. 2 MUNCA ÎNAINTE DE NUNTA ROMÂNEASCĂ

YK

CMYK

Redacţia Vaslui: str. Frunzelor nr. 2 *Redacţia Bârlad: str. Republicii 190 *Redacţia Iaşi: str. Cuza Vodă nr. 2

[email protected] v [email protected] vVaslui - 0235 361 236 vBârlad - 0744 231 380v Iaşi - 0744 231 380

Citeşte Meridianul şi pe net la www.tvv.ro !Fondat în anul 1996 Singurul Grup de Presă

din judeţul Vaslui

Prof. dr. Dumitru V. MARIN

editorial

ma r i n t v v@ gm a i l . c o mwww .m a r i n d um i t r u . r o

Meridianul a trecut de 21 de ani... Ziar de informație, opinie și publicitate an XX l nr. 32 (1862) l joi, 16 august 2018 l 12 pagini l 1 leu

NUNTA ROMÂNEASCĂ NUNTA ROMÂNEASCĂ DE ACASĂ ȘI DE ACASĂ ȘI

NUNTA INTERNAȚIONALĂNUNTA INTERNAȚIONALĂ

www.tvv.roTel 0744 231380

Am scris în edițiile online despre ce-am trăit și simțit în a 3-a mea vizităîn Canada. Dar, în aceeași zi, a avut nunta și Mihaela Lupu, secretaranoastră, cu Mihai Buzdugan, în Vaslui, unde, evident n-am participat, darasta nu mă împiedică să le urez casă de piatră și să comentez ce mi-aupovestit.

A fost o nuntă frumoasă, cu participare afectivă, cu multe familii deromâni, și doar cu câteva de țigani (4 perechi), unde s-a petrecut românește(între orele 20.00 și 06.00), cu muzică aleasă (populară, ușoară). Zice Mihaela, proaspăt Buzdugan, că s-a petrecut frumos, elegant, liniștit, că eae mulțumită de darul între 400 și 2.800 lei de familie, că e foarte obosită dupăcâte a tras împreună cu Mihai al ei pentru succesul acestei unice sărbătoripersonale. Mai zice proaspăta cetățeancă din Vaslui că ar fi participat vreo247 de persoane…

Bine că le-a reușit nunta, a ieșit cheltuiala, au intrat legal și religios înrândul lumii ortodoxe, cu ajutorul nașilor și, implicit, atâtor oameni, ca lanunta românească.

l

Nunta internațională la care am participat a fost a Codruței Marin dinMontreal cu Part Khandekar, un indian simpatic, crescut în Oman, unde alucrat părintele său, medic oculist. Cu mici modificări, reproduc materialultrimis de acolo:

Ca tot omul, ca un bunic ce sunt, am fost invitat la nunta CodruțeiMarin, prima mea nepoată, cetățeancă din Montreal-Canada. Ca impresiegenerală: sărbătoare pe cinste, o reunire de excepție a familiei împrăștiate înlume, o bucurie generală „ca la nunta” cu plecați în lume în timpuri variate,de toate vârstele, cu exprimări specifice. N-au lipsit surprizele, noutățile exprimate în diverse limbi, ca limbă de legatură engleza și nu româna, cum m-am așteptat.

Prima concluzie: nuntașii au alcătuit un mozaic impresionant mai alesca numar: 18 (optsprezece!) naționalități dar și ca modalități de exprimare(care redus la maximum înseamnă 1, repet, 1, adica sărutul!). Enumăr țările,doar ca spectacolul lumii, deocamdata fără concluzii: Arabia Saudita, Armenia, Basarabia, Bulgaria, Canada, Columbia, Filipine, Franța, Guineea,Maroc, Martinica, Nicaragua, Oman, Peru, Portugalia, România, Siria, SriLanka: subliniez, de diferite varste, preocupari, culori, rase, religii. Toți auîncins dansuri de toate felurile, chiar cu elemente de dans popular românesc(tare absent, deși jumătate erau români-canadieni). A fost o atmosferă depoveste, cu exprimări coregrafice personale neîngrădite, exuberante, fără alcool (interzis de indieni, mire, socri, dar cerut la mese) ci doar cu muzicăbine calibrată. Să precizez că am avut un fel de decor elvețian, pe malul unuilac, hotel de 5 stele, D.J. meseriaș, ploi în rafale în fiecare zi. Oameniiîmbrăcați ca de nuntă indiferent de categoria socială care nu-i preocupăcâtuși de puțin pentru că ei știu că trebuie să aibă o muncă, deci au respec-tul asigurat.

Cel puțin pentru comunitatea românească de aproximativ 55.000 deoameni, trilingvismul e... comunicare curentă. Adică ei știu limba română pecare copiii lor o vorbesc aproximativ, nepoții, deloc, dar trebuie să comunicecu ceilalți în engleza sau franceză (și le știu pe amândouă, că altfel mor defoame). Exact același lucru pentru toată țara asta de emigranți. Oricât ar fide marocan, trebuie să mănânce, să muncească, să existe... tot în 3 limbi decomunicare.

(continuare în pagina 2)

Pag. 7

Pag. 12

Pag. 4

Pag. 6

NOTĂ:„D.V. Marin reprezintă astăzi, peste ½ secol de istorie

trăită – vorbită – scrisă, de după 1968 (când s-a înființatjudețul). Mereu a fost într-un plan prezent, martor și actantla tot ce s-a înfăptuit în municipiul, județul sau chiar înMoldova românească. El însuși ne-a lăsat multe volume deistorie culturală, lucrări științifice sau de înaltă jurnalistică.În peste 6 decenii, prezența lui a fost mereu remarcabilă…

Mărturiile-s unice și, acum, imposibil de cuantificat.”

Al. Ionescu – Laureat al Academiei Române(15 iulie, 2018)

MUNCA... ÎNAINTE DETOATE

PUȘCAȘI

COSTEȘTI – VASLUI,DE ZIUA OAMENILOR

GRIJULIU ȘI PREOCUPAT

DUDA EPURENI

UN PRIMAR CU VIZIUNE

REDIU – IAȘI

actualitate www.tvv.ro

Meridianul, joi, 16 august 20182NUNTA ROMÂNEASCĂ NUNTA ROMÂNEASCĂ

DE ACASĂ ȘI DE ACASĂ ȘI NUNTA INTERNAȚIONALĂNUNTA INTERNAȚIONALĂ

(continuare din pagina 1)

Amalgamul acesta de limbi, de comportamente civilizate, de hrană șisex este vizibil chiar la cele mai intime serate sau mese în familie, pentru cătrebuie să-l facă pe celălalt să înțeleagă ce se întâmplă, că altfel s-ar omorîîntre ei, ar suferi, s-ar degrada ca oameni. Oameni care au ca țintă doarmațul gros, adică hrana îndestulatoare, televizorul și... copiii. Am văzutmulți copii aici, chiar și în timpul nunții, generația reproductivă fiind rela-tiv tânără, spre matură, dar nu preponderent românească, nici vorbă deproveniență alogenă, pentru că indienii sunt pe cale de exterminare chiardacă au, mai au, rezervație proprie.

Canada este țara în mașină, adică toți au autoturisme, se deplaseazăzeci și sute de km pentru serviciu, au și un sistem de infrastructură tare binepus la punct, cu disciplină în trafic, accidente rare, poliție invizibilă, care,dacă te oprește... plătești, sigur, iertare nu există.

Țara e... de ciment și beton. Miliarde și miliarde de tone în șosele șiautostrăzi, în străduțe și locuri de acces, asfaltate la centimetru. Curțile n-au vreun pom fructifer, vreo pasăre, în afară de câini, nici un alt animal.Arțarul, carpenul, bradul, plopul, iarba, iarba mereu tunsă și verde. Maifiecare curte are piscina sa, barbeque-ul său, singurătatea sa. De aceeacomunitatea româneasca, redusă cam la vreo 200 de persoane, s-a repezit înpetrecere ca disperații impresionând ca desfășurare sufletească, entuziasm,coregrafie, efuziuni interpersonale. Poate voi reuși filmul pe care mi l-ampropus, acum la a 3-a vizită la Montreal...

Am facut mai multe materiale de presă la români canadieni. Toți auplăcerea de a-și prezenta casele de-a dreptul impunătoare și opulente, tepoartă prin multe odăi, sufragerii, subsoluri, etaje, grădini, cu gândul că s-au realizat material aici. Aproape niciunul nu s-ar mai întoarce înRomânia, că „n-are de ce”. Dar duc avan dorul de casă, de oriunde ar fi dințară. E prea bine (material) aici, prea s-au cufundat într-un somn fărăîntoarcere, prea puțini mai au preocupari spirituale, se recunosc între eidoar câteva zeci. N-au ziar sau revistă proprie, n-au librărie (era una dar, s-a dus), n-au bibliotecă și nici nu le trebuie, acceptă spectacole de sunet șilumină, dintre circa 300 văzuți, am observat și o iie românească.

Biserica ortodoxă este prezentă cu 13 parohii, pe lângă care se maistrâng români cu dor de România. Un preot drag mie, Ceaușu, este optimistpeste măsură că și pentru români va fi bine, să-l reiau pe Episcopul Cassian,„viitorul suna bine”. Dacă fiii celor refugiați aici uită limba, de nepoți ce sămai vorbim, dacă religiile se tot amestecă (semn de nerespectare acanoanelor), dacă vizitele în România se răresc, cum să privim viitorulromânilor și limba din diaspora?

Mă întorc la nunta româncei cu un indian simpatic. Își declarădragoste în engleză, sau franceză că indianul nu știe românește decât 3cuvinte, față tot vreo 3 din indiană, „pota Parth” nepotul Parth, inginer înacest mare oraș al lumii se simte ca acasă între cei care au participat laaceastă petrecere multinațională, subliniez cu cetațeni de culori, religii,naționalitați, obiceiuri (diferite la ei acasa, nu aici), care reduc existența lapunctul ei zero: începutul lumii cu un sarut. (Cu dragoste=suflet redusă lasex, cu viitor tare scurt). O lume de care ne crucim, astăzi, dar care poate fisemnul că acea nouă cultură existentială de care tot vorbim noi se înnoadăși se tot formează, peste tot. N-aș fi putut bănui că doar la o nuntă, într-unoraș mare se aduna nuntași de 18 naționalități!!!

