Si Fluturii Sunt Liberi

63
SI FLUTURII SUNT LIBERI de LEONARD GERSHE în româneste de Nicolae Nicoara ACTUL I SITUATIA 0: aranjatul spatiului SITUATIA 1: TELEFONUL ( suna telefonul... ) D: Bunã, mamã. D: Bine, mulþumesc. Dar tu ? D: Foarte bine. Cum e vremea ? D: Si aici e cald. ( raspunde la telefon ) D: Bunã, mamã. M: De unde ai stiut ? D: "Când esti tu, telefonul nu sunã, ci spune: "M" e pentru milionul de lucruri pe care ti le-a dat, "A" e pentru...Am uitat de la ce vine "A". M: Se pare cã uiti cam multe lucruri în ultima vreme. Cum te mai simti ?

description

Scenariu "Si Fluturii sunt liberi", Butterflies are free.

Transcript of Si Fluturii Sunt Liberi

Page 1: Si Fluturii Sunt Liberi

SI FLUTURII SUNT LIBERI

de LEONARD GERSHE

în româneste de Nicolae Nicoara

ACTUL I

SITUATIA 0: aranjatul spatiului

SITUATIA 1: TELEFONUL

( suna telefonul... )

D: Bunã, mamã.

D: Bine, mulþumesc. Dar tu ?

D: Foarte bine. Cum e vremea ?

D: Si aici e cald.

( raspunde la telefon )

D: Bunã, mamã.

M: De unde ai stiut ?

D: "Când esti tu, telefonul nu sunã, ci spune: "M" e pentru milionul de lucruri pe care ti le-a dat, "A" e pentru...Am uitat de la ce vine "A".

M: Se pare cã uiti cam multe lucruri în ultima vreme. Cum te mai simti ?

D: Bine, multumesc. Dar tu ?

M: Foarte bine. Cum e vremea ?

D: E cald aici. Cum e în Hillsborough ?

Page 2: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Cald.

D: Si aici e cald.

M: Cum e apartamentul ?

D: Grozav, îmi place.

M: Ce-ai fãcut azi noapte ?

D: Azi noapte ? N-am fãcut nimic. Adicã, n-am iesit. Au venit niste prieteni pe la mine. A fost doar o petrecere micutã.Nu stiu câti oameni au fost. Chiar vrei sã-ti spun un numãr ?

M: Dacã nu e un secret.

D: 12 si jumãtate. Ce spui de asta ?

M: Au stat pânã târziu ?

D: N-au stat pânã târziu.

M: As vrea sã trec pe acolo sã te vãd.

D: Nu !

M: Donny, trec prin oras mâine, oricum, trebuie sã merg la Sacks !

D: Am spus "nu" si am vorbit serios.

M: Nu-mi pasã, am spus nu !

D: Pentru cã avem o întelegere, de aia !

M: Ne-am înteles pentru douã luni.

D: Mai am o lunã si vreau fiecare minut din ea.

M: Donny, esti atât de enervant, încât pur si simplu îmi vine sã plâng.

M: Ce ? Ce e cu zgomotul ãla ?

D: Vine de alãturi.

M: Cine e alãturi ?

D: O fatã.

M: Cum o cheamã ?

D: Nu stiu, n-am fãcut cunostintã, încã.

Page 3: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Uite, abia te aud. Sunã-mã mâine. Nu te aud. Stai putin. Scuze. Nu te-am auzit.....

SITUATIA 2: ÎNTÂLNIREA

D: Te rog, dã mai încet televizorul. Nu e nevoie sã-l închizi, doar mai încet.

J: Nu e televizorul, e radioul.

D: Orice ar fi. Peretii ãstia sunt ca hârtia.

J: Stiu. Poti practic sã vezi prin ei.

D: Nu, nu chiar.

J: Ce-ai zice de o ceascã de cafea ?

D: Nu, mulþumesc, am bãut.

J: Voiam sã spun cã vreau eu.

D: Da, sigur, vino.

J: Bunã. Sunt Jill Tanner.

D: Eu sunt Don Baker.

J: Te superi... dacã-mi închei bluza? Nu ajung la spate. Sper cã nu te superi cã m-am invitat.

D: Deloc. Apa dã în clocot imediat.

J: Sufrageria ta e cu mult mai mare decât a mea. De când esti aici ?

D: De o lunã. Si asta nu e sufragerie, e tot apartamentul. Plus o baie.

J: Eu am trei camere, dacã socotim si bucãtãria. Foarte curat. Totul e foarte ordonat.

D: E usor când nu ai nimic.

J: Eu nu am nimic. Dar imagineazã-ti cum e sã umbli peste tot. Mã tem cã sunt o lenesã. Îmi place luminatorul ãsta.Eu n-am asa ceva. Ce-i ãsta ?

D: Ce anume ?

J: Chestia asta pe bare de fier.

Page 4: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Ãla e patul meu.

J: Patul tãu? E grozav !

D: Îti place ?

J: E cel mai grozav pat pe care l-am vãzut. Si am vãzut o multime. Tu l-ai construit ?

D: Nu, niste hipioti au stat aici înainte. Ei l-au construit.

J: Presupun cã poti cãdea de aici. Ai putea sã-ti rupi ceva.

D: Ai putea sã-ti rupi ceva cãzând din orice pat. E adevãrat. As fi putut sã iau apartamentul tãu, dar l-am preferat pe ãsta tocmai pentru pat. Friscã, sau zahãr ?

J: Neagrã, multumesc.

D: Poftim.

J: Multumesc. Cafeaua asta o sã-mi salveze viaþa. Am cumpãrat flori si chestii stupide, cum ar fi prosoape de vase si servetele, dar am uitat de cafea. Ai nevoie de prosoape de vase sau de servetele ?

D: Nu.

J: Am cumpãrat si becuri. Pot sã-ti pun o întrebare personalã ?

D: Da, sigur.

J: De ce n-o vrei pe mama ta aici ?

D: De unde stii asta ?

J: Cum mã auzi tu, asa te aud si eu. Bãnuiesc cã sunetul trece chiar prin usa aceea. Pentru ce-o fi usa aia, totusi ?

D: Apartamentul tãu si al meu, au fost cândva un singur apartament. Apoi l-au împãrtit în douã si au încuiat usa, în loc sã o zideascã.

J: Nu mi-ai rãspuns la întrebare.

D: Am uitat ce m-ai întrebat.

J: De ce n-o vrei pe mama ta aici ?

D: E o poveste lungã. De fapt, e o poveste scurtã, dar dureazã de foarte mult timp. Nu mã lãsa sã plec de acasã, pentru cã nu credea cã mã pot descurca singur. Oricum, în final, am cãzut de acord sã încercãm timp de douã luni. Sã stea departe de mine timp de douã luni. Mai am o lunã.

J: De ce i-ai spus cã ai avut o petrecere asearã ?

Page 5: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Auzi totul prin chestia aia, nu ?

J: Foarte putin.

D: Îi spun cã am câte o petrecere, sau cã mã duc la una, pentru cã n-ar înþelege de ce prefer sã rãmân singur aici, în loc sã-mi tinã ea companie. I-ar displace locul ãsta. Îi displace si acum, fãrã ca mãcar sã-l fi vãzut. Ar intra si ar spune:"Pur si simplu îmi vine sã plâng".

J: Plânge des ?

D: Nu, doar mã amenintã.

J: Dacã vrea chiar sã plângã, trimite-o sã se uite unde stau eu. Cel putin tu esti ordonat. Esti destul de mare sã locuiesti singur. Eu am 19 ani. Tu cât ai ?

D: În ceea ce o priveste pe mama, am 11 ani. Mergând spre 10.

J: Probabil cã avem aceeasi mamã. Mamei i-ar fi plãcut sã rãmân copil toatã viata. Ea nu-si aratã vârsta. Îi placecând oamenii spun cã pãrem surori. si dacã nu spun ei, le spune ea. Ai vreo slujbã ?

D: Nu. Dar cânt la chitarã ºi am ceva planuri.

J: Stiu. Te-am auzit asearã.

D: Îmi pare rãu.

J: Nu, a fost bine. Serios. Credeam cã e un disc pus sã cânte la nesfârsit.

D: Nu pot citi partiturile, asa cã învãt dupã ureche. Încerc sã fac o compilatie.

J: Si dupã aia ?

D: O sã încerc sã câstig câte ceva din proiectele alea. Stiu doar un lucru. N-am de gând sã mã întorc în Hillsborough.

J: Unde-i Hillsborough ?

D: Nu stii Hillsborough ?

J: Nu stiu prea multe despre locurile din altã parte. Eu sunt din Los Angeles. N-am fost niciodatã mai la nord.

D: Hillsborough e la vreo 16 km de aici.

J: Acolo locuiesti ?

D: Nu. Aici locuiesc. Acolo locuiam.

J: Am înteles.

Page 6: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Cum spuneai cã te cheamã ?

J: Jill Tanner. Desi cred cã sunt doamna Benson. Am fost mãritatã o datã, când aveam 16 ani.

D: Saisprezece ani? Cât timp ai fost mãritatã ?

J: Parcã ar fi fost sãptãmâni...De fapt, au fost 6 zile.

D: El cum era ?

J: Îmi pare rãu, dar nu-mi vinesã vorbesc despre asta.

D: Atunci n-o face. Scuze cã am întrebat.

J: Nu, o sã vorbesc despre el. Uneori trebuie sã faci ceea ce nu vrei. Te linisteste pe dinãuntru. Jack arãta grozav. Ca un adolescent. Fetele se maturizeazã mai repede decât bãieþii, nu-i asa ? Ne-am întâlnit si a fost ca un foc de artificii. Fiecare zi parcã ar fi fost sãrbãtoare. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e cã stãteam în faþa preotului, cãsãtorindu-ne.

D: De când îl stiai ?

J: Nu mai stiu. Douã-trei sãptãmâni. Chiar ne cãsãtoream ! Nici mãcar nu terminasem liceul, încã. si aveam si douã examene a doua zi, care nici ele nu-mi ieseau din cap. si l-am auzit pe preot zicând: "Jack, o iei în cãsãtorie pe Jill sã-ti fie soþie devotatã ?" Îti imaginezi cum e sã pornesti în viatã ca Jack si Jill ? Apoi l-am auzit spunând: "... pânã când moartea vã va despãrti". Dintr-o datã m-am simtit ca la o înmormântare în haine de nuntã. Doamne! A fost atât de morbid ! Nu-mi place asta.

D: Dacã tot te mãritaseºi, de ce n-ai încercat sã faci sã meargã ?

J: Am fãcut-o ! Am încercat... Vreo sase zile am tot încercat. Dar stiam cã am fãcut o gresealã.

D: Erai îndrãgostitã de el ?

J: În felul meu.

D: Care-i felul tãu ?

J: Nu stiu. Dar doar pentru cã iubesti pe cineva, nu înseamnã, neapãrat, cã trebuie sã-ti petreci restul vietii cu el. Iar Jack mã iubea. Adicã... mã iubea cu adevãrat. Iar eu l-am fãcut sã sufere. si nu suport. Nu vreau sã fac pe nimeni sã sufere. Cãsãtoria presupune dãruire, nu ? Iar eu nu pot sã mã dãruiesc, sau sã mã implic. Întelegi ?

D: Da, înteleg, dar nu pot fi de acord.

J: Atunci, nu înþelegi cu adevãrat.

Page 7: Si Fluturii Sunt Liberi

SITUATIA 3: ORB

Credeam cã doar eu fac mizerie.

D: Ce vrei sã spui ?

J: Doar dacã nu vrei sã-mi spui ceva ce nu stiu, de exemplu, cã scrumul e bun pentru masã ti de aia îl lasi sã cadã acolo.

D: Ai luat scrumiera ?

J: E aici. Ce, esti orb ?

D: Da.

J: Cum adicã "da" ?

D: Da, adicã sunt orb.

J: Aproape te-am crezut. Nu mai face asa ceva.

D: Nu, sunt orb. Întotdeauna am fost orb.

J: Cu adevãrat orb ? Nu doar miop ?

D: Cel mai rãu. Nu pot sã vãd nimic.

J: O, Doamne ! Cât de rãu este sã nu vezi nimic.

D: Stai putin, nu-ti face atâtea griji pentru asta. Eu nu-mi fac.

J: De ce nu mi-ai spus ?

