nunta mortului

10 INTRODL]CERE: DINcoLo DE I)RACUI-. , \

rN t l r r l , t r r l l l t l r lNr rr l i ì l ) r l ' l (A( l l i \

r , r l , . r / , ì r , t , , l r !ù[or i l l ìo| | r , I r l | l r l )u l | i | | l lh l l Ì i r ( r { ; | | , r | l ) r { lsrr , ( ì r i r ì i lur ì r l l r l î. r l , r , ì , Ú nlrr{ l l l r r r l l i jkx . r i l i t l r . r l | l r i lc j ( ) r lsr , txprrst : , lu rrr : r r '11ini" .

l \1,| | rrr[{ l r l , o rcl . l i rr i rc iz( ' l f l l i l din n(n(ìul ' l iuDsi lvr| l ic i , î lbst ccl c^re l ì i - î î tres| | | | I ' | / iLl I i : | Z(n)i ì ( ìurì()scrì1,ì sab nLunclc clc , ,M;Ìr^nlurc$Ltl istoric" estc înconlu-

' r t , t , u Ixr 'r ' l ) l i r n(r '( l -vostì.rhl i , de lanluri I ì luntoascro- Munli i MaramurcqÌi lui

r l ' ( l l r ,100{) rì i r l t i l l ì ( l inc) foÍ| I ]eîzà gr2nta de nord-est cù Bl}covina $i Ucrî ina;

"rr ir t l l l t ( ìrhr( i (2000 m) del imiteazà regiunea spre sud-estj iar munlr Gutî iului,

, l ,r i , \ , ! ,r , r I l )r(: lLrngesc î,r col inc onclulate ce separà l l lalamure$ul de regluneaìr\ ' , l r r l . l , I ) i r is Vîlca Tisei reprezintà l imita nordicà Si în acela$i t imp fronrierl

' | | l l t r | l , ,r S()vict icà (astàzi cu Ucraina, n. ed ). Am fost fescinatà de frumuseleal l ' i , ì .r l l | |ulului, cle colori tul Sr lesàtùra ve!tmintelor, de felele bràzclate cLerr,rrr, . .r [ ù)ùltora dintre Iocuitoî i i s-Ai, conferind ronal i tatr umadc bogàliei|Ll |or,rh r l)cisî ir ì lui . Case Si bisericj ciopl i te în lemn stau màrturie istoriei { i unuiI' I r[ rr li spccific, unui Ìnocl cle proclùctie Si relafii proprii cu mediuÌ.

l) ,r s(,rnele evidente ale modernlzàri i nu pot f i ignorare. Reguli arhitecrur,r l i , ì tr l (1. ccr ca noi le case sà aibà minim douà etaje, iar locuinlele din beton Sil, rrì (ì( tip vilà sînt clin ce în cc Ìnai numeroasc de-a lungul drumuiilor priocipale'. | |r | | ì iútcf iorul salelor. Lumina electr icà, f t igiderele, televzoarele, meEini le -t ,r .r tr ' r ìr ìr ci iutate Er cumpdrale de îndatà ce este posibi l , ref lectînd în pafie, hr lrl:r ( lc 1ì fi ,,moderni", cìe a face viala mai ugoarà ql mai confofabilà sau, cu,lr, r \/loki, rcndinla de reclefinirc a identitàlií prin bunurile posedate Semnifi-, .r l l . r l r( , I)r iclàl i i pardculare a fosl radÌcal alteratà în ani i comunismului, nern.r i-rr l i t l r ì( l l | -sc, în special, la pàmînt, ci mai degúbi la obiecte'r Hotarele ce'r t , ,rrr iùcuvizi i , famil i i le, satul $i regrunea s-au schimbai $1 làrgit , af i iculînc[ì-sc, l | r l : l lul lstori2 este pe cale de a f i revizlr i tà Dar din al cui punct de vedere?

lìri$ti seu speciaLiqti în Stiinle sociale, cei lnai mulli din Éuropa de Vest li

, l | l ) ;r lc ( lc progres de la BucureQti, capifala Ro]nàniei, vorbesc cu cl jspre! clespfeirì i r l )oicrca" Maramuresului \si despre aparenla persisten!à a,,rnoclulur cle trai

| |r \ ' iv i l izat al !àranului".(ìlln pot fi împicate emblemele evidenle aie trecutului - [àranii gi moclul lor

(I vi î [à - cr] cLinamica ,,modernitàt i í" prczentulùi? De la centru spre periferie,||ì(r'o$enii! dLtpà cùm îSi spun locùitolii accstei regluni, îndeplínesc rolul cLel):rritori vii ai unei mo$tefllri culturale, de crealivitîte romeneascà (vezi Si Marrant,L()77). Poare ca prezentul !àranrlor a fost supus r?!iuìlìl, cLar cÌupà cum a aràtatV, rr lery (1983 a,428) în legàturà cu alte sate traosi lvane,

în viilor, tendinla nu este c;ìue o cregtere a anlagonìsmelor dìntre !àrxn Sisllìt, ci, climpotrivà, càtre o siDìplificare clialectlcà a cîmpLìlLli sociîl în care

, . r l ,u in;nd p, in r l r rnrn.rr<:r Larrni lor in- i r l

l{ccrìnoaqterea relauilor dinamrcc clinrre ccntru gr periferie, inclivizi Si stat,sistcme localc $i contextele lor làrgile - acestea sîn! pîobÌemele conrerll)o!anc

l( lgi tr lna pe sine- În grade vnriate, relaFi sociele, idenritàl i Si interacíuni au fost. l |r icu]ate pe baza unor srructuri ierarl Ì icc cic dominal ic qi subordonare precon-srrìì i tc Dc$i nu exjstà o clcfìní l ie î tolcuprinzàtoare a ,, !àranùlui", în general scircccpta cà,,subordonarea sluctulalà a f irànimii unor forfe exterjoare este uuîspect esenlial al definir i j sale" (N{intz, 1973,74), asigurîncl astfcl o continuicxploprierc a surplusurilor li rìn acces lirnital la pozilile cLe puterelr Peùúuf'irînii din Maramure$, jstorÍx x clovedir în repelxte rînclùri carecreflrl rrccàtor alcîtegoriilor detenninate ofrcial; pînà în 1918, moîo€enii au fosl !àrani în Untrfl.r

L, t \ ì r ) t ) { rCER}t , Dtrvc() t_O l ) f_ t )R.\ct , t \

în înce lor r lc u r .cclel ìn i socierxre:L sìnlLr l t i rJr , rcalr)ùr lc r ì lxrx isr- l r r rnrsre:: j tà]: rbiìì i cu i): irîìe tùnga, rundîmenrrììc, ,.r".ì i.;,,. t"-, i.1,,*",.",..,,.,Lolerer istcrì l : ì rulor conlDoin alrej à' ; . . : ì , ; ; ; i ' ; . i ; i : :me'rte

sj : ì t i tLr( l in i Pol i t icc Pre-revolÙtionarese oal pcnr,\r r(.lÌi,r .t,,, ,:i:::11#lil:Jortsc

st;tnclercle trxclilionîle în

con slurt, scl lrrnb:ùc:r r i tpicl i ì i i planif ìcxri cstc Lrn pr()cL,r i cornplex,si aclcseori

I t fnÒl) t ,cuI ìE Dt\cot-o l lF. I )R,\( : { , f . \ l j

, l ' , , . r ì r . r ( ) in i crr rue t ì r ' . I r i r l izr i î ic ìcolocic i ; r$x cLrnì ( t r :ùr : t sì nLì ( loar iu l ] I ìs: ì| | , , Ì ì r ru sPre f icrr l ì r i r . îdnl l ! încl î r lsa cà îDlbelc crdrc c lc refer in! : ì interect i ( ) -

r r f luel) !er ìz: i rcci l ) roc In cacìr 'u l f ix l t c lc st l t : r l r rnrrr s js icm ( le fc lxt i r, ' r , , . i r lc l ) ro( lucl ic rr ( ) l r Lr l ) f inzi ì t ( ) - . neccsi t l i ! i lc \ rc l i i r lc z i cu z i incorporcxzr,1, , , Lr f k di f ì rzc ( lc înrrc l )? i I f l r l rc lare ( l in l fc fxDl i l ic $ j colnùÌ l i t î te. l ) lo. [uct i \ . rs l Ì r

r r r i t i r rc 1)LìpaÌ cLù]r aret : ì DP Thof l lsc) ì r cccî ( r ( : sc s. l l j r ìbì , Pcl ] r . r \ t r r ir r , , , lL r ì l t .s i r r : legì i lc r lc procl l lc l ic sc i ìo. l j f ic : i , cstc (xpcf ienta v ic a oarneni lor"

' r | . ' l ) ( i l r | ì l col lccptì . ì î Ì izcxz, ì s isc pL-rLclr pc s lnc nlL,r ,scnr l r rn i rersur l lorI , iLI L r ì \ . rcnlc a(r x l ! j i proiectcí ìz i i r l ter ' : ì rc l r idcl l t i t r ' i ! i i l ( ) f int i r ì le_1 In accîsta

"t ' r r lv . , t . crc( l ln le lc Si pfxct ic i le crrc l in c lc r i ì . r i ì l izarc, l anur l i tor c ic lu l i c1c

'rLr r r r t l . innlol rnînt :_ìr i l i nLul l i l i : nrol tu lu i - cx r ì l i j lo i rcc Pr in care Pulc l r lt r r \ | r1r \ L. t { l l zccstol oînìel l i Pentru m()rolcnì , t r î ( l i l r i ìc îL l fost înrotdeiunx

L,r r r r , l t | l rnr i l : r i ( lcnr i t l ì { i r lor- Pr in accstc strucnìr i f îmi l i î rc alc cxpcr icnlc i . c ii , l , r . t r ìs [ ì r Ì ì i t r i i tc l i l ìu inrerprelxt o

\ r l , I , i r (crst i cartc c lcscr ie rspecte fLrn. : lar ì ìcnt i l ls i l lc v,el i i contcmporant in,r , I r r L , | | ì ì r r rc lcxn: cr ì r - r ì înu]ni te c\renimcnte scDnjf ic i l i jvc - r i t r Ìe l t ì r i c l in c ic lu lI r r | l ì r ( ( ) r ìst iù i tc, lo losire, î l l {e lese Si íncì ,càte cu scns Nù in lcDl ior lez Lr i l ir r l r r ( i s i ì ( lec()ntcxtual izez o conÌuni tate l ( )c iL là i i r l ic i sà- i neg ident i t . r t ( - - r ,

' l r , ì L rr ( ( ;L cLeteuninî t . ì ( ìc lor tcìc c l in î t rLrar l )ofcs( l s i ì r i ì or ' in scnsibi l : i l î

, , , ' r r1( î v ict i i îccstui s^r c l i Í ì Roùànie, i lLrn] inîncl cLin in lcr ior re lat ia cì int le, , r l l r ' iL stLrarLìr ' r l i ì $ i ccx iStoi ic: i

Dinamica r i tualu lu i

i r l ( ( i l intr-ùr ' l s t î r soci î l is t . pccalc c lc mo(lcrnizxrc, sà nc înclrcpt : ìù

' , , r

' t , , ì | |nr i rhrr i rarc 1rn c lc c ic lLr i f iet i iT T: i r î11i , r i t t ì î l t r r r - tontc îcestca sÎnt, ! , ' '

, r ì1, r l ( l rccu!Lì lLr i , f i ind acLcscor l esoci i ì tc cLì leziStcn!a Ia schi l ì l l ) î rc,, | | | r r l I i r l r )u lc Si i l tcLe esernenea l )esì àccsrc r i lualur i sînt component. i

I Lr r r : , i l i . r rLc v iL ' [ i ] c le [ iecare z i ( ì1n N4îr î r l ì t i re, \ , c le nu rnai sìnt

, , r r r r l ' r , Ì r . . l Í ì ( l i ! ì i lc r i t r ì i ì le îLr c lcveni t c[ in cc i r ] (c l Ì ìe i nìulr strLlctLlr i, ! r , 1)r r ( iuc (ooìLlni t i ìL i le (LiÙ fcgiLurc se fcconslr t r ìesc c l rcpt comu

,, I , , , ìLr . r ( ( : ìsr î iùdica prolÙnzìrne:r t f r ì r ls for nrr ì r i lof s.rc io-econornr l r, r r , , .1! ( r r ì . t recl i l i r lc ' . c ler în acela5i r imp ( levin S1 ei consurÌratof l

| , ,1, , ' r . r l , i l i ( r ( r ic î rc î l ! i i s . i c ì ( t ) în( lcusci bunrrr ì cxre usurcezi i, I l r r , r

, I L Lr | Ì , r t iJr( r l ( ì r ( l ) tLì l lJ iscr ia i i or lodo) ic c lc î Si reprczenta nÌol tc. l r r i r ì r l f l ( ì l l iscr ic i ( ) r to( loxl l : rsanc! i ( )nr î i r l r ì r )c l t îc i lpract ìc j lc

, I Lr l i r r , r r r '11ìUnr ' ( i ì rc l ) înr1 ( lc cr . r r îo( l î lbst ( lc or icnlarc r inì t : ìr , , ' ) ( r I r ' r r ' i r l i i r ( l inLr( l l iscdc: l s i r ' l tuxl?$i , c lctLnrnì i l l lare in lercs

' r ì r , I r t : t ( , ( :Lr( ( ! t ( r ( . l : r l l î ( l j r ì l rc l r rL l i l i iLcr i l l r i l lcJ isfàt2ÎnanlrLl l iLc

' L ' r l i r , , , r r ' r ìL l . :n l r ] l ] ) ; r ( s l r r t r r r îz i l s i ru l l l lc l ( l îz î tcn( l Ìn lc Subtcranc

! , , ! r r r ) , . ( r r ) ( . l r ztL. l r ; r L l r i l | ( Lì î r lc ! i ì l i r t l ) r ( ) l r l ic lnr statùl : ìscnlc, 111 l , l , , ,n r , ( . ,1, . i r , j t i r n i l ) , r i lcr i ( ( i k lcLrr LÌc Pcnfcr ic f t r rnÌzLj .Lz. l

' ' , , l , , l r L, l , , \ . r r 1Àl f 1 Lnr. l ( )7/ i I ( i | | | r ( ) ( ) r r | ì , l9 l ì2) Trebuic, , , r | | t ' r r r , r l i r I r l r l ' ;LrL 1, .o11r.r1ìr , l i r l i r l : r rheic. t r : r r l i t i i lc

r ' , , , l l r l r r ' , r , l r , r l I r r r r r r l r . r r r rL i scr\c\c i r ' (crc-, l . r r , , , , 1r , , i r , r r ! | | , rL l , , l r lLr l l | r l .U \ r l r ì i r ì r ( r r l i ì ì ( l l r s i

r , , , , , , l l j , , l l , , l 1 ' Ì \ l i r ì , ' , I ' r i i ì r r , , l r r r rnrr t r , r t ' | , . r t ) r r r : r l , ) rJ,) lI

I I INTRODUCERE: DINCOIO I)E DRACU-A

rornînrzar'e a trecuturrì i , un Íecut -pfe-sociaris!

în cazur clat. ci conccnrareaasupra r irueluri lor ciclùlui vjeri ip."à,i.r" .",ìi.

"i.""; ":;;"'';'ii t^':1L'.:l

.Tijr"' cle. a explora creclintelc $iiocarizeez:i incrivizir i;;,;ììì i"'1,"::ff;fi:i,,:il'il'i#':il.:iL"iJff::h;'

Despre ntttal

lNTRODriCfl tE: I I INCOI-O DE DRACULA 15

i!ìportant si avem lllereu în vecLere acest lucru pe parcursul lecturii càtFi cee^, "

,." spur1" "rt

se face efecrrv în viata cl(r fiecare zi, Poate diferi considerabil de( (ìeî ce e reslmlit la niv€L individual. Aceste ritualuri nu reprezlntà cu necesitatel|ìr(:rîcliuni coticliene, în schrrnb, ele stabilcsc Premisele contraclultli social pe, . l |1, inLer l ( i iuni lc Tr lnrce .c intc lncirzJ.

lìÌtualì.Ìrile specifice care u.tneazà a fi, al liz le în acest [ext - nunlí Siluncral i i - sînt àomenîele cele mai nPortante din ciclul viel i i , pentru cà ele

lr()duc . i reprodLìc orcl inea socialà însàsi, adunîod laolai là cicluri le struchrrzlerr l t ,cLczvoltàri i indíviduale Qi sociale. Ri!u^luî i le cicluiui viel i i , în part iculrr, pot

iirr(l îstfel transfomarea tualà a indivizilor ca o lrensforrnare a colecrivitàlii Pe

;rúcursul acestor eveniùtente, categorj i le orclonatoare de credinle, valori si( ixlrrr i ( le ac$une sînt Íeunite laolalta Si reorganizare Clnaî dacà scopul Prim.lrr l l lnor ascùenea ocazi i Poàle apàrea ca f i incl , . texlurarea relal i i Ìor soclale Si, lr rr lcst icc" (Thompson, 197f,7; M. Pop, ' !976, 172), , ,c ' ìmptìI" acestoî rcla[ i i nu, r1,. l r ì ì i t^t le 10ca1. Rituri le de trecerc ajutà actori i social i sà_Si redcfineasca,ir, l ( s(). ial în caclruì coniexulul de tmnsformarc a viel i i lor Acesl contcxt estel(r , r ì r ì u i î

l Ì ì (sen!rì , aceste r i tur i alc ciclului viel i i exprimà un sistern (ìe gîndire ! li , l i l rr ìr ' cî ' -e structulcazA rclal i i le fundamentale cLintre sexe, dintre vjatà $ì moarte,, lr ì(r r ì î(r Ì Í ì Si cukurà. Acesl sistem creeazí concl i l i i ca cLczorcl inea - boaia,rrr, , .rr t , rr sLrl) i t : ì sau ràzvràtirea - sà f ie îngiobîtà în exPe.jen!à, într-un mod care

r' ì .rrL ' | |Lt l ' r in internecl iul miicàri i cicl ice a indivizi lor în rrmp $i spal iu, acest

Lr, , ' t , rr , .rrrrr r ì i , rr :r j t lcrea nu este la fel cle r i tuaÌízaaà Public ca $i càsàt^ri3 ! ir r ì ,Ur ' . r t , f i f r ' Ì r ( ! (n j rncnte pr in excelengà ale c icÌului cul luml ce cìà scns

rrr , , r r r r r l r r r r r ; r ; ' r , , ; rLt Î | ì l i r r tnr l l ) ( r i ( ) i r ( l ( i lnt I r lx l icc, . r î r r^ l î 1ì î ta l i t l ì l i i c î l :s ìr | | , , r | . | | i | , r I I i i l | l . r r l l l , r r r | | | r ì ( , r r r f ì l r , r ' r ' Lrr ; r j r l ( l i . : r t ( : ( ì in l l r raopi l

rAt r r l ' r . i , l l r ) ) Alr i . t r , . . r r r r r r r , , '1,r1 , r l r , rL, , r ' r , r r . l r , . r | ! ì I ( I ( , ì r i I r , t o r tL:r t r i

l ( ) l \ I t ( ) t )UCIÌRE, DINCOLO t)E t)RACLit_A

poezia ritual(i

INTRODUCERE. DINCOI.O DE DRACI]I-À I;

.r l f i rnci lo, De obicei, femeile nu ,,stngà" în t iùptr l cìrnsului, Atît bàrbal i i , ci l $il( rnci lc sînt cleosebit ( lc compctcnl i în cl isclrrsul Poedc al celebràri i ( în t impul

rrì t l l i i -sîu al altor sirbàtorj) l?. FîPtul ca femeile 2lì ùn rol r ì lai evj( lent în l imPul

r i l ì ì i r lur i lor ciclului vie!ì i , $i ca atare $i în aceaslà carte, este conseclnla unor

l)r ì ì ise clì l lu|ale ce vor devenl mai clare pc rÎàsurà ce vom Înî jQta cu Prezen-r,r x materialului. Atît bàrbal i j , cît $i feìnei le sînt Putàtot i i tradi l iei Existà o, r rDlemcntari tate jmanen!à, chiar dacà ufl sex sau cclàlalt Par sà ajbà un rol

| |r ;ct iv. În astfcl cle cazuri (ceea ce e vî labi l Pentru na$lere), sexul opl ls cstc,ì l )rczen!?l-absentà de imporlan!à vitalà Acestc r i tualuri aParl io comunitàl i i ,\r ' ìcl tr i sociî l

VcrsLìrilc nmaîe ale limba,ului ritualic sîn! rcprczentàri c(tective prin cxce-lI t ì( i . Blc sîn! cle asemenea îngelese ca forme obiectivatc (Jakobson, 1960;l ìr l \ ' ( ' rstein, 1979) Astfcl , clc sint în gcncral

^ccePtate ca texte nesemnate, f i i r '1

l |rr()r j îcLicà exterio^re intenl i i lor incl ivicluale ConlinÙtul lor 2coPerà o 2Íe

\,r: ,11, cLc l î cxprirnarea unor al i tudjDi funclàlÌ lentale despre via!à, nol ine Sir,r lor ' i , la probleme specif icc $i disPutc, tr . lunlc Pcrsonele sj $chimbàri sociale

^,r lr ì , îcestc versuri oferà un discurs versif icat dcspre moral i t î tc, scxuali tatc'

I ' l | r l l | r ; ì , ( l ragosle, rudcnic, vîrstà 9i moarte sl lr desPre schimbàri le social

I , , , l i r i r( $i econofi ì ice Conlinutul lor eslc i l ì t l rn legat de circumstanlele în carrr i ' ìv()cî!c, clar el poalc, la fel de bi le, sà se aclreseze unol prcocuPà soci: ì

r1 | |r ,( ( uclcore, oferincl ^stfcl

un fol1Ìm pcntlu cri t ica sociàl i i $i pol i t icà (în caz.r, , , ,1,r nulìui istoricesle) În orice caz, t ÍcbLìie rcmarcat cà, toLuSj, contextI l r i r l îrr (xrcr se clà glas acestor preocupàrt clceazà cloar o psetlclo sfeù publictìI r , .r( r)piniî poatc f i prezentatà, clar nu Si susl inutà cu convingere- Caractef isl i -

' r l , lorDi:r lc ale poezici otale Si r i tuale clccîza o anumit l ì anonimitate, dîr{rì , l r \ r / .r i trr icsc în cxclrul unui stat, iar locui lor ' i i stacului sînt úe,eu conqtien!Ì ( lc

t,r , , ;r(csluia. Astfcl . cLiscurstr l local existà în telal ie cl l discursul doff inînt

'r1, | ,)r v()rbi clcspre Poezie Si pot protesta - ca PotcnEial contra hegemonic'

' I rr r , ,r .r l r ìncl ie esLe circurnscris:ì cie nxt lrra rclxt i i lor cle PLrtere $i cle posibl lcle

1, Nrì xm auzit expfimatà cLc-2 clfcPtui o cl i t icà pol lr icà în t iDlpt l ll | r | | , ì l icc. La acest nivel a] interPretàri i , cDnoasterea inI i tni a contexlului

' r , r ,r , r .r l .r l )cntru ! laduccrel intenti i lor Si î scnsuluirrl i , l r tr ,r ( lr ì ;rnì ic,ì cl inlrc tcxt .si context cstc lr ln. l îmentî là pcntru înfelegcrei l

l r r l ,r tr l rr r ì i1rì lxt ic (etî t h nivelul gcncral al vorbir i i l i acl iuni j , cît Si lx cel

rr l rLf , L l r 'J l i r l i l ( | ( | ì r ( | i I f ì ) | i i rsL( l ) îzal l ì Pc (() , l t iStr i late; , , ( ror lccPlcle ùeLoni ln icerr , rLry i , r r l r r ì r : r ( ( ) r ì ( { l ) l r r t l iz i l r t ì l rn l t r ( tLr l ) r i r l i r Ì ( r r ì rcdj t l ì rc l î t ic i s l lccu un î lnì ì '( r / , r , / j ì ) | | | , . | , | | | | | | | | . | , \ l ( I ì Jt r r , r , r l , l i \ ( r r l i l l i ì i r ì l ( rnx ni i r ( l i ì ( i ( i l ) î r tc_intrcg)

^ l ' r ' , r ì0rr . r , .1, I l l r , l . l , r | l r l . l r r ì | \ | | i I i I | | I I r ' r r rPrr i ( r 5r , i ì r f l |1, ( st I P{r t ( r r r i (

1aINTIìOl)UCERE: DtNCOT-O DE DnACULA

ii::i.?"l ",j+ ;"'ilfl :'"^.:. ;,; U:"::' "irnc, d ire cre .r;

^,",,i",,".."" ri "i l..,.rlll,

Munca de teren în Romània

INTIìODìJCEIIE: L)INCOI.O I)E DIIACUTA 19

l)r(^, izi i pentru contactul cu o real i ! î te cot. lrpl icatà. Mi s-a confesît cà în acest sar(\x)pcraúvizirea a fost . ,p.oblcmaticà' Si cà cicaoici le làsatc cle acel episocl s- l tùr irrr lccat lentsr); a sol icrta acccsul la stat ist ici lc locale ar f i probabil fut i l ; mait lrult , cste posibi l ca oafi ìeni j sj f ie indispust cle postbi lele urmàri alc cl iscrì l i i lor( l | nìrnet ùn stràin dinlr-o lar: i capital istì ; în cele drn urrni, emm americanciì, pe,l( i rsupr^ Si o felneie singurà, fàcînd cercetàri de capul ci înrr-o rcgiunc apropiatà(l I f Ìrani!a sovict icà DLrpà obiceiuri le locale, femeile singure nu càlàtorescrr ' î ' rsot i tc;cornporlamentul meù c diferl t 5i poatc deorn cLe chestronat; cle f :rpt,, ( !àceam eu acolo?

in Romània, întîlnirea cu srràinii esrc descurajat?i în mocl <Leschis Interdiclja, ir(i exacerba!à la lluc[re€ti lsi în alte zone urbane, fiincl întàrità la loate nivelele' ,(x ictàl i i romaneit i Cetàleni lor l i se ccre sA raporteze con!inutul convorbir i lorl ì |r tate cu sfàini i unor persoane anulne desemDate la locul lor de muncà, cl in( ('orunitatea sau din cartierul lor{r. De asemenca. în 1980. decretul 22i carer!ìtclzice^ gizcluirea strainilor, cu exceplia rùdelor cle gradul întîi, în Iocuinleler,'rrriìnilor, a fost mo(lificat, interzicîod si camparca în curF. Infracfiuni de tipul.r{(sta î i pot costa scurnp pe romenii bine in(cnl iona!, iar prelul nu esleIrrr, tdeauna sub formà de amenzi Pentru cercetàtoni care au nevoie de reziden!à1!r sxte, excepli i le clc la aceastà lege sînt cle obiceì îprobate prin interme(l iul| | | l ( i procecluri complicate, implicînd autoriràl i le nal ionale Ei locelea2 Înrr-orìr isurà mai rnarc sau mai micà, oricine tràie$te în saù vrzlreezà Romania cste',r l)us unor neplàceri birocratice. Dif icultà! i ìe pe carc le-am întî lrrpinar în munca,1, (cren nu sînr neapàrat reprezentative pentru expelienfele altoraar; unele dinI 'r ,rblcmele mele au fost at ipicc. De exemplu, nu am reusit sà clobîndesc accesLr r( f l isnele locale consuhate regulat de al! i ccrcclàlori stràini, lucrînd în colnu-rrrr l i cl i fer i te Aceasta /rrra fost din cauzî of icial i lor guvernamen!al i care, dimpo.rrvi l , ùi-au acordat tot spri j inul Din nefericire, anumite autoriràqi de la nivelul

rrr lLì i prefcrà sA interpreteze istoda local,ì Sr relal i i lc cu centrul conform|ìrolrr i i lor lor interese, i îr eu am devenrt vicl ima inocenrà a orgol i i lor altorar\ ' t l | l sc întîmplà cà nu arn avur darele adecvare privind palterr-uri le ale locujre,t ,r , ! l Ícf ie (cooperarivà sau privatà), t i t lur i lo, asupre pàmîf l tului, relagi i lor clel ' r ì f)r ictate $i ( le ruclenie f)e.si atî t eu cît Si oftcial i i cLe la nivel ne[ional am avl l t, I tr :rs cYentuale învàlàminte din aceasta clcccpl ie, Ia vreÍtea accea î tostirr l ' , ,si l ) i l sZL fac uz de respecrivele materialcir.

| ;r l ; l cìe aveft isrnentul primit de la of icialul cle,esiune, pfeorul satuluj cl in, , | !r( Dlc s-a llilrurit curîncl în cee? ce ma privcste fr s-a oferit sà ràspundà( rrr, l , , trr lor rnele EI ml-a atras atentia cà af i o , ,ulnbrà" lùngà, lucru sesizar Sj del lr , ' Xlrì l Ì i oàmeni au refuzat amabil sà ( l iscutc cu nl ine anumile probleme,1, l ' r( l )11mînl, organrzarca cooperatist i , cl ìcs[ iuni cconomice- clcsprc mo$re-

rrrr, r ' rorìe locî l , i cle ( lupà al doi lea dzboi rnoncl ial) i înlelegeau cà nu le er:rt ' ! rr ! sir o f^cà, ccl pul in nu la moclul cl irecr. Tolul i , de-e lungul cclorr, I l , r( , /cce lLìni aÌn învaÌlat multe despre problemclc 1or pe f làsurà cc iclcnt!r1l, j j r ì(x jdeologjza[à, , ,capjtal istà", a cl ispàrut trcptat în sparele relapj lor cleI rrr lr . | | i t ;r tc $i prietenie Dar aceste o]no$tinfe lni-mì fost oferl te i l . l clar abia dupà

,!, , i r , l , (rrcetaui i au fost în ccle cl in urrÌ là cleterminate cle aoploarea respon-, l ' r l rr r( l | f î f ; i cle cci care m,au pri i-nir cu bralelc cleschise, Si-au î lnpàrtàgit

, I , r r , rr lr ' l t cu r:r inc, rn-au ajutat,st caÍe, fàI j intenl ic, ar putee f i fàcuti responsa,l , l l i l , ' r r l r crrr i r ) l i tx tcî r Ì ìea cul turalà.

\ ' , , f j r i rrcrì i rccstci rcsponsabil i tà( i , l î urma u|1nci clc narurà crici , exphcal" r l r l . r r"r usLì l ) r î r ihr î lLìr i l ( ) r ( . î ac! iuni reprczcntxt ivc colcct ive) mai c legrîbà, l , , r l . r : ,Lr l r : r v i ( ( i l ( , r | l ) ( l iv i ( l r ì : r ] r ' l )u l ) lcuùrînìxnÌ inr i rc lc jà,pract ic i ler i rualesînt,1, , , , , .1 ' l t , l t , , l , t ì , , ,1 ' t i . r , i | , IL| , i |LI i r , i | l lVlr t r : r r r r r r ' . r r ; în l )hts, MîraDlLlrc. \Lì l cstc

ìNTlìoDtrcEìt t : l ) tNaoI ( ) t ) f I ) l t , \cut .AIN_fROl)l Ì(lll! l' DINCOI-I) l)l'l DRi\CLìl-^ 2l

l | r l r / r l r ì (Lr i r r r l

lJ INTIIOI)TJCEIIE : I) INCOI-O DE I)RACLII-A

., ldcnti tatea' mcr ( le sex î f lucluît întrc cca î unui bàrbar siDlbol ic si cca îunci femei curajoase, caldi Si pl ini de gri ià- Arrbig\r i tàl i le iclenrnàÌi j nìcle avea!rran)ificalii ,si în altc (lomenii- Nu crarÌ pcrccputii la fel cle pretcn;roas:i prccumse cledea cì ar t .ebur sà f ie ( iornnri . Dar sta[utLrl rncu de inrelectual strÍ in cercao rccuno;rsrere fortnalà- Curn s:\ mj se a<Lrcseze? Relîtivî mea dneîelc lii deschi-clcre linca sà conúazicà forùralisrnirl ccior m^i nultj teolteni de îdrcsarc (seconsiclcrà cà profesorii $înt mìrlt mai în vîrsrà) Am gàsit formalul ,,domm*soaraKligman" ca ncpotr jvi t în convorbir i le zì lnice. Cei mai mul[ i oameni s,au ( lecis sàrìri se aclreseze simplu i alomnisoarà. Accasta a dimrlrùa! din aspcctul icrariìic $ifblnal. pe care numelc dc farDrlic îl aclauga, oefirn(ì toruli atîr cle neoficial saufarnilial ctrm ar fi presupus-o folosirea numelui mic. DeSi cuvînrul ,,domniqoari"mà aîingea pùternic în seflslbilirà[ile mele feministe, în cukura Si în limba lor areprezentat un cornpfolÌris acceptabil5l. Drr gàsirca uflei formule cle adresarc afost problematicà :si pentru copjii gazdci, a caror vîrsrd cra cuprinsà întrcpaisprezece 51 peste treizecÌ de ani. Ace$ti tineri $i aclu\i rrebujau, prin tradilie,sà mi se adreseze protocolar $l erau peclepsili daca mi se aclresau pe nome.Discul i i le noastre desprc aces! aspect tr imit cirre grani lele transcultìrrale alecotnunicàrii !i Ia tensiunile clinrre aclresarea protocolarà li faln iaritalc ÎnÌr-ùnmccliù social schimbàtor, prezenla mea reprezenta o diletnà pcnttu tinerii carcexperjmentau ,,moclernitatea" prin înrîlnireî norslrf. Eu, desigur, aS fi preferetideotiratea mea familiarà în toate .limcnsiunile ei, (leoarece ar fi rcclus distanla,,allcriràlli" pe carc în mod nccesar am tràico. Leclia dc bazf care lrebLtie relinuIàe cri, într-îdevàr, identitatea este socillmente conslruità în timp Si spaliLl.

Rep re ze ntdri {i sen s ur i

Ajung asrfel 1a o ult jmà chestiune privind munca de reaeo, $i aoume ànelizaSi prezentarea ei în fornrat clc carte Prezentul srucliu eslc bazar pe observarc:ìpartrcipativà rntensivà a vìcl i i zi lnicc $i r i tùale înù-o co,runirare norcl-transi lvanàNotele mele provin din peste $aizcci ( lc ore cle înregislràrì ínsit

^ r i tualuri lor

ciclulìri viclil, de intervirìri inLensivc, note dc reren legate cle ifipresij, culesc djnîsclrltarea atcn!;i a b'irfci munclane (adeseori obositoafe, dar întorcleauna revela-toare), rcvcde.ea literatLulí rii a$a mai departe. Relatarca carc urmeazà estejnterprehrea tnea asvpt^ accstor alate cxùcll] cle bogatc; .cprezintà în(elegereamea asùpra vjeí i al tom. Desigu[, înlelcgerea mea cs[e profcsjonalà Si, torodatà.i:imuriroare, clar estc roru$r a mca. Am îlcs sà spun povestea lor pri,1 inrenncclitrlr i tLraluri lor ciciuluj viel i i . Ritunle cl in ciclulvicl i i pot f i pr jvire ca naral iuni dcspreoarncnl, clesprc idcalurile gr iclentitàliie ior so^cialc, clespre modul cLrm ei înlelegrelaliile dintrc sexej clintre via!à ,si l oarre. Intr-adevàr, îD acest sat transilvtn,tracuqii le - r i tr ìaluri , cl iscursul poctic oral $i altele asemenca - au fosr întotdeaùnapiìr l i inregrànte ale vieFi oamenilor Prin intermecliul îccstor strùcruri ci aù (ìatsens $i au inlcfpretat aspectele irnporrante alc expcrienicj lor De aseDtenea,r i t alul l i l imbajul lc-au penris s: i comcntcze asupra unor practici mti amplc,chiar (lad.l irstfel clc pfactici au fosr îlllclese în termenii unui lococcnrdsm caresjtucazà conunitatea în centrul ùnivcrsului. l )e cîncl cu insri lu( ional izareî soctî-l isnulrr i romànesc (a$a curn esrc cl), punctul central I fost cteplasat În tr l t i rnelepatru clecade, toate aspectele socicràtir romanc$ti au fosî fundamental tftns-forrnatc, afectîocl fiecare cetàlcan înt.-un mod esenqial. În orice caz, (lupà cuùne anintestc E P. Tlroì lrpson, , ,schimbrree istoricà sun/ine nu pent.Lt cà o . l) i ìzl ì ,dît , i l rebuic sà dea na$tcrc uncj .suprastr lrctLld" corcspuDzli t()u'c, ci pcntrLlcà lransformàri le rela[ ir lor cìe producÍie sînt cxperinìentare în vrît î s()ciî l i l s jcuÌturalà. r(: f lcctate în idci ie l i valori lc oanrcnìlor, î f i t ì : tr( . i ' l r( t iuìì i l r () t)( i l l | l i l (Si crediolele lor" (1979, 22). De()arece r i t l ì r i lc cicl l | loi vi t hr rr ' l i | l i . , rzrt r orrt irrrrrrr! i le $i schirnbàr i le t rà i tc de j Ì r ( l iv iz i , t : ìD) i l i i s i ( ( ) r r ì r ì i l t l i , rh : r l r r | l r l r r l r r r l r r r r r r r r ,

lNÎ(ol) Ì cFnE: I ) tN(OLO l) f l r l lALuLA

l

I

Clprrolul I

ORGANIZAREA SOCIALÀ

Oamenti înlit cînld.:pc urfid scriuN. Bàlcescu

Satul : trecut gi prezent

in titnpul unci uci seceloase, lrei oamení s-au pierdut întpdrlure. Insetalt.ltind, se duserà în càulare de qPà. anul dinei aJunse pe uîrful unui deal - acolo unde se alla Biserica ditlDeal Sí auzi s&sutul @pei curgàtoare.

'trígà: ,iú aúd ! " li puse

nuntek Ae leud loculu.i în care se al1a

Culeasà de aulor, 1978

Cînd ronAnù s-au stabilit pentnt pifia oarà a.icí, ei tròìau încbi[imíi. de la Bî$atua pînà. îtu sus pe lza La început, .fu"teseràdoa.t cinci cei care se atezaserà pti . aceste neleaguri. Nulnelclor erau Vlad. Balc, Mai!;, Ple;, Chindr4. ;i Prinirà dtePlúriasupra pdmîntuluí ;i munlilor.. Trcí dínlre eí se a;ezarà chia.rîn locul pe care îl numin ,,la mîndsLire", cdtre Pîfîu (la ràsòritde IcLtcI) Si fA.úù de-ndald a crúce mare dc lemn pe cale opuserd în pdmînx. intr-o noapîb, crucea díspàtu. . ti o gdskAtafian în locul unde Biseríca dín Deal se aid. acunx. Oamenicdutard cnrcea p n Pàdure pînA ce au futt de ea - Si s 4u mul atacolo. iln lot acel c (cunoscul sub nutrele de Bdlqltí) ero.foartepulinà apà., ala cd ceí trreî se ptuserd sà èaulc Ltn izuor ntai bun,ca sà Poatd sà-$i pàSutTeze ai7ífidlcle ti sà-yIacà o noarà. Unul

aLLd . asur e aPà" L\t altúL, allal departe în jos, auzi, dar nuînlelese bíne ce spLlsese cel din deal, aìa cA sffígd pe al teiha:

,l ,,Vino, înk)orce-tc spre rdsàfil de de6l pentrLt. cà a.colo i LLd"' Cînd. se regàsird, au rîs de neînlelegerc Sí mai lîrzuL îlApoí în

ua.le, spuserd în glLtmà lxulnele de ,,Ieud"Culeasà în 1893 de P Bil!ìLr-Dànclìlr

Conform legendei, acestea ar fi originiÌe numelui de leud, unul dinffer 'clc mai vechi Si mai pitoresti sate din MaramureF2. Bisenca din Deal( l i r teaza din 1364. Docurnentele scrise atestà apoi existentzl Ieudulrr i insccolul al XMea, Iui Balc, f lnl pringului Sas, f íu al domnitorului DragofVo(lÀ flhclu-l ncolclate rltl rlle în 1365 (Mihaly, 1900, 57; Filípî$cu, 1940,9tl i l lopfl, 1970, 87.89). Fllmllil le fon(lîcoirre dln lcxd î{l r(rvcndlcl tltlurilcll p4mlnturll! Ícorddtr prln tllplomo da rogclÉ ungur Luclovlq I ln 1419

' , l l r , . \Nt, / \ t t t . \ \ ( ) r t , \ t ^$i 1427 (Mi l ì : r l 1900). r \st . r r , , , r , , ,

prestit iului Ei p;r;;;;; i l ;: iJ,:" '. i :n'rre. tsr er.c(l it irrc ,rsul)r,r l) i lr)rîr)l!rtri.prestigirl lui Ei purerii

fi:f iljiii:iJJ:Jli""l:Í:: filÍ.',Tìn Ìl;$jln,lìil.Jlil i îllli:i:(Pop, 1976, 17).

sociale c l in tcrr i l erru i . r " r - i , i , , , * ì . ) , , , , ,

' ln lb ronr în original (n ed )

( r l l r ,^Nl /^ l l l r^ I ( ) r t^ lA '17

l , , i t r r r i ! l t Í l t r t t ; r t r i r r r l l r r f r t r r t l s l ) l ( ' ( x l ( ' l i ( ) t - t l l z()nci l ( )cui te Cclc ( lot l i l

, t t , r r r , r r r , r t r t l ,úr , ( ;Lrr : r l t t t<t t t lu i .s i l ) l ( ) l ) l ( ) l n] î rc l ìe i lzal începutul s i sf i rs i tu l, I r r r r r r l r r t prrrrr ' ip: t l ( : Ì rc t recc Pl in let ld Gul. l leudului ìeagà sat l ì l de

, . , , ' , , , , , , . i ' , , t rc i r 'p l i r rVt let IzCi.AutobuzeleoPrescIa, ,gura" leudului . ÎnI'r,,r. , lrrrrrrrrl :r l i)st :r!ìtî l t:rt pîni în cenrrul satului, de unde redevine un,lrrrr| l rrrrrrrirrs, (recîncl prin I ' loPlor $i aPoi, mai departe, în pddure Toate,, l, l ,r| l , , lrrrrluri $i treceri cl in sat sînt noroioase.

l,r rrrr.rl. ir în leudul propriu-zis, curînd poate fi observatà cooperativa

l|r,rr ' l(.1)irle, poti întîlni magazinul ,,universal" (de fapt un magazin cu det,,,tt, ' t : i i lùtfetul*, sau barul local, care, ca o ironie, se aflà peste drum de

rr 1r rltrrlrr pleotului. Maj încolo, se afl i: càminul cultural, un dispensarrrr, ' l t , ,r l t ir sàli de nastere, un magazin mixt, cu bunuri mergînd de larlrrr, ' | t( - puÌine, pîna la unelte de curt€ Ei gospodàrie, un magazin cu

||r.rrl| lr i irìclustîiale qi, în sfirsit, o cre€a. Biserica cea noua $i Biserica din

r ,rrr ' lc noi folosesc lemnul doar pentru ornamente în sti l maramure$ean't N,rlirrnrlizarea pàdurilor, reclucînd accesul la cherestea, ca $i modernizarea,'|r (1)ntribuil în egala masura la reducerea folosiri i lemnului pentru case')tvtrrhc clin casele alate la drum sînt electtjficate ; de$i electricitatea este rarà în

r,,rrt le mai îndepàrtate de sat, cele mai muhe locuinle din Ieudul propriu-zis.rLrccastà facilitate. Eventual, vor aparea din qe în ce mai multe antene cle

r' l{.viziune: în 1985, erau 250 de famili i cu televizol, comparativ cu 20 un,l,rcniu mai devreme, Apa culenta însà aparline viitorului

În mocl trad4ional, în Romenia, satele sînt divizate în douà jumàtàli:

l[nìùratea cle sus, sau susq.ni, Ei iumàtatea de ios, sau Sios@t?l denumirilerrrrlic'înd fie alritudinea, fie proximitatea unei surse de apà (Papahagi,1925'

hotarele satului prin cîmpurì care separà, dar si alàturà cele patru càtune

* În lb rom. în oriSinal. Vezi $i nou de La P. 16 (n ed.).

. l r ì ( r t ì r ,^Ntzr\ t ì t i , \ s( ) ( t r \ l ^

cu ce| l t ru l v i r î l î l asez: i r i i (KI igr lan, 1981, ]16).( I ) is l1| | l t i t ( l | l ì l tc CLtfxIeuduluì .si Ieud sciìcle pe rÌì isL[ì ce de-zr Ìungul (lrùr'Dului pti l lcipal sîntcons[uite noi cese; celelalte càtìjne r.ìmîn lpro:tpe neafectate ) în vrclnece (lrumul rntion'.rl cle la Grtrx Icu(lului si pàclLÌri le clc clupà Plopsor: delirni-leazà glaniqele cle la nord si cle la sr;cl pe clirecti ir est-! 'est t.rrjtoliul esteclefìnrt cle uorìà dealuri î11 semicetc, legîncl leucltrlcu satele clrn spatelc lotAceste clealuri îsigulà pimînt pènt1u Rn, prlquni pentru vite qi oí, precumgr flucte cle p:ìclure. Deîlurile ,si paji€tile .Ln jur sînt inclicatorr ecologiciclari ai ùnor ir ' ttelese pastorale gi agricole (Ptoclusele agricole pnmareinclucl polumbuì, cartofi i, fìnul, ovàzul Si orzul; porumbul Sr caflofi i sînlcele mai imporrante azi. Producli2r dc lnere si prune a scàzut. Num,lrul deoì proplierate privat'.ì s-a redus drastic Multe din acestea, se spune, sintconsecin[e ale cooperativizàrii. Cooperativa de[ine jumàtate din pàmîntularabil al leudului. Deoarece cea mai mare parte a acestui pàmînt aparlinusetiranilor bogali, el reprezintà toro(latà cel maì bun pamînr.)

Fiecare cLeal are un nurne Aceasta prezinta importanqà în raport cupreocupa.ile pastorale. un deal cotnunicà nLt doar lcleea de clirecqie sau deloc, ci si pe cea x utilizàrii de c,rtre un grup specifìc cle familii Numele clealuriìor sînt la fel de scmnificative ca SÌ ale persoanelol, ,,Dacl nu ar avea rrr.rrrre,de unde sà $ti i pe un(le sà o jeii" 'Dealuri le localizeîzà irctiunea qr cliscursul

împàrqìte în nici un mod imecliat accesibil percepliei (prin garduri sau

creste pe elc: c:rreva metge pe la -locul lui X de cartofi" sa!Ì ,,pe lîngàpuìmîntul coopcmtivei', In felul acesra, cîmpurile 5i deaiurile dobîndesc iclenti-t. iqì social consuuite; spatiul geografic este personalizat cultural.

Astfèl impÍegnate cu personalrtate, spauile largr care delimiteazà hotarelesatului dau la rîndul lor conrur si formzi organiziìri i socjale fundamentale asatului. Unitxrea social2ì de bazi este gospo.lòína (P. Srahl, 1979 b). Ogospodàrie const,r în[r-un grupaj clomestic formiìt clin famile - în gene-ral pàrrnli i , copii i Si bLlnjcii, împreuna cu gridina Si currcî: pe scu.r,oamenii Si proprietxtea necesarà cîle sà (lea o Llnitate relativ sufìcientàsie$i (K^rnoouh, 1980). Este impo.tant de accentuat relagiî inrcgrati\ ' :1cìint.e un telitoriu pafiicular si grupul um:rn cale îl ocnpà gr utilizeezà (Musset,19A1.22)3 Nurnele propriì sînr bîzare pe gospoclàrie sr nu pc familia clebzrz'a,perse- Asenlenj clealìirilol qi Eesur or, spatiul gospodàriei este asocialcu un grup urrln. Unit2rtea fanil iei origineazà .sl consolideazà identinteasocirlà nu în termenii unei sume de indivizi care constituie o gospoclàrie,ci maì deglîbà îr lcrnìeni de grup productiv,si reprocluctrv

Gospoddria este miclocosmosul organrzàrii sociale a satuluie. probabilc,i cea rn^i accesibiià abordare a stNcrurii 6i activitàtiÌor sale esre plinintermeclir.rl înscmnclor care o definesc. Fiecale gospoclàrie este màrginitàde i,rn galcl, de obicei fàcut din stîlpr verricalj si scîncluri verticale sauor izontale plasare î îîe e|(palúnli), sau clin cr-engi împÌ etire (garcl). Inrt^îe^principalà în aria împrejmuità este o poarrà lalgri. meqte€ugit sculptatà.Portile de lemn cLin Maramurep sînt fairnoase în înrre:rga garà (Nistor, 1977).Sculptarea tradilronalà a srîlpilor cle poaflà reptezjnrà asriizr baza sri luluimaramuregean; sculpturi le pot f i vàzLrte îrnpodobincl intràr.i lc gi balcoanele

\ \ \ \ \

( ) t ( ( ;^Ntz^t i^ s( ) | tAL^

Structura familieí gi relaliile sociale

_...I::ng.l" norjunii de ncam sinr esentiale penrru inleleserea icle

illi.:iTil';lilf :Liî',?,,1î:*:111,, o- minir.i,'a-.i.èìà:;;i iìi.iÌ:,îh:*i,:',:lp,ttsinì,:*íjixjftrt'##X,:Tca,e a persisrar pîna în secorul >c< rrur. p"óljóz,r.rlil'."#ti,li,l"#Ìlf:ffi11 i"HÍf,:]|;;;:':.j-"#il:11""i poi ri in.a i.,""t.ffi "r" .à,lo*r-

-fràia neamùrile ntele$i ieu sà tràiesc cu iele.Sa lftiasca mulr gî bine\_a mnr_r cinstc nù rusineI atc neamuri lc ,neleTàte-s gazde cu avere

i r l r r ,ANl/^ l l l l | ' ( ' (

lAl ^

Ni( i l (ù r ì r r l , l : r r st , t r lcr t 'l ; t t t -s grrzt lc t i s lxu I ) i , lcNi( i ic t r r ì t r Ic f ìc l r rs inc

Al,r i ruulc$ul ( 's tc ì . t l ì î d int le Put incle regiuni în care c l ic tatul ieral l - ì ie i

," r,rl ' , r. lrìrîr)c tr:nrce Accle fîmil ir cîre pretind o relalie eleditarà cu unrr. I l |r l 'r(stigi() culeg beneficii le mîndriei Si respecrului. Fiecare familie,l l | l Nl,||,| lrìrrreq ste constientà de identitarea sa,sj de faPtul ca este jnclusà

lÍrr 'r r ' l |r e raporluri sociale locale, <le cate se (l istinge prin desentnarea

' rr rr,, l":ri , i".Dac^ cineva Provine dinh-o famìlie rea sau buoà încà mai

t" r ' | | |r r(t semnificativ în formarea alianlelor. Astàzi, deli cea mai mare

t, ' |r, ,r lrnri l i i lor, cîndva bogate Ei delinàtoare de proprìetàti, au devenit

l lr lt ' , ( l i l l cooperaiivà, ele îgi pàstrea4lîncà statutui de descendengi rl inI r '.r"i | |()l) i l i , din membrii unui neam bunra- Dupa cooperativizare, oameniiflr,l ,(. ìîi càsatoresc dupd neatn, ti îu dupd íuere. (A se nota disoeierea,ltt lr| l l :rÙril ie Si avere, anterior coinctdente.) Ieralhii le tradil ionale preva-l, ,r/,ì ir(lînc înràdàcinate în cultura localà €i în ciuda modificàrilor evidenterl,. , ,rrrt l iqìi lor materialels. Aceasta ierarhizare este evidentà Si în alte sfere,rr 1lìrl irr l în biserica. odinioarà, nemeqiior le era acordat privilegiul de alrr,r l,,r în scaune, de-a lungul pereli lor laterali ai bàtrînelor biserici del, ||Íì ( l ir ctescu, comunicare personalà). Asràzi, bàrbati i încà mai iau Ioc înlt\t t l t l Pe ne.tmui, în ordinea ranSului. Aceste locùli, nemîr-cate în mod\ r,,llìil, sînt cunoscule órcpt locul lui X 9:\ sînt mo$tenite de la o Seneraliel,r ,r lr;r. Ele au fost transferate Ei la noua bisericà. Prestigiul familiei t inde sà

l,rr,vrrleze asupra bo8à[iei actuale, desi aceasta poate îmbunàtàtì Pozil ia,rrlvi l provenit clintr-o l inìe mai,,slabà".

in general, opliunile matrimoniale sînt influenlate de deosebirile de..t,l|f r cel mai adesea, casàtoriile sînt contractate între familii de acelaqir.rrrg, survin;i càsàtoni la nivel mai ridicat sau mai coborît, dar ele nurr'Prczintà oolmal6. Urmltoarele versuri tradil ionale aratà cum calsatoll i le|| ìrfc indlvizi apar[inînd unor ranguri diferite sînt nu numai descurajate, dar.r irnoosibile:_

Ciì noi nù nl-om mesrecSohan cît a si lLrmea.C-a la zi!à-i de harbuzP-îng-a ùe de 8rîu[ tùnsA [a zi[i-i de ovazP-îng-a me de 8rîrì ales.

Zila me cu zila tîSoh^n nu-i deasemenea

(I Bîrlea, 1968, 5i)

În aceste versuri, tenacitatea diferenEiedlor de stalut bazate pe ascen-dentà gi sînge este legitimatà pe baze narurale, prin invocarea unei ierarhii,culturalice€te constituità de altfel, între Produse naturale. Harbuzulesrc ovarietate de dovleac pe care o are toatà Iumea; este 1a fel de comun ca qiovàz\\. Grîul, pe de altà parte, în special cel ales, nu este la îndeminaolicrÌi 6i reptezinrà un simbol al unei famili i bune, al prosperita[i i si almîndriei. Cele douà plaote sînt atît de diferite, încît ele nu Pot fi combinatenatural. În mod srmilar sînt deosebite $i speciile de oameni unele de altele.

Càsàroria este exogamà (de la rudele de gradul trei în sus), clar incadrele unor preferinie endogamice locaÌe (M. Pop, 1976,16) Constr-în-

1,r ( ) | l i ,^ \ t7 \ t r , \ , ! r I | \ l I

gcr i lc i r ì ) l ) t ls( ' ( lc l in i r ì l l (D( i l l ( )g i ( i ì l i l t r : ì ( lUl r l ( , l l t ( l r , l l r , , Í r t r { , | | r r ! , | | t r . r , lgCtÌeral accePL:r te. Al tc vclsLrrr s\r f lc f ( '1tZl{ ( i ì r t , ( ( ) | l j i l l ( | ( l I l r , , l t t . t t r ' , t t (îcestor constrîngefi, meuite s;i cl ifelenticrzc înttr, I t r . r . r . 1 I t I r I r i I r r I | |. l tÙt,l l r,I l Iculfurî1, sînt conltienr în!elese :

Har nînctrLrle sà giuI jùÌ'lPi cruce velcLe de lentnC,ì lî popà nu pulelllC,l veri al doilea sîntenìDe n-îE si cu rùîndta neamNe-aù1 si cununat de-un anDa cU nìîndfl sînlem nearnNu nr-orn cununa €olìîn

C|ucea verde de lemn este o metaforà care inchcà o legàrurà naturalà,sancliooatà de biserica narurii, pàdurea, dar nu qr de cea a culturii Cîndvaun morosan semnalase cà, în ciucla constrîngerilor,,,comunitàti le dinMaramures Qi mai ales cele de pe Valea Izei sînt toat legate între ele prinalianle". M. Pop sugereazà (.1976, 17) cà familiile cLe tare inferioarà (celemai numeroase) se càsàtoresc în inte orul satului ; cele de nivel intermediarpot merge în afara satului, dar cel mai adeseî nu mai departe decîf sateledin vecinàtate. Familiile cu stare însà, avîncl mai putine posibilitàEi, extindfrontierele enclogamiei intravilane la nivelul regi!ìnri. Datà fiincl màrimeaIeudului, norma endogaoÌieì sàtegti era mal usol de reahzat decît în altepàrli Si-ìncà este consideratà de doflt. Cu toate acestea, tlansformàrile înoÍg îizarea familiei acluse cle schimbàrile socio,economice din ultimeledecenii au afectar într-o oarecare màsurà alegerea parteneli lor, endoganuaregionalà cîStigînd popularitate De pildà, rrnerir bàrba , múncrnd saulràind în oraSul învecinat, Sighetu Marmaliei, au posibilitarea sà întîlneascàfeîe eliglblle din alte sate. Proximitatea oferà posibilitatea ca familjile sàfacà uz cle reteLele proprii pentru verificarea stàrii fiecàruia esr tip deacqiune detectivistà punînd capàr multor càsàtorii porenliale) oîtce c z,de$i mentinerea nivelulur socral prin càsàtorie esre încà normal (un muncitor în fabricà se poate càsitori cu o în\'àtàfoare, dar nu cu o cLoctoflfà, chiardacà sînt din acelasi sat), existà spa[iu de manevrà penrrÙ adaptarea laexrgenle.le vieqìi de fiecare zi, în special la ofa$.

Cele mal vizibile tmnsfofmàri în grupele de rucleùie gi în considerati i lelegate de sta[e au survenit însà în instituqia nàsieil7 Obiceiul era ca familijlecele mai de vazi cLrn le!ìd sà clevinà na€i pentru majorìtarex familiilor clinsat; astfel cà numai Lrei saLr patru persoane deveneau naqi penÍu tor satul.Obicei!Ì l s-a piercLut. Sututul a fost reconsiderar gi manipulat în parte,faptul purea fi prevlizut (lin punct de vedere structural

^/rifl4 institutionali-

ze^zà o legàtr]rà ritual-splritualzì îníe douà familii, preclicîtà în principalpe baza unor obligali i sociale Si economice (vezi Mxrran, 1892, 16I-7r.

copilului nàscut din acel cuplu. Iìelalia dintre nasi qi f ini esre rl.alnÌcà si cle

eventualitatea cà na[ul nloîre, 2r ulma ca pozitia sà treacà asupu fiuh]imai mafe al acestuia sau asupra Unuia ciintre ceilalF copji(M pop, 1976,15; HarnÌnel, 1968,41-50). C?isàtoria dintre cele dou:ì farnil i i este exclusripe motive de înruclire litualal.

| ' l l ' ' \ r l l " \ l l l \ ln x lAl A

^11 | r ' | | ( vr)k.r , r l t t i , r lÙ( r ' r r t r r r l i r r t i r r t ( i t î r l t rc lcgcî canonic?i o l tocloxà

.r l ) r r ( l i ( : r l roPrr l r r | i t l . r ,gr , : r i : r t l r ) l | i ( i i ( crc c l un copi l sà aibà naql la bolez, l r ì , t$r l t ( ls l l , ( ' l r ( ,

l ( ,11(,r {x ' ì ( )n ic?l nLr pr icscr ic, n ic i nu proscr ie nodele de înrucl i re între nx$i ,r r r r rocìc lc Pr in care lcest ia sînt e le$i sau relatr i le sociale care Lrrme.{z,L a f ir rcrtc iintre îcclda, copilul iro!€zat gi rudele sîle, exceptiod fîptrLl c.i nàlia de

(:iisà[o(ie nu sîni l-ude spiritll?le cLt mirele Si cu mireasa - adic:ì ei nu sînt nx€j,în înqelesul religios al curîntului, astfel cà $ì.1 este creat nici Lrn fel de impedFnìent dle naturà matrimonialà {Hammel, 1968,8).

io interpretarea laicà însa, a fi nas la càsàtorie sau la nagrere este cevar , l lc tu.

În chip traditional, naqii joacà un rol mediator. in cadrul rurui cuplu,ci '.ubitreazi disputele conjugale (pàrinEii fiind pàrtinitori datorità relatiilortlc sînge). La îel de important, naEii faciliteazà schimburile economice.i)atorità acestei funclii, spuneam cà existà un anumit grad de predictibilitateslructuralà în schirnbàrile curente din institu[ia nà€iei. Natii realizeazàrcdistribuirea resurselor Si achità cosrurile, în special ale càsàtofiei. Becknoteazà, pe bunà clreptate, cà ei sînt concepuli clrept sponso.ii nunfii,( latorità capitalului $i a rela[i i lor sociale pe care le degio", desc|rindlpoi mecanrsmele socio-economice care sulvin în raportul nas,sin $in)(1976, 368) :

La un anunìi! nivel, el eg li.ze^z'À, transferînd capiral cte la cel bogîr la cel nlaipu[in bogat; la Lìn a1t nivel, conseraà, prln accentuaree laportulut asimetricpatroo-client €i, la un alt nivel, mobilùatea socialà poxte ft implicarà în m;isuraîn care statr:tul na$ulùi se înìbunàtàfe$te prin inveslrlii crescînde în mai mutifini [sini], iar statrrrul finului se îmbunatrìle$te la rîndul hri.

Astfel, relalia în cauzà presupune atît onoare, cîr gi obligaEie. Eforturile$i cheltuielile naSilor sînt recompensate ritual. Se afteaptà ca finii sà facà,din respect, vizile natilor la sàrbàtorile importante, precum Cràciunul,Anul Nou, PaoteÌe;i la ziua numelui. Finele bocesc la clecesul naoului. Deasemenea, naFir îSr pot invita peflodic (dar nu mai des de ó datà pe an) toEifiniÌ sà-i sàrbàtoreascà împfeunà, într-un rrfuai cunoscllt ca ,,adunareafinilor'" În ziua clesemnatà, toli finii vin la casa nagilor pentru maszi, fiindo sàrbàtoare genecalà La sosi.e, fiecare cuplu de fini oferà naqilor conqinutùlr\nei traiste ctrt fàinà, fasole, porunb, tuicà de prune La úemea serii, fiecarefin cumpàrà pentru consort cîle douà pahare de tuicà (paíù pe cuplu)jplata se oferà na$ilor- În felul acesra, nasii recupereazà o pafte din costuri

Ast?izi, la fel ca Ei înainte, alegerea nagilor se b^z,eazà pe utilitate,financiarà sau de alt tip Totuqi, criteriile de determinare a utilità[ii au fosralterate. Un bàrrîn dintr-un sat comenra cu lrislete: ..nu mai conteazà învremurile acestea dacà un rìag este moralmente corupf' ( interviu, 1978).Regulile care guverneazà nàtia se schimbà Existà o tendin!à, în accentuare,c;r norle cupiurr sà-si selecteze nasii pentru càsàtorie, în loc sà contrnuetraditia relaqiilor corporatisre mostenite (vezi Qi Musset, 1981, 9, finàrrecent, cloar mirele alegea naiii, clar acum mireasa îl poate invita pe ai sai,degi cu tit lu onorif ic, naqii mirellx boteazà copii i cuplulur. Pàstrînd l iniadistlnctiilof de stare între familiile mifelui qi mìresei, naiii acesteia sîntdenumili zasii mníci (úicr). Mirele poate decide sà urmeze obiceiulite

J r ( ) l ìCANIZAì l l i^ S()( : l^ l .A

ù xdigionale fî(à clc nasi. clar Poate s:i invite, cu tif l ì.r rrrl i r l)tr lt sîu nìrti Ptrl ir lonorif ic, Ei alte cì.rpluri sri-i f ie naii Este un mod eficicnt, clì irr (lacal l l i ì l i i t()rla ochi, de a nì.rxinizî beneficri le sociale qi econornice

Ca regulà, clì ial daci farìl i l i i Ìe invitîte sà nàgeascal rÌu sînt,,(le l. lrnglìlînrîi", ele poseclà un cepital clrlt l ìr 'al (bogàlie s:ìu sti l tLìt) cle un înume tiP.

-r\cleseor-i, cuplul. i le aleg o rudit cle la ora5, un oficial, un lntelecltlÀl saùchjar un stràln - cineva crpabil si l cloteze cuplul cu prestiSiu; cliferenliereade statur pelsistà. Pozitia este tecunoscutà €i onorata ritual; plimarulsatului $i pre€edintele cooperativei sînt adeseori invltati sà de!'inà nJqi.Alegerea acestora reflectí în palte atitudinile manipulativ-adaptative sem-nalare cle Jowilr Q.974, 1-179), care pàstreazà $i protejeazà intereseleprivate ale jndividului Atîr primarul, cît qi Pîe€edintele cooperativei 3urolLìri mediatoare în sar 9i dincolo cle hotarele acestLÌia. Acceplarea nàtieistabileqte o înrudire ritualà, care creeaza o dublà legàtura Pentru naq: el vafi const.îns atît de obligatiile fatà de autoritatea politicà, cît qi cle fo4aiegiruri i de înruclire rituala tvezi, de asemenea, Cernea, 1976, 273t. ir lMaramure€, se mar întîlnesc încà ecouri ale modalitàgilor strà\'echi: ,,ser-vicii le nu se fac pe baza unor reguli impersonaÌe, ci a recunoa$teli ipersonale" (Jowitt, 1974, i 184).

Dùpà ce aÌr analizat familia în termeni sociali largi, este momentul sa-iexaminàm în detaliLl sLructura. Majontatea reporturilot sociale clin interioNlfamiliei sînt ofganizale ieîarhic Si stratificate dùpà vîrstir Si scx. SolidarÍateade genera[ie este mai puternicà decît cea de sex- Ierarlria relalj i lor estereflectata în modul cle adresare practicat între membrii familiei. Pe toatàdurata vietii, copúi se adreseazà piìrindlor Qi celor în vîlsta cu .lumàlct(faù-riliarul lui ,,clumneavoastrà") Si tpt (forma ceremonioasà Pentru per-soana a clou:r plural) Femerle ùLiIize^zà .lLLmàtct Ei cîncl li se acheseaztlsolilor, cel pulin în pubÌic. Barbalii însà, \lttlizeazà tzr, îtît faEr-Ì de copri, cît

! i fatà de neveste.Socretatea de l ip patrìarhal, patri l iniafitalea Si reziclenta patl i localà

pledominà; sistemul este masculln-orientat. Totu$i, succesiunea estebilareralà, atît fiii, cît li fiicele primind pà4i egale de p2ìmînt ca zestre Lrcasàtorie, în cazul feteloq !i ca mogtenire, la moartea pàrintilor sau labàríneqe, pentlu bàieli (Beck, 1976, 368; interviuri, 1')78; Friedl,"1963)Cooperativrzarea îns?ì, a

^fectat dis|l.jbugia pàrnîntului, nLlr-ìeroase fan]ilij

avîncl ca sinÉ+rrl pîoprietate cuflea. Pentru e evita complicatiile, adeseorisurorile vînd partea lor de curte unLÌi frate, la un pre! rezonabil. Urmînclregr-rlile de r-ÌltiDrogeniturà, fìul cei lnai mtc ràmîne în gosPodària familiei,rnoqtenind o iaolaltà cu tot ceea ce contine, inclusil, eclìipamentul agricol.De obicei, ()l se si càsàtore$te ultimul, de vreme ce obiceiul prescrie ca toficopiii si se càsAtoreascà în ordinea vîrsiei. Accast.l no.mà tinde sà fieapiicatà mai strìct fetelor decît bàie!i lol {Musset, 1981, 5.tt. in esen1r1,gòspoclària se cuvjne mezinultÌ i. În schimb, el €i sotia lui trebuie sà aibàgrijà cle parinli i în vîrstà. Existà exceptii cle la aceasrzi regulà, printre elenum:iíndu sc incompatibilirate^, c z iù care un alt fiu poate alege saupoate fi solicitat sà làmînà în casa pàrinteascà. Este, de aseoenea, posibilca mezinul sà doreascà sà se stabileascà la ora€. ca formà institì i qionala,ultimogenitur'î, ca li nà$ia, se moclificà în funcqie cle transformàrile socro-economice taPicle-

r . , r , ; , r , , , ì ,2, , , , , r , , , ' , , , : ; , , , , ,1. , : : ' , : , ' , , , , . , : , r 'sr t t rccr,rror. j , r , , , , , , r , . , ; . . ' - ,r | | , , t r , zr ' | l r ' r r . i l r r l l r l i r ( r i | , r ' , i t t l t ( i t î l r t l sc înstx l l t ì | i icele sînt înzesrf ; r te, r r , r 'L rx rr .s:rr t . l .4osPrxlr t r i , i r " l )ut : ì c Posi l r r l , c i tsclc f i i lor sînt construirel" l 'r ol)t i( t l tclt fx,ì l i l ici, ( l:tcî nu, se cumpàtlt teren. Noile case sînt f inanlate

,i,srl Llnit lìtea gospoclàfiei. Daci un fÌu $i soli,n l lr i locuiesc in cas.rI ' i I |rìtc,rsciì siÌu în alt: l casà (sau în arlte cîteva case, în functie de numarulI l l , ,r !s i (Lc r esulsele drsponibile), dar împart curtea cu restul famllie i pentru, , ,l)rrri pl oductive, ei încà fac parte din gospodàrie Si se aflà sub autoritatea

I rr.rlr I i, atîta vreme cît acesta mal este capabil sà o exercite. Ierarhia relatiilor,, l, l ;rmil ie este demarcatà simboÌic, în rermeni spaliali, prin garcluri. Cînd.l|r l iu se mutà la o proprietate separatà, cu o curte separatà, arunci el al ',r rììut o nouà gospodà.rie1e. Capul f iecàrei famili i conduce o gospodutrie, el,f ,sPodzìre$te", independent de rîncluielile procluccive 6i de trai. Aièasra formà

r , r lr ir là. se referà la procesele de stabil i.e a unuj nucleu familial indrvidual,l,urì intermediul relaliilor conjugale. Substanrivul gospod.drie define€te

rrrleul familial din punct de vedere spaqial qi temporal, în raport cul, g;iturile din cadrul familiei làrgite $i cu relalirle de producqie.

Prepondelenla facto.ùlùi paternal sau tendinta patriliniara reverbere:lzàIr toulitatea sisremului de relaui socrale Aceasta poate fi cel mai bine i lusrr:rt1i de nuÍne gi de modul de construire a iclentit i lor. Încà de la nastere,lr( care inclivid are un nùme oficial, care reprezind o legàtufà cu familia.

