unui orificiu micDeii existi 9i alli factori de eroare, cum ar fi acuratelea gradaliei, liniaritatea muchiei dereferinl;, planeitatea scalei pr ncipale pe lama principald 5i perpendicularitatea falcjlor, ace

factori sunt inclugi in toleranlele erorii instrumentale. Prin urmare, aceiti factori nu provoaprobleme at6ta timp cAt iublerul indeplineSte toleranlele erorii instrumentale ObservaJiile cuprivire la manipulare au fost adEugate la Jl5, astfel inc6t consumatorii s; poati aprecia factoriide eroare cauzafi de structura Sublerului inainte utilizare. Aceste observalii se refer6 la

fo(a de mtsurare 5i stipuleaz6 ci ,,deoarece Suble nu are un dispozitiv cu forla constant;,trebuie s; masurali o piesi de prelucrat cu o forlS de misurare constant; adecvatd Avetigrije deosebit atunci cdnd m;surali cu rddicina sau v6rful falcii, deoarece in astfel de cazuri

ar outea aoirea o eroare mare "

2. Misurare interioari Introduceli falca interioari cAt mai adAnc

posibil inainte de misurare.

Insert the inside jaw as deeply as posible before measurement

Citili valoarea maximi indicati in timpul m;sur;torilor interne

Citili valoarea min mi indicati in timpul m5suririi lilimii canelurii

3. Misurarea ad6ncimii Citili valoarea minimi indicati in timpulmisuririi ad6ncimii. Read the minimum indicated value durino deoth measurement

4. Eroare de paralaxd la citirea scalelorUitali-vd direct la linia gradaliei vernier c6nd verificali alinierea liniilor de gradalie vernier la

liniile de gradalie ale scaler principale

Dacd vi uitali la o linie de gradalie vernier dintr-o direclie oblic; (A), pozitia de aliniereaparente este distorsionatb de AX, dupd cum se arat; in figura de mai jos, datoriti efectuluide paralaxd cauzat de in;llimea treptei (H) intre planurile gradaliilor vernier 5i gradaliilor scaleiprincipale, rezultand o eroare de citire a valorii misurate Pentru a evita aceast; eroare, JIS

prevede ce inellimea pasului nu trebuie sd fie mai mare de 0,3 mm

5. Eroarea de inclinare a fSlcii mobileDacd falca mobil5 devine inclinati in paralel cu falca fixa, fie prin forla excesivi utilizatlla cursor, fie prin lipsa de direcJie ?n marginea de referin]d a ti1ei, va apErea o eroare demasurare a5a cum se arat; in figurd Aceasti eroare poate fi substanJiali datoriti faptului ca

5ublerul nu se conformeazd principiului Abbe

Exemplu: Si presupunem c; panta de eroare a falcilor indrii cursorului este 0,01 mmin 50 mm 5i fdlcile de mbsurare exterioare au cime, atunci eroarea (la varfulfalcii) este calculat; ca (40/50 ) x 0,01 mm = 0,Daca fafa de ghidare este uzat;, atunci poate apirea o eroare, chiar daci se utilizeazifo(a de mbsurare corecta

5. Relalia dintre misurare ti temperatureScala de misurare principali a unui 5ub1er este gravat; (sau montate pe) ofel inoxidabil 5i,degi coeficientul de dilatare term ci liniard este egal cu cel al celui mai obi;nuit material deprelucrat, oJel, adicE (10,2 t1) x 10 6 / K , relineli ci alte materiale ale pieselor de prelucrat,

temperatura camerei 5i temperatura piesei de prelucrat pot afecta acuratelea de mesurare

7. ManipulareaFdlcile 5ublerului sunt ascufite 5i, prin urmare, instrumentul trebuie manevrat cu grila pentru a

evrta v;t6marea personai;

EvitaJi deteriorarea scalei unui Subler digital 5i nu gravafi un numir de identificare sau alte

informalii pe acesta cu ajutorul unui stilou electric de marcaj (marker electric)Evitali deteriorarea unui Subler prin supunerea acestuia la impactul cu obiecte grele sau prin

scdparea pe o bancd sau pe podea

8, intrelinerea suprafelelor de alunecare a tijei ;i felelor de misurareltergeli urmele de praf 5i murddrie de pe suprafelele de alunecare 5i felele de masurare cu ocArpe moale uscatd inainte de a utiliza 5ublerul

9. Verificali gi setali originea inainte de utilizareCuralali suprafelele de mdsurare prin prinderea unei coli de h6rtie curati intre fdlcile exteri-oare 5i apoi trag6nd-o u;or afari Tnchidefi fdlcile ii asigurali-v; ci scala vernier (sau afiiajul)afiSeazd zero inainte de a utiliza Sublerul CSnd utiliza] un gubler Digimatic, resetali originea(butonul ORIGIN) dupd inlocuirea bateriei

10. Manipularea dupi utilizare- Dupd folosirea Sublerului, itergeli complet orice urme de api 5i ulei Apoi, aplicali u5or ulei

anri-coroziune 5i ldsali-l s; se usuce inainte de depozitare

$tergeli urmele de api 5i de pe 5ublerele impermeabile, deoarece 5i acestea pot rugini

1'1. Observalii cu privire la depozitare:Evitali expunerea directd la soare, temperaturi ridicate, temperaturi scazute 5i umiditate

ridicata in timoul deoozitarii

Dacd 5ublerul digital nu va fi utilizat mai mult de trei luni, scoateJi acumulatorul inainte de

depozitare

Nu lasali fSlcile unui 5ubler cogrplet inchise in timpul depozitarii

Butonul 0RlGlNE seteazi afi5area la zero

Instrumente pentru mdsurarea indllimii

$ubler vernier pentru mdsurarea inSlfimii Intrument mecanic digital pentru mdsurarea indllimii -Bari

o Reglare find pentru scara principalS

Tija (bral)

Coloani

Scala principald

Drspozitiv de reglare fini

Clemd

Dispozitiv de blocare

Prelungire palpator

rl principal ---l- Coloand

Pol inferior I

Buton de resetare

Contor, in sus

Contor, in jos

Indicator de m6nI

Fala ecranului

indicator

Cursor

Scald vernier

Clemd cap de citire

Cap de citire pentru

misurare pi trasare

Cap de citirepentru trasare

M6ner de alimentare

Cursor

Conector sonda TouchCap de citire pentrumisurare gi trasare

Capac baterie

Clemd cap de citire

Cap de citirepenrru lrasare

Fafi de misurare, cap de citire

Cap de citirepentru trasare

Fali de masurare, cap de citire

Dispozitiv de fixare

Fald de misurare,cap de citire

Dispozitiv de fixare

Suprafali de referin!5, razd

Suprafafi de referinld, bazd

Instrument pentru mdsurarea in5llimii Digimatic

Bard

Mod presetare, buton mod decompensare a diametrului bilei

Tasti Pornire / 0prire

Buton de setare ZER0 / ABS (Absolut)

Pol orincioal - l- ColoanaPol inferior I

Bazi

Suprafali de

referinli, bazi

Prizi de date DigimaticButon pauzS/date

Buton sus/jos, presetare

Comutator pentru schimbarea direcliei/buton pentru schimbarea cifrei, pr6etare

Cap de citire pentru

mdsurare 5i trasare

Dispozitiv de fixare

Aplicalii pentru instrumentele de mdsurare a iniltimii cu accesorii oplionale;i alte instrumente de misurd

AtaSament indicator de test Atagament palpator tactil

AtaSament palpator central AtaSament instrument pentru misurarea ad6ncimii

Instrumente pentru mdsurarea indltimii

Modalitatea d.,ltir.

Grada!ie 0,02 mm

(1) Scald de masurare principald 79 mm

(2) lubler vernier 0,36 mm

Citire 79,36 mm

fubler vernier pentru misurarea inSllimii Intrument mecanic digital pentru mdsurarea inlllimiiMdsurarea in sus de la o suprafali de referinld

Suprafata de referinli

Contor 122mm

Ecran indicator 0,11 mm

Citire 122,11 nm

Contor 125 mm

Ecran indicator 0,11 mm

Citire 125,11 mm

Misurarea in jos de la o suprafafd de referinli

citire pentru trasare

Observalii generale cu privire la utilizarea instrumentelor pentru mdsurarea inSltimii

1 Cauze ootentiale de eroare

deformatd precum este descris mai los trebuie studiati inainte de utilizare

2. Deformarea marginii de referinld (coloanei) 5i instalarea trasorului

ghideazd cursorul, devine deformatd AceasU eroare poate fi reprezentati de aceea5i formuld de calcul pentru erorile cauzate de neconformitatea cu principiul Abbe,

cre;tereadimensiuniihdinformu|ademaisusCua|tecuvinte,dacseut|||zeazd

Exemplu: Efectul poziliei punctului de mSsurare

C6nd h este 150 mm, eroarea este de 1,5 ori mai mare dec6t

atunci c6nd h este 100 mm.

ha"n{-hA-

3 Ridicarea bazei de pe suprafala de referintiAtunci c6nd se stabileste inSltimea trasorului dintr-un bloc de cale sau dintr-ocaracteristici a piesei de prelucrat, baza se poate ridica de pe placa de suprafaJi daci se

folosege o fo(a excesivd in jos pe cursor 5i aceasta are ca rezultat eroarea de m6surarePentru reglarea precisi, deplasali lent cursorul in jos in timp ce deplasati v6rfultrasorului inainte 5i inapoi peste suprafala blocului de cale (sau caracteristicii) Setarea

este corecti atunci cind trasorul abia atinge uSor pe mdsurE ce se deplaseaz6 peste

marginea suprafelei Este, de asemenea, necesar si vi asigurali ci placa de suprafalE 5isuprafala de referinli a instrumentului pentru mSsurarea indllimii sunt 5te6e de praf 5inu au bavuri inainte de utilizare.

4 Eroare datoratd inclindrii scalei principale (coloanei)

Conform standardelor JlS, perpendicularitatea marginii de referinld a coloanei pe

suprafaJa de referinta de baza ar trebui sE fie mai bun6 dec6t:

(0,01 ) mm L indici lungimea de mdsurare (unitate: mm)

Aceasta nu este o specificalie foarte oneroas; De exemplu, limita de perpendicularitatepermisi este 0,61 mm atunci c6nd L este 600 mm Acest lucru se datoreazi faptuluici acest factor de eroare are o influen]d mic6 5i nu modifici inclinarea cursorului, spredeosebire de o coloan6 deformatd.

5 Relalia dintre acuratele $i temperatura

Instrumentele pentru misurarea inallimii sunt realizate din mai multe materiale. Retinetic6 unele combinalii dintre materialul piesei de prelucrat, temperatura camerei 5itemperatura piesei de prelucrat pot afecta acuratelea de mdsurare dacd acest efect nu

este permis prin efectuarea unui calcul de coreclie.

6. V6rful unui trasor al instrumentului pentru mesurarea indllimii este foarte

asculit ii trebuie manipulat cu atenlie dacd doriti sa evitali vitdmarea

cor0orald.

7. Nu deterioraJi un instrument digital pentru mesurarea inalfimii prin gravarea

unui numer de identificare sau a altor informatii pe acesta cu un marker

electric.

8. Manevrali cu grrjd instrumentul pentru misurarea indlfimii pentru a nu-l

scipa pejos sau a-l lovi de ceva.

Observalii cu privire la utilizarea instrumentelorpentru misurarea indllimii

1 Pistrafi curati coloana care ghideazi cursorul. Daci se acumuleazd praf sau murddrie,alunecarea devine dificilS, ceea ce duce la erori de configurare gi mdsurare

2 C6nd utilizali trasorul, blocali in siguranli cursorul in poziJie, folosind aranjamentelede prindere prev6zute Este recomandabil sb confirmali configurarea dupi fixare,deoarece actul de str6ngere pe unele instrumente pentru m6surarea inSllimii poate

modifica u5or configurarea DacE se intdmplS acest lucru, trebuie avuti in vedere otoleranld la configurare pentru a permite acest efect

3 Paralelismul dintre suprafala de misurare a trasorului ;i suprafaJa de referin|5 de baziartrebui sd fie 0,01 mm sau mai bunindepartali praful sau bavurile de pe suprafaJa de montare atunci c6nd instalafitrasorul sau ecranul indicator de tip p6rghie inainte de mdsurare. P6strati trasorul Si

celelalte componente fixate in siguranli in timpul misuritorilor

4, Dacb se poate miSca scala de mdsurare principala a instrumentului pentru m;surareainalJimii, deplasaJi-o dupi cum este necesar pentru a configura punctul zero 5i

nr6ngeli bine piulilele de fixare

5 Erorile din cauza erorii de paralaxS nu sunt neglijabile, La citirea unei valori,intotdeauna uitaliva direct la gradatii

6 Manipularea dupa utilizare: gtergeli complet orice urme de apd gi ulei, AplicaJi uSor un

strat sublire de ulei anti-coroziune 5i lasali-l sd se usuce inainte de depozitare

7 Observalii cu privire la depozitare:Evitali expunerea directi la soare, temperaturi ridicate, temperaturi scdzute 5i

umiditate ridicati in timoul deoozitEriiDacd instrumentul digital pentru mdsurarea inEltimii nu va fi utilizat mai mult de treiluni, scoateli acumulatorul inainte de depozitareDaci este prevSzut un capac de prote(ie, utilizali capacul in timpul depozitirii pentru

a impiedica pdtrunderea prafului la coloana.

,L1 000

Blocuri de cale

Definitia metrului

Cea de-a 17-a Conferinld Generala cu privire la GreutdJi ;i Masuri din 1983 adecis o noui definifie a unit5tii de mdsurd ca fiind lungimea ciii parcursa de

lumini intr-un vid in timpul unui interval de timp de 11299 792 458 dintr-osecund6, Blocul de cale este realizarea practica a acestei unitali, si, ca atare,este utilizat pe scarE larga in intreaga industrie

Selectarea, pregbtirea pi montarea unei stive deblocuri de cale

Selectali blocurile de cale care vor fi combinate pentru a realiza mErimea

necesa16 pentru stiv;.(1) Luati in considerare urmdtoarele lucruri la selectarea blocurilor de cale.

a Utilizali numarul minim de blocuri ori de c6te ori este posibil.

b, Selectali blocurile de cale groase ori de c6te ori este posibil

c, Selectali mirimea de la cea care are cea mai pulin importanti cifrd necesard

5i apoi treceli inapoi prin cifrele mai semnificative

Curalali blocurile de cale cu un agent de curdlare adecvat

Verificali ca fefele de masurare sd nu aibd bavuri prin utilizarea unei fatete

a Curifafi fiecare fala de mdsurare,

b. Pozifionafi u;or fafeta optica pe fala de mdsurare a blocului de cale.

c. Glisali u5or faleta opticd p6na c6nd apar franjuri de interferenlaDecizia 1: Dacb nu apar franjuri de interferenfd, se presupune cd pe fafa de

mEsurare existd bavuri sau contaminalii mari.

d. Apasali utor faleta opticd pentru a verifica dacb franjurile de interferen{a au

dispa rut.