D: Tocmai am fãcut-o.

J: Dar de ce nu atunci când am intrat ?

D: Nu m-ai întrebat.

J: De ce sã te fi întrebat ? Nu obisnuiesc sã intru în casa cuiva si sã spun: "Sunt Jill Tanner. Esti orb ?"

D: Dar eu nu fac cunostinþã cu cineva spunând: "Don Baker, orb ca un liliac".

J: Tot cred c-ar fi trebuit sã-mi spui. Eu ti-as fi spus.

D: N-am stiut cã o sã-ti ia asa de mult timp sã te prinzi.

Page 8: Si Fluturii Sunt Liberi

J: O, Doamne ! Când te-am vãzut stând la fereastrã atunci...

D: E cel mai rãcoros loc din camerã.

J: Credeam cã trãgeai cu ochiul.

D: Asta numesc eu gândire pozitivã.

J: Era cât pe ce sã chem politia. Dacã afi fãcut-o ?

D: Pãi, te-ar fi închis pe tine.

J: Esti atât de calm, atât de resemnat.

D: Nu, nu sunt. N-am avut cu ce sã mã resemnez. M-am nãscut orb. Ar fi fost altceva dacã as fi vãzut si apoi as fi orbit. Dar asa, mi se pare ceva normal. Aveam sase ani când am aflat cã restul lumii nu e oarbã si în momentul ãla nu mai avea importantã. Asa cã, sã ne pãstrãm cumpãtul. Dacã vrei sã râzi putin, foarte bine.

J: Sã râd puþin ? De orbire ?

D: Nu, nu de orbire. Nu poþi uita de asta ?

J: Esti primul orb pe care-l cunosc.

D: Felicitãri. Pãcat cã nu se dau si premii pentru asta.

J: Adicã am vãzut orbi pe stradã, dusi de câini, dar... De ce nu ai un câine ?

D: As atrage prea mult atentia. Prefer sã mã descurc singur.

J: Dar n-ai probleme umblând prin San Francisco ? Adicã... si mie mi-e greu !

D: Îmi gãsesc drumul cu bastonul. stiu exact câþi pasi sunt pânã la spãlãtorie, farmacie, Delicatese...

J: Unde e spãlãtoria ? Am nevoie de una. Lângã Delicatese. Iesi din casã, faci dreapta si este

D: la 44 de pasi de usa de la intrare.

J: N-am vãzut-o.

D: O sã-ti arãt eu.

J: Tu... sã-mi arãti... mie ! Dar cum te descurci în apartament ? Nu te izbesti de lucruri ?Te-ai putea lovi.

D: Nu, am memorat camera. Patul... chitara...... baia...... haina... bastonul...... usa de la intrare...... rafturile pentru cãrþi...vin, pahare, dulapul cu sertare...... asternuturi...

Page 9: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Ce fel de cãrti sunt astea ?

D: Braille. Masa, cada...... bucãtãria...... ketchup, ulei, sare, piper, zahãr, cafea.

J: Doamne !

D: Dacã vrei sã pui scrumiera înapoi...Poftim ! Dacã nu muti nimic, mã descurc la fel de bine ca oricine.

J: Mai bine ! Eu nu pot gãsi nimic la mine. Dacã vrei sã vezi un haos, vino si uitã-te...O, scuzã-mã.Voiam sã spun...

D: Stiu ce voiai sã spui.Nu sunt altfel decât ceilalti, decât doar cã nu vãd. Nu orbirea mã deranjeazã, ci mai ales reactia celorlalti. Dacã s-ar purta normal...Unii oameni ar vrea sã-si manifeste compasiunea, dar nu pot pentru cã mama le interzice asa ceva. Asa cã fii tu însãti.

J: Credeam cã oamenii orbi sunt...oarecum ciudati.

D: Dar, bineînþeles. Dormim toatã ziua cu capul în jos, agãtaþi de dus. Când e întuneric ne trezim si zburãm

intrând pe ferestrele oamenilor. De aia se spune "orb ca un liliac".

J: Haide, serios, acum. Fii serios. Orbii n-au un al saselea simt ?

D: Nu. Chiar dacã as avea un al saselea simt, fãrã vãz... ar fi tot cinci, nu ? Simturile obisnuite, auzul, gustul, simtul tactil, ar putea fi mai fine ca ale tale. Asta pentru cã le folosesc mai mult. Sã-ti arãt ceva. Rotestemã. Nu, roteste-mã serios. E ceva în faþa mea.

J: Fereastra. Grozav. Cum ai fãcut asta ?

D: Cu vederea mintii.

J: Ce-i aia "vederea mintii" ?

D: Capacitatea de a simti un obiect din fata ta. Poþi sã-l simþi. E ca un fel de cãldurã. Si alti oameni o pot face, dar orbii simt mai bine.

J: Sã încerc si eu.

D: Ãsta e avantajul când esti orb.

J: Cred cã e grozav cã n-ai frustrãri. Se pare cã n-ai niciun fel de ranchiunã. Eu cred c-as fi teribil de frustratã

dacã n-as putea vedea. Sunt sigurã cã as fi dezagreabilã.

D: Mã îndoiesc.

Page 10: Si Fluturii Sunt Liberi

J: O, nu. N-as putea fi atât de veselã ca tine. Eu n-am toate calitãtile astea minunate cum ar fi curajul si tãria.

D; Nici eu. Sunt adorabil de la naturã.

J: Esti mai mult de atât. Esti o persoanã superioarã.

D: Da, sunt fantastic.

J: "Eu n-as porni molcom spre negura cea coaptã. M-as mânia când a zilei luminã ar fi moartã."

D: Dylan Thomas.

J: Cine ?

D: E un poem de Dylan Thomas.

J: Chiar ? Adicã, am citat din Dylan Thomas ? Ce zici de asta ? si nici mãcar nu l-am citit. Habar n-am de unde-o stiu. Pot sã-ti citez din Mark Twain. Una dintre favoritele mele, din Mark Twain. Vrei s-o auzi ?

D: Spune.

J: "Cer doar sã fiu liber. Fluturii sunt liberi. Omenirea cu sigurantã nu-i va refuza lui Harold Skimpole, ceea ce le acceptã fluturilor." Eu mã identific cu fluturii. Îti place ?

D: Da, foarte mult. Doar cã nu e scrisã de Mark Twain.

J: De ce nu ?

D: Pentru cã e scrisã de Dickens.

J: Esti sigur ?

D: Da. Harold Skimpole e un personaj din "Casa umbrelor", scrisã de Dickens.

J: N-am citit niciodatã ceva de Dickens. De fapt, n-am citit nici din Mark Twain. Dar dacã spui c-a scris el asta...Tu ai citit din...O, Doamne !

D: Am citit ce-a scris Dickens si mai tot ce-a scris Mark Twain. si nu te mai descompune la fiecare cuvânt. Au fost publicati si în Braille.

J: Trebuie sã fie îngrozitor pentru cineva care-i orb sã citeascã ceva.

D: Chiar deloc. De fapt, citesc foarte bine cu buricele degetelor. Doar cã nu prea mai gãsesc cãrti bune în ultima vreme.

J: Ti-a citit cineva, ceva ?

Page 11: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Da. Reviste, ziare...

J: Pot sã-ti citesc si eu ceva, cândva ?

D: Dacã-ti face plãcere...

J: Ce fel de reviste-þi plac ?

D: Time, Newsweek, The Berkeley Barb...Îmi place sã stiu ce e prin lume.

J: Da, ar trebui sã citesc si eu din astea. Niciodatã nu stiu ce se întâmplã. Cred cã în realitate nici nu-mi pasã.

D: Nu spune asta. Pânã si animalelor le pasã, doar vegetatiei nu. Trebuie sã-ti pese de ceva, altfel esti un nimic.

J: Mâncare ! Îmi pasã foarte tare. Sunt flãmândã.

D: Dar libertatea ? Îti pasã dacã esti liberã, nu ?

J: Libertatea ? E cel mai important lucru din lume pentru mine. Dupã ce mãnânc.

D: Bine, serveste-te.

J: Mulþumesc. Mi-e rusine cu apetitul meu. Stii o grãmadã despre lucrurile de care ar trebui sã ne pese.Eu nu stiu prea multe despre mine.

D: Nu ar trebuii sa te temi de barfitori?

J: De ce spui asta ?

D: Pentru cã reusesti sa te barfesti foarte bine si singura.

J: Sã zicem cã-mi stiu propriile limite.

D: Cred cã ai mult mai mult potential decât îti închipui.

J: Mai spune-mi asta...

D: Nu, mai spune-ti tu singurã asta.

<Am stiut în ziua în care te-am cunoscut cã te-as putea iubi, dacã m-ai lãsa. Totusi mi-ai mângâiat obrazul

si m-ai întrebat: "Cum ? Prea usor m-ai uita", mi-ai spus. Fluturii sunt liberi..si la fel si noi...>

J: E cutremurãtor ! Ãsta-i cântecul pe care-l cânti mereu.

D: Îti place ?

Page 12: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Îl ador !

D: Eu l-am scris. Nu scrisesem si ultima parte dar mi-a plãcut chestia aia cu fluturii.

J: E fantastic ! Am ceva cunostinþe de muzicã. Am studiat în scoalã.

D: Ti-ai terminat studiile ?

J: Am terminat liceul... doar. Mama voia sã merg la facultate. Era sã merg la UCLA, dar n-am gãsit loc de parcare... Ar trebui sã înregistrezi un album.

D: Da, astept sã fiu descoperit.

J: Dupã ce-o sã fii descoperit si o sã te lansezi undeva, o sã te îmbraci la fel ? Nu m-am prea gândit la asta.

D: Au ceva hainele mele ?

J: Aratã de parcã ti le-ar fi cumpãrat mama ta.

D: Asa de rãu ?

J: Cred cã depinde de planurile tale. Sunt bune pentru a lucra într-o bancã. Ar trebui sã-ti mai dai frâu liber putin.

D: Pãi, chiar mama îmi cumpãrã hainele.

J: Mi-ar plãcea sã-ti aleg eu câte ceva, asa, mai sãlbatic.

D: Da ? Cam când ?

J: Nu stiu. Oricând doresti.

D: Ce-ai spune sã fie... acum ?

D: Chiar acum ?

J: Bine. N-am nimic de fãcut.

D: Haide.

J: Nu-ti iei bastonul ?

D: Nu, am sã te iau de mânã. Tu poþi vedea, nu-i asa ?

J: Da. Stai asa, trebuie sã-mi iau geanta. Cu grijã ! Ai dreptate, sunt 44 de pasipânã la spãlãtorie !

D: Ce te-a fãcut sã vii aici ?

J: M-am hotãrât sã încerc ceva diferit.

Page 13: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Crezi cã vei rãmâne ?

J: Nu stiu, o sã mã mai gândesc. Sã vãd cum merg lucrurile. Poate ajung actriþã. Spun "poate" pentru cã o sã stiu mâine. Am audiþie pentru un rol într-o piesã al unui mic grup de teatru numit "Atelierul Cosmic". E vorba despre o fatã care dã de necaz dupã ce se mãritã cu un homosexual. Initial el trebuia sã fie un alcoolic, dar homosexualii sunt la modã acum si-n filme, si-n cãrþi, si-n piese, asa cã au schimbat scenariul. Esti homosexual ?

D: Nu, doar orb.

J: Atentie. Ai grijã ! Toþi prietenii mei cei mai buni sunt homo. Denis... E designer. si e si foarte bun.

Mi-a fãcut bluza asta. Sunt sigur cã e foarte drãgutã. De fapt, a fãcut-o pentru el, dar i-am luat-o. Ce amuzant.

Nu-mi plac lesbienele. Atât de dure si lipsite de omenie. Regizorul e un prieten de-al meu. Crede c-as putea juca rolul. Dar trebuie sã fiu acceptatã de autor.

D: Cine-i regizorul ?

J: N-ai de unde sã-l stii.Îl cheamã Ralph Santori. E din Los Angeles. A condus multe teatre micuþe acolo, dar -n- avut niciun succes, asa cã a venit aici, pentru cã are de lucru la "Atelierul Cosmic".Am fost o vreme împreunã, apoi a vrut sã ne cãsãtorim,dar n-am suportat sã mai trec o datã prin asta.

D: Esti îndrãgostitã de el ?