^( csta constà dintr-un mrme de botez !i un patronim (existà aproxinlatjv

', ir l)tezeci ; i unu de patronime în leud)2o- Numele oficiale sînt cunoscute si, ,r numele scnsq cleoarece indivizii sînt recunosculi prin intermediul lor în,,rchul sistemului de reìaii ,uridice la nivel local, regìonal Si nalional.NLrmele scris este legàtum pe care individul o are cu statul f)atoritàlx)pulatiei numeroase, exisrd o ledundangà considerabila a numelor scrise.l)c aceea, fiecare are €ì un nume zls gi acesta este numele sub caleolmenii sînt cu adevàrat c!ìnoscLÌ!i2r. Numele ,,zise" identrficà. o persoînà( ù mai multà plecizie decît nuÍnele scrise ,,Numele sînt rezultatul necesitlitiir le diferen[iele" (inteNiu, 1979). Astfel, majoritatea numelor,,zise" derivàrlin <louà sisteme. Primul reprezintà porecle, cate î$i au originea fie înrrumele de familie mostenit, fie într-o caracteristicà sau activitate anume aLìnui srràmos - de exemplu gllop, deacl!.. Daci existà mai mulqi oameni cu

Ai clojlea sistem de nume ,,zis" se bàzeazù pe asocjagii ierarhice alenumelor cle botez, care, la lîn<luÌ lor, evidenqiazà stratif icarea generationaliqi sexualàzz. În general, o persoanà este iclentif icarà pe l inie paternà prinuti l izaren gcnitivúlur numelui de botez al tatàlui Aceasta se poate extindepînà la patru-€ase generati i. De exemplu, Glìeorghe este identif icar caGheorghe î ìui gtefan a lui Viìsîle, adicà Gheorghc, f iul lui gtefan, care efìuÌ lui ViLsîle;sau, Marie este identif icatà ca Nlarie lui $tefan lui Vàsîle,adlcà Malie, fata lui Stefan, f iui lur Visile. cenitivul numelui de borez almamei este utilizat nurnai c'înd sogul moare la o vîrstà tînàfà $i o las?ìvàcluvà cu copii. Atuncj, copii i sînt de obicei numili Gheorghe lui Nu[a lui$refan (lui Vasîle !i asa mai dcparte), adicà Gheorglìe, fìul lui Nr.rqa, nevasralui gtefan

11, I ) t i r ,^Ntzl l r ' ^

r , r x l^ l \

trarea pat.iliniarà $ì patriÌocalà a rela!jei este evidentà ìi în termenii folositipentru a indica viitoarea càSàtorie a cuiva (sau càsàtoria deja peú.ecutà).Un ba.îbaf tîî se însoarà (ìSi ia, sori.vezi Lévi-Srrauss, 19ó9;cle asemeneaHeusch, 1981, 29-81) sau se càsàtoreqre sj, f ie ràmîne în casa ratàluj, f ie se

i r l r ( , \Nlz^l{r A r i ( ' ( . |^ l^ a i

r , r [ , , r , r i t r r r l r r l rurr( i i ( l r i t r t ì i r t iz f i lz t l r r r l r l i r ' sc l r i rn l ràr i ie ce survin în celer lor.l l I 'sl)( x l:rr | | (r )r lx )r rrl jslr ). ()l)scr\ '1rl i:t lui Lé\,i-Str auss se irplicà oriunderr r,t|( l (stUl l iur(Jl)ri: , l)rrl) irf i i sînt cci cîie fìc sclrimb cle femei qi nLrrrrr r.rs , i lr rczrritulr.rl schimbrtlui este întemeierea go.spodàli. i lol doinrnatc,Ir, IrrtÍIrît. () mircrsà sc al.ìtLrú familiei sog.rh.ri si contribuie la exìste [a,r(r 'stci;r plin [ìunca ei si prin copii i pe care îi acluce pe lume- DeEirìtr()(lLrcele.ì mircsei, o persoanà din afarà, în obiceiurile stabilite iìle familieir( l)r 'czintà o îmeninlrue pentru olganizarea gospodànei, contrnuitîter ,<irlt.zvolrarea gospo(làriei clepinde de succes',l l încorporàrii dln eylir ior ?It 'rneiìoi (Denitch, 1974; Rheubottom, 1980, 233). Denitch numette aceasra,,'P;uircloxul patfiliniar", în sensul cà structura neaga existen[a formàlà afi'rneilor, desi însà$i supraviefuirea glupului depinde de ele" (1974,260).

Femeile sînt în, dar nu lac parte clin patî\genealo+ie. Noua mireasà intràîD familia sogul!Ìi cu un sntut insignifiant. Idendiatea ei este cea de nevastàî lLrt ,,X" sau nor'à, cu lot ceea ce aceasLl conoteaza, DeSi nu este o pozil ie(lc invidiat, totu$i se aspirà ìa ea; principala preocùpare a fetelo. între,slisprezece $i douàzeci de ani este sa se màrite. Sà ràmîì nemàritatà la(ìouàzeci Sj unu de ani înseamnà sà f\r fat.í nxdJ"e. Urmàtoarele stihuri, l ( icr iu tuhzi [ ia c le ]a f i icà la norr :

De-acasli cînd înì DlecatA mner pàrinlÌ nr-o-nvàlatSà nìà uit uncle-ol pal$iS?ì nu-ntorn vorba soacri i ,Unde pàSesc sà nÌal uitSi de-à mnei socri s-ascrilt.Cì l)uDnezàu x{-o lz-isatI'à p:ln1înt sà crcascíi floriNoi sà n]erem cle nuîori.Piì pàinînf s'à cfeascà stiniNoi sà nlereln ld súrìiniP?i PamÎni sà creasca iarbàIeu sà siu norà de treabà.

Sirualrer fetei în schimbare r se confera legit imiure prin juxtJpLìnereacu fenonenele naturale. Pl ine de sperangà 9i cle via(à, fetele sînt comparatecu f lor i le pînà ce ,,merg de nurori"; din acest moment însà, viala p ntrestràini devine spinoasà Si ( l i f ic i là. Acurn, comportxrea nurori i este compa-rali cu caractelul comun al ierbii.

Dupà ce nora î! i pàràse$te mana, lnteracliunile ei vor f i în prinul rînclcu soacra. În ritualul nùnli i, noùa situa[ie este semnalatà de aclucereamiresei pentlu prima datà în casa mirelui. Particip^nFi Ia petî€cere strigàla soacrà sà-i ureze bun-venit:

lcgr tf:u; sorclii rllit reCà-l j aduc o nol 'à tareNici pre mnici i , nici pre mrreFàr p;I voia dumnilale.Nici la iarnà friglrro^sàNici I î varà càlduroasà

Este de cea mai ùÌare importanqà per' ì tru norà sà aiba relal i i .convenabilecu soacr6- Cooform radtiei si ideologiei curente, soacrele sînt cle la naturàrele, iar mireasa este privita ca o victim?rl.

3lJ ()x( i \NIZ^| l t i^ \ r ) { j l t l

Soi Ìcraì soîc l l i D()rn1íì : lc t i il)e te-ai coxce-o un :ln sî o \,îr:ìT.:Lt îi si acrÀ ,si-xrùîf?iC:l din s0iiin Dînii fîci f|-.lreNu-Ìi f?Lrnîne s,in;ìratePînà faci o tìtAflìà dLrlccS;tnàtr tex ! i sà dl lce

Reiese clar cà relalia dinrre norà €i soacrà este extrem cle dificilàr]_Lamphere semnaleazà faptul cà gospodària dominarà de tarà, patrilinirfà,încurajeazà struciuraì conflictui clinhe femei si nu cooperarea. Vina esteîntotdeauna aruncatà asupla femeii (Hammel, 19ó8, 15; Benedrct, 1972,24). Dupi cum am aràlat mai sus, de$i asigu.a conrinuitarea familiei,Dlireasa ameningà solidaritatea gospodaliei $i, semnificativ, autoritateasoacrei în cadrul ciclului de clezvoltare a p;rupului domesric. (Dupà cum oaratà !i versurile de mai sus, cînd conflictul estc adus la termeni rezonabili,femeile sînt pîea bàtrîne pentru a mai rrage vreun folos.) Toate femeile sîntmembri participanti în gospodàrie, clar ele nu fac pafte în mod simultan (Eiinerent) din ea.

Doar o datà cu naqterea copiilor, preferabil cle sex masculin, reusegte ofemeie sà-$i îmbunàtàteascà statutul Si, ca url l lare, puterea 0i autoriratea.NaSterea unei fete este înrîmpinatà cu dezamàgire,

Miicutà cînd rh-ai fàcurcî! de bine !i-o piìrutC-ai gîndir cà-i fà feciorsî-ai fàcur jele $î dor-Daca m-ai vàzut cà-s fa!àTi-o durut tàte deodatà.

Fetele nu întàfesc pozilia mameí lot ci ìe provoaca clurele.

Cà rnann care face fatàC; 5trrinlt-j (.ì i i srinlìMai amar decît pelinu.

Deoalece toate femeile împàrta$esc soarta grea a înstr.àinàrii, Iegàturadintre mama $i fiic,ì este Foafte pre[uità Càsà.toria fiicei rupe însà aceasràlegaturA. O asfel de relalie dihotomicà duce adeseori la comentarii degenul: ,,o fatà esle o pacoste; clupà toate celelalte, mai poate ràmîne grgravidà drn floli. Doamne fereEre.-. I Pe cînci bàiegii beau si fac altele..., darasta-i altceva", mi-a spus o sàreancà- Existà o acceptare intplicità a subotdo-oàrii femeii fa!à de bàrbat $i, prin el, faqà (le soacrà. Mama plinà decompasiune fa!à cle fi icà nu ar recunoa-ste cri, Ia rinciul ei, estè soacratiranicà a nevestei fiului ei. Deoarece rata natalità!fu în sal este ridicatà,majoritalea fèmeilof eu cel pulin o fi icà pentru care sà simtà mìlà $i o nofàcare poate sà le fie tap ispàSitor O soacrà i-a urat noii nurori urmàtoarele:

S:irîcà mamà cu feteM l! le l ine pà scumpere$î le dà $î nu le \JedeSi ieu spun cA le-anì fìnutLc-^nì clal 6î nu le-îD1 ..tvLrtAnì t:lmas cu cinci feciori$î crL tàli mni-oi hla nLÌrori

I r l { r , . \Nl . /^ l r l \ r ) ( r^ l A J9

' l ì t ì ( - r ì ì t ì i l ) l ) i | | l | tx . ! ( ' - l t ,D hI l lS: t I , r i . ( ' r r i { ì r i r l

I ' r l r r r r r l r r r l t l t l ì , t ì ì ( r i 1 l ) r ì rc rùlpl ic i t în îcest text . ù{ai muh, . , luînclu-si" or , , r , ì , s( ì i r ( r ' r ( l l ì ( xPlcr i ic r l lcptr .u i lo l pe cnre lc î re is l lp la noi i ln i rese; cul , , . r r ( r ( ( 's lcr ì , souclr îp i c l i ì se: tme c?i proprra ei pozi l ie este reÌat ivà dinprrr r r r r [ . vt ' t lcrc ic lafhic. Comunitatea în ansamblu recunoaqte c l rcptul soacret ,, l .r (|rciì norî nlt-€i rìscì.l l tà soacra) nu n'tunceste din greu si ît i însal,il ' , ìr l) i l tul, bîtjocul publicrì va l inri în egalà n]Asuriì în norà ca qi în soucri.

l,ncofi e$re clestul cle clif ici l ( le aflat sensul reaÌ al relati i lor clin cadrulr| l( i g()spodàrii. Soacrele pot apela la atitudini publice pozitive pentru arìrir$cî r 'clali i lc tensionate. O soacrà î9i felicit nora c!Ì pri lejul adunàriloir lc firlrilie (de exempÌu la nunqi) - probabil ca à-;i utureze senrimentul derull) i l , deoalece nora màrturisea cà ea $i soac.a nu se înlelegeau cle]oc.l ; r t l l ùra(ea soacrei:

Frunzà verde frunzuléSà tràiasc:ì nora nìe.S.i Îràreqc ri icu cu ie.De ne sfàdiú cîfeodatàIeu o iert $i re mà jartàIara sîn!€m laolalrà

O soacra în r'îrstà îSi martulisea speraop clt sotul sà nu moarà înainteaci; îi era teami sa rimînzì la mîna norei, pe care o tratase prost Subîngelesulcra cà nora ar fi putut sà doreascà ràzbunarea, iar bàtlîna nu ayea cum sào împieclice.

Este necesar sà analizàm ,,icleologìa" cù privire la soacre în funcgie decondiliile concrete de vie[?ì. Spre deosebìre cle zaclntgat balcanicà, toti fiii,cu exceptia elul mai tînàr, trebuie sa se mute. Dacà doi sau mai mulgi fii,împleunà c nevestele lor', locuiesc în casa pàtinteascà, se consjderà ca etemporar; o soacrà locuieEte împreunà doar cu ùna dintre nurori penlrù operioaclà ma1 lungà cLe tinp. Deoarece fi i i se c:ìsiroresc cle obicei înordinea nasterii (dacà nu în urma unei decizii, atunci cel pulin ca oconsecint,l a obiceiìi lLri general cle a satisfacé ritagiul mil itar înainteacàsatoriei), fiecare norà trebuie sà rràiascit în calitare de membru al familieisolului cel pu[in pînà cînd tînirul cuplu are o cas:l proprie. Foarte pìjginetete consimt s.i se màrile înainte ca alesul lor sui-Si facà stagiul mil itar.Folclorul gi conversali i le zilnice ;rrestà soarta ff isLir a mil.eselor - în relati i lelor cu soacleÌe - în timpul absentei unor soli recenr dobînditi (I. Bîrlea,1968, 54-58). Unele fete rezistà propunerilor unui baiat care le place,datoritzì rcputatiei namei lui. în vrerne ce farail ia unei fete poate înca sà oobliSe sà se mirite, în prezent, majoritatea pàrintilor respectà doringelecopii lor ldeii se àsreapri ca gi copii i sà. l inà conr cle obiecti i le p:ìrinli lor).

Soacrele nu sînt atîr de mult subiect de glumà, cîr obiecr al fr.icii 9idispretuiui:

Mîndruìut cu p^tflt boiNLt ÍDri,Dlbdi norà la voi.Cnsa vo:lstrà-i sns Di Dtietr-àl i î i , nì .Lrr l b l , rsr i l ì r : i t i .

Chiar drlcà pctitorul fetei este bogar, ar,încl patm boi si o casà ri(licatàdeasupla solului, ca sa o fereasciì de fi ig, avantajele materiale nu compen-

r t ) ( )R(ìANtzAl{ i \ sr x t^ l ^

\eazt dezîv i rnt î jc lc ernol iorr : r le În poezi . ( tuìc:rsr t t t t l . r r ì l , , r r r i \ rreferindu-se lzr perioada ante|ioarà cooperaliviz?iri i), rînàrt f i"rìr( iL,sc itdre-seîzà cu fàmiliaritatc jubituluj, dac recunoagre cà màr'itîDdu-nc crr el alînsemna sà se alàtìile famrlei lui - ca'(t r)oastt-d. Est€ imporîant cLe obsefi/atIipsa corespondentei clintre ideologie Si pmctic;t .,Textele" culturale - ìnacesl caz versuri rituale - reificà normele patdlirua I itàtìi. Ele nu ilustreazàpartìcularitàlile experientelor zilnice, indiùduale.

O tînàra este scutità cle clurerea despar4ifli de mamà Si a rraiului împre-unà cu soacrr doar daciì est€ copil unic sau ultimul din familie, caz îo caresogul iqi urmeaz?t so(ia24. In aceastà situalie, pozilia de ginere este la fel d€proastà ca Si cea a norei care locuieEte cu família sotului. Ambele situaEiiduc la pierderea sinelui social qi la schimbarea identitàtii; giner€le care "semarità" prime$te numele gospodariei sogiei. Într-un fel, conditia ginereluieste mai rea decît a nurorii, pentru cà ez violeazi normele acceptate alepatrilocalitàqii. De aceea, în timpul festivitàtilor de cununie, o femeiedojeneste mireasa ce ràmîne acasa:

Taci nnifeasà nu zderaNu te duci din qasa ta-Da las sa zclere mnirel€C,l Tinc de cincre5i plìne cloÈrFntr-un (uigî nimnicà nu-i a lui

Aceastà n'ìireasa a scàpat de soarra celorlalte. Deti tmdilional mireseleplîng intens în timpul nun[ii, faptul nu este justificat în cazul celei care nupàràse$te casa pàrinteascà. Punerea clopului în cui sugereazà imagineabàrbatului care se întoarce acasà dupa o zi de muncà; dar, întrucît eginere, el nu e de fapt acasà Din punct de vedere simbolic, autorirarea luie diminuatà;în consecin!à, t ineli i sînt avertizali:

Màr b:Ìd4a bàdtelFà-fl crsul:ì din nuieleNumai ginele nu mere.Fî t i cas:l l ing:r p,rr,rrCà ginere-i tale ràLr

Într-o lume a pliolitàli i Írasculine, o ce e mai bine clecît a nrergeginele25. Se sugereazà ca tînàrul sa-si facà o locuintà din nuiele, aseminii,toare celor folosite la gerdurile împlerite care împrejn-luiesc gospodària.Casa poate fr |nic^ kdsu!.J) sau fà(à gràdinà (Karnoouh, 1980, 80). Poatefi gi într-un loc plost, dacà în acest mod ar evita sà meargà ca ginere,situatie ce-í compromire autolitatea simbolicà masculinà (Simió, 1969).

f)acà b.ìlbatul nu este încurajat sà meargà ca ginere, el este totu$i maibine vàzut astfel clecît dacà ràmîne sin gtr (cd glnctrc încà i bíne, cd sd aibdorisicine). Càsàtoria ta[ionalizeaza vjaqa si moartea Scopurile ei sînc multiple:

de-a ave o conso e--- spre împàrtà$irea binelui $i a reului, a bucuriei $rîntristàrii în decursulu întregei vieli; de-a ave urmà$i legitimi, carii sii pàstrezenumele de familic, ca sîagele {i seminÈa lorLr sà nu se sling, ntciodx!à ùnicleparte sà aib,i cine î se îngriji de dîn$ii $r a-i sprjjini la betúnelc, eîr clupà

facà aruncîre ciì nu,nai cle giab, s-au níiscutu iji tliiìtLl în luDlex nccsta, dupicruì1 pre;l adese-ori s€-ntemplà c:ì li se face celotu ce renrînu necas?itori!1.(Marian, 1890, l -2) .

I r l l r ,Alr l . ' . \ l l l \ ' , r ' r l^ l^ l l

r r , , l t , , . r l r ' | | ( , r / , t l r . rz,r r r | l .o l i rBt t , ] i t r ( l l t l i i l ( ) l s(x- i i l le -s i scxt l î lc pr inr , l r Í , t | | t , | | r , i r i ( l ( t i t i ì1 i i I ' i l r r l i r r r r i r srxIr lc, adic: ì l ) r in t ransl 'ormarea le la-l l i l ' , r , r ì ( r i r l ( , s i st r i r r r r l t . . l )c:o:rrccc c: tsr ì ror i î impl icà c ic lur i Plocluct ive , \ ir ' l , r , , , l r r r t iv t t l t orr l in crr l t r r la l , eî cstc perceprì t , r ca apar[ inîncl esentei

r,r,t||r,r (, ( i lsi itorie se tìc încà de la naqtere. Apa de la prima scaldà al,.t.r l | | l l | i (.: i tc :ùLrncîtiì peste,,un strat cu floai, ca sà nù trebuiascà sà

r .u ll:ì iì rì)'.ri mlrlt de un loc penrru a cere mîna cuffa; apa <ìe Ia prima scalclàI l i r,. i ( 'slc îrLlncîlà peste nenumàrale flori, ca sà aiba nenùmàrati pelitori".

l(( l ir l i iLc socìîle nu numai cà sînt ordonale ierarlì ic, în funclie de vîrstà,r r,,.x, elc sînt difèrentiate €i în funclje de statutul marital (Càsàtoria estérrrt (l(' pfe[uità, încît dacà persoane de vîrsta cununiei mor prematur, farí.r ',r' li cars:itorit în lumea aceasta, ele sînt cununate în cealaltà- Subiectul va

lr t|,rrrrt în capitolului IV.) Cei de vîr a cununiei care clecid sà Èmînà singuri',Ír ( rrc-nu au pe!ìtori (o minoritat distinctà)26 sînt s!Ìpusi unel ridiculizàrirrtrrrrlc. In noaptea de AnuÌ Nou: figur'à de paie, îmbràcatà c o babà,

' ,,t, Plasatà în fala casei unui bàrbat singur; în sîcul ei de pînzà se afla o

rrs( rìrnare obscenà. O figurà masculinà, un înof-, este làsatà în faga casei||||( i t inere singure; Si el este emisarul unei însemnàri obscene !i insultà-r,,irrc, iar un falus în ereclie iese din pantalonii làbà4a{i (Dàncuq, 1973).lrl lrr i i cirora le sînt adresate aceste figuri de paie nu le apreciazà deloc;,rt it l)aba, cît Qi mosul reprezintà o rusine publicà Qi pcrsonalà27. NoapteaÀnului Nou este momentul de regenerare anualà, reamintind comunitàlii del)r()pria ei pute.e [Ìenerativà. Figurile mascate scot în eviden!à e€ecul celor, iùe nu 9i-au îndeplinit rolul; inversiunile rituale îi fac pe srràmo€i sà-Si batà1r rr' cle cei carc se eschiveazà cicluriior normale de dezvoltare (Kligman,l9fì1 ; Karnoouh, 1936, 80 81). Însemnarile, ca aceea care urmeazà, èonsi-(lcraÌ cà statutul de om singur este rezultatul unui comportament antisocialinrcceptabil, càci el e o inversare a ceea ce trebuie sà se întîmpÌe.

Io-s fecior de là vi$euCu Ìiceu ieu stau cam greu$î la Unìrare am plecatPà trei ozneni alll întrebat

. Unde sînt fele de màritat?Sî iel la - rÌl-o mînatCà i fatà de nràritît-Cà DrFi fatà cu avereDa îi farà cu plilceregî ia lucru c_încl r de lucrat'51ì pune în patDar nu sîngurà9i icu de acolo am pleca!

ìCulc, is; in I l r . l , , \4xranurci 1a-8)

Poezia congine alre patruzeci li cirìci cle veÉ'uÍi Unitate,4 din versul altrei lea este o fabricà din Sighetu Marmatiei uncle lucreazà multe t inere.TinereÌe el igrbi le sînt bune lucràtoare €i, desigur, virgine Poezla neagà inmod implicrt posìbilitatea ca o persoanà sà preferc srì riìmînà necàsàtoritàObiceiul atesrà cà, în general, comportamentùl r i tual reprezinlà sistemulnormativ, dar el poate tolera gi alternarive rezonabile. Devierea, în funcgiede gracl, poate fi consideratà sau nu o practicà social-sexualà acceptabilà.

l t ( , , \Nt/ \ l r l \ ' ! r ) r | \ l \

Relal i i le sociale 9i re lat i i le dintre sexe

Relîti l je chntre sexe sînt strl lcturîte prin generîl izrteî (lelirìt i l i ir i l()r p('baz:i de sex drn domeniul de activit.Ìre publici 'r $i ccl plivxt, : lcestclreflectîncl oÌganizlea clisdnctà lL relafLlor cle procluctie (KIrgnìun, l9tì1,123-25). C\t toate cà divjziunea muncii în functie de sex pare s,ì acccntLrezcsepara[ia clintle sexe, ea subliniazi totodatà complementat itatetì acÍvità,l i lorproductive cu cele reprocluctive (vezi, de asemenea, Friedl, 1967). Uirbali it ind sà activeze în sectorul public i ferneile, în cel privat. În conformitare cutenclingele patri l iniare $i patri locele, pînà recent, bafbali i erxu reprezen-L.!n[i i formali ai gospoclàr' iei, arbitri i pLÌbllci ai relît i i lor interfamiliale, întimp ce fen]eile elau aclninistratori i neoficiali :r i afacel.itor casnice, media-torìi privati ai relaqiilor intrrfamiliale. Dupà. cum noteaza T Turner, bàrbaFise ocupà în princìpal de ,,raporturi le grupului ca întreg cu mediul cxterior",în tinìp ce femeile îgi concentreazà atenúa asuprî ,,stabil ità(i i rnterne agrrrprÌlui" (1976, 434). Aceastà divíziune a acliunii sociale este rcrtemtàdramatic în cicluri lc ri lualice: bàlbati i au Lln rol proeminent în obieciufi lecare qin cle ciclul anual; ferneile, în rituri le ciclùri lor vieli i (Klignan, 1981,136) Tradil i i le calendaristice sînt asociate cu perio:tclele specifice ale anuluirelif l ios !i clr cicluri le procluctive: Cràciun, Pa$te, rituri le pàstoresri (le 12mijlocul primaverìi. Intrucît astfel de evenimentc tincl a fi sàrbÍrorite deîntreaga colnunilxte, birrba i seNesc de obìcei clrepl reprezenranli r i[ua]ide olciìnulîntîi. RiruriLc ciclului vieti i, dup,r cum afir v:ìzut, se concentreazàasupra evenimentelol farnil iale €i nldividuale.

Diferenqierea spalialà este asociîr: i cu diviziunea sexualà a nluncii.Bàrba[i i sînt mai mobil i, lucrînd mzri cleparte de casaì, Ia cîmp, Ia p:ìdure, inrninaÌ, pe nunte sau, ùlai nou, là olîs (prinue naveti$tj sîot dispfoporlionatcle mull i bi.rbali; Chrrot, 1978; Moskoff, 1978) Bà(birfi i sînt cci cîre mergla tîrgurilc Ìunare cle aoimale Ei, în €ienelal, cej care culnpàrà aniDl{le lnan:porci, oi, cai qi vite (îst,rzi, majoritatea qàranjlol cumpàrà polci Ei oì,nemaiavîncl mijlo-.rcele necesare pentnì cresterea zrnim:rlelor Dar, în specialastàzi, gi ferneile pot conrpàra porci, asa cum rjom veclea în r.rhiÙrul capitol.)Atît în ternÌeni geografici, cît Si sociali, experien[a b:lrbaqilor e mai vastàcìecît a fenreilor (vezi Ar(lener, 1975, (j) l-emeile lucrcîz2i in prirì.ìul rînd însfera dorìlesticà, ele fi incl responsabrle pentru bunî function;ìre a gospo-dàriei Sarcinile zilnice Inclucl asiguralca hranei pentru membrii gospo(liriei(oameni 9i animale), spii l :r lul, curit itLrl si îngrij ircî cùrli i si a gràclinii.femeilc merg Si la pielele locale, uncle vîrxi sau c!Ìmpàrà produse alìmcn|are (oùll, va[zà. pLli $i î lte lùclufi necesare gospudrriei) In orice caz,[ri lscarea fèmeilor este felativ irmitîtà. Sc rsteaptà ca e1e sà ,si încLeplineasc:is^ rcrna rìi l lpoi sà se îrtoxrcà acasà ,Aceasta se refer:l si la actrvitaìti ic de peteritorrul satului: a nlerge cLÌ o treaba

^nume nu prcsupune o oprire de

douìzeci de minufe pentru :Ì sta cle volbà cu o prietenii Pentfu :rbsenqemai lungi, femeile tfebuie s,i clcl socoteai:i soEìlor', soacrel<tr sau mamelor.

Des'r existà o divizirÌùe sexualà î rruncii, carcgorii le acti\. i tà[i]of produc-tive nu sînt neapàraL exclusive. Fenìeile luc'eaz,l Ia cîmp cot la cot cub:irbaqii. plantînd cartofi. r. idicînd stoguri (le fin Si rla rnai depàrte, (l.rr. îngeneral, nu clau la coîsà l)eoarece raspund de hrànirea mernbriloÍ farnil iei,

I r l r " \ i l , \ l l l \ " r

ì r r^1, \ 11

l , , r ' r l ' r r l r r . l , r , r r , , , / i l r ì r ( s i r r ( ' ( l iL l rL l ) ( sr l l ) l i ì r ì ì i r l l ] , t l r tc r t t i t r<r t tc t loclc lotl , | |1, I r ' , t r , r l l , r t r 'Lr r r r r r r r r r l l ) r ' ( ì r l l ) . l ] i l r l ) i r l i i v(r r jutr ì l î Pl întarc:r gr . ìd in i i, r r r r r , l , r r r r r r l i l , r sr t r l i r t : r 8r i ì ( l i r l i t ( ic l , i l l r ) f i [Jr ì cxentplu c le coùpler l ]en-r r l r , r r , r r r r r r I r r r l r r 'Prt z in l r ì s; tcr i f rcarel !s i l ] legàt i rea Porcul t t l . înaì inte,1, r t , r , r r ì ( i l : r r t l r r r r r i l iu cstc sLrf ic ient <ic ' bogatà, f i în restùl anulùi) .f ì , r f l l , l t r l r ì t ( ( ' r ( i | | ( 11! ic Porcul l )e obicei , se . t igJje^zi t ìn sPcci : r l is t , unrrrr , r ' l , r r , r r r r r ' ( 's l ( r jLr t i r t dL' l ) . ì f l ) î t i i ( ì in gosPocl i r ie PorcLl l este màcel1ì l i tr r r l r r11, i r r or t l ( t i r t tpur i ì r ì ic (L i l Ì ineqi i (zor i le sînc anl lnt î te c le t ipetele1' , , r , r l , r r i r r jLrnglr i l l i ) l )ùpi t rans: l lea anim:r lu lu i , femei le din gospodàr ie,,rrl ( r, l( cl lc se ()crrrpi de prcp^Íarca întregului porc, fàrà ca nimic sà fiell., l l ìr l siìLr îruncît. În general, ele muncesc pînà a doua zi climineala Din

tl,) l( si lrt prcli. i t i te procluse (le bazà $i specialrtÌt i : sldnin.t este imdcliat

1,(lr,.ì i l l sîr:rrnurlÍ, uncle ràmîne peflrm cîleva zileicodetele sînt tàiate $i, 'rrirt(; rì lni sînt f i ' Ìcute gunci, cîrna!ì Ei altele. Siànina, este Pflncipalul

lrr,xlrrs rnimal din alimentatie; ea se gàse€te din bel$ug..,Toate celelalte..rìr (r)nsidet-atc procluse deosebite, datolità raritàli i lor.

i)!:t i e{isri r iscul unor genernlizàri prea largi, crecl cà se Poate afirma

',r lrurl)irt i i sînt cei crre produc sau achizi[ ioneazà bunurile Pefltru familier,irr) cîfc fac palte gi fcmeììe), iar femeile sînt cele care Lransformà acesteI'rrrrrrri în vcclcrea consumului culinal sau clc altà naturà Pînà recent,l, nrcile erau singurele responsîbile penúu proclucerea de îmbràcàlnintef)( nlfu toate sezoanele, ele prelucrînd lîna de la încePut Pîna la proclusullrrrrl. Unele dintle xceste sarclni erau încleplinire întf-o formà sociîl i l :l Inrcilc se adunau în;czàton pentru a loarce, tese saù brodil îmPreunà. lnzilclc noastrc însà, nu mai este profitabil ca îmbràcàrnintea sà fie proclùsà,rr'us:ì, în gospoclàfie, ca o actjvitate domesticà; costul muncii Si t impulrrcplàtit este prea ulare. Feteìe n]ari, în alstePtarea màrit i$ului, încà î! i mai( ()ntlctioneaz.l singure elenìentele componente ale zestrei: Pàturi, carPete,

l)fosoape erc (vezi nota 18). Famrli i le înst.lr i le angajeazà cle obicei pe(incva sà se ocupe cìe unele irt l icole saù chiar cle toate

i)ent[u îmbracàrnintea zilnicii, oameniì cumpà12ì haine dc {aata, lì ' lai : l lesclmàti însi portul .,tradigionîl" conlinuà sà fie cel preferar în sat Bàtrînii

-si copiir îmbrac'; :rstfel de straie zilnic; femeile poarta îmbr.icàmintcarlîcl it ionalà sau variante ale acestera. AproaPe to!i s'. i tenii folosesc în moclregLrlat anumite elemente ale costumelo( t la(l it ionale, în special vesta sltuiîcl]eta cLe lîniì, Femeile. poartrì ior!ùrÌ. confèctionate azi, cle oblceì, dinr-l lateliale srntetice în ]oc cìe lînà, care este fiìai scump:ì. l)e timpul lunilorcle iîrnà, bàrbatii îmb.acà pantnloni gro€i, càlduroli, cle lînà. La oc:rzii rituîlesau cluminica, nlai toatà lùlìea - inclusìv cer care nu tri i iesc în sat-,,seîrìÌbúcà", adicar îDi pun ccle nìai bùne haine ,,de sal" MLlncitori i t l lbani,

qi festìvà m/rclteirzà identitatc.ì Jocalà, înrr-o cpocà de schiml)àri rapide.Cci care nu se îmbracà niciodatà ,,de sat" sînt f ie cei clin :rfîra comunit, l l i i ,f ie,, intelectuîl i j" (sau ccr ce se consiclerà astfel) DistÌnctiu de statut e.ste unrezultat intenlionart ' IÌDerii Si cei ajun$i lx vîrsla càsitotieì se lngaje.tzJ.rvizi în ,,campanij" i\4nd (ì1ept tcl lauda cle sine Bîr'fa e iute în a cla cletstire cine, ce a cunpàfat, unde !si peolru cît. Slalìdardelc estetice locxle sîot

îùìpletesc, cîre ùar apoi vor fi scrutate de ochii curioqi qi rnvidioli ai celorlalti-

,t I r , t i ' ,^Ntz^l r^ \ i | I l^ t ^

l ' l t r r l l t , , l r , . ( ) t r rcr . t , l ) r ì rb. [ i t ùu mai îndepl lncrc| | i | | | r I | , r | | , ' r i r lc rangul întîi la economia familiel,r lr 'r ' r lx, (îr 'c o î\reîù, în speciîl asupra fi i lor.

lrdr r,r lr.rl ' ru in\e:tnni însi o (rcster.e genelaliz.rtà u stîlut'rii l l-i lE5fl:ltl l ' ||,r'rr. l i(.meile pot fi respoflsrbile penrru fin:rnqele qi adnìlnlilnlaa1n1r',l,trrti, clar aface le satului continuà sà fie concluse cle bàrbxlll (llnr r t l h,ùr r l i | l i l l te pàrI i .

l ' ,(r rìrcrììbri i familiei contribuie la bunàstarea acesteia, chiar dacà nutl| l t lrroiesc în sat. Reciprocitatea intrinseca relaEii lor sociale din sat selftf l l , l . l i i lsupra celor urban-rurale (Simió, lplJ; Konracl 9i Szelerryi, 1976).l l. l ,ìrUrilc de familie sînt folosite pentru rezolvarea presiunilor oficiale Silrrr\ lrrì iz:rrea avantajelor personale Si famìliale. Majoritatea ieudenilor sîntl[, .t ,úrlÌlljati în activitàdle din agriculturà sau pastorale. 50%o dintre ei sîntI||0rl)f i al cooperativei Qi produc grîu, porumb, ovàz, cartofi, sfeclà'./ ' ,"t ' lrnir este preocupatà de creqterea oilor Si a vitelor. Forla delmuncà,r , i 'r

)l)c r;ltivei este în principal femininà; dar majoritatea posturilor der,,rr, lLrccre sînr ocupate de bàrbagi. Oficialidti le locale esrimeazà cà mailrrrl lrr cle 700 de persoane au alte ocupali i. Printre acestea sînt industrial,,r,,\ l icrà (circa 100); fabricile de produse finite sau subansamble, industrialr,,,rrl $i de construcFi (450); minerit (80); transpofi (40). Tràsaturar,r,r(tcristicà a forlei de muncà ieuclene este faptul cà 90% din locuitori ir,r| l tt()! i palticipà la munci sezoniere- De Ia al doilea ràzbor mondialtr, , )1rce, familiile au ?juns sa depindà de veniturile suplimentare rezultate,l i | | ùìunca migrantà sezonierà, precum cositul $i culesul. Àceqti !àranilr,rDici au descoperit ca, desi munca este foarte grea, ea poate fr excrem delr( rrtivi cînd este contractatà Oi desfà€urati în echipe bazate pe relagia derrrrlcnie. În plus, prezenla cu funcli i de control a rudelor permite pafrclpa-rr',r f i icelor nemàritate, dar apte de muncÀ, uti l izace ca forpl de muncà,,r 'zonrerà. Adeseori fetele î5i implorà pàrinfi i sà le lase se lucreze pentru,r 1i strînge bani pentru haine noi (desigur, o anumità parte din cî€tigurilel,,r rnerge în cosnta familiei), Din acest motiv, nu rareori, fetele care merglrr l iceu la ora€, Iucreazà cîteva sàptrimîni, vara, pe ogoarele unei coopera-trtc agricole, undeva în Romenia. (Atractivitatea mírncii sezoniere pentru( iìtig reprezintà un clezrv^nlaj considerabil pentru educatra localà. NumaiJ5-300lo din elevl trec cle cele zece clase obligatorii $i terminà l iceul Deirscrrenea, întrucît mulgi dintle potenliali i aducàtori de salariu lucreaza înilre pàrli, mamele solicità (le multe ori ajurorul copiilor de vîrsrà Scolarà.

^bsenteismul este, aFadar, o problema permanenrà.)

Bogàtia acumulat2l, atît în materii prime (cereale, porumb, sfeclà), cît Siî'ì bani este folosita în n.ìod ostentativ, fiind risipità pentru etalare ritualà.Proprietatea socialistà supra pimînrului qi fabricilor nì.ì permite investi[iiîn alcfel de încreprinde ; prin urmare, veniturile bànegti sîot folosite penhucresterea consumului în nìod public, Oamenii cautà bunuri Ei confortmaterial Ei spera sà achizi[ioneze televizoare, îpamte de radio, caseto-foane, frigidere, alagaze, congelaroare, masini de tricolat Ei economisescpentru biciclete gi nÌa.sini. Tlnerii sînt înnebunili dupa blugi 6i muzica sau[igàri occidenhle. Totodarà, ei aleg mareriale cosrisitoere pentru îmbra-càrnrntea tradi[ionîli Vestele brodate pentru bàrbati gi fernei au devenirÌìai elaborale !i înzorzonate; o vesti nouà este un motiv de male admifagie.De asemenea, casele sînt mai elaborate Si mai mari (parlial fi datolità

l ( ' ( ,1r , \ f l t / \ | l t \ , , r | t \ t , \

t ìo l | l lc l ( ) l i l l l l l tsr , i | r . r insrrrrr- | r t . ) l l l r l r r l ;1 111;11,1 \ l lU\ i , , t ) , , t r . , , t , . 1 , I | | , , I I | ( | | ì i I t i It reptat s i L ln lp lc ccl l ) r r t tn cîn)( , t : ì l t 'Zcrvxt : t ( ) i ls l ) ( , l i l { ) t s, | | l l , , . , r t rLr ( j ( i lZt lspeclauc (aceastî estc o cal ì tcr : i ( lÉcuiva saLÌ pentt l l a- j i r presiona pe iprczentîncl mo(lelc le ele mai tecel.t" nLÌanrc narurale ìn tonulj t ipit iaz o leconsfruclie coltt in!ì,1 a valcprezentare a sinelui- pare cà toatà lurnerÌ trel)ì. l ie sà-Si anun[e moclernlratcil,Din^ce în ce mai multr identit lttca p

Cresterea consumului ostentativevident:i la ocazii le rifu:rle, in sDectacu bani ghea!à (100-500lei satiapro:precum cozonacri împoclobrqi szru stlLet cafe nu.$i pof pefmrte ( larul i l(rehti i le (le ruclenie înseamna ca l lmultiple pe timpul sezonului nLrn[i l(Iet ca Qt pcntfu ntsi. (.J Sr nu_i nrai trChelruieli le de nùntà sau funerali i leocazie (la nuntrl, nu numaì cà Í(.uf ic iente r le nrîn. i r re \ i h i t r tUra,Anumitc elemente ale nLln[i lor clin all)unÍe l lgani. I)e pilclà, mir.easa rru ,nrusafiri i plàresc pentnr privilegiul cle aplle-a t,e:utra o sumà_imporranrà penrru Ìinerii miri. Ieuclenij cl ispreluiesc;\î, -îf].î ' :

c()nsidefinciu I (ltcpt F.qtlnesc; este o insuti i ia-act.e..o temeii.uetr sumetc impt.esjonxnte de banr ce se pot stúngc ia o nuntà nu sînttrprce pentru leucl fondrrri le aclc rria r roate p a rtìc i anr i i î$i,..-.,i?i!i. #*?fl:l'1 ;1,îTi:.j::i:,': jfirb J,ìfectProcc.

. Schimburi le rectpl.oce au lo nu raLl te c loÙ)cni i i l le orgJntz-, f i iùoal c: t r(J( l in iLc dupa \ i rst j ùru s.* . i , r * . "locutesc. tdrscot i in t r (eeast zunJ :

antc t i tur j cle 11ecete; în p1rrs, ei

cate sol ici tà efbrtuÌ colect iv ofel. i ir,,.,j;(L*;ii;;;"i;;:: ;;:';i."".*;ì:,,::Tiì::T:ili j5li1 r'""' o.}(elt l le de r.ccjnatf,re sinr irnr\or.Lante, in<l"os"bi f"ni,:u't"-lei, aatoririntobil iràli i lor l imirrre. Inter.acqiuÀile cu

^lr" p".roo.,L,a"ii i ì i"",frri ió"p*

I r l r r ' \ ' r l , , \ l r l \ ' ' ' 'ù l \ l \

l r r r , r | | r , r ' r r , r t r \ l | | r | | \ l / l l l , l l l l , r , r1 l , r r r r l r t l | | | | I | | | I | | { \ ' I ( | | | I ( ] \ l l lss i l ,

l i r , l "

\ 'zr ' , r l l , t r r r l r t r t , l ( ) , ' ( r , l l ) l ; ( l l ì t i l i t lx l r i i r t t ' i t i t I t 1 I t r . t t t I I t , ct rs,

r , , r , r r r r l r l , t , , , , . r r r t r ' \ : ' r , i r r 11, ' r r , r ; r l , sc i l i ( l t i t r l ìe l ( ' I )c l l l tc lc- A(cste

r l , r r | , , | | , l l I r | , , I l r I l i r t I s i l { ) rJ l , ln izczc.sczi lor i (ut ì gtup de luctn sau cle qez-ut

r ,1,r , | , . r r r rnrr t l t ' r r .s i îmltr ; - tca l ì tn i l i i le. lc te le învàqau ( lePr inder i le neces?Ìre

1,, rrrr r()rs, l Isut, l )r ' ()( lat. cLlstÌ l 5i Pentru plegaìt irea zestrei. Surori le

' , r | | | | | | | | | i i | | | ( l r nr.rrci l Pcntrù zestrel celo| lalte ; apoj, efortul era plzl l i l în

r rr! f l .r ( sì | l r i l i | l contr i l )ut iei în munci Sì banr a f i a[ j lol ]a construirea caselor)-

^irrvi t l t i lc soctalc nt si ele orgînizate cluPà vîrstà sàu s:x Hora

,lrrrrrrrr ir ;r l ì t i $czàroîrc xu o semnif icî l ie sPecialà atî l pentlu rÌdolescenli ,

nasteri i , ,rceasta leprezentînd trn fcl cle 1nìqiere, un r j t cLe pub(ìrf î te- I)ansrl l

peÌmitca l ineri lol l l i tbal i srÍ ( lcí l exPtesia ult imà î vir i l i t . ì t i i lol . Acleseori,

srr ig: irul i le lor versif icate inlptovizîtc puteau ( lel 'eni insrunlente cle insulrà

la adresa l inerelol fe' l lei Oci lzÌonal, îst girsealt locul 'sl

vefsLrr i le foirì înt ice

, , I r \ | r , , \ l t \ , , / [ t \ l \

_ Ce torcl ?- Nu torc, ca-ntorc.

De la t:ite c:iseleai l i - \ . Lr uf t in, iT: i l r sd z i ( i ì : ( iSiì aibà ltotr.Écj în c()areci

C.r Jc n , , r z in i _Iloxlî i_o strolr$l

----:

I t r r , \ l l l l \ l l l . l , r ' ( l , \ l \

\ r r Í , r r ì r r ì ì r ì r r \ ,1 r i r r r l ! , i r l : l ( ) l ) r l

l ' | | r , r l ,L r \ | |u l . r , , r r { ) r i i(1.( r ì { l rc l lz î r ru, 1971, 70)

I lr l l , rrr, rr ' , Lr rr; l cl t t lcscîrrt l ik)xle înlreab'; ì f ìeczrre faLi nemàfìt^tà pel l ' , 1 I ' r | | | , , I | | . | I r ' i | r I l ' ( )st în t r c l ) ' . r tc. ,e. taîntecele s ! farmecele procedeazàr,,r, r , l ' rLrrr r ir r ì ì i rr i( ' r i ì clc lr l : t i srrs, t tdic: i pr iú invetsiune (R.oselt i , 1975)t , , | , r l | | | l r ( r tu l ( l )J i : r tuì) î (q ioneezà zr l t fè l e lecî t i se cere, î Ì va ajungel, l , r . rrrrr l r l rr r i l l | i rL [) in nou cste eviclentà competit ia dintre fenei pentru| l |1, rtr \ .r ( l l ((rcst i un fècior, fàcîn&r-l sà renunte la celelalte torcàtoare.r ' r

' r .r ( (rt l r l ,( t i l ic qstc o consecrngà structr.Lralà a paradoxuhn Patr i l iniar

,, , rr r ' . r t t( io| ik>r înc!Ìrajeazà convelsal ia, glùmele qi cîntecele. Nu clupà,rrrr lr r rr< rrrt îns;ì, írcestia se pregàtesc de plecare- Natura despàrqir i i estelr rr r l ,r r l rst rcl i î t inerelor femei- Existà rnai multe convenli i operal ionalè

t,, , ,rr , .r ;rrr i ìgc ateni ia unei fete. În general, o privire subti làdà de st ire càùr r lr l ( i ()rr 'stc ca fata sà I conclucà afarà El va iesi, Iàsîqcl usa uriorr ' rr | , , l ' r i l ì is l l )acà tînàra vrea sà dea urmare cereri i lui , ea va ièSj înceti lor

I ' rrr | | : , ; t ( r i ipîtà, aceasta f i ind natura invìmqiei. Sau tînàrul poale làsa u€a,1. , lr[,t, înclreprîndu-se spre fereastrà (dacà se întîmPlà ca femera dorità

r t, ,r irr preajmà) El va bate uEor în geam, urmînd ca e^ sàr iasà afarà, I r, .r r ì( )r c$te. Ctrplul va petlece cîleva minule vorbind între patru ochi (sal,

, ,r(( (uz, un refuz trebuie fàcut cu gri jà; alt fel, fata r iscà represal i i înrrrrIr r l locului, cînd poate deveni vict ima unor str igàturl insultàloare. Asti lzi, rrrt îrnplà mult mai rat întrucît hora are loc sporadic. $ezàtori le insà,

t ' , rr ; isL: i , chiar dacà func[ia lor de curtate s-a diminuat ca importanlà.I lorî Di sezàroarea sînt ocazi i de curtare r i tùal izate 5i controlate Prìma

.rrrvine în spal iul publ ic masculin;a doua, în spal iul domesúc feminrn.\ lor i teteî relat ivà ( l i r aceste clomenii se exercita în mod corespunzàlorl ' ( ,rnei le pot fef lrza bàrbal i j în int imitatea sferei clonìesl ice, dar nu o pori .r |c în pubhc, sub privireir întfegi i comlrnitàqi, fàl i Ì coosecin[e serioasei l)cntru cupluri le càsatori te, ofensele pot cluce la bataie ; bàtara femeii este, lcstul de obi inuità) Atît qezàtoaîea, cît Sr hora procluc t i leprodùc orglÌni-zxÍea ierarhicà a relat i i lor sociale ! i diviziùnea muncii în forme condensatel ' i rnbol ic.

Rel igie gi organizare socialà

Structura organizàrii sociale este reiteratà simbolic în credinleic $ipracticile reljgioase. Prin decret cLe stat, ieuclenii sînt ortodocti;însi cîtevasecole de predominan!à a Bisericii unite au làsat urme puternice în leud.Acestea sînt încléosebi vrzibrle în practicile legate de cultul Mariei (care nueste la fel de complex în orlodoxie) din Postul llare, cîncl femeile se roaSàla cea de-a paisprezecea oprire a crucii, precum 5i în studierea carehismului(stràin ortodoxìei). Altfel, ritualurile ortocloxe Qi €íreco-catolice sînt destulde aserÍìànàtoare, cu exceplia rÌnor diferen[e docùinate Atît în Blsellcaortodoxà, cît €i în cea unità, femeile ;i berbali i sînt segregafi spa[ialìbàrbali i ocupà secliunea fiontali mai laLi a bisericii; femeiÌe stau în spaleÎn micile biserici de Ìemn, astàzi monùmente istorice, spagrul rezervat

' r l l r ,ANI/ \ l \ \ r | l | \ t \

tcmpofar restúnse. Pfin ltel.nînq2r clintre exces 5i înfiînar.e, rl inrre mîrrcaresi posr, icleologia religioîsat se legitimeazà pe srne. Se cfecfe cà asrfelcoÍpul qi sufletul sînt spiritLìtl iceSte curàtite, factof importlnL în cons[rLtcgrasr reprezentarea de srnc.

O primà corììponelttà î discÙrsulur religios dc,spre viatiì si moarte,despre purirate Ei necur:i,tcnte, este sîngele. Sîngele rcprezirrìà for[a r,ìetii

I | | i I ' ^

f l | / i \ | i | \ ' ' r r ( l \ l \ ' r l

, r l | \ | \ l r l \ ' r l \ l \

r l , r l r l r ( | ( ' ( | | ; | \ ' r ' | , ( , . I | | r , t l I IL| | | I | , r | . ì I r ) r , ( l r ( i ( s l ( ( r ) r rs i ( lc , - . r t l ÌL l rn l ì I , ,s l laru ;,1, L r r r r I r ' r r r r r r r r r r I r ' , | | l ' ( l r , \ r , l l ' l i ) r r ' ( ( r ( l r I ) ( ' rs() : ì r l i t s i ì nu lzìsPtrn(ì ' r Pînl l nLl, , l r ' r ì ì r t i l ( i ( t f ( i r ) r i ) Nl(r i r l i r lù( , (xzrì cLr pi icatele; pr i l l LÌrmare. ea ins. ì . \ i

' r , I l l , { ) s i tLr i r l ic l ) r ( . ( ; |Lrl ' i 'n l r u în( lcp, Ì r ' t l r fc.r pel icoluLui poten+al , pe l îngà rug. ic iuni le de purì f i -

, rr ' , l irr Prrrte:r biselici i, f inele tuale participà Si ele ìa pufif icare. O datà1, ,rrr, îr 'r ziua de Pa$ti sau de Rusali i, f inele moagei o s?irbz'rioresc (inr,, lrr: i l t l în care fÌnii î9i sàrbàtoresc nx$ii rrtuali, dar sporadic) Siírb,ítoa-tt tt n.l)()cttclor este o festivitate care celebreazà solidaritalca feminini in,,,,r (c plìve$te capacitatea comunà de a da viafi; în acela$i t imp seI ,r rr rl rt i acel aspect aÌ feminitàli i considerat a fi polua t sr poiurnt FÌnele serrr,lrr.eptd spre casa moa€ei dupà-a.miaz'a, tîrziu. La intmre, fìecare femeielr rr i l icir r itual moaga, dupà ce-€i cufu ndà mîrnile înÍ-un vas cu apà sfinEìtà,lrrr,r î,si plimbà cle trei ori mîinile pe cleasupra moaqei, din crestet pina-nl lll)i, spunînd: ,,Ierte-!i Dumnezdu pdcatele, .lumnitale;î a cui tíh fàcutlrt lLtwtít.t" Fiecare fÌnà aduce moalei în dar grîu, carne, zahàr sau fàinà.l|| schimb, moa€a ofera mîncare gi bauturil FemeiÌe sàrbàtoresc împreuna.',, ' cîntà, se strigà qi se bîrfeqte în tihni. Seara, tîrziu, soli i vin sà-gi ialr '\ 'cstele acasà, deoarece unele dintre ele s-au înlrecut cu bàutura sj atlrr '!oie de ajutor. Bàrba{ii savu.eazà ocazia càci, cle obicei, so[ia este cea

',l |c trebuie sà-qi recùpereze soqul de la cú5mà39.Sàrbàtoarea nepoateÌor are loc !i astàzi, în ciucla schimbàfllor aduse cle

r('gimlrl comunist Deqi moaqelor fàrà pregàtile medicalà nu l i se mîil)crInrre sà practice, moasele instruite special asistà în camera de naqtere,l ir-r sat Î-ntrucîr ele alutà la na€telea pluncilor', l i se acoldà respectul rituaÌ( uveoit. ln ziua stabrlità, tuturor mo,!selol din s.ìt l ise acoîcLà [ecunoa€terea(lc càtre finele lof.

Femeile nu sînt privite doar ca fiinqe impure; ele sînt ,,considel ate Silrune €i rele, iar ambele evaluàri pot f i reprezentate ca decurgînd din

'rxtrÌralitalea lor" (Jordanova, 1980, 66) Acesta esle un fapt semnificativ,

(leoalece tendinln cLe a localiza ,,feminitacea în broloS;ic" (MacCormack,1980, 18) Oi în ordinea natLrralà duce la analize ale reladilor naturà-culturà-sex în care (oricît de atràgàtoare ar f i acestea) abundi supr ageoeralizàl i le.

liemeile sînt impule cle la naturi datorità menstrelor, cLar ele sînt qi pure(lîtorità laprelui (vezi Halrell, 1981) Dacà menslî!Ìatia este asociata cusexualitaLea 5i impulul, Ìactalia esre asociat:i clr mîternitatea €i ftìnclianLìtritivà4o- lact'lqix esre consideratà pulificatoare, în special datorità faptuluiciì suprimà temporzu fluxul s:lnguin. Plin urmare, îrl Ieud (ca $i în mareparre din restui lur'ì.lii catolice înrùclile). ferneii ce cince în ispità îi ia locuimireasa virginà. Dinensiunea sacrà a faceril este rùìortalizata în icoanallrunculur hrànit cu generozilate de tnama sa pufti Este o imagine ceîmpoclobegre pereti l ,f iecàrui camìn (din nou, venerarea Mirrjei este uùfenomen catolic €i l lu e tipic ortodoxiei Continuarea cultuÌui Maliei inMaÉmure$, în parricular pelerinajele de ziua sa, 1i august, este o dovadàa ràdàcrnilor istorico-religioase ale credìntei, în opoziqie cu practica orto-cloxà curentà)- Virginitatee Ei pulitatea sînt fedsizate qi saclalizate. Dupàcum vom vedea în capitoÌele ùrmàtoare, concepqii le complexe despleimpuritare, cinste, \ ' irgrnitate si ru0ine au fost consÍuÌle ca un fel cle autoepàrare culturalir faqà de manifestàlìle fÌzice :rle matufltàlii feminine. (veziCampbell, 1964; Douglas, 1966, Herzfeld, 1980; Kligman, 1,981, 1,23-38)

---|lF

' ' l i ' l { r ,^Nl /

\ t l t^ .1t l t^ t^

l ' r r r : t tLrxLr l l ) l ì l r ' i l in i î f cst( l tn l tst l ( l { l ( ' ( i l l . ( ) r r , i r . , t t t l r t r r | |Hl Í l l l | r j r l t r ' lfcZi( là în v i f tLr tcî fe tc i i , : t cc lc i c i t f ( .s( . i t l l t ì i r r l l r r l ì i l l t . , ( l i | | | | t t r , r t r , l , | | t , ( l t r r

eî . Nrstcrcî este învi i lur tà în necLtr t i !enje l i pur i tu l ( . l ) t t | | | | | , | | | I r ' ( i i I | ìsîngelui qi Ì l laprelur.

ConcepLele cle sacr-u $i profan, (le pùritîte si impuritatc sînr fblosite l)(,rìrr.Lla ,,explica" Si pune în legàtùrà cafegoni cle rcla(i i cum sînt cele dintre sexe(lnascuÌin, feminin), specii (anirnal, orn), cir(l ine (nzÌturul, culturà) $1 îctiviràti(cìomestice, îgricole/pastorale). Mulsul oilor oferà un exemplu interesantde logicà culturalà care aruncà o luminà asupra ambivalenger din ierarhiarelaliilor deja enumerate. Aproape pesae tot în lvlaramure$, femeilor nu leeste permis sà mùlgi oile, degi ele mulg vacile. Oile, nu vacile sînt sacre(vezi Campbell, 1964, 26).ÎnîvCîL orle sînt animalele lui Dumnezeu, mieluleste sacrific:rt gi mîncat la Pa€ti. Nu se poate risca poluarea prin sex Eisînge. Un pàstor a explicat în termeni evident sexuali de ce femeile nu auvoie sà m!Ìlgà oiÌe. Argumentr,rl sau era bazat pe considera[ii practice.Vacile se mulg dintr-o parte, clar oile trebuie tinute între picioare. Dacàfemeile ar mulge oile în prezenga bàrba[ilor (mulsul avînd loc ]a stînà, înpublic), cum ar putea ciobanii sir reziste ispiter ? (Doar recenr, majorirareafemeilor au început sà poarte chilogi sub l.ustele !àràne$ti.) însà majorirateao?rmenilor aíibuie tabuul menstrelor. Asrfel, femeilor aflate la menstruatieli se interzice sA se apropie cLe stînà. Se crede cà sîngele lor uìl covàsilal)tele de oaie Femeilc Si oile sînt puse în opozil ie: menstruaEie, femeie,impur r/e/sUs lactalie, oare, puritate. Bàrba iscsitueazà la mrjloc. pove€tileclespre rivalitatea cLintre femei qi oi abunda. într-o variantà seculiuizata apovesti i lui Adam Si Eva, un pistor cedeazà sexualitali i femeii, pierzînclastfel ajutorul unui miel nàzdràvan capabjl sA prezicà (,,Siu Oii", culeasa ìn1978, Ieud). Femeile mai sînt acuzare cà ,,furà" laptele orlor; altfel spus,prin vràjrtorie, ele fac oile ,,srerpe" si incapabrÌe sir clea Ìapre (ciobaniitrel)uie sà fie atenli la stîtea o or; ei recurg la contra-vràjl pentru a reme-dia situatia) Trebuie semnalatà motivagia economicà a acesLor concepli i.Cantitatea de lapte pe care o (lau oile în ziua în care ciobanii pleacà sprepàsLrnile înalte deterrrinà cantirateî cle lapte gr brînz:ì ob!inure mai tîrzirL inv^r:l. Stînele sînt compuse din mai rnuite famLlii, prietenì, rucLe între elesau între stîne difeîite poate sà apal.:t coùcurenla. Toate problemeìe privindl:lcta[ia oilor sînt atribuite farmecelor rele facute de femei Asriel, din nou,femeile sînt considerate lesponsabile pentru necazurjle, bolle qi clisensru-nile clin si dintre gospoclàri l

Pe lîngà f:rptul cà,,rsigurà un cacllu pentrlr geneza unei icleoìogii bazarepe sex, religia mar influenqeazil organizarea generalà a activi&iti lor zil-nice si diviziunea muncii NLI este vorba de o relaFe deternìinisrà, ci, I l ìarclegrabà, de o fortà cultùrali alotcuprinziÌLo1re, care oferà simbolun ;;rrnehfore ceÍrtlale prin czue oamenii îqi orienteaz;l existen[a ,si deri\ 'à semni-fica[ii. Activil.atea zilnici se desfaSoarà în funcgie de cîteva ,,su pra-ciclur i, ,toate implicînd o schimbare conttnu:i: ciclul anotimpurilor controleazàacrivitàliÌe agricole Qi pasroraÌe j alteÌnanla zi-noapte controleaz:ì t impul clelucru Si ccl cLe dupà )ucnr; iurr viat:r lui Hrislos stluctLtrc.tz:r pclrcxrcli le clemuncà qi cle odihnà, sàrbàtoriie Ei inrerclrcti i le De$r aceste cicluri sîntcorelate (vezi Ei Kligman, 1981, 110-13), viata lui Hristos este ccl maicuprinzaror crclu. reglînd cliscursul si activìtalea.eligioasi, rituala, ptecum$i cea cotidianà.

i r l l i 'ANl7^l t l rN

: ! r ) r l ' \ l ' \

l r t r r i t t ' l r r l r | ( . l r , rz, t , r r t l r r l l r i I l r is t ( )s (orìs l , l t t tc lcgalr . r r l t soci l t l : l cc l Dr l t rgcrrt 'r:r l i r I i r t t r r , i ( . r | ( | r ' I r | (,\ i nror()\crìi, ir l gcncrxl); Plin Hristos, existà orr' l ir l ic <L.r î!ru(l irr 'sl)ir itLralat $i cLc ac[itÌne. Stri i ini, ctlr]oscì.l l i , r 'ucle. indilè-rcrìt (lc clîs.ì srrtr clcosebirj cle statut, împilrl11oesc aceasL;l legàtul1ì, srabil it l tsi restibjl i tzì l:ì f iccarc nouà înrîlnire, pe druur satt îr ' ì c.rs:i. l)eoîrece seconsiderà c.i legàtura fundan-rentrlí dintre oatneni este cea întru Hristos,viala acestuia cLelernlinar forme]e cle salùt,. i de interlcliunerr. De-a lunguliruului, oamenii folosesc ulrr2ìtoarele formule cLe salut gi de riìspuns,

Latudc-se Isus tsxtt LaItalàr p( Istts\

- iu rccl, afiin.

De PîSti, formLrlele se <!himbJi:

Hríslos o-nui.rt- Ade uilra I c-o -n L, iat.

De Ziua Înàltir i i , patruzeci de zile dupà Paqti, salutul devine:

Hlistos s-o înd.llal- AdeLdral s-o îttàllatl

Acest din urma salut este folosit doar timp de trei zile. APoi, salutulobilsnuit pînà la l'astcle urmàtor este LaLLde-sc pe Isus.

Aceste formule sînt importante în procesul de evaluîIe a sìi lelui (sinele

,,comùnitar") Si a alterit,tgir. Ele leaSà 9i sepîrà în acela{ìi t imP. Incapacitateade a participa la sclì imbul de salururi î i cl istinge pe

'ceilalqì", pe cei din

afarà. Un sAtean carc nu foloseste acest salut esre considerat '.ìnlisocial; înoice c^2, nu am auzil nici o persoanà drn leud, jncluzînd membrii deDartid, ,, intelectuali i" sau cei locuind I ora5, sà foloseascà altà formà deialut (indrferent clacà se întîlnesc în at sau în altà parte) Caracterul

existau circa o sutà (lc familii cle evrei FaPtr.ìl cà în mod evicìent ace€tia nuputeau folosi salurul, î i diferentia de poPulaqizr preclominant crestrnà $iiuncqiona ca o formà de antisemitism cultural{2. Tiganii, considera[i,,alqii",dal neproscris.i religios, eraLì scutrl i de îcesl afront (de€i au fost osi sîntsupugi altola). Astirzi, ia fel ca $i înainte, salurul de insPire!1e religlors;i î iclemarcheazà instantaneu pe tìtotogeni de locuitori i oraselor. Pentru aceqtiaclin urinà, sitenii folosesc formulele de salut obiqnuiLe, bazate pe momentulzilei. butxci diînineLlA; bunà ziuà; btmà searà (pini ce am îjuns sà fiì.|cunoscut'à în sat, oamenii mà sîlutau ,si Pe mine în acest fel; mîi tîrziu, amfbst acceDtatà cx ieudeancà cLe orìoate). I)e rsemeneiì, cind ìeuclenii mergla oras (altele decîr SiglÌetu ùIarmaqiei), fblosesc forma stanclard de salur. Eisriù (fie à sînt [àrani, fie cà au clevenit muncitori) c2ì ceilàlqi Privesc formîcle salu din sat/ca nccultiv;rt.ì. Da. în leud, salult l l relisios malcheìziidenti la a, este. Lln semn cà Persoana care îl foloseQte apî4ine penlrì.1eternìtate Bisericii qi sAtului. AceiÌstà fotmà de salut î fost introdusà deBiserica unità sau greco-catolicà în secolul XVIII (vezi nota 4); nLÌ este o

orice caz, relevanta rcestei Practici în contextul cxprimàrilol simbolice aleidentitàtii î fost sernnalatà (l(j cei intcresa[i în deosellirile dc doctrinàdintre Bisetica unità si cea oltodoxàrl.

Crprrolur- ll

NUNTA

5íí |rdiascò mireasaPentnt ie i uesàlíe

Inrerviù, Ieùcl, 1979.Simbalurile sînt simplome, direcle sau m$tlicate, alelorlei realea [uc.t-L!î.1lor.

M Sahlins, 1981, 7.

r i tà semnif ic,r lret sale cr-r l turale (Van Gennep, 1960, 116), nunta momentullealizirii pubÌice a unei càsàrorij - este bine pusà in e.,,iclcntÍ. Nunracelebleazà cicluri le reproductive (biologice) si procluct ive (soi l" l .r ur"ort i rn i ì cul turale: c,r reprezinl j un eveniment

"o. in l crr" re i i j ( r nolme >tv. lLorj so(jale. In mod obi€nrr1r, nunta cìureazà uei zi le, faDt ce clernai_

cheazà, clar 5i faci l i reazà într-o manierà cLamarrcà uansformà;iLe c;mptexeParttclpan[l ; nunta exempii f icà,,relî t ia

meclt zi" (T. Turner, 1977, 54) Ritualùl nun[i i orcloneazà €i conholeazà

(leterninà colapsul nìvelelor- sociocentr ic (acì icà relatìv .obie.r i" , l Oi "Ào(entr ic l Ír( i ic i , .subiecùv I xle feprezentt i l i i tconice într--un singur vehrcoì

srmlrolLc_ conJellsat. Asrfel, ea prezint: i o modîl i tate cle imóregnare aordrnj i ot l iect ive sociocentr ice cLt ìntelesuri le subiective pe cari ie;odif icàsi cle m:rnipuJare a ambelor dimcnsruni ale în!elesuhÌi ca funcl i i reciproce,,(T. Turner, 1977, 63). Rirualuf i le, c:r meta-fol.me ale organizàri i sicrare,afecreazà orientîrea subiectivà a pàrticipantilor ; în cuzul ile f^ga, i iearnrr_

,. Pn,ol ' l l orglniz.r i- i i socrale p-rtr iarhale ( inchrsiv prefennta penrr!ì rete

CI,r)t .1 p.t t futocit l i ) vj tm mireser esre perceput, i ca f i ind cea mar alèctatà cle\àr. i ror ie. In (on.ecjn(à. r i tLt3lul nLlnt i i ùe concentreiz l i l ,Jpr l rnrre\ei 5 i ar .constrLr( l ie i publ icÈ. : r pel .a.rnci s i l le soci .Jc. intr un mediLr so, . io_culrr l : r l

r , r , , r , r r , t r . r , r r l r t l i t , t r '11t t t r t , , , t , l : , :1, ì , ) t ( ) r r r r r t r i t ; r t ( "

, ,n, , . u, , , . " , . "" i '1i r l l l l l r l l t r t t r r r f r i l t z : t r r ' ; r r , l t l r l r l , l i , , t , l l r r l ( ) l i l ì ( ( ' lcst l l i ( le l r l i î t l tp ' i l ld; i td '

I l , r t { ro! isrr l t l i r r l t ' r r ' : r r ì l l i r i .Asl l ( '1,( l lJ- la(Lì , , ìePO?ÌtesPuneci l Ìuntaeste

l l l t rr , ,cutegori i le soci eza\/antaj ' .r te de orcl inea simbolÌci , plecum

lr,rrr l ' r l t sru t ineri i , nu decîl sà recunoascà legif imitatea clasif icàri i

r l r Ir | l i rDte (în cazul de a relal i i lor sociale înÍ o ordine Patl iarhaLà),

r i r lsuPta celel lal te. Nunta Promoveazà reproclucerea aceslel sl f t lcLufr a

r,. l :r l i i lor. Ritualul reprezintà simultan !Ìn vehicol pentru legit Ìmirea Pozìl ieilr ' rrci i t i pentru expresia calalct icà colectivà a atrtudini i femlnine fagà de

,r i ( xsta pozl lre.I 'e parcursul nungri, se subl iniazà tranzi ldle aduse de càsàtorie, sco[încL

rrr Prim-plan preocupàri le pt incrpale aie comunitàt i i , precum;i valol i le

,rr l trrr:r le centrale ale ei, cu toate tensiuni le interne inerente. Aceste t€ole.,r velori sînt rerterate în t impul secvenlelor ceremonrale :r le f l tualului, cu

,1, centele dtfet ind în funqie cle scopul Part icular specif ic Fiecàreia Aceastà

r( i terale clà na$lere Lrnui caracter redundant, atî t de des men(ionat al

l l t r l4lului (BloclÌ , 1974; Tan]biah, 1979,134-42) Deoarece càsàloria, ca Sirìoartea, presùpune schimbàri racl icale în sinele incLviduaÌ si colecl iv, at i t

rr termeni biològici cîr si soclal i , cele mai elaborate scl leme cul lurale ale

runl i i se referà la dimensiunea mu lt ist l at i f icatà a înstràinari i , separàri i '

r Ì ìor l i i , precum ! i la onoare qi ruf ine. Locul simboiic al fuzionàri i acestola

este mireasa. Datori tà orcLini i sociale Patr iarhale, de obìcei mileasa este

nun[i i este sexuali tatea saù, mai plecis, virginitatea nl iresei ' pentrt l ca ea

reprezintà potengialul de a cla nastere La o villa sacrà' g-.uantînd aslf(:l

contìnùitatéa în t imP a famil ier 5i onoarex acesteial.

Intrarea în lume; sexuxl iùf i i Aptobate ctt l tu.al Prin c. isàtof ie sèmnlf ici

care se coosiclerà a începe cu 2111gr'àrac dupà càsàtolie Càsàtoria înseamnà

responsabil i tate. Viata se înca[cal de responsabil i ta[e Dupà curn sPunea o

1( ' I r l ì r ,^Nr/ \U ^

\ r r r l / \ l^

sàrbàtori oficiale, dar oamenii manipuleaza sisremulîn propriul lor avantaj.sàrbàto.ile creltine nu sînr ignorate de majoritarea populagiei.) Sàrbatorrlicrestine fac parre din ciclul traditiilor calendarisrice, care, la rînclul lor, sîntasociate cu ciclùl anotimpurilol.