Țara făgăduinței până de curând, cu generație productivă șireproductivă din ce în ce mai searbădă, țara aceasta imensă s-a deschis pen-tru toate... culorile! O nuntă cu 300 de persoane reprezintă un eșantion alviitorului și pentru Romania?

ANUNȚRevista MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC organizează CONCURS

de CREAȚIE LITERARĂ, destinat tuturor categoriilor de vârsta sau profesionale. Se

poate trimite spre selecție și publicare orice gen de creație spirituală și în special materiale

consacrate Centenarului (1918 – 2018).

Concursul este permanent. Creațiile se pot trimite pe adresa Str. Frunzelor nr.2, pe

e-mail la [email protected] sau se pot depune personal. Cele reușite (valoroase) se

publică în numerele următoare ale revistei sau în ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău.

Informații la telefoanele 0744.231380, 0235.361236, între orele 8 – 17.

RECOMANDĂMSPRE LECTURĂ:

www.tvv.ro actualitateactualitate 3Meridianul, joi, 16 august 2018

ZILELE CULTURALE ALEVASLUIULUI

Preț de câteva zile municipiul Vaslui s-a aflat în sărbătoare… nu cala nuntă, dar nici prea departe, pentru că Primăria a plătit mai toate cheltu-ielile, deci, inclusiv, și aparițiile unor copilandri fără talent dar cu mult tupeu,care strigau la spectatori să-i aplaude sau strecurau laude grosiere la adresaprimarului V. Pavăl. De ce are nevoie Pavăl de lingușeala publică, nu știm.Acum, am doar 2 observații:

– Dacă vasluienii nu prea merg prin cârciumi, acum au fost aduse totfelul de unități de alimentație publică, în Centru. Fum de mititei, de țigară,WC-urile ecologice defecte, formații care de care mai colorate. Tot centrul înfum de cârnați cu băutură la îndemână, e o imagine unică. Întrecerile sportiveau fost programate la diverse licee, unde elevii sunt în vacanță.

Dintre manifestările culturale, Expoziția de la Biblioteca Județeanăa meritat și merită toată atenția.

– Datorită intelectualelor din staff-ul primarului, Revistainternațională MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, care va fi mândrianepieritoare a municipiului, măcar prin recordul său mondial, n-a fostintrodusă în vreo manifestare cu public. Bine că e remarcată în 4 continente,în multe țări și are cu 432 de colaboratori din toată lumea. Bine că sepregătește de numărul 15, bine că mai poate apărea. Bine că și prin eaprăpăditul de Vaslui, cu astfel de oameni, se plasează printre Nodurile cultu-rale ale lumii.

Ce să facem, suntem la Vaslui… și pace!

Dumitru V. MARIN

UN PRIMAR… MĂ ROG, AMBIȚIOS!

Pe lista noastră au fost zilele comunelor Bogdănești, Costești, Cozmești, Deleni, Duda Epureni, Văleni. L-am sunat pe primarul Sima de la Cozmești, să ne trimită un program. Răspunsul acestuia:

„Domnule Profesor, sunteți invitatul meu la o ciorbă și sarmale, dar nu vreau să scrieți nimic despre aceastăcomună”.

Prin urmare dacă n-ar fi o năzbâtie de primar, n-am fi luat-o de bună. Comuna Cozmești, mai nouă în peisajvasluian, ar trebui cunoscută pentru oamenii săi de lângă păduri… măcar pentru sărăcia lor.

Vom reveni!Dumitru V. MARIN

-Jenică MOCANU/ ȚepuA plecat dintre noi unul dintre anticomuniștii convinși din Țepu, de lângă Tecuci,

jud. Galați, Jănică Mocanu (20.03.1937 – 7.08.2018).

Alături de Vasile Cernat, Alexandru Chiriac și alți câțiva din sat, Jenică a

reprezentat opoziția prea bine bătută din această localitate istorică, unde în 1883 s-a

născut Tudor PAMFILE.

Suferința îndelungată nu i-a fost curmată prin operația de la Spitalul Focșani, așa

că, pe 7 august, în groaznice chinuri, Jănică Mocanu a închis definitiv ochii…

Dumnezeu să-l ierte!

Familiile Mocanu și Marin

actualitate www.tvv.ro4 Meridianul, joi, 16 august 2018

Berbec (21 mar - 20 apr)

Taur (21 apr - 21 m a i )

Gemeni (22 mai - 21 iun)

Rac (22 iun - 22 iul)

Leu (23 iul - 22 aug)

Fecioară (23 aug - 22 sept)

H O R O S C O P16 aug. 2018 – 22 aug. 2018

În prima parte a săptămâniise pare că ești foarte pre-

ocupat. Energia vitală este fluctuantă,aşa încât dozează-ţi eforturile. Bineeste să găseşti un echilibru între înda-toririle sociale şi cele legate de viaţata privată. Este posibil să-ţi lărgeştiorizontul spiritual prin dezvoltareaunei munci de creaţie. În contextulacestei activităţi poţi întâlni opersoană specială, ce îţi va ghidapaşii în viaţă cu multă înţelepciune.

La începutul săptămânii, tu daitonul la veselie şi aventuri. Ai

chef de petreceri, însă ceilalţi îțiîmpărtăşesc elanul prea puțin. Sau s-arputea să te implici în mai multe relaţiiamoroase simultan, ceea ce nu este dedorit. Apar noutăți în zona familiei şi alocuinţei. Este posibil să descoperi că unmembru al familiei are o pregătire aparte îndomeniile spirituale şi să doreşti şi tu acestlucru. Se poate stabili o legătură gen dis-cipol-profesor cu cineva din neamul dincare provii.

În primele zile alesăptămânii eşti mai mult pe

drumuri. Se pare că vei avea de discu-tat lucruri importante cu persoaneleapropiate. Bine este să ai răbdare şimult discernământ, întrucât poţi aflainformaţii neplăcute despre cinevadrag şi nu toate acestea suntadevărate. Planurile de călătorii înţinuturi îndepărtate nu au succes înaceastă perioadă. Începe o perioadăde revizuire a scării valorilor proprii.Însuşirea şi manifestarea laturiimilostive te vor preocupa mult timpde acum încolo.

Activităţile gospodăreşti îţivor ocupa primele zile ale

săptămânii. Elanul cu care facicurăţenie, repari, redecorezi ambien-tul va fi apreciat de cei dragi. Însă,tendinţa de exagera în tot ce ţine decasă şi familie este destul de mare,aşa încât moderaţia trebuie avută învedere. Este posibil ca un membru afamiliei să aibă probleme de sănătateşi să fii nevoit să îi dai o mână de aju-tor. Se conturează experienţedeosebite pe segmentul studiilor.

Capitolul financiar tepreocupă încă din primele

zile ale săptămânii. S-ar putea săprimeşti cadouri, recompense sauveşti legate de îmbunătăţirea veni-turilor din munca proprie. Bine estesă nu dai curs tentaţiei de a cheltuimai mult decât îţi poţi permite, pânănu eşti sigur de banii disponibili.Administrarea corectă a bugetului devenituri şi cheltuieli este una dinprovocările acestei perioade. Suntposibile întâlniri sau dialoguri aprinsecu persoanele apropiate.

În primele zile ale săptămâniite simţi excelent. Debordezi

de energie, iar dorinţa de a te ocupamai mult de tine va fi evidentă.Recomandabil este să-ţi direcţionezienergia către lucrurile folositoare ţieîn aceste momente, cum ar fiîmbunătăţirea personalităţii, a rela-ţiilor cu ceilalţi sau îngrijirea corpo-rală. S-ar putea să ai senzaţia că un felde prieten nevăzut începe să-ţi fiealături din umbră, şoptindu-ţi fiecarepas pe care ar trebui să îl faci. Suntposibile vise, viziuni sau revelaţii aleunor evenimente importante.

ANUNȚRevista MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC organizează CONCURS de CREAȚIE LITERARĂ, des-

tinat tuturor categoriilor de vârsta sau profesionale. Se poate trimite spre selecție și publicare orice gen de creație spiritualăși în special materiale consacrate Centenarului (1918 – 2018).

Concursul este permanent. Creațiile se pot trimite pe adresa Str. Frunzelor nr.2, pe e-mail la [email protected] se pot depune personal. Cele reușite (valoroase) se publică în numerele următoare ale revistei sau în ziarul Meridianulde Iași-Vaslui-Bacău.

Informații la telefoanele 0744.231380, 0235.361236, între orele 8 – 17.

Reporter: Stau de vorbă cu primarulcomunei Pușcași, Neculai Ignat. Bine v-am găsit,domnule primar.

Primar: Bine ați venit.

R: Domnule Ignat, din ce an ești doctor îneconomie?

P: Din 1987.R: Așadar ai ceva ani de când știi cum stă

treaba cu economia. Așa explicăm și rezultatelebune ale comunei Pușcași?

P: Eu n-aș vrea să epatez prea mult și sămă bat cu pumnul în piept că am diplomă. Darsigur că este foarte important să cunoști evoluțiaunei localități, a unei comune, a unui județ. Eucare am lucrat foarte mult timp înadministrație, în județul Vaslui, am pretenția căam cunoștință despre complexitatea pro-blemelor economice și sociale din județul Vasluiiar asta ne face mândri de ceea ce am realizatpână acum, dar ne obligă în același timp săpedalăm în continuare pentru realizarea unorobiective foarte importante pentru dezvoltareasatului românesc și a comunei noastre, comunaPușcași din județul Vaslui.

R: Astăzi îl sărbătorim pe sfântul Ilie șitotodată, în comună la dumneavoastră este o altăsărbătoare.

P: Este ziua comunei și asta pentru căîn general ziua comunei se sărbătorește odată cuhramul bisericii. Așa a fost din cele mai vechitimpuri. Noi, la Pușcași, având în vedere călocalitatea este mai mare, avem două hramuri:hramul Sfântului Ilie și hramul SfântuluiNicolae care este pe 6 decembrie.

R: Cum arată câmpul la această dată înPușcași, este frumos?

P: S-a redresat de vreo două săptămâni.La porumb nu vom avea probleme, va fi culturăbună, mai ales pe șes. Porumbul s-a redresatacum, ceea ce este un lucru excepțional.

R: Câți locuitori are comuna Pușcași?P: Avem 4.100 de locuitori.