J: Nu cred c-am fost vreodatã îndrãgostitã de cineva. Nu vreau sã fiu. Prea multe constrângeri. Cineva întotdeauna ajunge sã sufere.

SCENA DE LA MAGAZIN:

J: Hai sã intrãm aici. Au niºte chestii nebuneºti. Ai grijã la trepte.

D: Urcãm sau coborâm ?

J: Urcãm. Nu mã pot gândi la toate.

V: Vã ajut cu ceva ? Nu, mulþumesc. Ne uitãm doar.Ce spui de asta ? Nu, asta nu e pentru tine, e pentru fete. Dar pentru tine ar fi drãguþã. O s-o cumpãr. Þi-o iau eu. Nu, nu e nevoie. Te rog, lasã-mã sã þi-o cumpãr... Nu... Bine... Uite... Þine-o puþin. Da, nu e rãu. Se poate ºi mai bine decât "nu e rãu" ? Bine, aºteaptã... Da, încearc-o pe asta. Sã-mi dau ºi cãmaºa jos. Aþi gãsit ceva ? Don, el e domnul Asparagus. Nu, mã numesc Roy Straton. Magazinul e Asparagus. L-am numit aºa pentru cã întotdeauna

Page 14: Si Fluturii Sunt Liberi

am considerat cã e o legumã prietenoasã. Adicã, poate cã ai putea vedea un cartof, o ceapã, un ºtiulete de porumb,dar n-ai sã vezi niciodatã un asparagus. Întotdeauna stau la grãmadã. Sunt legaþi unul de altul. Nici mazãrea n-ai s-o vezi singurã. Dar mie nu-mi place mazãrea. Uite una grozavã. Uite, încearc-o pe asta. Dã-mi mâna... Merg împreunã. Îmi place. Mda, drãguþ. Îmi place. Da... Ceea ce-þi trebuie e o pãlãrie. Pãlãriile sunt la modã acum. Ce fel de pãlãrie ? Orice doreºti. Avem de toate aici.Pe aici. Ce-aþi spune de- ºapcã confederatã ? Vindem multe din astea. Da, am vãzut destule din astea. Mie asta îmi place. Ce spuneþi ? Nu, nu cred. Ce spui de asta ? O pãlãrie tirolezã. O pãlãrie tirolezã ! Aratã bine. Îmi place ! Aruncã ºi tu o privire. Ce spui ? Nu. Parcã aº fi Heidi ! Am exact ceea ce-þi trebuie, numai s-o gãsesc. Uite. Ce spui de asta ? Ce-i asta ? O ºapcã a Legiunii Strãine din Franþa. Îmi place. Ti se potriveºte. Omule, parcã te-ai nãscut cu ºapca asta. Uitã-te ºi tu. Nu, în oglindã ! E cumva... Da, e. Nu e nevoie sã vorbeºti în ºoaptã.Omule, îmi pare rãu. N-am ºtiut... Nu-i nimic. Nu e vina ta. Nu face mare caz din asta. Noi nu facem. Cât e pãlãria ? E din partea casei... Nu, cât costã ? ªi cãmãºa, ºi vesta, ºi bluza lui Jill ? Au ºi "The Berkeley Barb". Ia ºi una din asta. Ai vreuna dintre revistele alea porno ? Nu. Pãcat, sunt singurele pe care le tipãresc ºi-n Braille. Cred cã a fost din cauza ideii cã un orb ar putea sã-ntrebe de reviste porno. Adicã ar fi fost în regulã dacã eram pe invers ? Nu ºtiu...Oricum, trebuie sã te fi ºocat. Dar tu ? Eu ? Sunt în stare de ºocdin ziua în care te-am cunoscut.

SITUATIA 4: PICNICUL

D: Crezi cã ai putea iesi din starea asta si sã iei cina cu mine disearã ?

J: Pentru o cinã as iesi si din comã ! Esti sigurã cã avem destule pentru cinã ?

D: Salam si salatã de cartofi.

J: Toate-mi plac la nebunie. Pot sã fac si eu ceva ?

D: Masa e lângã usã. Poti s-o asezi.

J: Nu e nevoie de masã. Salam si salatã de cartofi nu e chiar genul de mâncare de pus pe masã. Hai sã le punem pe podea. Facem un picnic. Am o idee si mai bunã. Hai sã mergem pe plajã.

D: Pe plajã ?

J: Da.

D: Stiu un colt de nisip unde nu se duce aproape nimeni.

J: Unde ?

D: Lângã masã. Ai vedea mai bine dacã ai fi oarbã.

J: Serios ? Eu vãd un loc mai bun.

Page 15: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Unde ?

J: Lângã pat.

D: Perfect.

J: E ereditar ?

D: N-am auzit asa ceva.

J: Tatãl tãu poate sã vadã ?

D: Mã îndoiesc. E mort de sase ani. Desi pânã atunci n-a avut probleme.

j: Ti-e dor de el ?

D: Da, mi-e dor. A fost singurul prieten pe care l-am avut, cât am crescut. Eram foarte apropiaþi. A fost greu pentru mama, de când a murit, pentru cã a trebuit sã-mi fie si mamã, si tatã. si sorã, si frate, si doctor, si avocat, si parlamentar, rabin, preot, pãrinte !

J: Scuze. Cuþitul în stânga sau în dreapta ?

D: În dreapta.

J: De ce esti orb ? Ti-au spus doctorii ?

D: Au spus cã e un virus în umoare. Ceea ce înseamnã cã habar n-au.

J: Am auzit cã femeile cu anemie nasc copii orbi. Mama ta e anemicã ?

D: Dupã ce-o s-o vezi, sã-mi spui ce crezi.

J: Când o sã se întâmple asta ?

D: Peste o lunã. Mai am o lunã pânã sã vinã si sã vadã ce se întâmplã. Cum va bate ceasul luna, va intra pe usa aia. Poate ai auzit de ea. A scris niste cãrþi.O cheamã Florence Baker.

J: Nu, nu-mi sunã cunoscut. Dar nu te baza pe mine. Se poate sã fi auzit si sã nu stiu.

D: A scris o serie pentru copii. Ghici despre ce ?

J: Despre copii ?

D: Toate erau despre un copil orb micutul Donko cel orb

J: Micutul Donko cel orb ?

D: Eu sunt ãla.

J: Ai spune orice ca sã ti se dea atentie.

Page 16: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Nu, jur. Urãsc numele ãsta, Donko. Spune când ajung la plajã.

J: Stai !

D: E prima datã când mãnânc pe podea.

J: E atât de practic. Poti sã te asezi în atâtea poziþii ! Poti sã te si întinzi, dacã vrei. Masa e atât de restrictivã.

D: Ca si dragostea ?

J: Da. si niciodatã nu stiu ce sã fac cu coatele. Lipseste ceva... stiu.

D: Unde mergi ?

J: O sã vezi !

D: Flori.

J: Mã gândeam c-ar da o notã de elegantã. Acum spune-mi mai multe despre Donko cel orb. Sã-mi mai temperez apetitul.

D: Donny are 12 ani. S-a nãscut orb, ca mine, dar ãsta nu e un handicap pentru el. Poate conduce masini, poate pilota avioane, pentru cã celelalte simþuri îi sunt atât de dezvoltate, încât poate auzi când e jefuitã o bancã de la 2 km. Poate mirosi comunistii care comploteazã împotriva guvernului,luptãtor neobosit împotriva crimelor si nedreptãtilor si la sfârsitul fiecãrei cãrti primeste o medalie din partea politiei sau FBI-ului, si de fiecare datã zice:"Nimeni nu e atât de orb ca cel care nu vrea sã vadã."

J: Am sã mai iau niste salam. Si de când dau medalii politia si FBI ?

D: De când zice mama cã dau.

J: Ce ai de bãut ?

D: Am niste vin.

J: Eu numai asta beau.

D: Si cu salam ?

J: Cu orice. Copiii chiar citesc astfel de cãrti ?

D: Numãr, sã nu calc mâncarea la întoarcere.

J: Tocmai ti s-a terminat salamul. Mama ta mai scrie ?

D: Nu. A scris doar 6 cãrti când eram copil. A apãrut mai apoi Marry Poppins, care a avut succes si nici nu era oarbã. Nu-ti pot spune exact ce e. Cred cã era o închipuire a ceea ce spera cã voi fi. Un fel de Superman fãrã vãz.

Page 17: Si Fluturii Sunt Liberi

J: A trebuit sã mergi la vreo scoalã specialã ?

D: Am urmat o scoalã normalã. Am terminat si nu s-a mai întâmplat mare lucru, de un an încoace.

J: Ce s-a întâmplat acum un an ?

D: Familia Fletcher s-a mutat lângã noi. si fata lor, Linda, venea sã-mi citeascã.

A fost cea mai apropiatã prietenã pe care am avut-o. Era fantasticã si nebunaticã. Obisnuia sã mã ducã cu masina pe la toate petrecerile. Linda mi-a dat ceva ce nu credeam c-o sã-mi poatã da cineva. Încredere.Mi-a schimbat toatã viaþa. Ea mi-a dat ideea cu plecatul de acasã. Ea mi-a gãsit apartamentul ãsta. La început am fost speriat de moarte. Dar am fãcut-o. Poate a fost o gretealã. Nu stiu...

J: Nu ! N-a fost ! Trebuia s-o faci cândva. Ce s-a mai întâmplat cu Linda ?

D: A dat cu banul la o petrecere Si s-a dus sã locuiascã în Mexic. As fi vrut sã fie aici. Mi-ar fi fost mult mai usor.

J: Sunt eu aici. Chiar la usa de alãturi. Oricând ai nevoie de mine, trebuie doar sã bati. Nici mãcar nu e nevoie sã baþi,e destul sã soptesti. si o sã te aud. Stii ce ? Hai sã deschidem usa aia.

SITUATIA 5: USA

D: Care usã ?

J: Usa spre apartamentul meu. Trebuie sã fie o cheie. Pare încuiatã. Asa am putea intra si iesi, fãrã sã mai ocolim pe hol.

D: Omul de serviciu ar trebui sã aibã o cheie, dar nu cred cã e bine sã i-o cerem. Nu, nu cred cã ar trebui s-o facem.

J: De ce nu ? Suntem prieteni, nu ?

D: Da, dar practic ar însemna cã locuim împreunã. Cum ar pãrea ? Ce mai conteazã ? Oricum nu pot vedea.

J: Pariez cã o putem deschide cu cuþitatul.

D: Trebuie sã mutãm scrinul.

J: Bine. Îl împingem spre tine. O sã trebuiascã sã-l sun pe îngrijitor.

D: Sã încerc si eu.

J: Ai reusit ! E deschis. Nu te uita. E ca în cocinã !

Page 18: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Nu mã uit.

J: Doamne ! Îmi pare rãu. O sã mã obisnuiesc. Dar nu stiu când. Las-o deschisã.

D: Bine, dar sã-mi spui când o închizi, sã nu dau cu nasul în ea.

J: Ti-ar fi plãcut sã locuiascã Linda acolo, în locul meu ?

D: Nu m-am gândit la asta. De ce întrebi ?

J: Voiam sã vãd dacã mai esti îndrãgostit de ea.

D: Am spus eu cã eram îndrãgostit de ea ?

J: De ce te superi ? Spune-mi sã-mi tin gura. Nu-mi place când mã las dusã de val. Esti îndrãgostit de ea Esti ?

D: Cred cã-n viata fiecãruia ar trebui sã existe si un mister. Iar ãsta ar fi al meu.

J: Dar cum e ?

D: E foarte drãgutã.

J: De unde stii ?

SITUATIA 6: PIPAITUL

D: Pot sã pipãi fata unei persoane si sã-mi fac idee cum aratã. Si pot spune cum e forma si finetea.

J: Stii cum arãt eu ?

D: Da.

J: Sunt superbã.

D: Chiar ?

J: N-as minti în legãturã cu asa ceva.

D: Întotdeauna m-am gândit cã dacã as putea vedea o jumãtate de minut, as vrea sã vãd cum arãt.

J: Îti spun eu. Drãgut. si foarte sexi.

D: Ai pãrul foarte moale si foarte lung. Doamne !

J: Nu te speria !

Page 19: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Ce s-a întâmplat ?

J: Nimic. E ceea ce se cheamã o mesa. E o bucatã lungã de pãr pe care ti-o prinzi pe cap.