Decizia 2: Daca franjurile de interferenld dispar, nu exista bavuri pe fala de

misurare.Decizia 3: Dac6 unele franjuri de interferenla ramdn la nivel local in timp ce

faleta este deplasatd u;or inainte inapoi, pe fala de masurareexista o bavur6. ln cazul in care fra urile se deplaseazi impreund

, cu faleta optica, exista o bavurd pe faleta optica

e, Indepartafi bavurile, daci existi, de pe fala de masurare utilizdnd o piatra

abrazivi plana ;i fina Consultafi imaginile de mai jos pentru proceduri

(1) Stergeli orice pelicule de praf 5i ulei de pe blocul de cale ;i piatra ceramic6

speciali Ceraston (sau piatra Arkansas) folosind un solvent,(2) Pozilionati blocul de cale pe piatra ceramicd speciali Ceraston astfel inc6t

fafa de masurare care are bavuri sd se afle pe suprafala abraziva a pietrei.

In timp ce aplicafi o presiune uSoara, deplasali blocul de cale inainte 5i

inapoi de aproximativ zece ori (Figura 1 ) Utilizali un bloc de cauciuc pentru

blocurile de cale subliri pentru a aplica o presiune uniformi (figura 2).(3) Verificali ca fala de mdsurare sd nu aibd bavuri, utilizdnd o fafeta opticd.

DacE nu au fost indepdrtate bavurile, repetali pasul (2) Daci bavurile suntprea mari, acestea nu pot fi indepartate cu o piatri abraziva in acest caz,

renunlafi la blocul de cale.*1 Mitutoyo nu ofera pietre Arkansas.

(4) Aplicali o cantitate foarte mici de ulei pe fala de mdsurare ;i intindeli-ouniform pe toata fala, (ftergefi fala pind c6nd pelicula de ulei este aproapeinlaturata ) Sunt utilizate in mod obi;nuit grasimea, uleiul pentru Suruburi

(5) Suprapuneli uSor felele blocurilor de cale care urmeazi sa fie rasucite

impreund Existd trei metode de utilizare (a, b 5i c dupa cum se arate mai

jo$ in funclie de mirimea blocurilor care se rdsucesc:

a Blocuri de cale groase b Rdsucirea unur bloc de cale c Risucirea blocurilor de

resucite gros pe un bloc de cale subJire cale subliri

,aqezali blocurile de cale la 90'inmrllocu fe{elor de mEsurare

+

Suprapunell o parte a unui bloc Pentru a lmpiedica indoireade cale subJire pe o parte a blocurilor subfiri, presali mai

unuiblocdecalegros int6iun blocdecalesublireperrnrrl r

J unugr.s

+

(2)

(3)Glisali blocul de cale sublire intimp ce ap;sali intreaga zonasuprapusi pentru a alinia felelede mbsurare intre ele

Apoi, r;sucili celalalt bloc decale sublire pe prrmu bloc decalesublire

+

ln cele din urm;, indep;rtatiblocul de cale gros din stiva

Aplicali o optici pe supralalaunui bloc le subjire pentru a

venTtca fia rasucrre.

Franjuri de interlerenlaneregulate

Rotiti blocuri e de cale in timpce le aplicaJi o fo(a uloar;.Veli avea senzalia de rdsucire la

optice dupa cum urmeazd:

Srergeti fala (fe1 ) de masurare expusd 5i cont,nuali sa construitisTiva, 'n acelasi m ca mai sus, panE cind se termind.

Timp de stabilizane termic6 I

Urmatoarea figurd aratd gradul de modificare dimensionald la manipularea

unui bloc de cale de olel de 100 mm cu m6inile qoale.

a9

8

1

Es

I

2

1

Degete e utilizate pentru timp se elibereaza

Blocul de cale se Jine cu cinci degete

Blocul de cale se line cu trei degete

Indicatoare cu ceas comparator gi indicatoare digitale

Nomenclaturd

Bra| limitator

Ac indicator

Canelurd Bezel

Di<nnzitiv do

numirare a rotaliilor

Fete ecran indicaton

0,01 mm

Ecran indicator continuu(gradaf ie bidiregionalS)

'ol0

Ecran ndicator continuu(Citire inversd)

Ecran indicator echilibrat (multi+otalie)

Ecran indicator echilibrat(O singura rotalie)

0,001 mm

Ecran indicator continuu

$paliere standard scald)

Ecran indicator continuu(spatiere dubli scali)

Ecran indicator echilibrat (multi+otatie)

Ecran indicator echilibrat(0 singure rotalie)

ffidry

60

Ecran indicator continuu: Pentru lecturi directa

Ecran indicator echilibrat: Pentru citirea diferenlei de la o suprafald de referinfd

Ecran indicator cu citire inversd: Pentru misurarea ad6ncimii sau a orificiilorEcran indicator cu o rotafie: Pentru citirea fara erori a diferenlelor mici

r{tO0tO}:'20 24130 !F 30

4D ,.. t-

40

50 :r. r:r "- a mry 50

60 ;:r1 Tl'il'*-L;;j70 7080 80i. 90 roo 90 ."

'20 20'30 30

.,'.:.r --Mbiw

/f1-^

< YlJ/

Indicatoare cu ceas comparator gi indicatoare digitale

Montarea indicatorunui ecran

lMontare tlj;

Metoda

Prinderea tijei direct

cu un iurub

-'-4

Indicalie

Toleranla orificiului de montare: o 8G7 (+0,005 p6na la 0,02)

furub de str6ngere: f/4 pan; la N/6

Poz I a de prindere: 8 mm sau mai mult de 1a marginea inferioara a tijeiCuplul maxim de amortizare: 1 50 N cm clnd prinderea se face cu un singur 5urub lM5

Relineli c; un cuplu excesiv de prindere poate afecta negativ mi5care axului

Toleranla orificiului de montare: o 8G7 (+0,005 p6na la 0,02)

Montare cu inel

de strAngere

N4etodi

Indicalie

. Canelurilepotfimodificate ag0'inorientare,infuncfiedeapicate (Caneluraestesetataoriz0ntallalivrare)

.Canelurileunormodeledinserial(nr1911T10,1913T-10511003T)nupotfiinsamodificatepeorizontal;

Element cie contact

. FiletulSurubuiui estestandardizatpe M2,5x0,45(Lungime: 5 mm)

. Secliunea incompletd a filetului de la rddicina 5urubului trebuie si fie mai micd de 0,7 mmatunci c6nd se fabric; un punct de contact

5[]

secliunea incompleE a filetului Ad;ncitor 0 3, ad6ncime 1 mmtrebule $ fie mai m c; de 0,7 mm

Po/il e

Element de contactjos (pozifie normala)

Tijd plonjor orizontal (pozifie lateralE)

Specifica!ia din intervalul de 0,2 mm de la cap6tulcursei nu este garantat,i pentru indicatorii digitaliC6nd configurali punctul zero sau presetali o valoarespecifica, asiguraJi-vb cE ridicali surubul micrometric la

cel pufin 0,2 mm de la capdtul cunei

Dacd mdsurarea este efectuati cu tija plonjor la orizontal sau elementul deste mai mic5 dec6t atunci cdnd elementulgura!i-vi c6 verificali funclionarea 5iindicatorului.

le de funclionare in funclie de pozifiile indicatoarelor digitaleeasului comparator, consultaJi descrierea produsului intr-un

' intretinerea tijei plonjor. Nu lubrifiali tija plonjor Acest lucru poate determina acumularea prafului, duc6nd la o

f unctionare defectuoasE. Dac; miicarea tijei plonjor este slab5, 5tergeli suprafelele superioare 5i inferioare ale tilei

plonjor cu o carpe uscata sau imbibati cu alcool Daci miScarea nu este imbunetelit; prin

curdlare, contactali N,4itutoyo pentru reparare. lnainte de a efectua o mdsurare sau o calibrare, ve rugem se confirmali daci Surubul

micrometric se mi5ci u5or in sus 5i in jos, precum ii stabilitatea la punctul zero

paman

Elementul de contact este ridicat (poziJie inversa)

5etarea originii unui imdicator diEital

I

Tii6 ponior

[y'2,5 x 0,45, adancime 7 mm

Indicatoare cu ceas comparator;i indicatoare digitale

Indicatoare de testare cul cadnan;i efect cosinusMinimalizali intotdeauna unghiul dintre direcliile de deplasare in timpul utiiizdrii

Direcfia de a piesei de prelucrat Direclia de dep asare a piesei de preluc,at

Dire(ia de deplasare aL1 : Rezultatul misuritorii

L2: Valoarea indicat6

L1=L2xCos0

stylusului

Drre(ia de deplasare a

Citirea oricdrui indicator nu va reprezenta o m6surare corectd in cazul in care direc!ia sa de masurare este incorect allniati cu direclia dorita de masurare (efect

cosinus). Deoarece direclia de mdsurare a unui indicator de test cu cadran este in unghi drept fa!6 de o linie trasata prin punctul de contact ;i pivotul stylus, acest

efect poate fi minimalizat prin configurarea capului de citire pentru a minimaliza unghiul 0 (a;a cum este prezentat in figurile urmdtoare), Dacd este necesar, citireacadranului poate fi compensatd pentru valoarea actuald 0 folosind tabelul de mai jos pentru a da rezultatul mdsuririi.Rezultatul mdsurdrii = valoarea indicata x valoarea de comoensare

Compensarea unui unghi de non-zeroExempleDacd o masurare de 0,200 mm este indicata pe cadran la

diferite valorj ale Q rezultatul mdsuritorilor este:

Pentru 0 = 10',0,200 mmx0,98 = 0,196 mm

Pentru 0 = 20", 0,200 mmx0,94 = 0,1 88 mm

Pentru 0 = 30", 0,200 mmx0,86 = 0,172 mm

Observalie: Un punct special de contact cu form6 evolventi poate fi utilizat pentru a aplicacompensarea in mod automat gi a permite ca mdsurarea sa fie efectuat6 fird compensaremanuald pentru orice unghi e de la 0 la 30" (Acest tip de punct de contact esteoersonalizat.)

Instrumente de mdsurd liniare

cap

Tiji simplS ;itijd cu piulild de str6ngereTija folositi pentru a monta un cap de instrument liniar este clasificatd drept tip ,,simpl6,fir6 gradaJii" sau tip ,,cu piulili de strdngere", a5a cum este ilustrat mai jos. Tila cu piuliJide strangere permite prinderea rapidi 5i sigurd a capului instrumentului liniar Tija simpli are

avantajul unei aplicari mai largi 5i al reglirii uioare a pozilion;rii in direcJia axialS la instalareafinald, degi necesiti un aranjament de prindere impdrliti sau fixare adeziva, Cu toate acestea,

aveli grij; ca s; nu exercitali o forld excesiv; asupra tijei.

Model cu piulilS de blocare pe tija

Forta de mSsurareAceasta este forla exercitau asupra unei piese de prelucrat in timpul mdsuririi prin punctul

de contact al unur cap de instrument liniar, la capitul cursei sale, exprimati in newtoni

Mdsurare comparativi L-

-0 metodi de mdsurare in care se giseSte o dimensiune a piesei de prelucrat prin masurareadiferenlei de mirime intre piesa de prelucrat t un instrument master reprezentanddimensiunea nominald a oiesei de orelucrat

Codul de protectie impotriva pitrunderii

Codul de orotectie lP54

Misuri de precaufie in montarea unuicap de instrument de mdsurd

., Introduceli tija instrumentuluiin clema de montare a uneisau a unui stativ ;i strdngeli qurubul de fixare.

l. 0bservali cd st16ngerea excesivd a tijei poate cauza probleme cuf unctionarea surubului micrometric.

'. Nu utilizafi niciodatd o metodi de montare in care tija este fixatd princontact direct cu un 5urub.

,- Nu montali niciodata un instrument liniar cu nicio alte parte dec6t tija

' ' IMontali capul instrumentului astfel inc6t sd fie in linie cu direclia doritd demisurare, Montarea capului intr-un unghi in aceasta direcfie va duce la oeroare in misurare.

' Aveli grija sa nu exercitali o for!6 asupra instrumentului prin cablu

unui nt Laser

Schimbarea direc!ieiDireclia de mesurare a axului instrumentului poate fi setati la plus (+) sau minus t) de

numarare

Planul de date

Coniigur;ri MAX, MlN, iiR

Precaulii la montareaHologagePentru a fixa instrumentul Laser Hologage, introduceli tija in dispozitivul sau stativuldedicat.

Clema Clemd

Diametrul orificiului recomandat pe partea de fixare: 1 5 mm + 0,034 / -0,014

Prelucrali gaura de prindere astfel inc6t axa sa sd fie paraleli cu direclia de

mdsurare Montarea instrumentului in unghi va cauza o eroare de misurare.C6nd fixa!i instrumentul Laser Hologage, nu strdnge!i prea tare tijaSt16ngerea prea tare a tijei poate afecta capacitatea de alunecare a

Surubului micrometric.

DacE se efectueazi mdsurdtori in timp ce se deplaseazd Laser Hologage,montali-l astfel inc6t s6 nu se tensioneze cablul ;i si nu existe o forfaexcesivd asuora caoului instrumentului.

Unitatea de afigare

Setare zero

0 valoare afi5ati poate fi setatd la 0 (zero) in orice pozilie a iurubului micrometric

Preseta re

Orice valoare numerica poate fi setau pe unitatea de afiSare pentru a porni numer;toarea de

la aceast5 va oare

unitdli de masure

1-1t--!)< f/-

=1,E-777777

'Unitatea de afiiare poate menline valorile maxime (IVAX) 5i minime (MlN) 5i valoarea MAX -N4lN in timpul mesurdtorilor

Tiji simpla

Protejeaz; corpul uman Ii protejeaz;

impotriva obiectelor strAine

Apa proiectati in jeturi pe carcasA din orice

directie nu va avea efecte d;unatoare

proiectat; in jeturi pe carcasi d n orice

nu lrebuie sa aibe efecte dtun;toare

Valoarea run-out (TlR) = [/AX - lVlN

Setare de toleran!5 i

Limitele de toleranJi pot fi setate in diferite unitili de afiiare pentru a indica automat dacd omisurdtoare se incadreazd in limitele respective

0 sarcine extern;, cum ar fi un releu sau un circuit logic, poate fi condusd de la ie5ireacolectorului unui tranzistor intern care este controlat de un rezultat al judecS|ii de toleranJd etc

le;ire releuSemnal de contact care afi5eazi starea deschis /inchis

R5-422

Standard, bidireclional, cu sau fari semnale de referinld zero Instrumenteie liniare MitutoyoRS422 includ digitizarea semnalului electronic (semnal de ie5ire unde pdtrate)

Sursd de alimentare 5V CC

Un protocol de comunicare pentru conectarea ie;irii uneltelor de misuri cu diferite unit6Jide procesare a datelor Mitutoyo Aceasta permite conectarea la un procesor Digimatic MiniDPIVR pentru efectuarea de diferite calcule statistice 5r crearea de histograme etc

lesire BCD

Un sistem pentru transmiterea de date In notalie zecimalS codati binar

le;ire R5-232C

0 interfaJd de comunicare in serie in care datele pot fi transmise bidirectional in conformitate

cu standardele ElA.