Relagia dinrre obiceiùrile calendaristice qi ceJe care lin de ciclul vieliieste complexà, recapitulînd structura generalà a oîganizà.îri. sociale. înobiceiurile calendaristice, bà.rbatii sînt media,ror.ii primari. Ei sînt cei care

mai larg al comunitàtii. Femeile aduc copii pe lume; însrràinarea femeilortinere de familiile lor la càsàtorie continuà acest proces; femeile bocesc Aipoartà de grijà morlilor, în lumea aceasta Si în cea de dincolo.

sau linînd de ciclunle vieti i care sir nu fie aprobate de Bise.icà într_un fel

calendarìstice !i ale ciclului vieli i , a(l icà tot ceea ce este poruncit cle sus.Plin ele, se cinsteQte gloria gi voinga Donnului. Viata Si moartea sînt

( ) l { ( iANìzAtUi l s( ) ( ; t^ t^ t7

, , r r r r r l r r i t lcv i r r t intc l ig i l ) i l (vezi weincf , 1980). Penuu exempl i f icare, int .rz|| l l( | |)(. i l(r ' , l lol i le sînt ur't sinrbol (lc' \ ' irî l irîte, sperantà si virginìtate.l), sl)r( () lrt:t se spune cir ,,înfloreste" (ujunge la pubertate). Eufemismull 'r 'rì l lLf nrenstfuîtie este (Le î at,ea .f loú pc poale Fetele virgine poarrà,.ì| l l : l$i str:ìhÌcitor cololîte, cu moclele flolale. O mireasà este întotdcaunzo llo:rre" în ,,gr:iclinzr mamei sale" pîniì ce ,inboboce$te". Atùnci mama ,,o

lirì(lc' (o mà.ità; metaforele schimbului vor f i discutate în capitolul urmi-t()r). Iìetele, asemeni f lori lor, se afl i pe culmea vitali lagii atunci cînd sînt...Lrlcse" de-viitorul sof Penuu femeile tinere, casàtoria reprezintà o moafterirnlrolicà. ln mod similar, ,,viata omului" este descrisà înt.-un boceî ca!,rllà a unei ,,flori de cîmp. azr e, rnîine s-a du6". Càsàtoria €i moartea induc;rnrîndouà schimL'ari de sratur €i idenritare. Înrr-un sistem preferen{ial)asculin, viata tàrbatului descrie forrnal corùdi[ia umanà în telmeni mai

lerg cosmologici (sà ne amintim cA fem€ile sîrfi dependente de tta.rba -tirti $i soti - în dobîndirea rdenrirà{ii). La acesr rùjvel de organizare, ohmenu(reprezentali de bàrba{i) tràiesc îi mor asemeni úlorilor. Procesele naturaleîrìving construcgiile culturale-

In olice caz, religia reînvie speran[a. Prin învàlaturile sale, ea oferàsimbolurr culturale $i metafore prin care procesele umane fizice, sociale gispiítuale capàtà sens. Separarea dintle suflet €i trup ratiorr lrze^zà vllB ri-trteî condiliei materiale a proceselor naturale ale vie.fii $i mortir. Dinamic:rfelaliilor dintre viu qi mort, sacru gi profan, rezolvà dilemele biologiei, rleimpurif icàrii €i pàcatului. Împreunà, cicluri le rituale religioase Sr celeseculare dau sens, la nivel simbolic, contradicliilor experiengei umane. Eleoferà mijloace de negociere între lndivrd Si societate într-ùn mediu înrapidà schimbare. Statul a devenit din ce în ce mai p.ezent în viala tuturor(verdery, 1983 a;1983b; Shafir, 198i). Transformarea socialisu a proprie-tàtii, a modùlui $i mijloacelor de produclie a impus redefinirea relatiilordintre individ !i stat. Exigenlele industrializàrii tapide gi ale modernizàr'iiau afecht negariv structura farriliei, diviziunea muncii, relatiile dintre sexe6i, în multe cazurr,pattern-\trtle ale locuile Ca rezultat al angajadi în cîmpulmuncii salariate, al educatiei superioare sau al formaliei specializate (caleîn general nu existà în saL), rnembrii famìliei sînt din ce în ce mai dispersa[i.De-a lungul anuluì, Ieudul este populat mai ales de femei, copji si bàrînì.

Ritmurile vieli i de ftecare zi au fost afectate în mocLradical Surprinzàtor,în Ieucl sistemul cle ritualuri s-a i[ìp]-rs ca un factor organiza[ional stîbil,într-o vizr[à sàteascà profund rnoclif icatà Muncitori i sezonieri pàdsesc sarulla începutul Postului Mare, ciì srì se întoarcà cle Pa$ti. Lircruri le se repetà deRusali i, de Snnta ùlaria, în august Si la Clàciun. Siltenii ràmîn pe loc îniernile reci, c'înd au loc cele mîi multe nungi. Moartea unui membru alfamilìei anuleazà orice alte obligati i în orice momenr. În astfel de ocazirrituale, identitatea Si/ Iegrituri le sociîle sînt reconstrtt ire !i realìrmate.Oamenii au ràdacini în organrzarea soci^là a familiei qi comuniràlii. Dintreaceste ritualuri, nunlile qi funeraliile faciliieazà îndeosebi comenrarii elabo-rate asupra a ceea ce înseamni viaF, aQa cuÍn e ea rfàità în termenipersonali, locali qi naqionali. Astfel, ele reprezintà mecli i puternice, princare pod arunca o privire asupn prcocupàrilor practice Si asupÌa celorcare diru îngeles f.ielii de zi cù zi în Romania contempomnà.

-.-F

( f ' Nr Nt^

fc| ] lc ic, ( r r ls t i tLr in( l r r -sc cî t 'cou l )cr ì { r ì . r nr t r l l ( ' l r l l ( ' l ( ' , ,L l l t l , , l | | l r ' , r i | | r . l r l l :1t ,nu nl î i est i l iber l i . Ai ur ì sot- L incle sr t te duci2lX'Lrn( l ( 'sr ì v l t / l r l ) l | r ( s lfaci mîncaÍe, copir; gri j i le, necazurile si problernele vin pcstc t||| | I lr nriì-toarele veLsurr clescriu, întrr.rn mocl rniri glumeE. pc tînàrtìl l ipsil ( l( Fúji incontrast cu adultul :

llinel tîù:lr Sî hol!èiC:ì meri sîra Lìnde vrei-Dupii ce te-ai însumtStî cu nevastî în pat.

Nu le însum nÌ1li vereC:i nevasta tl)ult îlì cere.5i cior:rpi t i rznìenr$î l1 noîpre p-îngà ptele

Pe scurt, càsàtoria duce la copii, bàtrînele $i moarte. C'asàtoria esteînqeleasà ca o moarte simbolicà, diferitele pierderi impuse (precum virgini-tatea si tinere[ea) fiind cleplînse cu voce tare pe durata nun[iì.

În capitolul de fagà, voi trece în revistà cele trel zile Îe

nunlNi ldrdnesti.Majoritatea cupluriÌor, chiar cele care locuiesc la ora€, preferà încà sii- l isàrbàroreascà nunta în acest fel (desi, clatorità pro8ramului de ìucru, unnumàr tot mai marc de cupluri opteazà pentru o ceremonie de o zi.Aceasra formà a devenir deja standard Si va fi tratatà pe scurt). Chiar clacàceremonia s-a schimbat în timp qi prezintà variali i performative rJe 1a cazla caz, aícr voi prezenta episoadele de bazà ale unei nunli ,,iclcale"'/.Datorità structuri i formaìizate a principalelor segmente ceremoniale, actiù-nile rituale sînt suficient de constante pentru a suporta generalizarea; inoÍtce c z, textele rituale incluse în analizà sînt oblinute de la mai multenunti (dacà nu se men!ioneazà alrceva, textele au fost înregistrate la nun!idin iernile anilor 1978 $i 1979 în s:rrul Ie!Ìd)i Riscul unei descrieri idealizatea nunlii laréne$ti pare justificat nu n!ìmai cle catac[erul transformativ alrirualului, ci Si de faptul cà ritualul definefte o rela[ie normativà întreindivicl Si colectivitate.

O l:ìmurire privind textelè se impune. Majoritatea úr'Í str"igàtlu', velsutirimate strigate, cale leplezintà principalul mod de comunicare i j i celebralepe parcursul nùnli i ( la fel ca $i în timpul sàrbàtoriri i nasilor sau 2r moasei,la plecarea unui f iu în armatà etc ). la nungi. cupletele sînt uneori cîntate,nu str-igate, datorità preferinlelor rnclividuale ale panicipanlilor, dar, în maiori-tatea cazurilor, se preferà strigarea lor. DeQi ùnele strigàturi sînt asociate cuoraqii ceremoniale specifice, prccún7 horcq gàinii sau închinareî niresei,cea Írì^r lr]are pîrte se l imiteazà Ìa aceste ocaziia. VersLuile pot f i ,,t lacli lro-nale" (adicà mai formalizate) sau improvizate. Conginutul Ìor reÌev,l în generalpreocupari culturale majore - bàutuIa, bàtrînelea, moralitatea, dragostea,socializarea - dar ele se pot referi $i la disputele curente sau la problemelepersonale. (De€i nu o vom face sistemîtic, vom reda în mod ilustrativ aseme-nea velsuri)t. Temele asociate ale înstrÀinàrii, ru$inii, onoarei si morti i sîrìtleitefîte pe tot parcu|sul nunqii De exemplu, strigàtlrrile clespre scbirnbareastatutùlui miresei de la cel de fatà nemitritatà la cel de femeie mau itatà seaud aproape în roate secvenlele rituale, cu varialiuni ce depind de persoanacare strigà Oi de functia fiecàrei secvenle Pentru a evita redundan(e inurileîn descrierea unui eveniment ritual, care esre în mod structural repetitiv,

î ,^,n or

v( rsr | r i l ( . ( i | | i r r l ( | | . t l r ' . 1)( r ì l r r r ( lo l r I sîLl nrar i rDLr l tc sc:amente r i tLra]e vor f i( i l ,ttr ' () si|| l . l | |rì (Ll|t Al(c vljrsuri vor-apàreî în capitolul clespre nunta||ì()rtLrÌrì i, pcnrru rr cxempìif ica rela!ìa simboiicrt cl intre casàtorie !i moa e

[":rzele riturlr,rlui nunli i înshiineazà simbolic Íì l ireasa de familia plir in-tcusciì, încorpoún(l-o în cea a soplui. Ritualul (lramîtizeiÌz,l acest procescomplex, care cleterminà nu n!Ìmai crearel unei noi unttà{i farri l iale, ci sistîbil irea de noi legàturi între famìli i (clar 5ì negarea implicit,ì a anumitortiprÌl i cle relaqij cle càtre altele; vezi Si Belmont, 1982). Nunli le sarbatorescreconstituirea îela!irlor sociale descrise de Van Gennep (1960). Prima fazainclùde rituri de despàrlire Ei cuprinde pregarirlle, Jocul sîeagului

'lj'ireíriii aI Cununii tniresei, pritnele dintr-o serie de negocieri pentru mireasà,gàtirea mi.esei Si iertarea oblinutà de la pàrinlii fiecàruia. Faza liminalà ]sautranzil ionalà constà în celemgnia bisericeasca, mesele de dup2f ceremoniela casele mrresei Oi mirelui, scl]imburile rituale dintre cei care vînd Ei ceicare cumpàrà mireîsa $i vînzarea gàinii. Faza îin li a încorÉoràni presu-pune aducerea nliresei Ìa casa mirelur, sosirea ulterioarà a alaiului €idezbracarea mircsei. Un element integral al fiecarei faze este comensuali-tatea (Cohen, 1981; Kideckel, 1981). Mîncarea €i bàutura creeazzì fi menlinrelagii le sociale;ele asìgurà suport pentru corpul f izic, ca si pentru celsocio-polrric. Nuntile se ocupà de relali i le sociale; în consecinta, mîncarea$i bàutura Fn de esen[a lor.

Fiecare nuntà este legatà de evenimente care in4iazà €i conchìd recon-stfuctia relali i lor sociale. Astfel, toate nuntile sînt prececlate de logodnà 9iurmate de o celebrare postnuptialà, cu participarea principalelor famili i ,Logodna anunla în mod oficial relalia dintre viitoarea mireasà Ei viitorulù]ire; petrecerea postnupgialà recunoa5te formal rela[ia subsecventà dintrect scri. Logodna este o cerin!à pentru càsàtorie, dar ;i o discu!ie preliminaràdespre rituîlul nuntii. Cîncl un tînàr vrea sà cearii pe cineva în càsàtorie, opersoanà (de obicei nasul) merye în pelit (în leud, cererea nu este atît deform lizatà ca în alte sate. Vezi, cìe exemplu, Melloi!, L969, 1.33-35;$euleanu,1985). Reprezentantul, pelitorul, trebuiesà ceara consimtàmîntultatilui miresei Ei sà anticipeze daci acesta va fi sau nu de acord.

Onoarea Si rulinea sînt sentinìente centralé tensiùnii inerenre propu-nerii Negocìerile au un caracter cît se poate de privat - în eventualitatea cilntÌ urmeazà un accept. (Motìvele cLe refuz sînt nullreroase Fi nu reflectà cunecesitate interese economice, deoarece ie.arl l i i le sociale adînc înrà(Làci-nate tind sà reducà discrepangele prer mari prjvind concli l i i le mareriale.Cel mai adeseî, refuzul decurge din vechile conflicte dintre Famili i , dinvîrsta prea micà a miresei sau din calitatea ei cle fi icà ùnicà,) Un bàrbat î; irememora experienla mersuluj în pelit. Ajuns ]a casa mìresei, acolo seaflau persoane care nu fàceau pnr te din familie. Pentru a risipi curiozitateitlegatà de sosiîea lui, pretendentul a suslinut ca ar f i auzit despre un porcde vînzare Si cà voia sà arunce o privi.e asupra lui. Tatàl fetei l-a însolir petînàr afara în !urà, unde au discutat (cu succes) posibilul arrnjamenr.Insinuant, tatàl miresei a declarat musaftrilor ca tînarul venise cle fapr dupào purceír, nu dupà un porc f)isjmula.ea în spatele me|afor'éj salveazriaparenlele. În scopul p?ìstlàrii onoarei, acleseoti clìesti!Ìnile practice servescdrept pletext pentru a scoate llirà un membru al familiei, asigu:Índ astfelcaracterul privat al disculiei. Astàzi, mulEi tineri merg ei înqi$i în peqir la faradoriÈ. Ceea ce nu înseamnà ca onoarea e mai pu[in importantà.

I t , l NtrN t^

anxielateCitirea anunturilor informeazà comunitarea despl.e càsàroria plànuirà Si

reprezintl de obicei un bun indiciu public al reaiizàrii acesrei;. în oricecaz, în particular, între c€le douà fainilii nu se $tie niciodarà cu certitudineclacà nunta va avea loc pîni ce nu va fi ,,semnatà, înlelegerea între mireasàgi viitoarea soîcrà Aceasta are loc cîncl cele douà femei îqi dau mîna pr-inftrsrele de lînà trase pesre càma!à. Talii, capii economici ai gospocLlriilòr Eireprezentantii lor publici, pot càdea de acord, dar nu existà nici o consfin_[ire simbolicà penrîu aceasta. în mod tradigional, barbagii încheie o rranzaclre printr-o srrîngere cle mînà Si un roast (p. Srahl, 1979 a, 3g; vezi, deasemenea, Kideckel, 1981), care confer2t autoritate socialà schimbuluj (vezi

trebuie sa fie de lînà, pentru cà lîna simbolìzeazà prosperitareT. Ca femeiletrebuie sà-si strîngà mîna plin gorturi este de asemenea simbolic, Oile sînrîngrijìte de b:lrba[i, iar femeile lrilizeaz^ produsele oii - lapte, lînà, carne -în mod secundar. Secundara este Si legiltura dintre soacrà Si norà; femeilenu sînt înrudire direcr una de aka, ci prin inrermediul bàrbagilor. Strîngereade mînà este un gest de solidaritare 5i compedlie. Astàzi, multe soacre daugr bani nurorilor, astfel încîr càsàtoriî sit fie prosperà. Apoi cele douÌ feneibeau luicà cle prune 5i mànîncà pràjituri.

cei cc petfec sà l lu pafticipe la slujba cle dumrnicà în stare (le ebrjetiìte. Odatà cu înclìeierea pelrecerii de logoclnà încep prcg.itirile amànuntirePentru cilslfolie.

Pregàt i r i le de nuntà

În paralel, au loc pregàtiri l î casa mi[e]ui sì Lr cea a nlireseie. Acti l ir ir l i lcIr ' lc rnar in-rportante sînt angajiLreî muzìcangrlor, pregàtiieì nìîncil lrìr i lor $iinvi(area oaspetiior Cuplul invitri personal oaspetii, eventual cu ajuto-rLrl principalelor persoane care le asistà la nuntà sau al rucLelor (veziMeitoiu, 1969, 135). Fiecare familie angaieaziì patru muzicanti: doi cîntà laviorràì., unul la clìit,!ri Si unul la ircorcleon sau bas. Fiecare familie angajeazio bùcirtàreasà Eef^, socàci!6, pentru a suplave8hea plegàtireî cantità.iilorl ieneroase de mîncàruri ! i bàutLìri (pentru cantitàF $i costuri, vezi îota 28,c.rpitolul I) (rnai rar, serviciile femeilor din sat recunoscute ea bucàteresepricepute pot fi solicirate Ei pentru festivitàli mai restrînse). Sbcàcifa esteplzìtitI pentru munca sa, ceea ce sporeste veniturile familiei sale (nu toatefemeile care îEi asumà aceastà responsabil irate o fac din motive financiare;unele sînt pur gi simplù bucàtàrese talentîte, pricepute Ia organizarea unormarj festivitàli). Echipa bucàt.lresei consrà din prietenele €i rudele de partefemeiascà ale familiilor mirelui sau miresel. Mar[ea de dinîintea nunlii(clacar aceasta ar€ loc sîmbàtar seara, de pildà), toate femeile se adunà lirc.ìsa mirelui s.ru a miresei. De-a lungul zilelor ìJrmàtoare, vor pregàti subînchumarea socàcilei urmàloarele feÌuri, în cantitàli care sa ajrìngà pentruùe\ zile I bdluite s e curecbi unlpluti (s^rmaIe), tàÍelei s^u l^$te în zamd(supà cu tàiqei, acestia firnd facuti în casà), carnc (cel mai acLesea porc sul>formà de $ni[efe, uneori Íîipr\tra), gdind, pitò (pîine albà de grîu) !ip?djiîui (m^ri $i mici). Astfel (le mîncàruri sînr consumate $i la afte ocaziifestive, precum Si dumlnrca, zirra cle odihnà Fi recrcere. Pe lîngà mîncare,trclruje pregàtite bere €i horincà. Tuica de prune trebuie sà fre tare peîtî.'bàr'bati !i îndu.lcít.I cu zahàr si scorli€oarà pentru femei, care pretind cà opreferà pentru cà e mai slabl (leút boritxcct tar? (cîid exista, se ofera $ivin, drr aceasta nu se întîmplir prea des).

Sàptàmîna cle dinainrea nunli i este plint-r cie sarcini gospodireEti. Laîncheierea lor, bucàtàreasa Sef?l ciocnegte în cinstea femeilor cale aLll jutat-o ({i cale vol continua sà o ajute pe tot parcursrìl rìuntir). Ea lenìullume€fe, rrrîn<lu-le de bine $i urînd milclui Si milesei norac, s.í f1eî,1tt-un ceas úrl/,. Sînt oferite în mo(l obligaroriu cîte douì p.ihàruqe dcfemeie, dar conlinutul nu trelluie golit, cr cloar acceptat, fie clìiar Si sinìbollc.Sînt necesare doui pahare pentru cà ,,Lì o nuntiì trebùie sir ai însoqirel".

' Jocul steaguhti SiJocul cLtt|ul,tii

Nunta începe în mod formal p.iî cltsulul Fi ,locul steagului. Acestea îuloc în seara de clinaintea ceremoniei leligioîse sau, maj itclesea, sîmb:ltzlseara. Prietenii mirellri se a(ìunà la casa îcestuia sDeciîl Dentlrr a caasestcagul SÌeagul este un simbol inrportant î l càsàtoirei: el esre un sLml:olm:rsculin de vitalitate l i putere, în care relagii le dintre brìrbat si ferneie,via!:i $i moarte, precum Si valoli le patriarhatului sînt codificare cùltural(vezi 5j Kligmîn, 1981, 8; Musset, 1981, 11), Steaguì cacie în responsabil i-tatea stegaruluL vàrul cel mîi apropiat al mirchri clin partea raràlui. Aspectul

( r I Nt Nt^

rù j ì i l i r . ìst , r l sùeagului Fi ; ì l s tcganr lLr i esle c ' \4 idcnL i t ì l l l | | l ) i t l t l I r i t r l | l r tMìrele clcvine .,printul" sau ,, i lnpàratul ' noshru, iar stcgîrùl l l i s{rt(,,{r ' l)(.lot t ir ' ì)pul nurli j , expLÌnÍrrd c-u rìÌîndlie ,"fo[qa l i vitalitatex" lLtir rtúgrrLrleste cel acceptat în càîúnul miresei atùl:I(ji cìnd antÌirajul ,mielui rnerge srlo cearà; agità ste-4gul îÍì tirnPul plocesiufùii flrin sat a grLrpuhi rnit elu4; stàsolemn în spatele lfìixelui îrù tioip ce acesta dlepune juràmîrúùl în hiser,ici.Stegalul reprezintà pr,rr ti simplu virilitatea ma6culúrà. În cuvintele unriùieudan, steagul pe care fl poartà esre ,,!rrì searn cà mir€le (pe care îlsemnificà) este un bàiat tlun", ad:icà unu[ care, pentn! a-S]i da expresiepropriei vinlititi, a luat o f€meie îú càsàtorle, pr.jnîndlr-ti doún1a sexualà înslujba responsabilitàtii socíale-

In sea.a desemnati, stegarul are grijà. c^ prietenii miîelui sà se adunepentru cusutul steagului, ce va fi ataiat uneì lànci de aproximatiy cloi metri.Se spune cà odinioarà, cînd erÀu cu trÌrmele sus la munte, tinerii sculptauau delicate[e crengi, care deveneau furci de tesut peotru iubitele lor, fiindtrrai apoi folosite la steagul de nuntà. Astàzi este utilizatà o lance simplà,fJe care sînt leg te b.tticuri oferite de prietene, batiste brodate gi colierelegate peste nàframe. Acest€a trebuie sà fie negre, albe, verzi gi roqii. Negruleste culoarea pàlàriei mirelui Si este o aluzie la tema morli i ; albul esreculoarea cununii miresei qi simbolizeazà virginitatea ei ;i caracterul sacrual unrunii sexuale;verdele reprezintà cre€telea 9i prospelimea naturii; ialrogul, dragostea aprinsà. Baticurile sînt cusute împreunà doar cu a!à, roéie,penfru cà, într-o càsàtorie, .lrc4gostea înÍo.atd este puterea care leagà. Defiecare parte a steagului, batistele gi coLerele sporesc ,,bogà!ia" acestuia. Ooglindà poate fi discrer adaugalà, penLru alungarea spiritelor rele. Verdeataproaspàtà este legatà de pàrtile sreagului, acoperind locul în care sîntprinse nàframele Verdeata (împletirà €i în cosilele miresei) formeazà,,cununa" steagului (cununa este pàstratà pînà la sosirea pe lume a celuidintîi nàscut; atunci, coronita se fierbe Si se pune în prima apà de baie acopilului, pentru ca acesta sd fie norocos). Cununei i se pot adàugaclopofei, care suna atunci cînd stegarul ,, joacà" steagul, sau luminiEeintermirenre. Steagul e terminat cînd se considerà cà aratà destul de DrneAstàzi, un steag'de bazà" poate fi închiriat de la bisericà. Acesta devine unobicei din ce în ce mai ràspîndit, ,,cusutul" steagulur însennînd mal multîmpoclobuea lui. Ctr baticurile deja amplasate, pnetenii mirelui î1 înfiu-museqeazà cu batlste, bijuteri i l i panglici

Dupà ce steagul a fost ,,cusut", seara începe Jocul steagului. Steg?:,úeste cel care se ocupà de aceast.r, alegîndu-si o fatà cale sà joace împreunacu el. Prietenii mirelui formeazà un cerc în jurul lor. Stegarul scLltull isreagul în riunul muzicri, pe màsurà ce înainteazà, cu pa.si mici, împreun.icu partenera lui, în sens omt ,,cum melge soarele" Muzica este cea cie lahora duminicalà a tine.i lot deEi pot sà palticipe si bàrbali i mai în vîrstà.Daf nicioclati femeile. Cusurul si Jocul steagului reprezintà despàrlirealitualà a mirelui de prietenii lni holtei, de ocaziile de a face curte (horacluminicalà) Ei de prerogativele tinere[i i Ele subliniazà moartea zrceleÌ fazea cic[r]ui sàu cle via!àr')

Pe timpulJocului steagulùi se aucl condnuu srrigàrurile tinerilor bàrbati,subliniincl gravitatea tranzitiei pe cale sà se ptoducà. Cineva poate aveamulre iubite, dar nurnai o so[ie (. l ivorqul este pînà acum practic necunoscutîn acest sat, deqi e comun în s?rtele învecinate). Càsàtoria, ca Qi moa.tea,

" , ,^ ìu ())

i r , l ( ( , r1| lz l ( ( ic ( l r ' l in i r i \ i ì I ( ls i ì , s l ) fc ( lcosel) i re c le 1ìroar ' tc. cí isàtol11Ì esreLr)| lsi( lcrr l t a f j ur] t ip clc , ,schirnb negociît", 1îr cl iscursùl festr\ ' î l nunti ir '51( înctrcît clc vocarbnlarÙl cultural asoci;rt cu negoqul Càs2-rrori î csteI r i t t I I l )r ' in excelent. l , c:rre în via[à trebuie làcut cu îndemîniÌre ; în cîzrì] e i ,, l )r ìnul ' i rchizif ionirt nu po.l te f i schÌmbat, ce] pLìl in în reode. Astfel, t inerl iv() , r i t l tgî :

Hop rr i $i i rrà rr iLa cusuhr steegLrluiGioacà ruJa lllxcutui-Gioec?ì rLrje s:r scLrtoîrà\y ' inrL r . ler iura; : . r nso.rr : rGioecli rujx sà clàtel\ l indr; r ì ìnirc.r\a . , i i rLî lùît Sî la ibdìtNu ti-ebe onlu silir l- .Sà sà afle celuit- ILa ibdit qî l î luxtNu trebe orDu mînatSi s,i afle în€clatÀiesta nu i tîrg de taràùî (al $r sî clùl'ìpell rîlxAresta nu-r tîrg de boiS?ì iei qî sì cliìi-n^poiO chi-sori lllîn drFnvàr g:rli

' Luîli s:ur:l ce lLraiCa s;ì nu v?ì înselati

Hap tri Si ictrà tri esLe o forn-rul:i folositd pentru a r1a1ca ltmul saupenfru a I stabi l i , dacà str igàturj le nu sînt f :àcute conconitent cu mLlzica.Formula introcluce f i urmeazi f iecare vers În plus, rÌnedr o foìosescpentru a semnala c?ì sînt pe c.r le de a face o str igàlura. Dacà la jocùl ( leduminic,! str igàturi le Pot f ì si lnultane, 1a Jocul steagului ele sînt consecù-t ive O pe.so.Ìnà poate începe pl jn a st l ig, cîtev] versui i , iar alta terminÀanti fonal cupletul. Textul esce lelat iv standal( l iz2lt ; ( lar se pot :rclàuge sauslLbsti lui versul i- NLr se f. | .c efortu. i de irnprovizafg Scopul texrului este deiì face cunoscut c: i un tînàr din gnrpul clc prièteni esle pe cale sJ sec?isàtoleascà Textul înregjstre:Ìzli !i necesitatea cle a fi pruclent; nu rlereste 10c pent.u nebunìi le t ine.ei i i sau judecala pripi l i InversiuniÌe st luctu-faÌe cl in cadrul textului ogl indcsc inversiuni le cal i tat ive exisrenre în srtua[i i lecie negociere. Într-un fîrg'obiqnuit, termen conotî4d atît locul (piala), c ' î t -siectuÌ esenlial (negocicre,!) cale se desfàSoarà ,rcolo, exÌstà întotcleaunarÌscul cLe a f i îngelat s:ru cie a ju(leca gre!ìt cal i tatea lucrulni În cele m.rrm[lte cîzlr- i , pierdel i ]e suferire por f i recuperate print l o a(Lnl ir ì istr 'areabi là 6ì prin rcvirtzarc. Însà acc-.rst ir nu cste o posjbi l i tate rearl ir în , luarea"unel neveste

Cînd Jocul ste^gului ia sfìr$it prin consensul muuzÌl ( l ìntre dansatori simuzìc2ìo[ i , stegarLÌ1 r idicà stelgul sùs deiÌsupra capului si î ] în\, îr te încet detlei ori Din toaci inima, el lecità ùtmii toafea zical,r, încl leptîndu-€i ÌnesajÌr lcatre mlre:

P?i cîncl sà pline anLìSi sie gîtî DxnùPar cîn.L s-o pl ini ( loi xiS, sie ì.rn lvlihxi .si un Nrcolaj

( ,0 Nl N l l

I ì ìcUf i i lc c1ìsr ì tof ic i î t )h-() s()c ict i r tc l ) i r t l iar l l i r la sìnt (1^l t r l t | lò, f r | | , t , r ] l | l r , r l(d in punct de ve( le le ideologic) pr in nî$tefca unor ( t ) l ) i i t [ . r l r r r r r . r : , , r r l in,un fapr culturzrl reamintìt insistent cuplului pe tinlpul rituîlUlui n (ri

Dupri Jocul sterflului, r.nirele, însotit cle stegar $i (lc pdeteni, pleîcri Iîcasa nriresei pentru :ì p:rft icipa la .locul crrttttnii l) l ,e chuùì, t jneni inro-neazà cîntece deplîngînd pierderea prietenului, mrrcle. Ei sosesc la cîsaDliresei seara tîrziu (10 seara sau mai tîrziu) Dùpil ce intri i , mjrele i i istegarul sînt aleza[i la rnas.ì. Stegarul pune steagu] cleiÌsupra, la veclere,într-un col1. Se serve$te mîncare gi bàuturà. Între timp, p.ierenii, \'ecinii Sirudele mìresei contimìà s2l danseze, pînà cînd începe Joc-ul cununii

Cununa este alba. Ea poate fi fàcutà de mînà, din fìori cle plastic, dehîrtie, sau o combinalie de flori artificiale gi naturale; sau poare fi cumpà-ratà de la magazinele din Sighetu Marmaliei, adàugîndu-i-se flori. Cununamiresei este de obìcei ,, jucata" de drascd miresei, clomni$oara ei de onoare.Ea este o veriqoarà apropiat din partea familiei mifesei (dup:i cum stegarulera un vàr din paftea familiei tatàlui mirelui). Drtr$ca plaseaza coroana peun blid acoperit cu un Stergar alb cu ma.gini brodare sau croscrate. Ea !iun partener pe care îl alege Hn coroana deasupra capultri gi conduc uncerc de tineri $i t inere în dansul cununii. Mirele €l sregîrul privesc. Dansulare loc pe meloclìa unui joc cle doi (spre deosebire de Jocul steagùlui, carese desfàsoarzì pe muzica de la trora tinerilor). Crìnuna este simbolulvirginirà[ii milesei !i este prezentatà pentru aprecierea prietenelor miresei -Si a viitorului so[. Virginitatea miresei este înmînatir mirelui pe un blid,gest ce l,a fi repetîr pe parcursnÌ nunlii, în rimpul Hofii gàinii, acr cere-monial mult mai explicir în intentra lui. La JocLll cununii por participa atîtbàrbati, cît Si femei: virginitatea miresei este elementul cntic pe cire sespriiinà cinsîea Si ru;inea atît a bàrbalilor, cît $i a femeilor. Deloc surprinzàtor, cinstea mirelui este presupusà de srne; steagul proclamrl ,,onestitî-tea" virj l j tàli i sa]e. lnsà virginitatea n'ì ires frebuie supusà verif icàri i publice$i în specral celei a viitorului so!. De aceea, el $i ajutorul lui privesc Joculcununiì. f)upà obicei, doar barbali i srrrg:i. Ei formeaza nucleul legirim alpîrriîrhîl i tàlj i ) i i ì l relJri i lor socil le pul)l i(e. in plus, bàrbrti i sînr cei calepun stàpînire pe sexualitatea femeii (€i nu invers). Srrìgaùriìe sînr prîcticidentice cu cele din Jocul steagului; funcgional, ele sînt inrerschirnbabile,iar mesajul este aceiasi. Ulmàtoarelc versùrj aU fost înregisrrate la aceel.srnunt:i cu cele din Jocul steîgului:

Hop Iri Si iîri triCine-o fàiur ai( i siocDàie-i Dunlnezàu noro(Cî srìnìînta-n busùioc.D:iìe-i Dùrnnez.tu tihnexlàCî sulnrînlx-o Astà varà.

Versuri le ureaza ca Dumnezeu s:ì bìnecuvînreze cuDlul cu noroc. astfelîn'cît càsàroria lor sà f ie bunt (sà f ie binecuvîntatà ca semintele busuioculur,o plantà sfìntà) si ambii t ineri sà continue si dovedeascà aceeaii înlelegercsi bunàvojntà care au conclus si la uniuneiÌ lor. Alte velsuri povestesc cl lndragostea celor doi a fost aprinsi ,,llst,ì-varà la cules" 5i cà îngelegereamutualà a culminat în càsiltoria prezentà Semingele verii sînt cele careînf loresc $i ajung l î recohà. Din nou, fenonìenele naturale ofelà modelulpentru procesele sociale.

N|t , t . \ ( ' -

i r r r ' l tc i r r r t . l r . l rx rr l r r i r rn l | i r i t ( ' fnì in i ì îct iv i tà! i lc ser i i pcnt |u cei mit ì l l rù lq irlÍrtrc piutici l): lrì(r l,r ictcni, rudc si vecini merg îc:lsà Ia culcrre. întNcît

iI put(iA c:r în t iux uroriltoare, cîn(i festivit: igile se vor clesfàsura în plinìl()f l i i , s1i lìu ,ribil ocazia de î se oclihni. Lr casa mitesei nu ràrin decît||ìrìzic?rnti i, familia restrînsà, clorlniqoara de onoare, stegarul, mirele girìrrcasa. Acun] începe una clintre cele trei tîlguieli sirnbolice pentru mileasà.

^ceasta este singura intelîctjune ceremonialà care are loc dilect între

rlctori i prir ' ìcipali, tnnireLsa Qi ntî1it 'ele. Milele poate fi ajutat de stegîr, iarrìireasa ini[iaza schimbul. Con[inutul nu este formalizat, dar discursulînìprumutà din nou din limbajul tocmelii de la pia!à. Stilul poate fi înviorat(le tachinàri amicale Evenimentul se încheie cu oferirea de càtre mire aùnor panglici cumpàrate pentru acest prilei, cu care mireasa

-iqi va lega

cosilele. Stegarul dàruieFte panglici asemànàtoare dru5cài. In schimb,,nireasa pune un buchelel (sh'aÙ de frunze Ei f lori la palaria 'mil elui iclruEca împodobeste pàlaria stegarului. Este ultima oarà cînd mireisa maiponte puoe flori fa pàlària unui tînàr, pentru cà a înstrulo Íeciori esteptivrlegiul Íetelor; este un dar de speran[ìt ti afec[iune vitala qi mai poateindica faptul ca un únàr,,a luat-o caùe logodnà". Pe lîngà buchet, mireirsaoferà mirelui man$ete de lînà împletite de ea, ca sà le poarte pe submînecile înfoiate ale càmasii. Pînà cle curînd, soacra era cea care dàruiaîstfel de mansete ginerelui atunci cînd îl întîmpina înainte de cerereaceremonialà a miresei (eveniment cale are loc mai tîrziu, în cursul nunlii).Schimbul de panglici $i buchete încheie festivitàlile serii, Mirele, stegarul !iciru5ctr merg la culcare la casele lor. Stegarul trebuie sa o conduc.t pecLruEcà acasà, càci femeile tinele nu umblil niciodatà singure noaptea €ipoate fi mult dupi ora 1 cînd prima seara a nunlii ia sfir$it.

În caclrul mai larg al rirualuri lor de despà4ire, Jocul steagului Si alcununii, precum $i negocierea simbolicà formeazà un complex rituîl carepoate fi înleles drept o condensare a procesului càsatoriei destinatà anumemirelui gi miresei. Focalizarea acestor acte este egocentricà, referindu-se latranzi(ia imecliatà la cate mirele Si mileasa s-au angajat. Jocul steaguluisubliniazà despartirea de prieteni si de acrivitàqile sociale anterioàre: horaduminicala, vizitele la serile de Eez,rtoare. Mireasa nu participà Ia coasèreasteagului, i4r mirele nu ia parte în nocl actrv la Jocul steagului. Dar ambeleclansuri sînt pentru $i cLespre ei. Strigàturile ,,vorbesc" despre seriozitateacàsàtoriei, caci ea înseamnA constiturea unei noi unitàti familiale gi presu-pune dobîndirea unor drepturi asupra capacità[ii reproductive a miresei.Jocul cununii declarà public virginitateî miresei, în special logodnicului,al: iturînd astfel cinstea ei virtuoîsà celei a mirelui. in sfirgit, olerl leareciprocà a unor simboluri (le dragoste - panglici, bùclìete, mansete -leprezintà un schimb de juràminre sau angajamente între mire Si mireasà.

Însà càsàtoria, unirea dint e un bàfbat Si o ferneie, nu este o chesciuneprivatà; ea este fundamental sociali, celebrînd unirea dintre famili i f ircproducerea or(l inii socio-culturale. Stegarul qi dru$ca sînt succesorii sim-bolici ai mirelui $i miresei; ci isàtoÌia este generativà în timp. Astfel cii, penìàsura (lesfi$ulir i i , nunta de cleplaseazà cle la egocentrism la sociocen-hisrn. In clrrsul primei seri, mireìe 9i mireasa îQi negociazà actir. càsàtolia,prin negocie[e ritualà De aici înarnte, în negocierea ceremonialà, ei (levinobservatori într-o dramatjzare culturalà pe viu referitoare la càsàtoria lol Sila càsatorie în general.

Nunta

nunt?I. Singlrra exceplie o fac cei de la casî mìresei, clacà aceasta locuie$tela o distanlà consjderabilà de bisericà Înrbràcarea miresei dureazà cîrevaore Si, dacil se considerà cà mersul la biserica af întîrzia nunta prea rnult,atun(' i ei nu mai pflnicipà iî sluiba.

Gàîat6 mniresii

La sfir$itì i l slujbei de diminea[à, muzicanÈi gi prietenele miresei, vecr-nele qi ruclele apropiare de sex feminin, rinere €i bàrrîne, se adunà la casamiresei. Gdtqta tnniresii, .iJmità Ei îmbrrlcctrec!, lnniresii este pe cale sàîÍrceapa. Aceastî cere un minim de douà ore, mare parte drn timp fi inclnecesar împletiri i pàrului miresei si îrrpoclobiri i cu verclealà :r co,sjEelor,caÌe vor fi legate cu panglici albe d:'rruite cle mirel2. Femeilor în vîrsu lerevine onoarea îmbràcàfli miresei, (lupà cum mai tîrziù tot ele vor rasucjcozile înpletite în jurul capului, indicîùcì prin aceasta sratutul de femeiemàlitatà al noii mileserl. Panglicile mirelui, care leagà cosi[ele mlreseilaolalti sînt un simbol al revendicàrii dc càtrc,.rcesta a fecioriei ei ce va fiîn c^urînd pierdutà.

lnainte ca pàrul si-i fie împlerit, mireasa este îrnbràcatà. Ea poart.i ocàma$à albiì bogat brodatà, un jupon, i:rr deesupra acestuia, fusta albà

cusuLe pe pieptul costumului (^cestea au înlocujt zgctrdq scutlxpd sa\lEiragul cle màrgetn care anterior era o pre.sà cle zestre; numàrul de gir.rguriin(lic,ì bogiìqi:r familiei). Cînd mircasa este gara, începe împletirea piirului.Frunze proaspete (le pospan Er, ùneori, nlici flori albe îi sînr cusute în p:tr.Djn nou, ca sr l:r steagul mirelui, se folosegte doar fir roqu, simbolul(lragostei arzàroale.

Pe ttmpul gàtitulur miresei, mrìzicanni cîntà melodji specifice ocazjei.Prietenele si nrclele femeieEti nemàritîte îcolnptnilzà muiica prin cintecede clespà{ile salr strigàtùri. Multe clintre îcestea sînt despre mireasa careîsì pàr'àserire cii l l ì inul ca sà tuàiascà íntre srrjtrni Si despr.e piJrcleree st:rturuturcle fecioatà. La fel cumJocul steagulùj marca cLespàrlirea rnirelui de prietenusài, la fè1, Gàti1ta miresej marcheazà fcrr.rnlrl rr-rper.crr ei de lumeî fetelor. Seorvine cll nunai fetele sà cînte (stl ige) ctr p|i lejul acesta; femeìle màntatetac. Fetele,,bocesc" dupà !i pentru mircrìsà, resprezentînd vocea colectiv:ra femeilor nemi.rritate. Prin intermecliul lor, este obiectivizat sentimentul dedurele al plecàrii (vezi M. Pop, 1976, 189) Esre un momenr încàrcat din

. i t N t^ () ' ! ,

; ' r r r r r l r l t vcrLtr ' | | | ì | | I | | r | | , | | , . r ' I l r r tgc i t ì tcr ìs l )e hlPt, l ì ì i le l ls î cste ceî, r l l l lBr l l ls l I ) f i f ì l . l r ì i s l ( | , t t ' r r is t t l l ) l îns r i tual(2/ i r?. Ì r / / t t t t l i t 'esi i ) (vezi Gr ' . rur ,

l ' r , ' (r 2lJó-uu; NI. I \) l ) , 1976, lU9; $i lucrareî de fal i l , nlai sùs, caP I).

l , r ì ìci lc în vîrstÌ sînt grìt î si l - lsi provoace l lcr imile cu î j t l tor l l l ùnor foi cle, l i l l ) i l sîLr ace claclì nu lc îPîl spontzrn;în ot ice c zt t îreol ieste nevoie de

.r,r,r Ìr ! 'nei l nluisufi l i . l )c obicei, cuvjntele str ig?ìtt ìr i lol sttu c' întecelor sînt

l iciente, a.sa cLlm se Poate vedea cl in ul l l lz i toarele exeÍl ìplc Pfimele texte

rrrt l icr i schinbar ea ( le stî tut clc la fàtà nemàri lat. ì la lèmeie nìari lat i l . Ele sînt,, | |r i l : ìre cu str igÀttìr i le cle Ia Jocul steagulur pl in faPtul cà PlÌn îo contrasc

', sponsabìJitatea càsàtoriei cu existenla anterioarà l ipsitr f de gri j i .

Minresucà ce-al facut?Ce-ai farcui n xi fàcut bineNtr mai iesti fatà ca mineMnirexsà din doi Pàrinli tCe 8îndesrì cà te miriti?Mir i lat i nlFi P-o srr iSà gràiesri cu feciori iarà.Cun(lni l î ta ce verdeCum te scoate dintre fete$î te bagtl-ntre nevesleUine-i fatar cu driguliRIl tr î i cu coconi mnicu[illine-i falà a feti

. Rri lr î sla ì i- : ì cJrlPri

,,Cununa verde" se rcfcrà la coronila albà a miresei împodobità cu

fùnze veîzit. Este folosità pentru a crea rima terminalà Pentru clubletul

fete-verde (în loc cle ctlb.i, cw ar fi fost mai Potrivit) De asemenea,

coroana verde aminteite de cea a lui Hristos $i simbolizeazà existenga

nìart ir izatà a miresei. Fìecare dintre aceste str igàturi juxtîPùn statutul' .rnterior cu cel posterior cununiei. Casàtoria e altceva decît f l i r tul cu bi ieÙi;

re.rs( à qi r le prietencle nelni l i tale

Mnrtcsl l , : i \1r cl t l lc( lSàrut!ì-!i Pàrjnfii t2i ìC-amu te duci de Ia ieiMniresucli cu margeleSî p-a tAle suroreleC-antu te duci de l î ic le

Paralel ismul construcEiei subl iniazà despàrt ir i le simultane pe cîre tre

buie sà le încllìre mireîsa Este semnalatà gàteala sPecilrlà a tnireser , Prequlplàtit pentru frrìmoada gàîealà este schimbarea survenità în via[a sa, Pleves-t i t i ì tocmai de aceasLt l inutà. PenÍu a ajùnge la bì 'rct lr i i le drîgostei $i aÌe

càsàtoriei, miÌeasr trebuie szi suporte rupl l- Ì fa de tot i cei care i-aù fost

prietenele nen' làt j t i r le, în urm,ltoîrele vetsù r i :

RàrDds bun mà à Eî tatfiHrri si \.i sàrut o datl'lSà vii sàlttt p-amîndoi

70 Nl lNì.A

C-rl)oi nì:t (hrc (lc Lr \()iViì nìulllntesc (le cresculgî de tilt cc uìni-îli fiictìt.Íi vide p.r n]înj p-ilxlrrrCum fi-î si fàú de fari.Ii vide pà mîni Pà gioiCunìpirî-tÌ1-1i înrlpoi

ràscumpere.Numeroase versufi sînt adresate mamei, care Si-a ,,vînduC,fata (aÈa cum

am discutat în capirolul I). Existà un ron disimular (le supàrare, dupa cumexista Èi unul manifes! de trisrele. Acesre sentimenre, evidente în vèrsurde

miresei sînt generate structulal.

MAnrucA dacà in-ai da!Mni-a si ràu l î mni-a si banat.Mà duc mxmà de la tine$î donll mneu ùi rinìîneIe-l Damiì Sî-l pune bine.$îl pune dcasupra-n ledÌ$î-l nlai c.rtà cîteodat,i.

Nu-i bai nìaùtà ci mA dai$liu cà nu nìai mei in rai.

În versurile ulmàroare, care fac parte deseori din replici le (le ràmas--bun, despir[ireî este prezentà în mod proeminent.

Ràmîne drufiu cu floriplin cLl fete Sî feciori.Ieu ma duc p-ì.tn drunì cu tjtinigî-oi rdi înrre stràini.

Mireasa î€i plînge soarta. Ea va pleca din rînclLrl ferelor de-o seama cu

similare celol din bocetele funerare.Îmbricarea miresei culmineazà cu asezarea cununii. Un copilandru r o

annje^zà pe cap, gesr care vî asigura un prim-nàscur de sex bàrb.ttesc.Este echivalentul simbolic al monÌenrulur culminanr din Jocul steîgului,cînd stegarul învîrte steagul deasupra capului, uúnd cuplului mo€tenrtori

Nt , l t \ " : ' l

, l r ' . , r 'n rr ; rs, t r l t r r ( | . | r I r | |Lr | | , | | | ' ) ' / , " ) l r t ( ,1( ' i l7 i ì ( i ì l r t r t t rnt i le [ . ì [ : l r ì ( \ t i ( l i t l

l i rH,r ' i i r , (u l )u(rr ru l r l l rh tctr tgct t ' l t c t r l l l t t l t t i , , , î t ' t Patul nuPl ia l cste

,Ul | r ì ( r l ( [ r l ) l ì ic l ; r l l ) ( ' r ì l |1r r : t Pt i r t t t t l t ì : lscLl t s i i f le l )a l l î t ' ) Clmpe lavrcmel

l ,r r ' rrr-r ' r tr i |casiL c f l i r trr ( ù iDrl)r. ici l t t t l , un lnesager va f i sosit cleja de l î casî

rrr i l t lui , unun{îrrct ci ì îccsta a Pornit sPre bisericr i . Înseamnà cà nÌ ireasarr( l) t | ic si-si ia r?i |nas bun cle la ai sl i i si sà se înclrePte ci ire bisel icà.

BelciuS, IerTdciunea sÀ\l Rdmas bun

Mireasa si mirele trebuie sà-5i ia ràmas bun în mocl formal de lalrrrnrliile lor- Acest moment este cunoscut sub numele de iertclciune deoa-rcce membrii familiei care se Pregàtesc de piecare cer iertare pentru oricegresefi vor fi fàcut; sau de belciug (bel5ttg, bogàIie) deoarece fiul sau fiica

l)rimesc binecùvîntarea palin[ilor; sa\t de rdmas bttn (urarea de f Fmîne-i:u bine). Desi mesajul p'oate varia de la casà la casà, forma lui e staidardi-zxtà. Este o ocazie foarte solemfla, P!ìnctaià doar de melodii scurte lavioara. l)oar .rctorii principali ai nuntij parlicipà Ia acesl eveniment: mirele,respectiv mireasa, familia restrînsà, stegarul, resPectiv dru9ca, nasii Qibucàtàreasa. oaspe[ii sînt martori la eveniment, alàturînclu-li-se cu Plînsullor. Un prieten respectar al famjliei, de obicei diaconul, roste$te un miccliscurs asemeni unei predici, despre sffnta cununie. El vorbeqte desprecla|ulile secrete ale càsàltoriei gi avertizeazà cà aceasta nu esre doar o conti-nuà beatituding - cei cloi vor întîmpina bucurie qi tristele, fericire $i greutzl[icînd rerminà, ei înclrinà cu mirele (respectiv mireasa; pentru a simplif ica,descrierea ne vom referi la cazul mielui). APoi mirele se adreseazà! tatàlui.Tinînd în mînà pabarul, îi cere sà-l ierle. O Poate face direct: ,,te rog sà màie4i"; sau sub o forma mai elabomtà, cerînd iertare $i utînd familieisànrirate, noroc qi cele bune. Gradul de control emolional pare sà dictezehrngimea to^stului; nu este neobi,snuit ca bàrbali i sà verse lacrimi. TatàlÈspunde crÌ llinecuvîntarea sa - ,,|)umnezeu sa-ti dea noroc, o mintesànàtoasa si bunà înlelegere în viatà. Bîga de seamiì la cuvinlele pe carele ai auzit (n.a. în predicil). Dùmnezeu sa-ti ( lea viz!i." Mirele se întoarceîpoi càtre mama sa $i închinà din nou. El poate sà-i cear'.i Si ei iertarea,desi ceî a tatalui, cîpul familiei, est€ suficientà. Mama ràsPunde la toastulfiului. Închinarea conrinuà pînà ce togi actori i principali au ciocntt paharele.Fiecare toast esle acompaniat de acotcluri de vioarà, solicìtînd atentlaasLrprî f ieclrui moment.

În general, iertarea are loc mai înrîi la casa mirelui, deoarece gàtireaacestuia nu clì.rreazà atîtea ore ca a mireseilT. Gàtella sa de nuntà consÈîntr-o pàlàrie oeagrà, cAma$à albà cu aplicali i $i broderii bogate, pantalonigrogi de lînà albà (pantalonii de iîrnà) Si o vest,t nouà impletità saubrodata. Dupà îmbrÀcarea €iinerelui, are loc belcittgul, iar cineva mergesà anunle mireas:r cà logodnicul ei vî Pleca în curînd spre biserici. MiÌeî-sa trebuie sà-$i cîntlreasca timpul în mod corespunzator; dacà distantapînà la biserica e considerabilà, bun-riimasul ei nu poate fi Prelungjtprea mrrlt.

Í)upà, iertd.ciune, mirele (respectiv mireasa la casa ei) Primeste ccva clemîncare pentN c^ sà n.Lt .iLtre JlàItrîncl, sd ltLt sie uí6!d goal.l ; se crede camîncat!ìl înainte de celemonie va dî Dosibilitalea cuDlului sà asimileze

NI NI\

l ) ( )g l ) t i l r s l0 j l ) ( , i ( | ( (L| | I ( | | I i ( ' .

^ l ) ( ) i t i t r ' l ( . l ) l ( , i t r I l . t l , t , , , . r t , , t

' . l , r , . l t . i ì ( t l

sui t i sa, st i l r i tc l ) tc nì i rexs:1. l ) . lc : t n l i t .e lc cst( , ( l i , ì I Ul | , t l t r . , t l . { ,1 r( . t lqcàlafc în s l l tUl r t i rcsei , Ltncle \ , . .1 îvcî loc nLl l l t t . l j l ( ,s lc i r rsr4ir r le, 1tr . r t , r t , r t ls i de sregar. Tol i cî i i s înr împo(lobigi cu f lor i s i pîngl ic i t ,c () z i însin. in ( l {

P: i dt | rntu care nìnr8 ieLlNU-i fìntîn;I nicj p:iràuSà-nlDi sr îDìpetc doru nrneu.Nu-t l rntrni ntu I i lceSà-ùni st împere ja lex meLLrng i drunu ClujÙlujDn nÌai lung a dorul l r i .I ) fLìmul ClujulLt i s?i gî Í iA dorului n ic iodî tà

ambiguu, tînjeqte dup,t ceea ce I pier(lur, dîr doreEre dobîncLir.eaPferogatì\, rsexlt:Ì le.

La sosìlea în bisericà, alarul mirelui se îdunà în secliunea destin:ìtàfeùrerlor, pentu a î$tepta miteasa. între timp, mireasa qi-a început $i s.tplocesiunea càtre LtiserÌc:i l) in oou, atlnosferir de bocer subliniazii ecnrvalenga simbolrcà cu [toartea. Tmditir ingiduie miresei si nleargi f]e cît cleincet vrca: e i tc Ll l r im. drtm ín ; rn i i sr i i c le t inercte c in. f e.r pc, l rè dcte nin. lrnomentul în care lucrurilc vor f i f i tcure. Este ultrmul gest de indepencienl:ìînainte cle a cleveni nevastà Ei oorà. Însiì ror tfadifia este ce.] care Lecomanc!à

cisàtorie. Afîrà, sistenul se autoreproduce în timp $i spattu.

J\

( i ' t t ' t I I | ) t t i I t t t ' I i ,qhxts( l ( t t t t t In i . l

r frt rrrrrrrir ruc ltx în flfr l. în scctir.rnca destinîtà b:l lbaqilot Cíttstea,

l t , , ' r ic i i . fl 'c t impul ceremoniei, mireasa €i mirele se tin de o Pînzà albà lungà

,\rrr ( i, cît i i nasii [ in în mîini lumînàri albe, înalte, Primite de ]a paracliser'

'n sl)Lìne cA dacà lumînarea nasuluj se s-tinge, mirele va [ìur], dac.ì se,l||rHc lumînarea naqei, va muri mireasa Înrrucît nali i se presuPune a fi

l ,.rzirori i f inilor, ei au o deosebità gri jà ca lumînàrile sà ràmîna aprìnseinaintea slujbei sfintei cununii, Preotul a€azà coroanele Pentru nunll

.r l | bisericii pe fruntea nìirelui $i a miresei se^'iciul religios îSi ia numelerl| lr aceste coro îe. cununie (încoronare)r3 Coroanele sînt purlate pe

rr).rtrl clurata slujbei. Càderea oricàrei dintre coroane este considerati un,, rDn fatal. Pe timpul slujbei, PreotLÌl scl] imbà coroanele întte mire gi

rrrircasà de trei ori, de fiecare datà binecuvîntîndu-i Apoi, cer cloi scl.ì imbàlrelele. Mirele, mireasa, dtu$ca, stegarul Ei nasii î l urmeazà pe Preot de trei

exuberantà, mutlimea aqteptînclu-i neràbdàroare pe Proaspe[ii miri sà i:rsà

xfariì. Femeile se adunà lîogà Pragul bisericii sà surprindà momentul în

care cuplul se pregàtette de Plecare: dacà fèmeia pàiieEte înaintea soÌului,ea vî f i cea care v; concluce gospodilria Înainte vreme, un col4c rltual era

rinur de na$i în fata cuplìi lui la intrarca în biserrcà Cupiul prrvea la soareprin gaura clin miiloc; apoi cei doi rupeau colacul în douà Cei care aveajumatarea mai nìate ù na sà rìbà autorrtate mai mîre în càsnicie. Nume-roase acte magice sînt folosite pentrt't a influenla viitorulì numàrtll de

copii, sexul primulur nàscul ctc (vezi Musset, 1981, 120).

l , r Nr Nt^

l )up2ì cununie, lù i re le,s i î l r i l r l s i iU rcvi l l l î c i ìsî l t , r ' ,1 , t l I r r 's | i , l l tcasî acesteix- Null ta conti l lu2r sà se desfi i lo!rc î l l pl l f : t lel ]v l t :r l sl) tc ci ìsi lal mirelui este tr iumfitor; stegarul înf l i ìci ì l î t :rruncà în rel st(. lgÙl ( lc DUnli lsau îl scururà \'igul-os în ritm cu muzica. In contrast eviclent cu solelìlnltateil

Procesiurì ir càtre biselrcà, întoarcereî cst€ elect l izantà. Dtspozit ia este Ltnl lde siìrbàtoare; aerul ràsunà cle cîntece l i str ig?ituri vioaic, atî î în alî iulmir€lui, cît qi în al miresei La sosire, f iecare alai (atî t la casa miresei, cît Sllî a mirelui) este întîmpinat de buc:ìtàreasà pe sc:rm cle la intmre I)eacolo, ea aruncà boabe de grîu asupra mirelui (respectiv miresei) qi asupracelor afhti în preajmrì. Acesta este lîpatul gtîLtlui sao bclciugtd (belgug),

adicA r i tualul binecuvîntàri i din inimà, sinbolul famil iei , al prosperiràl i i Eicàlduri i ; bucàtàreasa, femporar of icianta acestuia, ureazà bun-venit proas-peti lor mir i . În r imp ce aruncà boabele, ea pronun!à o str igare asemeneacelei de mai jos, care e Íîpatul gúuhLi pentru mire; la fel ca în joculsteagului sau al cununii , str igàtura poate f i folosità , i i pentru mileasà:

Ieu !îp ijrîu din LlilgefelMnirele îi fruùLrSelSî mnireîsà cx Si icl.leu [îp grîu <I|n farfrrrieMnirele-i Je ontenie5î mnireîsa:rsà si sie.teu !îp grîu logu ca focuMin(tru sî ìc sic norocu.lcu Eîp floarea grîuluiBLrn îi aeanru nìnlreluiIeu tîp gúu nu lîp sicaràMnirele-i un cep dc (îr; i .Ieu !îp grîu pîngíì colîcil t : lsLe mnir i pàste nunta$i$î pàste scumpji n.ìna$i.Noroc sà daie Dùnìnezau !

' fextul este similar ca structurà cu descîntecele sau farmecele. în a cirorcategorie se li inclu(le. Bucàtàreasa declarà întîi ceea ce face !i apoi, prinasociere pozit ivà, semnif icagia actului (aruncarea grîului este similxràfannecului ca discurs, dar nu ca sens) Grirl/este ùn sirnbol al abundentei,fert i l i tdl i i si fecùnditàt i i . Comparîndu-l cu grîul, bucàtireasa atr ibuie mireluicele mai valoroase cî l i tà! i : el este atract iv f izic (clupi cum esle Si mireasa),provine dir-rt [-o famil ie bunà, este un conclucàtol Si un om cumsecade.Poezia, punînd în opozit ie grîul cu secara, face o interesantà referi le laielarhie; precizarea bucàtàresei cà ea aruncà €írîu, cea mai bunà sàmîntà,reprezintà o metaforà pentru conducclc (este important de nota! cà acestevelsuri formalizate au o redusà legàtrìra cu contextul de via[ii si calitàEtlespecif ice ale cuplului, dar toEi mir i i Si miresele sînt tratat i pr ivi legiat r impde o zi) Cît despre mrreasà, se spune în glumà cà numlrul cle gràungeprinse în Sortul înt ins incl icà numàrul cle copi i ce vor f i zi imisl igi de cuplu(r,ezi, cLe asemenea, Meifoiu, 1969, 143) ArLrncarea separata a grî'ului esteo varirnrà recentà a t irualrr lui . In alte szrte t i în nuol] le de o singura zi,Soacta miresei este cea care aluncà grîul. In tlecut, în Ieud, acest €venimentavea loc în casa mirelui, dupà c€ virginitatea miresei fusese verificatà înt impul r i tualului intrtulat Dansul gàini i . Logica r i tualului nunti i a fostdistolsionatà pentfu a accentua efectul ( lr tmatic.

l , i r t l t t t ln l t r l t t tu, \ tut lu l , t 11, :L, , , " , , , , , , , , , " , i r ì t l ì în ( i ìs. ì . fu lL lz i .ant i i s ]. r ' , , r2; l i t l l r r t r t r 'o11, I r , r r l l i r t l l , r I | l t s l )cci i r l constt t ì i t r i , s ' . ru pe b: inci anpla-' , , r t t ;>t ' tn l t tg in i ; ( ( i l i r l ( r l ) i r , r ic i l ) r ì t l l i la petrecele î .s i g i tsesc loc l l n]ese: cale,."rt t l l) l i i Iungi îsezirtc pc ciìptiofl t i amplasate în fbt nrà de .,U". Deoarece,,.rrl)c(r stiìLr de :rrnbele p?lriì ale meselor, este loc pentru l iulte persoane.l)ir(a c vorba de o nùnt:ì deosebit de mare, se adaugà mese lî capitulI l lui. De îsemenea, cllrci existà, pot f i folosite dourì canere (majoritatea

r:rscior constau dintr-o bucàtiir ie, o c2rmerà de oaspeti sau cle primire ti ì.Ìn(l()rrnitof; ult imele doua se por aclapta pentru nunti sau funerali i) Peli( carc nusil se gàsesc boabe de grîu, un fus cu lînà v úiîe îjt]u' ltr, col.tcul,( u busuioc în mi;loc. Sînt semnele magice, simbolìzînd abundenga qil(rtrlrt^tea (grîul), prosperitatea (lîna) Si sfìn[enia (colacul ritual cu busuioc). Ise urmàreste ca, p n apropriere simbolicà, acesie simboluri sa determine'r(zultate pozitive pentru proaspetii miri (în special pentru, mireasà) Sinrr.r firii lor. Sennificalia plasàrii pe masà a acestor elemeniq constà înfîp I cul ingesîia este cel mai fundamental mod cle apropriere. Si, într-ade-\,.ìr, o cfatà ce tortà lumea s-^

^le?.^Í, începe servirea primet mese.

Inainte ca lumea sa înceapà sà manînce, pàbarnicii fac înconjuruìrneselor. f)e obrcei, cîtiva bàrbagi sînt însàrcinali cu supraveglìerea pahareloliìstfel ca fiecare sà aibà îndeajuns de baut. Între trmp, muzican[ii au inceputsar cînte. Cu exceptia pauzelor (le masà, ei cîntà continuù Deoarece strigà-turi le sînt principalul mij loc de comunicare, m!Ìzica permanenta reprezìntào necesitate . Muzica determinà ritmrÌl Fi in$piri i creativitatea: ,,Cînd mergìla o nuntà, apài €ti i, toate î[r vin în minte", spunea o femeie. ,,Auzi vioaiJsi po[i s,. faci strigàtura." l]rmàtoarea strigàtì-Ìrà descrie rolul muzicji '

Ceteruci glîs cu dorSolià gîndrrri lor.Cerer cii gl:rs cu jàleSoafà î gînclurrlor llele.

Aqreptîncl servirea bucatelor, oamenii beau si lostesc strigirturi, rncljvi-cluî1. antifbnal sau colectiv. Acesta este felul în cale sàrbàtoresc ieudenii

Masa clureazii cîteva ore. Cîncl strîng farfuli i le, bucàtàreasa qi ajutoarelesîle au grijà sà nù treacà prin fala mirelui sau mireser cù falfuri i saucaslroane goale. Belgugul este anùlat de vacurtate; vasele goale sînt unsemn cà ,, lucrurile nu vor merge bine". (Sà ne reamintim cà cei doi nu potface juràlrÌ intele pe s[omacul gol. În genelrl, oricc recipient gol esteconsjderat cà aduce gll inion. În mod sìmilar, clacà cinevî cu o gàleatàgoalà în mîni se înúlneste crÌ o aità persoana, pri inul va pune g.ìleîti jas,pe piùînt, contactul cu pàrnîntul neutnlizind efectùl ràu.) Ìn cea ùrai mareparte a festlvitàli lor, mirele si mireasa (indjvidual .sau, mai tîrziu, cîncl vorlua masa, împreunà) stau între naEi. Localizirri le spîl i^le sînt asemanatoare cu cele (l in,t impul sluibei religioase: na$ul stà alàtufi cle mire, ixrnas.a alàturi cle mireas,i Dacà exisfà rìouà perechi de na$i, cei î i mirellÌ istau lîngÀ el; ai miresei, lîngà ea. De obicei, cuplul si naqii srau la capàtulclin dreapra ?11 mesej din centrLrl ,,U"-lLri. Din :rcel puncc Privilegiat, er sepor brìcura pe cleplin cle sàlbàtoare. Din cîncl în c'încl, musafiri j yin în f. ltamìli lol cLr o sticlà sau un pal]ar €i închinà în sànàtarea lor.

În timp ce nuntaqiì mànînca, sosesc trimi$ii cle la casa mirclùl la ceî amiresei, cu (lîruri simbolice de mîncare sau baùturà. O rudà apropi.rtà, desex bàrbiltesc, a mirelui aduce doi Ì itr i de hornicà de prune; o nìdà

" i , , ,p i" , , a. sc: t fcrncicsc., , . " , i ' ' , ì , r , i . t t r i t , r r l r r r . r r l r r gr, , r r , l r , ) r .1, lo l

f i lce leg: l tLu. t cìrnuc înìp: ì l I i fex l ) î in i i s i l t v inulrr i crr i r . r , l t1t , ì , , , , , l r r r , t ,rugunìentînd cà acest ritual popular are valoar.e julidiciì .,el l(.t l t l l( irzt oînludile prin celebrarea et prin folrne cle cornpoltarn nt cJ ir ínti l fescc:uacterul public... sau prin gestufi Ei fotrnule simbolice cale atestà c^racte-

Dupà ce au transmis ofrandele rituale din gospodària mirelui, soli i sealàtura pehEcerii miresei. Ei ciocnesc în cinstea acesteia, duDà care formeazàun cerc $i pronun!à strigàturi. Puqin mai tîrziu, ei se reîntorc la casa mirelui,pentrù a a$tepta sosirea unor membri ai familiei miresei, c€ îsi achiràobligagia reciprocà în natura. între timp, sàlbatoarea este în toi. Deseori,solii îsi descriu misiunea prin strigarea urmàtoarelor versuri standard:

Bine-aln mirs blne-am zinltDlrgu mni ce-ai tîrguit.Iline-am mrirs l)ine :rm întratDragu mni-i ce-aì cunìp,imt.l)rulnu-i lung $r r,rt cLl t inàL-aln fÍcut de la inimat.

Reprezentantii fîmiliei mirelui complimenreazà mireasa, apreciind cali_dfi le de bun negociîror ale mirelui, care a achizit ionur o solie minunata.Versurile sînt legate de ahele, care se lefelà la neamuj celui care facestrigarea :

f)ragLt nmi i la vesàlieCLr oÍrnìeni de omenie.

Existà numeroase variante ale acestei teme de b^zà; ele sînt auto--apreciative, deoarece persoana care face strigarea esre înrudita cu gazclacvenimentului .

Schirnbul ritual <le pîine qi Euicà este denumìr a d^ .le pominoc (Íiiîdînru<lit structural cu ponrcnile din tinìpul rituri lor funerare). Ordinea incare all loc aceste prestalii obligatorii este neechivocà, reflectîncl rela_[iíle idealizate de putere încre cei care dau si cei care iau nevasta. Dife-renlierea de statut în functie de ierarhizare:r relatiilor dùpà sex estecodifrcatà formal în termenii folosil la adresarea sau referirea la capii cerordouà go>podiri i : socrii tnafl(p.irinli i rnireluir gi nàtu\i i n4ri ifr. lari i mre-lui), .espectiv socrù Ei nànatii t?nici (p'j.rinlii €i nalii miresei). Ofran<leleechivalente reciproce srabilesc legàruri de schimb între cele douà familii(Lévi-Srrauss, 1969, i2-68).

Àvînd consriruità o bazà de interàc une - relalia dintre gospodàrii - secuvine acum ca mirele sà meargà dupà mjreasà, sà negocieze simbolicpenllu ea. lnc.ì o dxti. trcbuie notat cà <.rrrce càslltorie plesupune un sclrimbcare rezultl în achizit ionarea puterii rcproductive e miresei (ín terment oe

r ' l r ' r i t l ; r ( (c l r ( ( , (xrst i ì iv i r ' l i r ì i t l t le l l r ì r i rcsei este o real i t î te c le Ia s inerrrlt lc rrsî, Pc l):rzir clìrei:r ()rì()irrer .si rrJlincl sînt pttse in joc. in ltcest Punctrrrrl;r l ;r l rrunqii, dorÌr ' l mon'ìcnLe lirulle subliniazà pleoctÌpareî ctrltLllalàl,rlrì ( lc sexualitxte Ei I ' irginitate prin inte|mediul Llnui lexicon silnbolic,rt i(rÌ lìt în principal într-un duel velbal. Dacà i, irginitatea mitesei a fostsi||r l)olic prezentat,l mrrelui în jocul cununii, acum €ste molnentul ca ca sil i(. proclamatà public.

Cercrca ntrtiresii

Secventa ritualà cunoscutà sub numele de cer?tea mniresii esLe !ÍuIdintre episoadele cele mai dramatice ale ritualului nuolii Ea dtamàtizeazàîntr-o formà înalt condensatà achizit ionarea miresei cle càtre mile. Joculr irual începe o datà cu sosirea alaiului mirelui la casa miresei, în )ur de oraI noaptea. Pe màsurà ce acesta se apropie, sunetul muzicii 5i al voio$ieirlerteazà familia miresei. Mama Í:,iresei, soacra mnicd, ffterge afarà sa-Sisulute ginerele. Ea îl întîmpinà cu cîte o sticlà de un l itru cle horjncà înfiecare mînà Oi îl sàrutà pe amîndoi obrajd. Este o nouà ipostazt

^ ])otninocu

ful - dtpa. cea care a stabilit simbolic raponu.ile dintre cele douà faùìilii ,de data aceasta între membrii famili i lor mirelui Ei miresei sau, mai precis,între mama care îEi vinde fiica si mire, grnerele ei. În timpul acesta, stegalulsi cele douà aiutoare masculine ale lui încearcà sà intre în casa miresei. Invremurile trecute, se dàdea o luptzl ritualà, temioiscengà a vechii ràpiri amiresei (vezi M. Pop, 7976, 150; si de asemenea Konstanlinovió, 1973;Lockwood, 1974), între memttrii de sex masculin ai grupului miresei qigrupul rnirelui, primii rezistînd la eforturile celorlalF de a înainta DeFilupta se presupunea a fi doar ùna ritualà (trebuia opusà doar o rezistenEàsimbolica), adeseori ea rezulta într-o încaielare serioasà. Eventual, ,,fami-lia mirelui îqi impunea controlul in casa (miresei)" (relatare din secolulal XVIIlea în Dilncus Ei K^rz, 1.973,123) Simbolismul rela[i i lor de Putereîn cadrul un r relali i sociale $i sexuale Pall iallìale este foarte transparent.Astàzl însà, ntralea stegarului Ei a ajutoarelor iltti semnaleaza în moclDasnic cà musafiri i miresei trebuie si iasà si sà facà loc a iului mirelui. Dechagul ospitalitàli i , musafil i i miresci î i onore zà pe c lalgi, chiîr cl iìcàezitant, si pleaca; ullerior, ei se aclunà la uia de la intrare 6i la ferestre castr priveascà ritualul cererii.