D: Nu e pãrul tãu ?

J: Nu e nici mãcar mesa mea. Am împrumutat-o de la Suzy Potter. Totusi am si pãrul meu. Vezi ? Adicã... simti ?

D: Doamne, acum ce mai e ?

J: E doar o geanã falsã.

D: Nu ai gene la ochi ?

J: Ba da, dar cu astea par ochii mai mari. Sunt mai lungi decât ale mele. Linda nu purta ?

D: Nu !

J: Probabil cã avea gene lungi. O urãsc ! Haide.

D: M-am speriat ca naiba.

J: Nu te teme, sunt doar eu de acum. Nu sunt imaginea lui Elizabeth Taylor ?

D: N-am simþit-o pe Liz Taylor.

J: Semãnãm perfect. Mai ales dacã nu poti vedea. Acesta e sânul meu. E cu totul al meu. Amândoi sunt.

Ce s-a întâmplat ?

D: Tu ce crezi cã s-a întâmplat ?

J: Pãi, n-as fi întrebat dacã stiam.

D: De ce faci asta ?

J: Ce e ?

D: Este cumva Sãptãmâna Binefacerilor pentru Handicapaþi ? Ti-a fost milã de mine încã

de când ai venit aici, de dimineatã. Sã-l ducem pe bietul bãiat la cumpãrãturi, sã-l distrãm, sã-l bãgãm în pat si apoi îmi pot vedea de treburile mele pe urmãtoarele sase luni. Mulþumesc mult, dar nu e nevoie sã mã umilesti.si nici nu e nevoie sã-ti fie milã de mine.

J: Dã-mi voie sã-ti spun ceva, gurã bogatã.Eu nu fac nimic pentru nimeni dacã nu-mi doresc asta. Si sã fiu a naibii dacã o sã-mi fie vreodatã milã pentru orice tip... ... care s-ar culca cu mine.

Page 20: Si Fluturii Sunt Liberi

SITUATIA 7: MOMENTUL DE DRAGOSTE

STUATIA 8: A DOUA ZI DIMIEATA - ÎNMORMÂNTAREA

D: Jill !

J: Sunt aici.

D: Ce faci ?

J: Caut ceva...Aici era.

D: Bunã dimineata.

J: Ce ti-ai fãcut la pãr ?

D: L-am pieptãnat, doar.

J: Îl aranjez eu.

D: Ce nu e bine ?

J: Am un cadou pentru tine. E aici, înãuntru.

D: Superb lemn.

J: Încrustat cu sidef. O iau cu mine peste tot. Tot ceea ce e important pentru mine tin aici. Asta e o bucatã de pe Lunã sau de pe o stea. Am gãsit-o în desert. Am arãtat-o unui geolog si mi-a spus cã n-a mai vãzut un astfel de minereu pe pãmânt. Asa cã probabil a cãzut de pe Lunã sau de pe o stea.

D: Mie mi se pare a fi doar o piatrã.

J: Nu, nu e. Ãsta e unul dintre dintisorii mei de lapte. Ãsta e certificatul meu de nastere. Asta e o pozã de-a mea de când eram în liceu. Oricum nu e prea reusitã.

D: Nu, dã-mi sã vãd. Erai mai grãsutã pe atunci.

J: Da. Poti sã simti si asta ? Te crezusem. Întotdeauna mã pãcãlesti. si ãsta e ultimul meu testament.

D: Ultimul testament ?

Page 21: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Si dorintele mele la înmormântare. "Întreaga mea avere va fi împãrtitã în mod egal între cei mai apropiati prieteni, dupã ce voi muri." Numele vor fi trecute mai târziu.

D: Credeam cã nu-ti plac lucrurile morbide.

J: Dar nu e morbid. Tocmai asta e ideea.Înmormântãrile nu trebuie sã fie neapãrat morbide. Stiu exact cum va fi a mea. Va fi într-o bisericã. Vreau sã fie scoase toate stranele si sã fie doar perne uriase, pentru ca oamenii sã se poatã întinde. si nu vreau sã fie nimeni îmbrãcat în negru. Sã poarte haine în culori vesele, deschise. Sã bea toatã lumea, sã fumeze iarbã, orice doresc...Si vreau ca Salvador Dali sã umple peretii cu picturile alea grozave. Si vreau flori... Tone de flori.Nu din alea funerare, ci tone de flori de câmp împrãstiate peste tot. si fluturi. Da. si mulþi fluturi. Alte animale pot sã vinã si ele. si vreau sã cânte muzica tot timpul. Si vreau ca Neil Diamond sã-mi compunã un memorial special si sã-l cânte, si vreau sã cânte si The Stones, si Simon & Gar Funkel...- si Vienna Boys Choir...

D: Si eu.

J: Cu sigurantã si tu. Deci, ce poate fi morbid în asta ?

D: Nimic. E ca o înmormântare la Disneyland.

J: Aici e... cadoul pentru tine.

D: Ce e ?

J: Ce simti c-ar fi ?

D: Parcã ar fi un colier.

J: Sunt mãrgelele iubirii. Le purtam când eram o hipiotã. Vreau sã ti le dau tie. Aratã grozav pe tine. Mai ales dupã ce-am sã-ti aranjez pãrul. Stai aici.

SITUATIA 9: FREZA

D: Nu vreau sã fie prea sãlbatic.

J: Nu va fi deloc sãlbatic. Va fi frumos si romantic ca pãrul lordului Byron.

D: El cum arãta ?

J: Nu stiu. Doamne, mi-e foame.

D: Ar trebui sã fie niste mere în frigider.

J: Sunt o multime de lãptuci, dupã care nu mã prea omor. E doar un mãr.

Page 22: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Atunci al tãu sã fie. Mie nu mi-e foame.

J: Acum, relaxeazã-te.

D: Când ai fost hipiotã ?

J: Cu ani în urmã. Când eram o copilã. Cred cã era imediat dupã cãsãtorie. Obisnuiam sã stãm pe lângã Sunset Strip, sã fumãm iarbã, toatã poezia. O fãceam, pentru cã o fãceau toti. Apoi am renuntat, pentru cã o fãceau toti. Îmi pierdeam individualitatea. De fapt era, desigur, un protest la adresa mamei, dar care n-a mers. Adicã, m-am dus într-o zi, cu pãrul lung, pieptãnat lins, si sandale murdare, si haine ciudate si ei... i-a plãcut. Data urmãtoare, ea a apãrut cu pãrul lung, lins, cu sandale murdare si haine ciudate. Cum sã mai protestezi în fata cuiva care face aceleasi lucruri ca tine Asa cã am încercat altfel...Am intrat în rândul Tinerilor Republicani. O altã gresealã... Nu existã ceea ce se cheamã " tineri republicani ". Asa. Arãti grozav.

D: Nu e prea sãlbatic ?

J: Nu, nu e sãlbatic. Te face mai carismatic.

D: Carismatic ?

J: Prestantã. Calitatea starurilor. N-ai nevoie de talent, ca sã ai carismã. Ar sta la coadã sã te vadã. Esti minunat. Esti o persoanã minunatã si înãuntru, si la suprafatã.

D: si eu te plac.

J: Ieri, când þi-am pus mâna pe sânii mei, ai fost socat ?

D: Oarecum.

J: Si eu.

D: Nu din cauza moralitãtii, sau asa ceva ci pentru cã nu mã asteptam la asta.

J: Nu mi-ar plãcea sã crezi cã iau mâinile bãrbaþilor si le pun pe sânii mei.

D: Nu cred cã faci asa ceva.

J: Pãi, sã stii cã n-o fac. Dacã vreau sã ajung în pat cu un tip,de obicei îi zâmbesc în asa fel încât sã stie cã mã intereseazã.

D: Da ? Ia zâmeste cu zâmbetul ãla, sã vãd cum îl simt. Ãsta e ?

J: Nu. Nu pot acum, mã faci sã râd. O s-o fac mai târziu. Dar trebuia sã folosesc o altã abordare cu tine, nu-i asa ? Oricum, n-as fi vrut sã crezi cã sunt îngrozitoare.

D: N-am crezut. si nici acum nu cred.

Page 23: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Nu-mi place sã vorbesc despre sex. si vreau sã stii cã asearã ai fost... chiar ai fost...

D: Ca o zi de sãrbãtoare.

J: Da, ca o zi de sãrbãtoare. Ca o zi de Crãciun.

D: Acum unde mergi ?

J: Mã gândesc sã fac niste cafea.

D: Grozav. Luãm micul dejun în pat.

ACTUL II

SITUATIA 1: MAMA

D: Bunã, mamã !

M: Mã bucur cã te gãsesc acasã, dragã.

D: Jill, ea e mama mea.

J: Mama ta ? A trecut deja o lunã ?

D: Mamã, ea e doamna Benson.

M: Încântatã.

J: Si eu, doamnã Benson.

M: Si dumneata locuiesti aici ?

J: Nu, eu locuiesc vizavi. Am venit dupã niste cafea...... ieri...... si nu reuseam sã-mi trag fermoarul la bluzã.

M: Înteleg. si unde ti-e bluza ?

J: Stai sã vãd...Ar trebui sã fie pe aici, pe undeva. Aici e. Vedeti, fermoarul ãsta lung e greu de...Poftim.

M: Îmbracã-te.

D: Mamã, ce faci aici ? Aveam o întelegere !

M: Eram în trecere pe aici.

Page 24: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Erai la Sacks, care este în cealaltã parte a orasului.

M: Ti-am luat niste cãmãsi si m-am gândit cã ajung mai repede la tine dacã ti le aduc chiar eu.

D: N-am nevoie de nicio cãmasã ! Te-ai folosit de scuza asta ca sã vii aici.

J: Fiti amabilã...

M: Si pentru asta ai plecat de acasã ? Pentru asta. Nu e chiar palatul Buckingham.

D: Nu, e Taj Mahalul.

M: Si aici mãnânci ? Pe podea ?

D: Din întâmplare, acolo e o plajã !

M: Si de unde e mobila asta ?

D: O parte era aici, o parte e luatã de la vechituri.

M: Nu-mi spune care-i una si care-i alta. Dã-mi voie sã ghicesc. Pentru numele Domnului, asta ce mai e ?

D: Habar n-am la ce te uiti. - Nu pot sã-l descriu.

J: E apartamentul meu.

M: Te-ai gândit vreodatã sã angajezi o menajerã, doamnã Benson ?

J: Mã descurc singurã. Oi fi eu dezordonatã, dar nu sunt mizerabilã. - E o diferentã între una si alta.

M: Mã bucur sã aud asta. Usa asta e mereu deschisã ?

D: Nu. Era încuiatã, dar am deschis-o asearã.

M: Asta ce mai e ?

D: Acum la ce te uiþi ?

M: Asta as vrea sã stiu si eu.

J: E patul tãu.

D: Patul meu !

J: Nu e grozav ?

M: Tu chiar dormi acolo ?

D: Ca un prunc.

Page 25: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Si ce-o sã se întâmple dacã o sã cazi ?

D: Mã duc la scarã si urc din nou.

M: Unde-ti sunt hainele ?

D: În baie.

M: Si unde-i baia ? Sub pat ?

D: Exact.

J: Ai avut dreptate.

D: În legãturã cu ce ?

J: N-a avut niciodatã anemie. Sunt surprinsã cã te-a avut pe tine. De ce m-ai prezentat ca "doamna" Benson ?

D: Am vrut sã sune mai pretentios.

J: Ce face ?

D: Verificã instalatia.

J: E lângã instalatie. De unde ai stiut cã e mama ta ? A intrat fãrã sã facã niciun zgomot.

D: Dupã parfum. Se numeste "Numero Dix". Se dã cu jumãtate de sticlutã o datã. stiu mereu când e prin preajmã.

J: Acum ce mai face ?

D: Verificã sã vadã dacã am destule sosete si destui chiloþi. De fapt, cautã dovezi cu care sã încerce sã mã convingã sã merg acasã. Si-a schimbat tactica. Ar trebui sã vinã si sã spunã..."Pur si simplu îmi vine sã plâng".

J: Si o s-o spunã ?

D: Nu. stiu toatã rutina.

J: Stiu ce facem, stai sã-ti spun. Facem un pariu. Ce-ai spune pe-o cinã disearã ? Dacã nu spune, eu pierd ºi mâncãm la mine. Eu plãtesc. Dar dacã spune, atunci mâncãm aici si plãtesti tu.