Pentru procedura de transmitere, consultaJi specificaliile fiec6rui instrument de m;surare.

FUnClia RS Link Mdsurarea in mai multe puncte poate fi efectuatd prin conectarea mai multor contoare EH sau EV cu cabluri RS Link

RS Link pentru contor EH

Este posibil si conectali un numdr maxim de 10 unitSli contor ii sd aveli la dispozifie p6ni la 20 canale de mEsurare in multiple puncte in acelasi timpPentru aceast; conexiune utilizafi un cablu dedicat RS Link Nr.02ADD950 (0,5 m), Nr.936937 (1 m) sau Nr.965014 (2 m)(Lungimea totalS a cablurilor RS Link permise pentru intregul sistem este de p6ni la 10 m )

Primul contor

Cablu R5-232C

Computer personal

* Numai software-ul Mitutoyo,,SEN50RPAK' poate fi utilizat atuncicand este conectat un cablu USB

Numir instrument 01

Este posibil s6 conectali un numar maxim de 10* unitS|i contor 5i s6 aveli la dispozilie p6nd la 60 canale de mdsurare in multiple puncte in acelasi timp.

Pentru aceast; conexiune utilizali un cablu dedicat RS Link Nr.02ADD950 (0,5 m), Nr.93b937 (1 m) sau Nr.9650.14 (2 m).

(Lungimea totalE a cablurilor R5 Link permise pentru ?ntregul sistem este de p6na la 10 m )I Numirul maxim de uniteli contor care pot fi conectate este limitat la 6 (gase) daca un contor EH este inclus in lan!

RS

tr

Link pentru contor EV

Unitate de afi;are externi 1 Unitate de afisare externa 2

Numir instrument

M icrometre electron ice

Un senzor care converte$te migcarea unui punct de contact, pe un cap de citire sau o tijSplonjor, intr-un semnal electric.

Sondele pdrghie sunt disponibile ln doud tipuri. Cel mai ob$nuit tip utilizeazi un cap de citirecd intr-un arc circular; acest tip este supusot necesita coreclia liniarit;lii dacd direcfia

Scare a punctului de contact. cel mai pulinr de traducere paraleli, astfel inc6t mi5carea

cesitd nicio corectie.

Tip stylus oscilantMtH-521 (directia de misurare poate fi comutati cu

p6rghia suVjos)

MLH-522 (directia de mdsurare nu se poate comuta)

MLH-325 (directia de misurare poate fi comutati cupartea superioari a cadranului)

Distanla de la primul contact cu piesa de prelucrat pi p6ni cdnd indicatorul de m6surareciteste zero

Fo(a aplicati piesei de prelucrat de citre palpator c6nd indicatorul inreqistreazd zero.Este indicaU in newtoni (N).

Un format de date specific pentru instrumentele de mdsurare Mitutovo.

Deschidere iesire colector i

Mdsurare comparativdO metod5 de m6surare ln care se gdse5te o dimensiune a piesei de prelucrat prin mdsurareadiferenlei de mirime intre piesa de prelucrat 5i un instrument master reprezentand

dimensiunea nominald a piesei de prelucrat.

Aceast6 metodd se aplicd, de obicei, atunci cdnd mdsurdtorile care trebuie efectuate sunt mai

mari dec6t domeniul de misurare al instrumentului.

Raportul de propo4ionalitate intre ietirea palpatorului $i distanla mdsuratS.

Daci acesta nu este constant in limite acceotabile. atunci este necesari o corectie,

Limitele de toleranld pot fi stabilite pe micrometrul electronic pentru a oferi o decizieautomatd daci o valoare mdsurati se Incadreazd in tolerantS.

Intervalul de mdsurare ales determind rezolutia disponibilS. Un interval mic creste rezolutiagi viceversa. Instrumentele Mu-checkers analoge oferd intervale multiple datoriti lungimiilimitate a scalei de mdsurare, ln timp ce versiunile dioitale trebuie sd furnizeze doar doud.

Semnal de contact care afiseazd starea deschis /inchis.

Un punct de referinfd pe instrumentul master lntr-o mdsuritoare comparativd

Tip de traducere paraleld

Intervalde mdsurare

0 conexiune direct5 la colectorul unui tranzistor de conducere.

Micrometre cu scanare laser

CompatibilitatelMrcrornetrul dvs cu laser de scanare a fost ajustat impreuna cu unitatea de identificare,care este livrat; impreuni cu unitatea de misuri Unitatea de identificare, care are acelaqi

numer de cod 5i acela5i numir de serie ca 5i unitatea de mdsurd, trebuie instalate in unitateade afigare Aceasta inseamna cd, daci unitatea de identificare este in ocuiti, unitatea demisurare poate fi conectata la o alt; unitate de afiiare corespunz;toare,

Piesa de prelucrat gi conditiile de rnbsurare

in funclie de gradul de vizibilitate sau de invizibrlitate al laserului, forma piesei de preJucrat

gi rugozitatea suprafelei, se pot produce erori de mbsurare Dac; acesta este cazul, efectuaficalibrarea cu o piesi master care are dimensiunile, forma ii rugozitatea suprafeJei similare cu

piesa de orelucrat concret; ce urmeaze a fi misuratiDacS valorile m;surate arat; un grad mare de dispersie datoritd condifiilor de mdsurare,creiteli numerul de scaniri pentru mediere pentru a imbunet;li acuratefea de misurare

Interferente electrice

Pentru a evita erorile de funclionare, nu trasali cablul de semnal 5i cablul releuluimicrometrului cu liser de scanare alaturi lrnie de inalta tensiune sau alt cablu capabil sirnducd curentul de zgomot in conductorii propiere. lmpdm6ntali toate unitdlile adecvatesi ecranele de cabluri

Conectarea la u terPentru a evita erorile de funclionare, nu trasali cablul de semnal 5i cablul releuluimicrometrului cu laser de scanare alSturi de o linie de inalta tensiune sau alt cablu capabil siinducdcurentuldezgomotinconductoriidinapropiere lmpdm6ntalitoateunitalileadecvate

5i ecranele de cabluri

Rea in bazd I

Respectali urmdtoarele limite la reasamblarea unit5!ii de emisie;i a unitElii de

receplie pentru a minimaliza erorile de mdsurare datoratealinierii necorespunzStoare a axei optice a laserului cu unitatea de receplie.

Alinierea cu planul orizontal

a. Abaterea paralela intre liniile de referinld C ;i D:

X (in direc!ia transvenald)

b, Unghi intre liniile de referinla C 5i D: 0x (unghi)

Alinierea cu planul vertical

c Abaterea paralela intre planurile de referinla A 5i B: Y (in indllime)

d. Unghi intre planurile de referinla A 5i B: 0y (unghi)

Siguranli laser

Micrometrele N/itutoyo cu scanare laser utilizeazi un laser vizibil cu putere redusi pentrumdsurare Laserul este un dispozitiv de CLASA 2 EN / 1EC60825-1 (2007) Etichetele deavertizare gi explicalie, dupa cum se aratS in partea dreapti, sunt atasate la micrometrele cu

scanare laser, duDd cum este cazul

1,3 mW (v6rf) 650 nm semiconductor cu laser

Planul de referinl; A

Limitele admisibile ale nealinierii axei optice

ModelDistanta dintre

unitatea de emisieunitatea de recept

ex ti ey

LSM-501568 mm (2,68") sau mai putin n limita a 0,5 mm (0,02"1 in limita a 0,4"(7 mrad)

100 mm (3,94') sau mai putin n limita a 0,5 mm (0,02'l in limita a 0,3" (5,2 mrad)

LSM-5035130 mm (5,12') sau mai pulin in limita a 1 mm (0,04") in limita a 0,4"(7 mrad)

350 mm (13,78') sau mai pulin in limita a 1 mrn (0,04") in limita a 0,16'(2,8 mrad)

L5tV-5055273 mm (10,75") sau mai pufin in limita a 1 rnm (0,04") in limita a 0,2" (3,5 mrad)

700 mm (27,56') sau mai pulin in limita a 1 mm (0,04") in limita a 0,08'(1,4 mrad)

L5M-5125321 mm (12,64') sau mai pulin in limita a mm (0,04') in limita a 0,18'(3,6 mrad)

700 mm (27,56') sau mai pulin in llmita a I mm (0,04") in limita a 0,08'(1,4 mrad)

L5M-515S 800 mm (31,50") sau mai putin in limita a 1 mm (0,04") ln limrta a 0,09'(1,6 mrad)

Micrometre cu scanare laser

Exemple de mdsurare

Mdsurare on-lir1e a fibrelor de sticld sau a

diametrului unui fir foarte fin

Mdsurarea axelor X ;i Y a cablurilor ;ifibrelor electrice

Mdsurarea grosimii foliei de film

Mlsurarea lStimii benzii

Misurarea diametrului exterior al cilindrului

Misurarea grosimii filmului gi a foii

Margine dereferi n!i

Mdsurarea miscirii capului disculuimagnetic ;i discului laser

Misurarea diametrului exterior 5i a

circularit5lii cilindrului

Margine de

ci rcularitate

M5surarea distanlei intre cipurile lC

Mdsurarea decalaiului dintre role

MSsurarea formei

Sistem dual de misurare a unui diametrumare de exterior

Mdsurarea diametrului exterior al

conectorului optic si mandrinei

Scale liniare

Teste pentru evaluarea scalelor liniare

1. Testarea in intervalul temperaturii de funclionareConfirma cd nu existd o anomalie a performanlei unei unitali in intervalultemperaturii de funcfionare 5i cd ie5irea de date este realizata conformstandardului.

2. Testarea ciclului de temperaturd (caracteristicidinamice)Confirmi ci nu existd o anomalie a performanlei unei unitdfi in timpul ciciuluide temperaturi in timpul funcliondrii 5i cd ie5irea de date este realizatd conformstandardului.

3. Testul de vibralie (testul de scanare)Confirmi faptul ce nu existi o anomalie a performanlei unei unitati in timpce este supusd vibraliilor cu o frecvenfi cuprinsd intre 30 Hz si 300 Hz, cu oacceleralie maximi de 3gn.

4. Test de vibralie (test de accelerare)Confirma ca nu existi o anomalie de performanla a unei unitafi supusi vibrafiilorla o frecvenld specific6, non-rezonant6.

5. Test de zgomotTestul de zgomot este conform cu Directiva EMC ENi61326-1+A1:1998.

6. Testarea rezistenlei prin scdparea pachetuluiAcest test este conform cu JlSZ0200 (Testarea rezistentei materialelor oreleprin scaparea pe podea)

Glosar :

:;: SistemulAbsoluteV;loarea poziliei.este disponibild din scalele liniare imediat dupd pornire 5i poatefi apelati in orice moment prin intermediul electronicii ulterioare. Nu este nevoie

si miScali axa pentru a gisi pozilia de referinli.

; Sistem incrementalValoarea poziliei este oblinut6 prin numdrarea incrementelor indjviduale (etapele

de masurare) de la un anumit punct de origine. Scalele liniare sunt prev6zute cu opisti suplimentard care poarti o marcd de referinfi.Prin urmare, marca de referinld trebuie sd fie scanati pentru a stabili o referin|6absoluta sau pentru a gisi ultima dati selectat6.

:: lllf,y6i de referinlE pentru distanle incrementale.Mdrci multiple de referinli care sunt repartizate individual in funclie dealgoritmul matematic,

Electronica de secven|6 (nc) gdseSte referinla absolutd dupi c6|iva milimetri caretraverseazi doua marcaje succesive de referinld. Distanla de transmisie (cablu) dep6na la 30 de metri.

::: Compensarea originii (offset)0 funclie care perm origine al unui sistem de coordonate s6fie tradus la un alt p punctul de origine fix. pentru ca aceastifunclie si funclionez nevoie de un punct de origine permanent

stocat.

, Restaurarea punctului de origine0 funclie care opre5te cu exactitate fiecare axa a maSinii in pozilia specificama;inii, in timp ce o incetine5te cu ajutorul comutatoarelor de limitare inteqrate.

'',' Controlul secvenlelorUn tip de control care efectueazi secvential etapele de control in conformitatecu o ordine orescrisi.

' Controlulnumeric0 mod a controla miScdrile unei ma5ini p codi

5i impl cu ajutorul unui computer (CN nl;formea ei un ,,program de piesi" care inst 5in6

o operalie completi pe o piesa de prelucrat.

::' Rezultate binareSe referd la ie;irea datelor in formi binari (unu 5i zero) care reprezinti numerele

ca puteri intregi de 2.

.- RS-232CUn standard de interfala care utilizeazi o metodd asincroni de transmitere inserie a datelor pe o linie de transmisle neechilibrati pentru schimbul de dateintre transmiletoare situate relativ aproape unul de celdlalt. Este un mijloc decomunicare utilizat in principal pentru conectarea unui computer personal cu

oeriferice.

,'.. BCD0 notafie de exprimare a cifrelor de la 0 la 9 pentru fiecare cifrd a unui numirzecimal prin intermediul unei secvenle binare pe patru bili. Transmisia de date

este o ie;ire unidireclionalS prin intermediul TTL sau colectorului deschis.

::, Semnalde ie;ire incrementalScalele liniare Mitutoyo furnizeazd un semnal de undi pitrat diferenlial (rs422).

Distanfa de transmisie (cablu) de p6ni la 30 de metri. Sursi de alimentare 5VDC

:' Sursi de alimentare 5VDC.5emnale incrementale'1Vpp,

Scalele liniare Mitutoyo cu lVpp sinusoidal lurnizeazd semnale de tensiunecare pot fi foarte interpolate. Distanld lungd de transmisie (cablu) de p6na la

150 de metri

::. AcuratefeSpecificalia acuratelii unei scale de misurare este datd de eroarea maximdatteptati intre poziliile indicate 5i cele reale la oricare punct in intervalulrespectivei scale, la o temperaturi de 20 "C. Deoarece nu existi un standardinternafional definit pentru unitSfile scalelor de mdsurare, fiecare producitorare o modalitate specifica de a specifica acuratelea, Specificaliile de acurateleprezentate in catalogul nostru au fost determinate prin interferomerrre raser

,.'' Acuratele gama ingustaGrilajul itate de scali de mdsurare adoptd in mod normal un pas de20 pm 6 in funclie de tipul de scala. Acuratelea gamei inguste sereferi a determinati prin misurarea unui pas din fiecare-qrilai la

limitar exemolulum).