Cererea esle un dlrel verbal complex. In numeroase zone din Rornîniasînl recitate orati i poetice formalizate, destul cle lungi (vezi Marian, 18!0,452-97) ; dar în leud, formule poetice fixe nu sînt specifice - deEi recent,Lln ieudan x ompus un:rsemeneî text pentrlt a i lustra un fi lm ficutîn leuddespre nunq Tatf miresci $i n.Ìqul ùirelui(tatàl lui simbolic sau naSul luiritual) sînt actotii principali. Lucrutile se întîmplà exact a$a cum trebuie sàse întîmple, càci în afacerile publice bàrbalii sînr reprezenranui gospodà-riei corpor.rt iste; ei oficiîzd chestiunrle interfamiliale. Pretextul inil ial al.schimbului verbîl estc pier(lerea în noapte a :tlaiulLrì rnireluì. Acesra metgeala tîrg sau la pàdr.tre (depinzîncl de localizarea casei miresei). Dacà alaiulcra în clrurl spre pàdure, lucîu ce inclic:ì locabzarea casei miresei în satulde su.s - sr,razi-, îtunci cai:ltorii istovìli pretind cà sînl în càutare4 primelor

r \ l ,N l .^

f l r ) r i ( lc I ) r i l i ì \ , l t r i ì ( r lc vrc l l rc ( . ( . l r rc l ) i l r l ( . l t r tUtì l l l i , t , I l I r t , l t , t ) ' l ) l l ( ,1ì: rh i r r l er ' l î r r ( l t . t ì1 sptc pi : t f :1, l . : t pret ind c: l r l r r rc:r t is l ì i t r l t l ,1trrrr , ,zr , r r r r l r r ie li l lb bun

IosFai r jà de Rus:r l i jIn gridina maici i raleCînd ai înfloflt mai tarc,Mà-tî lì-o fàcur vînzare

O mindr;ì gîrof:iCàre de crescut cre$teSî de-nflorit înfloreDî de rodit nu rode.

N N t^ l t )

St( ' I t r l r ' r , t r 'Slr l l r ' .1 , l r t r t { ' l l l l l r t l l l l t l l i l ( ' i ( : l l l ( t l ( l l t ì lc lgc l ì l î i dcl) i l l tc

' - l ' r r r ì i r ì ( l l

t r \ I ' I r ìsr l ( l ( x\( r l

i r r gr : r t l i r l r r i l ì l l ) i ì l i ì tc i lsc: l

De và plac, và PlîcDe nù, sil?t nu và fac.C-oi pune cununa-n ladiì

S-oi feli o vara-nuea8à.t

Textul este fix, la fel ca 5i desfalurarea ideala a existenlei unei fete'

Acest episod ilustreazà speranta oricàrei fete de a cleveni cîndva mireasí'

Nniul o'.t"-in."ra, chr refuzà politicos: "e dràgu[a - sà fie sanàtoasà ; fie

repr oducerea ordinii sociale.-- 'Sa".ro

"a repeta 5i, la a treia încercare, (atàl intrà înso$t de fala sa'

mireasa. ta est; îmbricatà complel în îlb, mai pulin iuPonul, care poare fi

NtrN l^

Încheierea primului act al scenografiei rituale satisface culiozitatea

Horea gùinii

r r r \ x l

a mirelui (nasa). De asemenr, dacà vînàtoalea este tipicà Pentru secven[a

Cererii mires;i, care este dominatà de sPiritul masculin, bucàtària este

Irrùnzi verde $î LlnA

S:ì strî8e socàc4aFfunzaì \'ercle de acîliMnie nu-mni trebe î\'()cîlì'Cà îvocal-s Ia Vi$euNtFs aic i Pe capul nìneu'

NtrNl^

l ( . i s t ; tU ì ; sr t s l ì tUi( ,s($, icu St int r î rguicsc.

- . Aici na$a îtrage atentia ci l buclrù.c:rsit csrc îndnlt l l t j ì cc slì sl)unit ,

l:l^::i:.::,'-îtl l'.:l.1ld:"1' clientii Ea i.nnrr"",,r 'r,ììiiìì,;:i"l':.."

î:id1f :qi',":"::! ::ll;'**lm:h,,:l 1 y jil :t[,r;ìi fH#lF;.:ii":L j1i,:,[i,l',r,,':.,Tll;;ri:i:mtU,ljamuzanti ; de asemenea, eà minim'

PLtr ' 'u u salniÌ ' esDar, desigur, remeite - curJ ;;;1i:it1

aspectele juriclice altcdsdtorll

", tjú -,." "*,.u.-,n n ii.. ì'.!i J,ir ;'fl,l::ffi ;* pirsi rir or ra pi a rír

- .,nd muzicanrii cînrà primere a.corcruri are riuìicii care acompanrazrorea gdinii, musafirji se înches

rrrecedara de n:rhrrnr- ̂ -.- ,;, ^-.ll l, in incdp€re Bucàtdre"t, Po",a fl 'preced a ra d e p a ha r n ic, .n,. isi o n u ca'"oriièl? i.ri lii,l'.rltf,

"1"T,.."r1f;f,f:gîi,;"^?j:"j1'.':'^1^:',r?'';.sà ajunsà *,i;r j; ;;;; ;:;","masà în cearalta parte a camerei. î;;ì;d;;";!j;?.;ililffi1lìT.,:ji"llbucàtàreasa prin codificarea unei srspre casatorie :

lrll de evenimente care ialoneazl drumul

Zî-mi ceteml un Dtic mnieAm un leac de vèsàl ieLa oameni de onrenie.Faceli-mni un drLlD cle larà

Cà noi ziniDt cle az-varà.Noi dE az_varl rnì nlecarCà zininr de la Arai.Dac_arn gàtat de lucratgî grîu de sàcerarC_am $tiut ca-i nuntà_n sa!.Faceli_ne drumul bunC, zini.n de la CraciuDCà noi am plecît de atuncipà vineri an] fost în lui.gî-în] zinit cîrilin ràrSîmbàt_anl fo în Baie ùiare.gî_arn zioit cîrilinaSl)uminiql am fo în om$Vrem sà merem h nànrsCu un ptic de bauruÉgî cu o leacà de fripturàUiulì_v:i n,inîlr bin;C:ì Sî socàci la zine.Cu zadie sufolcata.Sî cu gàinî_nstru!a!;ì.Nilnasu $î mnifeleScoareÍi portofelelegî pl.trili gàinile.

E

NlrN t^- f rJ

t l r r l r t l r | l r r r l l i r ì n(r l l l , ( , t . l i t r r l rh. i t ( l t l t l { t 's lc l ( l r ' ( . î t ì t ì tu l . lurc l j lc cortc l t rce c lcf i l i l I l ; r | l$ i ì l r , r l ( . lnvrcntr ' r ( ' l t l t ì ì l t ( . r ' l lc lu;>ovestca( lc( l f t tgostesîntdoîr,rl| | / l \ ' , ,

( r xr(l i l i i l(, ( onlcrìl)(,Lt|r(. r-rrIt ' uu nxrclif icrrt l i tmul vieti i satului sînt

' lr,),r rt,tr.(l i l | , ( jrt le (lttgostci c$tc fi cîlcî drumului în,.rpoi la Ieud. Pahirr-|| l ' | | l | |sl inc crl ei vjn tocrìrî i de la Arad, orai uncle mLrll i ieudeni lucreazàIrr ,rlr iPtlc t l in coopelatrvele Àgricole, practicà foalte luc.alivà clîr gi

lrrrrl lolrc. l)up.l ce-$i tcrminil t leaba (de pilda, seceratul), t ineni îSi iaulrlnt,r t i sc îrìtorc în sat; cle obicei, ùiomentul coincide cu o situa[ie ritualzl.l ' ,r lr.rr rrit ul cere un clrum bun pentru cà ei sînt pe drum înainte de CÈciun,l,rl rlluoìurile de tarà sînt nesigure iarna. Craciunul marchezà $i începutul

", rorrrrlur de iarnà al nunFlor; dupà sàòàtori, au loc logodnele. De aceea,

rr' l)rcsupune ca mirele Si mireasa s-au îndragostit în timpul verii, s-auI'r,{ 'r l i t dupà Cràciun $i în curînd îqi vor încheia drumùl càtre viala del,rìì i l ie, Paharnicul descrie drumul de la Arad - prin Cluj, Baia Mare,,,rl,rr.rla irdministrativa a Maramuîe$ulur $i îpoi Sigheru Marri leliei. Der,lr i(ci, oamenii se înlorc acasà dupà sezonul de munca, încarcali cu1rÍrvizii, bani $i cadouri; paharnicul afirmà ca ei vor sà ofere naqilorl'.ìt|rurii li carne friptà. A]coolul semnificà sarbtrtorirea unui tîrg încheiat;, ,rr'nca fripta se referà la mireasa (gàina friptà). Apoi oralia devine abstîacta.l ' ,r l lurnicul anuntà sosirea bucàUresii cu gàina. $orlul suflecat este un',rr|ì lxrl ràspîndit pentru ispita sexualà, anume sexualitarea miresei, cea per,r|c mirele o cumpàrà, prin intermedjul na$ului. $i despre aceasra este|ntba in Horea gdil1ii.

l) inspre bucàtarie, soctrcila îEi anunlà sosirea cAtre muzican!i:

Zî mài ceterat cu dragSa ma pot sui pà prag.Zi nrài ceteras cu dorDi pà prag s:l nìà cobor.

Dragostea fi clorinla ajulà femeia sà treaca un prag - paràsir€a mîmei.si ,r làlurarea de mama-soacrà; dragostea l i dorinla reduc ezitàfiIe. Buczltà-fesa înainteazà lent, cu gàina pe un blid Fnut deasupra captrlui, astfel catoatà lumea sà o poatà vedea, Gaina, ca reprezentage iconicà a milesei, nueste aleasà în mod a.bitrar; e^ repîezinlà o asbciatie metonimica cudomeniul economicului. Pasàrile - îngrijirea, gatitul, vînzarea - cad înresponsabilitatea femeilor. Gainile sînt deosebit de preFoase în gospodàrie,càci ouàle lor asigurà atît hranà, cît $i venitlÌri suplimentare (pentru a primibunuri rationalizate, !àranií trebuie sà dea la schimbrun numàr de ouà). Lafel este Si cu mireasa. Similaritacea simbolicà este lecunoscutà: ,,o mifeasà-ica o gàinà", Este demn de semnalat cà atît cununa miresei, cît $i gàina sîntjucate $i cîntate în modalità[i similare Ele eta]eaza virginitatea miresei.

Bucàtàreasa lau4à virtulile ,,gainii" sale, incluzîndule în prezenrareamàrfii pe acelea caie sînt cele mai de dorir la o mireasà :

Gàina i bunà ureI-am dat bine de mîncare.Gàinn i grls:ì ta reCu slàninrl p:ì strnare.

Cu alte cuvinte, mifeasa e o femeie bunà, bine lrrànità Si sànatoîs:l. inMaramureg existà o preferin!à pentru femeile grase gî.ftunt oase. Mai mare

t t Nt tN t^

inscirrrùì l t r r t i l l l I t l i ( ) t ( .z is lc ( l ì s lx) t i l l l l l l | | l | | | t ( l ì l l l i t I t | ' r , t ( . t ( ' , t r l ) l l | t ) Í ,Const i t ì . Ì l i : l fetc i estc înk)t( lcxLtn; t s( . t t l t t l ( .u j ( l i ( i ; tc ; t ( , ts i ì t ( ì t lc l ,l ,audele bucàt:iresei continul :

Gàinî i l ) ine gi lrxd$î de ount?ì însù ulata.Giina i blnc tonrnituiSî cle nuntà-i pregàrità.

Aceste versuri pot fi comparate cu utmàtoarele, cîntate s.ìu strigate înt impul îmbracari i miresei :

Mniresucà mîndrà iettiN-ai oglinclà sà te vezi.Sà te vezi cum iest i gàtatàNu î i mai si supnrarà-

sau :Ai lnai sta là m:i-tà fatil$î îi si nem.lritatà-

Mireasa $i gàina sînr echivalate simbolic: virginele se pregatesc pentrusacrificarea sexualà €i responsabilitatile càsniciei, ambele valot\z^re pozitivsau-negativ, aceasta fiincl la latitudinea socàci[er.

In acest moment, na$a poate str ig4 :

Nu €tiu gàina i ori r.rtàNu sà vede din verde{là.

Nasa sugereazà cA virtul i le gàini i nu trebuie juclecate numai clupà ce sevede. Virginiratea miresei-gàinà este cruciala pentru sus[inerea normelorsociale Si bunàstarea comunita[ i i (vezi Musset, 1981,64-67). Reguli le deerichera sexuala asigurà menlinerea unor relatii pa$nice între femei. Degise admite cI bafbalii sînt mai promiscui, femeile cr€d cà ele însele sîntpromotoarele corupliei sexuale, care duce la neîntelege(i sociale. Nagulcontinuà:

Nu Stiu cum i gàinaNici-i siarrà nìci-i friptítNunìa' o leacà cîrcàlità.

Alte strigàtùri despre frigere sus[in cà femeile nu por sà meargà lapi idure pentru ca esÈe un spal iu rezervar bàrbari lor, femeile f i incl atacatesexual de pàdurari- În ultimà instan!à, discuqia esre despre sexualitate.Astfel, în apàrarea onoareì famil iei sale, bucàtàreasa poace ràspunde:

Da nu-i fript:l gàinaCà pàclurile-s departeN-afll avut lemne Uscatc,PAclularu-i t îre ràugî ne spuÍe la bdiràu$î fà bine Si-i-iert^De nu-i friptà gàinaC-aln firPt-o cùm anì putLrtCà unsoiue n-anì ilvut.An]LI- i lume de nàcîzPune unsoarea p:1 obraz,$ì ieu îtìl pus-o pil obrazCà sà siu la dÈguti drag.

NlrNlA " Hl

\ , r "J l Ì t l l | | , l l t I r r ' ls l l l l l t ) l ( ' i r ' l l ( l r ' l ì

, ' , ,u, , , ' , , t ' , s ; l l i l l l l ì l l l l ( " \ t l lv( ' l ì l l ( ' ( ' ( l r l l

, ' , , , , , , , t ' " , . t r r , ,1,1 '111 1111i7iu11i i cstc t l i f ic

r l , r l , l r t t r 'x l i t t< let ' t ' i t t ì l l ) i ln iz i l f i l $ i î l l îvct i l

încl tetnne din padure, infractiunea

mai sînt l1 fel cle accesibile ca Pe'asimea de gàtit; nici aceasta nu este

um femeilé folosesc unsoarea ca sÀ

refcrire la repLlta[iî de odiîio]rà a

rànàtoasà. Moda de azi e résPinsà;

)àtrîni cà sînt uEoare Ultimul vers

Coar de a Plàcea iubitului 'r ine ca ceie douà femei si înceaPà

t i rguiala:Hai n'anasà de gînde$î cu nline tîrguletî m-asculr': ce li-oi sPuneIeu mai las dumreatà Pune'Cà tîrgu n-are nînieIeu mìi las dumncatà_nbdie

Nala Poate face oferta 'Ieu ! i-oi da vfeo zàce ler

Sî !i cumPàra ciurcer'i"u gi oi a^ vreo zzlce zloli

$î !i cumPlra chiloti'

Cercei i sînt de podoaba; chi lol i i aduc în discul ie elementul sexual '

,u*àinì. i r .*ut t 'ébui" "t tutt t

Prin aluzi i naqa Pune la îndoialà comPor

i 'à""i"i "o.r.n.l

o fara poare fi cliscreditatà prin ( omp"orÌamentul mamer

i:;ft.ui;:ó ;il'ìp int"tigtt"t'nu va permite ca sstfel de iosinuàri 5à

ràmînó nesanclionate :

chiloli nlni-o cumpàr'l bàrbatu'Nu uebe sà-nìni ieie sîlu_

e asupra sexualitàli i sale; acesta este

xplica de ce:

É6 Nt rN t^

S(xr la l l l r ( lc I i l ( ) lcCîn(l lc rhr( i i r ì f) t i l t l i t r ì ìrr | j' l ì tgc-l t sulntì î pi l l ) ! ic i()urcS:ì nLl iei ilrÌìcndiì rritrc.Cà tu în pdalil cînd re-ai dlìsT-ai l i lsat sunna în susMil i t ianu cînd s-o dùsIel ia t ine s-o uitatSî ti-o \,àzut cum îi statsî-atùnceî tio amendat.Ieu gaina oi cumparaMúll i bani pà ie nu !-oi daTi-a$ da numa de chiloliChiloti sà-i iei pà tineSà nÙ facì pofrà la nifie

Bucàtareasa fusese la piatà în Sighetu Marmaliei 6i, aplecîndu-se cupicioarele desfàcute, organele genitale ajunseserà la vedere. într-adevar,mililianu] a amendat-o. Na.:a a profitat de acest episod srînjenitor, bàtînqu-$ljoc de socàcìtà printrc pfieteni Fi rude. Dupà cum am lllenljonat mai sus,acliunife mamei afecteazà. receptarea publicà a fiicei ; acest incidenr a fostsuficient pentru a justifica scàderea ofertei pentru gàinà gi nu a fostcontestat. ,,îrgovelii" manipuleazà frecvent unele teme generale pentru ainsulta sau critica pe cineva- Unul dintre [elurile duelului verbal esre sàlla$i pe celalalr fàrà gIas, cu gura cdscatà.ît cazul de mai sus, naga a reu$rrsà o facà

Tocmeala la preg poate sa mai continue o vreme Napa poate spune:

Ieu !Èoi dl| douàzàci Sî cincigî li-i cumpara oprinci.

Iar socÀciia ràspunde:

Ieu optincl nu prea portCà nu cîntà cînd eu giocFoie verde clio càrareSà-nlnt dài bani sà-mni ierì sanciÍtleCînd oì meîe la olmìbare_Ca s: i vadà orisio,reCe-o [: icut nàni l€a maregî sà mni dai o srÌrà dolràCà sà-mnj cumpàr cizme nouàTare mîndîu m-oi tonìniCu nànaSu m-oi ibdi.

Nala oferà socàci[ei baoi sà-Si cumpere sanclale noi, dar aceasta respin-ge imediat oferta, càci sandalele cu toc ios nu f:rc zgomot în rimpuldansnlui. Portul opincl lor l ine de recut. Socàci la uea sandale,,de orag,astfel încît s poatà fi elegantà cînd iese la plimbare; persoanele nemànrateflrrteazà în timpul promenadelor Si la dans Socàcita, o feneie màritata,introduce elementele cle bazà ale f l i r tului pentru a sublnia f l i r tul sexual,implicit în mariai. Construclia paralelà a textului sugereazà cà naSa, cumpii-rîndu-i finer lucmri (gi dominînd-o asrfel), îqi dà bàrbatul altcuiva (soia-citei). Pretul pentru finà este sotul. Cu banii de pe vînzîre, socàciEa cumpàràcizre noi gi î l seduce pe naQ.

SocaciF poate ( la din nou tonul:

Nl lN l^

I l r , lù lx R. l l r r ' l l l ì t r \

l l l ( l ( r ' $ l l l ì_ l ì sus'

( : t ief ì i r ì1 r ìu (r-oi ( lx

C-xl ì lu s-o s 'L l l ì ì t i ( cxl nex'

' ' ^ lsimbolic Jl miresei' ( le cxrne 'sexuala:{ x rl(r\:r sc l)itzcîzil Pe tlìt: ' ::.: ' ,: ' l : .:;-. i t, .tr. xl imente de bazi

t,, 'nrnr r crit icî cresterea Preluru-1 ; ' .. j i . i-. i ;

' i" 'p,"fa, naÉa inceircil sà

' ll< stlc,ctîncl strategia Sener'.rla, , u 'i)ii'ii.i"r

p;in ilescópe'irea cle not defecte:

Frunzà verde a rugulltlAsÍì nu-i gÀinà-i Ptri'Gàinaicî tocioaraSî-moi cere bani de o noarà

Ceclînd Pulin, socàci[a e de acorol

NÙ !r-ol cere mare PIaIA 't

Numa Pà nànaslFo dali'

socAci!à, tachineazà:De-acasà cînd 4 PlecalDo'Àmne mutte m-o mincat

$î m-Am lozit la Ùn Pticror

NentsuL tft t'u- ^tr

tit"Rtrdica sun1na ti vezi'

Dar ctlviinta prevale zd' clci ea averúzeazí,|

Nàna{ule si cÙmlnteNu ràdicà dinainte

.. .!in cuviinla,Riclicarea poalelor drn fagri i-ar da în vileag sexul' ceeit cc' lrnt

rsinitatea mircsei' cici onoarea nìirelui

É."è;i; orice situàlie Je negociere'

15.'ì' ot,r"i;' nu e iurprinzator cà in

i.il,;,"";it o PreocuPîre consuntà

t i inatîr Pe naq:

Hal nînJltr le-n gri idina

fÎ_orn Pune Prel la 8{lna

Si nunta$i i nu ni-ot l t lC' cLl ci l ni-onl t i lgol

' 'f ia nànirsule cc ni-on] t îr

Cà-i aicea n!ìnîs:l

$ iare s-t suPara'Nànala i frumuscDa mai dulce_i gura n]e'

HH Nl rN t .^

Nàn,t$Lr r ì ìLt l lc i lx lct t ( ,Si nàni t$x nU pl |vc$tcIeu gt ina t i o i dàDa nùl l ]a ( ìacl i n ln i is?ìr ! r ta,Hai în sura cu iarbaSî ùni pllti g:tinî.

Socàcila propune nàna$ului sil meargà af;rrà $i sà facà rîrgul (de obiceioamenii cl iscutà afacerile personale afarà; sa ne amintim relatarea celuicare merge sà cearà mîna miresei). Socàci(a urmàre$te sa fie recompensatAsexual. Desigur, femeia este cea care seducei bàrbatul, plrr qì simplu nr"rpoate rezista. Relalia dintre sex, femei, pàcar $i ràu este evidentà. Séxul camijloc de platà evoca prosritulia qi ambivalenga complexului mama-prosti_tuata: socàci[a este atît mamà hrànitoare, cît Oj femeie lipsità de scrupule;ea este cea care oferà hrana $i sex, care este mamà Si soacrà.

Aceste strigàturi devin adeseori neru$inate, chiar pornografice, sprehazul tuturor. Flori le sînr în principal simbolul virginidgii; grina este unsimbol muhivalent al sexualità[i i miresei vir€ine, dar esté Ei simbolulorganelor genitale femeielti :

Am gàinà h\rhuieràSi-i întisà subr IàcatàAdà teia s-o descoiSà o dau nanaqului.

Pàsàrile trebuie jumulite înainte sà poarà fi gàrire Si mîncate. SocàcitaanunÉ cà are o gàina de oferit nàna$ului; aceasta esre gata, îi trebuie doarcheia ca sà i-o poatà da. Strigàtura, aparent inocen!à, se referà Ia sexuali-tatea fizicà a miresei; ea va trebuì sÀ-:si piardzi virginitarea. Lacàrul aminte$reCentura de casfltate.

Cà sà pu$te g.Jina ?S-o puste-ntte pricioareC-acolo-i carnea mai moale

Eviclent, gàina trebuie mai întîi omorîta (din nou, relalia clintre ciisatorieSi moarte). Impulcarea qi înjunghierea sînt adeseon folosite pentru aexprima miqcareî penisului inainte ti inapoil locul actiunii nu la"j ntc, .rîndoiali asupra naturìi sexuale a disculiei.

Versu.ile urmàtoare sînt o clescriere gi mai explicitrì a gàinii ca simbolpentru organele sexuale ale femeiizT:

Soc,ici[a cu chi]oliTi,i g-àina ràrà floci.In lîp,l ch olii giosgî o curà!à fi.umos.Ràdîcl sus roritagî (Lrr:itc gîina.

Na$ul extinde aceastà ofertà ii asup.a socàcilei. El este un domn $r va,,jumulì" gàina pentru ea. El va face treabà buna; adicà o va satisface.

,,Gàina", sau femeia pregàtid sexual, esre ìspitiroare pentru nag (qrpentru orice bàrbat) qi multe velsuri exprimit aceastà condiqie naruralà;

Vai sàrîcu nàna$ùCt i-an] adus sàina_I - . Ì l I I ldus-u-n-prel( goal : i

l \ l Nl^ f l9

l ' l l l i ì r r ' l t r ' l l ì r l i ì ( ( l l lx) i l l i ì

N' l r r ' r ' \ t r i ' ) r ì l ' t rn l i t ì t ( '

P( l r ì ( l i t r r l Pi l cLir l î jntc

Arl icl ì î$i i tscttnt lc cfecl i î ' fonul zeflemitor al aceslei str igt l t t l r i pro' luce

ì l l l la vescìl ic IGilina_i c(l nouà ouiN'nasu_l nurìla clr douà'

Sî 4let nrl-s de g'lin'tCà-s ouà cu ràdàcinàCine sti biDe-ai gîcitGîncte$ú ctr le-ai Î ipi i l

Hai nànasule-n gràdinà- Sî-om Pune Pre( la gàina'

Hai în SulA clì i ' t rba

Sî mnt Plà[i gàinîNumî n(l o t ipi iGiinl s-à cîrcài

$i or r lrzi oanì(ni l

Dul.ata tîrguielii depincle de caPacitatea creativà. a femeilor Si de,2mbi

ania qenerala l)acà socàcl!î esle Éunà de 8urà' multimea esle deoseblt cìe

;ì ; ; ; ì ; ì ; cal irate de vinzatoal ' ea reÉuie.si vàrbeascà cel mai mult

În f inal, ea se roagà: I

Pldc'r nànaE'ì 9î ieGàrnî din mînî lne

N:t)J r lsnrrn, le Pol i t icos:

Ieu ! i-oi clx vreo tr i g l?ÌrtNàna$u_i ctt sàl ir 'Noi gilinx vi-om luî

Sî Pà ie Plîtà v-orù cL

FIai nànîS nu te sculllPtlCà n-ai arît^ coPtiiCii al nllÙa un fecior

$î li i face Profesol

. ) f ) NtrN l .^

. Na$a prime$te gfinr $i plàre$re socitcilei. 0nflatia a crescut plara nruatàla eclìrvalenrul a circa 9 (lolari. Aceitt i bani \.or f i pàsrrali cle socàcità. Nuexistà nun[i cu clar în Maramure$.)

Dùpà. ce socàci[a e plàtitr l, ea flutula bancnota, astfel încît toata lumeasà o vadà. Ea proclamà cu nîndfle j

Urta _v:i mài nunta$iCîli bîni are un nànx$.Cu banii di pà gainàPofi tdr o sàprrtnìînà,Cà nu-i lumea cî_naintep?ì bani s:ì cumperi pemînte.C_aftLl_n hrn1e-i nl i t i ulorVreau sà_mni ieu televisor.

Cu birnì di pà o 8àinàMnj-oi cumpàra o nàSînà.O Dl:l$înà DaciîCu ic sà ùit por c!ìra_CLr ntîndru alàtrrreaC_amu nìni_i clragi lumeaCrì nLr nÌni ì hie cle nimnicatNLtntà o màSînl n)nicà

(În ulr imii ani, .nUmirul f : tmil i i lor posesoare cle masini a crescut semnif ica_uv, rn spectat t î orîg)2".

Cînd gàina ajun€e pe masà, în fa[a na$iÌor, socalci[a poate ,,boci,, piercle-rea gàini i (o parodie parl iala a obiceiuri lor de înmór.mîntaré),

Sàraca gàina meaRl-ru în! pare dupà icIeri icrî i pà drìpit $uràAzî ieitì cu !îgîre_n gur;i

În aceste versuri, soclcila parodiazà stilul bocetelor funerare. Ea î!iexprima simpatia pentru ,,decedatà'. Cu o zi înainte, , ,gaina,, ulrbla l iberàprin curte. Acum,,gàina" se af la în lumea celor act ivi sàiual. De fapt, laina

NI rN tA 9l

rl((uîtà \, ltìc ( (iglt it în gu[:ì. Pate a fi o glÙrnà sexuali, pe care lollellunìeî o irprc(i lzt (în orice cxz, milesele vorbesc despre stînjeneala lor('xtrem.l; loatel lLllÌÌeî Stie car dupà nrìntà n reasa se va culca cLl so,[ul ei ; i,lrutin mîi tîrziu, pîntecul î i va deveni proeninent - clacà totul merge bine.lvlulte fetnei NLfirnÌA cà îbia dupzì na€terea primuhri copil se simt mai înlargul lor la auzul îcestor afirmiti i).

Socic4a î$i continuà ,.bocecul .

Foclr-o barà girinn.Bine c-am scàDat de ie.Asarà pîngi v;keaTràge un càlel de ie.

Terminînd cu vînzarea, socàci(a se fàlegte acum cu îndemînarea ei deviîzàtoate. Ea dezvàluie faptul ca ,,gaina" ou a fost chiar atît de-inocentà.Înqelàciunea sexuala este o preocupîre constantà, subliniatà de tèama dea fi în9elat specifica negotului. Onoarea pare sà se b^zeze pe agtliÍ^reaverbalà. Na€a neaga dezvaluiri le socàcilei:

Pentr-un p:ìhar de la masàMni-ai vîndut g?Iinà Srasà.

Na€a toasteazzi în cinstea socàcilei, pentru a-i fi livrat o gainà a€a deg.^sà - "grasà Ei fiumoasà", preferinqa moroqenilor; graviditatea esre li eaimplicata. Apoì clescrie locul gàinii în propria-i familie:

Aripa-i a nìnirelujClonlu-a ceterasLr[u.Da la finireasà ce ramîne$ti-oa nìnirele mai bine.

,,Gàina" este pe cale de a fi consumatà29.În cele <ìin u;m:ì, socàcita poate întreba :

Undeiamneubìrbar?S?i-i alàt ce-am cîSrigar. I

Na$ul poate ràspunde cu prefàcàtorie:

Pa bàrbxr l-ai îmbilta!Cà sÌÌ sie angajatS:i nù sie cù nine-n sat,

Na$ul reiotroduce tema sexualà Si duplicitatea sexualà a socicigei. Înmod deliberat ea s-a asigurat ca sogul ei e beat, astfel încîr sà se bucure învoie de nas, amantul ei. Evident, femeile sînt de o siretenie diavoleascà.

În aproape roatg vesurile de mai sus, ,,mama" miresei actioneazà ca oseducàtoare nerusinad.; na$a mirelui reinstituie oldinea. Fidela tradiliei,partea femeii (familia miresei) este nevirtuoasà; cea a bàrbatului, virtuoasà(chiar 5i femeile din ea); acest raport mai subliniazii si relatia idealizatàsuperior-inferior clintle ceì care iau femeia gi cei cale o clau. CÀsàtqria estenecesarJ pentru continuarea ordinii morale. Si a6a va $i fi. În final, sîntreinstaurate normele Si valorile tmdiÌionale- Spre u$urarea tuturor, pre-cepcele religioase $i morale sînt reafirùìite; ordinea socio-cultumlà estesàrbàrorirà.

De obicei, ultimul cuvînt este acordat socàcilei I

I I r ì i l ) r t r l ) i | l ( . l l l , r r l ( ,1C_r, l tU_ir ,D l ) : ln i st rDì i r l ) i ì tN-xl ì t I i ) bî t i Dic i ( ) ( l : r t lNici fitr:i nici |lllirir;rt:ìDa îotLr m-oi îmbi laC.i rrni_elll vîndLlt flàint

Toastltrile

FIai àfar:i socr:.i mareCi \_i{drrc(m ajulo;lre.

Nt,NtA

BUcuri-te soîcr:l nÌtf eCàli vine chieprenàtoare.S:i re hìeprene pe caplrCLr d rà lemne dc fagu.

(Mari în, 1890,631)

' ! , , ' , r r l r ( r { , r l i t r . l r r l 1,1, Ì l l r I ' i i l ( } i l l i l ) t l r t l ) l ( ' l r ( lc I l l i ' l t r î re. ( l î fe l c i l

l , r ( , t l , t 'L i ts i t l : t t t t r i t t t t t t t r 'sr ' i , i ì l , l t r r l ts t ' l ) t l l l 'v( ' r ' ì i t lDusî l i r i loL duPiì cele-

rrr , , r r r . r r l t l l r l ) is( l i ( l ì ) S(xl( l l l l ) ( ) l l l ( 's l ì u lczc ! i eî bun-\ 'eni t o?Lspet i lor :

Sir tr:ìicSti cl'r mîndrì ies\uCtr Surx l)ine griìie-stllesti lìúnclrà Qî de-omenieTumnîi ctlm îlr1i Place nlnieFrunzà \'erde lercliceSà tr,ìia norLrcî DleDe-î si mîndrà 9î cumniteCu tàte A si înAinte

Dlecedente).Soacra line pe brale cloi colaci $i douà sticle de horincà, Pe care le da

,rLrrorì i . Toàtà lumea urm,tregte cu atenl ie sà vada dacà soacra î$i sàrutzi

Cei c6re da Th casa(staul! inferior)

fànliliî nli{esei

nlrreAsa

casà[oflel:

Cei cafc i,ltt l1tit'easa(statùt suPerior)

f^nri l ìa ùirclulmirelemînta n]irelui

Aooi. mireasa, mirele qi alaiLrl mirelui intrà în casà $i iau loc Ia mcse- Se

da un alt ospaq, (le clît l îceasta în cinstea sosiri i miresei 0a muÌte nun[i '

esfe rcpefafi Hoiea llclinii, PeîÚt) amuzamentul celor cîle nÙ au urmàr-it-o

la casa miresei. In lcest caz, socàcila este bucàtareasa mirelvi Horea

giir?ii este reluAtà numîi pcntru amuzament) Pe Palcursul mesel, nLlntasn

iontinua sàrbatorirea càsitotiei, Prin stligàturi $i toasturi în cinstea miresei

strigàturile tincl sa se concentreze asuPra unor tenle cî bàtúnetea (pusà

în evid"entir cle càsàtorie qi responsabilirà[ile pe care aceasta-le lniliazà)'

bàutì.ì1, cl(afiostea, rucLenia 5i cinstee (vezi Karnoouh, 1983 a)' Toate acestc

fagete ale viégii sînr centrale sàrbatoririi unei càsitorii Urmàtoarea strigaùrà

se referà Ia înaintareî în vîrstà:

9,1 NtrN' f^

Cind icr:tnì nt: l i t încrclleu |ìtînc?ltu c rne de nìniclgi sàrutaln fruf iulelgî-amu dîc-rù l) . i !únirleu mînînc carne de caDrílSî sirur gur':i de balri

Versuri le deplîng schimbàri le sociale "si

biologice care suryin pe màsuri lce îtnbàtúneFti. Construcl ia palalel i i opune r inere[ea ! i bàtrînelea. Mieluleste asociat animalelor tinere €i fetelor virgine; capra este asociata cuvîrsta înainrrLtà $i femeia bàtr.înà. Privilegiile tinereúi fac loc limitelor vîrsteiînaintale:

Biiuînele haine greleMu mà tem c-oi cadea-n iele,ctilin pà drum mA ducBàtrînc!elc m-agiung.Bàttînele haine releRau mà tem c-oi càdea-n iele.ASà mà trec din vialàCa roua de diminca!àA$à ma Íec din lumufàCa Sî roua di pA frunzà.

Stadiile ciclului vieÈi sînt marcate vizual de schimbàrile de culoare gistil în linutà (vezi Bogatyrev, 1971). Asrfel, vîrsta înainata udhzeazà unanumit set vestimentar. În special la femei, càsatoria modificà vesllmen-ta[ia Fi permite determinarea vîrstei olicui. Oficît cle lent ar înainta cinevape drumul vietii (drumul fiincl metafora obi$nuità pentru sclìimbarea destanrt: de la necàsatorit la càsàrorit, de la tînàr la bàtrîn, de la viata hmoarte), bitrîne[ea soseste oricum. În uhimà instan[à, viala Si tineretea sînrLrecatoale ca roua, care se evaporà atît de repede. Dupà obicei, ciclul vieÌiieste comparat cu ciclul naturii. Tinerelea esre doar o etapa, iar píerdereaei este vrednicà de plîns :

Sìlrîcà tinereleNu Q[iu ce-anì frlcLrr cu ie.Cà pà l)ani nu o-anr vindutNìci în crî$nrà n-o-anr bàutgi-a$ dit bani Sî-aS telruiînàril cle-as puteî si.

În general, oamenii pierd o posesiune pentru cà au vînclut,o sau, încazul bàrbagilor', pentru cà au ,,bàut-o". Existà un element de control sauresponsabilitate personalà în pierderea proprietafii. Dar pierderea tinere([este dincolo de orice plan un'ìan;este un proces natural ce nu poate f imanipulat nici mitcar cu bani.

Bàutul este creditat ca uqurînd durerea vielii. Bàutura uroderaril esrepanaceul pentru necazuri $i libaqie pentru dragosre Si prietenie.

Ui,igutr $î p:ìharustî,ìlp:l|1i dor s\î-anlaru.

Oamenii beau din motive sociale, nu din motive de auto-distrugere -cel pugin în teorie:

Nu bell pàlinqì síì n1orNunM cu cine mni-i dor.

Nt ÌN l^ 95

Nl l l j ( l l t ) i l l l t ì ( l s i ì z i lcNtr t l t : r ( r l c i l lc nnì i_ i (h i lL

În or ice c i tz, se considetà caì bal l lLura face cl moattea sà Par: t mai pìJ[ in

t l r r reroirsà:

De-îs nìuri cînd oi si batNlr m-rts t î re supi ìm.Da ll]il lem c-oi n]uri treitzM-a mîncir mtÌre nàcîz.

Anulînd suferin(a fizicà Si de constiin!à, begia poate fi b€neficà- Darcfèctele dàunàtoare ale bàutului sînt recunoscute:

Sr ieu beitu ,sî mîndru becum onl si noi gazde'age?Ieu beau zin mîndra Pàlmcà$î de noi n'a si nimnicatIeu beau zin mîndru Lte bere ICum onl strînge noi Avere?

gi aqa mai departe, DepàseQte scopul lucràrii de fata Prezentatea sutelorde strigàturi aclunate în ani de muncà pe teren

Cinitea este o temà Preponderentà pe parcursul nuntii Cineva drJclnstea allcviv^ - miresei, mirelui, unei rucle, na;ilor - Prin toasturi.Persoana care toasteaz?f !i cea care prime€te aceastà onoare staù fali înfaga, fiecare lnînd un pahar sau o sticli- Dupa toast, care poate fi o simplàurare de viala lungà sau un lexl mai complex, cei doi ciocnesc, beau ,,oînÉihil i turà" gi apoi schimba paharele (sau sticlele) Spun ld,lnull i ani'clòcnlsc din nou, mai iau o gurà 9i î5i iau înapoi Paharùl (strcla) Toastultrebuie sà îie cu so! (în sens figurativ). Un toast pentru na5a care î5iînsoÍe€te copiii Prin càsatorie €i botez poate suna astfel i

Sà uàiascli ntinaEaC:i nìni-i cinst( cu dins:lNànaqtlcil sa rràie€tiSà cununi sî sà botezi

Onoarea Si ruQinea sînt preocupàriie cenftale als lelaqii]or sociale Qi aleclrestiunilor de statut, aqa cum arl-ì vd.zut îî Cercrea nxniresii Qí Horeagdinii. intr-'Jî schimb improvizat de replici, o femeie tînàr:i ,discutà" cu

mlma sa diferenlele de opinie legate de cet care fac curte folosindu-se destrigàturi, ambiguitatea situatlei fàcînd posibil diî logul I

Lasi-nì: i màmtlcà l ls: lSíì grìiesc cu cine_mni PlaceCà ru$ine nLr ! i-oi face.I-'.rsà-mà milnllrcA Dle

' Sii grriiesc cu (are_oi vreC:i rul ine nu-i avc

Fata o roagà pe mamà sà o lase sil flirteze cu un tîn:ir, Promitînd cà

onoarea (virginitatea) si rePutatia ei voÍ ràmîne intacte Nlama nu are

încreclere în àsigurarile pe care (cu toate bunele inten[ii) tineretea Ie da

îrnporiva (lorinlei:

Dmcu f iamil l t-oi l i ls i tNuÀa cîncl u-a sr vteDrea.

' )o Nt rN t^

[) ,14rt nút ] t i t rstc o cxl)r-csic strrndlù ' ( l ; î r ì ( i rZ\ l l : t r I ' r t ; t , r , \ t , t . t r ì ( r r rullf là cle aùeninliue.

-Iìnàrul era i i i el cle faq,r i i s-iÌ al2irufnt ,,cl iscrLtiei :

Le^gà ùîncha cîneleS:r n s:r i ( . j là rninccîncl oi nlere lx tinc-

Cele miti multe falrilii au cîini gi, deoiìrece aceStia sînt rài în majoritateacazurilot în curte se intrà cu precauFe. înarul echivaleazà simbolic cîinelecare mu€cà cu mama fetei. Iubita ràspunde:

cînele ieu l-a{ legaDa nu mà lasà màmuca.

Ràspunsul ei acceptà insulta, afirmînd ambiguu ca mama nu o lasà salvadà. ln acest fel, fiica î$i exprimà nemullun'ìirea, dar evità sà riposteze lainsulta mamei, Mama încheie conversagia adtesîndu-se tînàrului:

Cîneie nu l-oi legaPà tine l-oi amì.tlaDiptce în]i zi i 12 mîndra.

Autotitatea parentali trebuie respectatà, izu onoaleî felei nu tîebuie atinsà.Srrigàtullle sînt o formà cle comunicare conversalionala pe trmpul

sàrbàtorilor. Cel ce le strigà le poate lansa pentru el însu€i seu pentru cinese nimeleste sà asculte, on ca palle a unui dialog. Strigaturile pot fiexecutate qi în grup, asemeni unui cîntec. Mai multe conversafii pot fipurtate în acelaqi timp. Dar, mai toli se vor opri pentru a asculta toasturileadresate miresei, îo special dacà ele sînt fàcute de o rudà apropiaú (carear putea fi sarcasticà) sau de cineva cunoscut ca fiind bun de gurà- Desigur,nu doar cîtev.r toasturi sînt adresate miresei, ci majoritarea sînt în cinsteaei. Ea esre si{rblroîita. De obicei, barbati i închinà în cinstea nÌiresei sÍru acupiLÌlui cu strigàturi nespecifice, legate de buculi.r de a ave:l oaspegi,

reprezintà fa[Ìi l Ì i le inclivìduale ca unitàli cl isclete nediferen[iate. Dar îninterio(ul gospoclà:i i lor inclivrduale, relali i le sînt diferenqiîte, iar femeilefolosesc prilejul oferit cle nuntà pentru a da glas acestei cliferengierì. Întrucîro càsàtorie transferà o femere de Ìa o gospod.irie la alta, condiqiile cle limit:ipuse în joc în timpul rirului de trecere pro(luc bre€e îr'ì graniqele dintreunitàtile gospod:ìre$ti discrete În acest mod sînt înlàturate constúngerileimpuse zonei interne a privatismulùi-

Astfel, pe timpul nun[ii, toasturile principale sînt cele adresate de fernei -miritate si nenìàritate - miresei Femeile ridicà problemele inÍagospo-dàreqti la nivelul interesrÌhìi comunitar. Toîsturi le lor reprezintà o formà(le expresie crtzrrticà i i comunitar:i, carc lcgitimcaz;-r conditia fcrncii, clar gipfotesre,rzzì în]potriva ei AstfèI, spre cleoscbire de toasturiLe achesate debar bali, toasturile fèmeilor sînt specifice : ele colnllnicà mireser c:x.!cl cLunofost sau cul1x i l. Pe tot pafcLrrsul cefemoniilor, mlreasa se scalcLà în lacri lrì iauzind c4re îr va fi soalta. Àcest l ip de toastale poate continua neîntrerupt,venind cle la oricare clintre femei, t imp de zece, cincjsprezece minute.

NlrNl\ 9 l

Srrr()r i l ( 's i l l r | | | | r , | ' r I r ' | ( , | | ( r r ì i ì r l l i r tc k)xsteazal in c instc ' : l r ì l i fesei cam in.r i r ' l r r ; i lc l î r ì ( r r , ( , ( ) l r ì (ur . ( r ì i r lLrncr cîncL . .bocear,r" pìecarea ei , în t ì l ì lpulrìr lr i rci l tr i Elc slr l) l ini îzi i îvîntî jele condiqiel clc fècioîr: l pc care rì l i reîsa,r r iLr ' is sr-r o ab' l lc l t>nr:ze:

Cîrìcl ai fo l^ n,ì{x acîs1ì' f i r l r r r r în<:r t r ì r r r ì i r r rnru,(si Prl obraz Punexi rùminele.5i ànru nìînîncr (. ip$iuni$î prì obraz pÌlni

'r punmi-

Viaqa la mama acasa este dulce ca laptele €i mielea, în vreme ceintrc stràini, viata devine spinoasà qi amad. Mirea-sa e Inereu prevenirà càs()t lnu-j este frate, cà mama-soacrà nu-i este mamà Si cà amîndoi or , r r batel t .

Decît màrirarà riuMîi bine în copîr$euOri fat?i pÌ tÉiul ràu,Ca cun] fac ieu as:l Íimîne$î nu-lni porunceite nime

Estc mai bine sà fi l nemàritata sau moartà decîr prinsi într-o c:lsàtollel)roastà (se subînqelege cà majofitatea sînt astfel) Fetele neniuirate ràmînvirgine, adicà.../ele. Sex\ralitatea cere supunere fagà de preten[i i le unui sotsiru ale unei soacre O fatit nu este supusà unor astfel de constrîngeri; eacste l iberà sà facà ce-i place. Totugr, aceasta esle o perceplie idealizatà.I:etele sînt mai liberc, dar nu într-atît încît sà poatà merge cu cine Yor Eicînd vor. (Femeile înci nemàrirate la vîrsta de treizeci de ani trezesc milà;cle au o pozi[ie dificilà. Totuqi, una dint.e ele mi s-a confesat pentru ctelam ,,din aceea$i categorie". Ea a recunoscut cà nu a vrut si se maritel)entru cà nu voia sà dea seamà nimànui;iar la bàtrîne[e, avca dcstuirepoti 9i nepoate care si-i poarte de grijà )

Se consiclerà c?i strìgàtulile adresate cLe femeile màritate miresei îLr ce.{ mairnare valoare didacticiÌ. Femeìa care face strigitura se poate aliltura cu plînsul eiceluÌ al miresei, în l imp ce cll glas cluleri i proprii €i a, emeilor în generaì:

S.lmcile feteleDe-^r l ì ìul i crì tr ì te1eSà lc-ngloîpe mîneleSli le-ngroape cLîntre floriSi nu rìrargà cle nuroriSà le-nÉtloapc-ntre màÌiniSi nu xrsi la stràìni.

Femeile màritate cleplîng soarta fetelor care, în nÌajoritatea cazuriror, osfirgesc la fel cum au qfirgit-o Si ele gi cum o va sfìrqi mirc.rsî pcntru careînchinà. Prin màrit i$, fetele rrcbure sà suporte pozit ia de nori i ; ele trebuiesà l .àiascà între stràini $i nu între cei apropiat i , în famil i i le pir integti . O faraoelnàritatà care moafe r?1nlîne asoci:rt2'r , în lumea celor ntorl i , neamului ei;cle aceee, uoej fete îi este rnîi bine moartà printre ai ei clecît vie printlestr'.rini

o altà femeie enumerà rcgulì le clc bazà ale comportan]entLìÌui uneifemei màritate :

Mnilestrci dr'.rgî nÌeAscultai-mà (lacat-i vre.

98 Nt tN t.A

Un(le-i mete nu gedcCà bàrb{tul nu ibdsCit bàrbar[-îSà ibdef)in pricoare s:t pàSe{riDin gurt sà nu gràie$ri.Din pticotre sA m€i taref)in gurà sà nu sii mare.

Astfel, femeia îi atrage atenlia miresei,càsàtorie, cA nevasra trebuie sà-gi vadà debîrfa farà rost.

din experienF ei proprie dckeaba Si sà nu se angajeze în

Un toasr mai lung îi aralà miresei ce înseamnà màriti$ul, ce se vapetrece cu ea de-acum încolo (deoarece femeia care recita toastul ereadmiratà pentru creativitatea ei în marerie de strigàruri, toatà lumea aascultat-o cu atenlie).

Mniresuca mnireasàAsculd-mA daca-i vre.Ce I-oi spune n-oi minf iDa îi videa c-a$à a si.Mnireasà cununa taÎmplerità mînînlelgî purtàrà pulinel.Cununila ta ce verdeCum te scoatc dîntre fetefî re bagà-nrre neverre.Ivîîndru-i numele nevastàDa nu-i ca fatà niciodatà.Oricîr de bine li-a siNu-i mere gî nu-i zini.Unde lu draga-i doriC5 brrhat$ É-a porunci.Ca barbaru nu li-i f.ateSa gîndesri cà nu te-a bare.Nu te-a bate cu bolaDa le xrde cu vorbaDe te-a dure inima.Mnireasa de buna samaDai cununa DA nafram.a.gî nàfiama-i ìare greT te grijile îs sub! ie.N-ave grija drAga meCa cu tare facem aqe.Cà mnirele-i din neamul mneufeu gîndesc cà n-a si rau_Mnireasà nnirele tauSie ca bàrbatul mneuS-apoi las sa sie rlu.Ca ieu de cînd m-arll mariHrNici o palmà nu mni-o dat.gî de cînd îs màriradNu m-o barut niciodaràBine-am lrair laolalta.

NÍciodata nu sînr utilizate apelativele personale, indiferenr de naruratextului. Toastudle, de exemplu, sînt îndreprare spre caregoriile imperso-nale de,,mireasà", , ,mire" sau,,na$". Ritualul cle nunrà nu esre interesat deindivizi ca atare; el este normativ în cuprinderea sa. Ceea ce se petrece cu

NIN t^ c)9

o rlrcîsiì sc vn Inltnl)l lr l l ct| urtnàto.lrea; sistemul se autoreproduce.vr,rNrrri lc rccstul t()irst sîDt tcproduse $i în timpul îmbràcàrii miresei| )ll(.r cnlî constà do,tr iî ftPr\tl c^ l^ Gdtata ruiresei, calegele ei de 8€neralie||r.nriìritate cîntà pentru a dePlînge schimbarea de statut a prietenei lor Sirk.spllr;irea de ea; în toasturile în cinstea miresei, femeile maritate striga

tx rìtlu ll marturisi, din proprie exPerienta, ceea ce se întîmPlà miresei tirx.rrru a-i ura bun-venit în rîndurile lor.

Un toast din partea surorii mirelui adresat fratelui ei deplînge schim-l,irrea statutului acesNia $i, de data aceasu,

"despà4irea' de el.

sà tràiesti mai frate dulcelnainte de-a te duce.Sà raieiti mîndrà li-i falaùtîndrl-li sie lî viala.Da un cuvînt !€_aS ruga rDaca de-aici îi PlecaNici de noi tu nu uita.Cà ni-o fost dragà lumeaPîna am fost la mamaCa îi ave nevasta ta0î de surori îi uitaCà îi ave a ta solie$î cine sa te mîngîie.

Sora îqi roaga fratele sa nu o uite - cereÍe cate este mai degrabalìguratiúa decît literala. ln realitate, mirele nu Pleaca din casa parinteascà;înia, întrucît se casatore€le, el stabileite o noua unitzte familiala, care nuinclude, în sens strict, familia Pàrinleasca.

Dupà ce au închinat pentru mireasa, femeile màritate ofera toasturitungi ji mirelui. Ele manifestà emPatie fala de pozi;ia lui:

Mài€ran bociulios [tt.r. înnoritorìSà raiesti mnire frumosSa rràie9ii sA ai norocRàlele sù atdà.n focCîte tîr8uri tirguieili I$ohan nu te celuiegd [înselilCa cînd te casatore$ti.Ca vinzi boi lî cumPeri caiCà merin tîry i iara-i daìcu de aiestà tà[ sà stai.Maiemn crescut în siratTine-!i bine ce-ai luat.

Versurile sînt similare cu cele strigate îî timprrl Jocului steagului ii alcununii. Mirele este avFrtizat ca mariajul ptesupune o vînzare finala; estedeosebit de orice alta óitualie similara. Mirelui i se spune sà aiba griià decumpàratura pe care a facut-o,

Uira-te nlài mnir€ bineCine gede lînga line.$ede o viola-nlìoridSa nu-o lîi bànuitàAsra vara la cosîtMîndr) noare li-ai 8asîtAsÉ varà la saPatMîndrà floare !i-ai afla!

l l ) l ) NlrNt^

l ) i rc: i i dLìcì_o st , i incN-o l ine supat j : l teDe ar curge 1tp::L zinR:lu îi tînàl_ Iî safàinl)e ai. cìrrse ap::L lapre.Rrìllr i tînàr {î (lepîrte.Crl sàràcula de ieLa voi a si stÍììneN_.rvr . r r r r ,n.r L r . rcIeLì te rog nlnire pà t jneDe asta aj glijit bineCà sàraca_i riner-e

Si lLt tà-o \sî o iar tat

Fetele s ca flotileToannzì cînd cad brumeie.Asràzi îi nìîndr.?l înflori1àjvtîine vezi c:ì i vesrejîrà.

MnitesUcà nLÌ z( leraC-acoale_o fo z inî toCri ! r e i dat mînî cu bacieaCà ! i a i dat Dl înî sÙbt nlrcî !_ai luer ce l i_o plàcLrr .

TiÌci n]nirexs,.t nu zaìcrî JLas sà zclere cclelalteC-o r inÌas nent: i r i tn le.

- in errrd,r . rspe, tc lot neg.t t rvc atr . vrel l | de ner. l< fctele ncrì . l r r tntr

: r \ l ì : r t : l crsato e. u l . l (e judec.r t i po.Lt( f i contrazrsj , e patc, , ì tun, i r in(J(tr.rgo.rer ia l.orm, Jrractiei sexu:1.,. De acee.r mi; ""I-",

i,.ìrri ' , , .,recunoascà norocul;ea esre îcum màriLîta.

.,- j: .T."i:ì_t]"1,,"" ir porre sugera prin lmplicalie cà acum .tre tlnsa' tu ] lDer sexual i t i t j j :

Nt N t i \ l0 l

Al | | l r r ,s l r ( , ì r ì rL s i r ìa l ) rùì i rN0 z( l ( r i t ( lLrpl cr ìDuDlrPUl l l . untrnrr in .LÌ i

$î (tÌ i gurî tlrîn(Ll.ÙltìiCi t i - ìL i huc î i a hì i

Sirtrbcrlisrrul sexual este eyiclenr lar punerea cununii în cùi trebuiel)rrsrì în confasl cu iD'ìzìginea felei t inere punînclu-5i cununa înapoi in, rllìlr'î1, în tirnpul Cererii tl|.iresei

Venirea dupd mireasò

Ospàtul Si sàrbàtorirea generalà continui. Luni diminea[a tîrziu (a treiari (le nuntà), lipsa cle somn combinatà cll excesele de mîncare fi-hauturàrrcep sà-€i facà sìm[ite efectele la mul[i cl intre oaspefì Pentru a suprhvieEuilorstrìri lor, mlrele $i mireasa nu beau prea cles conlinutul paharelor sau alsticlelor; ei ciocnesc doar polit icos €i abia ating paÌrarele cu buzele. Nuntacste o corvoacLà epuizantà pentru miri; nu se doarme aproape deloc, iar eisint mereu în picioale pentru a ríspunde toastuîìlot cafe l i se fac- Cu toalercestea, nuntî este lrn moment special al vreti i Ìor €r va deveni o amintì.enrult în.lràgrtà

Càtre 11 dimineata, sosefte vestea cà alaiul cle nunti al miresei -frmil ia ej apropiatà !ì oaspeli i.àmasi la ea acasa dupà ce ea a pÌecat curÙireÌe qi alarul lur - se apropie cle casa mirelui. Se €rie cà vin dupà mireasàc.r sà o fure. O vof înapoi Aceastà parte a ritualului nunlii, altìruri decererea miresei (cînd mirele Si anlurajul lui o,,furà" pe mireasà de la casaci) pot f i privite ca o expresìe a luptelor de puîere asupra clreptului del)roprietate. În Cerelea mìresei, alarul mrrelui soseqre prin surprindere larniez cle noapte, piùuncle în casa miresei €i pune stàpînire pe'.rceasta. Ivlaiîpor, cu steagul sus, proclamîncLuJe prìterea, ei revin tliunfàtori la casamirelui (cdsa î1npcírtttulLLi), aducînd mieasa cù er. Dar casa miresei nuacceprà cu usurin!à pieîderea ri i face o ult imà încelcare sà o captrL.eze-Mirele qi ùrr.rsafirii sài sînt gnta sà ràspunclà la provocare (în ulÍlnà instan!à,nu este vorba cle un ,,atac-surprizà" în mìezul noplii, ci zrrta io

^mnz.rmare) Pe màsuri ce grupùl mrfeser se apfopie, nLlntaSii de la casa míreluiies rfarà în culle Ei încep Lln clans în cerc, acompaniat de muzican[iì mire-lui Mrrele gi mireasa conduc clansul Gftrpul miresei i i tr i fàr,r dif icultare încurte Ei joacà acelagi dans, dar muzrca esle interpretatà de muzicantiimilesei. Cercrlri le sînt separxle; rudele ùriresei înceîrci sà o ,ripeascà" încelcul lor - dar în zadar In cele clin ufmà, accepti înfuîngerea. Cercurilef\tzioÍ\eazà, la fel gi /orchestrele. Avantajul cle putere al celor cale iaumileasa este afirmaf din noì.r Cooperarea poate exista atîra vreme cîtclominalja masculiniì este recunoscutà.

Dupà dans, fuziunea celor douà fîmiÌiÌ este sàrbàtorità printr-o masà încasa mirelùi. I)upà cîleva ore, Ndele nÌireser se întorc 2rc;rs?i. G.upul esteînsolit de lînàrul cupÌu, de nànalii mirelui, de pàrinlii îcestuia si de roti ceicale vor si mai facà clmmul pînà acolo Nunta este aproape gatl Mileasaa fost infroclusà în nona sa fanrilìe fì rese(lintà, iar cele clouà famiÌii:r.u fostunite Ràmîne doar ca mireasa sà fie nrual dezbràcatà qi, o claLì cLt aceasta,sà-si punà nàframa femeilol màritarell

Dezbrdcatal n niresii

Dezbracatul miresei are loc la casa parintilor ei. Este reversul îmbrl-catului. Mireasa este a$ezalà pe un scaun, în miilocul camerei, fiindînconiuratà de femei milritate. mai tinere sau mai bArrîne, care danseazà înjurul ei, strigînd sau cîntînd pe masurà ce mireasî este,,dezbràcatà". NaSamilelui este cea care efectueaz acliunea, în timp ce soacra mires€i prive$te(ea trebuie sa fie de fa;à). În timpul îmbràcatului, prietenele miresei eraucele care cîntau sau ziceau strigàturi de despa4ire, Acum, femeile màritatecîntà cîntece de încorpofare:

Ie-ti mnireasà cununa5î o da de-a rotiFPrin gràdinà la ma-ta.Unde-a sta cuDuna-n locSà rasarà busuiocC'a nu-i si fatà la gioc.Sa ràsara dlnîilaNu-i mai si fad-n uli[à.Nu-i mere 9î nu-i ziniCa barbatu te-er ibdi.$î barbatu nu [Fì frateSA gîndetti cà nu te-a bale.Nici soacra riù li-i nìamaSà gîndegti cà nu-l îndeamna.Mnireasa de-amu-nainteDrumurile fi-s opriteNuma ri fi-s nàPuslite.In gradif|à dupa ceapata fìntînà dupa apà.$î la ma-a cfteodatàCînd îi si mai sup'aratà.

Femeile màrihte îi recomandà miresei sa-ti lase cununa la casa mameisale deoarece de-acum ea se alaturà lor. Mama va îngropa în gràdinicununa fiicei. În amintirea fecioarei care nu mai este, vor creste flori:busuioc, o plantA sffnta, Ei t(Ímîi!4 o plang medicinala. Încl o data,miresei i se reaminte$te cà ea riu va mai participr la activitàlile fetelornemàritate- Acum, în loc sà flirteze cu feciorii pe ulila, €a va sta acasà Si vrface dragoste cu bàrbatul ei. So[ul este cel iovinovalit pentru limitareahberalii mìresei, dar în realitare soacra e cea vinovaaa (în cazul în carelocuiesc împreuna). Ea este cea care dicteazà unde gi cînd va mergenevasta, iar dacà este nemullumira de componamenhl norei, îl poaleîndemna s-o pedepseascà. În schimb, mamele îgi protejeazà copiii împo-triva pedepselor paterne. De asemenea, càile pe care va umbla de-acumînainte mireasa nu vor mai fi presaEte cu flori Fi nici însemnate devitalitatea zilelor de feciorie, ci de lacrimi ii supunere. Ceapa determinalàcrimarea; sa ne amintim ca dacà o mireasà nu plînge de la sine, estefolosità ceapa în acest scop. Mersul dupa apa nu erte o corvoadà agreatàde mulli, mai ales iarna. Este rezervat tinerelor mirese, subliniind statutullor inferior în cadrul familiei (în orice caz, aceasta este o afirmaEie generalà;dacà rînàra femeie este ocupatà cu altceva, apa poate fi adusà de un copilsau un fraae. Dar dacà ei se plîng ca sînt trimifi dupà apà, mireasa trebuiepur Si simplu sa se conformeze.)

NlrNl^ luJ

Pe întrcil l lr r lrrir l l r ( lfzln i lcîtului, ferneile tlr i l l i tarc continuà cu vorbede clescuftrl lc l.ilc olc|'it prelucrari ale versttrilor 9i loasturilor recitate înlinpul lmbritcîtului mireseii cà îSi va schimba cununa de mirelsil cubasmaua de oevastd ; cà trebuie sà-Si ia ramas bun de la familie; ca vial.îei va fi foarte grea ca srainà. La fel ca în secl-engele ceremoniale anterioare,rnireasa plînge intens. În timp ce nasa miresei încearca sa-i punà basmauîpe cap, femeile încep sà cînte:

Mnireasà nlr tc lasaCa sà-lî ieie cununa -$î sali Puie naframaCa nàfrema-i tare gieTate grijile-s subr ie.Cununa-i hainà usoar;Zine mîndru Sî-o doboarà.Mnireasà de bunà samaDai cuouna Pà nàframà. i

Afara ninge $î plouàNoi avem nevasta noùà.Afa.à plouà Sî tun'aNoi avem nevNtà bunà.

Primele versuri o sfaruiesc pe mireasa sA nu tenunle cu atîta u€urin[a lavirginitatea ei. Însa cununa e prea usoarà ca sa fie Ei stabilà (sà nereamintim versurile din timpul Imbràcàtii miresei despre cununa care etrainicà, der mica, ceea ce e adevàrat în rapon cu ciclurile vieÌii); este u€orpentru un bàrbat sa o îndepàrteze, ceea ce Qi urmeaza sà se întîmpleUltimele versuri celebreaza încorporarea miresei în rîndul femeilor mari-tate. Pentru mireasa, tranziiia este "furtunoasa" 5i natura pare sa se solidari-zeze cu siarea ei de zbucium. În timpul acestei secvenle ceremoniale,mireasa refuza de douà ori nàframa, aruncînd-o pe jos. Dar la a treiaîncercare, naga reulefte sà aseze basmaua femeilor màritate pe capulmiresei. Este un moment memorabil. A devenit o femeie maritatà, lil fel caoricare din cele care o înconjoara.

Dupà ce coroana începe sà fie desfacuta (verdeala fiind deja îndepaftatadin pàrul miresei), o fetila de trei sau patru ani este ridicatà în bra[e pentrua o desprinde de pe capul miresei. Coroana e pusa apoi pe capul copilei,pentru a o aiuta ca sà o poane cîndva ca mireasà. lndepartarea cununeieste inversul plasàrii sale. La îmbràcarea miresei, un baiat tînar ii punecununa; la dezbîàcaîe, o fetta i-o ia. Primul act,,magi€" este menit saaducà un prim-nascut bàiar; al doilea e menit sà Producà o noua mireasa -care, la rîndul ei, va trebui sà produc?t un alt descendent masculin. In acestfel, paradoxul patriliniar e perpetuar în úmp. Nunta reu$egte sà aducàmireasa în rînd cu celelalte femei. Nici cea de azi nu face exceplie:

clncl ai înflorit mai tareMa-h ti-o fàcut vînzare.

b-,oa-i tittau t" f","Nu la una c1l la larc.

Poz4ia Si statutul tinerei femei se va îmbunàtàli pe masurà ce ea va danngt...'1, éopii Ei va parcurge etapele ciclului viétil. În final, ea însa5i vadeveni nu numai mama, dar si soacrà. Sislemul se produce qi se reproducepe sine însusi.

NI 'N IA

h îlnireu cuscrtlcn'

Nunta laolaltà

Daca maioritatea oamenilor încà se càsàtoresc în maniera radigionalà _urmînd elaboratul [ itual al nunli i [arane€ti, o versiune trunchiatà a acesreradobîndegte popularitatc, raspuns la progr.amul cle muncà al celor angalagrla stat, la cre$terea cosLu vreliì Fj la accesul dirninuat la resutse. Acest t ipde nuntà, mai putin ela rat, are antecedente în úndul celol mai sarace

Cererea miresei esre cle asemeneî olnisà, càci mileasa s-a aflat la casamireluì încà de la terntinarea slujbei. Într-rrn fel. ceremoni:t sJ.crà rellgioasàcompenseazà omiterea uniunii seculare a cuplului, realizatà cle celerea

. l | N tA 105

, l l l r r ' rzt I ì î l ì r ( ) i t l f r , , r l , / l I s , ru t ( I lLì n() î l ) t ( , r . Sf i f l i t l r l nun! i i este l Ì l l t rcat, | l | | l r r : r l i r r lcz l r r l r ' l r r t , r | | | | r (s(r , ( lùc sc face înt t - t tn un col t neocupztt a lIr, , l lx ri i , und('nìirclrsir cste îl lconiLrlati ( le femei rn:iritate. Aqezxrea nifra-rrrr, i l ì 'rìci lor rùiìr it i l tc pe c2rpul milesei încheie festivitàli le. Cei care sînt',r l i( icnt cle treJi pot sii plindà .rutol)uzul Í iuncitoresc cle i iì 5 climineaqa

lclcilc centrale ale acestei versiLlni abfeviîte cle lìùntà sînt tot cjnstea,rirsineî, virfainitateî, alienarea gi încol poraîea - teme reiterate pe parcùrsul

'(rcnroniei rituale. Modificàrile si omisiunile unor evenimente ritualer( f lcctiì considerente de naturà prlcticà. Schimbui (le pominoc, Cererearììircsei, încercarea de a o recaptula - aceste secvenle rituale gi-au pierdut,.1ìr|ta perfomatir'à" (Tambiah, 1979, 162) îtunci cînd )nla e laolaltà.l) i lcri r itualul nungii este un spectacol dramatic Si este apleci:ìt ca atare, el(ste de asemenea creaùv $i reflexiv; astfèI, el nu e doar spectacol, ci qir( zultatul unui joc clinamic între reprezentàrile constituti\.e Si experigqJleleitucfenilor (vezi Comaroff. 1980,42-44).

- r

Rezumat

Nunta, cu tot ritualul ei, constituie gr celebreaza în acelagi t imp unruneaInatrìmonialà. Procesul cale se desf:ì5oarà pe durata a rrei zile deflne$te sircor(loneazà relaEii le sociale dintle indivizi Ei glupuri care tràiesc întl un

vîrstii $i sex. Càsàroria cere tfansformarea caregoriilor Ei a relatiilor, în speciala celor între bàiat-fatà, bàrbat femeie, casàtorit necàsàtorir. Prin intermediulcxperien[ei dramatice a ritì-ralului, limitele sînr desfiingate secvcnlial Sireconstruire (vezi T. Turner, 1977,67-68). Nunta diri jeszà qi conrroleazàrceste transformàri prin declanqareir unor procese soctale ai càror ternenipot fr înteleqi cle partjcipanli: o femeie se întràineazà cle familia sa si esteîncorporatà în cea a so!ùlui Cel putin din punct de vedere ideologic,aceste transformari - biologice qi sociale - sînt consrderate ireversibile.

St luctura r i lUalului i i : rs igLrr : i c f rc: lc i ta leî (T. Turner, 1971, 6263:-Ìan.rbiah, 1979, 124-30). Scopul plincipal al ritualulLrì este pro(lucefe:ì ! iIeproclucerca ordinii sociàle. La nìvelul cle bazà, Dunta cìramatizeazà uniu-nea din e doi incljvizi $i relatia ce rL.zultar intre frr:ri l i i le lor Asrfcl, i l intr-operspectivà mai largà, logodna care precedà nunta si întîlnirea dintrepi-Ìl inti i cuplului care o urmeazà marcheazà limirele procesului; logodnac r^lize2va ransformàrile care rezulti i din stabil irea relali i lor dintre pÍrinli icuphìlui. Nunta mecLazà acesle doLÌ:ì evenimente cliscrete. Nunla propr iu--zisà începe cu confeclionarea sreagului Er cu jocul lui de catfe colegiinccàsàtoril i ai mjlelui (o/cleciara!ic cle viri l i tate lrasculinà) $i sfìr 'scritc princiezbràcalea ritualà a miresei de czltre femeile lnàritate (o anroDliere areprocluctivitàti i feminine). Înrre cele (louà cpisoade au loc o aerie ctetmnsforrì]àri care perflìit conectarca lor semnificativà. Pentru a realizzraceasta, particip:rnli i fec printr-un qil de acte Si nivele de separ.rre {iîncorporare, sexuerlitatea fi incl un clcnent constant (si care difercn[iarz"ìsrarea finalà de cea ini; iala). Reiteralea ritualà constrînge Si creeazà.