D: Bine.

J: Uite cã vine. Repede !

M: Ce baie ! Nu mã mir cã ai ascuns-o sub pat.

Page 26: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Credeam cã vrei sã spui altceva.

M: N-am terminat. Nici n-am început, mãcar.

D: Spune ce vrei.

M: Un lucru e clar.Probabil cã e o binecuvântare cã nu poþi vedea unde stai.

D: Mamã, binecuvântez de fiecare datã când mã izbesc de usã.

M: Donko, pot fi sincerã ?

D: Chiar, poþi ?

J: Acum e acum.

M: Sunt socatã si oripilatã.

J: Am pierdut. La 19:30, da ?

D: Perfect.

M: Nu este cadã în baie.

D: E sub masã.

M: Pur si simplu îmi vine sã plâng.

D: Ai câstigat. Hamburgeri e bine ?

J: Da, dar cel putin câte doi de fiecare.

M: Nu vorbesc doar de hruba asta, ci si despre tine. Uitã-te la tine ! - Ce e chestia asta de pe capul tãu ?

D: O sapcã a Legiunii Strãine din Franþa.

M: Te-ai oferit voluntar ?

D: Nu, am fost convocat.

M: Nu mã refer doar la asta. Ai pierdut din greutate !

D: N-am pierdut nimic. Am greutatea idealã pentru înãlþimea mea de 1,85 m. - si nu am decât 11 anisori !

M: As vrea sã vãd ce mãnânci. Aici nu e nimic altceva decât lãptuci. si un mãr !

J: Unde ?

Page 27: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Dupã lãptuci.

D: Stiam eu cã trebuie sã mai fie unul.

M: Spune-mi, unde e domnul Benson ?

J: Cine-i domnul Benson ?

M: Presupun cã e sotul dumitale.

J: A, Jack ! Nu stiu. Ultima oarã când l-am vãzut era în fatã la Hamburger Hamlet pe Sunset Strip. De ce ?

M: Eram curioasã cum e cu starea civilã.

J: Necãsãtoritã.

D: Jill e divorþatã, mamã.

M: Dar ce vârstã ai, doamnã Benson ?

J: 19.

M: 19 ! si deja mãritatã si divortatã ?

J: Da.

M: Cât timp ai fost mãritatã ?

J: Sase zile.

M: Si în a saptea zi te-ai odihnit ?

J: Nu, m-am despãrtit. Mã duc sã mã schimb. Am o auditie.

M: O auditie pentru ce ?

D: O piesã. La Atelierul Cosmic.

M: Vorbeam cu doamna Benson.

J: O piesã. La Atelierul Cosmic.

M: Inseamnã cã esti actritã.

J: Da.

M: Te-am vãzut în ceva ? Exceptând lenjeria intimã ?

J: Nu, dacã n-ati trecut prin liceul Beverly Hills. Am fost în Mercado. Am jucat rolul Yum Yum.

Page 28: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Da, sunt sigurã de asta. Mama d-tale ttie unde esti ?

J: Sigur.

M: Si aprobã modul dumitale de trai ?

J: Si care ar fi modul ãla ?

D: Mamã, faci cumva o investigatie ?

M: Tu ai vrut-o, Donko !Sunt sigurã cã doamna Benson nu se supãrã sã rãspundã la câteva întrebãri, nu-i asa ?

J: Am auditia asta la care...

M: Cu ce se ocupã tatãl dumitale ?

J: Care dintre ei ?

M: Câti taþi ai ?

J: Patru. Unul adevãrat si trei vitregi.

M: Mama dumitale a fost mãritatã de patru ori ?

J: Pânã acum. Locuim în Los Angeles.

M: Înseamnã cã provii dintr-o familie destrãmatã.

J: Mai multe...

M: De ce s-a mãritat mama asa de des ?

J: Nu stiu. Presupun cã-i place. Adicã îi place sã se mãrite, dar, evident, nu-i place sã si rãmânã mãritatã. Cred c-ar fi mai bine sã mã duc, da ? Pa !

D: Nu uita. La 19:30, aici.

M: Ce e la 19:30, aici ?

D: Iau cina împreunã cu Jill.

M: Doamnã Benson ?

D: Doar noi doi, singuri !

M: Doamnã Benson, cred cã ai uitat ceva.

D: Ce e ?

Page 29: Si Fluturii Sunt Liberi

J: E peruca mea. Închid usa.

SITUATIA 2: a) MAMA SI DON

D: Nu te condamn. Trebuie sã fii atât de nepoliticoasã ?

M: Am fost nepoliticoasã ?

D: Toate întrebãrile alea ! Esti cumva procurorul sef de la Hillsborough ?

M: Cred cã am dreptul sã stiu câte ceva despre prietena fiului meu.

D: "Dreptul" ? Dar dreptul meu ? Nu trebuia sã vii aici încã o lunã ! De ce a trebuit sã vii azi ?

M: De când îmi vorbesti asa ?

D: si de când te furisezi la mine asa ?

M: Nu m-am furisat. Era descuiat.

D: Puteai sã fi bãtut. Am crezut cã e o razie.

M: Ar fi putut sã fie. De ce nu-þi încui usa ?

D: Pentru cã înainte de a sti cã-mi dã mama târcoale, mi-era mai usor sã las oamenii sã intre singuri. Dar te asigur cã de acum va fi încuiatã !

M: Am crezut cã venirea mea va fi o surprizã plãcutã. N-as fi venit dacã stiam cã voi fi tratatã asa.

D: Ai fi venit oricum.

M: si mã bucur cã am fãcut-o. Mi s-au adeverit sumbrele presimtiri

D: Slavã Domnului pentru asta. Cele mai sumbre presimtiri ale mele erau cã n-o sã se adevereascã ale tale.Îti imaginai cã o sã vii aici si o sã-ti placã ? N-avem despre ce sã vorbim.

M: Chiar trebuia sã alegi un loc atât de sordid ?

D: Pentru mine e la fel ca în Hillsborough.

M: As fi îngrozitã sã locuiesc printre oamenii de pe aici.

D: Cu mine sunt drãguti.

M: Sunt sigurã cã sunt ! Ieri mi-ai spus cã nici mãcar nu stii numele doamnei Benson.

Page 30: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Asta a fost ieri.

M: Sigur, v-ati împrietenit în mare grabã.

D: E o fatã foarte prietenoasã.

M: Da, vãd cã e. Pot sã te întreb ceva personal ?

D: Nu.

M: Te-ai culcat cu fata asta ?

D: Credeam cã n-o sã mai întrebi. Da, m-am culcat.

M: De parcã n-as fi stiut !

D: Dacã stiai, de ce-ai mai întrebat ?

M: Acum stiu de ce erai atât de nerãbdãtor sã ai un loc al tãu. Te cunosc, Donny. Iar ai expresia aia gen "Linda Fletcher" pe fata ta. O sã te îndrãgostesti si de fata asta.

D: Si ce dacã ? Te deranjeazã cã sunt heterosexual ?

M: Dna Benson nu e chiar fata la care visam.

D: Nu mã intereseazã fata visurilor tale.

M: Are ochisori mici ca ai unei pãsãri si capul ca o bomboanã pe bãt.

D: Tocmai ai descris-o pe fata visurilor mele.

M: O, Donny. Nu poþi vedea diferenta dintre bine si rãu. Eu pot. Pot sã mã uit la fetele oamenilor, în ochii lor. Tu nu poti.

D: Dar eu mã pot uita dincolo de ochii lor, în sufletul lor. Sã nu-l uitãm pe micuþul Donko cel orb si toate calitãtile alea.

M: As fi vrut sã ai unele dintre calitãtile alea.

D: Sunt sigur de asta, mamã. În adâncul tãu, n-ai fost mereu puþin rusinatã cã ai un copil orb ?

M: N-avea de ce sã-mi fie rusine, dragã.

D: Stânjenitã, atunci.

M: Nu mi-ai oferit niciodatã motive de stânjenealã.

D: Intrã !

J: Îmi pare rãu cã deranjez...

Page 31: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Ce e ?

J: Doar un alt fermoar... Rezistã pânã disearã.

D: Multumesc mult.

M: O sã-ti fie de mare ajutor. Nici mãcar nu se poate îmbrãca singurã.

D: La asta o pot ajuta eu.

M: Donny, am o idee minunatã. Poþi veni acasã. O sã-ti înalþ patul. Sunt niste scânduri în garaj...

D: Isteatã încercare, mamã. Dar n-ar fi acelasi lucru.

M: Bine. Dacã insisti sã rãmâi, nu te mai sustin material.

D: Ce faci ? - Sun la Chronicle. Ce mai stire ! Florence Baker refuzã sã-si ajute bãiatul handicapat.

M: Vorbesc serios, Donny.

D: Atunci sun la New York Times.

M: Cum o sã-þi câstigi banii ? Economiile tale trebuie sã se fi cheltuit pânã acum.

D: Pot oricând sã ies pe strãzi cu mâna întinsã.

M: Acum mã faci sã fiu stânjenitã.

D: Nu, am sã stau departe de Sacks.

M: Înceteazã cu toate glumele astea si spune-mi care-ti sunt planurile.

D: Plãnuiesc sã cânt la chitarã. Sunt destul de bun. Ar trebui sã vezi cu ochii tãi.

M: N-am avut nici idee cã vrei sã-þi faci o carierã din asta. Ai idee cam la ce competitie trebuie sã te supui ?

D: Am la fel de multe sanse ca oricare altul. Chiar mai bune. Am carismã.

M: Pot sã te întreb cum ai ajuns la aceastã strãlucitã decizie ?

D: E elementar, dragã mamã. Printr-un simplu proces de eliminare. Am fãcut o listã cu lucrurile pe care nu le pot face. Cum ar fi pilot pe avioane comerciale. Mã îndoiesc cã TWA ar fi bucurosi sã le pilotez avioanele. Si nici United PanAm Fotograf ? Cu siguranþã nu. Si nici fotbalist sau sofer.Matador ? Nu mi se pare a fi ceva de viitor.

M: Serios ?

Page 32: Si Fluturii Sunt Liberi

D: M-am gândit sã devin medic oftalmolog, dar ar fi cazul orbului care-i conduce pe orbi.Era o micã glumã,mamã. Spuneam cã e una micã.

M: Presupun cã Linda Fletcher ti-a bãgat în cap ideea asta cu chitara.

D: Ai putea sã spui cã era instrumentalã

M: O, Doamne.

D: Era o altã glumã. Ar trebui sã mai si râzi, altfel o sã creadã lumea cã esti lesbianã.

M: Te-ai ales si cu un limbaj foarte colorat, nu ?

D: Înveti de toate pe aici.

M: Da...Cred, tinere, cã ai învãtat destule. Abia îmi mai recunosc propriul fiu.

D: Ce faci ?

M: Ceea ce trebuia sã fac mai demult. Te iau acasã.

D: Las-o baltã, mamã. N-ai nicio sansã.

M: N-ai sã rãmâi aici singur.

D: Nu sunt singur. Am prieteni.

M: Nu m-ai pãcãlit cu petrecerile alea. N-ai dat nicio petrecere. N-ai prieteni.

D: Acum am. O am pe dna Benson.

M: Ti-ar fi mai bine cu ce-ti ofer eu.*

D: Nu m-as distra la fel de mult. Si am vãzut cum e si cu mama mea.*

M: Exact. Si te ia acasã. Dna Benson va trebui sã învete sã se îmbrace singurã.

D: Lasã valiza deoparte.

M: Donny, vii acasã cu mine !

D: Dã-mi valiza aia ! Unde e ? Dã-mi-o ! Dã-mi-o !Mamã ? Te rog sã nu-þi mai faci griji pentru mine. Voi fi bine. Dacã n-o sã meargã treaba cu muzica, pot învãta altceva. Sunt multe lucruri pe care orbii le pot face în ziua de azi. Te rog, nu-ti mai face griji. Ar fi bine sã plec. Multumesc c-ai trecut pe aici.

M: Unde te duci ?

D: La cumpãrãturi. ti-am spus. Iau cina disearã, cu doamna Benson. Doar noi doi... singuri !

M: Atunci am sã te astept pânã te întorci.