R: Am văzut că este o latură nouă a satuluiPușcași cu case noi și frumoase.

P: Aproape toate construcțiile care s-aufăcut în ultimul timp sunt numai cu bani din

afară, din străinătate.R: Aveți idee cam câte autorizații de

construcție ați dat în utimul an?P: Între 30 și 40 de autorizații pe an.R: Asta înseamnă spor natural al

populației.P: Suntem cu un spor pozitiv.

Natalitatea este în creștere. Problema este căunii părăsesc definitiv România și astfel omulbun de muncă pleacă iar cei slabi și fără califi-care rămân pe loc.

R: Putem vorbi de șomaj la Pușcași?P: Unii sunt înscriși, alții nu sunt

înscriși.R: Dar de fapt toți muncesc.P: Muncesc. Muncesc ca zilieri,

muncesc în special în construcții, își găsesc delucru. Să nu uităm că Pușcașiul e la 6 km. deVaslui, iar orășenii care construiec câte ceva vinși îi iau cu mașinile de aici.

R: Pușcașiul este și lângă lacul de acumu-lare. Mai are balta pește?

P: Nu prea mai are pește pentru căbalta aceasta este a Sistemului de Gospodărire aApelor și în ultimul timp nu s-au mai găsitparteneri care să exploateze lacul.

R: Pământuri nelucrate nu am văzut.P: Tot pământul este luat în arendă de

către societățile agricole și este lucrat bine, sun-tem mulțumiți.

R: Pășunea este a comunei sau este datăoamenilor?

P: Pășunea este a noastră, proprietareste Consiliul Local, sunt 203 ha. de pășune caresunt date Asociației Crescătorilor de Animaledin comuna Pușcași.

R: Am văzut câteva stâni și o cireadă devaci, nu prea multe. Cum stați cu efectivul de ani-

male?P: Animale mari sunt puține.R: Dar oi?P: Suntem la limita de avarie, cum s-ar

spune.R: Solarii aveți?P: Sunt câteva, avem și doi fermieri

care au primit de la bugetul statului bani prin„Programul tomata” și sunt foarte mulțumiți.

R: Am văzut că aveți câteva dotări lacomună. Mâna gospodarului își spune cuvântul. Cuce ați dotat comuna?

P: Când merg prin județ și văd că abiaacum se lucrează la alimentarea cu apă nu știuce să cred. Noi avem alimentare cu apă, de 10ani. Mai sunt probleme cu calitatea apei, darmodernizăm tot timpul. Este foarte importantcă oamenii s-au obișnuit cu apa, s-au obișnuit cucurățenia și cu igiena. Am terminat șicanalizarea la Pușcași pentru 2.100 de locuitoriși acesta este un lucru foarte important.

R: Cu gazul, cum stați?P: Ce să spun, judeul nu prea

prezintă interes pentru extinderea gazului lațară. Și asta pentru că sunt chetuieli foarte maricu investiția, iar a doua problemă este că este unconsum redus. Omul la țară este învățat să facăeconomia iar consumul ar fi foarte redus.

R: În ceea ce privește infrastructura, cemai aveți în plan?

P: Mai avem de lucru. Avem un pro-gram de investiții pentru modernizare străzi șipentru suplimentarea alimentării cu apă. Lastrăzi avem un program pentru asfaltare de 30de miliarde de lei vechi.

R: Cheltuiți banii în 2018?P: De-ar mai fi. R: Apa de unde o luați?P: Folosim apa din foraje.R: Așadar, vorbim de o creștere

spectaculoasă a nivelului de viață la Pușcași printot ce s-a putut face în acești ani? Domnia ta ești de4 mandate primar.

P: Sincer, eu nu sunt muțumit de cât s-a făcut. S-au făcut multe comparativ cu altecomune din județ dar mai trebuie.

R: Ce-ar mai trebui făcut?P: În primul rând trebuie să terminăm

modernizarea tuturor străzilor. Apoicanalizarea parțială a celorlalte sate compo-nente. Avem canalizare la Pușcași dar în cele-lalte sate nu. Ne-am gândit la investiții mai miciși la stații de epurare pe cartiere, pe zone.

R: Pe banii voștri?P: Pe banii noștri și cu ajutor. Dacă

stăteam și așteptam banii statului ca să facemalimentarea cu apă, așteptam mult și bine.Concret, alimentarea cu apă la Pușcași a costat16 miliarde de lei vechi, din acești bani doar10% sunt de la stat.

R: Eu mulțumesc pentru interviu și vădoresc putere de muncă în continuare.

P: Mulțumesc și eu.

Dumitru V. MARIN

MUNCA... ÎNAINTE DE TOATE

www.tvv.ro aaccttuuaa ll ii ttaattee 5Balanţă (23 sept - 22 oct)

Scorpion (23 oct - 21 nov)

Săgetător (22 nov - 20 dec)

Capricorn (21 dec - 20 ian)

Vărsător (21 ian - 20 feb)

Peşti (21 feb - 20 mar)

Meridianul, joi, 16 august 2018

H O R O S C O P16 aug. 2018 - 22 aug. 2018

AA aa pp ăă rr uu tt

nn rr..

11 44 // 22 00 11 88 aa ll

rr ee vv ii ss tt ee ii

Meridianul

Cultural

Românesc

Începutul săptămânii îţiaduce dorinţă de interi-

orizare. Sunt momente bune de a-ţianaliza viaţa şi de a-ţi croi noidirecţii de urmat. Este posibil să aidiverse revelaţii legate de segmentalsocio-profesional. Oamenii pe carete-ai bazat până acum pot dispăreadin preajma ta. Recomandabil estesă-ţi selectezi cu grijă viitorii pri-eteni. Urmează o perioadă minunatăde a întâlni o persoană deosebită.

Prietenii şi protectorii îţideschid săptămâna. Întâl-

niri, dialoguri, sfaturi, soluţii bunetoate vin către tine de la oamenideosebiţi, care chiar vor să te ajute.Recomandabil este să-ţi noteziinformaţiile primite şi să le foloseştila nevoie. Este posibil să întâlneşti opersoană, care, mai târziu, te vaajuta să-ţi descoperi calea deevoluţie spirituală. S-ar putea să-ţiorientezi eforturile către dezvoltareacarierei profesionale.

În prima parte a săptămâniieşti nevoit să te ocupi de

activități socio-profesionale. Esteposibilă o discuţie aprinsă cu un şef,însă cu prudenţă şi discernământ veireuşi să întorci lucrurile în favoareata. Tendinţa este de a-ţi neglija treburilede acasă şi de a te ocupa numai dedomeniile vieţii sociale. Este adevăratcă ai multă susţinere în acest sens,mai ales pe afirmarea socială, însăuna din marile provocări ale acesteiperioade, este găsirea echilibruluiîntre casă, familie şi loc de muncă.

Debutul săptămânii îţi poateaduce aspecte legate de

studii pe termen lung sau de călătoriiîn străinătate. Poţi face demersurilenecesare înscrierii la un curs postu-nivesitar sau poţi susţine examenede finalizare a unui curs. Compo-nenta educaţională este activată deastre, fiind o perioadă bună de arezolva tot ce ţine de aceasta. Seîntrezăresc întâlniri și dialoguri cumultă lume. Socializarea este binesusținută energetic.

Se vor remarca aspectelebăneşti în primele zile ale

săptămânii. Este vorba de achitareataxelor, impozitelor, datoriilor sau,în funcţie de caz, poţi soluţionachestiunile ce privesc moştenirilesau partajele. Dacă doreşti să iei uncredit sau să renegociezi termeniiunui proiect ce implică banii altoraeste o perioadă favorabilă dia-logurilor în acest sens. Relațiileparteneriale se vor reconfigure, atâtîn plan personal, cât și plan profe-sional. Există varianta ruperii unorrelaţii parteneriale.

Relaţiile parteneriale şicolaborările îţi deschid

săptămâna. Sunt posibile dialoguriinteresante, rolul lor fiind de alămuri lucrurile. Recomandabil estesă-ţi schimbi atitudinea vizavi deceilalţi şi să ţii cont şi de părerea lor.În contextul unor probleme person-ale de sănătate poţi întâlni opersoană deosebită, ce va deveni,mai târziu un adevărat prieten. Suntzile bune pentru achitarea taxelor,impozitelor, datoriilor sau pentruverificarea bugetului comun cu alţii.

Locuri de muncăîn Vaslui

– SC VASTEX SA 4 muncitori necalificați, 10 confecționeri– SC COMCONSTRUCT SRL 4 dulgheri, 8 muncitori necalificați,

6 pavatori, 2 ingineri constructori, 3 maiștri constructori– SC BURINST GAZ SRL 2 instalatori sanitari-gaze, 1 inginer

instalații, 1 tehnician instalații– SC DISCLIMA SRL 2 instalatori aer condiționat– SC VIBO INSTAL CONSTRUCT SRL 1 electrician, 1 instalator,

6 muncitori necalificați– SC PASSIFLORA SRL 1 vânzător, 2 patiseri– SC GOSCOM SA 5 muncitori necalificați– SC VIDPRO CONSTRUCT SRL 8 dulgheri, 8 fierari, 8 zugravi-

finisori, 10 muncitori necalificați construcții– ASOCIATIA INIMA DE COPIL 1 învățătoare, 1 educatoare– SC EMITSAT SRL 2 muncitori necalificați, 2 electricieni– SC DOMIGHIAN’S PARK SRL 6 lucrători pt salubrizare, 3 șoferi,

1 contabil, 1 casier, 1 asistent manager– SC XANADU SRL 20 confecționeri, 5 călcători– SC TAVERNA MOLDOVA SRL 4 ospătari, 1 bucătar– SC MOPAN SUCEAVA SA-secția Vaslui 4 brutari, 1 electrician– SC CROWD SPAL SRL 1 strucurist construcții– SC DC COMERCIAL SRL 3 manipulanți marfă, 1 facturist– SC DASOROM CONSTRUCT SRL 2 dulgheri, 2 fierari, 2 zidari,