Temele separàrii Si încorpor:ìrii sînt prezente în fiecare segment ritual,de5r gradr.rl de intensitate diferà. Existà trei nivele de separare: 1'- decolegii de generalie necàsàtoril i ,2" - de familie ti 3'- de ,,sinele' familiar,

l (X, Nt rN fA

aceistà perspectivd, rirul nunli i poate fi considerat î it de separare Denrucei care furnizeazii femeia (Ej care pierd ull membru) gi ca unul <leîncorporare pentr!Ì cei care o preiau (€i care cî$tigà astfel un memDruJ.Progresiunea ritualà este pozitiva penrru ace$ria din urmà Ei negativà (dinperspectiva în discugie) pentru primij (sà ne amintim cà familia mireseiîncearcir sA o ia înapoi, dar fàrà sùcces). în mod clar, structura ritualacodificà structura organizà,tii sociale. Ea este, într-adevàr, o metaforà aacestqia. Const.ucliile €i inversiunile paralele ale secventelor rituale facili_teazà $i controleazà procesul transformà.rii soclale ii sexuale în cadrulpresclis de orclonarea ierarhizatir a relafi i lor.

NlrÀl l^ I l l7

I t t t l r r l lc i t tc i t p l r I r l r r . l t l t r t ' i t t l l i l ( 'sc i rcplczi l l taì , [ Ì t l Pentru ceal îkà,irìvcr'$iuni l) i l l i l lcl( (Írl l t sttt lctLltxle) ÎmbrAcarel separà mireasa de mediulrlomniso:rrèlor nccàsltolite, care o plîng; dezbracarea miresei o încorPo-lcazà în rînclul femeilor màritate, care îi ureazà bun-venit Continutulcînteceior este similar, relevîncl nivelele multiple ale înstràinàrii miresei

bisericii. Mai tîrziu, cînd alaiul mirelui merge sà cearà mireasa, este noaPte(se accentueazà din nou elementul sexual) Mai mult, pentru ca misiunealor sà fie încununatà de succes, aceasta are loc dupà rniezul noptii APoi,

încîr ea sà fie gata pentru Pat în acea noaptePe scurl, e;aminarea ritualuiui nungií relevà modul în care ritul se

cleplaseazd. de la personal sau interpersonal la, sociocentt ic, transformîndsimultan individuigi reificînd socialul drept coritext al aceslei transformàri

0977 , 34 Am ^fitmat

maì clevreme în acest caprtoi cà manajul presuPuneceva mai ult clecît suma individualitàqÌlor componenle (mireasa $i mirele).Cisàtorizr est(] fùndamenlal sociaÌà, onorînd sub formà ceremonialà sinelecolectiv. Prin obìectivizarea exPerien[ei, nun[ile sàrb'àtoresc reconstitLlirea

normativà - lumea în care Íàiesc participanqii.

Caprror-ur- lllRITURI FUNERARE

Mttlt icstt tnaartc bldstdntatà

Da uíala ofiLùùili ca fioat ea cîmpul\LAzî ictti tîndl $î poiflicSî p.í ntî nu íe:Sti ,xi xic

înreÉÌist à la teud $i S:tli$teacle s, Mxramure$, 1990

Ie sînt núi tare ca tineUitdJe bine cre$tirtcCií ieu sînt uúta tlxoartePò rîîtd uoi .ll.tce pll to.ltc

lnscrjp!ìe pe cruce,Cimìtirul Vesel, Mîranìures

I l l I r l l \ l '

' În lb. rom. in or ig inal (n cd )

u'n || l t t,t tNItt^t{t

Comunicar€a dlntrè vii gi morli

uj:t le din. Rominia. bocefele sjntre_oDrcei din Sapre_opr si labe. DeSi'aza pe anumjte regul i structurale Si

-

l l l l l r l t l f l rNl l l l^ut t l l l

provoace îngrijorare:l)Acà - tc-à întrebîCu îi rîndu P-aicea'Rîn(ltì-i bun Qî ràte-s buneDonì lor ne duce-n lumeSPune-i cîl îi socotiSà vA Puteli lìoclini

It t . | l . t ( t l rNt, [ . t r

A(\ .s l ( ,v( tsLI i i lUstr( i rZi ì ; I t ì l \ .1( . I r r l \ , ( ] ( . l r l ( . i t r rk.x l ; r l t t l t l l t , , r r . l r , \ t t r , t r1 i l r l , c î t

"s i cel l ) r ' l rgnl i t t ic . IJrx. i to l r r 'ca sc iLdr( ,sciLz1l crr f l t r r r l l i i r r i t r r l t , t ì t ( ,s i t l jc l r l

]::,:l ' l l ̂ l l l: :,:l l l ls tltncolr) 1îruiroPxt) În ulrirnul .,,ers, însiì, cr ,.cc',,ol,tr(,

u n tql rec(ronî t t t i l lea càl: l tor jei tol(gerui în lunea mort i lol .

f ,stn(l plurî lul /oi ' cirre încorporcîzà mcsî '

- unel fèmei încearcii sà nege ruptura rotiìlà a lcgàtunlor, cle5i aserlenea

afì lmati i e aucl mai rar,

gî cu kili ri-or înrebaCun îi rîndr, p-arcea.Nu spune ràte sà ;îctàZie acas,ì s.ì le vadà.

.-,j-"^tl .:]

L1i.,,l]":. dupa cei morti si le sugereazà morivele penhu a se

lÎY'if :-11^s-t'",tt inaPoic'ea nu va avea loc] Femeile bocesc penrru a-giallna ouferea $l recunosc cA asjsu ran !a,. nj me n j nu a rà sp u ns .;:i*'ì,;'

"tff:,iJ:?:.iî til?i"i:';#

va tace. Vti i trebuie saì îndure frustrarea etelnei lor tàceri

, .,, a_î::i"l.l.

:l..llmìrei,privil egiaf ' "p.,rrl ì"',ii"

-niext,,priviregiat,,I rrtuiÌ lulr ' pot lr uti l izate si penttu a exploît1 functit indexicali. àraemaricia comunicàrii, reprezentind astfet un mediu aii. i .n, o"nuu .oàan-rrrru ipr-otesr socials. Conrextut funerar facitr,""r:, ì.Àri1,l^rJ*i,uf i.i'" ìà_rtfmiri i sàrenitor, aceasta fi ind t"gui.",n l. ' i , .ìì i ì pll,ìar"-,

' ì i t inrutui,comunicarea cu cei moqi. Astfel, încorporate cu irlii in structum rradilio_nalà a boc-etùlui, pot fi comunicate ,noutati,, ,ucLólol din ceia h.n1e (acestaspect va fi cl jscutat în ult imul copitól). -

,

- ,ciì l i-tatea dubl, a boretelol pliveot€ de asemenel,si modelarea culturalàa dLrreri i. MoJrrea nu i l afecteaz:ìcomunirxrea în ansambru î" r;:'JJ;,.1"1,,'.#1j' jii]:Iffi;."J:i,Ì

,,plîngerea morrulni', (în atte zone a- riàilarl ,.'iàì.r"r.*,"ì,".irrr .r"bocct salj cîntec clejale*). C,încl o rerllele bocesLe, se spune cà ea, sc cînt(f,;:-" _.11,,

p.tl"y sine însà,si, ctar i penrnr algii. Ea c.inia despre nroarre înmoct gener'î l Si pluricular; bocc Ll este lsoljc qi inclexical. , - '

In vreme ce jelirea morEilor esre clete.minaìà rtît religios, cît i i tual,inrensitatea nlînifestàrìi subiecti\.nepot,.ivi'ì jctì1 ea p, ea î'clelungarì ;i::ff[,'j#,Jl;:i.îl:=:"":?fiiff

,;la dispar4ia copiitor mici r"., , úi,rt.,iloJiy. ."rì'ìSjt,-rZà).

';;;;;"," ."

:i vii nu trébuie sa sufere excesiv la

Lr c,elàlar t. c:,pir ai cicl u lu i,,*,,, * ".lirlî;:il' jlíjilIlli1,.?? íÎ,ilplin:ì i a€adîr. ,,le sosise rimpul 'e. U"on.a "i..i"t.if

or'"ri" .oÀ.f Èì"ia *r"obi5ntrit. Cc-Je ntl i dureloase rnorpelso.nere la vîrsra càsàroriei (",,b[t-: lÎ '

ale celo' aflagr în floarea viegii:

ìu copii înca nem a ru r t; "il ;,:';:':l;Ìil:?1:'; ;.:J; HiT.,j1"';L * *

Dupà rînar $i n putereI nlar nttrh nàc:rz $ì jeie.

* În traducere, am folosìr, clin motive oe concizìc, lermenul cle ,,bocer,, (n. tr )

t t t t t ' t l t l ' t r l t ' l l . i l l t ' l l l

zile, nouà zile, qase luni 9i un an dup:l eveniment, la fel ca 5i în zrlele

consacrate memoriei colective, Precrlm ziua morli lor'(în Ieud' sàrbtltori le

rclisioase grec<rcatolice, cx de Pildà Mo9ii, încà se mai lin Sfinta Mariî

este"o'.rlt i sarl>itoare, ea nefi ind sPecificà nùm.li ortocloxiei) Pe timPul

(ambivalen[a este ciudatà: postul îl venereazà Pe l)umnezeu ;i cLlú!à

sufletul, deii aî kebui sà fie binevenlt, clate fiind circumstan[ele)

l l lTlnt I ' t rNIÌAt l

^ l) irci l l t ì i t ìci tr(. i r sstc,, l ì [ înal p(Dît. l t c(. ,r1)", r l l l t ( . lUnl l( i î t ì t , , l t tr I tn

sul let ' . Estc esenlial ca vi i i .s?l se ro ge pentru rì torl l . Rugilctunl lcsuflerul

-$i-l întaresc peniru nìila Si mî;ruir.c. Rr'rlct. aii.intt tunrinOri

tiserici ln cinstea mo-(ilor, oferinclule luminl în noaptei nror.gii lhlturlofmnda rugàciunilor. în particular., rugaciunile sînr ficú,. aup,r i"i..'ffì,cmojtului por de asemenea sà plàreascà penrru anumite slú,be care r0citite în cinstea mortului sau sà plateascf vacluve (consideraie maicarc sà posteascà pentru mort, în ideezf de a_l ajuta sà_$i cureleMortii î$i plàtesc daioria în naturà. Cînd viii li se alaturr, moaii cfin rorroaga pentru sufletele celor care s-au rugat pentru ei.

. Legàtura simbolicà de acesr rip presupune obliga[ia de a da $i doprimi pe lungi perioad€ de timp,

- adînitncl asrfei schimbul.

paradigmei lui Mauss, iohlitatea schimburilor creeaza relagile gigiile socialero. Accen l pus de Weiner (1980) pe ,,perspec,ù ,"irr*ca opusa abordàrii mizînd pe reciprocitate, ofèrà un caclru'utjlca opusa abordàrii mizînd pe reciprocitate,

]3*,11,"I.-l în. ".p"!iu. ii rim^p a oblig;liitor muruate dinrre vii 9i mt{i.

vii, colecriv Si individual, îi cinstesi pe decedag in mod indiviauaì' 9imo4i în general, în mod colectiv. À4oartea lnui individ devine un prilàj

^ da pomanà penrru toli, màrind astfel beneficiul viiror al

Acesa fiind ur-r pî9ces conrinuu, m.o4iif în general, la rîndul lor, se roagipentru sufletul individual ajutîndu-l sa înainìeze în calatoria sa, pr..uml1penrru alte sufl-ere aflare.deja pe drum. Neglijenga dovedità cle'cei vii îfoflcare olnfre tuneralii determinà ràzbunare din paÍea celor mo4i. lnastfel de cazuri, se crede ca persoanele recenl de;edate ,.

"òiì"rour"ucurînd dupa îr.rmormînrare €i vor crea dezastru într_o formà vizibtlà., boalafiind modalitatea cea mai frecventà. Dacà mor i nu sînt recompensatlcorespunzàtor (de exemplu, prin pomeni suplimentare), viii îqi compromlrsansele de existenla dhnità în lumea de dincolo. în aceasrj privinta, în

t l lTtt l l l rFNil l^tt t l I l l

Cela lume: conceptli ,,sacre" 9l ',laice"desPre moarte 9l morti

Modelul tri\art 'i

Înainte de a trece la rirualul funerar propriu-zis, este necesar sa descriem

"re";iiai." ,,r"-ii ae dincolo", aga cum se crede ca este ea Lumea mo4ilor

;?;il; i;J iiièt , ,"i"t, iadut 9i purgatoriul Modelul este împrumutat

;-ili;;;-" creqdna, mai Precis din cea catolica ; Purgatoil:] ::-l1t:-pu""Jin ltólnqu

"tioaoxà. Dé9i aceasta regiune din Transilvania a fost timp de

secole (duba 1701) asociata cu religià unita sau greco-catolica' a^slàzi' la

ni,r.t oiici"l, Dopulatia trebuie sA adere la practicile ortodoxe' cu toale

#;,^t;;;ffiiil.i a"-.t"ant" este 9i acum derivat din ^teologia

unirà

iìa-i* à" "ar",.e

se va întîmpla cu aceasra ffzdi[ie dupà cîteva generagl

Je învàtatuni orrodoxà). Aceste credinle sînt ele însele amestecate cu

creainteie oooulare care, Ia rindul lor, deriva din învàtàrufile relrgroase

,1.*rà l*qàl ;;".e. conform mentaliràli i PoPUlare' existà trei ' biserici '

^-. ^,-:-,1 ii"--ìr- lttòtòbarc nentru cei care se aflà îî iad, biseica! ti bisericq tiutùÍdtoare pentru cei

din rai.Se crede ca raiul este o gradina minÙnata, Plina de flori Si de îngeri;

raiul oferà tèdcire eterna, a$a (rupà cum gradirfa materna oferà securitate

;i hranà. Raiui este populat de cei care nu au pàcàtuit sau' c€l pultnr nu au

i^cut Dòcate grele ,5imic pat"t nu intÎà aici", îmi spunea o bàtrînà credin-

cioasi. Uoii Àerg direcr în rai: coPiii sub €a'fmor între Pa5ti $i Rusalii. Se crede cà Prun(

se cu ocazia învierii lui Hristos $i a

urca i sale la ceruri. Cei care nu merg direct în fîi, dar care au dus -o

viatà

lre5ti.,easca, sînt ajuta[i corespunzàùr cle rudele în viatà si vor fi în cele

;l;=;;t aúmisi di., purgatoriu în ni La rîndul lor' locuitorii raiului se

ilaga ca Du-nèzeu sà-i iérte pe cei care nu se aflà acolo 9i sa ld gràbeasca

ispa€irea din Purgatoriu-' Picatosii merg în iîd sau in purgaÌoriLl în funcgie de felul de viala pe

"".; ì-;-à;;. I^A"l reprezintà àesrinagla celor "fara de Dumnezeu" Este

11 r l r t r r l1\ l l

r i | l r i _,r l , | | t l lÙ I , | | , L l r | , r ì | l . i0r( ( ì r r r l r rLr l r ( . ( , ) l i r ( , | | . | | | | , , , , , , , , ; , ; ; ; , . r , r r r ' r r r r i ì l l ' , , l , ' i \ ì , r r r r ,

l r l | | | l1 | i \ l l .

' , l r r l L, \ ' I L l r r I lL l l r l . l r r r l l l ) ì ' l l l r r l \ r l 1r ' r I I l l l l

, LrLl r l r r r , l ì l l r ( '

r r ' l ( r L l ì r i

, r I r , l l r l r ' r j , ( l l l i l l ì l l (

r , l . r L t r r i t l lgr ; r l r r r l r t , . lLÌrDce l rceel l ' , c lecî t le , ,a l tà lume '

, , 1r l l l , ' l i , ( l r l i l l ì l i ( t ( i l lc cxist l ì î l l t re exprcsì i le ccid l l l1 l lc r i ' ls td, ' r : , r ' f f r r r l i r t ( i r rc cxist l ì î l l t re exprcsì i le ccid l l l1 l lc r i ' ls td '

I , I r , \ r ) r ( f i Ì . . l r r r r r , . l r ce:Llal t l l 'este col-ect i i c l in puncr c le ve( le le

SlrLLCt\rí laice bínare: lLtÌnca (la dict. [i ceL tle clíncc.tlo

Nici î rà nicr car t rNici ntr-l slÌfliì \'îIìt (Ìe vxrtl

NicÌ îì Pat cle s:l culc:iNIL î Paì lLLtLr r ìscî l

Nic i î i sc lLun cl ' i -s l lzutNrLnx Pa gl Ìc l î lL l lNic i i i foc nìc i î i i luùnin: i

Nic i nu I i n iùc Lle c lnt l

* Drs. t r l i i ì : rLr toîreì \ ' rzcî2.1 . r i . i problc| l1e ' le

s inonimìc lexicî là c l r !cfmeni ecl ì iv î lenl i

r l imbî st^n( lxrd (n t f )

Rl'r lr l l l ' r rNttf ^nf i

LU let cclor vi i

Timp: Pr()gresiu ne. temporîh lcr( lu de vi i l i ì )Llctrcttate: diurna, sezoni(r: ì , ànLtalîPro(luclie Si reproducfie sociala

Spafiu: Sub soareSatCasà

l-u lci t l l t (r l i lof

Sta(ionArEternita!eLini$re spititual:l

in pàmîn!CìmitirGroapà, sicriu

In lumea celor vii, ciclul vjelii €produclia. Si reproductia sociala peorqonat de o manierà ciclica. în furanuale. Prin contrast, în lumea mcmt$care Sr cre$tere. predominl linneschimbaror, nedivizat în unitari is-paliale divizeaz^ topologia specifi cJln[ete umane sînt supuse incadràriln sate sau în ora$e. locuiesc în case_ pe. de altà pane, lumea motilore:t:1dîîc ascunsa în pàmînr. Mo4ii ,.tocuiesc,, î;.';t;;, ii'gìipu. $ î,.,sicriele lor.

. Ciclul de via!à al naturii este auto_regenerariv ii asigura cadruÌ îninteríorul caruia se juxtapùn acliunile umane, Srarilè natJrale 5i tirnputnatural schimbaror modeléaza acrivirag "

u_^ne p;'f;i."rJ'.ii j'r, ,*g,,.l::1:..:.1:', ::!i l-",1.,: slrrseote ìn

-".,;;,';; ;;;;;r" iii.,i. o,p.aceasra. In lumea de dincolo nimic nu se mai schimba, nimeni nuimUatrî_ne$te. Moarrea cla credibilitate observag-e-i tranEanre a iui fr4".*,'Jupa ."."con$tiinfa este determinara de existenlil].

Lumea celor vii este asociata cuptttînd avea loc doar sub soare. .l

uîmà este necunoscut celor vii. Viiiîn aceasrà lume necunoscutà: în aceladarea fizica, a corprìllìi trebuie sà see$e lespinsà, càci astfel este ars Qt

Locur de îngropiciu.,a arra ai-i, inul"aza posibil i tatea nemuriri ir{.

Biserica reprezintà centrul moral st srsatul mo4ilor, ot1anizarea sa fizièe i

?::Ti,î. 11 fie îngropelr in cimirirul saruiùi (nu se percepe. însà, nicj ocontracticl ie în efectuarea rirualului funerar; maloritatej membrilàr Oe

I t t ' t l r t l l I l rNl l l tAi l l fr)

Cîtà lume mere-n larilDe sàrbàtori zine iar'iDa din rine úntiriDìeCine fiere nÙ nlal zlne'

Nu te Pàzi cu drunluSliu cà nu mei lî lucruNu nÌei l^ gostît în taràS-î$tePfAù c'l sà zii iartÌ'

$t ju cà nu meì la gostateS-aSteP!:im sà-lnni trinÌiti cart!'

lJr l& r t { t t t lNtrx \ t i

( , r ì ru ( l l r ( . i j t l )utrrzrSinl lp() i nU_ì r ì l1 i z i , r i

l j r . ì lbî jLr l mort i i se concenl

:l: l: .:,1",.1 ..;,;ìì ;;;ìi'l.i-';.'il;ì*,Jl;t,J'ii,iTl,ì1, :ì:fr:,il,i:ì;i:.:l:rr irr ej este Ei Lrn loc cle reziclesre rormar ir. ,,."*;. rià."ìlÌ::;iij:,..,,1"'îfi1 ceror vii, cer ar morsirorCroxl)r- j ( . . rsr otnuht igî t r ì tà Averea lu i

Strínge ol.tìLr ca furnjcaCîDcl nloare n are nimnica.patru scîndrrrì într_un cuiC_atîtî-i îverea lui_Tù _ cîr ài lucmtTàre aic i le,ai làsar.

Vra[1 societ.iqi esre Dreclicaoamen, iLrcreaz:r clin greu în ,t,tl^l: 91-:: procluctiei materiale. Asrfer,,rclìizi[i i le]r t.tn,rrrir"?"ìi i l.n]lf Ì '] ' 't '".4"r moirrreJ le .eclLrce roerenu l)oare l l luît ( lrncolo.

ìe' lza pereti i ul l imei "cese . Nimic alrceva

- Casele rno4i lor sinl uniforme

rn vratd, ru(lele $i priereni i , , ,n ,1t1.I l-nt ' de vcclqre arhitectrr[al. La fel ca

nrcrooata agrcît i l . ;a vacl i nouî

" locuin(i" Aceastî nlr este

Anl zinit si l {r vìd cîsaSà vàd pl! ìce rìni-a oj l l )a.F;irà LrSlì $î fereasràA st tare-ntunecoas:iCi mîndr:l cîsà ar avutg îceia nu ! i_ piàcurg-aÌ f : tcur alta le lur.F:iriì u$i fàr,ì ferelriCu nlme $zl nu {Jr:ììe$tì_

I | | r t | rNt, t t^ l { l , t . t t

( l ( s( l t isc, l r r l r . t r t r t l r r r ' ,1 srx r , r l i t i r in(c l i lL. ( l ( ) l t Ì t t r l ic l t rca, c lentetr t r . r l funcla-r ì rcr l l i l l r t l f l r l l r l l l r ì ì r | l ( ' , ( lcv ioc iorposibi [1. . ,Conversî ! ia" pe care scsl)ri j inl l \, ir(,r într 'tcrzrtrr Vii i raìrì)în în atìua lurnir n-rotgilot. Polmele lnedialeclc corrìunrcuLc drntfe cele dou:i categorii - bocetele, pomenile, r ' isele -sînt constirur[e qr dotate cu sens doar cle càtre cei vii. Întotdeauna bociroa-rele implod caclavnrl (înainte de în[Ìropare) sà .,se ridice {ii sà vorbeascà'cu ele san, clacà nu, cu olicine altcineva. Dar aceste înclelr 'ìnuri nu primescràspuns. Cei vii se pot adresa morli lor, nu Si invers. Vii i pot vizita ,,casî"morlului, dar nu sînc invita,[i înàùnhu. Ocupantul esle închis înàuntrupentru vecie; vizitatoni ràmîn afarà pentru tot restul vie[i i (numeroasebocete menlioneaza por!ile închise). Nu exrstà nici o posibilitate de schimb :direct. Moaúea rleag^ viala sub toate aspectele ei importanle.

Petrccaniet r i tu l de trecere ' 1

DLrpà cum am vàzut, lîoartea este irìextricabil legatà de noliunea detrecere. Decesul fizic al corpului semnaleazà începutul trecerii sufletuluidin aceastà lume spre cealaltà. Riturile de trecere simultane qi paralelepentru cei mo4i Si cei vii rcalizeaz^ procesele de separare €i de rntegrare.în final, sufletul se separa de corp, defunctul este încorpor:Lt în lumeamor[i lor, iar cei care îl jelesc se reintegreazà în lunìea vii lor. Pe întregparcursul acestui proces de trecere, relati i le dintre cei vii $i cel de curînddecedat suferà o transformare, începînd sà se afirme noile relatii dintre viiEi mortul abìa îngropat. Termenii ritului funerar recunosc elementul esenlialal trecerii, adicà participarea viilor Oi a mortului : întnornxînta,rea se îefeîala actuf cle îngropare a decedatului, de punere a corpului în tnormînt, deunde sufletnl pleacà în càlatorie !i în cale corpul se descor\pune; petreca-nia, cuvîntul folosit în Maramure€ pentru funeralii, se referd la înso[irea ficinstirea mortului pe acest ult im clrum, ca Ei la dif icultatea perioadeilespective pentru cei vii (cuvîntul ,,petrecanie" avînd Ei ùn înteles autoreflexiv.În general, verbul intranzitiv q petrece înseaù1î^ a sàrbàrori, a se amuza -de unde substantivul petrecet'e. Insà forma Í^nzilirvà a verbului înseamnàa sufèd sau a îndum. Astfel, ,,petrecanie" cuprinde ambele sensuri indexicale.)

Funerali i le, la fel ca si nunqile, dureazà tlei zi le. Ingroparea are loc îna treja zi de la deces (a treia zi dupi moarre a fosc recunoscutà ca ziuiînvieriì lui Flr os). Primele douà zile sînt în genefl cLeclicate pregàtiri lor.Ime(liat dupi nfirmalea nortii, nrdele apropiate încep sà se ocupe de ceeace se cuvine. Cineva merge si anunle preotul $i sà asigure tragerea clopotelorla bisericà. Un anumit fel de a bate clopotele aduc la cunoqtinta cornuni-tàEii c,r s-a stins unul dintle membrii ei. I)acà moartea survine în timpulnoplii, clopotele rcr fi trase în zori. De obicei, clopotele se bat de trei oripe zi, sefr'iciu peht|u c?ue clopotarul plime€Le bntu. Urmeazà comandaleasicriului (cunoscur sub nrrmele de copîrgeu si\r sdlat) Anungat, dulgherulîncepe cle înclzrrà fabricalea acestuia De obicei, sicriile se confectioncazàdin lemn, iar pregul variazà în funcqie cle decoragii (sculptate sau"pictate).

Înrre timp, în casà se desfàqoarà diverse actività!i. De îndîtà ce via[a s-astins, se ?rprind lumînàri cu scopul de a îndeparra spiriteìe rele qi altepelicole clre pîndesc corpul, precum Si de a luminr chumul SufletuluimortLÌiui càtre cealalrf lume. Se consicLera cà e o mare nenorociîe ca s:l

| ! ! Rl t t r t t t t r t rNt ' l t^ t t t l

moal ' l ì cincva ,, f ì l l .à lulninà', . Situxri i t cslc scnìnit l i r t i . t în lror,ctt . l t , l )r , | |r tU r.(,1crre au mudr departe cte casà, în speciîl solclalii rn,>L1i ì;ììi i; i,,iíDa aSà fÉìtiucu nrneuN_xi :r\,rrr nici copî$euR:iu ne donre lr inif itC_ai murit f:irà lumnin:lUà fàrà lunlnin,ì de s:tuDeparfe de sarul tàu.

se aplicà $i celor care mor în spiral;cazuri au fost incluse în bocete. pe

.se mai fabricà o lumînare specialà detecedatului $i esfe trasà într_o forma

màsurà menità sà proteieze suflerul (oe trup,,.

moanea pe care o implica spdlarea,apa este aruncatà îfara din casí. Oanal proprietigii unde nu pune nimeniprecum mortul, farà putere". Se mai sstro^peqte-l cu apa de la spalatul morti

-qecrt moaflea "d- principii asociative ar

rn care a ctormit morrul ; paiele sînt scmai doarmà pe ele - cAci va (lormi ca un mort

t{ ' | Î l l /UNlllr^l{l l 123

ttrrrhr st otl i lrr l.) lrr intctiotul sicriultt i 5c î$rerne un cearceaf Apoi, colPulr,rt l. i | l t irìs îrr n()uî sî ,,casà". Se mai prtn alàtùri: un colàcel, în a càrui coca,. .r lrrtLrxlrrs un bun - pentru plata vrtme5ilor ; un betisor - p€ntru ajutor larr'r l ' t)c (lLurnul càtre lumen de dincolo - si f lori, în a tleia zi.

l,r, pîrcufsul cclor trei zile de funeralii, moaftea, trecerea Si transfor-rxrcî idcntitàtii sînt desemnate simbolic prin prezenta fizicà a mortului,

I)roape legarc de mort, rudele aproPiate Poana însemne distinctive, menÎi-ninclu-se irai aproape de starei naiuralà a corPului. În acest fel,.membrìi(omunidlii $tiu ca ele au un mort în familie- (Sà ne amintim ca schiinbareadc statut ;ra marcatà Ei fizic în timpul nuntii- Împlerilul pàrului miresei esteun simbol al calitàlii ei de femeie maritau. Inversiunea simbolica a îmPleti-rului în aceste rituri este demnà de semnalat. Împletinll parului genereaza

este mortul încorporat complet în lumea de dincolo.Pregàtirea hranei Si a bàuturii pentru veghetori Oi bocitoare, Precum Ei

a cozonacilor $i colacilor pentru pomanà ocupa cea mai mare Parte atimpului înainte de ziua îngropaciunii. Ca $i la nun[i, se angaieazt obuCàtàreasa pentru supravegherea acestor aclivitali Din nou, ajuÉ rude desex feminin si vecinele. Mesele au loc în noaptea dinaintea înmormîndrii,imediat dupa aceasta, în a treia zi Si duPa Ease luni. Meniul este dererminatîn mare màsurà de ziua în care se da masa, daca este zi de Post sau nu.Felurile tradi[ionale sînt ciorba de fasole sau supa de tàitei, sarmale, Pîine

mîntare")]9. 'ì

caz contrar, bucàtàreasa î9í roaga ajutoarele sà coacà Deli cea mai mareparte dio pîtiserie esle procuratà de la brutàri€ (familia trebuind sa se

t2t I I Ni t \

PfeotdiaconSropar'clopotar

3 colaci, 1 prescurat2 colaci, I prescltrr i1c(t îc1 colac

purEìtorii cattfalculLti I colac de persoanrl (total, Sîse persoane)pu(alori i dc lumînàri I colac dc. per.:oanit ,ru,.,f, p,u i, irr. i.orn. tpulrtori i de srergu,i I col:rc cle pelsornt f,,,rrf. i"-i f. 'r.*".J' '

ua înmormîntàrii

l l l l l l l l I l rNlr l {^ l ì l r | l i

În orice caz, moafiea este de sex feminin'

De-ar af(le focu moatteaCà cle ie nu Polt scàPîCi ie zine cîtilinl-a tineri sî la batrîni-

dar totul este în zadatTtl moarlc, sàcere reRàì.r Po(i t(l Pà ollr tireT:rre frrga Putreze[Iu]! iesl i l ì loîr le-nselÀloarercînd îi onìLl ce o lloaleCum îl iei di Pà Pticioare-$i îl tomnesli lî mcoareCa sa nLFl aglungà soare'

r' CunT îl Prìi c:ttà P?inlîntC?i sà ntìl lrai bal-l vînt

126 Rtf lJRt t : NÍtìAt t

' Moartea-i tare blàstàmariO zinir la floi în caslN-am dori!_o niciodata_gi ie la noi o zinitBaràr c nu o_am dorit.$î în casil o întrîrBat?h ca nu o_ant temat.

C poate vede orsîcineCA la tali vremea ne zrne.Cà poate vede or$îcareCà nime n_are sc:lpare.Nici sarac da nici do|nn mareMoanea griià nu-o are.

x t t t t , NIt{ Hti 127

N-rt| ( . l ì ic l l ( le-nrpruÌLl iNici ( lc-:rrnìatà-nconiurati .De l) l tr îni nu i rusineIc $î lî ccl rînàr zincCA nu i fricàr de ninle.Numa tu moarÌe f:rci bineCà te duci lî orisicine.

Moartea este marele uniformizator social, singurul fàrà idei preconcepute(deloc surprinzàror, acesta este un cliQeu prezent €i în poezia occidentala).Moartea este cel mai bun cresdn, pentru cA îi ,,iube$te" în mod egal pe togi-Astfel, ea neglijeaza flagran! structura rela;iilor sociale existente între cei vii.Proprietatea 5i respectul îi sînt stràine: tînàr sau bàtrîn, sàrac sau bogat,puternic sau slab, moaftea nu face discrimioari. Ea î€i urmeaza instinctul qilegile propriei sale lumi, de dincolo, care este legatà - dar atît d€ diferita -de aceasta. I

Întrucît lumea mortului este diferità de cea familiarà viilor, bocitoareleîncearca sa-l convinga pe decedar sa nu plece. Sa ne reamintim cà, întimpul îmbracàrii, înainte de ceremonia din bisericà, mireasa este $i earugata sA nu plece;cîntecele o previn de consecintele ac[iunii sale, iartovad$ele ei încearca zadarnic sà o împiedice sa se aStearnà la drum pecalea vielii de femeie maritata. Pragurile de trecere prin viala sînt comparatecu mersul pe un drum- Sînt drumuri unidireclionale ; o data purces, nu eloc de dat un pas înapoi. Moafiea ou face excepgie.

Aiesta-i un drun mareSî-napoi n-are càràre.Cine mere-aiesta drumNu zine-napoi nicicum.Cine mere ast?l calcÎnapoi càrarea n-are.

Trecerea culrnineazà cu schimbarea de statut Si de identitare precum $icu schimbarea relagiilor dinfre indivizi $i grupuri. Na$terea aEaza omul pecalea vielii. Càsatoria defines(e identitatea socialà în cel mai larg sens;moartea duce la pierderea acestei identitàli. Bocitgarele îi amintesc mereumortului de acest fapt, dar eforturile lor se adreseazà unor urechi surde ,

DîcA de-ilicea îi plecaUrma li s-a astupaNumele ti s-a uira,

În cazul morgii, schimbarea de identitate este sùbstanliala, ducîncl la ocomplea disparitie. Versurile de mai sus pot fi comparale cu unele strigàturide nunta adresarc miresei:

Mîne-ra atît îi lasà/ Numa lacrimi tri pà masà

Urmele pa lingà casa.Lrcrimile s-or uscaUrnÌa li s-a asRlpa.

Asenìànarea dintre moarte $i càsatorie este frecventà gi ea va fi discutatàmai pe larg în capitolul urmàtor. Este însa nimerit sà punctàm aici o ahàanalogie între ele. Pentru o femeie, càsàtoria este conceputà ca a€ternereala drum, pe,,calea plinà de spini" a rraiului prinne stràinj, Unele miresecalatoresc cu bine, dar cele mai multe picà înÍoc. Moartea este privitàîntr-un mod similar în urmàtoarele versuri:

I l r i k l l l l l l l I t rNl t t^ l ( l r

Sîr ì t L louà clr Utì tLIc lcItnu] î i bàarr cl l sl) ir) iCîre clucc l : l stt i i inìAl[r lu- i bltrrr cu f lor iCare duce la surorigî la scumpii frÌliori

De_tr Sti prLutcll cînd sà nîSteCite rcle l_or nlai pîsste.N_ar nlai suge !î!à dLrlceCe-ar murì $î_n rai s-a, duceCà €i ieu de_a$ si SriurCîtc aflt cle peuecutTîl i i (hrlc( n.à$ si suprF.tr_A, sì murj! demuh

-- Acest bocet rcce_ntueazl noliunea d-e viatà ca trecere difi ci]rà (petrecere),

cale putea tt evitatà dacà moaftea ar fi suryenit în copilàrie, cjèoarece seclede

:.i, da:À sîrìt botezafi, copiii ciue mor înainte de prima împ,lrtàtanre

merg cl irect în rai.

Ual ti-o n'ìîncar Màri n;ìcazUà cà nime nu poate StiCA Doanlne-i geu a vÌ(luvi.Uà de mine tLr M:ìt il )oaDtne greu -o plrt l ì t siSînguril-n lun]e-a rr:iiUi i sînguÈ Si-n sat stràlnZîlcle li-o fo de clìinUà vrìduva $î-n îltu satUÌ n-ai la cine cere un sfatDltcà n-aì avut b?trbat_

--l i l l l r l i l l i l iNl l l (Al t l l2t)

lv l : r f ic t ìu t t , r r | | t o ! t , l ( ; l u () i l r i l . l )u l ) r ì cr t rD an] ( l isct l t îL în capi fo lu l

r;r lrr lrr i natl l . i rr rrrod tragic, r i l -a pierdut socul pe vrernc'.r c ' înd copi i i er lu(l(stul de mici, r : ìmînînd v:tdu\ 'à într-un sat care nl l erî al ei. Versuri le

Pr, nìmeni de partea . Respecl.Lrea conventi i lor prevesLea mari greutàl i .ln ciu(l l l si tua[iei sxle e [ìeinvidiat, însà. mediul în czrre s-a f{àsit aruncatàM:rr ie nù a fost atîr de aspru pe cît ar-f i ptrtut sà f ie. Ea a dus o vialàvirtuoas'i Si a fbst profund respectatà. Peste cinci sute de oameni aui

I)îr t icipat la funeral i i le sale penclu a-i crnsti sLrf letul cu durerea lor.Asezatà lîngà Made, sora s;r Si-î continuat bocetul clinaintea înmofmîntàrii:

U,ì dc mine tu sorucÌi o.,

Uà s:ì si fo cu mine-n satDoamne ierr te-a$ si c: i tat,Ui nu si sorà cu bàilatCi DoaÍnne bine ù-o càtatUà o norà clesfrtatàTi-o càtîr cx $i o fîtàUi de-îi sì a\1( o fîtàUi mai bine nLr te-ar si càta!à-Uà sî cunlv.r de [i-o gle,sitIarkì-o cà li-o doicilUzì cîte ùopi i nLr o durnì!.Uà M:ir i de ! i-o sup!ìrî Ilartà-o c:ì t i -o càtal.

Sor" N{ariei subl iniazà fapnrl cà màrit isul a fost cel care le a despàr{i t ;ceî mai mare parte a vlet i i , : ìr . l r lài t în sate diferire. Prin uln]are, contacteleci jnrre ele aù fost l ini tar-e de împrejuràri . Dac.l ar f i fost în acelasi sat, Nitair f i îvLrt gri j r i de lvlade; oricurn, nora Marìei, Juj i , a avut grj j i de N4:Ìr ic ca.si cînd ar fi fbst propria ei fiicaÌ. (Conceptia generalà cste cà l^ vîr'stàînî intatà, soacra ajunge pe ùrîna nurori i , mai ales dacì soqul soacrei este(leja decedat. Se considerar ciì aceasta este o for 1n2ì de r:ìzbunare socialzifatr ' l cle l ipsa cLe gcnelozitate a soacrei pent[ l nola sa. Dc$i sc st ia c:L lelî l ia( l i r l | l .e Marie si oofî sa nu a fbst l ipsità ( le,,spini", Mzrlre a fost cu edevi l l î tnorocoasà; €idja cle care a dat clo\,îdà nora x fost làudat1ì dc mulfi) Compor-t ircr lui Jujì a tbst atî t de'exemplarà, încît numerpase bocitoare atr igeaLl: l ten(i i NfzrÌ iei îsupl lr acestLri Iapti în repetate rînduri, elc o sfàtuiru sl i oicftc pe norî sa pentlu orice ràu i- .rr f i facrÌt fàrà voie ùlel i tele lùiJuj i îu( lepi i l ì i t cù mult cîclr lr l comport l ìmentului pol i l icos ocazional. A cere iertarcestc, ca $i în

^cest boce[, un elcnrent componenr de ] lun-r,Ìmas zrchcsat în

toîte rÌ trrr i le ciclul, tr i vregi ir acest aspect va f i relual ceva nraìjos2'I . i rnbajul l ] orqi i , incl icînd transfbrnrarea iminentà, con[ine sf:rtul ( le î r?r,

plcc.r, de ^

ùLt Pot l ' t i , de a nu se gdbi pe ult imul drum. I)e aselrene:I, sepfevLrìe rnortul dc ceea ce ulnleazÍt a i se înlîmplî détcòt-í pleco Cilàtot|tde-a lungul clrumului vieqi i est(ì , însai, inevitabi lzÌ. Astfel, Lrocjtoîrea, sl i incicl ì în curîncl mortul va pàfàsi gospodària, î i oferà - la fei c^ oricàruidntlna| - mîncare pentru (hum:

Scoîlar nrîndri de aiceaCar [i-2rn fàctì ! merindea

r30 RITLrÌì t IrrJNltRAtdì

Sà vezi pl^ccJi-î ori l ) tÀlîD(hr ( le nLì ! i -à plaÌceaCLr nor îi

^i riirì1ineî.

Dar toare încerc?ir i le cle a negocj i t cu clececìarul sînt dcstinate esecLt[t iCeea ce s-a pierdLlt nu n'ì î i poatc f i recuperlt lN

\l t i cle rì ine ce xrù pt ielclLrrNu ieste-n tir'g cle \închrrVlti cle mine ce-anl scàj)a!NrL-t în tîrg cÌe cunlpàrarUri ol icîrà lume,ai plàriN' l i ìDta-n l i rg nu puti Birs,Orici t în lunìe î i daùJîDl:ì-n rîrg nu po(i aflaUrì rLr re plîngi plîngei cLr tineNu te spune càt. i njme.'Iir re plîngi plînge iî ieUrl nin'ì:ìnui nu-i poveste

viclt l r în lrrr lc:r vi i lor ' l r însformareî prin pLtl fezire e definlt ivà_ pe scurt,r r t t r ' l rx r | r : t n( 'g()( i l tLr t t toartel t29,

Vti l l r rnr) i tc cft t i - i tS ( l îZiì . sa p(t cumpll x\ ' r i ( le rì ì inc i i dc nt ine(iLìDì zî lc nLt vindc ninìe

. S1>r'c_cle<;scl>ìr 'e ( lel inlbî jul c,rs.ìroriei, l jmb I mor[ i i nu împrumrÌtA atît

( lc !nrplu dìr ' t ve1^abulxnl l cultural al comer'1u (vezi cap tI ;€i KÌigrnan,1984). În vreme ce càs;itoÍia esre consiclei:r un even'intent natural înciclul vieî i i , constft Ìctra sa esre precminent cuìturalà. Astfel, càsatoria este

t l t I I l t l l r l Nl l l t^ l t la l3 l

i r r l l t r ( i l t r t | | , t t l t , r ' \ l r ' | | ) | | r , i ( | ( ' t , ì t I ì l l l l evcui l l lent n tur î l în c icìul v ie l i i ,

( i ( lu l ( l ( 'v lx( l . r l r , l l l r l l l (kvinc ( ' nìet î for : l Pent lu cel a l v ie l i i umane'

l l (xir()xrcl( r ,rrr | , l . r l r , ,r t , lccîstI nletî fol i l pentru î descrie clclul vle[ l l rn

l i( 'n(,rî l $i ( iruzrÌ r ot( i i îrr special. Astfel, Nita descria dispari l ia màtu€i i

l l l i l f ic în ur uì l l ()r ul ntocl:Uà fostî_i nÌîndr,ì ca o floareUi cà te-al toPtit P,l Pticioîre'Uà 5-ai fo floare din fere$riTe-ai loptit de nLl te vezlUà fost-ai floarea de sànsiuTe-ai toPtit Pînà Ìa brîuUà 9î din brîu Pîna-n grunaz

f)e Sase Iuni ce_o z'nrtTu din cîsi l n-4i iesit 'N-ai ieqit din cîs-afîr:l !

C-2i avut o l^r'e boiìlil'Sàse luni l l i slat Pà PatNuma cînd t i-o înturnatNora bine t i-o càtatNu s-o clàt i t (L-lngi Pàt

în(epeî cl in noù |lJà de Dline lìiìi màtlll.l:i scoîl:ì-te cle_aici.scoalli-te $î ti uita{Ti l cinc () zinit P-î iceî' l l o Tini l srr t ( t i lcl l l s , ( ) r l l t 8r ; l i cu ( l î r ìscìc.

132 Rl ' l l r l l l FIJNI ' : I ìARF'

Cir ( loxt , l n lL l l t le- î i f lx i c lor i t

U:i rrìrr îrrli l)îre (lLìP ie-

ui cî 5î c l t lPî r r ì î r r ; r ì ìe

I i t i l ) t r ; r rc ' i l ìà i n) ' ì tLì

Uri [jì ulitLr cunì | ttl

$î ( l in c ls l i r ì t l PlecîC:ì x l tL l ntr- l " r tt j r ì cî t dd bine càt^t

S Duf l i i t í l I l ' r ì ìn1r 'nLì 7 lÒ

i 1i c le nt t - i grài cÙ ìnine

u.r n1?ìtù5lca îr clr crne

În rcesr f i : rgment, Juj i î .s i roîgi i scì i lcr î sà se r id ice 'sr s: ì i î Pîr te la ccci l

ce sc î l t î lnplà. rsrc ca i i cînd s-ar af l î Pe narglnc'a pattt luì bolnavei; o

în!rn!r1 pe Marie cà lre musîf iÉ c2ì 'e clorcsc s o vx' l Í Sînt sufol i le i \ ' lxr iei

sosjte în vjzrt, i . Deoarece czìsitori i le le aù ( iespi l l i t , nLl s-aLl întî lni t pre;r

elrot ionî l i )

| . l t ì ì . ì r ì , | , l l r ' r l r r l ' r

U.r r . l l r (11 I 'n l r r l l l l r r l l '

IIITLIRI FUNEIU\RE

Crì rìnî nlînÌi Di-o frlc\lt

$ i DLrnìr ì ln ne-î i ctescul .Mrmî s-o (ltìs sî-o lLìcrîtYxi {î crì chxg ne-îi leg:ìnît.U?i p;i cjD(l o zinrl Dlîm-rPal nÌ i rs; l i - l l i pLrs c in: tfl:ì drFte nrîndÍ,ì,sî-i mîìrcx\/îi cri () fosl ir)e ziu:rljrì cà l)inc nc-îj-în\'iìtîtU: ì s: i nu s inr cr ì b i lna!Ll i i de cîrc or i aD1 zinirll?ì n'lrìrnuciì Dc-îi sili tr.ritNe-ai sf t lu i t nunra brneUiì crì s:i nu silr de ruqine

Vii cle rr ine mà'nî 'ùeRàu î ' Ì i p:rrc dup,i ie-

Dormne mlrl te t i-r) mîncîtCi tr t î s-o dus t i-o l ; isatUaì cu ( loi l )cl jct i de copi lat iPîn.ì cînd i-xi învà(îtlvlult n:ìcrLz l i -() l r ' l î i rnîncat

UaÌ nl:imlrcii tî hrìi rlÌîÀ4îi stî i n1îl l r : ] nù plecî

Nepoata inclucle în bocetul si ì ì .r elenrente funclarlentalc ciùe qin deorganizirer l Ìrnri l ic i ext insc. Ea sc î( l feseîza bunici j cu,,nrà| l ]ucj", fol i l ì :Lcl iminutivîI , ì clc l i r , ,mrmrì" (bunici le sînt numite È1 nram.i buttai sirr\ n' tLun.i,7rlcc). Djst incl ie este înlre rnîI- l l i r ci ìre i- î cl21t naFtere si ceî cî le a crescLìt-oIn accastà fì lni l ie lovit i de rcstf i ._ste, l>unica gr-a asùrrat rcspons:lbiÌ i t îLeaîogri j i r i ì copi i lor pe t impul zi lei , cîncl r ' r îrnl l lucra la cîmp.

^ceîstà,,marnà"

t inl. l si îsi cxprinl: l coùpasìLrncî pcnnLì \ . ixqa grea. ( le \ 'àclrì \ .1i , i Ì I)uniLrisî lc-,Asenler ' ì i celor ' lal te bocitoar'e, nepoeti Ì o loaglì pe,,nìînl: ì clulce- 'sx nLrple, e; z:r , l : r lnrc. iuA:r \ . r r ' : r r r ì i r ìc fur l (coLì

într- ' r( lc\ i ì1. nrci ùìacar l)r 'ogrerielc nrecl icini i acluale u sî l l t î l l starc srisît isfxc:ì , lsenÌcnea cereri De,si, tc() lct ic, t Ì)r lcle malel ice ntr l ì l î i sînt consicler ' î te lesporìs:r l l j le pentiLr ì)oiLl i , e l l fel cle neclar cine sau cc se f iLccr ' ìnor.er Îngri j ìrce în caz cìc l)oîLrì este îsiguratà de st ir t i p1:Ìct icrnt i lorùrecl icini i l i s-u r lelpget responsebil ìr :r teu pentf l . ì s: iù: i txtcî l i7- ic.ì î cetartcni lor Dîr cxl) l ica! i iLc,st i int ì f icc ( \ 'cz i l 'oncaulr , 1972 ,s i 197i ; Àr iès, 1982,396-ri06) rìù of(ìr.r un cî( lnr ( le feferintr i crpabi l s, i ofèle scns !ùlor e\pe-f icnlc î t î t ( lc ( l istarìgal ioarc cun) sî l ] t boalr satì rno:ìrte.r !Jlst i f i ( încl putcre:r\ i cLlnol-stereî. Str i l ì !a opere' izl ì într-L| l l l ì ìecì iLl tot r] l rr î l icnxDt.si r î( ionîl izNtr l r is t i f ic l ì r i le nLr sînt locl l iz î tc într-o.reten a î r1!c lcsì I l i lor" eccesibi les, l ì . Ì f înì i l i r lc Lipsit i o:uecrì1Ì cle refèrcnt, cei clre încciuc: i s: i gl isersr: i

fotùqi () s() l f f ic l lentlu o. l i ierìr i l ( le neîl l tcles - lr loaltcir - , reL:onstj tLrie

, .s l r r r t l r r r r l ( ' i r r lL l t ,str lu i ' rst f ì ' ì incîr cìc încorporeazà l lmct ic i t f însform.r le :

l ; r ( ) | | ì , i r r ( l / . i r l ( . \ , rcnle?rNir ì ( { . r ( r ìu I l ) . r ì l ( ' ( l i rI | l ì ( / r r ( r r ' ' , ' ) l , r r r r

l r , l ' , l i " r , . r | |1, , ] l , , r (

:i

-134 nll.t. j t{ l FUNnIARn

Conrributa gtiin[ei f^ce pafte clin sfem citurarilor lumeÈtl; $ltìllut | )t| rnczctlesle rtotputelnic. Dar, de$i ottnenii nu pot sà-Si desfidd deslrrrrrl Drcs. r ' is,prelungirea vieti i a transformat natura morgii (vezi, de exemplu, Ariès,1982, 559-6O7; Mitfo|cl, 1963); acest proces influen[eazà tueptar $i pracri-cile mortuale clin Ieud, sprc consternarea ieudenilor înEipi:

Scoalà Sî ni-j povestiCum o fos! cu stràiniiDe cîncl de-acas-îi plecarTàt la telefon am statSî de tine-am întrebatDoftorii ni-o poruncitTu Màri cà ai n1urit.Mni-o spus doftori(a mnieNu-s leacLu-i sà{i treacà lîeNuma în pàmînt subt glie.Uà de mìne tu MàtiUnde putut tu mù.IIn spi cu doftorii.

Practica modernà obligà ca bolnavii sà fie tratali la spital. Dacà nu evorba de ceva grav, dispensarele medicale locale sînt suficiente; a6adar,cînd cineva este tîansferar la spitalul din oraqul învecinat sau dinu-o altàparte a [Al i i , înseamnà cà boala e gravà. Fragmentul de bocet de mai susse rcfer.l la o femeie numità Made, care a murit de cancet Incidenlacrescutà a afècpiunilor fatale cum sînt boala cardiacà sau cancerul, combi-n:rtil cu dezvoltalea medicinei, au facut sà aparà fenomenul morlli însinguràtate, ,,fàrà luminà" gi departe de casà. Familia bolnavului trebuie sàpe:le^cà, ore înrregi la telefon, încercînd cu disperare sà obqinà informa i

povesteascà noua sa experien!à - aceea de a muri departe de casà -, uneveniment coticlian deosebit de cel aparte, al soldalilor morli pe front.Bocitoarea recurge la asemànarea simbolicà dintle càsàtorie Si moartePentrù femeia tînàrà, càsatoria înseamnà tmiul ,,printre stràini" (vezi capi-Lolul II); spitalizarea înseamnà adeseori moartea ,,printre shàini,' Este osituaFe blestematàJ2.

Se cle(le cà aceastà sicuafie blestematà este perpetuatà de doctori Ca Simoartea, doctorii sînt considerali agengi distructivr (claca încercàrile lo1e€ueazà) Ei devin astfel, tinta mîniei.

Arde-îr doftorii din lun1eCà nlr tFo dat leacuri bune.lei F-o cLat tàt ìeacuri làleNu li-o trecLrt dup'r ieleDe-ar arcle poticileCLr tàte le^culile.Ardà $î doftorii-n ieleCà nlr !i-o lrecut dupà iele.Nu [i-o trecut tu MàriSà nlai poti cu noj gràiUà ar drl tàti doftoriiCum în$al?l oamenii.Cà pà ùnu doi îi scoaiàQî p tri patru-i onloar:ì.

I r l r l l | l r |Nl l l {Al{r ì t35

Î t t i t tcs l l t t r tg l r , r l l | | r ( t l l c sLt l ) l iDirz i ì , j l [ iD fepet i t ie, asocielea ( ì intreilocLori i j l nroirrtr. l l Nlorulcl ,,pune omul la p:imînC', astfel încît el nu rnJi

Il() te sil c()nl tì i(c cu cei vii; ciocroli i adminishenzà ttatarÌÌente careil( lcseori îu îcellL$l efect De aceea, cloctori i sînt alàtul^li cacegoriei dePcfsonaje care înqalà (alàturi de rl loarte, de preo.ti i care, prin promisiunr cìel 'eljcire, cununà mirese fericite i i ,, le prLn în jug" qi de mamele care isj,,vînd" fetele). versul ,,cà pà unu doi îi scoallà" cere si el cîteva adnotàri.Scnsul iuì ,,a scula" este aici cel cle a învia mortul, de a-l aduce înapoi clinrnoarle: boala este consideratà a fi o stare ,,între" vialà €i moarte (vezll ( l igman, 1981,71).

Starea celui recent clececlat este ,,între" lumea de aici Ei cea cle (lincolo.' ;

Pe màsurà ce se apropie momentul ca drumelul sà-Si înceapà càlàtoria,intensitatea emogionalà a veghetorilor se accenLueazà. Înainte d-e scoatereatrupuìui din casà, acgiunea càre procluce o triste[e profundà estJ+chicle;easicriului, întrucît acest act f ixeazà corpul în noua sa,,casà", unde va ràmîneizolat pe vecie Pe màsurà ce scîndurile sînt bàtute în cuie, o femeie saualta se tînguie plinà de jale,

Copîrseu cu tìntà neagràSà nLì-li sie lLìrùea drxllaCopîlSeu lintàlujtCuù n;i nou:i mai urît.

Pereltl exteriori ai sicriului îl iclentificà imediat drept sàlas al moftuluiCuloarea neagrà este culoarea mortii, iar casa mortuÌui este vopsità simbollcîn negru. De fapt, de€i puline sjcrie sînt vopsire, simbolismul culotilor estefoalte purernic În general, oamenilor nu le place culoarea neag.à pentfl.rceea ce ea semnif icà34. Dar, în trmp, efeccele ei se diminueazà.

Realrtatea neaSteplaîà a mo4ii Provoacà o suferin!à acutà, deqi dol iul vareduce |Ieptat durerea În ult imà instantà, ciecedatul va f i integrat în lumeamorqilor Dar, analiza noastr'à se ocupà cle începntr.rl acestui proces. Cîndcineva anuntzi cà preotul se apropie de inharea în curte, bocetele din cas;Ì

M:ìtlrfà popa soseNrì st iu ce-as fa cu ieUà bunucà bLrnA rneNrì l l i , t rgJ lSànuoC:I de-ajci dac'.r-i piecaAlrU nrr- i r ì . r i int . | rn i l .Si .1.-ai, i ,J.r ' "- i putnr

/ AltLr-. tc:r: l rr - i zin:.

Dupà cum irÌdìcà si textul, sosìrea preolului semnaleazà cà în curîndcolpul urmeazà sà plece de acasà. (Sà. ne reamintim ci în ceremonia

partener de negociere sau loc de ascuns.) Cînd preotul in|rí în cisà,felnelle sînl reduse la tàcere; în acest moment începe rùgàciunea final.i deacasà. Apoi, preotul ya binecùvînla gàleata pl inà cu apà de la f intînà, oparte din aceastà apà va fi tulnatà într-un vas în care esle fixata o luminare

,.!{F

I ,1( ' [ t ' t l t { l t , t rNl iR^t ì t i

apr-jnsii. l)reotLÌ1 vî lLìî lùtìînafcî ' ,\ i e !,x stjf lgc în l l) i l í l l ( ,t, l t(,: i tUlsjrnbolizînd stjngerea vieti i. l)e asemenea, va srfopr vcglì(t{j! l l ( î l) lsfìnliù clin gileatà; în curte, el Va l ltnecul,înta snr:a, poiatl ,si tocinapoLcuJur.

In c-.Lsà, cliaconLll efectueazà ^poj

sfeitanie s^rt sfindfea casei Aceasra

Dupà sfinqirea casei, se scoate afarzì sicriul. De obicei, sarcina cacle în

urmàlonìlui capitol)

Scoa):r !e $î ti LrirîF;i bLrnllcà clrnl i f,rDin catsLrcà nu plece

-a1tLt nLr- i rnr i intutnî

nurnl i , ,n ' lor t i i v i i " (nenat i ) ìs i g:rsesc c l .urnul înal lo i . Ast fe l , c le înclatà cestc ul a clepà.sit pragùl c , u.:a este încll isi ( le tr.ei ori, pentlu sigu..rn!.].

[ù vrems ce clilàu.rsìi cl.oiesc dful.n prÌn curte, fem_-ìle îqì colltmtÌ,.texlÌortÍrti;l fUltebriì. Aces fost D.rometntul în cxr--. îù tul'ìpul Ftncrlliilor

l l l l r r { l ' l rNl l l i^RtÌ 137

l , r ' l . r t i l l sulk ' t ( l l ,1 lcLlNr l l lc l l , l $. î l )L lnìnezl l t lIl)rlLc cli lFaill nlîr Sire$ltl î r t r i inà la c lespàr l r t .Nu !i-aù gresit cle bLriîcà

Ti'afl gre{it d€ sup?ìrît?t

$î (le mùlt nàcaz flîncîtà.Uà blrnt ìcà buna meC?ì €ohxn nu ni-om Yide.Nu nÈonr vicle niciodet:tUà pînà la grudecalà.

La fel curl înaintea nuntii mirele si mireasa cer lertare familìilor lor,Ìrelatia dintre vii 9i mor!i trebuie sà se încheie cu binecuvîntaîea cle ambele.pàrli. Dacà toate chestiunile sînt rezolvate, nu existà nici un motiv pentrucei ràmagi în via!à sà se teamà de îàzbunarea mortului Aga cum vomvedea mai jos, de vreme ce relatia dintre vii $i morli este rècipfocà, Ìarîndul lui $i mortul cere ierrale celol vii.

Pufràtori i sicliulur î1 a€azà în centlul cur!i i . În fala partrcipanli lor,preotul, prin culoarea odàjdiiÌor, anun!à stadiul din ciclul cle viali almortului mult iubir. Dacà anteriul esle alb sau albasrru deschis, atunci ceiprezenti vegheazà un coprl. Roqul aratà cà ate loc o cltnunie simbolicà;mortul este la vîrsla càsàtoriei. (Preotul mai poate pùrta un anteriu rosu $i

obiSnuità'a morli i .S-au dist buit lumînàri tuturor celor prezen[i. Shàlucirea lor sporegte

luminoziratea zilei Si lumineazà calea mortului Membrii familiei restrînseîngenuncheaza lîngà sicriu în timp ce preotul recità rugàciunile cuvenite.Apoi, el cite€te adunàrii numele celor ca.e au celut ca tristegea Si binecuvîn-tarea sà le fie menlionate în public. Dupà terminarea listei, diaconul cîntà,în numele mortului, bun-ràmasul acestuia. Acegti ùerfl sînl compusi dediacon sau, în unele cazu.i, de învàqàtor; poetica este influentatà de tradigialirerarà Si t inde sà ai à un caracrer momlizalor (vezi M. Pop, 1976, 171-72;Ariès, 1982, 143-45 de aserÌienea, Mzrtino, 1.975,36-72, 111-63). versu-rile reprezintà ru€iàciùnea cle ieltare a mortùlui pentru cei fa!à de car€ elpoate sà fi greslt;ea repreziÍt i clespà4irea formalà de comunitate (veziAnexa C, I, II, III).

La încheierea slujbei, se formeazà cortegiul fuperar, sw proh otlul'6. Înfrunte, se aflà preorul .si ajutoa.ele sale, precum si cei cale poartà prapuriiqi o icoanà. Rudele cele mai apîopiate se aliniazà imediat dupa slcrlu.Lini$tea dupà-amiezii este sfiEiatà de poezia remu€càtii inrerpretatà Pemelodia l'rcrimilor. Din nou, cineva invocà tema zàclàlnìclei I

,' rlàt Doanne ùài $tefànucDu-te tu nìJma-nainte$î porlìÌe le-întìcLe.gî întide porttîSà nu iasà mamr ta

Fiul mortuiui este îndemnat sà o ia înaintea cortegiului Si sà închidàiesrrea, se încuie atît poarta mare, cît Si porlila. Se încearcà orice mijlocpentru a pàsra mortul în mediul cultural al viilor, dar moartea nu poale fiînchisA.

Scoal i - te ! î t i u i f : ìCat-n ocol îi hune rnulL:rLa cl ! ìDt: l tx o z i l l i tCii lumee tare tlo ibLLìtùl;ltu€jci înrLr nli iart2iCà nl,ìrlrq'l !e iert $i icu

7I ,J l l t r t l r ru l ,Nl t t^ l { t f

-, ...l l j l l l l i:1,-t"i.|rr.u[jin fîtn incvilîl)i lei cà1.ìrorii irìrl)uric (le r(x H, (t(,s(rttlclllìenslunea ctesp..ir[irii.

Vri plînge ntasà plînge cas:iC-antu soruca va lasi.Vai plîngeli $î r,oi pàretiC_aùu ràntînefi sAcreti.vai cine_o locuir în v;iCunì s duce de la noi.Uà cine-n voi o locuitNu_i nàdejde de zinir.Uà plînge hîndra livegioaràCà soruca te_nconioarjCA de-àrîta anì de zîleU:t singurà fàrà nime.

Acesr fragmenr face 5i el parte dirplînserului casei, al curl i j , ai m.ser;personalizate sau însuflelite cu Marirrece Marie, ràmasà vaduvà la o vî lsacesti , ,pr ietenj". În jur, totul este cdesparre de întregul mediu.

S-e sper; cà cel plecat va lasa ceva în urmà, o temà ceva mai familiaranouà datorita tradiliei anglo-saxone a balaclelor3T:

Cînd îi iegi din ocolLas.i-fini doru în ocolSa rAsaril_Lrn merl{or.Meri$oru mere_î fagî de_a tau dor n_om uita.

Merele sînt simboluri ale dragosrregenemtiv vialà/moarte qi neagà sifimoreazà. Fàrà, asemenea ,,4minkri", rntemoria colectivà. Este în interesulin$isi. sa f ie menginul i purLrfex vi i în

Procesiunea funeLtrl. î$j croieste dparcLl ls au loc numeroase oprir i în t irpentru sufletul mortului. (Ele oferrtodihni_ ( i o ocezrc r le x-| i potr ivr poviJclruni te preorului : femei le se rbt incortegiului depinde cle dorinla Fi deeste recompensat pentru f jecafe -rumer obrsaroriu, a- n "r,i"""'ÍX'JXi!,t.?ffi,;X1;;tfi"H::'i'j.::llll-,tun:,:ht. precum si a faptutui óe .r"

"à ,.À..ìi

';;;;-f. "r",p.,cetor rànÌrqi în .\,ia[à, cr cît mai muhe opriri, cu

^rir ,."i Ui.,.. ì"u."f.sun,in in locuri specifice: pîraic sau iz

poafta cu4ii sau la intrarea în cimiur,,.caracteristicà, ambiguitarea ; ele oscileniie aiufà mortul sà se <leplrseze înpe.iculoase întîlnire de cortegiu în dr urlrecerea mortului din aceastà lume în cea <je dincolo. La fel cum cei viiplàresc preoruluj penrru rug:tcruni ., in,ru i.nri"r

-p-a.",. i... , l i ' rn"u,,fpl;teite vJrne$jlor ., lr.rmei cle xpoi cU obiectele al(zite in sicriu.

lltl'l rltl Íl rfltlll^llll lJ9

Mîndra vrcme liai alesUa în ceia lume de mars'U nici ou Plouà nici nu nîngeDa la inima ne f.igg.Ua nicl nu nînge nici nu-i PloieLa inimà ràù ne doare'

relaÈe inversa decît cea dintre viata Si moarte.Ée màsura ce cortegiul avanse zà spre destinalie, o bocitoare, care a

acceptat deja cà Procesul e$e ireversibil, deci nu poate fi negociat, încearca

sa pielungéasce-macar clipele ramase Pîna la despà4irer:

Roaga-te cui ti-i rugaRoega-te càlà PoPaTare sa nu sa PizaUa cà ziuà-i bugàr de marp$Fi ave vreme a mere'Iesle vreme a sosîUuI sî vlene a Putrezî'Tata lune nere-n rîndNuma tu fratiuc în Pàmînl'Tata lume mere-n PaliUà numa Iu în sàla$Ua de mine mài fràtiucCine mere-aiesta drumNu zine_naPoi nicicum'

/ Aiesta-i un drum secretNú-i nadeide sa re Yad'Aiesta'i un drum PustîiNu-i nadejde 5a mai zii'

Înainte de a se face orice Pas decisiv càtre despà4irea definitiva, precum

scoaterea caclavnrlui din caia sau îngroparea lui' se încurajeazà mortul

Drin bocete sa facà totul pentru a amîna clipa inevitabilà.In acest exemplu,

i"..r." .",. de a profità cît mai mult de ultimele oîe ziu^ este timPul

-

l4( l 1t1tr t11 t , Nl t t1t l

necunoscut celor vii; spre deosebire de orice alta fecere, acesta esle undrum cu o singuÈ direc$e.

Tot ce se Stie. despre acest drum este ca punctul sàu cle pornire îlconstituie cimitirul. Pe m,àsurA ce procesiunea se apropie de intrar;, femeilevor incepe sà ,.converseze" cu cimitirul însusi €i cu morti i, despre care secrede ca vin sà ureze bun-venit rudei lor. Astfel, o femèie incèpe:

Bucura-re lifltirimCu mîndra floare zinimAici sa o ràsàdim.N-o ràsàdiflr sà_nfloreaO_ngropàm sà purredea.N-o rasadim ca sà zieFàr-aicea sìI rAmîie.

U:i u?ì mài $refànucHai destide poarr^ largUà cà zine cine l i - l dnlg.Uà cà ie de mult tÈo doritt là Sî t î [ iu t-o nìniruitCà de mulr r i-o a$tepmrUà Sî tîl.ziu rr-o cî$rigît.

l l t l l r l t l I l rNl l l lAl t l r l4 l

l l , l r I l l l l t lc l t l s( l l l l ' i l

l l l s . t l le l l ) lnc t ì - i ì s l

( ; î ' l l t l s ÎnSt l l l ì nt l - l s l

c-înlLì-xi zinit l^ brirbîtuil î i l î cine cere un sfrt

stea 5i sà luDte singurà În aceastà lume.*ìi 'rp."i i .t", ie intrarea în cimitir, n ra Mariei a.reaclìcinal intr-un

mocl asémànàtor. Si ea a încePut sa-i vorb ascà lui Stelan' socrul er:

Ua de mine h'ìi unteUa ie$i numî înainte$î Po4île clesticleI)esticle Poriîle lîrgCà zine cine l l- i drag'Uà cà zine MàtuiaUnte$u la dÙmàta$î bine vili sfàltìiSuParal alÌu nÙr slNu ttiu PA care v-aE slrîgaCà amîndoi-îs aicea'

t42 l t t r t t | tr Nt|t^ nl

Vai de mine mài fratiucNu te teme n_a si tauC_amu ielti în copîrSeuSî-amu ai scapar de greu.Nu te ceme ràu n-a siTu cu frafii rii-nrîlni.gi bine ri_i hodinigi alru nu_i vàduvi.

I t l l r l l l l i l rNl l l l^ l r l , l4J

firtr '(t II()irPil cu irv(lr\ i l ìr ' l n{rìì Prrtc clc rJor'Îna'o glo:rPà cu YllceleSî noi n-ofl pute de jele.vri (ìe | l l ine greu l i-a siPinà cîncl tu ti-i cumtiA.rr noapte ti-a si H,ePîna d-l cunti cu ie.Cine [i-o fàcut casn ?Dùn1nezàu sfìntu-l tràiaNunra nu !i-o Pus feresteSà gîàie€li frate cu minecînd ol trece Pînga dne.