Page 33: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Nu vreau sã te fac sã astepþi. Drum bun. Te sun mâine. Acum, te rog. Nu vreau sã-ti simt mirosul la întoarcere.

M: Dupã cinã, presupun c-o sã fie o orgie.

D: Asa sper. S-a descoperit ultimul adevãr sinistru. Micutul Donko cel orb e un libidinos.

SITUATIA 3: MAMA SI JILL

M: Doamna Benson !

J: Da ?

M: Doamnã Benson, pot sã-ti vorbesc un moment, te rog ?

J: Am o auditie si ar trebui sã plec în curând. Nu cunosc orasul si mereu mã pierd.

M: Nu-ti face griji.Sunt sigurã cã vei ajunge la timp. Te rog, intrã. Ia loc. Cred c-ar trebui sã avem o micã discutie.Ca-ntre fete. Sã-ti aduc o cafea ? Un ceai ?

J: Nu, mulþumesc. Dar dacã mai e mãrul ãla acolo...

D: Sunt sigurã cã e.

J: Unde e Don ?

M: La cumpãrãturi.Trebuie mare atentie la spãlatul fructelor. Si al legumelor în ziua de azi. Dau cu insecticide peste tot acum. Nu-s chiar atât de sigurã cã nu e mai bine sã aibã dãunãtori. Îmi place ca merele sã fie frumoase si strãlucitoare.

J: Asta-mi aduce aminte de ceva. Ce e ?

M: Habar n-am.

J: Îmi dai un mãr... frumos si strãlucitor...stiu ! Albã-ca-Zãpada. Îti amintesti partea în care vrãjitoarea otrãveste mãrul ? Îmi pare rãu. N-am vrut sã spun ceea ce pare. stiu cã nu esti o vrãjitoare.

M: Sigur cã nu si eu stiu cã nici tu nu esti...Albã-ca-Zãpada !

J: Da... Cu sigurantã mi-a plãcut mica noastrã discutie, doamnã Baker. Si as fi vrut sã stau mai mult,dar am auditia asta...

M: Ascultã, masina mea e chiar jos. Te duc si putem vorbi pe drum.

J: Esti prea amabilã, doamnã Baker. Nici prin vis nu-mi trece sã deranjez.

Page 34: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Nu deranjezi, sunt liberã toatã ziua. - Nu, multumesc, oricum.

J: Trebuie sã iau si prânzul pe drum... -

M: Mi-ar face mare plãcere sã luãm prânzul. Stiu un restaurant micut, drãgut, unde au cea mai bunã mâncare... Îti place lasagna ?

J: Mãnânci calule ovãz ?

DISCUTIA DIN RESTAURANT

M: Fac o lasagna cu opt feluri de brânzã, iar sosul e secret de stat. Cum reusesti sã-ti pãstrezi silueta, doamnã Benson ?

J: As vrea sã nu-mi mai spui "doamnã Benson".

M: Ãsta e numele dumitale, nu ? Doamnã Benson ?

J: Doar cã n-o spui la modul serios.

M: Scuze. Ce-ar fi sã-ti spun Jill ?E mai prietenos si am sã încerc s-o spun cu seriozitate.Acum, Jill...Îmi povesteai despre copilãria ta.

J: Asta fãceam ?

M: Trebuie sã fi fost interesant cu atâtia tati.

J: Da, chiar a fost. De ce nu treci la subiect, doamnã Baker ? Stiu care-i treaba, oricum.

M: Stii ?

J: Stiu cã nu m-ai invitat la masã ca sã discutãm despre copilãria mea sau sã-mi spui cât de drãgutã sunt.

M: Eram curioasã sã vãd ce aveþi tu si Donko în comun. Te place foarte mult.

J: Si eu îl plac foarte mult. S-ar putea sã fie cea mai grozavã persoanã pe care am întâlnit-o vreodatã.Imagineazã-ti sã treci prin viatã fãrã sã vezi nimic. Nici flori, nici picturi, nici mãcar o felicitare de Crãciun.Eu as fi vrut sã mor. Dar el vrea sã trãiascã. Chiar sã trãiascã ! E în stare chiar sã glumeascã despre asta. - E fantastic.

M: Iar tu vrei ce-i mai bun pentru el, nu ?

J: Acum am ajuns unde trebuia stiam eu cã masa nu e gratis. Poate c-ar trebui sã-i spun sã renunte la apartament si sã se ducã cu d'ta. Asta e ?

Page 35: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Donny era fericit cu mine, pânã când Linda i-a impuiat capul cu ideea unui loc al lui.

J: Cred cã-ti închipui cã poate fi fericit doar cu dumneata. "Nimeni nu e atât de orb ca cel care nu vrea sã vadã."Poftim. Pot cita si din Dylan Thomas si din micutul Donko cel orb.

M: Mã uimesti în mod constant.

J: Noi, femeile de lume bunã, asta facem.

M: Ciudat cât de mult semeni cu Linda. Donko e consecvent în alegerea fetelor.

J: E târziu.

M: Sã cer nota. Chelner ! Sper cã nu-i vei spune lui Donny c-am luat masa împreunã.

J: Bine, dar dacã mã întreabã, n-o sã mint.

M: N-o sã întrebe.

J: De ce-i spui Donko ?

D: Asa îl cheamã. N-o spun la modul serios ?

J: Nu-i place sã i se spunã Donny.

M: N-a pomenit niciodatã de asta.

J: Sigur cã a fãcut-o. Doar cã nu-l asculti."Nimeni nu e atât de surd ca cel care nu vrea sã audã."

M: Poti scoate o multime de chestii din astea, nu ?

J: "Nu e nimeni atât de leneº ca cel care nu vrea sã meargã." "Nimeni nu e atât de slab ca cel care nu vrea sã mãnânce."

M: Chiar crezi, sincer, cã e o idee bunã ca Donko sã stea singur în apartament ?

J: Da, chiar cred, sincer, cã e o idee bunã ca Don sã stea oriunde vrea. Oricum, nu e singur. Stau chiar vizavi.

M: Pentru cât timp ? Ai contract de chirie ?

J: Nu.

M: Înseamnã cã ai putea sã te muti si mâine dacã ai vrea.

J: Asa e.

M: N-ai rezista într-o cãsãtorie mai mult de sase zile, nu ?

J: Cãsãtoria mea nu te intereseazã pe dta.

Page 36: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Nici pe tine nu te prea intereseazã, nu ?

J: De fapt, chiar mã intereseazã.

M: Te-ai gândit cum ar fi cãsãtoria cu un bãiat orb ? Nici mãcar mama ta n-a cãlcat pe un astfel de teren.

J: N-o amesteca pe mama în asta.

M: Îmi pare rãu. N-am stiutcã esti sensibilã la subiectul ãsta.

J: Nu sunt sensibilã. Doar cã nu vreau sã vorbesc despre asta. Bine ?

M: Bine, n-o vom face. Vom vorbi despre tine. L-ai vãzut pe Donny doar în forma lui cea mai bunã.

Locul unde stã, l-a memorat. A memorat câti pasi sunt pânã la farmacie, pânã la Delicatese..Ai fost, probabil, foarte impresionatã de asta. Dar eu l-am vãzut în locuri strãine, când nu stia cã-l privesc. L-am vãzut pierdut, panicat. Are nevoie de cineva care sã stea cu el si nu doar sase zile.

J: Nu-ti face griji, doamnã Baker. Nu va fi nimic serios între Don si mine. Nu sunt fãcutã pentru asta.

D: Dar Donny e fãcut pentru o relatie.

J: Te rog ! E doar o pasiune de moment.

D: Pasiune de moment !

M: Asa a început cu Linda Fletcher. Doar o pasiune de moment. Dar Donny s-a îndrãgostit de ea si se va îndrãgosti si de tine si dupã aceea ce se va întâmpla?

J: Nu stiu.

M: Dar eu stiu. Opreste-te acum, înainte sã sufere.

J: Dar dumneata ? Nu-l faci sã sufere ?

M: Eu nu pot, eu doar îl irit. Tu-l poþi face sã sufere. Cu cât stai mai mult cu el, cu atât îi va fi mai greu când vei pleca. Ascultã-mã ! Lasã-l sã vinã acasã cu mine, iar tu fã-si de cap cu cineva care nu va suferi când vei pleca.

J: Nu-s chiar atât de sigurã cã nu-l poþi face sã sufere. Poate mai mult ca oricine.Cred cã ai tot meritul din lume cã ai un bãiat atât de reusit. Dar pentru un fiu, fie el si orb, nu trebuie sã-ti sacrifici toatã viata.

M: Habar n-ai ce vorbesti.

Page 37: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Acum, cu cât îl ajuti mai mult, cu atât mai mult îl faci sã sufere. Linda Fletcher, si nu tu, a fost cea care i-a oferit cel mai mult. Încrederea în el însusi. Întotdeauna îi vei umbri existenta. Mereu ce trebuie, niciodatã ce vrea. Întotdeauna ce nu poate face, niciodatã ce poate. Cum rãmâne cu muzica ? Ai ascultat piesa pe care a compus-o ? Pun pariu cã nici nu stiai cã poate compune. Probabil cã ai mare dreptate. Nu sunt fata idealã pentru Don. Dar stiu un lucru. Nici dumneata ! Si dacã îi voi spune cuiva sã plece acasã, dumneata esti aceea, doamnã Baker ! Du-te acasã !

SITUATIA 4: b) MAMA SI DON

D: Ce faci ?

M: Caut niste hârtie ceratã sã înfãsor carnea asta în ea.

D: Nu am hârtie ceratã.

M: Carnea aratã îngrozitor.

D: Nu ti-a cerut nimeni sã te uiti la ea.

M: Cât e ora ?

D: Zece si douãzeci.

M: Zece si douãzeci !

D: Stiu. Nu e de încredere si nu poti pune bazã pe ea. Alte noutãti ?

M: Ai spus la sapte jumãtate. Te-am auzit. Ce-ar fi sã-þi schimbi cãmasa cu una din cele cumpãrate de mine ?

D: Îmi place asta. Nu e nevoie sã stai pe aici, sã stii.

M: Stau doar pânã vine. N-am sã vã stânjenesc orgia, ti-am mai spus asta.

D: Nu, eu ti-am spus asta. ( da drumul la radio ) Închide-l, mamã.

M: Ãsta e cântecul compus de tine ?

D: Da... De unde stii cã eu l-am compus ?

M: Nu stiam. Am întrebat, asa...E bun. Usor...

D: Adicã "bunisor".

M: Nu. Voiam sã spun "bun" si "usor". Unde crezi cã e ?

Page 38: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Probabil cã tot la auditie.

M: De opt ore ? Mã îngrijoreazã !

D: Îti faci griji pentru Jill ?

M: Tu nu ?

D: S-a întâmplat ceva cu tine. Întâi îmi spui cã-ti place muzica mea, acum esti îngrijoratã pentru Jill... si nu mi-ai pomenit de venitul acasã de ore bune. Te simti bine ?

M: Ti se pare cã nu m-as simti ?

D: Nu...Te porti acum ca o supermamã. Încã puþin si-mi spui cã-ti place Jill.

M: Nu-mi displace. Doar cã as fi vrut sã fie un alt gen de fatã.

D: Este un alt gen de fatã. Asta nu-ti place la ea.

M: Când eram de vârsta ei, punctualitatea însemna ceva.

D: Ce vrei sã spui ?

M: Vreau sã spun cã dacã as fi întârziat trei ore, as fi sunat sã mã scuz.

D: Tu n-ai fi întârziat trei ore.

M: Cu sigurantã, nu.

D: Ai fi venit cu o lunã mai devreme.

M: Poate s-a pierdut. A spus cã mereu se pierde prin San Francisco.

D: Orice taxi o poate aduce acasã. Nu ti-a spus cã se pierde prin oras.

M: Ba da, mi-a spus-o.

D: Dacã ti-ar fi spus, as fi auzit.

M: Probabil cã a spus-o dupã ce-ai plecat.

D: A fost aici cât am fost plecat.

M: Asa mi se pare... da.

D: De ce ?

M: Ca de obicei, voia sã-i trag fermoarul.

D: A fãcut asta când eram eu aici, mamã !

Page 39: Si Fluturii Sunt Liberi

M: A trecut doar asa. A stat doar un minut.

D: Despre ce ati vorbit ?

M: Nu-mi amintesc.