2 zugravi, 1 lăcătuș mecanic, 1 tehnician agronom– SC BREEL’S SRL 1 manager marketing– SC HOVIOPROD SRL 10 brutari, 1 tehnolog (industria

alimentară), 2 conducători auto– SC NIVA INVEST SRL 2 executanți mobilier PAL, 1 tâmplar– SC BOSTY-VDM SRL 2 barmani, 2 agenți pază– SC SHERIFF GUARD GRUP SECURITY SRL 1 șofer– SC BERGOLO SRL 1 tractorist, 1 bucătar, 1 ospătar– SC FUSUL SRL 3 spălători auto– SC SAMISOL INVEST SRL 1 bucătar– SC BLUHAF SRL 1 muncitor– SC SOF CONSTRUCT COR SRL 2 muncitori necalificați– SC BEST DIVISION GROUP Iași 1 agent vânzări– SC SDF AUTO SRL 1 vânzător magazin piese auto, 1 muncitor

necalificat, 4 mecanici auto– SC NEI DIVIZIA DE SECURITATE București 2 agenți securitate– SC KRISTODENT SRL 2 tehnicieni dentar, 1 îngrijitor clădiri– SC ELDAC GRUP SRL 1 montator tâmplarie PVC, 2 electricieni – SC NICOMIPS SRL 1 manichiurist– SC CONFECTII SA 5 confecționeri, 5 muncitor necalificat– SC ROMOLD SRL 3 muncitori necalificați, 1 economist– SC BENAVI SRL 1 spălător auto– Asoc. De Proprietari, nr.17 2 femei serviciu– Centrul de asistenta medico-sociala Codaesti 1 îngrijitoare– SC BRC COMPANY SRL 2 tâmplari, 2 vânzători, 2 muncitori

necalificați, 1 operator calculator, 1 șofer– SC DINFEL BRETONEL SRL 2 frizeri– SC DC COMERCIAL SRL 2 șoferi– SC SAVIDEL CONSTRUCT SRL 4 muncitori necalificați– SC ARTISANAT SRL 1 barman– SC BEL SAD MEDCENTER SRL 1 femeie serviciu– I.I. CRETU NELU 2 șoferi, 10 brutari, 10 muncitori necalificați– SC SAFIR SRL 2 ingineri chimiști, 4 mecanici utilaj, 10

manipulanți, 20 operatori abator, 1 operator siloz– SC Atelierul de dinti Iordan Ionut 2 asistenți medicali– SC VASCAR SA 2 muncitori igienizare, 4 muncitori secție

producție, 1 inginer industria alimentară, 1 inginer mecanic, 1 vânzătoare, 2lăcătuși mecanici

– SC LIVADA ORANGE SRL 1 manipulant mărfuri– SC NICTALOPUS SRL 10 confecționeri, 3 brutari, 5 muncitori

necalificați industria ușoară, 5 muncitori necalificați industria alimentară– SC MIGMER SRL 2 patiseri, 1 ambalator

Locuri de muncăîn Bârlad

– AQUAVAS SA 1 electrician de întreținere și reparații, 3 săpătorimanual, 1 instalator apă, canal

– BIROU NOTAR PUBLIC BARBU TONY 1 operator introducere,validare și prelucrare date

– CARITAS SRL 1 manipulant mărfuri– CONBIRLAD SA 3 muncitori necalificați la demolarea clădirilor,

căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, 4 zidari rosari-ten-cuitori

– CRISMIH SRL 6 manipulanți mărfuri– Directia Administrare piete, parcari, cimitire Barlad 3 lucrători

pentru salubrizare căi publice– FEPA SA 2 consilieri/experți/inspectori/referenți/economiști în

economie generală, 5 electricieni de întreținere și reparații, 3 forjori manual,10 frezori universal, 4 galvanizator, 2 inginer automatiști, 1 inginer chimiști,2 ingineri electromecanic, 3 ingineri mașini-unelte, 3 ingineri mecanici, 5lăcătuși mecanici, 10 lăcătuși-montatori, 8 muncitori necalificați la asam-blarea, montarea pieselor, 10 operatori la mașini-unelte cu comandă numerică,5 operatori la prelucrarea maselor plastice, 3 presatori metale la rece, 5 recti-ficatori universal, 10 strungari universali, 5 sudori, 3 turnători metale șineferoase, 4 vopsitori industrial

– OLARU LENUTA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ 1lucrător comercial

– PRIMARIA MUNICIPIULUI BIRLAD 3 consilieri administrațiapublică, 2 inspectori de specialitate în administrația publică, 1 consilier juridic

– PRISCOM SRL 2 manipulanți marfuri– PRODINVEST GRUP SRL 2 vânzător– SAMNOVE SRL 1 confecționer-asamblor articole din textile– SC COMPACTUS GRIMS SRL 1 barman, 1 ospătar (chelner)– SC NEGOCOMIS SRL 2 tractoriști– SC REMARDO SRL 1 lucrător comercial– SC RULMENTI SA 2 ambalatori manual, 1 controlor calitate, 6

electricieni de întreținere și reparații, 2 forjori mecanici, 1 inginer energeticăindustrială, 1 inginer mecanic, 2 lăcătuși mecanic de întreținere și reparațiiuniversale, 2 lăcătuși montatori pentru utilaje industriale, de construcții șiagricole, 1 sculer-matrițer, 1 sortator produse, 11 strungari universali

– SC SANREVO SRL 3 ajutor bucătar– SC URBAN PROIECT SA 3 dulgheri (exclusiv restauratori), 1

instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, 3 zidari rosari-tencuitori– SC VANBET SRL 1 muncitor necalificat în agricultură– TUSSILAGRO TECH SRL 1 tractorist, 1 muncitor necalificat în

agricultură– UNIVERSAL AUTOSERVICE SRL 1 inginer autovehicule

rutiere, 1 subinginer mecanic automobile– VIA-EDEN IMPEX SRL 1 vânzător

APELAŢI 112 DACĂVEDEŢI ACEASTĂ

PERSOANĂ

Un bărbat în vârstă de 47 deani, din municipiul Vaslui, a plecat deacasă, fără a mai reveni până înprezent.

În ziua de 07 august a.c.,

BUSUIOC NELU, în vârstă de 47ani, din municipiul Vaslui, a plecat dela domiciliu şi nu a mai revenit pânăîn prezent. Bărbatul a fostvăzut ultima data în ziua de 07 august2018, în jurul orei 12.00, în zonagării din municipiul Vaslui.

Semnalmente: înălţime1.70 m, greutate 80 kg, păr grizonat,ochi căprui.

La momentul disparițieiacesta purta o salopetă tip blug deculoare albastră.

În prezent, poliţiştiidesfășoară activităţi specifice, învederea depistării persoaneidispărute.

Dacă ați văzut aceastăpersoană sau aveți informații despreea, anunțați cea mai apropiată unitatede poliție sau apelați SNUAU 112!

actualitate www.tvv.ro66CMYK


COSTEȘTI – VASLUI, COSTEȘTI – VASLUI, DE ZIUA OAMENILORDE ZIUA OAMENILOR

O comună mare și frumoasădin județul Vaslui. Are și un primargospodar, Silvestru Cârjonțu, omașezat și la locul lui, cu 2 copiistudenți și o nevastă muncitoare șigospodină. Are și un Centru cultural

bine gospodărit, care-i permite unuidirector de cămin, Ioan Meluș, să seafirme în context județean în pofidaatâtor lipsuri bănești într-un buget mic.Mai are o Bibliotecă bine organizată

de o doamnă serioasă, MihaelaCârjonțu, și bine pregătită în domeniu.

Dar mai are și câtevapersonalități locale de valoare, vizibileși în plan național, cu prezențe nota-bile în competiții de creație (epigrame)

și specialitate apicolă. E vorba de epi-gramistul Ioan Toderașcu și ing. VasilePuf șeful Asociației Crescătorilor dealbine din județul Vaslui, probabil,unul dintre cei mai buni specialiști ai

țării în domeniu. Dacă Ioan Toderașcu„se ocupă” de colectarea multor pre-mii de creație din toată România, ing.Vasile Puf, este făcut pentru creștereaalbinelor în același areal, ajutând totce inseamnă apicultură să existe și să

se dezvolte timp de aproape 3 decenii.Mai are și un excelent întreprinzătorprivat în agricultură.

Ziua comunei Costești esteorganizată cu destul de mare greutateanul acesta, cu multă voință și…noroc! Pentru că s-au micșoratsponsorizările și au crescut cheltu-ielile, ba chiar și pretențiile! Ambițiaprimarului pentru o manifestare decalitate se exprimă prin:

– Concursul local de epi-grame și creații literare, cu partici-parea unor creatori din tot județul, aelevilor și unor tineri.

– Omagiul adus familiei șivalorilor ei prin acordarea unor in-

semne , diplome și premii cuplurilor,în număr de șapte, care au împlinit 50de ani de căsătorie. Primarul Cârjonțu

este un tradiționalist și poate vorbiceva timp despre importanța familieitradiționale, după cum am afirmat, elînsuși fiind un familist și un gospodarrecunoscut în comunitate.

– Lansarea cărții lui AdrianScriminț senior, numită Antidatez.

– Premierea elevilor care au

obținut medii de peste 9.80 laînvățătură în anul școlar precedent.

– Susținerea și organizareaunor concursuri și jocuri sportive, aiciexistând un teren de fotbal și până decurând o echipă foarte competitivă.Participarea tineretului, atât cât există,mai ales cel școlar, este încurajată nunumai cu acest prilej.

– Petrecerea pentru public, îndupă amiaza zilei de Sfântă Maria șicare este prin definiție... populară.Formații instrumentale și interpreți lo-cali sunt pe scenă și în mijlocul unuiring de dans unde încap peste 300 deoameni. În toți anii este o participarenotabilă a populației locale și din îm-prejurimi.

Nu lipsește „concursul” desarmale, în foi de viță, cu realizări in-dividuale ale întregului colectiv alPrimăriei.

„Pentru întreaga populație aacestei comune este necesară aceastăzi de socializare și distracție colectivă.Noi ne străduim, oamenii înțeleg, nesprijină și… participă. E o zi frumoasă

și importantă pentru noi, de aceea nebucurăm când reușim s-o facem, așacum trebuie” ne-a declarat SilvestruCârjonțu.

Dumitru V. MARIN

ANUNȚRevista MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC organizează CONCURS de CREAȚIE LITERARĂ, destinat tuturor categoriilor de vârstă

sau profesionale. Se poate trimite spre selecție și publicare orice gen de creație spirituală și în special material consacrat Centenarului (1918 – 2018).Concursul este permanent. Creațiile se pot trimite pe adresa Str. Frunzelor nr.2, pe e-mail la [email protected] sau se pot depune personal. Cele

reușite (valoroase) se publică în numerele următoare ale revistei sau în ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău.Informații la telefoanele 0744.231380, 0235.361236, între orele 8 – 17.