Scale liniare

Glosar l

Interfele'ABSDRIVE-CLiQ Siemens- Interfati serie FANUC - Interfatd de mare vitezd

Mitsubishi - si interfali serie Panasonic

InterJelele ABS sunt interfele digitale bidireclionale pentru scalele liniare. Este

capabil5 atdt si transmitd valorile poziliei, c6t 5i si transmitd sau si actualizeze

informatiile stocate in scalele liniare, Datoritd metodei de transmisie in serie

sunt necesare doar oatru linii de semnal.

Magistral6Magistrala este un sistem digital de comunicare in serie, cu doui sensuri

care funclioneazi ca retea de bazd intr-o instalalie de automatizare a fabricii.

Utilizati in mod tioic Dentru conectarea traductorilor rotativi si scalelor liniare

la computerele industriale.

S RezolutieSemnalul sinusoidal 5i pasul de grilaj prin interpolarea TTL De exemplu,

20 pm pas de grilaj al scalelor de c6ntdrire: 5 prin unitatea de digitizare P5U200:

4 prin NC = rezolulie 1 pm!

Principiul scalei liniare Absolute (Exemplu: AT300, 500-S/H)

microprocesor si calculeze pozilia capului citit pe scala de mdsurare la o rezolulie de 0,05 pm (0,005 pm)

Ciclul de semnal

3768 mm

(interpolare) Rezolulie

136 mm

Aprox 1,8pm

0,05 !m0,005pm

_q

-F

20 Um (400)

(4096)

e

o

E

Specificarea acuratetei scalelor liniare

Acuratelea preciz5iii pozi!iei

Acuratelea unei scale liniare este determinat6 prin compararea valorii de pozilie indicata de scala liniard cu valoarea corespunzdtoare dintr-o ma5ini de misurare a

lungimii laser la intervale regulate utilizAnd sistemul de inspecfie a acuratejei ata cum se arata in figura de mai jos Deoarece temperatura mediului de inspeclie este

de 20 "C, acuratelea scalei se aplicd numai intr-un mediu la aceasti temperaturi, Alte temperaturi de inspeclie pot fi utilizate pentru a se conforma standardelori nterne,

Prezentare generald a sistemului dein(na.tia r ).r rrtaiol

Acuratetea scalei la fiecare punct este definitd de valoarea erorii care se calculeazi utiliz6nd urmatoarea formuld:

Eroare = Valoarea indicati de scala liniar5 - valoarea corespunzdtoare a sistemului de inspeclie laser

Un graficin care eroarea la fiecare punct din domeniul efectiv de pozifionare este reprezentata se numeite diagrami de acuratefe,Exista doud metode utilizate pentru a specifica acuratelea unei scale, neechilibrata sau echilibrat6, descrise mai jos

(1) Specificalia acuratelei neechilibrate - eroare maximd minus minimdAceasta metodi specificd pur ;i simplu eroarea maximd minus eroarea minima din graficul

de acuratefe, dupi cum se aratd mai jos. Este de forma: E = (cr+pL) pm, L este domeniul de

mdsurare efectiv (mm) 5i cr 5i p sunt factorii specificafi pentru fiecare model.

De exemplu, daca un anumit tip de scala are o specificalie de acuratele Oe (3 + j*) pm

gi un domeniu de misurare efectiv de 1000 mm, E este 6 pm.

Eroare scal; la oricare punct din interval in raport cu inceputul intervalulu

Diferenla maximain eroarea scalei:

E (!m)

Domeniu eiectiv de pozilionarePunct de misurare X

(2) Specificarea acuratelei echilibrate - plus;i minus cu privire la eroarea medieAceasta metoda specificd eroarea maximi raportati la eroarea medie din graficul de

acuratele,Estedeforma: .=.f (pm).Acestlucruesteutilizatinprincipalinspecificaliile

unitalilor scalei de tip separat (retrofit)

aEroare

0

O scali liniard detecteazd deplasarea pe baza unor gradafii de pas constant. Semnalele de undd sinusoidala in doui faze cu acelaii pas ca ii gradaliile se

oblin prin detectarea gradafiilor. Interpolarea acestor semnale in circuitul electric face posibila citirea unei valori mai mici dec0t gradaliile prin generarea de

semnale de impuls care corespund rezoluliei dorite. De exemplu, dacd pasul gradaliei este de 20 pm, valorile interpolate pot genera o rezolufie de 1 pm.

Acuratefea acestei procesari nu este lipsita de erori 5i se numette acuratele de interpolare. Specificalia acuratelei pozilionale generale a scalelor liniare

depinde atdt de eroarea de pas a gradafiilor, cAt;i de acurateJea de interpolare.

Scale liniare

Corelarea imaginii gi eodificatorul bidirectional MICSYS

Principiul de misurare

Atunci cdnd un obiect cu suprafala durd este iradiat cu o razi laser, lumina reflectatd de pe suprafa!5 creeaza o interferen|5 vizibil5 sub

forma unui model al difuziei razei laser (speckle pattern). Pe masurd ce obrectul se deplaseazd in planul xy, modelul difuziei razet laser se

mi5cd de asemenea drept rdspuns. Deplasarea obiectului poate fi calculatd prin compararea imaginilor difuziei razei laser obtinute inainte Si

dupd miScare prin corelarea imaginii, 5i acesta este principiul utilizat in sistemul de masurare de mare acuratele MlCSYS. '

Suprafati dur5, dar refl ectorizanti N4odelul di,fuziei.--^il-.^.

Directia de miscare (planulry)

2 Pozilionarea extrem de precisi a pieselor de prelucrat

3 Misurarea deplasSrii minime

Mdsurali deplasarea cauzatd de fluctualiilede temoeraturd sau de umiditate sau de

alfi factori gi deplasarea cauzatd in timpulorocesului de atasare materiali etc

a) Masurarea deplasdrii minime a unei structuri b) MEsurarea deplas6rii minime a unei piese de prelucrat

Aplica!ii

I Evaludrea platformelor utilizate in fabricarea echipamentelor;i a sistemelor de inspeclieMasurali deplasarea cauzat6 de

temperaturi, umiditate, fluctualiide tensiune sau alli factori

Servomotor

a) Evaluarea repetabiliti!ii pozi!ier b) Evaluarea stabilitetii si driftului de nandstill

Proiectoare de profile

lmagine erectd gi irnagine inversat6

0 imagine a unui obiect proiectat pe un ecran este erecte daci este orientatiin acelaSi mod ca ;i obiectul de pe platformi. Dacd imaginea este inversatdcu de la stAnga la dreapta sau prin miScare fald de obiectul de pepla 6 cum se arata in figura de mai jos), este denumitd ca imagineinv scuta 5i ca o imagine in revers, denumire care este probabil maiexactd).

F Piesi de prelucrat

I Deplasarea axei X

(r Deplasarea axei Y

Distanta de lucru

Tip de iluminare

lluminarea conturului: O metoda de iluminare pentru a observa o piesa culumind transmisa, utilizati in principal pentru misurarea imaginii conturuluimirit al unei piese de prelucrat.

lluminare suprafala coaxiali: 0 metod6 de iluminare prin care o pies6 deprelucrat este iluminata prin lumind transmisd coaxial cdtre lentili pentruobservarea / mdsurarea suprafefei (Este necesari o semi-oglindd sau olentil6 de proiectie cu semi-oglinda incorporati.)lluminare suprafald oblica: 0 metodi de iluminare prin iluminarea oblicd a

suprafelei piesei de prelucrat. Aceasta metodd oferd o imagine de contrastsporit, permif6nd observarea acesteia in mod tridimensional 5i clar. Totu5i,

relineli ce este posibil si apari erori la masurarea dimensional6 cu aceastimetodd de iluminare,(0 oglinda oblicd este necesari, Modelele din seria PJ-H30 sunt dotate cu ooolindd oblica.)

Eroare de paralaxdAceasta este deplasarea unui obiect pe un fond fix cauzatd de o schimbare apozifiei observatorului ;i o separare finiti a planurilor obiectului 5i fundalului.

Diametrul cAmpului de vedere

Diametrul. maxim al piesei de prelucrat care poate fi proiectat folosindun oDrefirv speoat.

Diametrul c6mpului de vedere (mm) =

Exemplu: Dacd un obiectiv cu mdrire de 5X este utilizat pentru un

. Droipctor nr p.ren de g 500 mm:

biametrului cdmpului de vedere este dat de 500-mm

= j00 mm5

Se referi la distanla de la fala lentilei de proiecfie la suprafala piesei deprelucrat in focalizare. Este reprezentati de L in diagrama de mai 1os.

AM(%): Acuratelea de m6rire exprimata ca procent din

mirirea nominalS a obiectivului

L: Lungimea imaginii proiectate a obiectului de referinJd

masurata pe ecran

/ : Lungimea obiectului de referinliM: Mirirea lentilei de proieclie

Platforma piesei

de prelucrat

Acuratete de mdrire .

Acuratelea de mirire a unui proiector atunci cAnd se utilizeazd o anumitistabiliti prin proiectarea unei imagini a unui oblect derarea dimensiunii imaginii acestui obiect, mdsurate p

a atteptatd (calculatd prin m6rirea lentilei, a|a cum epentru a obline o cifrd de mdrire a figurii, ata cum este ilustrat mai jos.0biectul de referin!5 este de multe ori sub forma unei scale mici, gradati, dinsticla, numitd ,,platformi de micrometru" sau ,,scald standard", iar imagineaproiectata a acesteia este mdsurat6 cu o scal6 mai mare, din sticla, cunoscutisub numele de ,,scala de citire"(Relineli ca acuratelea de mdrire nu este aceea5i cu acuratelea de misurare.)

l- fl\iAM(%)='---:::; X 190

f-LEcraf

O imagine inversati

a superioardrlatformei

Piesi de prelucrat

Proiectoare de profile

Sistem optic telecentric

Un sistem optic bbzat pe principiul conform cdruia raza principalS este aliniati paralel cu axa opticd prin plasarea unui opritor al obiectivului in punctul focal de pe partea

imaginii. Caracteristica sa funclionald este cd imaginea nu va varia in dimensiune, de5i imaginea se estompeazi pe misuri ce obiectul este deplasat de-a lungul axei optice.

Pentru mdsurarea proiectoarelor gi a microscoapelor de mEsurare, se obline un efect identic prin plasarea unui filament de lampd la punctul focal al unei lentile

condensatoare in loc de un opritor pentru lentild, astfel incdt obiectul sd fie iluminat cu raze paralele. (A se vedea figura de mai 1os.)

Punct focal pe partea imaginii

..$?,

Suprafala

+OD ECU UI

Condensator (lentile) Piesa de prelucrat

lluminarea conturului telecentric

tentile de proieclieProiectare

suprafald ecran

de proieclie

Microscoape

Aperturd numericd (NA) r-Cifra pentru apertura numericd, NA, este importantd deoarece indicd puterea

de rezolulie a lentilei Unui obiectiv Cu c6t este mal mare valoarea NA, cuat6t mai fine sunt detaliile ce pot fi vdzute. Un obiectiv cu un NA mai marecolecteazi, de asemenea, mai multd lumina 5i va furniza in mod normal oimagine mai luminoasS, cu o ad6ncime mai mare de focalizare dec6t una cu ovaloare NA mai micd.

NA = n.Sin0

Formula de mai sus aratd cd NA depinde de n, indicele de refraclie al mediuluicare existi intre partea frontald a unui obiectiv 5i specimen (pentru aer, n =1,0) ;i unghiul Q care este jumitatea unghiului conului maxim de lumind carepoate oitrunde in obiectiv.

Puterea de rezolulie (R) .

Distanla minimd detectabild dintre doud puncte de imagine, reprezentAndlimita de rezoluJie. Puterea de rezolulie (R) este determinati de aperturanumericd (NA)5i lungimea de undi (1.)a iluminirii.

n=rfo(um)

l" = 0,55 pm este adesea folosit ca lungime de undi de referin]6

Distanla de lucru (WD)

Distanfa dintre capdtul din fafd al unui obiectiv de microscop 5i suprafafapiesei de prelucrat la care se obline cea mai clari focalizare.

Distanla parfocalS

Distanla dintre pozilia de montare a obiectivului unui microscop ;i suprafalapiesei de prelucrat la care se obline cea mai clard focalizare. Lentileleobiectivului montate impreund in aceea;i turelS ar trebui sa aibd aceea5idistanla parfocald, astfel inc6t atunci cAnd un alt obiectiv este adus infolosinla, cantitatea de refocusare necesard este minimd.

Punct focal

Sistem optic infinitUn sistem optic in care obiectivul i;i formeaza imaginea la infinit 5i o lentile tubeste plasati in tubul corpului intre obiectiv 5i ocular pentru a produce imagineaintermediara. Dupi trecerea prin obiectiv, lumina se deolaseazd efectiv in modparalel cu axa opticd cdtre lentila tub prin ceea ce este denumit ca ,,spaliulinfinit" in care pot fi plasate componente auxiliare, cum ar fi prismele DlC,polarizatoarele, etc., cu efect minim asupra corecliilqr de focalizare si de deviere

Sistem optic finitUn sistem optic care foloseSte un obiectiv pentru a forma imaginea intermediaraintr-o pozifie finitd. Lumina de la piesa de prelucrat care trece prin obiectiveste indreptati spre planul imaginii intermediare (situat in planul focal frontal al

ocularului) ;i converge in acest plan.

Lentila obiectiv

Distanta focalS (f) un*

Distanla de la punctul principal la punctul focal al unei lentile: daca flreprezintd lungimea focali a unui obiectiv ;i f2 reprezinti lungimea focald a

unui obiectiv care formeazd imaginea (tubul), atunci m;rirea este determinat6de raportul dintre cele doua. (in cazul sistemului optic de corectare a

infinitului,)

Mirirea obiectivului =Lungimea focala a obiectivului

Exemplu: 1X = Exemplu: 10X =200

20

200

200

Razele de lumini care se deplaseazb in paralel cu axa opticd a unui sistemde lentile convergente 5i care trec prin acest sistem vor converge (sau sevor focaliza) pe un punct pe axd cunoscut drept punctul focal din spate sau

ounctul focal al imaoinii.