Bocitoarea îgi roagà insistent fratele sà paràseasca acest nou sàla$,sugerîndu-i sal dea focului (sA ne reamintim cà focul este mediul dedisirugere frecven! invocat în blesreme). Ea comParà confbqtul fostei luicase cu lipsa acestuia în casa cea nouà. (Comparalia esle ades'eori utilizata

€i pentru mireasí, amintindu-i-se cà soacra nu va fi îngàduitoare cu eaprecum mama.) structura Intefnà a acestor dme le pune în rapoft una cucealatd sub formà de pereche: în comparagia despre confortul material alceior douà ,,case", se arata. ca patul este mai confortabil; în groapà, mortulva dormi pe pàmînt uscat. Versurile urmàtoare, î-nsà, se referà Ia localizareagropii, cire neagà ideea de pàmînt uscat. ,,Într-o groapà cu valcele"înseamnà cà acest individ a fost îngroPat în cimitirul care înconjoaraBiserica din Ses fr nu în cel din jurul Bisericii din Deal. Gropile din valesînt uneori roundate, astfel cà Pàmînlul este arareori uscat. Unele boceteinclud menliunea ca mortul se va îneca. Rlma ìmplicà ideea cà îndoliatiivor muri cle-atîtea lacrimi; imagioile sînt logice. În sfir$it, în acest ftagment,bocjtoarea îgi compatime€te fratele, recunoscînd c21 tÍebLlie întordeaunatimp penuu acomodarea cu o nouà reSedintà. Constrlrctia acesteia estediferita de cea de-acasà (bocetul cjtat la Pagina 120 este rePetat adeseoriJa groapà - ea a venft sàl vada la casa cea noLlà., sà vadi dacà îi place saunu. Raspunsul este ategoric negativ). Absenla ferestfelor opreqte comuni-carea dintre cei vi $i cei morti; moartea exglude orice legàtud socialàîntre aceastà lume $i cea de dincolo

Dacà faptul este cunoscuî, el nu este 9i agreat Bocitoîlele vor propunecliverse posibil i tàti penlru conttnuarea lela[iei ci ir le. Pe lîngà ceretezradresatà decedatului de a povesti <lespte una s alta, sau de a trinrite o5c1i5621s (vezi bocetul de la pp 119-120), cèi ràmagi în vialà mai Potsugeta:

F:i{r cànre:ì Pîn gndjnàSî zinà le noi la cinà

/ Ca\ ieu cinî oi gi'llllSi cu tà[ ir orl l clnî-

În vre,ne ce cofi Ìensuali tateî f igureîzà la loc de f lunle în strategi: l

stabi l i r i i$i menqineri i relagi i lor între vi i 9i rror[ i (discutatà în Prima secgiunc

a ac€stui capitoÌ), morrul î i însoleste pe cei dintî i la masi dóar la modlt l

f igùrativar- Înrrucît se cfecle cà: morlii vol fi prezenqi pentru a saluta sosirea lìotllui

tovaràq, cei vi i folosesc Pri lejul Penlru a se angaja în conversati i cu ei Este

vai de mine mài fratiucNu FAde aici delocl-asà copîrteu-o foc.C-acasà-ai durnit în DalDa aici pà Iu! Lrscat. 'C-acasà-ai durni! pa cersaDa aici re culci pj làrnà:

I l ì11. t t t f rJNIt{Atr t r

apa{ine nurorii sale:

Ll;i cle n]ine hai nàtLrDac-xcoÌo ti-i sosîCu fratii Dnei ri-i-nrîlnjFftfii mnei ti-ot întrebaCulr] îi iînclu p-aicea.Spunele ce-j socotjS?ì sà poa!:t hocLiniSpune nunÌa lui IujclDe cînd de-acasà o plecatCoconimnici io lz lsar.$i ie la iei nu-o înturnatBaràr cît o a$teptxtDe cînd aicì o zinìtDoi i s-o càsàtoritIe la nuntà n o zinit .Noi tare rnult o-anì doritgj ie de fel n-o zinirNici o cî e nu oi-o scrisVai de mjne mài VàsîDe . ind ar( i r i zinirDe mànucà n-ai gînditCa si l i lcx minìu(i lTot mnereu te a€teptaCà ie o gîndit a\s;iC:i ie pà cînd a slàbdiDe ie hine iBr i j i5r ie r le n:rr ; rz n-a. i .Ie în t ine s-o bdizuit$î tu Vrìsî ai murirCà fecior n-o avur altuNùnÌa tu ai fos! unu.Dlt-re nloalte €î-n alt nea!ùNLt face din noi l]araùÌ_Cà nu Qtiu lrece-Lln xn ori doiMorrita iarz:i-i la ooiMoalte asta i neblrn?iNu €riu cle-o trecu! o ÌunàDe cîncÌ o lrar p?t tataSî-o zìnìr l^ dumàraSî ràu ni-o rupr ininlaUà de mine hài n1àruUà Doamne bunuca nreAici ctacaFi sosî.Cu tà[tca ti-i-nrîlniSî bine vi-!i sfàtuiV!ì lualj amîndoi de mînàZrniF la mine la cinà$î r-qi tun. dùpà nusarSî-om cina cu tàfi în casàNu ne-a si inima îrsà.

Acest fragment de bocet contribuie cu coloraturà aparte la disculie. ElîepreziotaÀ doar o micà parLe a ceior 113 ersuri pe ca;e le-am îuegistrarla locul de îngropàciune (înainte de a m înroaràe la sora Mariei).-Juji îi

l l l l l r l l l t l lNl ì l {^ l t l l l l5

vai sàracii fralii mneì

Tinl ir tmu-r Pl in ieiincl n, , s-o um I b incPîna s_a umPÌe cu n1ine-Foc te baEì lut cemìtMultà lÙn]e-2i îndi!ît$î tàt nu te vezi hrànÎncà nu te-ai umPlut inePînà ti-i umPle cu mine

sof[u.

l ,16 l ì t î I IU t i l rNl l^Rt l

Scoali- le s^ tc nì( i vi ldCà ne clespà4inl clc trìtDi i nrîna s' ; i l i -o sà,utCà nu Di-onì \,icLe mai mult

Bocitoarea îsi expdmi dorinqa de a revedea pentru uldma datà mortulgi de a-i aduce cinstirea cuvenità. La orice plecare, se sàrutà mîna celùi maiîn vîrstà sau a celui considerat cà are un statut superior

O altà bocitoare î€i ia ràmas bun într-un mocL diferit :

vai de mine unde-i durniÎn gràdinà cu morf i i .Pus-ai spale la pàmîntCa sà nu te sufle vîntPusa-i spate la ràcoareCa sa nu te-agiungà soare.Dacà-i a$i si-i aSàNoapte buna de-acole.

Gràdina morlilor esfe protejatà de vitregia elementelor naturii Din nou,nu se face nici o diferengiere dupà timp, spaliu, anotimpuri sau sim[urijexistà do4r o identilale continua a lucrurilor. Dacà mortul ia acea cale, nulnai e nimic de fàcut.

Starea mo4ii este considerata ca un fel de soÍtn, un somn ve$nic.Pentru cei vii, somnul de noapte este condilia de repaus a ansambluluicorp-suflet. Somnul mortilor, însà, este diferit atît din punct de vederecalitativ, cît si cantitativ. Nu existà trezire dimineala. A$adar, cei làsa[i înurmà spun ràmas-bun ràposa lui, urÍndu-i noapte-buoà întru ve$nicie:

Noapre bunà pà viaFìNu pînà mîni dimineatir

In lumea molgilor', rimpul nu mai structrJreaza actiuni j el nu ,,trece". Lafel €i viala.

Trìte cîte îs srLbt soareT,ìte huc îs trecàtoareÎn lume cît on ltrcraTàte huc îs degeabdNoi în lume cît ne-arn zbateNu facern nùrna pàcate

Dintr-o pelspectivà cosmologicà, viaga este ihrzorie, deoarece are caractertemporar. Spre cleosebire de moarte, viala t lece si, pînà la urmd, ajunge laun capàt DeSi oamenii lucreazà clin fareu pentlu a consh'ui lumea dln jurullor - material qi simbolic - eforturi le lor nu au o semnif ica[ ie.ealà.Singurele lucrul i cate conteazà.l^ úece.ea în lumea de cl incolo sînt pàcatelesàlírqite în aceastà 1ume, pentru care se dà socotealà acolo. ,A,stfel rezolvàcrestinismul dilema existenlialà a fragilitàtii umane.

Un alt f iagment cle bocet comenteazà în mod xsemànàtol lnpta zaclar-nicà împotr iva morl i i :

Tàt aSà gînde or'r'rrìCà tràie cît i pàminlLrgî a face ce i gînclu$î-a zîdi zîduri de ptiarrrì$î n-a murr niciodatà-

l l l f l t l l l r l 'Nf l l { l l l l

ú1

l)n vLl l l l ( ' l t r l t l lll ca florrrea cîrnPttlt'tiAzî iesti tînlr $î voinic

$î P'l mîni nu ie€ti nimic'

Uneori, o bocitoare ep!ìizarà va fi împiedicaÌa d: oi"t--:l :: -"tchinuiea3. celelalte o voÍ aJuta sà plece de la Sro Pà ln timp

-ce este

iitliir".i.r; iigfi;rmînt, ea mai poìte striga cu o voce sugrumati:

NoaPte bunà Pà viaFNu Pînà mîni diminealàCa ieu nu va Pot sirîgaCà ma doate inima'Nici nu te mai Por strîgaDumnezàu te hodinea'

Hai mosu ti-aS înÚebaZinit-o-aici cineva?Ua de mine 9î de mineUa de mine mai fratiÙcNu Sriu PuScà ti-o PuqcalSî-o Pàmînl ti-o astuPalDe bunuc n-ai înturnalUà Dumnezaú ie hodineaSie-li utoarà !àrna'

Ua de mine mài bunuc r

'Àmu-ai lasat tàle hucCà lintirimu-i îngràditN-ai nàdejde de zinit'Îngradit 9î cu lacara

z $îìu-i zini niciodatà

150 I t t U[t f t rNt, I^ Ì t l

nire, au lual snrsil si prohibi(i i le rltu lc l)rivind doliul t:rt lt l l lcl în(lurcratc,In paralel, are loc !i o transformare a relagii lol socialc. Astfcl, nìi lrtsemnificà nu numai asimilarea morrului în lumea cle dirrcolo, dar si rernrc.grarea familiei ràmase în viatà în activfàli le zilnice din lumea socialà. l) i lcàcicatricile produse de moarte nu vor dispàrea niciodatà cu torul, ele vordeveni, mAcar, mai pulin evidente.

Este demnà de semnalat frecven[a însemnelor rirualice ale acestulproces de transformare (care-i priveqte atît pe vii, cît gi pe morti), lntensita.tea activitàlilor rituale inigiale se reduce pe masurà ce inimile,,arse" alccelor vii sînt alinate, iar decedatul înainteaza pe drumul sàu. Relaliacognitiva dinlre timp $i spaÉu faciliteazl aceasta transformare paralela,Cre$ierea distanlei ti a limpului conFibuie la însanàto$irea, la ,normali-zarea" procesului. AbsenF devine treptat familiara; durerea se diminueaza.In acest fel, procesul ritual define$re durerea gi, în acela$i timp, dà un sensmo4ii. El structureazà imaginea mediatà social a sinelui public. Ciclulpracticilor legate de moarte codifìca într-o formà cuhuralà norme alecomportamentului social care asociazA sinele societa$i. De asemenea, eleasociazl pe cei vii morlilor. Cei din urmà, de€i pierdu[i din vedere, nu vorfi niciodatà pierduÌi din memorie. Amintirea lor este comemoratà pe odicprin respectarea riturilor calendaristice gi ale ciclului vieliiae. Fiecare dintreaceste ocazii evocà bucuriile Oi necazurile conditiei umane. Se crede caasemenea bucurii Si necazuri sînt împàrÈlite atît de vii, cît Si de morli.Spre confluenla acestora, ca practicà superioara a ,,logicii cukumle" Fi aforlei emo[ionale, ne vom întoarce acum atenlia - prin disculia din cadrulcapitolului despre nunta mortului.

N NIAM I l l

NUNTI l . Jocul stea8ului in seara dinainlcî ceremoniei de nunrà Crr aceastà

tcazic. fa i r i l ia s l pr ietenir se îc lun: i la casî mrrelui( toî le fo logr i ì -

iiÉ"iài'ì""i. ri ì.'.t, dec:i nu este specificat îltfel)'

2 împlelitul pàrìllui mlresei este nproxpe terminat'

l l r i t { t r , l r t t ,UNt i t i^ t t f

Acle-scori .o lì) i lsi l l)ctìtnt oitsl)cIit ( lc (rt l(,1lrc - túlr(z(. ln|| l l l l \r.t i t. l i ,

i t e leclual i t - unc$tc l î un captt r îndrtr i le t lc rncsc 1i : r r : r lc lc. ( , r , l . t r t t t l t i t l ldesttnî[1. preotu lu l, ( l iaconului $i parucliserulìJisînr a{ìezîl i pc lì|^|sir l] | lnct-palà, inclicînd locul f iecaruja. Se îecLlge qi la afte folrne <ie recunoa$rcrcmarer-ialà a slaturului deosebit al unora dintre pa.ricipanF. lntelccruali i, dcpildà, nu sînr servili clin castroanele obitnuits$i nu folosesc nici tacimuride lemn (vezi nota 19). Tr.eptat, musafidi se agazà, la masà. în leucl. meseresînt înca diferite dupà sex (deqi femeile de rang mai înalt stau împreun:tcu bàrbali i). Copii lor nu l i se permite sà mànînc; la masa rnortulur gr nrcisà tie punaiori de sicriu.

Cînd toarà lumea Si-a ocupat locurile, bucàtàreasa $i ajutoarele ei aducmîncarea. Mai intîi, ele distribuie linguri de lemn Si felii de pîine fàcurà fiedin porumb, fie din fàina atbà de grîu. Castroanele plinà cu supa sausarmale sînt agezate Ia fiecare douà sau trei persoane. preotul, obseMndca_masa e gah, se ridicà Oi recità rugàciunile cuvenite, binecuvîntîndsufletul morîului $i dedicîndu-i masa. Dupà rostirea unui,,amin,,$i a urarii,,Dumnezeu sàl odihneascà,,, începe masa. Gliva paharnici oferj bauturaoaspe$lor - doù pahare de fiecare -, unul pentru cei vii 5i unuJ ,,desufletul morrului'. Fiecare închina penrru morr, insogindu_gi gestul deuràrile rituale: ,,sie de sufletul mortului ', ,,Dumnezàu s_ó hodine"rsca,, sauo variantà a acestora. Femeile se îngrijesc de nevoile celoî de la masa.l)ul), servire!Ì feluri lor principale, se a(l!rc càni cle compot ca cleserr. Masas(. l l tcnctc cu o noua rLtgiìciune; apoi preotul pleacà, cu colacul ritual înInîn:l. l)c():lrrj(ìc,,nÙ cÌxtst:l masà fàr,I pîine,,, nimènì nr.r poate pàràsi ospàlulIuncmr, frtnl^ rrn

^c<.rl:r c rinral Dupà cum am aràtat mai sus,'colacil ofei4i

ouspe(ilor sint în gcneral nicj: impor(ant cste ca ei sà existe. Crnevaverificà dacà groparul gi clopotarul au primir colacii. Este considerar dreptun pàcat ca o persoanà aflarà în preajma moftului (de voie sau qlnîntîmplare) sà nu beneficieze de un tratament egaÌ cu al membrilor familieiacestuia; a€a se

-explicà li invifa[iile spontane adresate trecàtorilor oe a

accepta colacii oferi[r ca pomanà. in mod similar, se desfàloarà si ,,Domanacopii lor",. mai ales pentlu copii i fan)il i i lor strace, c:r[e .,u

"r. i f ir,,.,pn,neap;ìmt la funerali i. Aceasra cste o formà de catjrire"i prin care se glorjf icàsufletul mortulÙi: esre unul dintre scopurile pr;ncipale

"t. -""".i_ Da

asemenea, se reafirmà astfel legàturile sociale dintre iei vi i. Comensuali_

Doliul postfunerar

., Relali j le cli::r:: i i t i r l i nu Foate fi definjrivaie p€ parcur.sul celor rrei

z e oe l ltneratl| ' . ble se sr:t l l i lesc de_a iungul întregùlui an dc doliù; celetrei zile de îitùal fìci l ireazà conrrolul r.t iprurir inìqiale, cere ,.or"rintamomentul cel mai intens. precum Si instirutinnalizarei pr.<rcesului complexde transformare. Cjclùl urmàror consti-r . l in ahe fbime ,,iosrirueìànate,,(rituale), precum ftrgiiciuni, mese $i-pomeni. lJocetele sînr specifi ie rtoarcelor Íei zile ale rirìi.Lìului funerar.. îirrrucîr aceastà fòrmiì .l;.;;;;,."..este specificà pentru stabil irea unui rl ialog dinamic, cadavrul esre un

l l l l l r l l l I ' t lNt l l f^ I t l l l4r ' l

Nr rNl ' .A t\ , tr ) l i l t Ì l . l r l

22 Urmînd înmormînErx veri$oarei saÌe, care fLrsese domni€oarà deonoare la nunta mortului propriei sale surori, aceastà tînàra femeiese întoarce spre groapa surorii dîndu-fì frîu liber durerii.

23, Mama ei face acelasi lucru. Durerea mamei, care a cLrnoscut greutà-

simbolizeaza pùritate $i sper:ìnlà. Aceaslà folosrafie ascLtnde oîntreagà poveste despre generallj $i sexe

Capnolul lVNUNTA MORTULUI

o buna mîndru feciorNù li-o fo .refied sd n ori.Tl-o Io urefiea sd lè-tlso4Ud scoald-te sî te ulràCA la noi îi lune nultdC-o gîndlt cdJacem nuntd.Tu bine ,e-ai îlrsuratTl-al luat fatd de-rnpdrar.N-am vAzu,

^lit o ,nnlreasò

Sd zte poPa acasl,Sd te cunlrne pd ,nasd.Mnireasa-í-n coPîrteuMnire le- i la. Dumtuez4u.

Dupa cum s-a vazut în capitolul precedent, ritul funerar faciliteaz^tîaîsfoî-marea relaliilor sociale dintre vii Si morti, precum Si diferen erea relatiilordintre corp gi suflet, deosebind manifesÈrile fizice ale vietii de imortalizareaei postumà, Rigiditatea morlii întrerupe continuitatea temporala cerutà deo ontologie a individului $i a colectivului prin care societatea se reasigurade existen[a sa. Moartea sfideaza produclia $i reproduc!ía umana. Proiecta-rea experiengei umane dincolo de sine (adica în via[a de dincolo) depàle€teproblemele ridicate de o concep!íe strict materialista

^ hJmii Ceia luîfle

hàràze$te via[a unei realitàli ve$nice. Cosmologiile, genealogiile Qi istodiler€dau ,,viata" rempoGlitàlii unui timp imemoriall ca sà spunem a$a.

În acest capitol, vom analiza practicile rituale Si credingele cosmologiceasociate morlii ,,nevîrstnice" - adicà a unei persoane necàsàtorite aflate lavîrsta càsàtoriei. O astfel de moarte este timpurie, pentru ca survinedevreme în raporr cu ,,vr€mea" mor[ii specificat4 în ciclul viegii (sexul simoartea au propriul lor,,timp"). Dùpà cum evidentiazà versurile de Iaînceputul unui bocet din Ieud:

Nu ti-o fo vremea sà mori

/ Da È-o fo vrenea sa te-nsori.

Dupà H. Stahl, ,,a muri rlecàsàtorit reprezintà o moarte periculoasà,cleoarece nu s-a realizzt aspectul cel mai important al vietii În consecinlà,are loc o cununie simbolicà a mortului" (1983, 160)t. Aceastà practicàcomplexà are menirea de a îmblînzi sufletul mortului; este una dintrenumeroasele practici considerate a fi de folos atît celor vii, cît qi mol[ilor,moartea fiind un pericol pentru toti cei implicaF. Deosebit de perículoasesînt acele mo4i care ridicà ,,ameninFri izvofte din vieli neîmpliîire" (ibid.).Pe scurt, se crede cà persoanele care lasà în urmà un dugman'de moarte,o drag<.rste neîmpiinita sau alte treburi neîncheiate vor reveni în trupurile

164 Nt rN',r^ Àt( rR't t[. lr l

pe cale nù le mai locuiesc. Aceste fi inle sînt în gcnclal (\ l l)sr'r.rtc riul)numele de srrlgoi (spirite, morli-vii)'z. in cazul molgilor îfl li l vîrstacàsàtoriei se crede ca dacà nu se realizeazà. o nunt:l simbolicà în timpulfuneraliilor, ,,persoana" se va reîntoarce în cautarea unei perechi, pentrua-Si împlini destinul social Er doringele sexuale frustrate. Daca sufletul nueste satisfiot, el nu-Si gàsette odihnà €i ràmîne o ameninlare pentrusociellle. Nunta mo ului

^re rolul de a tempera tensiunea produsà de

împerecherea paradoxalà a sexualitàÈi cu moartea. Sexualitatea si moarteasînt dimensiuni fizice ii sociale fundamentale ale ciclului vielii €i alecrizelor existenliale asociate acestuia. Ele fac continuu obiectul religiei,politicii, medicinii, filosofiei, jurisprudenlei, literaturii pi culturìi populare,.Obsesia evidenta pentru acest ,,duo moîtal" atestà capacitatea sexualitàFi €ia morlii de a atrage Si a respinge concomitent. Dorinla $i frica sînt doiparteneri puternici ai acgiunilor umane{.

In Maramure€, vieli le lui Hristos Si a Fecioarei Maria ràmîn paradigmecare motiveazà limitarea fortelor amintite. Discursul divin a hàràzit sexualitatea càsàtoriei, iar moanea ceii lutni. Practicile rituale (religioase !i laice)fac ca aceste pericole, care amenintà bazele ordinii sociale, sa parà ,,famili-îre". Deoarece riturile ciclului vielii constituie un sisfem ritual referitor lareguli le gì normele sociale de conduità, ceea ce se profeseazà nu coincideneaparat cu practica zilnicà. ,,ldeologia" dicreazi ca experienla sexuala saaibà loc în cadrul familiei. Astfel, persoanele necàsatorite, (lar aflate lavîrsta càsàtoriei sînt marcate de statutul lor social; rolul lor este sà-gi cauteun parLener CU care Sà se càsàLoreascà. Dacà o pe$oanà clin aceastàcategolie moare, trebuie întreprinse douà acliuni: persoana tlebuie càsàto-rità Oi apoi înmormîntatà corect (nunta mortului Ie face pe amîndouà).Insa, în aceastà situa[ie, ]ogica sislemului îituaI (avorizeazd statutul socialal unei persoane în cadrul mai larg al cosmologicului; ea nu recunoastespecificitatea experienlei sexuale. (Transgresàrile sînt rezolvate în confe-sional, între preot Ei enoria$; consecin[ele rituale sînt resimtite în cei4lL!,me.) SexuàIítatea este recunoscutà doar în cadrul cà.sàtoriei. De aceea, înanumite regiuni, ,,fetele" (femeile nemàrítate) care au avut copii nelegitimisînt màritate simboiic. Ele sînt "duse la o salcie Si màritate cu una dincrengile sale; sau are loc o nuntà a morrului, fàrà s2l le fie pusà cununaritualà pe cap" (comunicale personalà, profesor Mihai Pop, 1985) Normelesociale cer ca necàsàtorit i i sà meargà în mormînt càsa[ori[ i5. Si normelesocietaFi sînr cele care se gàsesc reificate în pracricile rituale ale cicluluivielii. În mod similar, inversiùnea simbolicà cle statut este posibilà 5i lacelàlalt capà.t al spectRrlui. Daci o vàduvà se recàsatoreqte, Horea gél.iniinu nrai are loc la cea de-a doua casàtolie. Acea secven[à ntualà se teferàla sexualitate, iar vàduvele sînt deia iniqiate în secretele ei. Mai mult, dacào vàduvà se recàsàtorc9te în iimpul perioadei de doliu (o rransgresare aprescripFilor rìtuale), atunci prima ei càsàtorie va fi,,anulatà" ritual. Vàduvamerge la cimitir îmbràcatà ca mileasà. Acolo, ea fece cunuÍIa de nLlntapeste mormîntul solului $i apoi o oferà unei fete tinere aflare la vîrstamàrit isului. (Sà ne amintim cà, la sfirsitul nunlir, cununa miresei estei)ezztà pe capuL unei fete tinclc.) Ìn acest fel. cea Jrnrîi crlsitorie avàcluvei este clesfàcud sirnbolic, acesta fiind pretul plAtit penrru nerespec-tarea normelor sociale. Sexualitatea $i moartea merit2i respectul social,dacà nu beneficiazà de ccl individual.

Nl rN l^ f l l r ) l t t t r l r r l l6 i

ln cortt lrrrlr lr., v()nr irri l l lzx [clî l l î [ i tuît.ì ir conjuncturii cl intre sexuali[ateli nroîrtc. Nùltt

' ttorlt l t. i f\rrnizeazà un caclnr comprehensibil (clacà nu qi

cxlraustiv) penhLr îceste dou.l elemente generîtoare de experienla. PecNlca cis?ltoriei simbolice a moltului, ,,cclàlallul" morti i nevîrstnice eslesocializat dramatic prin includerea în ciclul vieli i . Acest ritual creeazà ointerfatà simbolicà între categorii cale ordoneazà relatiile dintre vii Simorgi, dintre cùltuÈ Oì naturà, dinue barbat Si femeie. Ce ne poate spunerdircà ne va spune ceva, o analizà a nunÈlor-în-moarte dintr-un sat izolatdin TÉnsilvania despre propriile noastre practici culturale? Poate ca plinintermediul ,,ahedtalii" ,,celuilalt" ne vom putea reprezenta propria noastràfascinalie mitici pentru sex $i moarte6.

Înainte de ^ ^îaliza

nunta mortùlui, este necesar sà ne oprim asuprarela[iei dintre càsatorie $i moarte. In studiul sàu asupra rituriler mol i lagreci, Danforth se întreabà: ,Ce poate fi mai diferit decît aèqste douàevenimente dintre care unul, nunta, este o celebrare veselà a Vie$i, iarcelàlalt, funeraliile, o comemorare tristà a mor[ii/ Ce poare fi mai contras-tant decît îmbràcàmintea albA a miresei !i cea neagrà a vaduvei; primadobîndind un so[, cealaltà pierzînd unul?" (1982, 74). Ritualul càsàtoriei sial mortii reprezintà constituirea gi dizolvarea îela ilor sociale. De$i (làsîn-du-ne în voia generalizarilor €i a simplificàrilor) casatoria conduce lareproducere biologica, în tirnp ce moartea la distrugere biologicà, ambelerezultà în forme de reproduclie socialà. Riturile vielii $i ale mo4ii sîntînrudite arît în structuîà, cît $ì în confinut. EÌe reliefèazà procese sùccesivede separare gi încorporare. De pildà, într-un sistem patriliniar, mireasa ì;ipàràseste familia pàrinteasca Fi tovarisele pentru a se alàtura familielsolului Oi celor înruditi cu el; decedatul îi pàràse$te pe cej vii si se alàturàrudelor din ceia lurne.In fiecare rit existà secvenqe paralele.

îfibràcarea mireseiiertarea certrt.l de Ìa familieprocesiunea lA bisericàoÎe

^ de datLtrit Pominac

meie ritLrxle de celebraretoastul ritual pentftl

îmbràcare,ì cadavrtrluiiertarea ceru!à de la cei viiprocesiunea la capelî cimjt iruluiofrar'clde: pomentlemese dtuale comemorati\reîoxstîre rilual,r pen!ru

mile {i nireasa suflenri rnortultrr

Existà asemànàri evidenle; în orice caz, existà El difelen(e importante,dupà cum o semnaleazà opozigia culori lor: albul iepîezrntà viata, negrulmoartea. Relatia clintre via!à $i moarte este astfel paradoxalà, caî^cterizaÍàde opozil ie $i iclentitate, diferenla $i asemànare - toala ambig!Ìitateacaracleristicà mealbrelorT. l)e aceea, (leloc surprinzàtor, relalia esle expri-matà metaforic. ,,Metaforele ne obligà sà vedem lucrurile într-o luminàcliferità... Puterea ineiaforelor rezidà în capacitatea lor de a schimba rnoclulîn care percepem lumea" (Danforth, 1982, 82); HerzfeìcL, în scrierea sadespre Grecia, sublinjazà faptul cà relatia dintre càsàtorie si moarte esteuna de analogie structuralil lii nu de identitate: ,,Analogia asigurà fo4aexpresivà a rropilor" (1981, 53). Càsàtoria Si moartea nu sînt iclentice; elenrr por fi echivalate. Însà ele pol f1 - gi sînt - compîrate.

Asocielea metaforicà dinfe moarle Si càsàtoîie nu este specificà Romeniei-$i nici nunta simbolicà a mortì.rlui. Credinle !i practici asemànàtoare aufbst semnalate în mai roate collurile l!Ìmii3. Pentru discuqia de faqà, însà,

166 NtiN r MOturJI.tJl

e$e peninenul sernnific?Fa sfi€cifid a acestei relalii nÈt lbricc dht rrcrst)(c(ivagîndirii creirine (în primul rînd carolice)q. Se crède cà relalia clintrc itristosSi Biserica este una de nunta: ,,Ci precum Biserica se supune lui Hristos,a$a $i femeile barbagilor lor, întru totul" (Efeseni 5,25). pavel s-a referit laBisericà tol în termeni de dragosre coniugalà (Feeley-Harnik, 1981, 109,citînd din 2 Colinreni 11, 1). D€ci Biserica este femininà. Suflerul esre oeasemenea feminin. Dupa von Hildebrand (1970, 102), relalia dintre Hrisrosgi suflet este una nuplialà (el îl mai cireazi pe C. Gay, l8g7:

"Oricare ar fi

pozi[ia unui om în alte privinte, oricare ar fi relalia care îl leaga de pamînr,din momentul în care sufletul sàu ajunge în gra[iile Domnului, el devinemireasa lui Hristos"). Warner scrie cà "lisus este mirele oricarui suflet careface pane din corpul sau misric ai care e botezat, (19j9,366). Hristos, ca mireal Bisericii Ei al sufletului esre o no{iune stabilita în psalmii lui Solomon $i înCîntarea Cîntarilor (lbid, 168)10. În nunta moftului, ferele necàsàtorire sînrîntotdeauna màritate cu Hristos, fiul lui Dumnezeu. (Acesta nu este neapà-rat cazul bàrbalilor tineri, dar valoarea càsàtoriei divine se pàstreazd toruii.)Bazele teologice ale acestei credinge populare pot fi gàsite în practicileasociate de ,,fecioarele hirotonisite" (vezi von Hildebrand, l97O, B7-t4Z).,,Fecioara sanctificata este soa[a nuntira a lui Hristos, în unire eterna cu et.Càsàtoria perfecd pe pàmînt anÌicipeazl ceea ce va conainua sà fie ea înceruri dupà moane" (Varner, 1959,370). Nunta mortului reDrezintà ,,càsà-toria perfecrà' a mortului pe pàmînr, în anticiparea unei ,,vié1i', împlinire giîn pace dupà moarte - atît penhr morli, cît li pentru cei vii.

Nunta mortulul

Desfàqurarea nuntii mortului este asemanatoare cu cea a oricàrei cere-monii funemre ; secvengele ritualice sînt ide ice: parastasul, sau serviciulpre-funerar, scoaterea corpului din casà fi din curte, cortegiul, îngroparea,pomenile, mesele comemorative. Continutul <Je bazi al bocetelor este deasemenea identic (vezi Anexa D). De aceea, în loc sa reluam continutulcapitolului precedent, vom prezenta nunta mortuhíi mai mult tèmatrcdecît schematic. Nunta mortului difera de funeraliile obisnuite Drin elabora-rea asocialieì dintre moarte Si càsàtorie, asocialie care igi gasèqte o formametaforicà. In aceasu privinla, merità amintità remarca lui Fernanoez,dupa care ,,complexitatea experien[ei expresive rezidi în iocul dintreasociali i le de contiguitate Si de sirnilaritate" (1974, l2r. Scriind desprepoezie,Jakobson nota cà ,,acolo unde similaritatea este suprapusà contigui-tà[ii, orice metonimie devine u$or meraforicÀ Si orice metafora are o tenràmetonimica" Q960, 370).

În cazul nuntii mortului, transformarea prin care trebuie sà treacàràposatul presupune aclualizarea fenomenologicà a funeraliilor ca meraforàa nun i juxupusà realizàrii metonimice a procesului funerar. Aceastajuxtapuoere este realizatà ptiî uÍllizzîea codurilor simbolice. Astfel, morrulcare e pe cale de a fi càsirtorir în moane este îmbracat în [inuta de nunrà ;miresele - vii sau moarte - sînt îmbrtrcate în alb. Domniqoara de onoareeste $i ea îmbricatà potdvir rolului. Însà ceilalÉ participanti care ,,sàrbàro-resc' aceastà nuotà sînt îmbràcali de doliu; ei poartà haine negre. De$istegarul poalta un steag, ca simbol ?rl nunlii, acesta este alcàtuit din baticurinegre de vàduvà, simboluri ale morlii, în locul egarfelor viu colorare ale

f l | lN lA ^ i

l r l t r l I r l lo/

l r l r ' l ( , nr . t t ìdt l l t t t l ' l r l l r r l r , l I t | | r | | r t l , t t l ( . i r ( . r i l r ( i l ( ) t l l l r ' l l l , ; i l lL l l l t l l ( :ste Un

k: l r lc r r ro l t t t r ' I l Ì . l l , , r l Í " t f r , r r , . r r r , , r r r t r t ' l t " lx) : l t t l ì e l tnt ln i l , l ) i l l t ic iPxnl i i vot

u| lnî ( \ ) t ìv( ' [ l l lh ' l r l . | | f l t ' lx | | t | ] r î t t D lor-rnînlare ; ( lc Pi ic l i l , br t lbal i i vor avea

clpr.r l c l t 's |o;r t . r l t ( : r r { ) f l ( r ' r ì r i rc s i ru Dr i rcasà, mortui este însol i t la, ,b iser ic i i "clc tova|lt i i i sîi lx.ùtnr (crcrììonia ,,nuP[ial:ì", aclicà la cimitir, pentru îngropi-ciune Escortî f i irì( l follnît: i cl i l ì purtàtoli i catafalcului, proc€siunea rePte-zinti i, în acelî$r t in.rp, sr clesPàrfi lea formalà de tovarli€ii de genel]desocial-sexualà :r mortuluit2. Este singura împrejurare în care celor necàsd-tori[i (adicà celor care nu sînt activi sexual, deci nepîngàriti) li se permitesà ;ina în contact public cu mortnl. În timp ce prietenii î€i însolesc fostultovaràs spre împlinìrea destinului sàu, tristetea misiunii lor devine evidentà :mireasa sau mirele se afla înrr-un sicriu purtat de o escoltà celnità. Muzicaeste asiguîatà de plînsetele disperate ale femeilor.

Pe parcursul ceremoniei, asemànarea dintre moarte Si casàtorie estes bliniatà pdn contraste si inversiune simbolicà (albul stràlucitòq al nundic ntl.asteazà cu negrul înmnecat al morlii). Aceastà inversiune survine atîtîn fapt, cît !i în versuri. Bocetele sînt predominant car?.cletizÀte de parale-l ism negativ -,,respingerea stàri i metafodce în favoarea celei factuale"Qakobson, 1960, 36D, Paralelismul permire exPlor2rrea relalieì dintresensuri, ia. paralelismul negativ propune o rela[ie contextualizatà ulteriorprin elemente contrastive. În analiza bocetelor de la nunta morlului, atenliava fi concenratil asupra nivelulul semaflticrl. Ma joritatea ,,textelor" arÌ fostculese la nunli !ì le mortului la care am participat în leucl, precum gt însatele Botiza €i Breb. Regret cà litera scrisà nu poate transmite încàrcanuacrrrotionalà catc caracfeî\ze zù acest ritual14.

Se spune cà bocitoarele se afla în comunicare cu morlul; [olus1, vorbelelor tînguite sînt de obicei adresate anumitor petsoane. Adresarea pe numepresupune impiicit participarea aceÌei persoane la ,,conversaiie". Cele mxifrecvente forme de adresare includ nume individuale - Mari, Geo, precum

$i termeni de înrudire - ffictrwí. tAt.í, -fra.te, sotti1'. Dar pentru nuntamortului existi un alt set de termeni care sublniazzi statutul social aldecedatLÌlui, precum Si relalia melaforicel drntle moalte €i càsàtolie. 13oci-toarele se referà la decedat ca mnit'e^sà s \t ,4nirc. Asemenea tututornìi l i lor Si mireselor, Si mortul va fi cununat într-o ceremonie ,, la bisericà".Versurile ulmàtoare sînt t ipice pentru aceastà temà.

N-arù viìztt l îS:ì un nlnrrcMài Dlrnrni cx Si paì tÌne5à rr( Pop:r acrtsi iSà re cunLne pzl masà.Mnirrìe st i .n copir$euMnlreasíÌ- i la Dumnezàu.Clr haine albe-mbracan

/ N-onl vide-o niciodalatN-am vàztlt aSà o mnirexsàS:ì zie popa îcAsàSà te cunune P,l masà.i \ [nireîsa-i-n copir leuMnìrele-i la DLrnrnezàuDru$ti le t i -or ntrebazine mnirele ori ba?Mnirele-i feciol de craiTe-a dtrce de mînà în rai.

] t , NUNI^ M()t t .n[ . t ) l

NlrN l^ Àl( r l l t l | | r l l f l j

respectivele reprezentàri îl implica?

Moartea 9i dorinta într-o lume laicizatà

t l l t / NI'N'th M() ' t î [ . l

Iar Ja cea màictì!:ìSà nu-i spui dràgulà.

Ràu mà doare nimaTu Mari cle moartea ta.Ai fosr ca Sî împu$caraSî din culir deflnicarà.Nu ri-o laiet la o mînàTi-o riiet drept în inìma!Tu Màri la moa ea taNu am aprins lumnina_Strainica modrte_ai avutînàra re-ai pus în lu!_

. Nimeni nu aprinsese o lumînare pentru a o apàra pe Mari de ràu, càcinlmenl nu $tiuse cà ea muris€.

Tu Màri la nunta raGîndir_am c m-()i gàta.Cu haine $î clr màrgeleNu cu_arîla dor iî iele.gî cu stfuluri de bar$onNLr cu lacrimi $î cu dor.Nu ri-ai nùrilat dup_un domnDa t io tàiet un vagabond.

NtN lA Mr | | l l t I r l

t r l I r r t r l l l l , l r tx i l

Si , : r ,c lc Si lur ì i rù4i-x l inut cunuDî.I ) rcol i f iunl i i nrar i .t , lsa l l lutaf l .

Sà-i spui curatCà m-afi însumtCu-o fata dil craiP-o gurà de rri.

Mìorila, o baladà foarre cunoscuta în Romània $i cu numeroase varian-te39, este frecvent caîacteÍiz^ld clrept o idealizare romantica a pastorÍì-lismului (Pop Qi Ruxàndoiu, 1916, 32ù2D. MaortlL este povestea unùicioban ai càiui tovaraqi plànuiesc sàl omoare gi sa-i fure òile. O mioarànàzdravanà îl anunla despre ceea ce îl aqteapta4, În loc sà se apere, rînarulcioban se resemneazà cu soarta. El cere sa fie îngropat în loiui preferat -la súna - iar la cap sà-i fie aoezate fluierele- El mai cere ca moartea sà-i fieprezeîtatà mamei sale ca o nuntà. a mortului alegoricà, Mamei trebuie sài se spuna cà fiul s-a însurat cu pàmîntul cel negru sau cu o mîndrà cràiasa;cà soarele Si luna i-au fost nanagi; cà pàsarile si mioarele i-au cîntat lanuntà etc.{1.

Casàtoria simbolicà este elementul cel mai semnificativ, comun nunliimortului $i tradigiei mioritice (dincolo de sincretismul geografic coinci-denfial al contextului transilvan)42. În cadrul nunlii mortulùi, mireasa saumirele se cununà cu fiul sau fiica lui Dumnezeu; în Miorila, ciobanul secununà cu pàmîntul. Structura narativà a acestor forme simbolice oferaposibilitatea explorarii sexualitàlii gi fenomenului morlii, doua diotremisterele primordiale care amenin[a ordinea sociala, sub ochiul veghetoral Domnului si al cosmosului. Sufletul si sexualitatea ,,dincolo de spaliu €ide timp" reprezinta preocupàri de prim ordin deoarece ele ameninlàsocietatea. Astfel, ambele reprezentiri estetice analizeazà inreflelalia dinlredualisme fundamentale, cum sînt cele dintre via!à si moarte, feminin Simasculin, spirit €i rrup, Dacà pósibilitàtile (ti plàcerile) ispitei sînt tratatediferit în evolulia narativa, în ultimà instan!à ele sînt limitate de dictatelelumii sociale patriarhale4r. Astfel, sexualitatea înseamnà heterosexualitateacceptatà doar în cadrul càsàtoriei; finalitatea mo4ii este constatatà Prinproiectarea vielii în ceia lume. Paradoxurile condigiei umane sînt rezolvateîn favoarea controlului cultural al haosului pe qare ,,natura" umanà !i îngeneral) îl zàmislelte. Dorinta î$i cauta o expresie; cultur în virtuteatradiliei istorice, asigurà miiloaceleaa. Nunta mortului este o asemeneaformà expresiva; Miori[a, o zlta.

Dupa Fochi (1964, 85), ciobanul dh Miori!ót pare adeseoti un ,,stràin".Comentariile sa'le sugereazà cà în feudalism pastoritul oferea o alternativàviabilà greutalilor extrem€ prin cîre treceau qàranii lipsi[i de pamînt. Vialatranshumanta le oferà pàstorilol o anumità ,,libertate" inaccesibilà celorangajagr în munca agricolà. Aceasta pare a fi dat nastere unei anumite stimeculturale pentru modul de víatà pastoral si pentru calitàtile umane asociatepàstorilor, ajungîndu-se, în cele clin urmà, Ia o idealiz re a pàstot'ului si aspatlului mioritrc (vezi Blaga, 1969) Indiferent dacà astfeì de inlerpretà':isînt convingàtoare sau nu, relevaotà este descrierea pàstorului ca stràin.

l7 l1 Nl tN tA M{ r l l l t t l t t l

' lL l - t ì ( . : ls l ì r ì Ì t i - l t i l ( .Dì i l lNic i t ì Dtì icr t nLt lc- i ( lx lCu,D bdietu sà- i tenì i - in c i rs i ì ?C-amu nu mi i a i v i l l i l .Cà anìu nù poli gràiAstalzi pleci î putrezîAnu-alesta ce-o-ncepuITLì vàruc î i s la în lu! .Anu-r ieste caLe zineTtr vàruc îi sra subt Slie'

Prietenii lui Dumiiru veniserà sàl colinde. Dar ei au fost întîmpinali detàcere €i moarte. Pe întreaga duratà a nuntirii în moafte a lui Dumitru,tristefea a fosr amplificatà de faptul cà s-a desfàSurar concomirena cusarbabarea Anului Nou (cu putin înainte de aqreptata lui nunra). Conver-

însurat. Era necesar sà -se

otganízeze o nuntà a mortului. Corpul deceda-tului, însà, era absent. în locul acestuia, pe o masa, a fot;t aièzaÈ, oà,\àLriaunui bàrbat tînàr, în iurul ei aflîndu-se mireasa, stegarul si ceilalti óamcr-panli la ceremoni€. În faga l)omnului, rindrul a depùs juraminrele'sicre decàsàtorie si a primit sfinra binecuvîntare. El 5i rudele sale pureau de acumsà tr.ì iascà în pace.

Victimele de ràzboi, cei mo4i printre stràini, provoaca mare îndurerarefamiliilor loÉ'?. Nu toli rànitii mor însà pe fronr. Un rînar a fosr destul clenorocos pentru a se putea întoarce acasà, unde, la scurtà vreme, a dececrat.A muri acasà reprezenta un lux de care mulli dintre camarazii sài nu auavut pane. La aceste funeralii, tot o nuntà a mortuhìi, s-au aùzit urmàtoarelecuvinte :

Uà bùnlìc Sî nlài lonMulîe ti-o putu! nìîncaCum ai scaì nu nloriÎntre pluml plot din noí.Cum ai scàpat cù via!f ,lntre plumbdi ca ploi de deatà.C-a nle iniD]à-i voioasàC-ai murìt bunlìc ?ìcîsi lP:i tine cînd ii-onì cloriIlatàr morfllînrLr l-onì liti.Bugàli mor pîn l?iri stràìneDe-a loi rnorrnînt nlt Qtie nincNici nu o avut sàh$Nici pînzà pà obraz

Nl l t { tA Mr) l lJ l r l t r l lTt l

l l r l l t r r rn l r t l l l l [ l f tn ll ln r l rn l r t t l txhl l l l x l t l l i lcrr ll : l t l l l l l l l l l (akr l l l ì_t) i lv t l lI t l lh l ( Í l l i i - l l l t l (ukt i( i r t t ì n ' { ) xv(r t î l l i fcc ior i

l)itl n()u, utillzilrcî inovxiivà î simbolurilor este miscabafe - $i la obiect.l)uprl curn irm notat în capitolul anterior, una dintre ororile morlii

,lt'Puftl de cei dragi este faPtul ca aceasta survine ,,farà lumina" care sà

,rr;irc crlca cùÍe ceia lume li si protejeze mortul de Pericolele Poten ale'

^r-cllsîiì soîrta cruda este de obicei asociatà cu cei care mureau pe front

rxu, mîi recent, cu cei care mor în sPitale. Un alt context "modern"

este celin care moartea fàrà lumina este rezultatul unei crime. Pîna de curînd,(rinra a fost un fenomen felativ necunoscut în Maramures. Oamenii auzeau

Astfel, o crimà care avusese loc în satul învecinat a zguduit întreaga vale.tlrutalitatea crimei depa$ea orice întelegere: fusese omorîtà cu cruzime ocoDilà inocenÈ. Asasinul, un tînàr dintr-un ora$ din sudul Transilvaniei,ve;ise în Maramure€ penlru a-i admira Pitorescul. Se spunea cà ar fi avutlegàturi vagi cu familia victimei. Pulin timp dupà sosirea sa în sat,-vremeas-i imbunaiagit. Era mijlocul verii €i oamenii erau plecagi cu reabà la cîmp.Stràinul s-a oierit sà ajute. Satul a ràmas Pustiu. Dupà cîteva zile, únarul s-aplîns cà se simte làu $i a fost trimis la casa familiei viitoarei victime Pentrui se reface. Din griià Oi ospitalitate, fiica lor de opt ani a fost trimisa sa aibàgrijà de tînàr si sà-i duca nigte pîiner. A fost ultima datà cînd fet4a a maifost vàzutà. Familia s-a întots, seaft rîtzilo,9i a gasir casa goalà Fiica nu eranicàieti; tînàrul dispàruse. Stupefiali, au antrn[at miliqianul, banuind oràpire. Au petrecut o noapte Plinà de neliniste A doua zi dimineaEà,mama fetei a urcat în pocl dupa niote fàina de porumb peÍ\tt\' mdmAliSd.Deodata, s-au auzit strÌgàte isterice venind din Pód. Mama 8àsise cofPulfiicei îndesat în sacul cu màlai. Copilul era în,unghiat de douà ori, în inimà

Si în panea superioara a bragului. Era o privelilte înfioràtoare. MA.i urmasà-Si sàrbàtoreasca cea de-a noua aniversare tocmai în duminica în care afosi marítatà cu Fiul lui Dumnezeu. A fost o reparalie sPirirualà la violenFLlmana-

Tlageclia familiei a devenir npi.J tîagedta comunitàlii Satul a fost

cople5iì <te groazà. ti tfistele. SPre surprinderea mea, fetila nu fusesemólestatit. Era vorba de o crimà greu de înleles, dar exPlicaliile trebuiaucumva gàsite. Urnblau zvonuri cà agresorul încercase sà puna patul depaie pJ foc; patul nu a ars si fata a fost astfel salvatà de o ultimà'"dezono

re" (cèl pugin sufletul ei urma sà fie eliberat prin rirualul funerarîo loc srì fi fosr ars de mîna criminalà) Patologicului i s-a opus miraculosul.Dumnezeu împiedicase disrrugerea satului; majoritatea caselor'sînt clinlemn, iar un foc ar fi fost catastrofal. la nunta-în-moarte a Màriei auparticipat cîteva sute de persoane îndoliate, tineri Ei bàtrînr. Fetele Ìoròglindeau adîncimea ororii li a condamnàrii faptului. Mama Màriei era

t7( | NlrN l^ I \ ' tot t I I r l l

pentru cei de vît-stit ci lsittoriei, pentru cei capalrìl i clc pilcitt, î| |Ít lr)i lr,tea Màrieì ela privid în ternìenii impu$i de traditia cle nunttì, t.Onlorrncàreia do,mnilsoara de onoare devine ea însà5i mireasà; aqa c.l ir fost ,sr camàîífafà25.

, Prin ce.diferà nunta Mariei, ca orice nuntil a mortului, cle cele cale auÌoc între vii ?

Tu Mari la nunta taN-aud zicînd cetemNuma zderînd pii lnà-ta.Bìne !e_ai nlàrilatCA la socri nu ti-o dar.gî socri nu ti_ot. toiMA-ra suparaFa si.

- Un ultim fragment din aceste nun[i ale morru]ui ilustreazà disparilia

figurilor de stil, pe màsura ce o bociroare se confrunta cu du.i,",", rnoaii.In timp ce sicriul Mariei era coborît în pàmînt, exhorraliile nnate sniieatrllosfera apàsàtoare :

Doamne uncle ti_or tontniMîndrà sa nu poti grài.Tu Màri mîndfà mnireasaCa 0î_o floare din fereasd.Amu vezi c:t-i înfloritàDînrr_o dar?i_i ve$tejîràUà mîndrucà nrîndra rneFa(a ta-i ca sansiuSî-a negri ca pànìînlu.Falà ra_i cx Si sprrmaSî-a regri ca Iî t iDa.

Simbolurjle sànàtàli i Si ale vitalitàtir (dect ale càsàtotiei) _ carnall_tatel

9ragostei, laprele pur Si hràniror _ vor fi înlocuite de cele ale dece_sulL rrzrc (decr ate morli i) _ Dàmînrul negru ca simbol al morgii $j alcimitirului2s.

Nl rN lÀ lrl l l l l r l l l l 117

si l ì l t ( r l (x lntn l í I r r l t , r l " \ I ' r l , r t l nr{) i l r t ( ' ; t l t t i l l r is tos l , r t Cr: lc i t ln, sî t ' ì l ( l r i l lnat i -zîtc sccne lrrhr, 1t rr ' l lgIritsc itìspit. l l tc (le i jvenin)cntele nlol t i i-învieri i jol l iscrlcî legll(,rrrz:ì vcrsiunca s1Ìcr?l a învieri i lui Hlistos Ia PaEte. Ambeler ituri sînt l)rccc(lltc cle perioade de abstinen!à, tecomPensate de exceselecare urmeazil. Sàrbàtorile rituale (în màsurzr în care resursele o permit) Siactivitali le sociale abunda. În plus, dupà aceste sàrbàtori se poate face dinnou curte, fapt interzis pe timpul postului. ,,Sezonul nunlilor" este redeschisde horele comunale Fnute de obicei în a doua zi de Craciun sau Palte. Deaceea, moartea nevîrstnicà a lui Dumitru în timpul sàrbàtorii de Cràciun aprodus o mare tulbulare. El avea în jur de treizeci de ani, fiiocl gata deînsuratoare, dar a fost îngropat în ziua de Anul Nou (vezi Anexa C, II). Osora îl bocea:

Ua de mine mai DumniUà în scoalà-te nu dumiTi-o zinil lali pretini. to zinir fcciori sî fete$î le roagà sà te ierte$î altu sà nu te-astepte.Nici la gioc Sì nici la nuntàCà Ie duci Dà vreme muìra.Nici la nunià nici la giocCA nu-i nlai zini deloc.Cà altu nu-i mai ziniCa rc duci a putrezî.

În perioada sarbàtodi de Cr.Ìciun (din seara de Ajun pînà Ia BoboÍe zà),oamenii se adunà pe grupuri de vîrstà $i merg cu colinda din casa în casa.Copiii colinda dupa.-amiaza tîîziù, pînà la primele ore ale serii ; adolescentii$i cei necàsàbri[i încep în iur de noua seara ti continuà pîna în zori;cuplurile casatorite Si cei mai în vîrsta încep la miezul noplii. Noaptearàsunà de muzicà gi voie-bunà. La fiecare casa, colindàtorii intoÍeazàcîteva cîntece, dupà care sînt invitzgi în casà sà manînce €i sà bea. ,,Cum sàsàrbàtorim faptul ca tràim laolaltà.?" remarca un sàtean cu o sclipire veselàîn ochi (în general, duEmàniile sînt temporar ,,uitate", de$i unii evitaanumite case; într-un sat mîre poate fi gasit întotdeauna un motiv plauzi-bil). Vizitele ofera €i ocazii cliscrete pentru ca flacàii Si fetele sà tatoneze,,càile €i mijloacele" unor posibile càsatorii (lucrul de mînà al fetelor esteetalat pe pereli, mese $i paturi). Dupà o vreme, g.upul pleaca mai departe.Inutil sà mai spunem cà aiunul Anului Nou Ia casa lui Dumitru a fost diferitde cele anterioare. Toatà lumea a venit, a5a cum erà de aEteptat, clar cu unscop diferit. În mod normal, Dumitru ar f i fost printre colindatori. De dataaceasta, însà, el era indiferent Ia prezeîla acestora. Sora lui îl îndeamnà,,sa-Si ceara ierrare" pentru cà $r-a parasit tovaràSii. Iertàciunea este ocomponentà neces?.rà a nuntilor €i funeraliilor Si slujeste la despà4ireaunei persoane de rudele sale anterioare3r. Dumitru nu-fi va mai înso0itovarà€ii în activitàlile sociale familiare c?le celebreazà tinerelea Si viala(dansul gi nunta). O verisoarà a lui Dumitru comenta pe aceastà temà:

Ua de nine nìài l)umni

^zi nóapte ca pà la doi

s-o stúns fete €î feciori$î o zini! Dumni la voi.Sî mîndru ti-o colindat

l l t NtrN tA [ f ì l { r t t r l

cîre prc.rl ir l) i l l . I 'cntru nLrn[i, pc lînll i l | l ìcse, t xc l)Llt it( lx lr l irt l( .t ìt .r l lcl(,asemeneî, trebuie {ngajati celer:r$i, ofelità zestrc s.lu c()ust Ítt (, (;ts:t.Din aceastà perspectivà, o nuntà a mortului nu este cosrisiÌc'xt.(j i r:trcoriexistà muzicanli; nu e nevoie de zestre sau casà (de$i sicriul polte ficonsiderat un fel de casà, el este cu mult mai ieftin decît o locuinlàobiqnuità). La nì.rnta mortului sînt necesare fonduli doar pentru ev€ni-mentul în sine, adicà pentru plata preotului, a groparului, a meselor,sicriului etc.

Dupa perioada cle doliu, se spera ca una dintre surorile Gasiej sà semàrite; desi sàrbàtorirea unui eveniment fericit ar fi fosr oarecum umbrità,totu$i, ar compensa o parte din durerea pierderii. Dar disparilia prematuraa Gasiei nu a eliberat familia acesteia din ghearele tragicului (în capirolullll,moartea era acuzata ce s-ar fi îndràgostit de o anume familie, care a trecutprin mai multe decese; ,,ea" era admonestata, cerîndu-i-se sà încerce Si oaltà familie). Plecînd din Ieud, am regretat cA nu am purut lua parte labucuriile acelei familii. Dupà un an $i jumàtate, m-am intors în sat pentruo perioadà scuna. La pulin timp dupà sosire, un mesager m-a invitat la onunra în familia Gasiei. In agitatia sosirii, mesajul a fosr neclar. Era vorbade o nuntà, într-adevàr, dar nu una de cafe m-ag fi putut bucura. Fiica ceamica a surorii mai vîrstnice a Gasiei urma sA fie ,,màtitatà". Mama moartei.covîrfita de epuizare, bocea:

Sorucà $î hài CaScorlà-le Eî i i ziniMîndrucà pînà Ix noiCà Ia noi as&lzî îr ntìnlil.Scoxìd.rri Sî i i zinrCu dru€ca ta îi 8rài.Uà mîndrùcà tu MàrìDrtr€c-ai fo la màtuqa-rà.Uà mîndrucà tu MàriTu de aici îi porni5i la Casie ii 5osî

Màfi fusese ,,domni€oara de onoare" a màtu$ii sale. Dupà cum seîntîmplà cu orice rude apropiate, Gasie fusese invirari la nunia nepoateisale. Insà spelanla datà de metafolà este efemerà; sora Gasiei - mamaMàriei - stia cà propria eì fiicà o va însoli pe Gasie îî ceia lume B\îicúIMàriei din partea maternà (deci tatàl Gasiei) stàtea fa.r^ vlagà, pe o bancà,comentînd tragedii le care dàduserà peste ei: ,, loi, clomnisoarà, ce pot sà vàzîc'l A[i vazui cà de data asta nù am mai.pus" o clru$cà. Cum am face-o1Sàzice de nunli cA drusca e urmàLoarea la màritat, Si acuma Màri s-a màritat.Aqa e obiceiul Ei nu putem làsa sa se mai înrîmple o datà". În rirualulnunlii, druica $i stegarul fac pereche; ei reprezinrà simbolic potendalulreproductiv al societàlii. În practicà, rareori se întîmplà ca atest cupluconstituit ritual sà-$i împlineascà destinul prescris. Dar nu aceasta e proble-ma. Nici faptul cà bunicul Màriei credea cu aclevàrar cà tradil ia s-a dovedira corectà. Succesiunea evenimentelo. determinase însà cel pugjn reflectiaa pra presupusei înrudiri.

Oricale ar f i ,,realitatea", relaqii le dintre cele doùà lumi sînr menljnutepriní-o coùunicale periodica, p care funelali i le o fac posibilà, cu mortul.Intrucît se crede cà rela[i i le de udenie sînt permanenre, cei ràma5i peItrmea aceasta se înreabà mereu dacà nll cumva rud?r moartà cheamà oe

r r l i l l l t Àrrr l ' t l r r l l ' l l / ì

r ' l l r r l r l l , . ' l l r r , ' r l " . ln rr l r r r ' l 1 l r l l r r ' r ' I r t| | r , , i l l l l ' i l , ' I r ' r l I n l t | ' l lx l r l r ' l l ' l l l lo '

' . 11111r ' l r , t r t | | ' | | I | | i | | I ' | I I t ' | ' | | ì ' l l l ' l r

r [ . r ' r t t t t r ' . t ì l r l r l l ' l t ' ,1\ l r ' l 1r ' l l l l l r ' l ) l ( l : l ( l

, l t r ' t r r i tse ; tc ( i ; l r l t l , l r i l

^( r Ì l l ì ' ( ) l ) l l ì

Nl l l t i t l l ì1() î lLe t i -o lL lat( ) r i ( ldsie t i -o ten^t()r i ! i 'o tef ìat Gîsre la ie

S?1 nu sie sîngure

U'ì ti'o luat mîndrtr Sî Pà tine

Ua cà Ia fete acolo-i bine

ea de dincolo reprezinrà o iustificaredesDre .,casaioria idealà ')'

ra rà;Pu;zàtoare de moartea Mariei'

istfel de chestiuni nu Poate e'xista

ri"i."n,inu" sa caute uh înleles in

toatà aceastà Poveste:În scoalà-le 6î te uilàCa zin fetele la nuntàUÀ mînclrucà nunta ÉRuPtu_nni-o iniffioaraNu stiìi moîrle. o_o lualOri nìoîSa n ti-o tematCà nunele iei l-ai Punat

Màri purta numeìe unei bunici care murise Poate cA bunica - t l nu

.";;; t;il;

;"'"onirit"r sau Gasie' pentru care fu.sese^dru'Qcà - o

Iuase pe Màfi. Mama Marlel E,-n?''ln"lr.,'ai'.u[ia" cu fiica sa ^cît

a foJt

'"""5íil;;i;;i; p'it"jut 5i'p""ou a trimite un mesai surorii mar r'nere:

U?t nlîndrucà ttl MàrtUà cîncl o fo mai nìîndru trai

IJunucà dc AàPte alTe muli de la noi în raiMînchucà tu M'ìriAcolo daci-i sos'i ICu Gàsie vi-! i înl î lni

Cà ema-l supàr: i leCà t^le rtìLr s-o suPàrltDe cîn(l ie s-o màrital

$î Pil tine ti-o ÌuatUà sorucà {î hài GaNu tc ( l ' )arc inlnìa

/ Sil-mni iei fa!î cee mai mare?

O sorllctl 'sî lÌài Ga

Ulì îsî l t ì dac-a-nseraVtt ltr'li ÍIún(lrà de mÎni

Sî zini l i l^ noi h cinà'Ctl noi cinî om gàta

$î Pii voi v-()Ù a$tePtt

16rì Nt rN' tA M|, l r l t l , r r l

Acest fragment de l)occt i( lcnti l i( al iDrc(l i i l ( lc(c(Lrtui i i sul)l i t l l lrziì ì:t l It i lextraordinarà a,,nunîii". La nunta nìortului, I)ri lcticir ()l) iSrìr.ri l l ì l l rì l ì l i i cstcinversatà. Preatul este cel care vine la casî rnirelui sîu ir nli lcsci Dcntlu îoficia cer€monia Si nu invers. ,,Sà te cunune pe m2rsà" se leferà lî ptilcticilslujbei rtocloxe nupgiale reprezentat2l de asezzrlea cìe cItrc pleot 1l unorcoroan pe capul celol dor, care sînt mai apoi schimbate. ,,Incoronarel" Si,,cununarea" efectuate în sanctitatea casei mortului (spre cleosebire desxnctitatea casei lui Dumnezeu, biserica) semnificà, de fapr, efectuareariturilor ultime. ,,Mireasa' sau ,,mirele" se odihnesc într-un sicriu.

Dupà cum o aratA versurile, alesul decedatului este fiul sau fiica luiDumnezeu, în funcgie de sexul celui mort. SoFl unei mirese moarte esteîntotdeauna Fiul lui Dumnezeu (Domnul l isus, Împarat în glorie) saù unprin[ amintincl de vcchii domnitori ài Maramure$ului (ambii termeni invocàimagini de putere €i divinitate). Mireasa, fecioarà, devine ,,mireasa luiHristos . asemeni fecioareloI sanctif icatel6. Càsàtoria ei este una ,,pel fectà'.neîntinatà de pacat. Mireasa o va urma pe Maria. A$adaf domnigoarele deonoare îngrijorate sînt lini$tite reamintinduJi-se faptul cà mirele este fiu deîmpàrat $i cà î$i va purta mireasa îo rai. Raiul este prezentat drept o gràdioàminunatà. Càsàtoria rezùltà în despàr[irea miresei de familia pàrinteascà Siîncorporarea ei în cea a so[ului; astfel, mireasa se va muta din gràdinamamei sale în cea a sogului. In jocul ritual aÌ Cererii t l Ì iresii, se spune(leseori cà mireasî va pàràsi gràdina mamei, unde a îmbobocit, perÌtru a fÌplantatà în cea a prinplui, unde va înflorÌ (a se referi la pp. 78-79). În ritulfunel ar, însà, decedatul este pÌantat în cimitir ,,nu pentru a cresre, cì pentrua putrezi"; cimitirul este considerar ,,o glàdina închisa cu lacàr". În cadrulnunii mortului, mireasa este cununata cu Fiul lui Dumnezeu gi,,plantatà"în gràdina acestuia. Este o gràdìnà la care nimeni nu are acces Si din careninleni, niciodatà, nu mai pleacà.ln parte, ounta mortului previne posibil i-tatea unei reveniri. \íarner, discutînd terne $imilare din cultura arnericani,arirtà ci ,,Maria este încumlnarea naluri i, f loarea minrÌnatar a uner noiúnduieli cereEri... l)uù-ìnezen s-a niiscr,ìc în lume, dar fecioara purcede maideparte în sanctitatea sa - nu existà om s-o afngà. Ea devine mamà Flrirmîne ro si o gràdinà închisà'(1959, 383). Virgìnitatea înseamnà puritate.În nunta rnortului, simbolurile pure se referi Ia divìnitatea cre€tinà i DuÍnne-zeu, Hristos, Fecioara Maria. PentrrÌ motive cale vor deveni clare, càsàtoriaacestei mrrese este conside.atà -,idealà"; estc o formà de c,rsiltorie divinàì7Mireasa moartà r'eplocluce virtùti le imacuhtei Maria: virginitare qi mîrer-nitale.

Dupa cum se aratà în primul vc.rs, Lìn mire rnort este (le asemeneacàsàtorit cu o fi in!à clivinà De$j faptul esle semrificatjv din punct devedele metaforic, în leud, mirele este cle obicej cununat cu o imitalie.ier'ì-ìireasà moarlà Aceasta înseamnà cà o fafà nernàritatà va serf i dreptrnireasa mortului pe tinìpul nunli i în-moalte Tatàl ,,milesei unui mortobselva cà .,o mireasà este "clîtà" penuu tineri; dar niciodatà nu se "dà' unnlire (pentru o fatl i) - ci doar o cununà"18, Dacà tînàrul a avur o inl)it i , eaeste cea care înclepline;te rolul, pot cle îsemenea s,r se ofere o verlsorrisau o vecinà Casatolia simboiicà cinsteoste sufletul moltullÌ i ; clar pentlLì c.lnll a fbst consunalà, ea nu leaga Mireasa mollului este l iberà saÌ se l] l.Ìr ite$i, într-adevàr, cea de la prima nLrntir Ia care am asistat în leud fusesemireasà a mortului cu nùmai cîtevzr sàptàmîni înaintea propliei sale nunli.

l { l lN l^ Àlr l l l l l r t . t l l 169

l , | l I l l ( l l r t l l t l | | r l l r l | | r r l rx ' t | l , l ln l l l l i l i l i l ( ( rstc i nun( i :

N l l l l l v f l r l l l xSî<) Dlnircîs i lSî ( ' ( l t r ( i ì c î tc l i ìsà.

De obiccl, în clrurnul rìt)rc bisericà, milele si mireasa sînr însoli l i de

Drieteni. La îccîstà nunt.l însà, ,,mireasa este condusA" numai de Faseprietene : purti l toîrele catafalcului.

Multe bocitoare de la nunta mortului se concentreazà asuPra contfa-dicîiilor create de o moarte nevîrstnicà. Stadiul ciclului vieFi Prevedea ocisàtorie €i trezea a$tepÉri asociate cu celebrarea unei nunfi:

O bunu mîndrù feciorNu !ì-o fo vremea sà moriTi-o fo vremea sa te-nsori.Ti-o fo vfemea sa hàiesti À. '$i sa te càsàtoreSti. ' iUà scoala-te lî re uitàCa le noi îi lume mulràC-o gîndit ca facem nuntà9o strîns fete Sî fecioriC-o gîndit ca tu te-nsori.Scoala-re Sî îli aleO fald Pà care-i vreNoua la àli ne-a PlàceaBunuc cum te_ai însuratNici la unu nu ni-i dragDipt ce n-ai zinit cu steag.În'loc <.le steag de màtasàStau piapurii lîngà casà.În loc de steag împodobdirSteagu negru de ielit.

Func onarea paralelismului negativ la nivel semantic este un fapt uEorcle sesizat în acést lung fragmentl9. Accentul preclominant al ,,textului"cade pe metafora nuntii; însà subtextul mo4ii este o Prezen!à puternicaBocitoarea afiîm^ cà, nu era timpul de a muri, ci, de a nunti; apoi, eadescrie ceea ce se întîmPlà la o nuntà. Aici, analbgia structuralà dintrenuntà $i riturile funerare este deosebit de evidentd Atengia se îndreaPtaasuDra numàrului mare de oameni care au vefúf în casa Acest lucru seîntîmplà atît la nunli, cît $i Ia funeralii. în Plus, cînd Ia casa cuiva se adunaprietenì tineri, aceasta se întimplà de obicei penlru socializare (sà ne;ermintim sezatorile de seata, h fel 5i divertismentele mai recente precumascultatul muzicii saù privitul la televizor) Versurile sugereazà ca dnerii

acorcl cu casàtoria tînàruluj în aceastà formà Nu este prezent steagul viucolorat, simbol al sperantrei care proclamà vitalitatea mariajului de fiecaredatà cînd stegarul îl ridicà voios în aer; în schimb, sînt prezen[i prapuriibisericii, care sugere^zàleqltj.rra\tí bià cu Dumnezeu, pe màsurà ce procesiu-

l7o NIJN'th M()f i t l r l . t r l

nea îSi face intrrue.ì solenìnà în cinìiri l . Si mai e $i ste:tgul negru (l(,tìunti lcu ticuta sa cununa cle flori. care adîncegte qi mai mult t-istetea, cìlci re;lmin-

UA mîndrucà gî mnireasaUà a me inimà mni-i arsà.Ua fiîndrucà te-ai màritatNimnic nu ne-ai întreba!.Si nímic n-ai povestirCà ru vrei s re rDàrili.

Apoi, ea continuà:Scoala fî ni-om sfàruiC-amu-i sam cununii.

Mama Ftie cà ,,màriti$ul" fetei sale nu este negociabil, ci inevitabil.Atadar, ea î$i disimuleazà disperarea sub masca mai consolatoare a meta-forei. In seara .,nun!ii" fetei sale, ea îi propuoe sà mai aiba o ultima discutieînainte de a se despa4i pentru totdeauna. Casàtoria, ca €i moartea, ruperelali i .

Una diotre surorile moanei propunea ca, în a$reptarea ,,nun!ii', sa s€înceapà pregàtirile:

Ua mîndrucà ;î mnireasàScoalà mîndrà hai pîn casàgî noì ti-om gata nlnireasà.UA noi mnireasà !i-om gàtaS-apoi re duci a giuraCum mere tatà lumea.Uà noi cu drag ti-om a$leptagî ri-om pune dupà masàC-aSà-i úndu la mnireasà.

musafirilor. O strigAturà apreci^zi virtulile comensualitàlii :Dragu nni-i de casa noastà$î de cine-s dupà masà.

,,Dupà masà" se referà la cuplul nupgial gezînd de partea cealalta amesei, în colgul îndepàrtat al camerei. Fochi (1964, 516) noteazà cà lar'ìunta mortului, mireasa sau mirele nu stau ,,dupa" sau ,,1a,, masa, ci ,,pe',masa, unde sînt încoîoîali - sd te cunune p.l masd. Mesele rituale cinsresc5i moltul, iar bocitoarele îl invità mereu sà se întoarcà acasà Si sa se a€eze,,dupà masà", pentru a împà4i mîncarea cu f2milia.

Càsàtoria, desigur', presupune feorganizarea rela[iilol sociale; în cadru]familiei, detaliile acestei schimbàri sînt de obicei discurate Si srabilitedinainte - dar nu gi în cazul nunlii morrului.

l l l l f l îA t l t r l l Î l r l l r l l t l

l ln Ì I I ra t l l l ( i r lNtt t t t t t t l t t l t l r l l t ( l ( ' t l l t ' t tcl lln l t tnl l r Inr l lnr lrrrnhVrl l l fnc l lc 'nl l l sl î tui t' l ch'gr! l l l r ' l lm ci lPiUil t(:A îl nlusili (le Plec tSì zinith Pînà acàs:lMîndruql cà ielÚ mnireasa.