Căminul Cultural din comuna COSTEȘTI

IOAN TODERAȘCU VASILE PUF

Imagine de la Muzeul Ioan Meluș de la Costești, jud. Vaslui

77CMYK


www.tvv.ro actualitate

Reporter: Mă aflu la Duda

Epureni, în cancelaria școlii și stau de

vorbă cu Petrică Chiriac, primarul co-

munei. Bine v-am găsit.

Primar: Bine ați venit. Neaflăm în cancelaria școlii pentru căaici, după cum bine știți, sedesfășoară unele dintre activitățilepe care le-am programat pentruziua comunei.

R: Ce activități s-au

desfășurat la ziua comunei?

P: Am avut o aniversare acuplurilor care sărbătoresc peste 50de ani de la căsătorie. Au fost 75 decupluri. Am chiar și două cupluricare sărbătoresc 61 de ani de lacăsătorie. Apoi am avut un sim-pozion dedicat Centenarului „MariiUniri”, simpozion la care am avutinvitați de seamă, prieteni ai co-munei noastre. Simpozionul l-amorganizat împreună cu domnul pro-fesor Pricop care este și sufletulactivităților culturale ale comuneinoastre.

R: Pe Ion Gheorghe Pricop

eu îl consider cel mai de seamă ro-

mancier al județului Vaslui în prezent,

unul dintre marii prozatori români. Se

poate face o legătură serioasă între Ion

Gheorghe Pricop și viața culturală a

comunei?

P: Nu numai că este olegătură, dumnealui este sufletulacestor activități. Dumnealui a fostimplicat în majoritatea activitățilorculturale pe care le-am avut pânăacum, ori prin lansări de carte, oriprin expuneri pe diferite teme.

R: Ce alte personalități a dat

comuna Duda Epureni?

P: Cea mai veche persona-litate pe care am descoperit-o ca

fiind de pe aceste meleaguri este po-etul Constantin Asiminei. Apoi maieste Valeriu Penișoară, Ion GheorgePricop, mai avem un poet mai ne-cunoscut, Ion Bârcă, un poet popu-lar care în perioada anilor ’70 și-afăcut cunoscută poezia prin diversecenacluri.

R: Aveți aici un centru cul-

tural foarte valoros și chiar și o

grădină de vară impunătoare.

P: Grădina de vară amfăcut-o imediat după 2012, după ceam preluat conducerea primăriei,pentru că într-adevăr nu aveamunde să prezentăm nici un fel despectacol, se făceau improvizații șinu era prea bine pentru o comunăcare trebuia să aibă viață culturală.

R: Spectacolul de la ziua co-

munei când va începe?

P: Va începe de la ora17.30.

R: Ce formații vor participa?

P: În primul rând suntcopiii de la școală pe care vor profe-

sorii să-i scoată în evidență și avemși alte formații și soliști invitați: va fiIon Palade, Sony Flame, Maria Costioaia, Silvia Zogoreanu, SabinaUrsachi, Viacislav Bînzari și avem șiun ansamblu de dansuri popularede la Casa de Cultură din Hîrlău.

R: Ziua comunei a însemnat

și sport?

P: Da, pe terenul de laBălcăoaia s-au desfășurat diverseîntreceri sportive.

R: Ați avut și o expoziție care

mi s-a părut foarte interesantă. Cum

ați organizat-o?

P: Doamna Alexa, bibliote-cara, s-a ocupat în mod special deaceastă expoziție de obiecte popu-

lare vechi. Noi avem strânse astfelde obiecte pentru că lucrăm decâțiva ani la o casă tradiționalăromânească pe care sperăm să ofinalizăm în cele din urmă.

R: Și în școală văd că s-a or-

ganizat o expoziție de carte consacrată

Marii Uniri.

P: Este într-adevăr oexpoziție de carte românească,consacrată Marii Uniri și carecuprinde cărți care pun în evidențăevenimente petrecute inclusiv înzona noastră de activitate.

R: Cum de ați reușit să-l

faceți pe Ion Gheorghe Pricop să rea-

lizeze o carte pe care o lansează astăzi,

nu este în programul dumneavoastră

dar o lansează? Asta pentru că vă

înțelegeți bine sau pentru că

dumneavoastră i-ați înțeles mai bine

preocupările?

P: Este o simbioză între noica primărie și dumnealui ca scriitor,pentru că întotdeauna am încurajataceste evenimente. Dumnealui esteconsacrat practic și noi ne lipim dedumnealui și îl încurajăm pentru căeste destul de prolific în ultima

vreme.R: Aveți tineri care au

înclinații spre creația literară?

P: Sunt. Noi am avut o

tentativă de a promova tinerele ta-lente dar care nu ne-a reușit anulacesta. Avem câțiva tineri care nuvor însă să iasă la iveală. Sunt oa-

meni care scriu poezii dar care încănu au curaj să iasă la lumină. Credtotuși că le va veni curajul odată șiodată.

R: Cum apare câmpul la

Duda Epureni în acest an?

P: Apare destul de bine. Înprimăvară am avut probleme cu se-

ceta, producția de cereale a fost maiscăzută în schimb porumbul șifloarea sorelui cred că ne voracoperi cheltuielile. Avem vești bune

de la fermieri, în sensul că au recoltebune.

R: Cum sună viitorul la

dumneavoastră în comună?

P: Eu văd un viitor bunpentru comuna Duda Epureni. Noiam pornit pe un drum de pe care nune va întoarce nimeni. Oricine vaveni la conducerea primăriei va tre-bui să ridice ștacheta mai sus. Euvăd o comună în plină ascensiune șiculturală și din punct de vedere alinfrastructurii.

R: Ați mai asfaltat ceva?

P: Am finalizat în proporțiede 60% un proiect prin PNDL 2.

R: Drumul către Arsura este

terminat?

P: Da. Accesul laproprietăți și șanțurile sunt făcuteîn localitatea Duda. Dacă mergeți înDuda veți vedea o altă localitate, cuo infrastructură solidă. Am investitși noi alături de ConsiuliulJudețean, făcând asfalt prin interi-orul satului și într-adevăr satul estereînnoit.

R: Eu vă doresc multă feri-

cire și succes în ceea ce faceți.


Dumitru V. MARIN

DUDA EPURENI

GRIJULIU ȘI PREOCUPATGRIJULIU ȘI PREOCUPAT

– Aveţi şi flacoane de şampon goale?– Goale? Pentru ce?– Soţul meu e chel.

JMerge un om la frizerie să se bărbierească şi îi spune bărbierului că

niciodată nu a putut fi bine ras pe obraji.– Nici o problema, spune bărbierul scoţând o bilă mică, de lemn,

dintrun sertar. Luaţi în gura bila asta şi ţineţio între gingii şi obraz.Omul face asta şi capătă cel mai fin bărbierit din cate a simţit

vreodată. Apoi întreabă:– Şi dacă înghiţeam bila?– Nicio problemă, o aduceaţi a doua zi înapoi, la fel ca toţi ceilalţi

clienţi!

J– Ce glume proaste ai...– Cele bune le ţin pentru cei inteligenţi!

J– De câte ori te văd, mă gândesc la fratele tău.– De ce? Noi nu semănăm deloc.– Nu, dar lam împrumutat cu bani.

J

cultură umor www.tvv.ro


Un

zâm

bet

cu N

icol

ae V

izite

u EEpp ii gg rr aammee

BANCURIBANCURI

Un

zâm

bet

cu N

icol

ae V

izite

u EEpp ii gg rr aammee

UNUI PROFESOR DE LATINĂOPTIMISTAi mereu o tristă soartă,Rezonezi co limbă moartă.Dar speranțați este vie,Când observi căi rod în vie.

LANSAREA CĂRȚII MELEA fost la un înalt nivel,Cu lume multă, chiar o droaie,Păcat de câteun mielușel,Ce a făcuto… cam de oaie.

STRIGĂTURĂFrunză verdecreață,Lumeami stă în față.Eun motiv firesc:Să no depășesc!

Sorin COTLARCIUC

INFATUATUL Întors în țară mândru mi saMărturisit (nu spuneoricui),Că pân* și Turnul de la PisaSa înclinat…în fața lui.

Margareta FAIFER

ARITMETICĂ CITADINĂStradela din periferieCuatâtea gropi creștea lunar,Încât a trebuit să fie,Închisă pentru inventar!

UNUI POETCum în fiecare rimăEl comite câteo crimă,Volumașul lui stingherNui volum, e cazier!

Nicolae ȚAȚOMIR

TALENT INCONTESTABIL Actor dotat şi fără trac Ce prin gazetei scos în faţă, Observ căn rol de prostănac Fantastic joacă, ca şin viaţă.

PROPUNERE Ca să devină iar umani Figurile parlamentare Propun din patrun patru ani Să fie daţi la reciclare

Ştefan BOBOC

PE MARTEExistă şi pe Marte viaţă vie:Dovadă sunt canalele săpateCeapar ca nişte drumuri desfundateCă au şi ei peacolo...primărie.

CONCURS PENTRU POSTChiar dacă este totul aranjatŞi omul nostrui ca şi angajatExamenul să îşi urmeze cursulSă reuşească bine şi...concursul.

FIZICA APLICATĂ LACÎRCIUMĂArhimedei primul după cât reţinCarea demonstrat că în naturăUn volum de apă scufundat în vinE egal cu vinul ce se fură.

Costache PLĂCINTĂ

CHEMAREÎn lumea muzicii uşoareÎn stare deun succes facil,Sunt multe fete cu chemare,Sau altfel zis cu... sex appeal!

Ene VERON

A L’OMBRE DES JEUNESVACHES EN PLEURS

(similisonet cu ecouri)Nu pot uita, azi, vacile nebuneÎnfulecând prin lanul de secarăCăci mă privează de friptane buneOdată cu... cotletul ce se cară.

Mai jos de hăul ce spre iad se cascăApareo juncă dusăn laţ deo damăHaină... înspre un casap ce cască...“Nu da!” mugeşte vita “vai, nu da... mă!”