Lentila obiectiv

Lentile (tubulare) cu formare de imagine

5paliul infinit

Un punct-sursd pepresa de prelucrat

N4drirea obiectivului = LzlLr

AdAncimea de focalizare (DOF) L unitate:mm

Cunoscutd 5i sub numele de ,,adAncimea c6mpului", aceasta este distanla(misuratd in diretfia axei optice) intre cele doud planuri care definesc limitele

de claritate acceptabild a imaginii atunci c6nd microscopul este focalizat pe

un obiect. Odatd cu cretterea aperturii numerice (NA), ad6ncimea focalizdrii

devine mai mica, dupi cum se aratd in expresia de mai jos:

1DOF = llffiy l" = 0,55 pm este adesea folosit ca lungime de unda de referin!5

Exemplu: Pentru lentile M Plan Apo 100X (NA = 0,7)

Ad6ncimea de focalizare a acestui obiectiv este

0.55 um-li7 = u'b Pm

lluminarea cAmpului luminos si iluminareacdmpului intunecat

lmagine erect; I

0 imagine in care orientirile direcliilor stdnga, dreapta, de sus, de jos 5i de

mi;care sunt acelea5i ca 5i cele ale unei piese de prelucrat pe platforma de

lucru

Numdrul cAmpului (FN), cAmpul vizualreal si mdrirei afigajului monitorului

Intervalul de observare al suprafelei e5antionului este determinat de diametrulooritorului de cAmn al ocularului. Valoarea acestui diametru in milimetri se

numefte numirul c6mpului (FN). ln schimb, c6mpul vizual real este domeniul

pe suprafala piesei de prelucrat, c6nd este de fapt mdrit;i observat cu lentile

de obiectiv.

Cdmpul vizual real poate fi calculat cu urmitoarea formuli:

(1) Intervalul piesei de prelucrat care poate fi observat cu microscopul(diametru)

C6mpul vizual real =FN al ocularului

Mdrire lentile de obiectiv

ln iluminarea cdmpului luminos, un con de lumind este focalizat de obiectivulde pe suprafala specimenului. Acesta este modul normal de vizionare cu

un microscop optic, Cu iluminarea c6mpului intunecat, zona interioard a

conului de:lumini este blocatd astfel inc6t suorafata este iluminata doar de

lumina dintr-un unghi oblic. lluminarea c6mpului intunecat este bund pentru

detectarea zg6rieturilor de suprafali ;i a contaminirii.

Obiectivul apocromat si obiectivul acromat

Un obiectiv apocromat este o lentila corectat6 de la devierea cromatici(estompare de culoare) in trei culori (ro5u, albastru, galben).

Un obiectiv acromat este o lentild corectati de la devierea cromatica in doud

culori (ro5u, albastru).

MirireRaportul dintre dimensiunea imaginii unui obiect mdrit creati de un sistem

optic 5i cea a obiectului Mdrirea se referd de obicei la mirirea laterald, desi

poate insemna o marire laterali, verticald sau unghiulard,

Raza principaldO razi consideratd a fi emisd de la un punct al obiectului de pe axa optici ;icare trece orin centrul unei diafraome a aoerturii intr-un sistem de lentile.

0 aperturi circulari reglabila care controleazd cantitatea de lumind care treceprintr-un sistem de lentile. Este de asemenea denumita 5i ca oprire a aperturii

;i dimensiunea acesteia afecteazi luminozitatea imaginii 5i profunzimea

focalizirii.

Oprirea cdmpului

O oorire care controleazi c6moul vizual intr-un instrument ootic.

Sistemul telecentric

Un sistem optic in care razele de lumin6 sunt paralele cu axa opticd in obiect

;i / sau in spafiul imaginii Aceasta inseamn6 ci mdrirea este aproape constantdpe o gamd de distanle de lucru, astfel aproape elimin6nd eroarea perspectivd.

Exemplu: C6mpul vizual real al unui obiectiv 1X este24= 2!1

C6mpul vizual real al unui obiectiv 10X este 2,4 = 1t

(2) Gama de observare a monitorizdrii

Gama de observare a monitoriz6rii =

Unitate: mm

Dimensiunea senzorului de imagine al camerei(lungime diagonali)

Mdrire lentile de obiectiv

(3) MSrirea afigajului monitorului

Mdrirea afiSajului monitorulur =

Mdrirea lentilei de obiectiv xLungimea diagonalS a afi;ajului pe monitor

Lungimea diagonald a senzorului de imagine al camerei

Dimensiunea senzorului de imaqine

Ma;ini de mdsurare opticS

Mdsurare opticiMa5inile de mdsurare optici furnizeaza in principal urmatoarele capacitali de procesare.

I Detectarea marginilor

Detectarea / mdsurarea marginilor in planul XY

I Focalizare automatd

Focalizare si misurarea Z

I Recunoagterea tiparelolAlinierea, pozilionarea 5i verificarea unei caracteristic

Stocarea imaginilor

0 imagine este alcetuitd dintr-o gamd obiSnuit6 de pixeli. Acest lucru este la fel ca o imagine pe h6rtie milimetricd fin6, cu fiecare pdtrat umplut in mod diferit.

LentilacamereCCD

Magini de mdsurare opticd

Scara nuanlelor de gri

Un calculator stocheaz6 o imagine dupi ce a transformat-o intern in valori numerice. 0 valoare numericd este atribuiti fiecarui pixel al unei imagini, Calitatea imaginii

variazi in funcfie'de numdrul de nuanle de gri definite de valorile numerice. Calculatorul oferd doud tipuri de scari a nuanlelor de gri: in doud tonuri 5i in multiple

tonuri. Pixelii dintr-o imagine sunt de obicei afi;ali drept scari a nuanlelor de gri in 256 de tonuri

Scar; nuanle de gri in 2 tonuri ScarE nuanle de gri in muhiple tonuri

Pixelii dintr-o imagine mai str;lucitoare dec6t un anumit nivel sunt afiSali in alb

9i toli ceilalli pixeli sunt afitali in negru

Fiecare pixel este afi5at ca unul dintre cele 256 de niveluri intre alb 5i negru

Acest lucru permite a fi afiSate imagini de inalt6 fidelitate.

Diferenta in calitatea imaginii t

lmaginea de proba afilat6 in scara nuanlelor de gri in 256 tonuri

Varialia imaginii in funclie de nivelul pragului

Aceste trei imagini sunt acelea;i imagini afi;ate drept scara nuanlelor de gri in 2 tonuri la diferite niveluri (praguri). Intr-o imagine cu scara nuanlelor de gri in 2 tonuri,

sunt furnizate imagini diferite a5a cum este ardtat mai sus, datoritd unei diferenle in nivelul de feliere. Prin urmare, scara nuanlelor de gri in 2 tonuri nu este utilizatdpentru misurarea optice de mare precizie, deoarece valorile numerice se vor modifica in funclie de nivelul pragului care este setat

Diferenla dintre imaginile alb negru de la nivelul 2 la nivelul 256

lmaginea de proba afi;atd in scara nuanlelor de gri in 2 tonuri

Mdsurarea dimensionalS

0 imagine este alcituiti din pixeli. Daci numirul de pixeli dintr-o secfiune care

urmeazd sa fie mdsurdta este numerat si este inmultit cu dimensiunea unuipixel, atunci secliunea poate fi convertitd la o valoare numericd, in lungime. De

exemplu, presupuneli cd numdrul total de pixeli in dimensiunea lateralS a uneipiese pdtrate este de 300 de pixeli, dupd cum se arate in figura de mai jos.

Daci dimensiunea pixelului este de 10 pm la mdrirea imaginii, lungimea totalSa piesei de prelucrateste dati de l0 pm x 300 pixeli = 3000pm = 3 mm.

Detectarea marginilor

Cum se detecteazd de fapt o margine a piesei de prelucrat dintr-o imagine este

descris folosind drept exemplu imaginea monocromd urmdtoare. Detectarea

marginilor se realizeazd intr-un anumit domeniu. Un simbol care defineStevizual acest domeniu este folosit ca un instrument. Sunt furnizate mai multeinstrumente pentru a se potrivi diferitelor geometrii ale pieselor de prelucratsau datelor de mesurare.

Si tare a scaneazd in zonain a cum fiqura din st6nqa

5i a dintr umbr6.

Pozitia (1) Pozilia de pornire a scanarii

instrumentului (2) Pozilia de detectare a marginii(3) Pozitia de incheiere a scandrii

o

e 127

Misurare la rezolutie inalti

244 241 220 193 97 to 67 5t f5 53

243 220 195 94 t3 66 54 )J 55

244 246 220 195 94 15 64 56 51 50

Exemolu de valori numerice atribuite oixelilor instrumentului

Cend este marit

II

-Pozitia instrumentului

-cPozif ia instrumentului

0 pozilie pe care sistemul o recunoatte ca o margine poate fi eronatd cu p6nd

la o l6|ime de pixel atunci c6nd se utilizeazi procesarea obi5nuitd a imaginii

Acest lucru va impiedica executarea m6surStorilor de inalt6 rezolutie

Pentru a cre5te acuratelea detectirii marginilor, se utilizeazi procesarea imaginilor cu sub-pixeli.

0 margine este detectatd prin determinarea curbei de interpolare din datele adiacente ale pixelilor a;a cum se aratd mai jos

Ca urmare, permite misurarea cu o rezolufie mai mare de 1 pixel.

O

Semnal de imagine fird procesare subpixel

'-

6

e

Semnal de imaqine cu procesare subpixel Profilul semnalului de imaoine se aorooie de o

Ma;ini de mdsurare opticd

Mdsurarea de-a lungul porliunilor multiple ale unei imagini

Caracteristicile mari care nu pot fi pistrate pe un singur ecran trebuie masurateprin controlarea ilrecisa a poziliei senzorului 5i a platformei, astfel inc6t sa

se localizeze fiecare punct de referinli in imaginile individuale. Prin aceastd

modalitate sistemul poate misura chiar;i un cerc mare, dupi cum se aratd maijos, prin detectarea marginii in timpul deplasarii platformei peste diferite pe{iale periferiei.

Coordonatele compuse ale unui punct

Deoarece mdsurarea este efectuati in timp ce sunt stocate pozilii individuale mdsurate, sistemul poate mdsura dimensiuni care nu pot fi incluse intr-un singur ecran,

f6ri probleme.

Sistem de coordonate masini Sistem de coordonate optice

Pozilia platformei ma;inii de misurare M = (Mx, My, Mz)

Coordonatele actuale sunt date de X = (Mx + Vx), y = (My + Vy) 5i, respectiv, Z = Mz

Pozilia marginii detectate (din centrul optic) V = (Vx, Vy)

Principiul focalizirii automate

Sistemul poate efectua misuritori in plan Xl dar nu poate efectua mdsurarea

indllimii folosind doar imaginea aparatului foto. Sistemul este prevdzut de

obicei cu mecanismul de focalizare automatd (AF) pentru misuraiea indllimii.Urmdtoarele explici mecanismul AF care utilizeazi o imagine obi;nuiti, degi

unele sisteme oot utiliza un laser AF.

z

coordonatd

Contrastul marginilor este ridicatdatoritd marginilor precise, focalizate.

Varialia contrastuluiin funclie de starea defocalizare

Contrastul marginilor este scizutdin cauza marginilor defocalizate.

Sistemul AF analrzeaz6 o imagine in timp ce deplaseazi camera in sus gi in jos pe axa Z.

In analiza contrastului imaqinii, o imaqine cu focalizare accentuatE va ar6ta un contrastde virf, iar una defocalizaid va afiSa

-un contrast scdzut. Prin urmare, indlfimea la care

contrastul imaginii este la apogeu este inSllimea la care tocmai s-a produs focalizarea.

Contrast in direclia de scanare

Contrast

Contrast in direclia de scanare

Prezentare generalS a l5O 10360-7

15010360-7 (Specificatii.geometrice pentru produse (GPS)-Teste deacceptare 5i reverificare pentru maSini de mdsuratin coordonate (CMM) - Partea 7: masinile CMMechipate cu sisteme de scanare a imaginilor) a fost publicati la 1 iunie 2011.

Unele elemente de inspectare sunt enumerate in 1S010360-7. Urmitoarele rezumi metoda de testare pentru determinarea erorii de mdsurare a lungimii (E) ti a erorii

de scanare (PF2D).

Eroare de misurare a lungimii, E

cinCi|ungimidetestarein9aptedirectiidiferiteincadru|vo|umu|uidem6surare,fiecare|ungimem5suratddetreiori,diagonalele spaliului; restul de trei pozilii sunt specificate de utilizator; localiile prestabilite sunt paralele cu axele VMM.

Atuncic6ndCTE(CoeficientuIdeexpansiunetermic5)dinartefactu|de|ungimedete5tareeste<2x106/K,e5teefectuatm5surareasup|(8 la 13x109K).

4 pozilii (diagonale spaliale) 3 pozilii Gpecificate de utilizator) Ltt normalinspeclie suplimentarA

Eroare de scanare, Prro

Mdsurali 25 de puncte distribuite uniform in jurul cercului de testare (pas 14,4").

Fiecare dintre cele 25 de puncte va fi mdsurat utiliz6nd cele 25 de zone specificate din cSmpul vizual.

Calculali eroarea de scanare ca intervalul celor 25 distanle radiale (Rmax - Rmin) din centrul cercului cel mai pulin petrat.

oindbulha

Cimp vizual

":t,!;'. :'1,'jl ',,

: :]

-/

gP-

ProfileProTile non-penoorce

oeriodice

I/acinare, prelucrare prln honing,

imbinare prin suprapunerb,

ero0are

+sauv

Conditiile de mdsurare inconformitate cu

EN l5O 4288;i EN l5O 3274

r,o Razd maximi a vlrfulu capu ui

de cltire

lr r rnnimp dp p<:nlinnarp

In Lungime de evaluare

It Lungimea traversdr i ( ungimea

de eva uare plus ungimi e den:into ci dr rni rlpnl,(:rp\

t,o l=lr In lt!m mm mm mfir

0,08

0,25

0,8

)\8

4 4,8

1' q 1q

40 48

Rt, RZ

pm

> 0,025 0,'1

> 0,1 0,5

> 0,5 l0

>10 50

> 50 200

Ra

pm

> 0,006 0,02

> 0,02 0,01

>0,1 2

>2 10

>10 80

Rot re, frezare,

rabotare

J

RSm

mm

> 0,013 0,04

>0,04 0,13

> 0,13 0,4

>4,4 1,3

>1,3 4

Procesul de produc]ie (de exemplu, rdsturnat,

micinat, crornat)

Simbol pentru direclia de aiezare (caneluri de

suprafal;)

Toleranla de prelucrare (in mm)

Scrisoare pentru benchmarking simplificat,l^-i .^.+i,,l ^.+^ li-i+.+uoLo )Po!rur E)rE ilililror

2

2

2*t

5

10

* r Pentru Rz > 3 pm sau Ra > 0,5 pm, poate fi folositi raza v6rfului capului de citire,

razaro=5Pm

in plus, distanla punctului de misurare Ax 5i lungimea de undd cutoff fu din fiitrulce permite trecerea frecvenlelor loase sunt standardizate Cu toate acestea, aceste

valori au fost deja nabilite in dispozitivele de mdsurare a rugozitafii

Sfat practic 1: DafE suprafala piesei de prelucrat nu prezinta suficient spaliu

pentru lungimea necesarb de traversare lt, num;rul de lungimi de evaluare trebuie

redus Si indicat in desen.

