Blue 13 Life Col 01.1.2

Blue 13 Life Col 01.1.2

FLUTURELE DE MATASE INFORMATII, IMAGINI

http://www.inffo.ro/Diverse/Fluturele_de_matase_informatii,_imagini.html

Fluturele de matase informatii, imagini, poze

Fluturele de matase este originar din China. A fost domesticit si crescut de acum 4 000 ani, pentru firele de matase, cunoscute sub numele de borangic.

Fluturele de matase are un corp scurt, gros si paros. Pe cap prezinta doua antene negre, de forma unor pene si doi ochi mari. Trompa este foarte scurta, deoarece, in cele cateva zile cat traieste (8 - 10), fluturele de matase nu se hraneste. In acest timp depune ouale.

Fluturele de matase metamorfoza in imagini: figura 1. femela depunand ouale pe frunze; fig. 2 larva; fig. 3. cocon de matase sau gogoasa; fig. 4 nimfa care se transforma in fluture, poze.

In iulie, femela depune pe frunze oua mici, cat gamalia de ac. Primavara, cand apar frunzele

de dud, din oua ies larve, numite popular «viermi de matase».

Indeletnicirea cresterii si ingrijirii larvelor fluturelui de matase se numeste sericicultura.

Larvele de culoare inchisa sunt crescute in camere luminoase, cu paturi de lemn sau de panza, curate. Pe paturi se pun frunze proaspete de dud. Larvele mananca cu lacomie si cresc repede.

In acest timp trebuie mentinuta o curatenie exemplara, altfel larvele se pot imbolnavi de o boala numita "pebrina". Intr-o luna larvele ajung la 8 - 10 cm lungime si naparlesc de 4 ori. Dupa ce ating aceasta dimensiune, ele mananca din ce in ce mai putin. Cand nu se mai hranesc, se apropie transformarea larvei in nimfa. Acum se astern crengi pe paturi, pe care larvele se urca si isi construiesc gogoasa din fire de matase.

Larvele au niste glande numite sericigene, al caror orificiu este situat pe buza inferioara.Ele produc un lichid cleios, care in contact cu aerul se intareste si se transforma in firul subtire de matase. Acest fir, incolacindu-l mereu in jurul corpului, formeaza o casuta ovala, gogoasa sau coconul. In interiorul gogosii, larva sufera a 5-a naparlire si se transforma in nimfa. Se aleg gogosile mari, se pun deoparte si nimfa se transforma in fluture. Fluturele inmoaie matasea intr-un punct, rupe firul si iese afara. Celelalte gogosi se folosesc pentru obtinerea firului de matase (borangic).

Firul de borangic, lung, lucios si rezistent, se poate tese in mai multe feluri, obtinandu-se tesaturi de matase naturala.

In timp sau luat numeroase masuri pentru dezvoltarea sericiculturii: s-au creat pepiniere de duzi iar prin statiunile de sericicultura se distribuie oua («samanta>> selectionata) crescatorilor de viermi de matase.

Alti fluturi

Dintre fluturii care zboara ziua amintim: 

- "Nalbarul" ale carei omizi se hranesc cu frunzele pomilor fructiferi si fluturele.

- "Coada randunicii" cu aripile foarte frumos colorate.

- "Fluturele cap de mort" zboara in amurg. El se hraneste cu miere si cu sucurile din scoarta arborilor.

Alti fluturi zboara noaptea (fluturi de noapte). 

- "Fluturele ochi de paun", cel mai mare fluture de la noi.

- "Molia de haine" isi depune ouale in stofe, blanuri, covoare etc, iar larvele le rod producand mari pagube.