Dar măcelarul, tip cam de culoare,Candriu spre pradai vine, pas cu pas,Oftând când zice, ca la pocher, “Pas!”,

Mizând căn blocul său, cu largi culoare,Avea să vândă, laş, la o amică,Hartane mari... făcând lumina mică...

Eugen DEUTSCH

SONETUL LEULUI LAPÂNDĂ

Perfid ca leul stând sub sicomorPândesc atent la dulceami căprioarăŞi simţurile mis întinse, sfoară,De trupul tânăr, frumos aromitor...

Zglobiei, cu ochi blânzi ca de mioară,Iară eu cen KamaSutras profesor,Fierbinte sunt acum şi totui fiorIar gândurile parcăn ceruri zboară.

Mental transmit idei de acţiuneFiltrez priviri adânci şi reci, dagatăEa vinencet şi toatăi pasiune...

Surâsui este o promisiune,Iar vorbai caldă inimami desfată... Bunelu’, astăzi iar ai tensiune!

Mihai BATOGBUJENIȚĂ

„IUBIȚIVĂ PE TUNURI” (ADRIAN PĂUNESCU)E talentat poetul! (Are ceva de geniu?)El, însă, facealuzii și la un alt domeniu:Femeia carei mândră (nus primul careo spun)Se dăruie frenetic pe iarbă, nu pe tun.

Aurel BAICAN

AUGUSTPe luciul fără hotareAl apelor ceau adormit,Din fund de haosuri răsareMelancolia zâmbitoareA stelelor ceau răsărit.Întârziat pe malul măriiEu în adâncuri rătăcescŞi prins de farmecul uităriiLas jos tot lutul pământescŞin lumea naltului plutesc.Şi când mă uit în urma meaLa discul rotunjit din tină,Îl văd schimbat deodatăn stea,Co licărire de luminăÎndepărtată, rece, lină.Iar pe luceferii de noapteParcă mai lesnei văd apoiCă sunt pământuri vechi, răscoapte,Căs plânsete acele şoapteCe curg din spaţiuri spre noi.O, lege! cât îmi pari de mare!...Ce farmec pui în toate cele!...De teai numi, în timp, uitare,Sau, în distanţă, depărtare,Tu schimbi pământurilen stele.Carei privirea omeneascăPătrunzătoare de mister,Cear îndrăzni să bănuiascăCă lumea noastră pământeascăTrăieşte însăşi ea în cer?

Duiliu ZAMFIRESCU

TRECEREPrintre zăpezi, iar trecem noi impuriiAlb viscoliţi deatâtea frumuseţiÎngenuncheaţi la marginea naturiiÎnmugurim de depărtare beţi,

Ori ne târâm cu palmele pe stanăSpre un tărâm uitat de nefiinţăŞi fiecare deget e o ranăUn trandafir aprins de suferinţă.

Din când în când, îmbrăţişaţi cu zareaPe care o înalţă zilnic plopii,În clipa când sfârşeşte aşteptareaUn fir de iarbă ne străpunge ochii

Ioan ZAHARIA

POST MORTEM...Când va pleca din lumencetPoateşi aminteşten somnCa fost nevasta unui „domn”Şiamanta unui „domn”...poet.

LA PLECARE...Dei păcat şi dei ruşineMoi ruga la Dumnezeu...Tot păcatul iau doar eu Dacă poţi veni şi mâine...

LA LOCUL LUI...Pe când ardean văpăi de rugNevasta îl ţinea în frâu,Acum căi blând şi e molâuLa pus la locul lui... în jug!

Ioan GLIGOR STOPIȚA

www.tvv.ro actualitate


E . . . 1 4 , v i n e n r. 1 5 / 2 0 1 8Revista noastră internațională de care suntem tare mândri, are peste 4 ani de la apariție.Rezultate și realizări:– Se difuzează în 4 - patru - continente.– Cele peste 150 de pagini sunt într-o realizare grafică deosebită.– Înregistrăm peste 432 de colaboratori.– Profilul Meridianului Cultural RomânescMeridianului Cultural Românesc este de departe cel mai atractiv din Moldova și ocupă

„sectorul” dinspre jurnalismul cultural.– Fie și doar după atât de puțin timp, susținerea noastră este numeric și mai ales valoric

EXCEPȚIONALĂ.D.V.M.

ANUNŢ PUBLICITARVând familii de albine cu tot cu ladă. Vând centrifugă şi 6 bidoane de alu-

miniu.Telefon 0785561800.

TINERII, BUNA CREȘTERE ȘIVIITORUL SOCIETĂȚII

Educația copiilor a devenittot mai importantă de-a lungul timpu-lui. Astăzi, ca părinți, suntem din ceîn ce mai preocupați de dezvoltareaarmonioasă, atât fizic cât și psihic, acopiilor noștri încât, ne dedicăm trupși suflet căutării celor mai bunemetode de creștere care să le fie fun-damentul viitorului adult echilibrat șiadaptat societății.

Ca părinte, este normal săvrei ce-i mai bun pentru copilul tău,dar oare, toți părinții știu ce este cuadevărat benefic pruncului lor?Uneori, din dorința de a le oferi totultransformăm copiii noștri în niștemofturoși, în personaje care cred că lise cuvine totul aici și acum, că potrăspunde oricum oricui sau că singu-ra lor responsabilitate este să se joaceși să se distreze. Pe viitor, acest com-portament, fără o orientare potrivită,se va transforma într-unul capricios,într-un om incapabil de a lua decizii,egocentrist și lipsit de empatie.

Pentru mine buna creștereeste sinonimă cu respectul insuflatcopilului, încă din primii ani, față detot ce-l înconjoară și față de propriapersoană. Cei șapte ani de acasă suntdefinitorii pentru un adult echilibrat.

Învățat de mic ce este binele și răul,ce este permis și ce nu este permis,cât înseamnă prea mult sau care estecomportamentul potrivit în diferitesituații, determină copilul să facăalegeri înțelepte mai târziu în viață.

Ajuns la vârsta adolescenței,vârstă destul de dificilă atât pentrutineri cât și pentru părinți, tânărul vaputea să facă față mai ușor acesteiperioade încărcată cu atât de multetumulte și provocări, fără a o lua peun drum greșit. A putea discerne întrece-i dăunează și ce-i este benefic esteesențial. Energia trebuie canalizatăcătre activități productive altfel, esteușor să apară viciile. Acestea apar dinplictiseală; copilul, nefiind expusunor preocupări care să-i captezeinteresul și motivația, își găseșterefugiul în lucruri sau activități care îioferă imediată plăcere. Uitatul preamult la TV, timpul petrecut la calcu-lator/smartphone/tabletă în schimbulcititului, jocului în aer liber saupracticării unui hobby va deteriorasemnificativ personalitatea copiilor,tinerilor și a viitorilor adulți. Sportuleste vital în construireaindividualității și dezvoltăriisănătoase și armonioase, atât fizic cât

și psihic. Orientați copiii către unhobby încă de mici și nu veți regreta.Ajutați copiii să-și exprime creativi-tatea. Înscrierea la cursuri saupregătirea pentru competiții îi vordezvolta o mulțime de abilități șilaturi ale personalității.

O carte de etichetă esteextrem de utilă chiar de la vârstefragede. Aceasta îi imprimă copiluluiobișnuința și gustul pentru respect,valori, comportament potrivit în oricesituație, îl ajută să-și câștige propriaîncredere în sine știind cum să facăfață celor mai delicate situații și îiocupă timpul cu folos. Există pe piațăo mulțime de cărți care se adreseazăbebelușilor, copiilor și tinerilor, fiindclasificate pe sexe și conceputeextrem de atractiv. Bebelușii potînvăța printre primele cuvinte ter-meni de etichetă precum: mulțumesc,te rog, cu plăcere, poftim, poftă bună,salut, la revedere, bună dimineața,bună ziua, bună seara, noapte bunăetc. Din proprie experiență vă asigurcă repetarea acestora în preajmacopilului și în interacțiunea cu acestaau dat rezultate pozitive. Cărțile debune maniere cu imagini pentrubebeluși îi învață un comportamentpoliticos dacă acesta este practicat șide către părinții sau îngrijitorii săi.

Astfel, o dată cultivat obi-ceiul de a se comporta politicos încădin primii ani, viitorul adult nu se vamai face de râs atunci când va facecunoștință cu persoane pentru carerespectul și bunul simț este prioritar.Ajuns la vârsta la care își caută un locde muncă, tânărul va putea trece cusucces de etapele interviului, lăsând oimpresie durabilă. Cine dă dovadă debun-simț și aplică regulile coduluibunelor maniere are mai mult succes,iar porțile i se deschid către lumi maielevate. Cine nu a fost oare impre-sionat de o persoană calmă,respectuoasă, elegantă, de un bun-simț ieșit din comun, pe a cărui chipse citea o seninătate a gândurilor și opace interioară? Cine nu a fost impre-sionat de simplitatea oamenilor pen-tru care, nu banii sunt măsura tuturorlucrurilor, ci delicatețea cu care știusă-și trăiască viața până la sfârșitulultimei clipe?

Așadar, dragi părinți, buniciși profesori, conștientizați potențialulși importanța asimilării respectului șibunului-simț de către copii, pentru caviitorul societății să nu decadă cutotul…

AGRICULTURA, „STATUL DE DREPT”

AL ROMÂNILORAscultăm, zilnic, discuții

ale multor distinși profesori universi-tari, pe ecranele, tot atât de distinse,ale diverselor televiziuni particulare,ori de stat, despre „statul de drept” șioamenii săi actuali, de bună seamă.Între aceștia, noi observăm, însă, șiun fenomen tot mai ciudat, în ultimavreme, și anume: se duc și se tot duc,lăsând în urmă familii, frați, surori,copii și nepoți.

Nu spun de cei din preajmă,pentru că din 89’, s-au tot dus culacrimi, și urmări nescrise; pe aces-tea numindu-le noi, simplu: contem-porane.

Iată, de ce m-a impresionat,mai zilele trecute, o mărturisiresinceră de familie, a unei doamne,rudă apropiată a unuia dintre distinșiiprofesori, încorporați, absolut debună credință, în rândurileluptătătorilor „anonimi”, cum s-aspus și se mai spune, în situațiiextreme, despre umilii profesori.