Sfat practic 2: Daca spaliul este incd insuficient, in;llimea totalS a profilului

primar Pt este m6surata pe lungimea disponibili in loc de Rt sau Rz , Pt este inca

egal; cu Rt , dar definita la profilul primar, iar valoarea m;surdrii este intotdeauna

mat mare

I',;;lr::rea 6sur il.l'ii*r :ul x;t tii { i5 : }

Valorile m6surdrii rugozitatii, in special parametriiverticali Rt, Rz, Rz'lmax;iRa, au o dinribulie aflati undeva intre -20% 5i +30% Prin urmare, o valoare de

m;surare unice nu poate oferi o declaralie completd in ceea ce priveite respectarea

toleranJelor admise pe parametru, Urmitoarea procedurd este specificata in DIN

EN lS0 4288, Anexa A:

Regula valorii maxime

Tofi parametrii de rugozitate cu adEugarea lui ,,max" ca maxim al valorli medii de

a cele cinci lungimi de e5antionare: Mdsurali cel pufin trei puncte de pe suprafa]a

unde se afteaptd cele mai mari valori; limita declaratd nu trebuie si fie depSSita in

nlciun moment.

Regula de 16%

ToJi parametrii de rugozitate fdrd adeugarea lui ,,max" ca valoare medie de a cele

c nci lungimi de e5antionare:

16% din valorile masurate pot depAti limita menJionatd; procedura pas-cu-pas este

duo6 cum urmeazd:

1 Dacb prima valoare misuratb este mai mica decdt 70% din limita declarata, acest

lucru este considerat compatibil,

2 Dacb rezultatul ene diferit, doui misuritori suplimentare sunt efectuate la alte

locafii de pe suprafafi; dac6 toate cele trei valori m;surate sunt mai mici dec6t

limita stabilitd, aceasta este consideraD conJormS.

3 Dacd rezultatul este diferit, noul misuritori suplimentare sunt efectuate la

alte ocalii de pe suprafaJa; dacd nu mai mult de doui dintre valorile m6surate

depdsesc limita nabilita, aceasta este consideratb conformd.

tu RtjI tn t

tus -2s I wt5 ioV

JfA 1

V Rmr (c=0,3) 90%

/ u asno,sI l asm o,t

/ a Necesitatea de finisare a unei singure suprafelet / Simbol de baz6

V b Necesitatea de suprafaJi suplimentard

Este necesar;

indepdrtarea

materiaLului

prin prelucrarea

mecanrcb

Nu este permisb

indepbrtarea

materia ului

Textura identicd a

tuturor suprafelelor

lnreginrari de simboluri(partea de su$

Simboluri pentru direcJia de a5ezare

(pozilia d, partea de jos)

R

Explica!ie

Nu este permisi eliminarea materialelor, banda de transmisie

implicita, profil R, regula 16%, adAncimea medie de

rugozitate 5 pm (limit5 superioa16)

Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita,

profil R, regula max, adAncimea maxime de rugozitate 3 pm

(limitd superioari); toleranld de prelucrare 0,2 mm

Eliminarea materialului permisa, banda de transmisie implicita,

profil R, lungimea de evaluare de 3 lungimi de e;antionare,

regula 16%, ad6ncimea medie de rugozitate 4 pm (limita

superioar;); caneluri de suprafali concentrice

Eliminarea materialului permis;, banda de transmisie implicitd,

profil R, regula 16%, adiincimea medie de rugozitate 5

pm; media aritmetic; a valorii de rugozitate 1 pm (limita

superioard)

Eliminarea materialului permisi, banda de transmisie impliciti,profil R, regula 16%, addncimea medie de rugozitate intre 1

pm (limita inferioara) 9i 3 pm (limita superioar;)

Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita

pentru ls, firl filtru lr, profil I lungimea de evaluare este

ega16 cu lungimea piesei de prelucrat, regula 16%, indlJimea

tota16 a profilului primar 25 pm (limita superioar;)

Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita

0,8 (=),r) 25 (=f,f=lvv) mm, profil W, lungimea de evaluare de

5 lungimi de e5antionare In=5*lw=125 mm), regula 16%, in6llimea total6 a profilului 10 prm

(limita superioara)

Eliminarea materialului permis;, banda de transmisie

implicita, profil R, regula 16%, inal{imea totalS a profilului de

rugozrtate 1 pm (limita superioard); porliunea de material a

profilului este de 90% in inSllimea de tiiere c = 0,3 pm (limiti

inferioari)

Eliminarea materialului permisd, banda de transmisie impliciti,profil R, ldlimea medie a canelurii intre 0,1 mm (limita

inferioa16) 5i 0,3 mm (limita superioard)

Paralel * Vertical *r Intersectare Mixt Concentric Radial Fara

=mww @ ffiffih- la o anu de v zua zare in care este ntrodus simbolu

y / y f Rz 10 fxplicalie a semnificaliei (dreapta) pentru benchmarking\ / cimnlifiai /<iAnnr\ in azr ri in r:ra cn:tirrl octo limite+

Instrumente de mdsurare a conturului

Unghi trasabil

77"5au 87'sau

Unghiul maxim la care poate trasa un stylus in sus sau in jos de-a lungulconturului unei piese de prelucrat, in direcfia de deplasare a stylusului, estedenumit unghi trasabil Un stylus asculit cu o singura latura cu un unghi dev6rf de 12" (ca in figura de mai sus) poate trasa o panti ascendentd de maxim77";i o pantd descendenta de maxim 87". Pentru un stylus conic (con de 30"),unghiul trasabil este mai mic. 0 panti inclinati ascendent cu un unghi de 77"sau mai pulin in general poate include de fapt un unghi de peste 77" datoritaefectului de rugozitate a suprafelei. Rugozitatea suprafefei afecteazi, de

asemenea, forla de misurarePentru modelul CV-3200/4500, acela;i tip de stylus (5PH-71: stylus asculit cu

o singuri laturi cu un unghi de v6rf de 12") poate trasa un maxim de 77" depanta inclinati ascendent gi maxim 83" pantd descendent6.

intrerup5tordesiguran!5incazdesuprasarcin5

Dacd se exercita o for!5 excesivi (suprasarcina) pe vdrful stylusului, probabil

datoriti virfului care int6lne5te o pant6 prea abruptd pe caracteristica uneipiese de prelucrat sau o bavuri etc., un dispozitiv de siguranfa opreSte automatfunctionarea si emite un sunet de alarma Acest tio de instrument este de obiceiechipat cu dispozitive de siguranli separate pentru sarcina direcliei de trasare(axa X);i sarcina direcfiei verticale (axa Y).

Pentru modelul CV-3200/4500, un dispozitiv de siguranld funcfioneazi dacabratul este scos din suportul detectorului

Ghidaj bra! simplu sau complexIn cazul unui bra! pivotat simplu, pozilia pe care vArful stylusului o traseazd intimpul deplasarii verticale (direclia Z) este un arc circular care are ca rezultato deplasare nedoritd in X, pentru care trebuie fdcut6 o compensare. Cu c6tmi;carea arcului este mai mare, cu atAt este mai mare deplasarea X nedoritd (6)

care trebuie compensatd (A se vedea imaginea din st6nga jos.) Alternativa este

utilizarea unui aranjament mecanic complex de legare pentru a obfine un loc detranslalie liniari in Z 5i, prin urmare, pentru a evita necesitatea compensdrii in X.

Metode de misurare a axei ZDeSi metoda de misurare a axei X adoptatd in mod obiSnuit este realizatdprintr-o scali digitald, masurarea axei Z se imparte in metode analoage (utiliz6nd

un transformator diferenlial etc.) ;i metode de scald digitali.Metodele analoage variazd in rezolulia axei Z in funcfie de mirirea masurdtorii

;i de intervalul de misurare Metodele de scald digitalS au o rezolulie fixi.

raza varfuluiCompensarea pentrustylusului

Un profil inregistrat reprezinti pozifia centrului v6rfului cu bilS care se rotettepe suprafala unei piesei de prelucrat (0 razi tipici este 0,025 mm.) Evident,acest lucru nu este acelaSi cu profilul real al suprafelei astfel inc6t, pentru a

obline o inregistrare exacte a profilului, este necesar sd se compenseze efectulrazei vartului orin orelucrarea datelor.

Profil inregistrat

Conturul piesei

0e tucru

R: Raza varfului stylusului

N4: M;rirea m;surtrii

Compensarea pentru rotirea bratuluiStylusul este purtat pe un bra| pivotat astfel incAt acesta sd se roteasce pe

mdsuri ce suprafafa este trasatd 5i vArful de contact nu traseazi pur 5i simpluin direclia Z. Prin urmare, este necesar sd se aplice o compensare in direcfia Xpentru a se asigura acuratelea. Existd trei metode de compensare pentru rotaliabralului.

1: Compensare mecanicd

2: Comoensare electrici

Bral de misurare

Punct de sprijin

I

Stvus -l<'tI

I

II

Procesarea de software Pentr

care implica o deplasare marJtrebuie implementatd una dintre

a misura conturul unei piese de prelucratin direclie verticala cu acuratele ridicata,aceste metode de compensare

Metode de analizi a conturului l

Puteli analiza conturul iu una din urmitoarele doui metode dupa finalizarea

ooeratiei de mdsurare.

Secfiunea de prelucrare a datelor;i programul de analizdConturul masurat este introdus in sectiunea de orocesare a datelor in timo real

5i un program dedicat efectueazd analiza utilizAnd mouse-ul 5i / sau tastatura.Unghiul, raza, etapa, pasul gi alte date sunt afi5ate direct ca valori numerice.Anailza ce combini sisteme de coordonate poate fi efectuati cu uSurinlaGraficul care trece prin coreclia de raza a stylusului este transmis la imprimantaca profil inregistrat.

Toleran!5 cu date de proiectareDatele mdsurate ale conturului piesei pot fi comparate cu datele de proiectare

in termeni de forme reale 5i proiectate, mai degrabi dec6t simpla analizda dimensiunilor individuale. [n aceasti tehnici, fiecare abatere a conturuluimdsurat de la conturul dorit este afiSati 5i inregistrati. De asemenea, datele dela un exemplu de pies6 de prelucrat pot fi procesate astfel inc6t si devini datele

de proiectare master cu care sunt comparate alte piese de prelucrat. Aceastifunclie este utild in special atunci c6nd forma unei secliuni afecteazd in maremasuri performanfa produsului sau atunci cAnd forma acesteia influenleazdrelalia dintre parlile imperecheate sau asamblate.

OptimDacd existd un standard pentru datele de profil de suprafali, toleranla la datelede proiectare este efectuatd in conformitate cu standardul. Daci nu exist6 un

standard sau dac6 se dore5te tolerarea doar cu forma, se poate efectua cea mai

buni ootrivire intre datele de proiectare si datele de masurare.

Combinalie de datein mod convenfional, daci trasarea unui contur complet este impiedicata de

restricliile stylusului cu privire la unghiul trasabil, trebuie impa(iti in mai multesecliuni care sunt apoi misurate;i evaluate separat. Aceast funclie evitiaceasta situalie nedorita prin combinarea secliunilor separate intr-un singurcontur prin suprapunerea elementelor comune (linii, puncte) unul pe celalalt. Cu

aceastd func!ie, conturul complet poate fi afi5at ii diferite analize efectuate inmod obisnuit.

Exemple de mdsurarg i'"- ---

Stylus dublu pentru mdsurarea

ascendenti 5i descendentE

<Dupd prelucrarea optimS><inainte de prelucrarea optim6>

Datele masurateDatele masurate

Date de proiectare

Algoritmul de procesare optimi cauti abaterile intre cele doui seturi de date 5i

obline un sistem de coordonate in care suma pdtratelor abaterilor este minima

atunci cdnd datele m6surate sunt suprapuse pe datele de proiectare.

Contur inel interior/exterior al unui rulment

Dinli angrenaj intern Formi filet interior

Contur instrument de m;suri

Instrumente de mdsurare forme rotunde

Def i nirea circularitdtii

patrumetode(descrisemaijos) dupiceliniacircumferenlialdafostextrasi Diagramelearatdcumvaloareaabaterii oblinut6esteafectat6demetodautilizate

Def inilie Toleranti geometricd*

Circularitate

Abaterea de circularitate este diferenla in razele dintre cele doud cercuriconcentrice construite pentru a atinge 5i incercui linia circumferenJialsextrasd 0 caracteristici este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la ovaloare t

Liniaritate

distanla dintre'doua linii paralele construiteia dreapti extrasd cu separare minimi. 0eranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.

Planeitate

Abaterea de rectitudine este distanla intre doud planuri paraleleconstruite pentru a atinge 5i incercui suprafala plani extrasd cu separareminimd. 0 caracteristic6 este supusi toleranlei prin limitarea abaterii la

o valoare t.

Cilindricitate

Abaterea de cilindricitate este diferen{a dintre razele a doi cilin-dricoaxiali construilr pentru a atinge 5i incercui suprafala cilindricd extrasdcu sepalare minimi, 0 caracteristici este supus; tolerantei prin limitareaabaterii la o valoare t,

Coaxialitate

Abaterea de coaxialitate este distanla maxima radialS dintre axasuprafafei cilindrice extrase 5i axa datum asupra lungimii intervalului deevaluare, 0 caracteristic; este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la

o valoare t/2.