D: Ti-ai amintit cã se pierde. Despre ce aþi mai vorbit ?

M: Dar ce conteazã ?

D: Dacã nu conteazã, spune-mi.

M: Donny, te rog, nu tipa la mine. Am vorbit despre Albã-ca Zãpada.

D: Alba-ca-Zãpada ? Aia cu cei sapte pitici ? Aceea ?

M: Mai existã o alta ?

D: De ce aþi vorbit despre ea ?

M: Ce conteazã de ce-am vorbit despre Albã-ca-Zãpada ? N-am vorbit-o de rãu.

D: Nu vreau sã mai vorbesti cu prietenii mei când nu sunt de fatã. Am sã tin minte. Donko, Lina Fletcher ti-a oferit încredere în tine ?

D: Stii al naibii de bine ce mi-a oferit, asa cã nu e cazul sã glumesti.

M: Nu fac glume. Þi-a oferit si încredere în tine ?

D: Da.

M: Eu nu ?

D: Tu mi-ai oferit ajutor.

M: Mereu am crezut cã una o implicã si pe cealaltã.

D: Nu neapãrat.

M: De ce nu mi-ai spus niciodatã cã nu-si place sã-ti spun Donko ?

D: Ti-am spus-o de o mie de ori.

M: Sigur mi-as fi amintit dacã mi-ai fi spus-o de o mie de ori.

D: Ei bine, poate cã a fost doar de 999 de ori.

M: Ce nu-ti place la "Donko" ?

D: Mi-aminteste de micutul Donko cel orb.

Page 40: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Si ce-i rãu în asta ?

D: Ai lucrat tu la asta.

M: Cum ti-ar plãcea sã-ti spun ? Am sã încerc sã tin minte.

D: Don, Donald. Poti sã-mi spui Sebastian sau Ervin, nu-mi pasã. - Orice, dar nu Donko.

M: Sigur nu Sebastian sau Ervin. Am sã încerc sã þin minte sã-ti spun Don.

D: S-a întors. Va intra cât de curând. Poti pleca, mamã.

M: E un bãrbat cu ea.

D: Nu mai trage cu urechea.

M: Nu aud nimic. S-ar putea sã fie în camera de zi, dar e un bãrbat cu ea.

D: Probabil e radioul.

M: De ce-ar râde si ar vorbi cu radioul ?

D: Te rog, pleacã de acolo.

M: Am plecat.

SITUATIA 4: CEI PATRU

( bate la usa )

D: Intrã.

J: Bunã. M-am întors. L-am adus si pe Ralph Santori cu mine. O, doamnã Baker, încã sunteti aici. Don, el e Ralph Santori. ti-am vorbit despre el. E regizorul.

D: Încântat, Ralph.

R: Bunã, Don.

J: Si aceasta e mama lui Don, doamna Baker.

R: Încântat, doamnã Baker.

M: Încântatã.

J: Don, i-am povestit lui Ralph de tine si murea sã te cunoascã.

Page 41: Si Fluturii Sunt Liberi

R: Jill mi-a spus cât de isteþ esti, cât de adaptat esti pentru cineva care nu vede.

D: Poti spune "orb", Ralph. E si în vocabularul meu.

R: Nu stiam... Jill mi-a spus cã n-ai probleme legate de chestia asta.

J: Ralph, nu e nevoie sã tipi.

M: Domnule Santori, fiul meu nu e surd.

R: Îmi pare rãu...

D: Se întâmplã mereu. Oamenii cred cã dacã nu poti vedea, nici nu poti auzi.

J: Aude cu mult mai bine decât noi.

M: Sã vã ofer ceva înainte de a pleca ?

R: Nu vã faceþi probleme, am cinat amândoi. Dar nu m-ar deranja o cescuþã de cafea.

M: Ai fost asteptatã aici la cinã, Jill.

J: Don, îmi pare rãu.

D: E în regulã.

J: Totul e minunat. Lumânãri, flori... Asta sunt eu. Am uitat cu totul. Ne-am dus la o petrecere dupã auditie sã sãrbãtorim si am bãut o sticlã întreagã de sampanie, sau ce-o fi fost.

R: Era vin spumant.

D: Deci ai obþinut rolul ?

J: Da si nu. Nu joc rolul sotiei.

D: Dar care, al homosexualului ?

J: Nu, rolul secretarei lui. E un rol mic, dar are o scenã importantã.

R: A fost grozavã la auditie si am fost mândru de ea.

D: Ai avut emotii ?

J: Am avut. N-a fost din cauza cititului sau altceva, dar poti sã-ti imaginezi cum e sã stai în fata tuturor acelor oameni... complet dezbrãcatã ?

M: ( sparge o ceasca) ) Îmi pare rãu. Am spart o ceascã.

J: Pot sã te ajut ?

Page 42: Si Fluturii Sunt Liberi

M: Nu, mulþumesc. E deja spartã. Câtã cafea sã pun ?

J: Eu nu vreau deloc.

D: Nici pentru mine. ( R. face semn ca el vrea cafea )

D: De ce trebuia sã te dezbraci la auditie ?

R: Pentru cã e multã nuditate în piesã. Trebuiau sã vadã corpurile actorilor. Senzatia vizualã e foarte importantã, aici. Sper cã nu te superi cã spun asta.

J: Nu, deloc. Chiar deloc.

M: Cum doriti cafeaua, domnule Santori ?

R: Neagrã.

J: Nu cred cã ar putea spune cineva c-as fi vreo puritanã.

M: Sã vãd cine ar avea curajul !

J: La început mi-a displãcut ideea de a mã dezbrãca complet, dar erau vreo 20-30 de actori în jurul meu, toti dezbrãcati si numai eu eram cu hainele pe mine. Dumneata cum te-ai simti ?

M: Înfierbântatã ! Peste tot.

R: Eu eram cu scenaristul si producãtorul. Imediat ce-am vãzut-o pe Jill dezbrãcatã, am stiut cã era potrivitã pentru rol.

M: Spune-mi, domnule Santori, piesa asta are si vreo intrigã, sau cer prea mult ?

J: O intrigã foarte dramaticã, dnã Baker.- Eu mor la sfârsit.

M: De pneumonie ?

R: Jill pare sã fie cea mai sãlbaticã aparitie pe care am vãzut-o vreodatã pe o scenã.

J: Pot sã fac chestia asta mai bine decât oricine din bransa asta.

R: Dezbrãcatã, muribundã din cauza unei supradoze de heroinã. E în agonie, se zvârcoleste pe scenã,pe spate, ilar, tipând.

M: Chiar crezi cã publicul ar gusta asa ceva ?

R: Glumesti ? Sunt morti dupã asa ceva. Mã refer la publicul gânditor. Nu la constipatii ãia din Hillsborough. Am spus ceva nepotrivit ?

M: Alege ce vrei, dle Santori.

Page 43: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Ralph, doamna Baker, locuieste în Hillsborough.

R: Persoanele de fatã se exclud. Nu e asta regula ?

M: Nu vreau sã fiu exceptatã, mulumesc. Spune-mi, cum se numeste piesa dumitale ?

R: Se cheamã "Fã-le-o altora".*

M: O sã trebuiascã sã tin minte si asta.

J; S-ar putea sã vã placã, dnã Baker, dacã i-ati da o sansã. stiti, s-o priviti fãrã prejudecãti.

D: Mamei nu i-a mai plãcut nimic dupã ce-a vãzut "Sunetul muzicii".

J: Cred cã vom putea s-o facem si fãrã suportul celor din Hillsborough.

R: Foarte bine. Pentru cã eu nu m-as baza pe suportul constipatilor din Hillsborough.

M: Nu intentionez sã dau bani ca sã vãd nuditate, obscenitate si degenerare.

R: Doamnã Baker, toate astea fac parte din viatã.

M: Stiu, domnule Santori. La fel si diareeadar n-as cataloga-o ca fiind spectacol.

R; Mai bine am pleca. Cât îþi ia sã-þi faci bagajele ?

J: Nu mult. Am doar douã valize.

R: au niste fructe de jos si te astepta la masinã cât timp îti faci bagajul.

D: Pleci undeva ?

J; Nu ti-am spus ? Mã mut la Ralph. Credeam cã am pomenit de asta.

M: Nu, n-ai pomenit.

J: Locul ãsta e atât de dãrãpãnat...Ralph s-a gândit c-ar fi o idee bunã sã mã mut la el.

R: A fost ideea ta.

J: Chiar nu conteazã a cui a fost ideea. E o idee bunã. Ralph are un apartament grozav, asteaptã sã-l vezi. *

Vrem sã vii, oricând vei dori, dacã te simti singur sau altceva. Vino !Nu, Ralph ?

R: Sigur.

J: Ti-am spus cã o sã-ti placã Don. O sã petrecem grozav acolo. O sã-ti placã Ralph. E de-al nostru.

Page 44: Si Fluturii Sunt Liberi

Aº fi vrut sã-l poti vedea. Are un chip interesant. Ralph, lasã-l pe Don sã-ti pipãie fata. Poate sã spunã cum esti

pipãindu-ti fata. Haide, Don.

M: Nu vrea s-o facã...

R: Mã bucur cã ne-am cunoscut, Don. Ne mai vedem. Mã bucur cã v-am cunoscut si pe dvs, dnã Baker. Îmi cer scuze dacã v-am jignit.

M: Nu face nimic, dle Santori. Vã asigur cã nu se va mai întâmpla.

J: O sã trec sã-mi iau rãmas bun înainte sã plec.

SITUATIA 5: c) MAMA SI DON

D: Mamã ? Mamã, esti aici ?

M: Da.

D: E ceva ce-as vrea sã-ti spun.

M: E ceva îngrozitor ?

D: Nu, e ceva ce o sã-ti placã.Mai bine stai jos.

M: Sunt asezatã.

D: Vreau sã merg acasã. Tu adu masina, eu fac bagajele. M-ai auzit ?

M: Da.

D: Si de ce nu spui nimic ? -

M: Voiam s-o fac.Dar sã-mi adun gândurile.

D: Fã-o în timp ce aduci masina. Sunt gata într-un minut.

M: Numai putin...- Cred c-ar trebui sã discutãn despre asta.

D: Sã discutãm despre asta ?Nu asta voiai ? Nu de asta ai venit aici, sã mã duci acasã ?

M: Ba da.-

Page 45: Si Fluturii Sunt Liberi

D; Atunci ce e de vorbit ?Am discutat toatã ziua. Ai spus cã nu e Palatul Buckingham, cã stau într-o hrubã.

M: Iar tu ai spus cã e Taj Mahal.

D: Vrei sã spui cã nu vrei sã vin acasã ?

M: Nu...Vreau sã spun cã ar trebui sã discutãm. Lasã valiza jos.

D: Vin acasã !

M: Las-o jos ! Te rog sã nu întelegi gresit. Locul ãsta e îngrozitor. Mã îndoiesc cã o sã-mi placã vreodatã, dar nu eu am ales sã stau aici, ci tu. Abia asteptai sã ai un loc al tãu. Abia asteptai sã vii, iar acum abia astepti sã pleci ! Cred cã trebuie sã discutãm.

D: Amuzant, cred cã noi doi suntem la fel. Doar cã niciodatã în acelasi timp. Nu pot reusi, mamã. Tocmai mi-am dat seama cã nu voi reusi.

M: De ce ? Pentru cã o fatã te-a pãrãsit ?

D: Douã fete. Sã n-o uitãm pe Linda.

M: Puteau sã fie si zece. Fetele îi pãrãsesc si pe bãrbaþii care vãd. stii asta !

D: Asta ar trebui sã mã facã sã mã simt mai bine ?

M: Asta ar trebui sã nu te mai facã sã-ti plângi de milã. Nu ti-ai mai plâns de milã înainte de asta, te rog sã nu începi acum. Donny, vei cunoaste atât de multe fete si într-o zi vei cunoaste una care va fi capabilã sã aibã o relatie permanentã. Jill nu e. O stie chiar si ea. Chiar cred cã ar fi mai bine sã rãmâi aici în momentul acesta.Nu vreau sã vii acasã descurajat si înfrânt. Ti-a rãmas muzica...

D: Odatã pentru totdeauna întelege cã nu sunt Micutul Donko cel orb. Ai dreptate cã sunt descurajat.Sunt înfrânt. Asta-i tot.