În aceste versuri, sora decedaaei poveste$te cum a aflat ea de ,,nunta"surorii mai tinere. Cooperativizarea, z1a cum s-a desfàgurat €a în leud, a

trimis pe cei mai mulli membri ai familiei în ^lîe

zone Pentru a gasi de

lucru ia muncitori sezonieri. Ei se adunau acasà la ocazii rituale. Astfel,

toarà lumea din casa în discufie Pleca, mai pulin mama Si fiica cea mica,

Gasie (sau, pe scurt, Ga). Înaintea unei astfel de plecari, surorile ,,vorbeaudespre orice", Stiind ca nu se vor mai vedea o vreme. Ca acest.,pentru o

vreme" ar fi putut fi ,,pentru tofdeauna", nu i-a trecut nimànui ÈLn mintè-

Evident, nu exista nici un motiv. Dar tatal fi fralii Gasiei Primesc tdlegrama

fatalà, carc-i grabeqte pe drumul de înaPoiere ac sà Musai de plecal aîe

un dublu îngeles: era necesar ca ei sA plece imediat Pcntru a aiunge Ia timp

la ,,nuntà"; de asemenea, moartea facuse ca plecarea sà aibà loc imPerativ,

fara amînare (Gasie urma sà fie îngropata în trei zile). S-a înúmplat sa fiu

la po6ta cînd mama, total naucità, a sosit sà expedieze telegtama Aceasta

spunea simplu: Gasìe s-oÍàcut nníreasd. ConstrÙclia gramaticalà transmi-

téa exact sénsul. Gasie nu a cerut nimanui Permisiunea sa se marite. În

dmpul nunlii, mama miresei este învinova[ità Pentru soarla fiiceí | Maica-ta

,i-o Íltcut uînzare. O nunta are loc cu consim!àmîntul matern. O nunta-în-

-moarte nu.Prin bocetul ei obosit, mama Gasiei dadea glas împotrivirii sale:

Ieu de nora nu te-a$ daCà tu ie9li mai Pititea.Ujt mîndrucà 9î tu GaRau m-ai Putul strPàm.Uà oà c'înd o sosît acasaGasie s-o fàcut mnireasa.UuI !t| mnireasa te_îi fàctlt 'Pà tàte le-ai înuecut.leLr mai tri fete am alutMîndrucà-naintea tà.Ieu tàt aSà m-am ginditfJacà ah fete bugàte rNu le-al da nurori Pa tAIe-Cii tu ieili mai tinereNu te-as si dat nutore.Tu clr mine-n casà-i sn

/ Sí ginere mnloi lua' Sîngùrà nu mni-! lasa-

Mama, prin expresia durerii sale, alterneazà între autoreflexie $i admo-

nestarea fiicei. În aceste ve6uri este expus un comeffariu asuPra structurii

rela[iilor sociale. Regulile casatoriei prescriu ca fetele sa se marite în

ordinea vîrsfei. Doua dintre cele trei surori mai vîrstnice ale Gasiei nu erau

încà màritate. Nu era rîndul ei; cu toate acestea, ea le-a întrecut màri-

tîndu-se de capul ei, inainlea lot- Aceasta nuntà nea€tePlatà. a slricat

17) NtrN,fA À|() t t l . l r t l

Noi în lume o plecaD_apoi, mama, ce s-a fa ?Cà sîngurìà s-a afla.

Uà sofuci sora meînArA se duce ie_Tu ielri farà tinere$i nu te-am dat nurore.Nu re_am dat nor;i din casaC ie$!i mai mnicà mnireasàIa_mA sorucà cu lineCà la fete_acolo_i bine.îi ràu în lunre a rrriCa iesti tàr cu stl.àinigî strainji_s [are ràiNtÌ_s ca Sî pàrinlir tài-UA sorucà Sî mnireasàTu bine !e-ai màritatDup_un feciol de_mpàrat.Iel ! i -o dus la curlea luiîn fundLr p:ìúînruhri.Uà unde leac de soarc nu_iNici nu nînge nici nìl_ncLea!,aNici sà face dinìjnealà_Uà bine te_ai màrira!Cà l t socl i ntì te_am dat.Uà brrbatu nrr le_a toiNici socrii nu re_a sfàdiiDa noi sLlpàrari om si

t pà lu|ìle_om mai rài

xlr l f^ l { r ) l l l l , l l r l r7r

(( . i r l i l l l ' l l r l r l | | l t | | | | | | l r l r r | | r Í l l r l r l l , i , l rJt t l . l ( ' r t ( ' r l l l l l ) t ) l l ( ] l icr l nt l sc(()rr , l l r | ln l l n| | | r . ' r , r r r r l l . .Enlr l r l i l l l , t t t t l l l l t t t t t t t l , ,s() l -s l l i l i l t " ( ) r rst fc l ( lcmlrc i r i l nt | r r ' l r l r r ì l r l rn/r l r l t ' l l l l lx t ) : l l lntc i ls( i ì t l ic i î t l xccîst1\ lumc, nic iîn cel l l l l l t i , Arr . r r t r otr t t ts ( l ( ' i tn l ) tcJlrràt i cxPl icì dc ce nunta mortului esteo ,,cilsi lk)r' lc kicit l i". In rtt(xl nortlìal, l€tcle se n-ìàlita Pentru a t.ài,,întrestràinir '(carc nu sîrìt tÌ ici()dat.l ca familia proprie). Dupà cum ne avertizeazàstrigàturr, un so( nu cstc un frate, iar soacra nu este o m.tmai ei nu-i vorofeii aceeîqi grijil tinerei solii22. Sora Gasiei face aluzie la aceste ,,rea[tati"cînd afinna cà viata în lumea de dincolo este bunà pentru fete. Acolo,ferele ràrrún printre cei iubili. Ele nu devin supuse ,,altora".

Versurile de mai sus cer sensibilitate fa!à de particularita[ile contexrului(suprapuse generalitatilor structurìi sociale); existà Fì alte nivele de în[ele-gere lesute subtil înre aceste cuvinte îndurerate. Bocitoarea însàSi urma sà jse madte în curînd si sà meargà sa ràiascà ,,printre str'trini", ceea ce facea ,situalia celor douà surori comparabih. Oricum, concluzia este cà situaÚa

Gasie a scàpat gralie càsatoriei ei ,,divine". Desigur, exisrà o anumitàambiguitate în perceptia ,,vie[ii" din lumea de diocolo. Pe de o parte,mireaìa nu este ìnstràinatà de familia ei pàrinteasca; pe de alta ParteJ ea afosr dusà în gradina sogului aflatà în stràfundurile pàmînrului (reproducînclastfel modelul normal al rela[iilor sociale, în care mutarea la casa soluluiconsriNie regula). Într-un sistem patriliniat ounta mortului eliminà greutà-

Eile càsàtoriei (în special pentru fete), reprezentînd în acelagi timP oîmplinire a idealului cultural despre aceasta. Astfel, se Poate spune cà onuntà a mortului oferi ce e mai bun din ambele lumi2a

Relatiile dintre cele douà lumi sìnt modelate prín intermediul unorforme variate de schimb. Schimbul este un element esengial al interacqiunli

miresei nu trebuie sa. se PreocuPe de zestre:

Uà bine Le-afl n:lri!a!. Plrlina zesue lianl clat' Ua mnirele nu o poftit

Nuflr popi i anl Pl i t i l .$î-àtîtr li-o fo zestreacît tm pÌàtit lî PoPa.Noi nìì l i rm cìrt zu'tre mtl l t iNtrma cît î! face|]l nuntà

Cheltuielile de nunr:i Si (le înmormîntare sînt o grijà importantii penÍu

orice familie. Asemenea evenimeote sînt foarte costisitoaÌe qr cer o planifi-

Nl,N1h l t l ( )R' t t t t , l t l

Crptrolul V

IDEOLOGIE, RITUAL 9l IDENTITATE

LlLPta dinhe difefitele discllrs.Lri, defrni!ìí Sí sensuîí î11 cadruluiei ideologii este întotdeauna o lLtPtd în interiotul semnilcàríi -o luptd pentnt pctsesia seînnLiui cate se extlnde în cele fiaibanale zone ale ùielii de zi cLL zi

HebdEe, 1979; 19

Puternic.i-A$ cà, meniùeli portul Si obiceiurile înainlatilor no{', astlel

încît et sd ramîna. ue;ltic în memoria nodstrd Vò ce1'sd nt'lu i lalí nicíoda tìt aceéls l a.

Nìcolîe Ceau$escu, L7 ocrombrie 1974,Vifeul de Sus, lvl î lamùre$

n]ice ii politice asùpra olganizàrii sociîle a satului 7 l)e ce existà, în aceastà

comuoiiale pefi fericà, un atît cle pucernic sentiment al identi tàqi i locale, Sinu demorzrl izare qi dePoPulare'/ De ce au clevenit r l lualLlr i le st l !rcnÌr i

pf incipale pl in care comunitî tea Ieuclùlui se [ePrezint i Si se reploduce? Si,in sfìriit, cite esle ,,semnificir.lia" lrceslol rit!ìaluri încr un stat socialist din

ce în ce t l lai lajc sj care, în generi l , se opunerunor 2lsemenea PfîctÌcivestigealei '2 În càutarea de t ispunsr.t t i la aceste întrebàri, voi începe cu o

scurra anahzà a efectelor generalc ale schimbàr' i i în Romînia, folosincl

leuclul ca refereot sPecit ic Salcina cle a conslrLl i o societatc sociaListà cere

ca statul sà se autolegit ìmeze - arît Pentru el însuqi, cît Si Penuu cetàleni i

* Eviclent, treblrie reilmintit cÀ întrer8l disclrt;c cîre Lrrmcazà se te[erir la Rominir

i rn i ìor )p!ze, i ln.(d.) .

l l ló [ ) l t ) t . (xì i , l t . t . t 4t gf 1) l iN1t l . .1 i

si schimbîre, care a frci l i tat înf lor ire: l r Ì î i l i i lor. îr .r leucl. lvl( f i \r ì l i i lc l imodul cunr.sînt ele înrelese de srar cl i fer,ì cL. ; ie ,r le- ieud;n i lo. ] ' " ì o."rouîntr-un mod funcl;rmenral. Dîr, cleocanìdatil .1"

". ,;;;r.';".;,p;o..

Efectele schimbàrí i

Cu l)ani di paì o garnl lMni_ cùnrpatrn o D1à$înà.O I înà DaciaCLr ic sà ntà pot c:UlìCu tDînclf.t àl;itrlreîC_îmu nlni_i (ìr^gi lt|ntexC,ì nu n)ni_i hi ie de nimnicnNunìil de ,lligînii mnicli.

' Ci tc 3,3 c lo lar i la : lcei ì vreme (n.ed)

l l r ! l t r r l l I l l l rAl , r l l l r l 'Nl l l^ l l l tItT

\ ' l l trn'trl vlt l[ | | l l rrx l 'r l lr l n lrt l ( r ' i l t l t( ' ]t( t lr" sî( rl l lcl l lc i luPtlsc dc reil l izalezl

a controla schemele de migrare urbana 5i de a impune reglemenlàripopulaliei navetiste (suburbanizarea survin€ atunci cînd industrializa-ieiexcesivà se realizeiÀLtr în detrimentul infrastructurii Vezi Konrad SiSzelenyi,l976; 9i, de exemplu, Cetnea, 1974 si 1978; Moskofi 1978;

Sampson, 1982; Matei €i Mihailescu, i985)ó inversiune demnà de semnalat a relaliilor tradi[ionale dintre sat si

ora; indica o relativa dependentà a zonelor rurale de produc a $i distributiaindustriala urbanà. Produse de bazà ca uleiul, faina, conservele 5i pîinea

ìu8 ) t i ( ) t_(xìrrr , t { t l . l rAt . $t I tn iN.t . t . l i \ 1

y'1f1Lr; nine,tit .rà Starul, îDsà, esre cel cîrcdcrcnninil nivr,lrrl IIrr,1trl i I<Ir.,ceea ce face acleseori c:r r.înzarea procluselo, h p;;t; ; ",,ì,ì.],,," ","u"i

(vezi Sììîfi., 7985, 117_i,B).

. Releaua cle relali i socio_econotextgenfele tri iului (le fiecare zi. irexttnse de ruclenie dominà încJ reicote. l98l ; Sampson, 1983). în prrmUIoîce monetare sru prin ,,cadou..Dartel ' l i t le economiej secundare.

_cum am meníonat în primul capirol,

u.ìte. nsjgLrrà Si buna_ctrviintà in.ceeitur.t muncitori lor sezonieri

l l r i r l l r r | | l l ' l l l l l r^ l ' r l l l r l 'Nl l l^ l l l l f i r , ,

l { r , r t ìn| l l i r l l0Hl l ' l làt t l l r l , r l ] r r ; r ln. i ( ' lgr t lccol t i l ) , cci Dt i t i t îu l l ii ( r . t ( lcnl À" l l r lF i r utr r t t l r r , ' th( . l t r ,n( . ;1, l ì ) losin( l î ! tc i l lz i le cu lcnìne, ei sîntr( ' l i t t i \ ' l | l ì l | | t l l r t ( t l i / , r 'k .

r ' r . r f l l ( . . l )cì i i lcrnnul e scump si moro$eni i lesimr(t)stL|| i lc (r(t i( t( ' , t. l nÍ trcltìrrrl de fì ig în cls:lr1. O ptrte a venittìri lorir(opcÍl lccsl( ' r ltt, l trriL.l i obligatorii Electl icitateî cste o problemii, cal)cstc tot, (lî solu(ìc, ieudenri au redescoperir lànpile cu petrol, pe care:rbia Ie ahandonasef:t. Sà obli i gaz esre însà mar dif ici l qi mai costistor decîtîrraintel4. În orice caz, recompensele muncii sezonierc le daù posibilitatea(lc a urma caiea consumului. Dacà nu reusesc sà-gi satisfacà dorinlelepersooale, aceasta se întîmplà de obicei darorità unor limite fizice personalesau a l ipsei cìe acces Ia materiale; l ipsa cle fondr.rri nu esre de obicei o ,cîuza (aceasra însemnîncl, de pildà, cA a construi o casà poate lua mai mult .timp decît era prevàzut. Banii sînt necesari, dar nu suficienli). penrru unii,munca sezonierà a devenit o adevàlau ocupalie. Pentru altii,À ea e cevateùrporar, care contribuie la supìimentarea veniturilor. Degi actst tip demLrncà nu este nou pentru morofeni, scara la care ea se practicà astàzi esteîn mod sigur un rezultat al restructuràrii relaliilor de proprietaters. Dacàanterior prejuclecata asociatà cu munca sezonierà era una de clasa, acumea esLe una de sex.

Un alt aspect al restructuràrii relaFilor de proprietate este feminizarcaagriculturii (vezi Cernea, 1978) $j reconfigurarea concomitenrà a rela[iilorsociale din cadrul satului. Astàzi, nucleul viegii de fiecare zi al sarului î lreprezintà femeìle, copji i €i bàrrînii; bàrbali i sînr în general absenli de laevenjmentele vielij cotidiene. În mod clar, orgaîrzarea pîactrcji a familiei afost fundamen|al transformîta de munca sezoniera (clìiar mai mult decît denaveta zilnrcà). Femeile sînr capii funcqionali ai gospodàriilor, în cel maicuprinzabr sens al cuvîntului. Dupà cum munca sezonierà nu este onoutate pentru ieudeni, la fel, nici conclucerea gospodarii lor de càtrefemei nu este un fenomen nou, ci unul bne stabilit, caracteristic organrzàriisociale din vreme de ràzboi (ca în mulre alre culruri). Ceea ce brezinràinteres, însà, este eìementul stfuctulal c te vizeazù vi.r\à de fiecare zi. Degiexisú bàrbali în sat, conlpozi[ia fundamenralà a populatiei locale s-amodificat. Bàrbali i sînt sezonierit i. De$i ei recuríosc cà munca sezonieri,ca strategie de a face banì pe tenDen scufi, este beneficà penrr u planurìleqr spe.an[ele viitoare, bàrbati i sînt consrien[i de scl.ì imbàrile substantizrle pecare aceastî le-a produs în conlinutul relati i lol cl inrre sexe, Mulqi brlrbati,venil i acasà la mijlocul lui august, de ziua Fecioal€i Maria, opinau cà nù leplace înclepàrtarea lor cle viaEa cle farnil ie. Ei recunosteau de bunl-voie càacum ,,femeile poartà pantalonl în f^milie" si cà, ìa întoarcelea lor acasa, eisînt cei încorpoîa[i în uzan[ele si (leciziile de fiecîre zi ale nevestelorlor. Un cuplet hall iu ia noti de schimbàrile rccenre sÙryenire în rela[i leorntre sexe:

Amu luDìe s-o modernizîtivlere tata lî blier.

LLrngile perioîde de absen!à nLr :ìu prodLrs nici un divor! în Ieud nuexistà nici un caz oficial de divor(, de$i exista un caz de separare adnìis cLrgleù (rezuhat a] alcoolismulni gr al unor situa[i i extreme cle abuzare aso!iei). Familia contin!ìà sà fie cc'ntrul vieti i, copii i f i incl consider:ìt i c.r ! jcàsàtoria realizàrile cele mai cle ple[. CîStigurile nateriale Si consumerisnlul

l ro )t{ot.()(. ì r . t t |ru1t, gt I) I 'N,t ' t1A,t. tr

Lucra díeri dio putereCA sa_$î facà un leac de_avere.Fac o casa cît un blocSî bàrrinii nu au loc.

O murit bdictu taraCine-r me mîni cu vaca?Noi merem în lume nrareSà cîStigàm de mîncare$î htinule frumosele,O sugnita de o mieCa sa aiba tî Marie,$î nàfiamà cu trei sureLe-o nrai v-Jzut la n.ui muhe.

l lU| | l t x t l l i l l l l I rAl r r l l l r l 'Nl l l^ l l f

Trudltle

(, ltrt lt lb ,,î i lc rkt nta)del de se)xslui Si eualudli pc cate oLtrIutrilule l-a prodt$ în î itlp. . .'lrJ(lili.\ m! esle opus/l rÀlitt-nti A.lesc., ri h 4.1í liL este ltn 4tgTtrnetrl conl itur u ralioncll izatdcsPre binele contLuTitdlii sau al olsli|L4iilor a cciror ialelxti-lale aceasla a delike;te.

Bell^h et al., 19a5, 355

Trad4ia esle ineÌuctabil legatà de trecut2o. În Romania contemPorani,trecutul înseamnà în mare ùn trecut (àranesc - $i îceasta este o srtuatieproblemaricà ideologic pentru regimurile malxist-leniniste Qowitt, 1974 ;Kligman, 1981; Karnoouh, 7982 Si 7984; Verdery, 1983 a, 1983 b). EroulInit ic al statuluí moclern este muncitorul, nu Eàranul lînjind dup pàmîntul(la rîndul sàu midzat) care este al lui Oi nu al statului. În acela$i tilnp, însà,clreprurilc bazate pe ceea ce a fost sînt importante, în special din punctulde veclere al pretengii lor teritoriale ale statului, în principal în legaturà cuTransilvania. Cel pulin pa4ial, acesle clrepturi sînt,,legiumate de ficlelitateeistoricà" a garanilor (Karnoouh, 1982, 105; vezi, de asemenea, Verdery,1983 a). ,,cenealogia" este aslfel la fel cle importantà pentru interesele statuluica 8i pentru cele ale qaranilor din Maramureq2l. Ìntr-un stat multietoic,càutarea unor ràdàcini culturale ,,pure" poate fi încurajatà de hadil i i . Dupàcum virginitatea mlresei serveste în ritualul de nunta din MaIamures dfePlsimbol pentru integritarea neamului, la feJ Lraditi i le au devenil sìmboluripentru integlitarea neamului romànesc. În onsecingà, statui Si-a dar bine-cuvîntarea pentru o înso[ire între tradi[ie Si nalionalism, care $i-a reprodusaparatul politic în forme culturale22 (vezi Hobsbawm !í Ranger, 1983,despre semnific:r[ia traditiilor ìnventate). Statul \rdlizeazi folclorul - imaginea mo€teniri i culturale (vezi Lzrne, 1981; Karnoo!Ìh, 1982; Khgman, 1983;Silverman, 1983) - ca mijloc pentru Lìn scop: construclia unei culrurinx[ionale, înràdàcinatà în tradiFile (àúneqti, care sà fie o celebrare vie xcreativitàgii culturale din prezent.

'Folclorul" esqe privit ca o rnod itate\.iabilà pdn care se poate constitui si comunica specificùl mos niri inalionale. Folclorìi l €i t laditiì le servesc drept semne culturale diferentialecle reprezentare a jdeologiei na(ionaliste ti cle mistif icare a ,,celuilalc'.Astfel, din perspectiva ideologilor culturali, ,cultura socialistà" înceirrcà sàarticuleze diverse nivele de idenritate - individualà, regionalà, naFonalà -prin reì[icarea unui complex nolional care constituie o identitate nationalàculturalà conshuità în termeni ,,falnil j îI i". Pah'ia esle familia silnbolicà aîntregului popor'?3. Prin ace.rstà constrLrclie simbolicà a unui context cuplin-zàtor, statul se auqolegitimeazà $i, în acest proces, încurajeazà ttansformalea,,qàranilor în romàni", am spune, palafiazînd tit lul lui E. Veber (1976)

Modalitatea principalà cle autoteproducere în forme cullurale a statulttia fost institutionalizarea festivalurilor j în acest proces, turismul joacà $i elun rol important, deEi pentru majoritatea ceti lenilor sisÈemul este cel alfestivalelor nafionale de tipul ,,Cîntarea Romîniei", care alaturà tlecutu]prezenrului (Kligman, 1983 ; Giurchescu, 1984; Karnoouh, 1984). Cins!ireatrecutului aduce tr:td4ia în prirn-plan: segmente de rilualu (Kligman, 1981,139-51), dansu , cîotece sj muzicà folclorica instflrmentalà. Creativitatea

) t f ) t ! ) r , , l I r \ t t , t ) lN t \ t l I t l ' r r r r ì ' r , l l l r l l r \ l l r l r l r l l l l^ t l l r ) l

' l , r ' . r '

r . r r | | l l | r r M | , , r ' I , ,ù l l ' . r l t . r r ' ,1, , l \ ' l l l . r l r ( rnrr : i r ì ( r ts(r , ; r ì r ;nt l Pc!r / l i i r r ' ì r t

' Í l | | l | | r .1, I t r r ' , . ' i i l ' , r , ( | | I r , t l r l ix , \ r ( l Ì r ( rs i l t lcx : ì I lc i lo l ( : i , : ìner i t i

5 i lo l r L,rr , , , | | r l r l r , , l ( | | . r l , l ' , l r ( . r r , ( i l cx l r : l (nLl i r ) r r r (k ln)8î te le Port i sculPtr lei i | | l I r r | | ] , r l i ' À| , ' ' , | | r , r | | ' . r r I | | | , ( ; r r ( l ( i r r rn()ni()s intc l Ì r r te ' in Peisî i $ i l ) isel ìc i let l i | | l t r r r r r r l | , l ( , t ! r t r ì r t r ' /v( l tc , cxtrenr de gI î ( ioîseVcst i t l pr 'nr r l | | r ì ìùs((( ' i l ( lc neînt fecut a satelor salej valen lzei are ! i oìnrp(xt :ùr l , t i r , l ( r i r : ì L lcosebi t : l La Ieucl , de Pi ldà, se xf Ì i cea mai veche l ) iser iear

de le|ìln (liD lLr)rc ( 1364). 'fot aici, ',l ftrnctionat prime $coalà în linìba ronìîna 5is-a descopcfit cea nui veche scdere în limb.\ îoîn^n \ - Zbol lTicul de la leud, îlofivpenlrlr care istoricii consjder:l leudul drePt leàgànul scrieriì în linìba roDlànà

Aceasd reclamà exprimà inter€sele Ministerului Turismului Maramureluleste într-adevàr minunat $i are o imporlanEà istoricà deosebiti. Dar 5àvorbeQti despre casele armonios integrate în peisaj înseamnà sà negirealitàtde prezentului ; locuitoli i acestei regiuni minunate, doritori de,,beneficiile modernitàlii", îgi construiesc plini de elan case cu douà etaie,dín beton sau càràmidà. Cea mai veche bisericà de lemn din Romània seafla într-adevàr la leud, dar în mod sigur ea nu este cea mai veche dinlume. Exista una mai veche, cîndva, în Maramures, clar care acum se afladincolo de frontierà, în Ucraina de astàzi- Manuscrisul descoperit la Ieud astîrnit o dezbatere aprinsa între istorici. El a devenit €i c€ntrul atentieipeníu un alt festival - o întîlnire ,,academicà" urmatà de reprezentaliifolclorice - care are loc la [eud, leagàn de civil izalie romaneascà. Maramu-re;ul, ca qi Ieudul, funcgioneazà în cadrul moitenirii naqional-culturale ca

sernnificalia genealogiei nu a dispàrut în rîndul lor. Neamul se aflà încà incentrul relaqiilor sociale în Maramures. Morosenii sînt conttienfi de caracte-rul special al g[aiului lor, de caracterul sàu diferit, de arhaismul lui. Ei sînrcle asemenea con$tienti de contradicliÌle pe care le nasste acest fapt: graiulÌor îi marcheazi ca ,,înapoia[i", clar acelaqi grai este làudat ca mafior pes^tetimp al istodei civil izaliei romane€ti (Papahagi, 1925; vulpe, 1984). Inolìce cazr este un element distinctiv al identitàli i maramure$ene. (Acestgrai marcheazà granitele incluclerir qi excluderii; astfel, cei venilr din afarà,care dobîndesc fluentà, capàtà €i identitate localà. A fost atît cazul meu, cîtsi al lui Claude Karnoouh)28. Bisericile de lemn au fost întotdeauna màrtudipentru mîndria localà, în special în leud. Astàzi, ele sînt reperele comertuluìLurisLic si monulllente islorice. Noile biserici ti cîse înco.poleazà elementesúlistice regronale; pe aceasri cale, Ìdentitatea localà exprimatà prin acesteelemente este înscrisà în structuli clurabile. Clàdìri le prezintà Iumii dinafarí sinele colectiv al morogenilor. ta fel gi tracL(ii le pàstrate - ritualuri le$i poÍul (vezi Hebdige, 1979 despre semnrficatia súlùlui). Dar pentrumorosenr, tradti i le ,,pàstrale" fac parte din ei înqi$i €i î i onoreazà. Ele sernclud în practicile vieqii: na€terea, càsàlotía, moartea. Portul lor semnificàsratutul gi transformarea acestuia; el î i protejeazà de elementeÌe naluli i ,dacà nu i i de privirea l ipsità de consideralie a celor de la om$ (sau cle cealacomà a celor ulí a-urbanizad).

Cînd conducàtorul !àrii îi îodeamnà pe moroseni sà-€i cinsreasca Ítrdiliile,ei ,,ràspund" traindu-!i viîtî, rninclria lor localà fi incl ,,stimulatà" cle aproba-fea oficialà. in ecest moment, insà, apare o sttplapunere între sensurileconferite de stat no[iunii de Patrie Et cel local. UltiÍrul este uti l izat în mod.,rradigional" pentru a condensa un set de întelesuri cu aplicare spatio-tem-

cx ràspuns la condiiìile lnrlteriale cle viî!.i cotidìaoli $i nu la clirectiveleconsìl i j lor culrurale24. însà statui a intcryeÀit direcr în t iacÌrgi i te cle Cì.acnn(ri tualuri l i col incle) pentlu cà acestea sînt cl irect legate cle rel igie Deexemplu, în MararnureS, paracla anulà de Cràciun $i Anul Nou viza inlocui_

si instfutneùt;Ì l i , vizevi de experient. l cLlrcntrì a actori lor social i Lirrrrr l Ìr ,a[ì- le ]x txl Ìgù1 ale lef lect ic îsupl.a t l .ecutrìLui. sratnl inrerprete:rza eronat

I

l t4 ) t i ( r t . (n i t l , Rt lU^t . st t t , f lNI î l l l

poralà local circulnscrisà | ,,patria" Mitr.lrìlurc$ului. llc(.Urr, irtr.t(,it olicix|l llbogàliei istotice a rradiliilor maranìure$ene, ca p rte intcgntntil :t DÌ()iitcnlfllculturale nalionale, legitimeazà insritutionîlizarea idenlitr'tlii culrurale lo(fl|c,Rezultiì o tensiune între familia care este naliunea si legàrurile locîlc (,u

experienla esre continuà; ea nu esre îngeleasà în termenii producgiei deartefacte culturale în folosul istoriei nalionalezt. ,,Muzeul', vietii este Derma.nent deschis; doar moartea îi închide uSa.

Aceasta aduce din nou disculia la riturile ciclului viegii. Desigur,aceste rituri sînt adînc înràdàcinate în identitatea comunirà i leudulul,dupà cum- în moduri diferite - sînt înràdacinate în orice iomunitate.Perspectivele romaodce asupra vielii fàranesti europene au fost promovatede elocvente relatàri empirice - dar chiar;i acesrea trimir tiaditijle înplanul artefactelor lumii moderne, instruitel. Se crede cà ritualuri'le sîntconservatoare. Dupà cum am vàzut, în multe cazuri chiar sînt. Asemeneapractici rradilionale sînt denunlate ca împiedicînd dezvoltarea modernitagii.ln apà/..^îea rraditiei, al!ii deplîng distmgerea comuniràlilor omogene. Esteusor de argumentat superfícial, de pe o pozitie sau cealalta, în favoarea

càrora unele cupluri au nungi de o zi în loc de trei; televEoarele Siaparatele Cle radiO tulbura linigtea obionùità; llìunca sezonieîa a hansformatradical compozi[ia satului, Astfel, omogenirateà idilicà a unei societàlistrîns unite esre rapid destramaÈ de dorinqele consumerisre Si de ceringelémuncii salariate.

Astàzi nu mai existà evrei - ci doar romani $i ligani. Dar au apàrur categoriinoi. Oamenii pot fi sau nu membri în cooperatiya; ei sîm Jdr; ni, muncirori,Sqferi. s \t intelectu.tli. Diferenga esentialà dinrre ererogenitatea de ieri gicea cJe azi este cà azi existà mai multe opliuni; existà o mobilitate maimare. leuclenii nu sînr constrîn$i formal de identitatea socialà localà. Ei nu

lr) l ' r r r th l xt f l r^ t ; t t l ) l lNl l l^ t11 l r ) l

' , l , | | r ' [ t (k ' rk ' l l | | r l lnrc cr i r r i lz l r , l t t l ) l Ìc lnt ic sct t r ìx l : t r c i l Ic t tdt t l nu ai | | l r . r l t ( r [ lnr( l | | l rk.r l i t r ' r | l r t lz l l r l l lxr ar l rc lc- îu sufc l i t i t l t ( ] comune, centfetrrrlrrrtrl irL' îrr rlt 'vcnltc (Silrrl)5orì, 1982), Nu existà multe ,,venituli" înL.rrrl Nc lt.rrrlcnii r i lnìîn (lc ol)icci ritràini de loc; printre ei s€ numàra

l'r,rl( 's(,t i i , inFincrii t i doclori i cîre î5i îndeplinesc obliSati i le Profesionale.l,r r,rl)rìtul l)crioirdci dc stîgiu, cci rnai mul[i dintre ei se mutà fèricid laor.r .. (Al1ii, prccr.rm Preotul sau eu însami, sînt încorporirÍ i în relati i leÍx t r lc ( l in sat . )

lnsil schirnbàrile socio-economice au însemnat $i ca mul[i ,de-ai locului"iff)rcntcilzit mare parte clin an. Ieudenii fiaveîseaza. azi lara în càutare de||rrn(l l sczoniera. Unii lucreaza în Baràgan; all i i , în Banal, All i i sînt,rrl{Ii:rli pentru mai mul[i ani de întreprinderile de stat. Deoarece con-r r.rliilc sînt scurte, pe perioada cît sînt angaiagi, înreaga familie se poaterrrrr , dar cei care se srabilesc definitiv în alce pàrli nu sîn! numerosi.'Canriri toli moro$enii, ieudenii ràmîn fideli propriului sat natal. Satul fepr€zinta

l)r.rnctul focal al identitalii lor. Ce faciliteazà tenacitatea acestei idend-llcàri? De ce nu a devenir Feptat leudul desuet datori(A sc-Iderii popula$ei,(r atîtea alte sate din zonele periferice? (Vezi SchePer-Hughes, 1979,pcntru o relatare emoliooantà a procesului de decadere dintr-un satlrhndez.) Ieudul are una dintre cele mai înalte rate ale natalitalii din [ara,rczultat al convingerilor religioase combinate cu ilegalitatea controlului;rsupra nagterilor, Demografia leudului s-a schimbat, dar nu în sensulrtccàderiill. Evident, rezultalele transformarilor so€io-economice planificateiu fost diverse, chiar contradictorii (Jowitt, 1974; Chirot, 1978; Verdery,1983 a), ln mod cen, oîEaîizaîea sociala a satului a fost semnificativ:rlterata. Dar, ala cum sublinìaza BonnelI, ,oîganizarca presuPune existenFrunor baze comunitare, adicà a unei identitàfi îmPàrr.à$iae sau a uneiconftiinÌe comune a scopurilor" (1983, 441). Care este sursa de solidarirateîn Ieudul de azi?

Surprinzabr, a$a cum am mentionat în primul caPitol, sursa solidaridliicste sistemul ritual - religios Si secular - care a aPàrut ca topologieo(ganizationalà stabilà a relaliilor sociale ale satului 9i a idenÌità[ii, într-unnrediu de altfel puternic supus trànsformarii. Ciclîrl ritual oferà tuturor uncadru comun de referingà; el este adînc implantat în coniriinF locala-Astfel ca, întrebînd în vara lui 1985 despre experiengele din timPul aceleiierni de o greutate oemaiîntîlnitd, làspunsul sPontan pe care l-am primit afost, ,,No, dar ce ràu ne pare ca n-ali fost aici la Cràciun sà colindati cu noi !A fost foane muha zàpîda; a fost cu adevirat frumos". TemPeraturile joase

si economia de combustibil care îmenin[aserà atîtea vieli prin alte Pàrlimeritau a reflectie, dar nu mai mult de atît. Pentru locuitorii acestor regiuni,iernile grele nu sînt neobi$nuite. Era de agteptat ca asocialia PrinciPala deiclei legatà de iaróà sà vizeze frumusetea naturalà care a creat un mediuminunat pentru sàrbàtori'4.

Calendarul bisericesc determinà în mare parte ritmùl activitàlii care îileagà pe ieudeni unii de alîii. Muncirorii sezonieri pàrasesc satul la începu-tul Postului Mare pentru a se întoatce de Pagti. Ciclul este repet;rt laRusalii, la Sfinta Maria $i la Cràciun (Pa$tele gi Cràciunul fiind cele maistricte). Maioritatea sàtenilor ràmîn pe loc în timpul iernilor geroase, cîndîncà mai au loc nun[i. În orice moment, moartea unui membru al familieidepàSe$te în importanla orice alte obligalii. DeFi, în termehi practici,

1) l i i ) l r ) r , l l , l ì l l l \ l l , r ! r r l Nl l l , \ l l

Blunci tor i i sezonier i t [ t ì iesc Pcr ioî( lc îDdelunHi l tc ( l { l l r l l l , ' r r

. r l r , l , r r l r , { lnù se asiD-ìi leaz,ì în viata conrtlnitalt i i Llt l( le l[crcxzl. ltt r 'r l trrt lr, tt 'vrttpcr iodic (s i cu bucur ie) în leucl , uncle Part ic ipà la v ixLrt D()r t ì r : r l . ì i t l (x\ l l t l i ,reconstituindu-$i astfèl sinele falnil iar. Si ne reaminti lì l rolLrl l) locrìl i tìctì ljucar cle,,srràini" (sau ,,venitì.ui"), cle cei afleti (leparte cle fa[rrlic sau conìì.1nitate, în conceptii le asupla perso.rnei, asupra relaqii lor Éociale, asuptrlvieli i Si a morti i. A lucla în Bàràgan sau ìa Nèw York sînt situati i cogtrit ivechivalenLe; ambele înseamnà ir? stràindtate, pe un pàlnînt stràtn, de unclcsà te întorci acasà3t. Astfel, ciclul ritual, în special rituri le din ciclul vieli i ,servesc la actualizarea unol elemente imPoltante ale ldentitàti i . Acestc{lturi consolide?Ìzà normele cullulale legare de genealogie, famiiie, ierarhie,sex sl cosmologie - norne provocate €i reformulate datorità schimbàrii. Înaceastà privìntà, rilu.rlul este conservator- El se adreseazà unei identitàlifamiliare, unui mocl familiar de a îngelege via[a Si moa.tea. Confruntati cì.rschimbàu dramatice sau cu ,,haosul" (noliune care a devenit recent comunxîn Ieud), oamenii cautà (eftlgiu în familiar, in htcruri care sînt ,,cunoscute"sau în care cred36. 5i, în ceÌe din u.ma, cred cà existà Ìucruri în viaqà earenu se schimba. Nu e o surprtzà faptul cà rjtualul funerar, spre deosebire denunti, a ràmas virtual acela$i. Via[a este o povesre ,,zgomotoasà", în plinàdesfà€urare; prin cootrast, moartea este o eternltate tàcutà. Cimitirul satuluiasigurà legatura, plasîndu-Si locatarii înrr-o reqea de reÌa,ti i cìinue vii simor , càci aceasta esre conceplia asupra neamuluigi aqa trebuje sà ràminiAstfel, la moartea fiicer lor de sase ani, un cuplu c:rre locuia în afaraBucurestiului s-a întors la Ieud pencru a o îngropa alàturi de stràmoliCoprla nu trebuia sà ramînà printre strllni3T.

Dup,r Valeri, ,,r itualul înyalí oamenii i .creadí, în princiPii culturaleprin creîrea cle expelienle în ca.e aceste pot f i percepute... . lnqelegerea,pe care o produc ritualuli le este o înlelegere a ptemiselor sistemuluicuìtural. Însà acestea sînt esentialmente implicite $i nefotmulate; singuracllnoa5tere clarà despre ele este cà Por fi "sim[ite,, avînd efect asupraacliunilor qi a dispoziqii lor mentale, în anumite situali i care rmPlicà expe-rienge" (1985, x, 344) Rrtu|i le cicÌului vìeli i constituie un sistem de credin[eqi comportamente privind reguli le Ei notmeie società[r Reguli le si normelesînt reprezentàri socio-culturale care condenseazà prescripti i sau modele

(observa[ie adevaÌratà;i penuu planul cincinal, a càrui încleplnire poate fimai bine înteleasà din pelspectiva [ìtualul!Ì i). Ritualul nu este nlcì univoc,nrci dogmatic conser-vator; ritualul orcloneazà exPerienta isi, prin aceasta,impune o an!ìmità concepqie dominantà cu privire la lealitàli le paradoxaleale vie[ii Ritualurile fàc parte clintre acele praclici pe care BeIIah et al.lenumesc ,,.prîclici iÌle angajàrii", pentru cà e1e clefinesc schemele de loialitareqi obligîqii care tin com!ìnitatea în viat,ì" (1,98i, 154). Dar experienqa nueste la fel de purà ca ideîlurìie sociale valoúzate în ritual.

Ritualul cî.rc[iune simboiicà face parte clintr-o realìtzrte contradictorie.În consecinqà, nu existà o coresponclen[à precisà între normele sau reguli leprezente în ritual si par[icularitàti le vieEri cle fiecare zi. Acest fapt devineevident în analiza ritualulùi de nuntà în context conretnporan, Ritualul denuntà prosli ive$te principli le patriarhatului, care sînl, însà, subminîte cletmnsfonÌìàrile socio-economice. Adeseori, femeile sînt caPii fr.lnc[ionali ai

r r r , ' r , , r l r , t r r ' \ l l l l ' l ì l l l \ l l

l l ì r , l , , r l , l ' t l l , , ' r Í | | r 1, , ! r t , l t l , , t ' . r i . t , t I l ì t l ( l t l , ts ist(r ì l | l tc l )ct i l f : ì î r i tLta-l l r l l r r { ù l ' r t \ r r , l . r r r , l r , , r , r r r l ,1, . , , , t r l , t t r . solr c: l r . / r r t r r u, crr gr 'e l r : t t inerelorl l ' t ( ( l t r : , , r . t r . r , r t r r Í ,1, t r ( . r ( , l r l l . t ( . \ . t12î I ] ( l d iscuqi î d in cxpi toht l doi ,r ' ) i is t i ì r ) ( l t r , ( r , 1, ,Ùrt . l , ( , r ì r , r ( i ( , r ; l l : t îD e conle|1tatr i i le c lespre soacre s i(x l )cr i ( l i r h1i , r r , r , I r . l r . In cc mai multe cazur i . t inelele nirese nu1r(l)!ric srì ir slrlx'r l( rì()îcra pentm perioacìe lungi - si nicioclatà nu aulfcl)uit srI () lììct I)îtorit l i ultrmogenituri i, aceasti stare de lucruri reprezintà(xpcanî sotier fìului celur mai mic. In gener:rl, un cuplu locuìeste cul:ìmil ia mirelui cloar pînà în momentul în care propria lor locuingà eter ùrinatà. Tensiunile inerente acestei stàri cle fapt cletermrnà cle obiceiltànificare €i gfabà Desigur, exisrà posibilitàli infinite pentru ca lucrurile sàsc termine în bine sau în ràu. Dar, în mod cert, cîgtigurile materiale oferitetle munca sezonierà au jucat ùn rol important în rezoivarea unorésemeneaplobleme. Multe cupluri nu se càsàtoresc pinà cind noul cÍrmin nq poate filocuit. Chiar qi aEa, relalia transformara dintre exponen!ii parrjarhalit: i t i i(de care apartine complexul soacrei) fi practicile contemporane nu estefeflectatà în rituaiul de nuntà. Parriarhatul prevaleazà ideologic (în înrreagasocietate) Ritualul de nuntà codificà un sistem normariv de relati i socialeielarhice între sexe, dar si în cadrul acestora. La nivel ideatic, càsàtoriasemnificà subordonarea femeìi; la nivel de experien!à, càsàtoria presupuneoegocieri continue ale relaliilor clintre indivizi.

De$i practicile în schimbare nu sînt neapàrat ogìindite în icleologiapopularà - chestiune care stimuleazà o binecunoscutà dezbatere -, practi-cile riruale ràspùnd schimbàrilor nlareriaLe prin inceflnediul altor dimensiunimaniieste. In examinarea acestor rà.spunsuri, n)uÌF cercetàtori argumen-teazà în f^vo îe^ unei distincFi întfe ,,rituri" Si ,,ceremonii" (de exemplu,IJ inns, 1979 €i 1980;Lane, 1981 ; Humplìrey, 1983;M. Pop, comunicarepersonalà, 1983). Esenla acestei deosebirì const:i în accentul pus de ritualpe relatia dintre oameni qi folEele supr.rnaturale; in schimb, ceremoniileexprimà natura relagii lor sociale umane. Cu alte cuvinte, rituri le t in lnaimult cle natura religiei Si a cosmologiei, preocupàri legate cLe,,cealaltàlùme". Fàr:'r încloiali, acestea sînt (l istincqii mai curjnd academice, caci infapt exis[à o rclalie cLiaÌectic,i între ele; în orice caz, c]in punct de vedereeuristic, ele por fi \, i îbile39. În conformitere cù Jceasrf schemi, nunta(ievine mai cerelnonialà, în vreme ce funeraliìle ràmîn mei degrabà asociacaracteristicilol definicorii ale lrtului. În ceet ce Driveste obiceiuriJe calenct

este relevat: 'r cle rei!ì l ia integralà cu cledinla crestinà. Deqi laicizarea estecert tending;r dominantà, ea nu dicreazà încleaproape placticj lc zilnice.Multe dintre acestea/sînt pàtfunse cle sanctttatea relalir lor clin[e indivLzl slcosmos, inciiferente la statul laic si la venerarea crescînduì a bunufliortlateriale Astfel, în Maramures, oamenii continuà sà se saÌute în numeleIui Hnstos. Plecàrile sînt înrotdeauna însotite cle umrea: Dunxnezàu s.f ucíajíte. Ieuclenii înc:ì se mai alazà Ia masa nunlai cÌupà ce aduc rugàci.uni demulqumire l)otnnului. Acesre ,,rugàciuni" iau fo|ma unui prinos oferjt întàcere de cineva, în timp ce-Si face cruce, sau a unei binecuvîntàri murnlu-rate în comun. Fen-IeiÌe, copili si biltrînii închele munca zilei cu o rugàcruneînainte de culcare. Aceasta încorporeazà cererÌ,, lnoclerne", ca dè pildàfeuFìt^ nepotului la exarnenul de inrrare la fîcultate.

)

r98 IDEOT-OG|n, Ì t lu^t . i l ) t iN l^ l t f

În cea mai mare piìÍe, funerali i le ràmîn sociirte cit lcgor !.r r itrrlrri (gl trsacrului), datorità relatiei lor esentiale cu lumea de dincolo ( r,czi nota 24 ).InsÀ, exisd un accent ,,ceremonial" sau cle ,,traditie invcntatl" (lin cc în ccmai inportant în nunta monului, Hobsbawm se concenheazà asupril,,rradifiilor inventate" ca mijloc de a întelege natura schimbàtoare a rradiflcl(tradigiilor) în context local $i nalional: ,,tradtiile inventate' reconciliazil,,sclìimbarea Si inovarea constaota din lumea moderníl cu încercàrile de amenline cel pulin o parte a vietii sociale din cldrul acesteia ca neschimbà.toare !i invariantà" (vezi Hobsbawm li Ranger, 1983,2). În cazul nunli imortului, asemenea schimbàri sînt specifice dupa sex. Înainte vreme, doarpersoanele tinere de vîrsa casatoriei erau îngropate conform acestui fitual ;puberîatea era un criteriu determinant. Mai recent, el este pus în scenàpentru toat€ fetele tinere, indiferent de vîrsta lor biologica. Dupà cum amaratat, casàtoria este consideîatà ca realizaîea care încununeaza viala. Tolloamenii tr€buie sase cisaloreasca. dacà nu în lumea aceasta. atunci încealalg. Asemenea justificari mi-au fost date atunci cînd am întrebat de cetrei fette, din care nici una nu aiunsese la vîrsta menstruagiei (fiind între$ase Si unsprezece ani), fuseserà îngropate ca mirese. Pracrica nu este însaextinsà Si asupra blielilor înainte de pubenate. FapNl cà ea se aplicanumai fetelor tinere pare sA sprijine observalia mea dupà care femeile arfi astàzi, în practica, purtàtoarele tradtiei. ,,Puritatea" (în sens lit€rar, dedata aceasta) lor metaforica este cea sad)atorita ceremonial ca simbol alidentitàtii culturale locale.

Elaborarea ceremoniala este mai pronunlatà la nun(i. În cadrul aces-aora, influenla ̂ transform'àrii

pe màsura modificàrii relaliilor sociale devinemai evidentà. Inainte de a discuta dimensiunile variate ale materialismuluidin ce în ce mai accentuat, aS vrea si subliniez faptul cà inviolabilirateareligioasa a casàtoriei subzistà la nivele de profunzime. Legea cere ca toatecuplurile sa fie càsatorite oficial înaintea oricàrei ceremonii religioase; niciun ritual r€ligios nu poate fi îndeplinit dacà aceastà formalitate nu a fost-realizatà, Ceremonia civila leagà cuplul de stat. Din perspectiva ieudenilor,însa, nunta religioasa leagà cei doi protagoni$ti unul de celàlalÈ Si de lumeîn general (aceastà perspectivà este comuna si altor societali !àràneorieuropene). Astfel, dupà cum m-a informat o autoritate loòala, de regula,un cuplu î6i îndepline€te obligatiile civile cu mai bine de o lunà înainteanunlii religioase. In ciuda recunoa€terii legale a càsàtoriei, cuplul vacontinua sa tràiascà separat pînà cînd uniunea lor este ,,încununatà" înbisericiao. De$i statul opereazà conform principiilor mafiiste, viata satu-lui continuà în vinutea celor tradifionale, între care religia este o forladirectoare.

Ce schimbàri evidente au survenit in cezul nungilor? in capitolul doi,am meoÌionat cl programul de lucru a redus durata sàrbàtoririi Ia o zi Qijumàtate (în loc de trei). Slàbirea treptatà a influenlei endogamiei ruraleasupra alegerii unui partener joaca de asemenea un rol în aceasta reducerc,întrucît locul qi modul de desfàSurare ale nunlii depincl pîrlial cle prove-niengz celor doi membri ai cuplului. Munca sezonierà, îndeosebi cea defungà durata, favorizeazà întîlniri semnificative între ,,stràini". (Aceasta nueste înca o rendinla dominantà, dar este plezentà. Cele mai multe per-soane care se casatoresc ,,în afaÀ" sînt femei tinere; în asemenea cazuÍi,nungile sînt celebrate îndeosebi în Ieud $i ele se desfàSoara, de obicei,

l l r l r I r r l l l ln,At ì t ' l l r lNl l t^ l l

' l l ' .1 t l l ) l ( t | l t | I l l l l r l t r l tx , l l l , l | | ( l l l r , r ' ,Dl (L x l , r l r lu l rx Ul) î l iot l i l l r r l crr l l l t r l r r i .l | l x(r ' i t l I l t , l t I , l l ld r l | ' f l | | r . | | r , r l | | ìu l l ( r rc l , rcz(r ì t1r [c, ,ccrcrnoni î l i ì 'ar ' [ .nr l t r l l l ( l | l tu| | t l { ,

l)ci i l rcgll ln eo(krfl i lr. l h x .rlc lrrîtc l ' i trînsfbrtnîtl l , acelsta nu cluce laìrt(lcrcir i l tcrìl lcl irnrrP|lr clrt.stltrnikrr dtl gcnerlogie. Este olai clif ici l de,lovcdit din ce l l. l r lt ' l :rrnil ic provine un consort poten[ial atunci cîndrrrrsclc cle inlbfoìîl lc nu sînt l ir înclemînà; in orice caz, acesfe date crit icevrn l iobÍinute, pe o clle sau alta. Morogenii, cî toate persoanele apa4inîndt ultr.rrilor genellogice, sînt profund inieresali de chesriunea neamului; ser rctle cà ràdàcinile

^fecteazà fructele produse prin încruci$are- AsEzi,

stlltLrtul ocupalional poate diminua opoz4ia familiei la cAsàtorie, dar încàrru se crede cà poate fi o cauzà suficientà pentru a neglija mo$tenirea delirrììilie. Acestea sînt valabile mai ales penaru unirile endogamice locale. Unrînfr sarac, dar care provine dinr-un neam bun reprezind o opliunerlt:zirabila, o alegere foarte buna pentru o femeie localnica. l.;

În orice caz, ceea ce se considerà ca lipsuri poate fi compenùat prin:rvîntaje financiare. Casàtoria qeeazà relalii economice $i sociale. DeSi( omponenta economicà a fost temperatà ideologic în ritualul de nuntà, a$a( ùm se desfàsoara el în Ieud (problemele de statut ;i clasa fiind rezolvatePrrn acordul dat la casatorie), maximizarea beneficiilor materiale a pàtruns(lin ce în ce mai mult în iocul ceremonial. FaDtul Doate fi observat în cetenÌai multe sirualii, cea mii importantà fiincl aiegerea na$ilor. înainte, doarna$ii mirelui reprezentau cuplul. Cu timpul însà, interesele miresei au fostfccunoscute prin a dàuguea ndnagllor mnici. $i, pe mísurà ce consumul $icralarea consumeristà au intrat cu furie în competitia de pe piala desimboluri statutare din viala satului, a crescut 9i numàrul naoilor pentruliccare din cei doi pa.teneri. Bîrfa, care conline întotdeauna un sîmbure deîdevar, sustine ca, în prezent, alegerea nagilor se face pe baza cî$tiguluipotenlial în termeni financiari, materiali Si de influenla (ceea ce nu e întrutotul împotriva vechilor practici). Astfel, ordonarea ierarhicà tradilionalà arelaliilor sociale, care recunoa$te statutul prin stabilirea de legàturi rituale,poate fi încà operativa atunci cînd, de exemplu, pre$edintele cooperativeirLgricol€ este invitat în mod repetat sà fie na$. Este un mijloc de a diminuaIiscul conflicrelor potentiale dintre stat fi cetà[enii sài Si de a structurarelaqiile sociale qi de statut. Opinia publicà este informata asupra acestorchestiuni prin intermediul comentali i lor incluse în dialogul din negocierea

tualà a gàinii. Bucàtàreasa va admite pe fala cà naqul este salariat - aicinu e vorba de venituri fluctuante care sà provoace griji (ceea ce înseamnaca nasul este o ,,alegere buntr"). Sau cà nagii au doàr unul sau doi copii,ceea ce înseamnil cà ei posedà resu.se pentru a-i spfijini pe fini Bucàtà-rcasa va mai men[iona €i uti l izarea banilor primi[i; ,,cumpàràturile" salereprezinta simbolurile statutului ei curen(. În trecut, cu ,,banji de pe gàinà"(prelul simbolic al niresei) se cumpàra o pereche de ghete. In urmà cu opt

^ni* se cumpàra un televizor; astàzi, o ma€ina. Nu este imposibil ca

ieudenii sa adopte si Dansul miresei, o practicà de nunta comunà în altepàrti (în Maramures fi în alte regiuni, atît la sat, cît gi la ora$), Aceasràonoare este ràsplàtitàîn bani, rezultînd plofituri considerabile. De$i sumeleadunate sînt folosite la reducerea cheltuielilor de nuntà, de obicei ramîneclestul pentru a contribui considerabil la întemeierea noii gospodàrii{'

' în 1980, dacà linem cont de data scrierii càrlii (n.tr).

20o I I ( ) t (xì I i , I t l tJ^t . $t I t ) INIt I ,Al l t

"Modernizarea" se reflectiì dc îscrÌ)cne:l îrì ln(rvlt l L, ttr. trt) utl l lnintroduse la nivelul proclucîiei €i pr€zentàrii. pcntru cvctìl tcrìt(. l ir r ittr lc

pentru orice masà bine pregàtità (ceea ce înseamna ca a devenir obligatorleîn termeni de statut, indiferent de efonul necesar pentru achizilionareaingredientelor). InfluenF srilului urbao intervine Si în tinuta miresel.Majoritatea mireselor poartà îmbràcaminrea tradilionalà îo sat dar, din ce înce mai des, cununile de la magazin au atasate valuri albe de nylon. Unelemirese poaftà mantii albe de searil, de$i cei mai mu\i participanli sîntîmbràcali în haine taràne$ti.

Toare acestea indica faptul cà aspectele laice ale rirualului nuntii audevenir mai elaborate din punct de vedere ceremonial, prin sporirea alpec-telor materialeqz. (Intr-o comunicare personalà recentà, 1985, Karnoouh

valorii, atît a celei economice, cît Oi a celei sociale. Sistemul ritual ofera un

repede decît credinlele culturale. Mireasa va purta o manrie de orag, daraceasta va fi albà, simbol (daca nu stare de fapr) a virginiràlii ei gi apuritàgii neamului. Aceasd purirate esre reprezentatà simbolic; simukan,ea este sacraiizata prjn intermediul caracrer isticilor definitorii ale ritului.Sistemul rirual conrinuà sA acorde c(edibiliîate cultur"là unei idendtariregionlle 5i locale contemporane

Continuitate tl schimbare

Rirualul esre cons€Nator, dar €i sensibil la schimbarea3. Ciclul rituat Decare l-am examioat ofera un cadru institugonal în care preocupàrile defiecare zi, legate cle aspecrele fundamenrale ale vie[ii Si mor[ii, precum Elînsemnatat€a lor existenlialà pot f i reprezemate public. Agadar, ciclul rirualeste un conrext prin care pot fi explorate schimbàrile mediului social,economic si politic. Aceasta explorare în nefamiliar este ancorata în conti-nuitatea unei idemitàgi comunale familiare Si a unui set de relaFi care leagàoamenii unul de altul, de stat qi de rranscendenla. lnrucît ancòrele permir

I r t | | r t | r | | , , , , , ,n, . , , , , , , 'n, , , , t , , , ] t l l

l0 l r r i l t t t t l Í l r l l t t t lgrr t r r , , r r r r , ' rÀt ' l r | | | | I I | | | | I t l I t ( ' i r l ( Í ) tp()rc i tz i l schinìbìr i ler t rv( ' r t l lc hr l l t I l | l r I r . ' r l rh,r t l l . r l r 'q l in: t (c l sct c lc rc l l t i i . Este ceeî cer.r 'rrnll l |r l rc(t|| l i | [rrlhr { ||t ln|| i l n ùnui sistcnì cle valori - material Fir r , | | ( c l l tu i t l .

Rclîl l î ( l lnxnrl( it r lt ' | tr( ((,ntinuitate i i sclì imbare se sprij inà pe particu-l,rrlt i l l i le unor cl(.rìr(.| lre disclctc ale ritualului, care intensificà relevanla( r)nicmpofanà il l(cstuiî - în special pentru cei din afaràaa. Sublini€z aicirLr(l i l ia poetlcll orfl là. I)upa cum a devenit evident, poezìa în context rituàllRlrrcrtlize?'z^ înlelesurile culturale. Acest mod de expresie ÎormalizatArìobilizeazà pefceplii Qi valori care nu sînt prea des recunoscute constient,{)lt[ind astfel mijloace prin intermediul càrora experienF tràira a schimbarjilx)îte fi articulatà li,,simlila", Astàzi, exprimarea publica a opiniei indivi-rluule în Romînia este precautà, Dar întrucît textele poetice sînî prezentate5i înlelese implicit ca forme obiectivate (akobson, 1960,37i), nimeni nul)olte fi tras la raspundere pentru remarcile incriminatoare din cóntextulrirual. Indivizii nu exprimà opinii; versurile o fac. Astfel, ni$te versuritrîdit ionale ne informeazà ca:

Nu-i de zina a clri i i guraC-a9à nrere strî8àtura.

,,Lrcengele poetice" peîmit patrunderea comentariilor socio-politice perrtrîmul discursului cvasi-public. Autoritatea tradilionalà a ritualului garan-reaza imunitatea individualà la responsabilitatea faEà de continutul rostit ca

'text". Este important de subliniat relagia dintre text si context; poeziaomla în contextul ritualului face posibila manipularea simbolicà a întelesu-lui. Comunitatea manifestà u€urin[a în utilizarea codurilor gi a convenliilortradiliei, la fel ca $i in îngelegerea acestora; în plus, textul aspira larmbiguitatea referínlei contextuale, perm\înd o varietate a interpretàrilorîn cadrul reprezenlarilor colective. În consecin[à, ritualurile ciclului vieliipot fi privite ca forumuri pentru exprimarea chestiunilor de interes gene-ralat. Aspectul nu este valabil $i pentru obiceiudle calendaristice, în care,,texrele" sînt fixate de tradi[iile religioase. Aceste ritualuri se adreseaza înprimul rînd sferei cosmologice mai latgi în intdriorul careia exisÉ ocomunitate, precum €i relaliei acesteia cu Dumnezeu. Viala lui Hristos,spre deosebire de vielile muritorilor de rînd, este un referent transcen-dental neschimbàtor; aceste texte rituale reprezintà o versiune sanctificatA,invariabilà a istoriei. virrual, nu existà inovalie orala. Riturile din ciclulvieiii cuprind însa atît domeniul laic, cît Si cel sàcru al existengei. Elereprezintà relalii dintre fiinte umane, precum li dintre acestea Si Dumnezeu.Existà o mare variabilitate; în consecintà, existà multiple inrerpredri aleexperienlei.

Desi aceasd ,,di6cu!ie" privind poezia ritualà are loc într-un contextpublic, natura limbàjului ritual (o fofmà de discurs indirect) neagà eficacita-tea sa politicà. În aceastà privin(à, texr€le poetice se considera a fi mairnult expresive decît insrumentale, Aici rezida contradiciia internà a acestuirnod formal de comunicare: el faciliteazà critica ordinii dominante, care, înacelaQi rimp, îQi

^pîopîiazà critica însàQiao.

Un bocet de la ni$ie funeralii recenre ilustreazà aceastà idee. În uldmiiani, mai mulli ieudeni au fost preocupafi de o disputà cu privire la persoanace are dreprul de a oficia ca diacon la bisericÀ. Factiunile în caclrul acestei

202 rt)t i () t .()(ì . : . RtTU^t.5t )t iNl ' t t^r ' I

controvelse nu sînt recunoscute publ ic în tef lneni de clrrstì (( lct i tez(nì i tnl i tlor este puternicà), ci sînt întelese mai degraba în termctlii nortl'ìetofcregtine qi ai unor luàri de pozilie politice impliciteaT. Ritualurile ciclululvielii au constituit evenimenre centrale în exprimarea opiniilor 5i a raspun.surilor pe toati durata disputei. În practicarea lor a fost introdusa ,,chestiu-nea" legilimiràlii diaconului4. Astfel, la nigte funeralii, o nepoîaà îndureradbocea, spunîndu-6i pasul mitusii decedate:

Uà de mine hài màtuAcolo daca-i sosîCu pàrinlii ri-inrîlni.Cu pàrinFi Sî batrîniiCare au màrs a putrezî.Iei cu drag ti-or înretraGatatu-s-o biserica?Spunele cA s-o gatai

' ASA cum iei o disat.SpuneJe cà-i mîodrà iareDa-i o mare suDarare,

SpuneJe cà sà sA aduneSî sa fac-o rugaciune.

Cà poale vede oricineCa la tati rîndu ne zine.CA poate vede oricareCA nime n-are scàpare.

Se crede cà relaliile dintre vii Si mo4i sînt continue qi ca femeilecomunica cu monul p.in intermediul bocetelor; de aceea, nepoata arransmis prin intermediul màtu$ii un mesaj în legàtura cu schisma ahorrude decedate, cu care se va întîlni curînd, Contextul funerar a facilitarexprimarea publica a evenimentelor curente, ,,legitimate" prin însagi funcFaritualului de comunicare cu mo4ii. Nouglile au fost încorporate în structuraobisnuità a bocetelor.

DeEi aceastà disputa este predominant locala, chestiunile privind Bise-rica au implicat un numar mai marc de personaje- Comunismul a readusBiserica ortodoxà înapoi în leud, ieudenii fiind un4i înca din secolulal XV l-lea. (Memoria lor istoricà acoperà ukimii 275 <Je zni; ea tinde sareprime secolele anterioare de hegemonie a ortodoxiei îo regiune){r. Mu\iieudeni acceptà ortodoxia ca o impunere din partea statului care trebuiesuporatà. Inrre timp, se pare cà aceastà disputà localà servegte inte.eselorsratului. DeSi Biserica este toleratà de stat Si adeseori folositA de acesta,încurajarea unitàFi prin solidarirate religioasà nu esre unul dintrc leluriletransformàrii socialiste. Pentru ieudeni, procesul de ,,negociere'a acesteicrize locale ia forme variate. Riturile ciclului vietii servesc atît dreDt ocazupentru lansarea unor provocàri, cît 5i ca forumJri de ,,negociere", ambelefàcîncl parte din efortul continuu de redefinire a identiraFi colective aieudenilor în contextul sHtului socialist.

Evident ci aceasa redefinire presupune un proces complex. Ma.x SiEngels scriau cà,,indivizii sînt a$a cum îli definesc existen(a. Ceea ce sîntei coincide, aEadar, cu producua loq atît cu ceea ce ei produc, c-ît gi cu felulîn care prodttc" <ll932l 7970, 42). Dar ceea ce produc li felul în careproduc s-au modificat brusc (relativ la tempolalitatea isroriei) în ultimii

l l l t l l l l l | | l i l l l l rAl . l l l l r tN l l l^ l l r l |n

2t) . t t t ) t r { ) t (x; . t t t rAt \ t t t , t lN tA ,

:l-.^l:.i ' lI ]]:l,l l. 'ptln[ilor srl t.xPrirrrc o înu|lririì r.(.zrsr(.rìlt t.rl.t,t,..r,(.t rlproces teglt||nator. Ritualuri le $irezistcn(:r all fost lr<lsse()ri i t l l :t0 ||r tu l l t l tulrransrormtntor istorice. Aici, nnìbiguitatea comentati i de virlctì ( lg8>) estecrit icà $i pr€supune dialecrica dinrre srarul hegemonic Si ,,cutiuritei sutrcut_

turi i localesr. Tàranii din leud au recunoscut inconresiabilele beneficii pecare le-a adus crìltura clominantà, surul: electrif icare", t inipui f iU.r. .au.r_t:1 qar, :i nu îmbràliseazà cu egal enruziasm to"r.

-oa'iiiiarìt.

'....n,.

,"]l -yl1l1]Tl.':' ."i:te. n€mutlumiri 9i_au gàsir $i expresie, desi fezsrentator flruala este simL,olicà. ln vreme ce unii ar putea caracteiiza aceastàexpresie Iocalà drept ,,culura ahernarivà',, ea poàte fi cu g.eu lonsiOerata:"^lj:-T-1lilà

lr| sensul intenSional pe care Lidti<e t1985l it?ribuie miSceriisocra sre a muncrtoritor din Germania imperialà sau pe care Hebdige (i979)îl arribuie srilurilor subculturii clasei munciroa." li,rn",.à-iiìnÌtàr."utuiacestora. Totugi, exprimàrile simbolice (incluzînd ritualul) facltiteazà,,decla_ra[i i le" opozil ioniste. De exemplu, nemullumiri le I.g"," l;-è.A.r. , intelaborare simbolic. Cooperativa 'figureazà

Oi.p, ,i-U"irr.aiìc ae'ptins atprezenlei.slatu lui în mijlocul lor. Ieudul era unul dinrre cele mai'oogare6ate din Maramure5; astàzi, el este unul din cele mei nuri" ;;^"^-.-

pà4i aÌe Transilvaniej care fuseserà1980; Janos, 7)82, t6_!0; vedery, lpll a,

rmpunere,a dreptului la uzufruct, statul a

- la o transtormare semnificativà a identitàgii

lor tamlltafe. mlndre,-o transformare care nu a fost asumatà cu inimau;-oara. - lntr-ì.tn sens toarte profund, acegti oameni parcurg o crizà der(leotltate.

_ Consider a fi nepotrivit sa ducem acest tip de opozigie prea depane..o,.::tji.,^11:rj..:.jl:adevàr concepur ca ,.alrur', este iÀprJ"úii .,

"p"ra,,sa se expnme in atte lorme decît cele simbolice. în Romània, legitiÀrtarercelor de la, purere a fosr ìnrotcleauna problemaricà. i"

-lrl".t-., irf,"*politicà a fosr caracterizatà de

soc,erare. Recent, verdery (1e83 oil:T:ji:,""L','"i',;'.tffI':J:t:il11t" jl::rÌi :-i.l ,,venerabite rradifii romîneEri',j asernenea predecesorilor sai, else Ducure de o tegitimirate reduse în ochii populîl iei. Asrfel, ieudenii îOiexprimà obiecEiile fag de starea de lucrurì inr.-o m.nierf

'slmbolicarr.Cooperativa este un simbol al sratului, nu al lor însi;i. vaio.iz"renìcf utuiviegii este ràspunsul lor simbolic. Rirualuri le

^.ejtéu "i., i " i. ior,-.r" i ireprezintà. în acest fel, sinele colectiv ,t ."^"niugii à"t.'a.JréU,, .f.

,,altefifafea" colectivizatà a statuluiIngelegerea subiectivà, de càrre oameni, a propriei experiente in timpnu esre neapàrat aceeaqi clr cea atribuiti lor obiectiv. într_adevai, .,istoria,,ca expenentà rràita esre deseori diferità de ,,istoria,, impusà de centru

î":'ll:I1.j-T"-,1 1,.dobîndi profunzime în pe.specriua ;;;;;.;;.;.n,.,rransrormar sociatjste (Ei nu cloar asupra consecinlelor

"àle st.u.tu.ulé),

este ne-cesalà explorarea practicilor gi categorii loi culturi i locale. carepermir,inlelegerea acelei experienle (vezi Sahlins, tqSD. esta;.r, i;aeniillr cereD_reaza-tdentltîtea comunà prin ritualurile lor, dar aceasta idenrrrateare raoacrnl tn mo$tenirea unei organizari sociale ie.arhice înscrise înpracticile lor. riruale. Tarànim€a priviiegiarà n fUor"rnur"Sujui,--pJ"àaina

l l l l t r l r r ' , l t u l l ' \ l ' i i l l r t l l l ln l l ' . : t l ' l

t l f l f l t l r f l f f r , | r t r r lk , r t | l t t r ' r I t t t tut t t t t l t , r ' r , l r i r l t l ( ) \ t l l l . l l i ( ' ( l t ( l i i l r l ] i l i i l ) l l ( i ì

t t r t t . l ' i t l , l | . r ' { t l r , r l l r r l t r l r r | l r . , l l l l l r l l r l r . l l l l l t l cs l ( ' t r tcal i ta lc c l t tc inci nrat

( l ( ' t ( r 'n l l r rd lx.rr ln r l l \ , r ' I | ' ' 1. ' , , l r . l l " ' l ( ' ì l t r xS( j î I l cLl t l lpàn: l l î detel minarea

slr l tu lu lu l v l l t r i r l l r r l t t t | | r ' . t rh ' r I I r t<rr i<L PreroSît ivele Pît l iarhatului se

( onsclvà îrì r rr.rl lrrtr ' , r lr l lrt ( l lrrì i tccstcll nu sînt pe deplin consecvente în

l)ructici lJ. A( cst ( ' I)r lr r( l l) ir iell r ' lr icc sînt în dezacorcl cu ega litarismu I ideolo-gici sociîl istc. l) irr, ît| rtcelagi t imp, ele sînt în consonan!à cu practicilelreflemonicc îlc lJiscricii oltodoxe ca 9i cu cele ale statului. Biserica esteicr:rrhicil în spirit li structurà. Teoretic, statul dispreluie€te ierarhia dar, a$acum este cunoscut (le toli €i neadmis de nimeni, el o Pracdca în organizareaputerii. Ritualurile - de slzt sau locale - încearcà sà integreze principiilecontradictorii care sînt inerente procesului de schimbare socialà (vezi

'f,ane, 1981). Indiferent de scopurile ideologice, ritualurile structureazarela[ii sociale care, din perspectiva sexului sau a economiei politice, nusint egale. Aceasta este natura puterii !i a proceselor de diferèr4iere, deseparare sau incorporare.