.t=t-T-lj-Lrl

Jdtlr-+__l-l -6----1

-FfII

LJ

Zona minimi de cerc (MZCI)

Dimensiunea 5i pozilia a douS cercuri concentrice care ating iiincercuiesc impreuni linia circum{erenJiali extrasb sunt ajustatep;n; ce diferenla lor radiala connituie un minim

Cercul celui mai mic pitrat (LSCI)

Este construiU dimensiunea ii pozilia unui cerc din care suma

patratelor abaterilor radiale ale liniei circumferenliale extrase

constituie un minim Doui cercuri concentrice coaxiale cu acesl

cerc sunt apoi construite, care se ating 5i impreunA circumscrie

linia circula16 extrasj

Cercul maxim inscris (MNCI)

Este construit un cerc de inscriere cu dimensiunea maxima pentru a

atinge linia circumferenlia; extras; Un al doilea cerc concentric cu

primul este apoi construit pentru a atinge ti, impreuni cu primul

cerc, pentru a inconjura linia circumferenfiala extrasa

Cercul minim circumscris (MCCI)

Se construieste un cerc de circumscriere cu dimensiunea minimdpentru a atinge ii incercui linia circumferenlial; extrasa Un

al doilea cerc concentric cu primul este apoi conslruit pentru

a atinge ti, impreun; cu primul cerc, pentru a inconjura linia

circumlerenliala extrasd

Pozi!ia (entrului cercurilor coneentrice def ineste cehtrulliniei circumferen{iale extrase 9i, prin urmare, loca!iacaracteritti(ii cir(ulare rnasurate. Fiecare dintre rnetodeledescrise mai sus conduce la diferite pozilii centralepentru <ercurile de referintS, aga cunr se arat5 mai jos,

Filtrare

patrumetode(descrisemaijo$dupdceliniacircumferenlia;afostextrasa Diagramelearatacumvaloareaabaterii oblinuteesteafectatidemetodautilizatd

F;re filtru

Simbolcaracteristic* Defini!ie Toleranlt geometricS* Metodi de testare Rezultat

Concentricitate

Abaterea de concentricitate este distanJa maxima radialb dintre centrulliniei circumferenliale extrase 5i centrul elementului datum intr-o sec!iunetranstlersald circulari, O caracteristici este supusi toleranJei prin limrtareaabaterii la o valoare t/2.

Paralelism (plan-plan)

paral la plan este diferenla maximb ca distanleala p ;i planul datum. 0 caracteristic; este supusd

n lim rii la o valoare t.

Perpendicularitate (plan-axi)

Abaterea de perpendicularitate plan-axe este diferenta maxima ca dinanladintre suprafala planE extrasi gi un plan perpendicular pe axa datum, 0caracteristici este supusd toleranJei prin limitarea abaterii la o valoare t

Perpendicularitate (axd - plan)

Abaterea de perpendicularitate axd-plan este diferenla maximd ca distanlSdintre linra axiala extrasd 5i o axi perpendiculari pe planul datum. O

caracteristicd este supusi toleranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.

Run-out (radial)

Abaterea radialS de run-out este diferenla maximb in raza unei liniicentrate a circumferinlei extrase pe axa datum. O caracteristici estesupus; toleranlei prin limitarea abaterii la o valoare t

Run-out (axial)

Abaterea axiali de run-out este diferenla maximd ca distanle pe direcJiaaxiali intre o linie circulari extrasd 5i un plan perpendicular pe axa. 0caracteristicd este supusd toleranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.

Total de run-out (radial)

Abaterea radiald totalS de run-out este diferenla de razeintre doi cilin?riconcentrici coaxiali cu axa datum construitS pentru a atinge 5i incercr'suprafafa cilindricE extrasd cu separare minimi. 0 caracteristicd estesupus5 toleranlei prin limitarea abaterii la o valoare t.

Total run-out (axial)

Abaterea totalS axiali de run-out este diferenJa maximd ca dinanp indireclia axialS, intre o suprafalA pland extrasi gi un plan perpendicularpe axi, 0 caracteristice este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la ovaloare t.

.t7l-fmIr ,----;-ll'lF

r_'_.__,_l^'!-----3-

IA}+4

lim

:Aflrn-tt.t|]lr-

I+.A

Magini de testare a duritdlii

i!;ler;ria d* t*ster* r;rit tiisli ril iri *r'iiu seie,:talep :r,ne; lr+siir {s l*sfare urlt til

Metoda de testare

Placula lC

Carbura, ceramrce (insrrument de raiere)

0lel (material tratat termic, raterie primA)

lvletal neferos

Piatra de 5lefuire

Piesa turnat;

Burete, cauciuc

Foaie metalici sublire (aparat pentru ras cu siguranl;,metalic;)

subtire, p acare, vopsire, strat denrlrurat)

Piese mici, piese aciculare (limbe de ceas, ac de nasin6 de cusut)

Specimen mare Gtructur;)

It4rcIod!r tate(Micro-V ckers)

Caracteristicile

materialelorde

suprafali micro

Rockwell

5uperficial

Pentru burete,

cauc uc i p asr cPortabil tip r{ul

Placi din pla5tic

Burete, plac; de cauciuc

Rezistenla sau proprietatea fizic; a materialelor

Procesul de tratare termica

Adancimea carcasei carburate

Adencimea stratului decarburat

Flacira sau adSncimea stratului de int;rire cu frecvent: inalU

Testarea capacit;lii de intirire

Duritatea maximi a unui punct sudal

Duritate de sudare

Configuralra materialulu; metalic (duritatea pentru fiecare fazaa aliaiului multistrat)

Du,itate la temperaturi ridicate (caracteristici de temperatureridicat6. orelucrare la caldl

Rezistenla la rupere (ceramici)

Tasta: O O O Foartepotfivit A A Denul de potrivit

etede de Esurare a urit tii(1) VickersDuritatea Vickers este o metoda de testare care are cea mai larga gam6 de

aplica!ii, permi!6nd inspecfia duriti!ii cu o for!6 de testare arbitrard. Acest

test are un numar extrem de mare de c6mpuri de aplicare, in special pentru

testele de duritate efectuate cu o for!6 de testare mai mica dec6t 9,807N(1 kgf) Aia cum se arat6 in urmdtoarea formuld, duritatea Vickers este o valoare

determinatd prin impdrlirea forfei de testare F (N) la suprafala de contact 5 (mmz)

intre un specimen;i un indentor, care se calculeazi de la lungimea diagona16 d

(mm, media a doui lungimi direclionale) a unei indentari formate de indentor(un diamant piramidal pdtrat, unghiul fefei opuse 0=136") in specimen utilizdnd o

fo(d de testare F (N) k este o constanti (1lq= l19,gg66tt

F F /F(IN: F E, NI

HV = k ; = 0,102; = 0,102-#= 0,1891 ; , :-) 5 d, 0, o:mm

Eroarea in duritatea Vickers calculat6 este dati de urmdtoarea formuli, Aici,

41, 42 5i'a'reprezinti eroarea de mesurare care se datoreaza microscopului,

o eroare in citirea unei indentiri 5i respectiv lungimea unei linii de marginegeneratb de felele opuse ale unui v6rf indentor Unitatea lui A0 este gradul

(2) KnoopAga cum se arati in urmEtoarea formula, duritatea Knoop este o valoare

oblinuta prin imparlirea forfei de testare la zona pr0iectatd A (mm2) a unei

indentari, care se calculeaz6 de la lungimea diagonala mai lungd d (mm) a

indentirii formate prin presarea unui indentor diamant romboidal (unghiuri

de margine opuse de 172"30' 5i 130") intr-un specimen cu forfa de testare F

aplicatd. Duritatea Knoop poate fi, de asemenea, mdsurat6 prin inlocuireaindentorului Vickers al unei magini de testare a microduritafii cu un indentor

Knoop.

FFFFHK = kA= 0'102A= 0'102 -;= l'a1 E

F: N

d: mm

c: Constante

(3) Rockwell gi Rockwell SuperficialPentru a misura duritatea Rockwell sau Rockwell Superficial, aplicali mai int6i

o forJi de preincdrcare;i apoi forfa de testare pe un specimen si revenili la

forfa de preincircare utiliz6nd un indentor diamant (v6rful unghiului conic:

120', raza v6rfului: 0,2 mm) sau un indentor sferi (bila din olel sau bila

din carburd). Aceastd valoare de duritate se obfine din formula de duritate

exprimati prin diferenfa dintre adilncimea de indentare h (pm) intre forfele depreincdrcare si testare. Rockwell folose5te o forjb de preincdrcare de 98,07N,

iar Rockwell Superficial 29,42N. Un simbol specific furnizat in combinalie cu

un tip de indentor, fo_rla de testare 5i formula de duritate este cunoscut sub

numele de scal5. Standardele industriale iaponeze (Jl5) definesc diferite scdri

dp dr rrit:tp asnrietp

ff= f -z#-z+ #3,5x1orAo

Relalia dintre Duritatea Vickers gi grosimea minimi a unui specimen

Grosimea minimd a

specimenului

t: mm0,001

0,002

0,003

0,005

HV=o,1891 {Lt>1,5 d

h=dI7

t: Grosimea speclmenului in mmd: Lungimea diagonal6 (mm)

h: Ad6ncimea de indentare in mm

Duritatea VickersHV

Lungimea diagonalei

de indentared: mm

0,02

0,03

0,05

0 001

0 0020 003

0 005

001

5imbol de duritate Forld de testare

F: N

4903x103

9,807x103

19,61x10r29,42x10'1

49,03x10r

98,07x10j

0,19610,2942

0,4903

0,9807

1,9612,944,903

9,807

r9,6129,42

49,03

98,07

195,1

294,2

490,3

F: kgl

0,001

0,002.

0,003

0,005

0,01

0,020,03

0,05

0,1

0,20,3

2

3

5

10

20

30

50

0203

05

1

2

0,01

0,02

0,03

0,05

0,1

0203

05

1

2

3

2000

1000

500

300200

100

50

3020

14

E tt5 tn'==^^E U6

'o uo*oaE UZ'E

^ ^

.E

I

33 .? lq '

E 265

'a I l)

'= 165

3 135.

F rnqo 09

- '-20

I. _- 0,s

lExemplulGrosimea specimenului t: 0,15 mmDuritatea specimenului: 185HV1Forla de testare F: 9,807N (1 kgf)Lungimea diagonalS d:0,1 mm

Relalia dintre.scara de testare a duritSlii Rockwell/Rockwell Superficial gigrosrmea mrnrma a unut spectmen

Scara de m5surare a durit6tiiRockwell

HRT

Scara de mRockwell Superificial

1817

Y t)

- tOI os-E OR

E X',"P UOE U5

9 UJ02n'1

Duritatea RockwellDuritatea Rockwell

Aliaj metalic pentru rulmenli, a amd de cupru

rec0pl

Aliaj de a uminiu dur, cupru ber iu, fosfor bronz

Carbur; cimentat;, loaie subJire de olel01el c; itOlel (100HRB peste - 70HRC sub)

Aliaj metalic pentru rulmenli, roat6 de glefuire

Aliaj metalic pentru rulmenliAliaj metalic pentru rulmenli

8i16 cu un diametru

de 12,7 mm

Bili cu un diametru

de 1,5875 mm

Bili cu un diametru

de 3,175 mm

Bili cu un diametru

de 6,35 mm

Indentor Ap icare

t5N

Diamant

141 1

Carburdri, nitrur;ri etc30N )qa )

45N 441 3

157 147 1

Otel moa e, alam;, foaie subtire de bronz erc307de 1,5875 mm

)qa )

451 441 3

15W 147 1

Plastic, zinc, allaj de rulmenl30wde 3,175 mm

294 2

45W 441 3

l5x 147 1

Plastic, zinc, al al de rulment30xde 6,35 mm

294,2

45X 441 3

5YBil: cu un diametru

de 12,7 mm

141 1

Plastic, zinc, aliai de rulment30Y 294,2

r5Y tt

Masini de mdsurare in coordonate

MaSinile de mdsurat in coordonate de la Mitutoyo utilizeazd in principal patru tipuri de structuri care oferd avantaje precum stabilitate excelenta,acuratefe ridicati, vitezi mare de mdsurare, convenienJa fixdrii pieselor de prelucrat etc.

eMM de tipul cr* pu*nte m biiaAcest tip este configurat cu piston care se deplaseaza vertical

(axa Z) montat pe un car, carul (axa X) deplas6ndu-se orizontal

pe o structurA de punte care este suslinuti de bazd;i ghidata

orizontal pentru a forma axa Y 0 piesd de prelucrat estel^-i.-r+i ^^ kr?iil tlot LoLo Pg uozo

Multe modele CMM Mitutoyo au adoptat acest tip de structuri,

oblin6nd o acuratefe ridicata ;i vitezd crescutd ;i acceleralie

mare, Mitutoyo oferd o gami puternici de CMM de acest tip,

de la modele comoacte o6ni la cele mai mari dimensiuni din sala

de insoectie,

CMM de tipu! eu punte fix*Acest tip este configurat cu piston care se deplaseazd vertical

(axa Z) montat pe un car, carul (axa X) deplas6ndu-se orizontal

pe o structurd de punte fixatd pe baza ;i o masi (axa Y) care se

deplaseaza orizontal pe baza, 0 piesd de prelucrat este incircatd

pe masa mobild.

Seria LEGEX de ma5ini CMM CNC cu acuratele ultra ridicata de la

Mitutoyo a adoptat acest tip de structurd, oferind cele mai inalte

standarde de acurate{e din lume prin minimalizarea surselor de

eroare orin cercetare si analizi exhaustivd.

e MiVl de tipul eu re$ niao ta&

Acest tip este configurat cu ajutorul unui piston care se

deplaseazi orizontal (axa Z) montat pe un car, carul (axa Y)

deplas6ndu-se vertical pe o coloani suslinutd de baza 5i coloana

(axa X) care se deplaseazd orizontal pe baza 0 piesa de prelucrat

^.+^ i^-x.--+i ^^ k-,itr)tE lllLdtLdLd uc udLd.

Seria MACH-3A de ma;ini CMM CNC de tip in linie de la Mitutoyo

adoptat acest tip de structura, oblin6nd o pozilionare de mare

vitezd, economie de spaliu 5i durabilitate, pentru a fi compatibila

cu instalarea laterald/in linie

CMM de lipul cu Funte/podeaAcest tip este configurat cu ajutorul unui piston care se

deplaseazi vertical (axa Z) montat pe un car, carul (axa X)

deplasdndu-se orizontal pe o structura cu punte dubla (axa Y)

care este suslinutd pe o podea tare O piesa de lucru este a;ezatd

direct oe oodea.

Tipul de ma5ini CMIV CNC cu qhidaj separat ultra-mari de

la Mitutoyo a adoptat acest tip care incorporeazd structura

originali a Mitutoyo (tipul de instalare pe podea cu punte

mobila) Acesta permite mdsurarea de mare acuratete a pieselor

de prelucrat mari ;i grele, prin utilizarea cele mai mari game de

misurare din lume.