M: Îti amintesti prima poveste a Micutului Donko cel orb ? Aveai cinci ani si ne petreceam vara

la Lacul Tahoe.Te-am fãcut sã intri în lac si era prima datã în care intrai într-o apã mai adâncã decât cada ta si erai îngrozit. Ti-a auzit tipãtul toatã California. Apoi te-am adus în casã si te-am bãgat în pat, unde ai tremurat ore întregi. În noaptea aia ti-am spus o poveste despre micutul orb care putea înota peste sapte mãri, care putea vorbi cu delfinii... ... iar delfinii i-au spus despre submarinele inamice care se îndreptau împotriva Marinei Americane, iar Donko cel orb a ajuns la tãrm chiar la timp pentru a-i salva.

D: Ce porcãrie.

M: Si a doua zi, ai învãtat sã înoti. Ascultã, n-am scris cãrtile alea pentru a scoate cãrti premiate, ci le-am scris pentru cã am gãsit o cale prin care te puteam ajuta. Întotdeauna când erai descurajat si

Page 46: Si Fluturii Sunt Liberi

înfrânt, îti spuneam o altã poveste. Încercai putin mai mult si reuseai putin mai mult. Sã-ti spun o poveste si acum ? Sau esti destul de bãrbat sã te descurci si singur ?

D: Mamã, nu credeai cã sunt destul de bãrbat ? Spuneai cã nu sunt pregãtit sã vin acasã. M-am schimbat.

M: Stiu cã te-ai schimbat. Nu mai esti bãiatul care a plecat de acasã acum o lunã. Am venit astãzi aici sperând cã esti acelasi. Stii, Donny... Nu e usor sã mã obisnuiesc cu ideea cã nu mai e nevoie de mine. Acum o pot face, iar tu poti sã-ti trãiesti propria viatã. Mi-ar plãcea sã vãd cã ai si tu o mobilã decentã. si vase, si niscaiva pahare... Am sã-ti trimit câteva.Bine.si lenjerie... si niste scrumiere mai mari. Dacã ai aranja locul ãsta, s-ar putea sã nu fie chiar atât de rãu. As putea sã te ajut sã-l mai aranjezi puþin ?

D: Sigur.

M: Te sunt mâine sã vorbim despre asta.

D: Mamã ? Mã bucur cã ai venit.

M: Te iubesc, Donny.

D: Stiu, mamã. Stiu cã mã iubesti.

SITUATIA 6: JILL SI DON -- DESPARTIREA

D: Ce faci ?

J: Imediat. Cred cã am luat tot.Am lãsat prosoapele de vase si niste becuri în bucãtãrie, dacã le vrei.

D: Mulþumesc, nu-mi trebuie.

J: Hai sã nu ne despãrtim cu prea multe cuvinte.- tinem legãtura, oricum.

D: Nu mai poþi astepta un minut ?

J: Odatã ce m-am pornit, îmi place sã-mi urmez drumul. Întelegi ce vreau sã spun ?

D: Sigur. Asa sunt si eu. Voiam sã-mi fac un sandvis cu carne si orez. Vrei si tu unul ?

J: Odatã ce m-am pornit, îmi place sã-mi urmez drumul doar dacã nu-mi oferã cineva un sandvis cu carne si orez. Am încuiat usa pe dinãuntru. Vrei sã-i dai tu cheia îngrijitorului ?

Page 47: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Sigur.

J: O pun aici, pe masã. Poate c-ar fi bine sã încui usa aia înapoi.

D: Nu, astept sã vãd cine se mutã. S-ar putea sã fie cineva grozav.

J: Da, sper.

G: Vrei o bere ?

J: Da. Lumânãrile sunt încã aprinse.

D: Sunt foarte credincios.

J: Unde ti-e mama ?

D: S-a dus acasã.

J: Care-i verdictul ?

D: Mi-a acceptat declaratia de independentã.

J: Glumesti ?

D: Nu. A fost o adevãratã bãtãlie.

J: Poate c-ar fi trebuit sã câstige. Poate c-ar fi mai bine sã te duci acasã.

D: Asta da, întorsãturã !

J: Mi-ar plãcea sã te mai gândesti.

D: Haide, fetito. Mi-a luat o zi întreagã si s-a vãrsat mult sânge cu mama mea.N-am sã încep acum cu tine.

J: As vrea sã se rezolve si lucrurile mele.

D: Atunci renuntã la Ralph si la ideea ca eu sã mã mut cu mama. Nu mai am mustar.

J: Nu-mi pasã. Ce crezi despre Ralph ?

D: Unde esti ?

J: Sunt pe canapea.

D: Nu mi-am dat seama de unde venea vocea.

J: Întotdeauna îti dãdeai seama !

D: Nu m-am concentrat. Pare foarte drãgut.

Page 48: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Cine ?

D: Ralph

J: Nu-l placi, nu-i asa ?

D: Am spus cã pare drãgut.

J: Stiu cã nu ti-a plãcut dupã cum îti strângeai buzele.

D: Întotdeauna îmi strâng buzele când sunt mai multe persoane în camerã. Trebuie sã-mi dau seama cine vorbeste si dacã vorbeste cu mine.

J: Cred cã nu ti-a plãcut, pentru cã a fost grosolan.

D: A fost grosolan ?

J: Chestia cu Hillsborough si mama ta.

D: A fost neintentionat.

J: Îmi pare rãu cã-l crezi grosolan.

D: Nu cred cã e grosolan. Tu ai spus-o, nu eu. Sau mai e cineva aici ?

J: Stiu cã uneori pare putin cam arogant.

D: Spune-mi, Jill...tie-ti place Ralph ?

J: Ce fel de întrebare e asta ? Mã mut cu el ! De ce m-as muta cu unul pe care nu-l plac ?

D: Asta ar fi fost urmãtoarea mea întrebare.

J: Mai bine mã duc. Ralph mã asteaptã.

D: Dacã mã gândesc mai bine,cred cã nu-mi place Ralph.

J: Am stiut-o tot timpul. Dar de ce ?

D: Cum ai spus tu. E grosolan si arogant.

J: Nu, am stiut cã asta crezi, dar el doar pare asa. Chiar am sperat cã puteþi fi prieteni.

D: Chiar ai sperat ?

J: Mulþumesc pentru sandvis. Mai bine plec.

D: Am sã-ti spun ceva. Nu-l placi pe Ralph Santori !

J: Doamne ! Tocmai am umplut douã valize si stau aici, gata sã mã mut cu el !

Page 49: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Nu mi-ar pãsa nici dacã ai avea 13 cufere. Nu-l placi !

J: Chiar esti culmea ! Crezi cã dacã esti orb, poti vedea totul ?

D: Exact. Cel de-al saselea simt îmi spune cã nu-ti place Ralph Santori. Ce spui de asta ? E o ciudãþenie, nu ?

J: Nu, e o prostie ! Am douã valize care stau chiar acolo.

D: Spune-mi, Jill. Cu Ralph e ca într-o zi de sãrbãtoare ? E ca de Crãciun ?

J: Nu chiar. El are o anumitã fortã. Cu el e mai mult ca o zi de muncã.

D: Si despre el crezi cã e o persoanã minunatã ?

J: În multe privinte, da.

D: Îl iubesti ?

J: De ce ti-as rãspunde ? Orice-as spune, ti-ai format deja o pãrere.

D: Hai, rãspunde ! Îl iubesti ?

J: Da, în felul meu.

D: Ieri mi-ai spus cã nu poti iubi pe nimeni.

J: Asta a fost ieri.

D: N-oi fi eu geniul lumii,dar stiu cã atunci când te grãbesti sã ajungi în braþele omului iubit, nu te opresti pentru un sandvis cu carne si orez. A fost ceva ce a zis mama mea ?

J: Despre ce sã fi zis mama ta ?

D: Motivul plecãrii tale. Nici mãcar n-ai venit la cinã. Stiu cã n-ai uitat. A fost ceva spus de mama mea ?

J: Nici mãcar tu n-o asculþi pe mama ta. De ce-aº face-o eu ? Atunci de ce pleci ? Nu-mi mai spune prostia aia cã-l iubesti pe Ralph !

J: Plec pentru cã vreau. Sunt liberã si plec când vreau. Bine ?

D: Înseamnã cã are legãturã cu mine.

J: N-are nicio legãturã cu tine. Bine...

D: Te îngrozeste de moarte ideea de a avea o relatie, nu ?

J: Ti-am spus totul legat de asta.

Page 50: Si Fluturii Sunt Liberi

D: Asa e, mi-ai spus. Fãrã responsabilitãti, fãrã implicatii.

J: Trebuie sã pot sã ies. Dacã mã satur...

D: Sã te saturi de mine.

J: De oricine...

D: Dacã mã satur eu de tine ?

J: De mine ?

D: Nu s-a sãturat nimeni de tine ?

J: Nu stiu. N-am stat niciodatã prea mult sã aflu.

D: Cu Ralph, poti pleca oricând, dar ar fi mai greu sã pleci de lângã un orb, nu ?

J: Orbirea n-are nimic de a face cu asta.

D: Stii al naibii de bine cã are !

J: Nici nu ti-ar pãsa sã-l pãrãsesti pe Ralph. Sau Sebastian, sau Ervin...Dar te-ai urî dacã l-ai pãrãsi pe Micutul Donko cel orb. Si nu ti-ar plãcea asta, nu ? Urãste-mã pe mine. Sau iubeste-mã pe mine.Dar nu vreau sã pleci pentru cã sunt orb. si nici nu vreau sã stai pentru cã sunt orb.

J: Cine sunt Sebastian si Ervin ?

D: Nimeni.

J: Uneori nu te înteleg.

D: Chiar nu gândim la fel.

J: Stiu doar cã te-as face sã suferi mai devreme sau mai târziu. si nu vreau sã te fac sã suferi.

D: De ce nu ? I-ai fãcut pe altii. De ce-as fi eu o exceptie ?

J: Pentru cã... Pur si simplu nu vreau sã fiu o altã Linda Fletcher. Te-a fãcut sã suferi, nu ?

D: Dar m-a si ajutat. - A fost aici când am avut nevoie de ea.

J: Eu nu-ti pot promite asta. Eu nu stiu unde voi fi când vei avea nevoie de mine.

D: Fetito ! Ai nevoie de mine mai mult decât am eu nevoie de tine.

J: Eu n-am nevoie de nimeni. N-am avut niciodatã si nu voi avea. Trebuie sã plec, acum.

D: Mã bucur cã ai spus "trebuie" si nu "doresc".

Page 51: Si Fluturii Sunt Liberi

J: În sfârsit am spus ceva cum trebuie. Poate ne mai vedem.

D: Da, poate ne mai vedem. Mã gândesc cum vei fi peste ani. Dacã te vei dãrui vreodatã. Sau dacã te vei implica.

J: Sper cã nu.

D: Nu-ti face griji. Nu se va întâmpla. Nu se poate. Pentru cã esti mutilatã sentimental. stiai asta? De asta nu poti face fatã unei cãsnicii. Nu poti suporta nimic permanent, real. Pleci acum pentru cã te temi cã te vei îndrãgosti de mine si va trebui sã-ti asumi responsabilitãti. Cã vei rãmâne aici, pentru tot restul vietii tale, gândindu-te la libertate. Doamne, îmi pare rãu pentru tine. Decât oarba ca tine, prefer sã fiu orb ca mine.

SITUATIA 7: CRIZA LUI DON

SITUATIA 8: IMPACAREA

D: Cine e ? Cine-i acolo ?

J: Vesti bune.Nu e mama ta.

D: Ce faci aici ?

J: Dar tu ce faci pe podea ?

D: Stau la un picnic.

J: Fãrã mine ?

D: N-aveam de ales.

J: O sã fii foarte mândru de mine când o sã-ti spun ce s-a întâmplat.

D: Ce ?

J: Vederea mintii.

D: Ce vrei sã spui ?

J: Pot s-o fac. Chiar acum am fãcut-o, a fost incredibil. Am venit spre obstacolul ãla si m-am oprit chiar în fata lui.

D: Si ce era ? Un stâlp de iluminat ?

Page 52: Si Fluturii Sunt Liberi

J: Nu. Era Ralph. Trebuie sã-ti fac o mãrturisire. Am trisat putin. Aveam ochii deschisi.

D: Era si timpul !