„Actele sunt acolo” a fostatenționată persoana, ce îi observasedurerea fizică, ajunsă la limită, pro-babil, el fiind omul, pe care, poatemulți dintre semeni, urma să-lînțeleagă și să-l cunoască mai multdupă cărțile scrise.

Începând să trecem noi,astăzi, mai repede peste fenomenulstradal, deși mulți au lăsat urmeaproape de neșters, în cultura locului,și preocupați fiind de viitorul copi-ilor peste hotare, trecem cu ușurință,îndeosebi peste persoanele, care, seștie, cultivau părintește limbaromână, îndeosebi la sat.

Discutabilă situația, precumaceea a „statului de drept”, nu?

Puteai să fii, sau nu, sensibilla cel de lângă tine, chiar dacădramele acestora veneau ca trăsnetul,și tu nu mai aveai cuvinte pentrucolegul respectiv.

Dar iată că acest „ actelesunt acolo” te pune pe gânduri.

Câți copii nu au trecut prinmâinile și modul de a-ți percepe

limba, a o folosi și iubi a acestorîmpătimiți profesori, de a o cultivasincer, ca de la suflet la suflet, au tre-cut în lumea umbrelor, aproapeneînțeleși de semeni?

De ce? Pentru că acel con-cret al sensurilor umane este lăsatpână la limită, și fără a fi cineva carear putea să-ți mai întindă o mânăpentru cuvintele, pe care le știm de lamama, trecute apoi prin școală…

Mama? Și ea de multe ori oînvățătoare, cum s-a întâmplat, încazul omului rămas în neputința lui,prevestitoarea de un destin Contează limba în care comunici, înasemenea momente?

Da, pentru că părinții noștriau cunoscut cuvântul pâine, casă,mână, suflet, mai întâi, cultivându-lconcret, aici, pe pământul, în care s-au format și au crescut, sădindu-lîmpreună cu celălalt mai departe.

Și abia când acesta pleacărevezi neantul și haosul de la care numai ai ce învăța.

Pentru aceea profesorul delimba română e altceva. Iar până la„statul de drept” trebuie mai întâi, săai ce cultiva. Să fii în stare să știi săîntinzi acea mână atunci când enevoie.

Să înveți în limba ta, ceînseamnă prietenia și valoarea, pecare o dai mai întâi existenței tale șiapoi semenilor.

Nu poți lăsa totul, în celedin urmă, numai pe puterea destinu-lui.

„Pentru cinstea mameitale”, spun mulți sau „ferice demama ta” îi aud pe tot atât de mulți,ce știu să-și țină copiii acasă.

Iar pentru profesorul MihaiLuca, pentru că despre el era vorba înaceste câteva rânduri, profesorul delimba română cu părinți învățători, lațară, să-l odihnească Dumnezeu și săni-l păstreze ca pe un om de marecultură în viața orașului Bârlad și nunumai.

Petruța CHIRIAC

A APĂRUT... 77... NODURI

CULTURALE ȘI SEMNE AMICALE

actualitate www.tvv.ro


AA aa pp ăă rr uu tt

nn rr.. 11 44 // 22 00 11 88

aa ll rr ee vv ii ss tt ee ii

MERIDIANUL

CULTURAL

ROMÂNESC

ÎN ALPI, ÎN AUGUST 2018: CC ĂĂ LL DD UU RR ĂĂ MM AA RR EE

„„ MM OO NN CC HH EE RR ”” !!

Duminică, pe 12 august2018, sala mare de lectură a Bibliotecii Judeţene "GheorgheAsachi" din Iaşi a găzduit o nouăşedinţă cu public a Asociaţiei LiterarePăstorel Iaşi (ALPI). Întro zicaniculară de august, membriiAsociaţiei ieşene sau mai "răcorit" cuepigramele şi poeziile recitate decolegii din ALPI, asta după ce directorul, scriitorul şi comandorul (r)Mihai BatogBujeniţă a prezentat ultimele manifestări culturale la care auparticipat "subordonaţii" domnieisale! Se remarcă prezenţa membrilorALPI la manifestarea de la Complexul Ciric din Iaşi, acolo undeAsociaţia Universul Prieteniei şiaaniversat 10 ani de existenţă. Deasemenea, scriitorii ieşeni au participat la câteva ediţii ale Cenaclului"Ia'Şi Scrie" (aflat sub tutela LigiiScriitorilor Filiala IaşiMoldova,acolo unde Corina MateiGherman şiDan Teodorescu sunt la conducereaLigii), la evenimentul "Soarele electric sa aprins în Iaşi, în urmă cu 150ani" (principalul organizator fiind ing.Mihai Caba), vernisajul expoziţiei defotografie "Temple şi Sinagogi dinRomânia", expoziţie găzduită de Sala"Iustin Moisescu" din cadrulMuzeului Mitropoliei Moldovei şiBucovinei Iaşi.

Au mai fost prezentatediferite publicaţii din ţară şistrăinătate, unde membrii ALPI suntprezenţi, precum revista „Vocea Ta" (Germania), revistele Prietenia, Convorbiri literare, Rapsodia, Poezia,Arcuş, Surâsul Bucovinei, Epigramade Strehaia, ziarul Curierul de Iaşi,corespondenţa culturală primită de la

Georg Barth, din Passau (Germania).Au mai fost prezentate cărţile editaterecent de Constantin Munteanu, Viorica Şerban ("Focul din tălpi"),Dan Teodorescu ("Născut peLăpuşneanu"). De asemenea, directorul Mihai BatogBujeniţă la felicitat pe Dan Teodorescu pentrufuncţiile primite recent în presa dinstrăinătate, de redactor şef adjunct laAgenţia de Presă "Aşii Români" şi revista "Vocea Ta" (din Nürnberg Germania) şi de senior editor la revista "Mioriţa USA" (din Sacramento California SUA).

În continuare, au citit dinpropriile creaţii literare Doina Toma,Elena Mândru, Angela Pistol, VioricaŞerban, Cornelia Livia Bejan, VictorIosif, Mihai Caba, ConstantinMănuţă, Vasile Larco, Mihai BatogBujeniţă, Constantin Profir, SorinCotlarciuc, Vasile Unguraşu. În continuare, actorul Emil Gnatenco arecitat o fabulă din cartea editată deConstantin Munteanu, iar MihaiHaivas a detaliat câteva probleme organizatorice.

Viitoarea şedinţă cu public aAsociaţiei Literare Păstorel Iaşi vaavea loc duminică, pe 9 septembrie2018, de la ora 10.00, tot la sala marede lectură a Bibliotecii Judeţene Gheorghe Asachi Iaşi. Se doreşte caîn cadrul manifestării de luna viitoare,în parteneriat cu Biblioteca Judeţeanădin Iaşi (gazda noastră fiind doamnaElena Zanet) să se organizeze şi unmic spectacol muzicalartistic. Ceidoritori de a participa la acest spectacol sunt rugaţi să ia legătura în acestsens cu jurnalistul ieşean Dan Teodorescu, membru senior în ALPI,cât mai repede posibil.

Dan TEODORESCU

MMEERRIIDDIIAANNUULL.. .. ..acum 15 ani

IMOBILIARE* Vând loc de casă în satul Bălteni Vale. Intravilan, cca. 700 metri pătraţi. Gache Ion, telefon: 0763/

753.557.

* Vând apartament 3 camere cu centrală termică în loc. Huşi. Modernizat, zona centru (Romarta)

Telefon: 0785/698.299.

* Vând apartament cu 2 camere, str. Filaturii, etaj 2, gresie, faianţă, termopan, sau schimb cu

garsonieră + diferenţă. Tel.: 0335/ 407.707 sau 0770/ 342.720.

* Vând casă zona Corni Huşi, str. Salcâmilor. Relaţii la tel: 0724/ 074.009.

* Vând casă în comuna Bălteni, Vaslui. Tel: 0741 509 039.

* Vând apartament 2 camere cu centrală termică pe gaz, în Huşi, în spatele stadionului. Tel: 0755/

077.553

* Vând vilă Strada Donici, nr.20,1200 mp. Preţ negociabil 180.000 euro. Tel.: 0740/ 208950.* Vând casă cu fântână în cur te în Moara Domnească. Pământ împrejurul casei 1500 mp.Relații la telefon 0752.652.194

DIVERSE* Vând atelier mecanic Moara Grecilor. Tel: 0744/ 231.380 sau 0744/ 528.441.* Vând hală tablă, 30X40, Zăpodeni Vaslui tel: 0744 231 380* Vând hală, înaltă de 20 m. Tel: 0744/ 231 380. * Vând teren, Str. Sacu, Huşi. Suprafaţă de 813 mp, privelişte superbă, 25 euro/mp NEGOCIABIL. Telefon: 0235/482.670* Vând două combine agricole C.P. 12 şi mase Ferguson, în perfectă stare de funcţionare. Tel.: 0751096 377.* Vând fostul atelier mecanic de la CFS Vaslui. Informaţii la tel.: 0744 231 380 sau 0235 361 236.* Vând hală la Moara Grecilor. Informaţii la tel.: 0744 231 380 sau 0235 361 236.* Închiriez garaje la Moara Grecilor. Informaţii la tel.: 0744 231 380 sau 0235 361 236.* Cursuri foto 100 de lei: Studio Foto Fuji Iaşi, strada Cuza Vodă, nr. 5, Iaşi; Telefon: 0722 475426* Vând 2 butelii gaz albastre, vând 7.000 mp teren intravilan la ferma 3 Vaslui (în spatele str.Filaturii), vând 2 ha teren arabil la Bahnari. Preţuri negociabile. Tel: 0235/ 322 580 (MoşneaguCostică). * Vând amortizoare noi pentru Dacia 1300. Tel: 0744 231.380* Vând două fotolii, o masă şi un pat, din lemn de esanţă tare. Preţ negociabil. Telefoane: 0742 968 778 şi 0775 044 899.

Săptămânal editat de grupul de presă CVINTET TERA Vaslui, tel./fax. 0235 361 236

Director general: prof. dr. Dumitru V. MARIN 0744 231.380 (email: [email protected])

R e d a c t o r Ş e f : Art director:Cătălin Sîmpetrutel. 0758 361.236Redactor: Secretar: Mihaela Luputel. 0235.361.236

Conducerea ziarului nuşi asumă răspunderea pentru articolele semnate de redactori.