Metoda de evaluare a performanlei masinilor de mtsurare in coordonate

In ceea ce priveSte metoda de evaluare a performanlei ma5inilor CMM, o revizuire a seriei Tabelul I Seria ISO '10360

150 10360 a fost emisd in 2003;i a fon revizuiti pa(ial in 2009

ln continuare este descrisd metoda standard de inspecJie care include conJinutul revizuit

Eroarea maximd admisS de mdsurare a lungimii Eo,MpE[l50 10360-2:2009]

Utiliz6nd o ma5in5 CMM standard cu palpatorul specificat, misurali 5 lungimi diferite

calibrate de 3 ori fiecare in 7 direclii in cadrul volumului de misurare (a5a cum este indi-

cat in figura 1), efectu6nd un total de 105 misurdtor

in cazul in care rezultatele mdsurdtorilor, incluz6nd toleranJa pentru incertitudinea de

mdsurare, sunt egale cu sau mai mici dec6t valorile specificate de producitor, atunci se

demonstreazd cd performanla CMM corespunde specificaliilor sale

Rezultatul OK/NG trebuie si fie decis av6nd in vedere incertitudinile

Eroarea maximd admisi (valoarea standard) a testului poate fi exprimatd in oricare dintre

urmdtoarele trei forme (unitate: pm)

z

,1 Y

tv+x

Figura 1 Instrucliuni de m;surare pentru a obline eroarea de misurare a lungimii

Lung mea

m;surat; eroare 6

eroafe 2 (Y)

Lunqimea miturat; eroare 5 Llngrmea masurat; eroare 4

L!ngimed m;surat5 ercare 7

I4Ytv+X

A: Constantd (pm) specificata de producdtor

K: Constantd dimensiuni specificatd de producdtor

L = lungimea mdsuratd (mm)

B: Valoarea limitei superioare (pm) specificatd de producitor* l5O 10360-2: 2009 specifica masurarea in 4 directii diferite ca fiind esenliali 5i recomandd mdsurari paralele cu fiecare ax5, in timp ce lS0 10360-2: 2001 specifica

misurarea ,,in 7 direclii arbitrare"

Urmdtoarele definiJii de eroare au fost adiugate in ISO 10360-2: 2009

Eroarea maximS adrnisi de mdsurare a lungimii/ Eroarea de mdsurare a lungimii c6nd offsetulstylusului pe axa Z este 150 mm E1s0, MpE [lSO '10360-2:2009]

ln plus fali de misurarea lungimii in 7 direclii, ISO 10360-2:2009 specificd misurarea in 2

linii pe planul diagonal YZ sau XZ cu offsetul palpatorului

Notd: Offsetul palpatorului este setat la 150 mm ca valoarea impliciti.

Fioura 2 Eroare de mdsurare a lunoimii atunci c6nd offsetul stvlusului este 150 mm

Limita maximl admisi pentru mdsurStorile repetitive de lungime Ro, MpL [lSO 10360-2:2009]

Limita maximd admisl pentru mdsurdtorile repetitive de lungime R0, MPL [lS0 10360-2:2009] 6,0

Dup6 misurarea lungimii date de 3 ori, evaluaJi variatia rezultatelor misurbtorilor Apoi, calculati intervalul 4,0

de repetabilitate R0a

E -r,o

-4,0

-60L-,- 0 200 400 600 800

Lungimea mdsuririi [mm]Figura 3 Intervalul de repetare a misurdrii lungimii

Eroarea maximS admisl a direcadmisd a direcliei de conectare pe axa de rotalie MPE,, ;i eroarea maximS admisda direcliei axiale pe axa de rotatie MPEFA [lSO 10360-3:2000]

Procedura de testare in conformitate cu acest standard este de a plasa doud sfere standard De masa rotativa asa cumsearat6infigura4 Rotili masarotativiintr-untotal del5pozifii,inclusiv0",Tpozilii indirecliaplus(+) ti Tpozilii indireclia minus (-) ti misurati coordonatele centrale ale celor doua sfere in fiecare pozifie. Apoi, adiugali incertitudineaformei sferice standard la fiecare varialie (interval) a elementelor de direclie radiala, a elementelor de direclie deconectare;i a elementelor de direcfie a axelor de rotatie ale celor doui coordonate centrale ale sferei standard. DaGaceste valori calculate sunt mai mici decit valorile specificate, se trece testul de evaluare.

9lrnXx -t -

I 2 x3 -Valoarestandar(

* Revizuit in 2009 ** Revizuit in 2010

Masini de mdsurare in coordonate

Eroare maximi admisd de scanare lllpftw [lSO 10360-4:2000]

Acesta este standardul de acuratele pentru o maSini CMM daci este echipata cu un palpator de scanare. Eroarea de scanare a fost standardizata in lS0 10360-2:2009pentru prima dati. Procedura de testare in conformitate cu acest standard este de a efectua o mdsurare de scanare a 4 planuri pe sfera standard 5i apoi, pentru centrul

de sferd cel mai pulin pastrat, calculat folosind toate punctele de misurare, se calculeazd intervalul (dimensiunea ,,A" din figura 3) in care existi toate punctele de

misurare. Pe baza centrului sferic cel mai pufin patrat

calculat mai sus, calculali distanla dintre raza sferei

standard calibrati 5i punctul maxim de misurare sau

punctul minim de misurare 5i luali distanla mai mare(dimensiunea ,,B" din Figura 3) Adiugafi o incertitudine

extinsi care combini incertitudinea formei v6rfuluistylusului ;i incertitudinea formei sferice de testare

standard cu fiecare dimensiune A 5i B Daca ambele

valori calculate sunt mai mici decdt valorile specificate,

testul oaloatorului de scanare este trecut.

Valoarea calibrat; a

razei sferei standard

Plarrl ce sranare 3

Figura 3 Planuri de misurare vizate pentru eroarea maximi admisb de scanare 5i conceptul siu de evaluare

Eroare rnaximi admisl a forrnei cu un singur stylus P,rr,MpE [lSO 10350-5:20'10]

Aceast; mdsurare a fost inclusd in misurarea dimensionalS din lS0 10360-2:2009 Cu toate acestea, este speclficati ca ,,CMM care

utilizeazd sisteme de sonde de scanare cu stylus unic sau multiple stylusuri" in standardul ISO 10360-5:2010

Procedura de mdsurare nu a fost modificatd 5i trebuie efectuate urmetoarele

Mdsurali punctele linta definite pe o sferd standard (25 de puncte, ca in figura 6) 9i utilizafi toate rezultatele pentru a calcula pozilia

centralS a sferei prin metoda cu cele mai mici pitrate

Apoi, calculali distanla R de la pozilia centrald a sferei cu ajutorul metodei celor mai mici pdtrate pentru fiecare din cele 25 de puncte

de misurare 9i obJinefi diferenla de razi Rmax - Rmin. Dacd diferenla de razd, la care se adaugb o incertitudine compusi din formele

vdrfului stylusului 5i sfera standard de testare, este egalS cu sau mai micd dec6t valoarea specificatS, se poate considera cd palpatorul a

trecut testul,

Figura 2 Punctele !inti pentru determinarea

erorii maxime admise de scanare

lncertitudinea mlsuririi din

Incertitudinea misurdrii este o indicaJie utilizati pentru evaluarea fiabilitdlii rezultatelor misurdtorilor

ln lS0 14253-1:2013, se propune luarea in considerare a incertitudinii la evaluarea rezultatului misuritorii in raport cu specificalia

Cu toate acestea, nu este utor de estimat incertitudinea misurdrii efectuate de o ma;ind CMM

singurd diferen]6 de un punct de mdsurare 5i distribulia sa determin6 hecesitatea recalcul6rii incertitudinii

De asemenea, existd multe surse de incertitudine care trebuie luate in considerare cu CMM si interactrunile lor sunt complicate.

Din cauza celor de mai sus, este aproape imposibil sd generalizdm asupra modului de estimare a incertitudinii de m6surare a CMM.

centrale

Incertitudinea profilului

cerculul

Exemplu de m6surare a cercului prin CMM

pentru CMM gisoftware CMM Virtual

Software-ul

de software Virtual CMM

CMM virtual este conformd cu aceasti soecificatie

ct\4M Palpator Med u

Cuantificarea elementelor de incertitudlne CMM prin experiment

0bservalie: CMM virtualS este un pachet software inilial dezvoltat de PTB (Physikalisch-Technische Bundesanstalt)

P5r}i|ere|evantea|elS015530',Specifica!iigeonetrtcea|eprodusului(GPS)-Matinidendsuratincoordonate(CMM):Tehntcdpentrudeterm

Partea 3: Utilizarea pieselor calibrate sau a standardelor de misurare

Partea 4: Evaluarea incertitudinii de mEsurare specificE sarcinii utiliz6nd simularea [Specificalie tehnici]

Incertitudinea mdsuritorilor

Contribufii majore care determin6 incertitudinea de misurare a CMM

Ma;ini de mdsurare in coordonate

Ghid rapid cu privire 'r

utn"rn t

Alegerea stylusqlui are un efect important asupra acuratelii de misurare realizabilS de la o magini CMM. V5 prezentim un ghid rapid cu

privire la metoda de selectare a unui stylus.

Stylusul este partea dintr-un palpator care face contact cu piesa de prelucrat;i constd in general intr-o tijd;i un v6rf de bild. Palpatorul

funclioneazd prin aducerea bilei in contact"cu piesa de prelucrat pentru a obline o mdsurdtoare din' semnalul rezultat. Forma gi

dimensiunile unui stylus trebuie si fie selectate in funclie de piesa de prelucrat. in orice caz, este important ca un stylus sd aibi o

rigiditate ridicatS, iar forma vArfului siu sd fie o sferi practic perfecti.

o Selectarea unui stylus5e recomanda selectarea unui stylus pe baza urmitorilor factori pentru a asigura cea mai mare acuratele a masurdrii.

1. Alegeli cel mai scurt stylus posibil.

Cu cat este mai lung stylusul, cu atdt mai mult se va curba, ducdnd astfel la o acuratele mai scdzut5. De asemenea, acuratelea pozilionald a palpatorului

este invers proporlionala cu distanfa de la pivotul palpatorului la bila stylusului, prin urmare, cel mai scurt palpator oferd cea mai mare acuratele.

2. Reduceli numirul de articulalii ori de c6te ori este posibil.

Combinalia de stylusuri 9r utilizarea extensiilor vor crette posibilitatea de curbare. Utilizali cele mai pufine componente posibile pentru orice aplicalie.

3. Utilizali un v6rf de bil6 cAt mai mare posibil.

Utilizarea unei bile mai mari merette distanla dintre bila gi tija, reduc6nd astfel posibilitatea contactului intre tija 5i piesa de prelucrat (shanking).

O bila mai mare de asemenea reduce influenfa finisajului de suprafafi al unei piese de prelucrat asupra acuratelei mdsurdrii.

o Material

Un stylus folosegte un material adecvat pentru arbore, bila 5i alte accesorii ale sale in funcfie de aplicafie. Urmdtoarele prezintd caracteristicile

5i avantajele materialelor utilizate in mod obignuit.

1. riisPentru a minimaliza curbura, tija trebuie si fie c6t mai rigida posibil. Mitutoyo oferd urmitoarele materiale:

. Carbur5 de wolframAcest material asigurd o rigiditate excelenta pentru diametrele mici ale tijelor, fiind a$fel optim pentru majoritatea aplicafiilor standard.

Trebuie avutd in vedere masa stylusului in cazul diametrelor tijelor lungi 5i stylusurilor lungi.

. Olel inoxidabil

Trlele din olel inoxidabil non-magnetic oferi cel mai bun raport de rigiditate - masa.

. Ceramicd

Acest material este utilizat in principal pentru stylusuri din cauza raportului ridicat rigiditate - masd. Are o stabilitate termicd excelentd 5i

nu este afectat de mediul de temperaturd, permifdnd astfel mSsurdtori de o acuratele mai ridicatd.

. Fibrd de carbon

Fibra de carbon este un material adecvat pentru stylusuri lungi deoarece masa unui stylus din fibri de carbon este de aproximativ 20% din

masa unui stylus din carburS. Datoriti stabilitifii termice excelente, un stylus din fibrS de carbon este pulin afectat de mediul de operare.

2 V6rful bileiSelectarea celui mai potrivit material pentru vdrful bilei implicd luarea in considerare a procedurii de misurare pi a materialului piesei de prelucrat,

. Rubin

0 bild rubin oferd o suprafala deosebit de tare 5i netedd, cu o rezistenfi ridicat5 la compresiune 5i o Stergere mecanici excelentd.

Rubinul este potrivit ca material pentru bile pentru scanarea diferitelor piese de prelucrat, dar poate cauza abraziune in timpul mdsuritorilor

de scanare a aluminiului 5i fontei. in acest caz, se recomandi utilizarea altor materiale dupd cum sunt enumerate mai jos.

. Nitiurd de siliciu

Nitrura de siliciu, care este similari cu rubinul, este un material ceramic care asigurd duritate ridicatd 5i rezistenld puternici la abraziune.

Deoarece nitrura de siliciu nu va fuziona cu aluminiul, nu va produce uzuri adezivd precum rubinul. Cu toate acestea, se recomandd utilizarea

unei bile din nitrurd de siliciu doar pentru piesele din aluminiu datoritd unei susceptibilitifi insemnate de abraziune pe suprafelele de o1el.

0bservalie: acest material este disponibil prin comandd personalizat6.

. Zirconiu

Zirconiul este un material ceramic care demonstreazd o duritate deosebit de remarcabilS 5i are caracteristici de duritate 5i abraziune echivalente

cu rubinul. O bild din zirconiu este optimd pentru scanarea pieselor din fontb din cauza caracteristicilor sale non-abrazive cu acest material,

0bservalie: acest material este disponibil prin comandi personalizati,

o Calibrare

Chiar dacd este selectat un stylus adecvat pentru o piesi de prelucrat, nu se va obline un rezultat precis al mdsuririi decdt daca palpatorul

ce va fi folosit este calibrat inainte de mdsurare, ceea ce implici scanarea unei sfere de referin!5 master intr-o secvenld definiti, astfel inc6t

software-ul CMM si poata stabili caracteristicile palpatorului/stylusului gi vdrfului bilei.

. Mecanism de calibrare

CMM calculeazi pozilia centrala gi diametrul fiecirei bile de stylus folosind programul de calibrare a palpatorului specific.

Acest program utilizeazd misurdtori CMM facute pe sfera de referinfd cu fiecare bila de stylus configuratd pentru a determina diametrele reale ale

bilelor 5i stocheazd datele mdsurate in software. Diametrul precis al sferei de referin|5 este cunoscut de la o mdsurdtoare anterioard de calibrare 5i

este, de asemenea, stocat pentru utilizare in calcule. Deoarece piesa poate fi m5surati din orice direcfie, stylusul este calibrat cu misurdtori in mai

multe puncte pe sfera de referin!6. Un sistem de scanare trebuie si oblind un numar mare de puncte pentru calibrare. Cu aceste proceduri observate,

diametrul efectiv pentru fiecare bili de stylus qi poziliile centrale ale bilelor de stylus in sistemul de coordonate al ma5inii sunt setate pentru a permite

masurarea exactS.