Redacţia Huşi: David Petru 0755 077.553

Tipărit la Tipografia Abonamentele se pot face la sediile

“Albina” Iaşi redacţiilor din Vaslui şi Bârlad

www.tvv.ro aannuunnțțuurr ii

UNISON RADIO Bârlad 103,3 fm şi online

Str. Frunzelor nr. 2, Vaslui cod 730158

rechizite

manuale

cărţi de specialitate

vizavi de Liceul „M. Kogălniceanu”

Librăria CASA CĂRŢII


Televiziunea Vaslui on line Tel/fax 0235/ 361.236, email: [email protected]

tel: 0235 361 236 (Vaslui), 0235 419 494 (Bârlad)

web: www.tvv.ro; www.marindumitru.ro

Locuri de muncă în mun. HuşiAGENŢIA LOCALĂ HUŞI, str. A.I. Cuza, bl. H5,

sc A, telefon 0371/ 073989, 0235/481720101 locuri de muncă disponibile la 15.08.2018

– SC ADISAMCOR SRL 2 dulgheri (exclusivrestauratori), 2 fierari betoniști, 2 muncitori necalificați laspargerea și tăierea materialelor de construcții, 1 muncitornecalificat la spargerea și tăierea materialelor deconstrucții, 2 zidari rosaritencuitori, 2 zugravi

– SC AFLUENT SRL 1 muncitor necalificat înindustria confecțiilor

– SC ALDELIA SRL 14 ucenici– SC ALDESVEX SRL 5 muncitori constructori

bârne, chirpici, piatră– SC ASEM COMERŢ SRL 1 vânzător– SC BIND SRL 1 lăcătuș mecanic, 1 mașinist la

mașini pentru terasamente (ifronist), 1 muncitornecalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăcimozaic, faianță, gresie, parchet

– SC CARISAB SRL 1 instalator instalații tehnicosanitare și de gaze, 2 muncitori necalificați la spargerea șităierea materialelor de construcții

– SC CHIRUXEL SRL 3 confecționeriasambloriarticole din textile

– SC COSILMARD SRL 2 vânzători– SC COSMAZ TRANS SRL 1 vânzător– SC DYPRIM WINE SRL1 manipulant mărfuri– SC EDIVALMIM SRL 4 muncitori necalificați în

industria confecțiilor– SC ENGINEERS TEAM SRL 3 muncitori

necalificați la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăcimozaic, faianță, gresie, parchet

– ICOMET CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIS.R.L. 3 muncitori necalificați la întreținerea de drumuri,șosele, poduri, baraje

– SC INDOREX SRL 4 muncitori necalificați înindustria confecțiilor

– IOLEA MARGARETA ÎNTREPRINDEREINDIVIDUALĂ 1 vânzător

– SC LORA FASHION SRL 6 cusători piese dinpiele si înlocuitori, 4 muncitori necalificați în industriaconfectiilor

– MĂRĂNDESCU DANIELA ÎNTREPRINDEREINDIVIDUALĂ 2 frizeri

– SC PANTOCIM SRL 4 confecționeri articole dinpiele si înlocuitori, 3 muncitori necalificați în industriaconfecțiilor

– SC RIZOTEX SRL 4 confecționeriasambloriarticole din textile, 1 director societate comercială

– ROMEMA COM SRL 1 șofer de autoturisme sicamionete

– SC TILHOLM REPARATII SRL 1 muncitornecalificat la asamblarea, montarea pieselor

– SC SPIDER FLUX FRESH SRL 1 barman– SC SPIDERFLUX SRL 2 spalatori vehicule– TRANMEXTIM SRL 1 vânzător– TRAVKA SRL 3 operatori confecționeri

industrial îmbracaminte din țesaturi, tricotaje, materialesintetice

– VASEA SRL 4 ajutor bucătar

Oferim spre închiriere garaje, laMoara Grecilor, la preţ avantajos

Relaţii puteţi obţine la telefon0744.231380

Vând hală dintablă, 30X15m, în

localitateaZăpodeni, Vaslui.

Telefon:0744.231380

Vând teren în Vaslui situatlângă KAUFLAND.

Relații la telefon: 0744.231380

CMYK

aaccttuuaall iittaattee www.tvv.rowww.tvv.roMeridianul, joi, 16 august 2018

WW WW WW.. TT VV VV.. RR OO

UU NN PP RR II MM AA RR CC UU VV II ZZ II UU NN EEREDIU – IAȘI

Reporter: Stimați prieteni,stau de vorbă cu Vasile Haidău, primarul comunei Rediu din județul Iași,vechi prieten cu mine. Bine vamgăsit.

Primar: Bine ați venit.

R: Care credeți că esteadevărul că sunteți ales de atâteamandate în fruntea comunei, domnuleprimar?

P: La alegerea mea înfuncția de primar, în 2004, comunaRediu era o comună uitată de toatălumea. Când spun „de toatălumea” mă refer la politicieni.Politicienii nu știau unde estecomuna Rediu. Când am fost alesam făcut o statistică.

R: Câți locuitori erau atunci?P: Erau 3.300 de locuitori.R: Și câți aveți astăzi?P: La ora actuală avem

aproape 7.000 de locuitori cureședință și încă 2.000 cu case construite în comuna Rediu dar carenu au domiciliul stabil în comună.Zona este în dezvoltare.

R: Care este explicația că seconstruiește așa de mult ladumneavoastră?

P: Construirea pe razacomunei noastre se datorează faptului că eu când am intrat primaram scos din extravilan în intravilansuprafața de 400 de hectare. Apoiau cumpărat ieșenii și au construitcase, blocuri, sedii de firme. Acesteavantaje pe care le avem acum sedatorează faptului că am scos din

extravilan în intravilan aceasuprafață de teren și astfel aducemvenituri comunității.

R: Am înțeles că și astăzi,când realizăm interviul, ați primit odelegație de investitori. În ce scop au

fost ei prezenți aici?P: Au fost niște persoane

care vor să investească în zonanoastră. Mați întrebat de ce construiesc în comuna noastră. Ei bine,ei construiesc pentru că este ocomună aproape de oraș și aicibeneficiază de toate utilitățile.Când am intrat primar nu era gaz,nu era alimentare cu apă, drumurile erau drumuri arate.Oamenii mau ales în aceste patru

mandate pentru că au avutîncredere în mine.

R: Cum ați reușit să facețiaceste drumuri care sunt astăzi încomuna Rediu?

P: Când am preluatfuncția de primar în comuna Rediunu intra salvarea, nu intrau pompierii, nu intra poliția, tot ce intra,intra numai până la primărie. Nuse făcuse nimic. Iluminatul stradalpe raza comunei era compus din 39de becuri.

R: Aveți idee câte suntacum?

P: Sunt peste 400 de lămpi,pe LEDuri. Lumea estemulțumită. La orice oră din zi șidin noapte poate merge pe stradăfără nici o problemă. De asemeneaavem și camere de luat vederi la

fiecare intersecție. Cetățeniicomunei Rediu au o protecție. Încaz de se întâmplă vreun evenimentnefericit putem depista autorulurmărind filmările de pe camere.

R: Cred că și în primărieaveți tehnică bună.

P: Este cât de cât dar euam pus accentul pe drumuri, școli,dispensare pentru ca oamenii săaibă condiții bune de trai. Am lăsatprimăria mai la urmă. De acumcred că este cazul să ne apucăm șide o primărie nouă.

R: Unde o veți face?P: Nu neam hotărât încă.R: Bani aveți?P: Dacă am reușit să

dezvoltăm zona, se adună taxe șiimpozite.

R: Mai visați să construiți ocasă de cultură la Rediu?

P: Există visul, îl avem peproiect dar vrem bani. Încet, încetfacem acea casă de cultură. Dejaam început ceva la Stadionultineretului din Rediu unde seconstruiește acea Grădină de varăcare va avea foișor, bănci, brazi,jocuri pentru copii. Va fi ceva frumos acolo.

R: Miar plăcea să vă vădcum alergați pe stadion sau cumstrigați la jucători.

P: Să știți cămi place fotbalul, sunt microbist și chiar încurajez mișcarea sportivă. Avem stadionul care a fost construit de cătreo firmă, nu lau finalizat, eu nu iam plătit pentru că nu a ieșit binegazonul. Am ajuns la proces și ni

sa dat câștig de cauză. Acumscoatem din nou stadionul lalicitație ca să refacem gazonul.Avem tineri pasionați de sport,avem echipă de fotbal, avemoameni care vor săși încurajezecopiii să facă sport, ar fi păcat să nule creem condiții.

R:Ați identificat

personalități care au plecat de laRediu?

P: Din Rediu a fost unministru de pe vremea lui Cuza,Procopie, cel care a construit orfelinatul din satul Tăutești și bisericade la Tăutești care a fostbombardată în al doilea războimondial și care sa demolat întretimp.

R: Eu cunosc ce a fost încomuna Rediu acum 50 de ani și vădce este acum. Sa schimbat mult înbine și asta datorită dumneavoastră.Nu cumva sunteți prea ambițios?

P: Ambiție am avut de laînceput, am în continuare și voiavea până îmi termin mandatul.Îmi doresc doar ca cel care va veniîn locul meu să continue ce amînceput eu.

R: Familia dumneavoastrăce zice?

P: Ce să zică, așteaptă săies la pensie să mă pot ocupa decasă.

R: Copii aveți?P: Am doi copii. Unul este

consilier juridic la primăria

Miroslava iar cel mic are propriafirmă de care se ocupă.

R: Nepoți?P: Am trei nepoței: doi

nepoți și o nepoțică.R: Care este visul

dumneavoastră pentru ziua de mâine?P: Visul meu este să fiu

sănătos să pot continua până la terminarea mandatului ceea ce miam

propus.R: Cum faci de oamenii din

primărie te respectă?P: Îi respect și ei mă

respectă. Dacă îi respecți pe cei dinjurul tău te respeți pe tine însuți.Există o colaborarea foartefrumoasă între oamenii dinprimărie și primar. De altfel cutoate instituțiile colaborez foartebine, întotdeauna am fost un buncolaborator.

R: Mulțumesc frumos șimultă putere de muncă.


Dumitru V. MARIN

. 2 MUNCA ÎNAINTE DE NUNTA ROMÂNEASCĂ

Documents

Transcript of . 2 MUNCA ÎNAINTE DE NUNTA ROMÂNEASCĂ