Sftùctumrea ritualà a relaliilor sociale a devenit explicità în urmaanalizei de detaliu a nunqilor Ei funeraliilor. Riturile ciclului vielii structu-rcaz^ relaliile dintre vii $i mor[i. De asemenea, ele ordoneazà relatiileindivizilor si familiilor cu comunitàlile în car€ tràiesc. Astazi, aceste relaliisînt inregral întrelesute cu cele care privesc statul. Dupà cum am vazut,una dintre strategiile de a diminua tensiunile dintre indivizi €i stat este

legitimitatea încercarilor de apropriere a ,,celuilalt" de sine; o asefileneadimensiune este fundamentala relaliilor sociale ì.lmane - în bine sau în rauEa sublinia2a avantajul celui aflat pe o pozi[ie de dominalie. Statul esteangajat în construirea unei culturi nationale ,impàrta$ite" formal de locuì-torii sii, a unui sistem de simboluri Fi înlelesuri cu care indivizii sà'se poatàidentificata. Faptul cà aceastà culturà na[ionalà estÉ un produs ìnten[ionalnu înseamna cà ea esre lipsita de consecinle, dar nici cà rezultatul este înconformitate cu planul.

Dupa cum nota Comaroff, ,,în màsura în care identitatea socialà colectiviìDresuDune întotdeauna o formà oarecale de auto-definire, ea esre în moclnecesir bazatà pe opozilia dintre "noi' 9i .ceilalti,;. cu^alte cuvinte, identi-tatea este o rela$e înscrisà în cultura" (1982, 4)- ln ceea ce p.ive$teMaramuresul, problema este cle a transforma o populagie predominant

!àràneascà în persóane noi, socialiste, recunoscîndu-i totodatà tradil i i le caarrefacle vii a]e genealogiei culturale ale naliunii (vezj Hobsbawm qi

Range{, 1983). Aceste artefacte sînt în faPt expresii culturahe ale modulùi încare oamenii îSi în[eleg Si interpteteazà experientele tràite 9i care, în cazulmorosenilor, a dar nagtere unei identÌtàli regionale ce Poate fi comParatàcu un fenomen etnic. Identitatea lol încorporeaza negocierea relali j lordintre în(elesul tradigional al patúei si cel al recent foîmulatei Patttina!ionale. (ldentitÀtea regionalà trebuie deosebit') de complexa problemà

-ll l r l ( ' l (x, l t \ t \ t | | ) t Nl | tAt ll l l l ' ,1, i , l l l r i l r \ l I l l ' l r l l l l \ l l

C()r ì ì î l ( ) f l insist l ì , tsul)rx st l r rc lut i i s i l l ( . in( ' t ( .nt tc l l t l t ( ) l i t l ( . t l . r r t j l r r , r t r , , t / : l

cuprinzatoare) în clarif icarea pozi(iei moro$enilor în statul cenrralizar.Printre efectele schimbàrilor impetuoase din MaramureE figureaza Si creareaunei forle de muncà sezoniere, ca urmare fie a necesialii, fie a intereselorprivate. Insà, ceea ce esre în special îdevàÍat pentru ieudeni, aceqti

tocmai prin inrermediul acestor practici rituale.

Pe tàrîmut posibitlràtitor

Ieudul este o comunitate în partea de nord a Transilvaniei conlem-porare. Este departe de preocupàrile celor maj mulli dintre conalionaliiromeni Sì semnificativ peotru restul lumii doar în màsura în care esre unloc frumos, ,,traditional" Si fermecàtor. Ieudul si locuirori i lui îmbracaftpitoresc trebuie ,,vdzulj'. Aîùiz detaliata a rirualurilor ciclului viegii, caràstructureazà viala acesfor oameni, sugereazà cà ei ar trebui sà fie !i ascukagi,càci au ceva.de spus despre problemele cu valoare universalà. Ca gi alqii,ei a.preciazà. bucuriile $i luptà cu greuràtile vielii ti ale tnor[ii. Ca arîrea altecolectivitali nedezvoltate din lume, ei s-au confruntît într-o manieril maidegrabà ab.uptà cu ,,modernitatea '. intFaclevàr, expericnleie lor de via!àse bazeazà. pe specificul isroriei. Dar experiengele lor rezòneazà profundcu ale noastle - tnodernitatea nu a rezolvat ambiguità(i le care înconjoadviala, lrìoartea, sexul Si natuta. Sînt chestiLtnlle cu care ne confruntam cuto(iiîntr-o manierà sau alta. Contradic[j j le rrecutului si cele ale prezentutur,consecin[ele schimbàrilor radicale socio-economice Sì politice, dezvoltareacuhurrlor nagionale Si a aspiraliei càtre auro-determinaie în cazurile în caresinele na[ional a tbst determinat de a][ii acestea sînt preocupàri comLtneîn tàri le în curs cle dezvoltare, f)ar arare l j avem posibil iratei sà asculrimvoce.l : lcestor ,,:r ltora in încercîrea lor de I da Lrn înleles propriei crpe.rien[e de lutne. Aceastà carte a fost o încelcare de a da via[à unei entltà[isocio-economice a unui sar romînesc conrunist, de a asculla sensul De carelocuitori i Iui i l duu vi(t i i ! i morli i

care au transfbrmat natura relatiilor sociale l;i organizarca muncii, exist.i un

I

20lt t t ) t ( ) t (x;11 t l l r^ t , f t ) t lN , t^ | t i

CUVÎNT DE ÎNCHEIERE

M-am întreb^t adeseori asupm împrejurArilor prin care s-a nàscut aceastàcrrúe. Dupà cum statul mediazà transfornarea [àranilor în muncitori, eualn mediat transformarea lor în ,,text social" (despre Poetica €i Politica

experienlei mele cu oamenii din leud, ei mi-au oferit ajutor Si încurajàri;erau neràbdàtori sà vadà aceasd carte pe rafturile bibliotecii comunale Arfi interesant de explorat mai complet dinamica în timp a interacliuniisine-celàlalt în care Eu Si Ei am traic laolaltà - interacliune care mi-àconstruit în lumea lor o altà identitate 5i care le-a îngàduit sa încorPorezeo str.finà. Semnificalia metaforicà a,,stràinului" pentru înlelegerea relatiilorsociale a fost subliniatà de-a lungul acestui studiu.

Preocuparile legate de istoricitate 9i legitimirate, de primà importanta înRomania, au fost gi ele semnalate. Deqi vocile si practicile làraniìor sîntcenfralízate $i mitologizate în canoanele istoriei de stat qi în cele alespectacolelor cuÌcurale, pentru mine, aceQti,, làrani" au prezentat o altàversiune tràita. Asa cum accentueazà M. Rosaldo, ,,cultura, departe de a fiun simplu catalog de ritualuîi €i credinle, ste însàSi materia din care sîntcreafe subiectivitàtile noastre" (1984, L50) În mod repetat, ieudenii m-auinvitat sà vàd €i sa ,,ascult" nuanfele vielii lor, cate cuprind gi schimbàriledin lumea din jur Ei din propriul lor sine. De asqmenea, m-au invitat sàprivesc si sà ascult mor[ile 1or. Lor nu le este fricà de moarte, nici chiar demoartea unui mod familiar de existentà. Dar gi aceasta, asemeni oricàreialte morli, trebuie comemoratà. Poate cà a existat un fel de previziune afaptului ca ,,modernitalea" a adus cu ea modalità[i noi de a-Si oferi cinstirea.Aceastà carte este în egala màsurà o cinstire a pretentului $i a rrecutului.Cît despre viitor, deqi este pu[in probabil cà làranii vor continua sà fieasculta[i Ei vàzuli în statul socialist, ,,ei" vor putea fi cel puFn citi[i.

ANEXA A: Dln viata satului

, Gavrila lui Bintu este un poet popular care, pc lingà faptul cà este recunoscu!

rocar pcnlnt darul sàu poetic, i s-a decemat tidul naliorirl de poet folcloric laursar.,

PTli ciratà.mai ios r fosr scrisà în 1978 gi ""t

,"i"iun". u.o-iÉ.otr urcgeoqer teudùtui cuteasà de p. Bi\iu_Dàncut.

Satul meu ve$it Ei mare tocmai ca gi alre satePlin de datini Siobiceiuri de la mosi-stràmo$i làsateSe mai vàd Si astàzi lucruri fàcute cu iscusintàPc cari satul le pàsrreazà de cîncl a luat fiinli.

În istoria lui stau scrise toate dufrà vechea modàDc_la-neinrasi i noftr i Bogdan gi iu Balcu-Vodl5à luàm tot inceputul cum se na$e cum provineCum noi sîrìtem ij cum fi-vor cei din zileìe de mîine.

Astàzi pa/cà vremea cere Si mai mult ca altadarà' Sa ne coborîm- cu gîndul pesrc lumea_ndcparlrj.

pcsfe ncgum dc vremuri cari se pierdc în uilarc.Pesre ani li ani de-a rindul insemnatj în calendare_

Simt aúta-nviorare cînd calc pe acclc urmePe carc au càlca( vitcjii, oamàni mari gi cu ,enumeCrucea cari Si azi se vede sus în cleal ia mànàsdreLocul unde se gaseste poanà vechia amlntre.

C?ìcj acolo primii oameni au fàcùr cloul, rrej caseSi din lemn o mànàslire cari dc mul! se demolase_cînd vàd pieui clin fundalie ici $i colo-mpra$tiareParca simt apropierea dc€j veacuri ne cleiparte.

Toate acesîe se fàcurà pe stràvcchea temeliePc mo$ie stilmoseascà r geîo-dacilor dintiieLare o lost atîtea rînduri frrA mil:t înccrcatiiDe popoarele stràioe Si de vremuri fràmînrarà.

Dar aceastà aSezare nu era Drea cu-nclamînaCàci pc locurilc-acele era apa prcr pulinàAu tost nevoilj sà plece-n patru laturi ficcareCàutînd izvor cu apa Si mai bunà alezare.

Au mers cale nu prea lungà pîn pàdurile de bradUnul dinrre ei aiungc pc un loc mai r idicar5i de-acolo cc s-audit cînd spre mareî lui mirarcl)e pc deal audc glasul unei ilpe curgltoarc.

^Xl t^ A l r lN v l^ l i i^ l lJ l l ' l

u a rhltr l l l t l t t t f r t tr t tr" , ' l l i l th ' l l r t l : l - î t l - l ì ( : l cl t î trd "

ùt h f l i i rr l l t i lntt , ' rrr t , l ' r l l tovrrrî{ l- i ràsPun(l

rtht rbrttul , l r ' I t tr l tr tr ' ( lxl $c trr ir l : lProPiara(lol rrt i t i l ln rr l l l r l r r l lxfc lr t i l l IcPcl i ì a douî-oîrà'

, , lhr l trr l r ' l l r lPl l coi l lcr Pc sub deal cum sunl

l l [ ] , Srnbrl l 9i voi mai tr irc sà ne ducem imprcunà '

Sl $c du$c toli la vîlc unde au gàsit ìzvoruljt pc-accta loc s'agazà $-€ creeazà viitorul'

Se fac cele dîntii case în Bàle$i cum i se sPuneDuoA numele lui Balcu om cu vazà Ei renumegi de-acolo peste apà se fac casa linga casàÎnre dealurelc oe o-ntindere frumoasà.

Dupà scurtelc cuvinle pronunlate, "Eu

aud"Di; acele vremuri satul poana numele leudMulte Iucruri din vechlme Poartà leudu cu sinecari mereu sînt vizitate de popoarele stràine

Douà mici bisericule stau de veacuri nemiocaleCari ne amintesc treculul unor vremi îndepàrratecînd cu anii se-nmullirà oamenii în sat mai laregi cele douà biserici erau-neîncapàtoare.

Au avut de 8înd bàrînii alta nouà sa clàdeascàMindra falnica sa fie dupà moda romeneascàDin pricinà cà atuncia framîntàrile-aù fost grele

Horàririle luite au ràmas fàd Putere.

Visul lor de altà dati de-o biserica mai mareS-a-mplinit în vremea noastra duPà multà a€reptareAzi biserica cea noua s_a ivif ca aurora

$i-nrr-un timp prea scun se vede rodul muDcii tulurora.

Pentru toli este-o mîndrie satului sPre-nfrumuselarcCari de noi o sà ràmîna penlru lumea vl|toareEa e far, este luminà, Peste-a secolilor drumEa ne reptezintà noul cel din vremile de-acum.

Toate trei se-mpart în douà $i ocupà un loc de centruCàci în ele zugràvjt e lot trecutul $i prezentulMulti vizitatori alcargà la biserici l-amîndoua

5i se mirà cînd vizità 9i biserica cel nouà

Este singura pe larà duPà unicul ei Plan$i e o inven[ie nouà în stil maramureleanPesle satu-ntteg se vede turla ei cea ridiczràCari se-nalid catrà soare ca sub formà de sageatl.

În opinci gi haine albe se mai poanà-n sat làraniiDupà cum odinioarà punau daci i si romaniiDumineca cu duiumul la bisericà s-aduflaCu respect $i cu sfinlenie lin la datina strdbunà

t

ANEXA B: Satul meu

Acest.poem, compus de asemenea de Gavrila lui Biràu, caracte úze zA, diferireaspectc din viata satului.

Maramureg col! de faraVatrà scumpà milenaiàto care i agàzatSi leudu al meu sat.

Sat bàtrîn de munli aproaDeCu pàduri, dealuri 9i àpe'Cu gràdini cu flori frumoaseSi familii numeroase.

Oameni harnici ce muncescPe pàmînrul stràmo$escCînd începe primavaraIeudenii împlu lara.

Muncesc càci munca le place$-o vja!à rràira-n pacePeste munca turutorRîde soarele pe-ogor.

cîmpia-n cîntec resareCind spicul de grîu aparecîntà dealul, cînrà luncacînrà-î sufletul lor munca.

Cu sapa $ cu coasà-o mîiniCîntà doine din bàtrîniÎli cîntà jalea {i dorulTreorrul li viirorul.

'qFrF-

ANEXA C: Versi

Versurile care urmeazà au fost scrise anume Dentru decedat. Ele mi-au fostoferite de diaconul Gavrila din leucl, fagà de carc imi exprim înireaga gratitudine(a se referi la pp.137-13a, capitolul lll). Textelc sînt reproduse in versiunea lororiginala si nu au fost edirate în conformitatc cu convenliile dialectale satrlitemre, care au totuli influenla lor.

Ì iL Verli: Pentru Marie lui tandri

Versurile au fost scrise peDtflr funeraliile Mariei lui Sandri, care a decedat in1978. Ea a fost rrisa respectata a multor familii din Ieud. Màtuga Marie era deiaIintuità de boalà la pat pe vremea cînd am îriceput sà locui€sc în Sospodària sa.

Lume rea si-nfclàtoarcVai, muh e€ii amàgiioareTu muhc fàgàduieqtiDar puline impline$ti.

VAd cà nu egri dcsfàtareCà eÉti vale de-ntristareÎn astl scuna via!àÎi îumai nàcaz 9i cea!à.

cîr lucri ti tot rrudestiPe alt an te pregàregtiSà-Ìi fie trupul hrànit5i de orice ràu ferit.

Tot lucri $i tot munce$tiTot 4suzi Si ostenestiMuncesti mereu zi $ noapteNumai ca sa ai de toate.

Vezi cà{i trece vialaSi vezi cà-i aici moarteaZîlele tale se ga!àSî vezi cA moanea re-alteaptà.

Tot ce-ai stîns aici ràmîneCàci nimic riu duci cu tineTot ce ai ge mosteíitNumai dói cogi de pàmînt.

DràgAl $à primàvaràAi venit vesàlà iaràPenuu mulli cu voie bunàPentru unii numai baumà.

Cînd roatà lumea doregtesàrbàtoarea ce soseiteDorul de mare vedereA lui Hristos învlere.

Numai casa mea jalcstePlînge li sà amagefteCàci plec Sì o las înda!àln viala ceialaltà-

Gt în lume am ràitMúlt nacaz ml s-o zinitCà ieu am dus muh nàcazDe sol únàr-am ràmas.

Am tràit tot supàratàCu palru prunci fàîa tatàl-am crescut cum am pututPînà cînd mari i-am vàzut.

lar acuma de un rimpPuterile mi-au slàbditN-am càzut de iot pA patSlaba am fost dar am umblat.

O groapà-n pàmînt sàpatà Pruncii mei s-o nacàjirAsra îi. averea toatà Mult cu mine-o cheltuit$i hainir-n care vei fi - M-o pùrtat pc la doctoriSi-accca vn putrezi. Si mi-o ciiutat leacuri.

Nù-i nimeni în lumea-otreagà I-a Sigher m-o înternatCe cu noi ar vrea sa margà Doctorii m.o vizitatcà li cei ce ne iubesc Doctoríi m-o operatLa monnînt ne pàrasesc. $i de boalà m-o scàpat.

De-atunci a mcle picioare O iubità nora mcxN-o mai umblat pà càtare latà ce dur(:re greaNici pe Àfarà n-am mai fost Azi mà despà4esc de tincNumai cînd allii m-o scos. Dumnàzeu sà{i deie bine.

Cinci luni rot pe pat culcarà M-ai îngrijit ca Ei pe-o mamàCu dureri Si supàratà N-ai luat nimic în samàCu chin li durerc mare Dumnàzeù sà-fi dàie binePînà ce-am avut sullare- Càci re-ai rrudir muk cu mine.

zt4

Iar de vreo cinci luni dc zilcMult nacaz a fost pc mincO, vai, suferinla mcaNu o aibà nimenea.

lar ioi dimiosafà tareA5a cam pe Ia tri oareGnd lumea dormea mai bineO venit moartea la mine.

Afunci toate s-o trecutDe-atunci nu m-o mai durutCeasul mo4ii mi-o sunatDEgii mei de và làsat.

Dragi prunci eu và plrjlsescAzi de voi mà despà4escVenili ca sd và sàrutCà nu v-oi vedea mai muk.

ANIlXA (: VI $l

Si tntul vor{ cunt Stl l l l fnrO plecat de l îngn tt lncIar :rcuma mà duc cuMmîneii cu Dumnczàu,

Venili frali, nepoli, nepoateNeamurile mele toateDe-aici fi din alte sareRàmîneli cu strnàtate.

Ràmas bun zic tuiurorFinilor Si finelorLa care ce v-am grelitMa iertali la despr4it.

Vouà vecini fi vecineLa toti và doresc muft binePînà l-a douà venireVecinica ei Pomenite.

. Uer|t: Pentru Pop Dumitru

Acest poem a ^fost

scris p€ntru nuntà în moane a unui celibatar, care a fos!bolnav mulli ani. Inmormînrarea a avur loc de Anul Noù 1978; de aici. refcnrcadin versurile finale.

O moane rea Si amaràlarl din cale af^ràlartr iei $i duci cu tineCe-i bun de r.ài! îo lume.

o moane sfàsietoareGroaznicà li cu întristareCa tu ori pe unde treciTot ce afli iei, ràpeqri.

Moarte, moarte ce-r i lucra!7Aici dacà ai întratFecior tînàr ai luatSà tràiascà n-ai làsar.

Asta-i cruda morlii legeC'aci moartea nimic n-alcgeSnul8e, rupe gi cosesteTot ce încolea gàsagtc.

N-are nimcn ce sà încredeDe-ar fi tînàr cît de verdePeotru ca a mo4ii sàgearàSi spre el este îndrephta.

ASa-i a noastrà via[àAzi stejar pliri de vialàMîine vine crudà moarte$i pune capàr la toare.

$i eu mult am chiouitDe opr ani tor necajirDe opt ani à mea via!àA fosr numai chin Si cea[à.

Nici o leacà linilrirCi mcreu tot necàiitMà topeam ca fi o floare$i mà uscam pe picioare.

L-ai ràiat cu a ta coasà Traiul meu a fost un chinMoane amaÍà nemiloasà Cînd vedeam rineri îmblîndL-ai ciunrat ca pe o floare Numai eu sràteam în locCrnd o rumpe vîn!ùl mare. Cà vedeam cà n-am noroc.

ANfX^ r Vl f l rs l 215

M || l l | l l ( t r- | | l r í l l l$l blD{ l t | .( | r l l l | | l lS^ Ind ( luc frr, l I r l (r trnll)r dc mu.N l lr . l lcn(t |r l

Orl l { t ' , . ' r l ( 'ctorl In- lm dusl 'cnltu tnhìc lcacuri nu_sOri Dc unde am càtatLcacuri bunc n-am aflat

Pe la Sighet $i la ClujCine unde cum mi-o sPusDe la Clui la Bucure$tiNu mi-i leacul sà-l gàsesc.

Acolo m-o operatSi am crezut ca am scàPatDar pc zile ce trcceaMai mari dureri îmi venea

5i acasà am venirTot bolnav cum am PornitVreo cinci ani acasà am stalSlab cum am fost arn lucmt.

Dupa acea m-am dus iarh sighet tot la spitalDin nou am fost internat

$i foarte bine tratat.Iar dc vreo lrei luni de zileVai, ce ràu o fosl Pe mineO, vai, suferinla fneaNu o aibà nimenca.

Iar joi Pe la orà triiMare ràu mi-o Putut fiAtunci mi-am dat vialaArunci mi-o venit moanea.

Vai cu chin $i cu durereSà mori cînd eiti îo Puterecînd mîndruca aichiar Feizeci si doi de ai.

Scris mi-o fost de la încePutViaià cîtà-o am avurSà traiesc cu necaz multPînà-n ultimul minut.

Dragà mamà n-am awut _Noroc sA tràiesc mai multSà fiu Si cu sànàtosSà ai de mine folos

La mite satul sà vicla nuntà Ei cununleCu voie bunà sà fìmCu toti sà ne vesclim.

l)rrxt în loc dc vcscl icItrollod pcntrit vc$nicieln loc sà fie mi.easàSuu praporii lînga casa.

Toale ncamurile InelcToatc-s cu hain€ dc iàll.Nunta$-s cu càrli dcschise

Si cu luminile aprinse.Acum bate s-o 8àtatSi sînÍ Sata de plecatCeasul mo4ii mi-o sunatDragii mei de voi làsat. :

Vino, mamà mea iubilàlitiu cà tu e5ti cea mai tristàO vai, de inis4 uCum mai pofitq rezista?

Tam tînar o muritEu multi ani tot necajitAcuma fa ce i puteDuft nezàu te-ar mînghie.

DraSii mei, nu fili scîrbili

$i nu va prea necàiiliDurerile m-o trecutI)e joi nu m-o mai durut.

và mulpmesc prea ferbintePentru ostenele multeCheltuieli ner\rmàraleSi drumuri mul(e de toate.

Unche$i, matusi, veri ti vereToate neamurile meleLa vecini €i la vecineLa toli và doresc mult bine

Ràmas bun zic tuNrorLa fete Si la feciotiLa cate ce v-am gre$itMa iert/li la despà4it.

An nou fericit va zicTuturor cu un cuvîntCei care ali ostenit$i la Prohod ali vcnit.

Eu anul hou l-oi începe.În pàmîot negru si receVoi àcasà îli înturnaSi de mine îli uita.

Caci de astàzi niciodatàNu vom mai fi laolaltàPÌna l-a doua venireVecinica lui Pomenire

f^NIXA

( : : v l l l t l t

III. Ver|i: penînt lon Vàleanu

,--_1"::, f*. a fost scris penrru un rîniir ucis în al cloilea ftizboi mondial. Cutoarc acestea, moartea sa nu a fosr confirmati pini în 197g, "i".i

f"fniijr'" f""ianunlatà offcjal. Atunci, s-a oficiat o nunta a mortului.Nestjut e omulMoanea Si mormîrul luiCàci nimen nu poare $riUnde $i cînd va muri.

CAci moanea aunci sosesteCînd omul, nici nu se gînàegtcLum trece norul sub soareASa-n grabà omul moare.

Unul moare-n casa luiAltul moare pe drumuriUnul moare stînd Da DrrAhul de-acast ple;ar.

Unii veselindu-sàAllii chinuindr.r-sàUnii mor plecaii depancPrin locuri îndeptrràre.

Mul[i mor rineri si fecióriLîngà ei pàrinlii lorMulti mor tineri neînsuratiLîngà ei pàrinli gi frag.

Le lin luminà de sàuApoi Ie fac copîrgeuLe pun pînzd pe obrazgi-i alazd în sala$.

La bisericà clopotescPàrinli, frali, neamuri ialescA treia zi se adunàSà-l perreaca împreunà.

Preotul îl prohodegteFamilia roarà îl jàle$reLa bisericàl perrecSi mormînru îl mai vàd.

Dar nu-i jàle a$a marePenlru cà $ti fiecareDe ce moarte o muritSî cîte o suferir.

Si nu-s asa supàral iIn suflet mai împàca[igi-îi mai pun din cînd în cînoCîte-o floare pe mormînr,

Doar mie mi s-a întîmDlatCà în rdzboi am plecaiMi s-a întîmplar moarteaDeparre prin Rusia.

In ràzboi care-o muritMult necaz o suferi!Càci o murir prin pàduriFàcur bucàli de runuri.

Vedeai feciori ràsurnatiCa brazii-n munte raiatiUnii aù ràmas sàDàrosis-a-ntors acasa voio$i.

Dar eu n_am avut norocAcasà sà mA întorcC-am murir în !àri stràineUnde n-am avut pe nime.

Clopotile n-au vesritMoartea mea cînd am muritClopotile n-au sunarCa cînd esri mofi în sat.

N-au sunar clopoti leSd {rie neamurilePe minc sà mà jàleascàLa mormînt sà mà Detreacà.

La mormînNl meu n-o fosiNici ùn om din satul nosrMormîntul e ne$dutIntr-un loc necunoscur.

Dragii mei fra[i lj nepoliKames Dun vó zic la totiMîi ales cd \4i trudiliAstàzi cînd ma rrrohocliri.

Schimbali gînclurilc voastreSi uirati cle a mea soarteVà rugafi lui Dumnezeugi penrru suflerul meu.

Faceli cîte o rugzlciunegi amintiii Si al meu numeC-am murit nespovedit

. Am murit nepregàtit,lar vot CAre eti ostenitSi la prohod aÎi venitTuturor va multumescZile bunc va dórcsc.

Cà mai mult pe acest pdmîntNu ne-om mai vedea ;icicîndPînà l-a doua venireVecinica lui pomenire.

ANEXA D: Bocelele nuntíi mortulul

Bocctul transcris mai jos a fost înregistrat în ocrombrie 1978 în feud la nuntaunci tiDere. Intenlioneazà sà ofere un context pa4ial pentru tradi{ia bocitului aiacum are ea loc. ExtrÀsele au fos! înregistrate îD seara dinaintea serviciuluifunerar gi în ziua înmomîntàrii, înaintea formlrii conegiului funcrar- Existà odozà considerabilà de repetilie în lemele bocetului, de(erminatà în pane decircumstanlele spalio-temporale ale desfàEurarii nunlii monului.

"y€rsurile carc

descriu aceste faze ale funeraliilor subliniazà cauza mo4ii, t.ansforlrerea deceda-tei într-o mireasà, pregàtirea ei pentru eveniment !i reaclia bociloarelor la,,càsà!oria' ei. Repetarea temelor de càrre fiecare bocitoare reprezinta un mod deexprimare a durcrii ti o modalitatc de acceptare î Ino4ii.

Protagoniste sînt mama decedarei li surorile sale. Cele din urma au bocit îngencral fàrà pauzà (mai pulin în rimpul rugaciunilor preotului), ceea ce înseamnilcà exemplcle cle mai ios sînt incomplete Se obilnuie$te ca o femcie sà boceascàalàtùri de mort. In rimp ce mama sau una dintre sùroú stàteau lîngà sicriu,celelalte ieFau afarà 6n timp ce sicriul se afla înca în casà) 9i umblau în sus qiîn jos plîDgîndu-qi durerea; sau, în orice caz, se dàdcau la o pane, làsîndbocitoarei privilegiul apropierii de decedat A\i participan!i se aduna în casà sauîn curtc, împfrdiindu-se din durerea morÍii prin expresia puternica pe care i-odàdeau bociroarele.

Nuntirea mortului pentru Gasle lusco a lui Flitaupe 12 octombrie 1978, în leud.

Ín timqul Parastasului

Mama Gesiei:

Uà mîndruca $'i !e scoalàScoalà qî niìrm sfàtuiC-anu-i sara a cununii .ut mrnofuca sr nar uiPà cînd fetele-or sosîUà tu iesti gîr'tr de pornit.Uà cînd o zinit acasaTu te-ai fàcut mnireasà.Tu mnireasà /e-ai facutPà tale le-ai înrrecùr.Uà Domne hîndra mamiiSupà.atà pot ieu sicite zîlc le-oi tràri.Uà mîrdrucà si hài GaUà Doamne da ce m-oi fa ?Fetele Ère-or plcca

Si ieu sîngurà m-oi afla

Uà dc doru tàu nu m-oi scàpa.

Sora 1 |

ilop"i.i"a or zlnnUi!tr-te cum tc-am gàsit.In scrisoafe nu ne-ai spusUà cà tu iesd gata dc dus.Uà telcgramà-arn capàtatUà sà zin gata de plecai.'fu sorucà tu PàlaUA garà-te ,sî-om pleca.Uà mindrucà Sî hài Ga-Uà scoalà-te de aiceaSî ne poveste ceva.Uà bine tc-ai màritatUà puline zclitre fi-am dat-

ANllx^ l ) l r ( x: t l ' t . t l

Uà ciì mnirclc nu o potiirUà numa popii i - tm daî.U:l .sî àrîra [i-o fo zcscreaCît am pl?Irit la popa.Uà Dîndrà $î màriloîr:iUà bine,ai înva!àt la Ecoalà.Mîodruca $î hài caScoal'a-rc de aicea.Scoalà ,sî ni-om sfàruiCà ii-o sosîr tàÍj fralii.Scoalà buna iî ne spuneCînd te-ai dus în ceia lume.Cum ai màrs cum ai zinirUà $î cù cine te-ai întîlnirMîndrucà Eî hài caScolà-te de aicea.Uà mîndrucà Sî mnireasàînarà te duci de-acasàN-am vazut afa mnireasASà zie popa acasàSà-fe cunune pà masà.

Sora 2:

Uà bine ti-i hodiniÎn lume nu-i nàcàji.Scoalà bunà \sî ne spuneCum 'îi faiu în ceia lume.

Sora 1 :

Mîndruca $î mnireasàInarà re duci de-acasà.Scolà-te mîndrà pîn c^sàSî noi ti-om gàta mnireasàUà noi mnireasà ti-om gà(aS-apoi imereagioraCum mere tàtà lumeaUà mîndrà mînchucà fa tàBine iesri ru mdritara,Nu ne-i zirii nicioclatàNoi om rrài supàratà.Uà mîndrucà ssî mnireasàUa bà.batu nu ri-o roiDÀ noi supàrafi om si.Vai sorucà sora meBine se marità ieMàritar-ni-om tàt ase.In lume cînd am plecatSànàtoasà te-am làsar.

Sora 2:

Uà sorìrca !î ru GaNu m-am gîndir cle aiesteaNicio.tarà n-aln gîndirASà iur de despàrFr

Nt iN l l l À1() t ( ] t r l .Ul

1là scoi l l i -rc i l lul l l t r r , trJC:l noi t i -om Jl i t t : t t ì ì l t rr t |r j l .Sî ti-r duce î gior:lCum nÌerge îdtà lutne ilSî ac^sà-i-ntrona.Uà sofucà sora meTînàrà-a putrezî ie.Fala ta-i ca sansiuSî a oegri ca pamînru.Fala ra-i ca $î spumaSî a negri ca $î rina.Uà sorucà Sî rù GaScoalà-re lî om dn mîna.De cîrid sorà am sosîrNimnic nu mni-ai povestitScoalà-re Sî om povesriUà c-am sosîr tàli fralii.Sorucà soaucà meUà bine s-a hodini ie.Uà bine s-a hodiniÎn lume s-a nàcjiîUà cîtu-i de grelì a tràifn Ìume cu stràinii.Cà stràinii-s rare ràiNu-s ca Eî pàrinlii ràiUa sorucd sora meUà bine sà màrira reMàrita-ni-om tàt age.Ui sorucà qî tu caDuminicà pà sara.La Màricula ai plecarNoapte bunà tu ai dar.Dimineala o zinitUà tu nimnic n-ai povestit_Uà sorucà Sî ru GaUà nu m-am gîndit de-ai€srea.Niciodata n-am gîndirGte-om ave de-mplinir.Mult ie$ri moarre blàsràmatàUà cà ai zinir la astà casà.Aì zrnit la sorà-mcAi vazut cà ne tihne$î nime nu ne sfàde.Uà sorucà Sî tu lleaDacà Gasie-a pleca.Noi ce bdetucà ni-om fa ?Cà noi în lume om porniUA cu cine ri sfàrui?Lumea asta-i tare reL2 putine Ie t ihne,Uà sofucà sora meTînàrà putreze ie.Uà sorucà qî mnireasàTînàîà te duci de-acasà_Tu ie6ri farà tînircSî noi te-am dar nurore.

t , , , NtrN l I t \ ' t ( ) l l l l . ] r lAl i l I A l r l l f i l

l , i l nu t r r n l t l t l | | l l r l l t l | ' lhr1

Cd hr l t l Nnl r l l l I r ì l l l l l l r ( ' . r i , l' I t le l l | | l r l l '1 r l | | l r nIntxt

Mam:r I

Scoali- tc dc { iciScorllit-tc $î hai pîn càsa

$i ti-om pune duPà masàC-arsa-i rîndu la mnireasà.Uà mîndrucà 5î hài GaUa spune-m tat ce-om întrebace te duci di la mama?Uà mîndra mamriTlte în lume mni-or Pleca$î sîngurà m-oi afla.Ua de dorul !àu m-oi uscaPînà Ia tine-oi pleca.Ua mîndrucà Eî hài GaTale în lume or PorniDe dorul tàu m-oi toPtiUà mindruca Eî mnireasàînàrà re duci de-acasa.Uà mîndruci màriqoaràUà bun-ai fost sî cumnincioaràC-ai màrs unde te_am mînatUà vorbà nu mni-ai întúrnar.

$ohan nu m-ai supàlatBine m-ai ascultat.Uà Doamne bine nrir-o tihnitSupàrata n-afn tràit.Ua nu m-am gîndit de-aicsleaNiciodatà n-am gîndi!Uà cît-oi ave de PlinitUa Doamne mîndra mamiiNu Sriu moartea ti_o luatOri màmuca ti-o temar.Sà aibà !î ie o faràSà nu sie suPàratàVai mamucà ce-ai lucrat?Di pà úîndra mni-ai luatUà Doamne ràu m-ai suParat.Uà màmucà Sî hài taUa ràu m-a!i Pùtut suPàraDac-ali luat pà mindraBatàr am fele bugàteTàte-or cînta-o cu sete.Doamne mni-o lihnitCu iele m-am sfi tuit .Tu de norà nu tc-ÀS claCà tu iesti mai Pititea.Uà nu tc-a€ cla nuroreaUà Doamne mîndruca meRàu îmi Pare dùPà ie

I Iil nrîn(lluciì ttlàrliioxrillJun-iri fbsl $î cumnincioarlll )oàmnc mîndrelc úelcAu mÀrs unde le-am mînatVorbà nu mni-o înNrnall)oamne mîndri mamiiSohan nu m-ai sì'lpàratMîndrucà sî hài GaPà cînd fct€le-o sosîtTu ie$ti gata de Pornit.Uà mindrucà lî hAi GaRau m-ai putut suPàra.Ua pA cînd o soÉît acasàGasie s-o fàcùt mnireasà.Uà tu mnireasà te-ailfècurUà pà ràte le-ai întrecbtUf ieu mai tri fete_am avut.Mîndrucà înaintea ta.Uà mîndruca 5î hài GaNu gtiù luat-ai tu moarteaOri te-am temat màmuca.Vai mamucà ce-ai lucml?Doamne ràu m-ai suPàralUà cà pà mîndra moi-ai luat.Màmucà Sî hài m^

Ti-ai luat mamà o fatàCà sà nu sii suParalàUà mîndrùcà sî hài CaUà scoalà 9î om graiUà cà ti-o sosft tàti fraliiscoalà Qî vi-!i sfàîui.

Sora 2:

Uà surucà sî tu GaNu te/dLlce dc-aiceaCà sà suparà mama.IIà cà ie ce biala s-ar fa?Noi în lume oln Plecacu cine s-a sfàtuiUà da€à mîndrucà nu-i si?Uà sofucà sora meBine s-a hodini ie.Ie bine s-a hodiDiÎn lurre n-a nàcàjî.Uà sorucà {î l'ìài GaNù m-am gîndit de-aiestea.În lurne cîncl am Pornitvai bine ne-aú sfàtuir'Telegramà-rm càPatat,Sà zinim PÎna acasàMîndrucà cà ieEti mnireasà.Uà sorucà sora rneÎnàrà sà duce ie.Tu iesti fatà tînere

I AN X^ t) B(X:trrn,I NltNl l t l l toÌ1,1't . t , l

gî nu re-iun dat nurorc,Nu te-am dat nor.l din casàCà ie$ti mai mnicà mnire asaIirrnà sorucà cu lineCa la fete-acolo-i bineI ràu în iume-a lràlCà iesd tar cu stàinii.Sî srràiniì-s rare ràiNu-s ca fî pàîinlii rài.Uà sorucà Sî mriresàBine te-ai màritatUà dupà-un fecior de-mpàrat.Ti-o dus la cunea luiÎn fundu pàmîntuluiUà unde leac de soare nu-i.Nici nînge nici îndeafàNici sà face dimineafà.Ua bine re-ai màritatCà la socri nu te-am da!.Ua barbaru nu te-a toiNici socrii nu te-or sfàdii.Da noi supàrad om sicîr pa lume-om mai trài.Vai de mine hài caUd ou m-4m gîndit de-aiesteaNicioclarà n-am gînditCîte avem de plinit.In lume cînd am plecatVai cu dúg ne-aÍi a$teprat.UA sorucà $î tu GaSoalàìe Sî-om povesriCîtu-i de greu a uàiUà în lume cu srràinii.

Som 1:

Uà sorucà sorà crea!àScurFo fost a ta via!à.Mîndru !i-o fo numele.Scurre fr-o fo zîlele.Cîncl o fo mai mîndîu traiMîndríl la unsprezece ai.Nu $riu ce te-ai supàratUà gî cle la noi ai plecar.Mîndrucà Sî mnireasaînàrà re duci de-acîsà.Bine te-am màritatPulinà zestre !i-am dar.Uà frnirele nu-o pofritNuma popií am plàtir.$î dtîta -o fo zestreaCît am pàtit la popaNoi nu !i-am dat zcstre multàNuma cît î!i facem nuntaUà sortLcà som mcBine s-a hodioi ie.

Si în luurc nu,l nn(,nllScoalà sorà Sî ll-ol $punc,

Sora 3 :

Scoal:i Sî nj-om tîrgujCîr i zice !i-oi plàti.Gt i zice ieu !i-oi daScoalà-te de aicea.Uà mîndrucà tî mnireasàînàrà te duci de-acasàNu Stiu mamà ce te lasà.Uà mîndrucà $î hài caRàu mà doare tnima$î nu te mai por str'lga.Uà soruca iî hài GaUà duminicà pà sara.Tu Ia mine ai ziÍtitSî noi bjne ne-am sfatuitfî am culcat Sî am durnirUà sorucà Sî hài CaBunucà noaptea la triIeu nu !e-am putut trezîIeu afarà mnFam ielitDupà tata am zioi!$î nici cu iel n-ai gràitUà iure te-ai màriratPà nimeni n-ai înrrebat.Ua mînd.ucà Sî mnire asàînàrà te duci de-acasàNu Stiu mama ce tc lasà.Uà mîndrucf sororeCe m-oi fa fàrà ie?Uà rnindruca mamiiFàrA tine ce om fa ?UA sorucà sora meRàu îmi pare dupà icCa Sî dupà rnama me.Cà amu-i lìrmea tare reNu-i tihne la niDleneaUà soruca Sî hai caUà am zinir bunà la dneSà vàd de nu [i-j mai bine.Uire-te binele tàuCà g-o pus în copîr$eu.Uà sorucà !î hài GaUà nu Stiu aucl sau n-aùdTàt te strîg Sî nu ràsDunzi.Uà sorucà sora rlìeCe m.oi fa fàrà cle ie?Fàrà tine ce m-oi fa?Ua sorucà lî hài GaCoconii cu cine-or slDacl tu nu-i mai zini'lUà sofucà sota me

Al l l l^ D

lJ l l ) l I ( ' r .n l I l t l h 'Ic n"lr l ì( |( l t t ì ll ) i r nol ùupnrnl l ( 'nr r lCîtc zî lc l( orn tÌnl.Uà soruciì $î hài CaUà ru la noi nu-i ùai ziniBatdr cit de lìie mni-ar siUà sà ràmîi cu coconii.Uf firîndrucà Sî mnireasà.înàrà te duai de-acasà.Nu qtiu mama ce te lasà.Uà soruci $î hài GaZi Sî noaptea m-oi cînta.Uà sorucà so[a úece m-oi fa fàrà cle ie ?Cà bine m-o ascultîtO mars unde o-am mînalUà mîndrucà suroreIeu nu te mai Pot cintaCà ma doarc inima.UA sorucà sora mece m-oi fa fàrà de ie?

r l l t r [ r l NUNJ' l l l l l ( ) l t l t l l , l r l

Mama r

fnima me i de ptialràVai de mine €î de mine.Ua mîndrucà .sî hài GaSpune'm tàl ce ti-oi întrebaCe tc duci cle la mama?Nu mà-asà ràu srlpàraUà pà tàtà viala.Uà Doamne mînclra mamiiDuminicà pà saraMîodîucà tu ai cinatLa Màricula ai plecat.$î voiosà !e-ai afl^tNoapte bun'tr li-ai luatUà f)oamne mînclra mamiiUà bine ti-i hodiDiDa ieu supàratà oj si .Scoalà-te lî te uitàCà cum sà facem nuntà.Doamne mîndruca mamiiNu {tiu moarte ti-o lualOri màfiruca ti-o temal

Sora 1: /

Uà drag mni-o fo cînd am fo tàtc.Uà mîndrucà Sî mnireasàînàlà te duci de-acasiUà bine te-am màritatPulinà zestre F-am clat.Noi nu !i-am dat zestre multàNùma cft î[i facem nunrà.Uà mîndrucà sorà crea[à

:ìcurtrì o fo î tî vinfilMir( lru ! i-o lb numclcscurtc !i-o fo zilelcCînd o fo mai mîndru traiMîndrà la unsprczece ai.tsun-ai fost Sî cu rnincioaràMîodrucà iî hài CaUà în lume cîncl am PlecatSinàîoasà te-am Iàsat.$-napoi cînd am zinitUità-re cum ti-am gàsît.În scrisoare nu mni-ai spusCà tu iesti gatà de dus.Telegramà-am càpàtalSà sim gatà de plecat.Uà sorucà tu Píla Ì ,Cati-te Si om pleca. 'Ni-o temat mama acasàBunucA cà iessti mnùeasà.Mîndrucà sî hài GaNoi în lùme om plecnD-apoi Íraura ce s-a fa?Cà sîngurà s-a afla.Daca bunuc-ai plccat.cu cine s-a sfàluiDacà bunucà nu-i si?5î cine o-a mîngîie ?Cà u re duci nu ràmîi.Uà mindrucà sî hài GaScoalà-tc €î om da mîna$-apoi bunà 'ii pìeca.Uà mînclrucà mîndm meBifle sà Íràrirà icMàrita ni-om tat aseUà cle mine hai GaNu Stip moarte ti-o luatOri mori$ca ti-o temat.Ua mînclrucà $î mnireasdînà(i tc duci de-acasà.Mîndrucà $î hài Ga.

Sora 2 :'

Fala ta ca S'î spumaNegrioa ca Sî dnaUà sorucà sora mel rnîrî st oucc lcTu iesti fata tînàreNù ti-am dat nuroreNu ri-am dat norà din casàCà icst i mai mnicà mnireasà.Scoalà Sî om povestiC-am sosît rali fralii.Ua sorùcà sora meBine sà màritiì ie .Ie bine s-a hodinì '

^Nl lx^ t ) l t rx: l t I t I I NUN[l t M()I j l . l

in luDrc n-a nàcàiî.Scoalà-îe Si om povcsliCîtu-i de grcu a tràiIn lume cu stràini i .

Sora 2:

Ua sorucà $î tu GaSi bunà Sî nu plecî.Ua soruca $î hài caOi ietî-nainrea taCà dade ti-oi înrorna.UA de ti-oi putea opri$i de-acasà nu îi porni.Uà mîndrucà lî mnireasà

Mama I

Uà mîndruc, Sî hài caIeu mà duc la casa ta,Cà tuà doare inimaCà ai zinit lingil mamaUà Doamne màmucà meÎn scoala-rc Aî îi vide.Cà $î nepoala soseSî ri-i sfatui cu ie.Uà màmucà iî hai raRàu m-ali putut supàîaCà mni-al i luat pà mîndra.Uà Doamne mîndra mamliNu Stiu moartea ti-o luarOri màmuca ti-o temat.Ti-o temat mama la ieSà nu sie sîngurc.Sà aibà tî îe o faràSà nu sie suparatà.Uà mîndrucà Sî hài cltSpune-mi ce ti-o întrebaCe te duci de la mama?Tu de norà nu tc-al da.Uà Doamne mîndn mamiileu ràr aSà m-am gîndir:Dac-am fete bugàteNu le-a$ da nurori pd tà!e.Cà ru iesri mai tînereNu te-as si dar nurore.Tu cu mine în ca$A-i sta$î ginere mni-oi luASingurà nu mni{ i làsaUà mîndrucà Sî hrii ca$î ieu cu tine,a$ plecaSîngurà nu te-a$ làsa

În tìmpltl seruicitrlui funcrar, cîwl coîcllrgLrleste luar din casd gi tlus în cufie,

La MàricuÌà î i plc( lCà sà st:li cu coconii.

Cr 5î-o floarc din fereasrritînàra te duci de_acasà.Uà mîndrucà mîndra meTînàrà a purrezi ie.Fala !a ca sansiuNegri-oa ca pamintu.

'1 '11"'1.'1i"1.La groapd:

Cà mtr doare imima.Uà Doamne mîndruca rneDucc-Íi-a$ li ieu cu ie.Nu o-af lasa sîngureDaca-i aid tînàreSa sie supàrad.Uà mîndruca fî hài caAsara daca-nseraHai acasà cu mama.Cà ieu cina oi gàtaSi laolalrà om cinaNu ne-a dure inima.I)e-aS iri mîndra cà-i ziniCu cinà m-ai prcgiri$i-nainrc' aS icsi.Doa,nne binc mni-ar l ihniSupàratà n-a$ trài.l)a alà îs tàt supàrata$î voioasà niciodarà.Noaprc buna mîndîa meVàd bine cà-i ràmîne.teu oi si supitraràCîte zîle oi aveDacà te-ai dus tînàre.Uà mîndrucà floare creagàSculà-o fi a ta viatà.Mîndru li-o fo numeleScurte !i-o fo zîleleCînd o fo mai rnîndru traiMînclrà Ia douàsprczcce ai.Noapre buna zic àmuC-apoi n-oi zice allu.Noaptc bund pà vialàNu pînà ftîni diminca!à.

_,u

ANEXA E: Vrem pace

Urmdtorul poem de Gavrila lui Biràu dà expresie senrimentelor acestui larantansilvànean faF dc ràzboiul nuclear. În el, esre cviclenr ecoul poz4iei politiccoficiale a Romaniei din acea vreme.

De ràzboi înEeaga lumeEsre greu ameninlatàCe-n istorie a$a cevaN-a mai exislat vreodatà.

Nori întunecosi încearcàIar Bàtrîna EuropàCare prevestesc furtuna$i o mare catastrofa.

Astàzi cînd sîntem în via!à$i vedem zile senineNe-ntrebàm în gîndul nosrruOare ce va mai fi mîine?

cînd cei tari se înarmeazà$i-ar vrea lutnea s-o cuprindàMoartea îSi arata co\iiFocul gata-i sà sc aprindà.

Porumbclul pàcii strigàCàtre orice srat $i laràJos razboiul $i clin lumeDusmània sà <LispaÈr.

Càtre voi conducàtoriLSrîlpi ai ma.ilor pureri' iSrigà sà-ncetali furiaSi sà înccpeli negocieri.

Înarmarilor nebuneSf se punà odarÀ frîu.$i sà faceli lratativePînà nu-i prea tîrziu.

Càci în mîna voastrà esteViala omenirii-ntregi$i cîndva o sà Éspunde[iDe orice fàràdelcgi.

Sînlem împotriva unuiNou razboi distrugàtor0r lozinca noastra-i PACEACare spune tuturor:

,,Pace vreùl Si pentrù paceVom ludn fàr,l-ncetarePînà pacea va aiungePeste tot biruitoare."

NOTE

lntroducere

Dorelc s i l< mul lume\c j l l i Robef l r r Rebecf.r Tm. y perì l rJ ca mi_. ,u arrrs : rLenlrrasupra Acesrui deraliu (til Anùrelut cll11Jtu1e,din Hr;n;tr" à; B;o;","i iiplr,ìil1.gi_ar maì fì înc_o poves.e,Cà_n Trnnsilvanra e acum un nearnCe poanà ahe straìe $i rlt hramVeoi[i par dìnrr-un alr linLìr

Djntr-o sLrbpàmînteînà închrsoareîn care-au fbst actemen4i ctemrrliîn nare cealà $ì rumuft

N() t INII I

dc r . ìzboi , nLr mrj csrc dc r ìc l ! | l r l i r : r rc l )c ( . îD( l (Ù i l r r l l r , t / , r , f . Ltrnl | l t ) re lc l i r ìl ie r . rn, ,propr ierar s iDrbol ic Eì ubsenr ' , lx t ì r i lusl f î r t l l ) r l |h l r , , , r r t , t q l r r r r r . , r .e e$elr l r înul romàn ? Este ccl crre stà pe ci ,np $i d i ì in( l l (x l l r r r r , t r . r r1t l , , r . s, , j (Lr l l l (x. t lintelectt|:|lilor cîre hrcrerz:l plrnînrul .

12. Nu intenEionez sà ofer o bibl io8f t f ìe relevînr i penrru acesl donk,r ì iu. t ,cnrru stu( l l ldespre Romanh privind acensri proble'nà, vezi, de pildà, Chiror, 1976 a i H. Surlì|,1980; Verdery, 1983 x $i Shîf i r , 1985.

Pentru o disculie mai pe lîrg asupra semnificîliei cuhurij în Romiìnia soci^listà,vezi, în special, Tanase Si Gheorghe, 1984. Asuprî consrrucliei sralului socialist,vezi Ferge, 1979; Konrad 9j Szelenyi, 1979.

17. Szclenyi (7982,320) face un portret al ,,noului om sociafisr,': ,,Dacii cineva ^r

anarza

teren în Romania i vezi în special Verd€ry, 1983 a Disculiile pe cîrc le-am :rvur îmidîdeau impresiî cí îm locuir în Firi diferire. Obiceiurile de nunrà !i de înmorminrîrese întîlnesc pretutindeni în Romània, dar prezcnla poezjei orale $i a ceremoniilorrituale a încelat sîu s- dimìnuar considembil.

tN l t l I

l0 Ll l ( . r r t r Í r l r lúr | | ru r l l r r r l l t l r l r r r l r r l l r l l r , r l l i ' l l l l r l r t Vl ' /1, l l l , r l r r ' ( l r l l , Vnr l (1. ' l l r t f l t ,l lX i l ) r r r l r l r ! [ [ , l0n! , l t t , r ' r | ' [ , l9r ' Í iv l r | | r r . , r , l rxr t ) , (n '1 ' r l r , 197.1, l r rHJi l ) t t r rcr '1973, l ' )Tt l iMrnn, l ' r71, I l r l | r r ' r , l ' )77 ' l ì r ' l t ' Í rv, l i )82r Vxlc , l9Sl l t r ( r i r l lc ( i tsp(clnl l trr t t | rorì l I l orrf ix.r, ,r ,rr r lr( l l l ( l ( ipr( xourlr l lc rhtr ir lur l (( lcscîntecc dc vinde_cl lrc, r l lur l l ì rnr.r ir( , r l rh clurl (h' (xInrvî l ct. .) . Accrlstt l l ( lcr:rrc îns:ì nu-l i propunes.l oferc r, l ) l l ) lkrf lr l r l l ( c.)trrplct l .

l l Lrne (r981, 24-34) dlscuùì imporhnl:t unei irbordir i srxndxrdizate I ut i l izari ililuîlului cr flctor de control în socielirtea sovictici. Anîliza lui clirificl sensul,omlrlui nou socjal isf ' , expl icînd.àl iúni le ascunse ale maniPulàri i Planif ìcîte acLrlturii. Vîr, Gennep a fost Primul care a sublinitt semnificàlia epocilor de lranzilieSi a,,administrdrii" lor. Concluziile lui au conlribuit la proSresul sludiilor desPreritual. (Vezi Van Gennep, 1960; v Turner, 1969 Si, în special, Î Turner, 1977.)

22. Ri[urile reprezint, sisrcme ideologice. Nu est€ o noutate faptul cà Purcrea politicàse folose{te de ritualuri 9i simboluri. Relalia dinrte ideologie Qi prac ca a provocat

studiul meu despre Cdlal (1981).24. Despre cmolie sr ritual, vezi, de exemplu, Durkheim, 1965 (4-11, in special), Munn,

1974 Qi T. îufner, 1977.25. Dupa cum reiese din capitolul desPre rituri fun€rare, familiile nu ar trebtri si

jeleascit excesiv moaftea unui copil; cu voia lui Dumnezeu, vor mai fi $i allii oinscripfe pe crucea de lemn a unui copil din neobifnuitul cimilir Vesel din S'aPînla,Mîramurel, îfirm:l i

Takl mama mà iatesc$i la mine se gÎndesc.În lume cînd m_am nilscu!Mare voie ali avutDar voia vi s-a schirnbàlDacà eu am rePosetVoi pxrin! nu mà jàl4iAltLr coPil Pregatjli.

Copilul î9i doj€neste pàrinlii, îndemnîndlr'i sf-$t tr;tiascà viaqa mai deParle DesPreCimitrrul vesel, vezi Eugen Simion, 1972.

26. Avor!$l (cu exceptia unor circurnstanle exlreme), ca7$i orice alte miiloace ,nti_

-conceplionale, este ilcgal în Romània. AParten€nla la d genera e, la fel gi .ezidenlanrralà iau urbanà sînt semnificativc în determinarea atitudiniì cu Privire la avon Sila miiloacele de prevcnire a sarcinii. Interdiclia strictà a dus, ca de obicei, la apartiaîvoriurilor rlegale, lî resPectarea ,,cìclului" li la abstinenlii ca PrinciPale forme de

protesrît i rrc. prin crre ., idei le a jrrmàtrtc dtn cul iura clr ioPeanà ! i- i lLr Slsit cxpri-marea", $i în_mod speciî l , ,eSecul regimuri lor dc À înfrrpLui polenl i î lul uman

^lsociafismullri" (Hoffman $i Kitromildes, 1941, 172)28. În lucrîrea sa despre romanul sovielic, Clark se rcferrl la folosirea exPlicit didacticà

î poeziei de càtre Pînidul comttnist în scoPul ,,poPUlariz:rrii ideologjei, prezentàriici în f^(a maselor în!r-o formà atractivà si în acela9i timp accesibili" (1981,44\.

N|| I F

\

/

l 'enrLr urì strLl iu (( , , ì ìprr î i iv n l l ( ) losi ' r ì ( i r r l ( (c lor r ì : , r ' t t r , r r t , ' , l | | r ' , \ ( / i l r l l l \ , '1982, c lesprc Gcrnr. ìn i r n i ìz ist l Acexstr i lLrcr : r ( . (x i i r r r ( l l ' r l r ) r t ' . ' " r ì1 l r ( r r l i t r r ' , ' l i i

29. De f iecrre dalà cînd pr io lesc scr isor i de h pr ie leni i ( l in sur. ck (( ,nr i r ì In)(rr( s i r r lsînr scrise înrr-o fofm?ì poeticrìr

30 K^rnooul ì (1983 î , 39-4)) cdt icà fo losireî lefmeùului de ,poezie pcDul. lù 'pcnruîcest tip de poezje. Dùpà el, ternenul de poc2ie popularà duce h o juxt^pune'crntelectual:l cú o categorie din poezix culti (fìcîncl îsúèl posibilar o comp.rftrticîntre cele dou:l prin acesti rermeni) dîr, mxi llles, scorle acerstar producqie poelicilplinà de vinlitîre din contextul sàu fúndrmental K^rnooulì î$i arSumenteîzà binepunctul de vedere j de acee^, în aceastà lucrare, am optat penru fblosirer termenilor

bioe repfezentî t Vezi , de exemplu, Tipler, 1906, Bud, 1908; Papahagi , 1925;Stefanescu, 1968; D Pop, 1971; Bartok, (1923) 19151Donigî , 1980; Ster, 1980.Pentru I pune într-o perspectivà justà aces[e lucràri scoase din context, îl recomàndcu c.rldurà pe Kàrnoouh (1983

^).3r Vezi Mukaiovski , 1979, Needl ]am, 1972 i i Burke, 1966.32 Discursul rituàl, arît cel rl b,ìrba!ìlor, cîr $i îl femerlor esre an:rlizar în monografia lui

Karnoouh (1983a) Studiul s:.ìu profund Si provocalor csle r€zullatlrl mai muhor rnide muncà de Leren într-o altà zonà a Maramuresului istoric $i, prin llceitsta, csleextrem de relevant pentru rnunca mea PrezintÍ, de asemeneî, interes penlruoricine vrea sà s[Lrclieze discursul rituî1.

33 Este convenabil s:i alribìrim grija de a nù vorbi prezenlei Lrnui striin, însiì nu mi separe plauzibi l? i prcsupunerea c,r în peste f r izeci de ore de versur i înrcgistrateacoìo, prezenfa mea i-ar lì facut sà se fereascji, mAj ales llrînd în considerutiecanriràlile de alcool consurnrle de sàrbàtori, bàurur'l fàcîndu-i pe oîmeni s.i seexprjme mult mai în ìîrglrl lor Totrrsi, func[ia politjcà î

^cestei cenzuri miî fbst

dovedità de autoritili, cîncì miîLL cerul caselele pe care le înregistr^sem pentru amì le verjfic2, înîinte dc î p,ir,isi {:ra Le erî termii crÌ nu cLunvî s.i fi înregìsùarlucruri jna<lmrsibrle, îns?:L suspiciunile lor aLr fosr nefondîte.

34. Ideea, urmàrindu-t De Lakol f a i Johnsoo (1980), este cr metî fbr^ s i metonimi:r nusînt doar mjjloace lingvrsuce. EIe ,,fàc pîrte din modlLl în care gîndjm $i

^ctionrim

înxl izî r j ruî lu luì ronìànesc este anal ìza meBforelor pr in care l r : i ie$re un poporDespre merafora Si r i tuî I , vezi ìn speci î l F 'ern^ndez, 197.f s i Tambiah, 1979

cul turà Ai c iv i l izat ie, vezi în speci î l El jas, 1978.36 Volumul cle frll nu $r propune o :lnalizi fbrmîlà î poezici îo rîpor! cu noalizî

conrexluîlà. Aceasri ornisilrne vx fi frustranrà pentru unii, clar, pe cle îlt:l parre,incltrderea ùnei

^semener :ìnîljze i-ar plicrìsi pe rllii Pentru Lrn stlrcliu Asr-Ìpftr

r îpor lLr lLr i d intre semîntìc; i q i semni lcal ie, vezi în sp€cìal Fr iedr jc l ì , 1979 b Dinrrecercet:itorii romarni recenli, 1,czi Colernu $i Wald, 1981

37 Ace$rà cercerrre î fosr efèctuat:] dupà rermin^rea Lezei mele de doctoral, pentrucîre mLrnca de reren :ì fòsr desf:i$Ur^liiì tot în Romànjî (vezi Kljgmîn, 1981) Ambelel l rcr l i r i : ìu fost sponsor jzale. le Comisi î de Cercetaìr i Internal ionale $i Scl Ì imbur iculluirlc (IREX). l';irar îndoial:'r cí faùìiliîrizare.ì $j experierìla le pernit cercer,i-rorilor sA se descurce m-;ri bine, clr toîtà fìustrare:l produsi de coDslrîngerilebirocrarice Ulterior cercetirii rìele, climatLrl politico-intelectlì.ìl

^ dev€nit cel puln

descurxjanr, ^Sa

înc'ît cercet:irile ,,nou-venitìlor" aproîpe cà îLr încetxt38 Cej mai mLìl!i cercetàtori vjn în Romània sLrb egjdî IREX-Lìlui sau a DepÀrtîmenrulLri

Èducaliei cu o burs?i FlìlbriglÌI Pentrlr o d discutie în legaturà cu problemeleridicxle de munca cle IereD în Romalniî, vezi Verdery, 1983 n

39. Complexilaiea acesrui dlrel simbolic esie bìne exemplìfìcrt:l în cazLìl Romìniei

pînà de curîncl, a continu:ìt siì ^corde

Rom,rniei clreptul na!iunii celei mai fîvorìzateRominiî îre o politicai externà reladv independcnttr Are rehlii cLì Israelul $i

, , , r t r i | l r r r I I r , r ' l l , r , ì1, , ' l " " l , r r r ' , r

l r r r , l r (5r l " 'urr i r Srì \ ' i ( \ i ( r ' l ) : r r r r rcr( t r r ì_

tr ' r r r , r l l " r r r r r , . , r , , t , ' , , r l l ' t ' r r \ l l ( l l lx l r l I ) r i r ì l re (c l (Lr l ( r ( l r ' ( l in l ) l : t r ì (s l -crrroPcît l '

i ' r r r r r r . r r ' r r r r l ( l , t . , r , r 1, , \ " t i7.r l r l î r ìscrì ' ì rn l i sr i îPlxtrzr idcokrgi î r ì j s : Ì ì nLr ie i ìn

i , ' , ' , ' , ,k , . ' , , r , . r l iuL{î . l lor ì ìarni î . t rc t rnrr l d inrrc cele oì î i rePresr lc fegimLrr i c l in

euroPene comuruste-,40. Oficiiìlil;llile.u recllnosctlt cà, de;i colectivizarer forlatir, a fost regrerabilli, nrmeni

nu a DUtur s:ì i se impotriveascà. Înîinte de sosircil rnea, oa,îeniì au fost aveltiz:lli

sà n; raspund,ì nicj unor întrebàri [egate de politicrì, jstorie, cooperatil'jzare $i xlr

rÌi$c:ìrile oricàrni nou-venil.42. Nu,rm putut depàSj îce^srà di f icùl lxte în t impul pr imei $eder i în Romànir , in

1975-76. Desigur, restricliî î avut serio'.Lse consecinle î lucràrii de doclor^t(dar mni biné decît sr'i fr 2\'|Lr! consecinle asuPra ro or ospillheri) N-am

locuiîsci în orx€ul cel mxi îpropiî! de locul cercetarrii Dîr ^ccst

lLrcru nu esleprîcric nic' din pund de vedere îl metodologiei, nici

^l comodikrlii Greutàiile

legi l te de tr i ìospon,.e rat ionr l izrre.r benzinei $ i nLlm?ir t l l redlrs de xutobLìze, cLl L lnprogr.rm n.s igur. ingrrrrn<azrr del l : rsJrcx J in l r -o Ioc(r in l . l orh:rn. i I r ' i r l Ofcrr : r unrr i

as.-..r." nranlarnent Poate fì o îltÀ lîclicà de a descu.rjî cercelareî f:ll:ì î încàlcaîcordLì l ofrcìal inì t ia i .

43 Vezi verclery, 1983 x, Kideckel $i S^mpson, 194{, pentru rlte disculii trsLrPfir muncii de

teren în Romini^ Din cauza Lìnej neghjenle birocrîlice. mi-r fo\l imposibil s:ì tblosesc

Biblioteca Acaclcmìei din BlrcLrreSti în v:l xniior 1983 $i 1985 Pini cîncl s'î rezoh'al

rivizîre Aceste dnte lni-tlr fi ofè,i jnformalii desPre ProPrietàti si relîliile dintrerude, precun,5i cìesPre lransformareî lor' Mi-^ fosl jmposibìl sar lr.ìsez lirltl :lcestei

istorii intrel)indtti pe sà!eni, Penlru cà îcesstia er,ìu înspaiminlîli Cînd, îns,Ì, Printr-oneglijen!,ì birocrilic.ì, îm obljnul permrsiunea de :l consLrlta

^ceste regislrei o ahlì

îuòritîte locrli, încercînd s1i evite Lìn scîndal cu îutorit:ì!j mîi înalte, :Ì îranjr! ca

cle p:ìmìntlrri) tisesern omise.45. ,,Unìbra lungl' erî un eufemism delicirt ce flcea aluzìe îlî I mbîi; Securilcl!íí

(poÌ4ia secrela, carc se f:icex simlit;l nìîi îles în Sighetu NI-n n cei mri rproPiît

or\s), cît Si 12 informîlorij iocîli. Deseori îm .ruzit sPunîndtr s nu mei poli sa teîncrezi nici în propria-li rìÌam;r

7N() l l

acord cu preorLr l nu l - îu pr jmir î r ì c ls: t . ^ccîrLi i

(hcsr jLuìr \ ,x t t , l tn Í t . rL.r r , , . r , ( u r ìcrpirolul de încheie, .e. În perroada îndeh_rngat i în c i r re ùì- î r i r l l : . r t , , t , , r t . t ì r rz( .n-t înt of ic i? l a l comunitàl i i a ( levenir un preor mxr r înàr.

10. Poú4a îti permrte sà rreci de lx o casà la aler firi sà Febuiascà s:i fuci înror.lexunxun ocol mare. ESri socorit ,,de-:rl casei" cînd $tii sarul îndexjuns ca sà folose$riscurfàturtle.

12 Strigàtura c:rre urmerzà ilusrre-,rzà legatura intimà dÌnke om !i casa lui:

De m-îr $tii ferexst:ì spùneCu muhe m-ar c lx la lùme.Sî fereastà j zinov:rtàNu mà spune niciodîrr'i.

înlelcge cà fèreîsrrll e martorà a f:ìprelor de-aca.si, unele neljrlocul lor, clar nu_lde gol.

13 Ràddcíní este cLr\4ntul porrivir. O rîmurl ^

familiei se nunÌegte z,;tt în graiLrlmar^mrìre$ern. 24à mîi înseamnrl $i un soi de plaotri cu ràcticini purernice V;zi $jKarnoolìh (1980, 84). Dacà ceva sau cineva e cte zità

^srA ìnse^m;^ .à e de canrare

14. Sttbl in iereî lu j Jowir (1978, 6-21) pr iv ind disr incgia pe cîre o face Veber ?nrrerermenii de condjtie sociîlà $i clasÀ sociall esre oportun:i. El iìcrcnrucaz,r faptul cà, , înrr-o [ r rà ruralar, cîregor i i le pr jncipr lc se c l îs i f ic i t in fLrncl ic de.ond4r: t socialà,nu de clracterul de clasJ". ,,Socierífile impàr[irc pe .l.rse sinr ciu.lcrcriz;rle clc Donde_rea crescîndi tl inclividului !i :l nucleulLri fuLììilirl cll unLrrre fundxmeot,Ll.i .r dinrnrcll

17 Cx o compleure a minunarei c, i r f i a lu i Hîmmel dcspre à$ie în Iugosl îv i , r (196S),vezi, de exempllì, À4rntz Si \lfolt 1950 $i lrlandnn, 1976 asLrprx înregjr Europc. penrruîn^liz^ rltor ripLrn cle relalii protecror-prorejar vezj cellner \j w'rcrbury, 1977.

18. Pretenl i i le de zesrre s-au schimbar, ca ràspuns la schimbàri le socio-economice. Mai

rrr t , . , r . , , ' I ' , ,1, | ( Lr ' r , ' i

( lc s l i r l ; i ( ) ì ì r r ìs, i de btrcàf . l ' ic ' urr î r îgî2, un

event l r î l i t r ì tc.r c i cei doi se ceîr là) ; dacl nÙ are suror j , i se dideî s: l ia l i un covor '

sugestivà a numelor proprii, ca Si a enÌitrililor Pragmîlrce $i melepragmatice

Conginurrrl rnerapragmatìc '.Ìl numelor sau porecleÌor folosite in Maramure$ îi ajutà

s:i pl^seze sinele în .àport corect cu linia de descenclenli' prestigiul Qr interacFunetl

fxmi l ia l ' . r , precum si c$ cer le l t i membri i a i comunitàt i i . Leg: ' r tura dìnlre nume qi

ident i tare;ste de asemenex folosì tà ca un,, t ruc" pentru a alùnga bo,ì la sau în t ' r i j i

numele oficràle cî sa Poat,ì line evidenta na:sterílor qi a îlLor lucrLuj cîndv^ strict

Dersonîle, !s;a .,arestaf' cetaìlenji. I

22 Vezi lv lLrsset (1981, 168 69) Dentr t r o m^i am?inùnFtà analz: l î s istemelor de nume,

în sDecir în fbrma cle geniiiv ;i pos€siv lle,sr lrebuie observar lìPtul cà ele diferà

fbaite mr.rlt clup:l rcgirìni. Chi^r daca Mlrsset sPLLne c:i forma la genitiv :r nrÙrelui

lnanìei nu esle nicjocl'.rtar folosrli în Moiseni, am gasrt-o în lelìcl Vezi, de asemenea'

Sàr, ic l le moine lLrngiCum màrìta mrrle-n .lLtngj

-l

IlJo N

46 Consi l i r l ( lo l t t r r i i xcordrì f ì ) lc l ( ruh' i , r i r î ( l i l i ( i x(( l : r r i l ( r r r , ( , ' | l . t '0

r \ i , r r , , , , , r , , ,de rnul t t r în istor i ; r Ei nnrropoloSi l i r l lcr icxnt, igno' iod r 'sr l ( l n.r t l r , r , t I r . I i { r ì xfolc lorul t r i l i rorporran!^ sa în sr l ìd iu l cukur i i . I ,cnrrLì studi i c l rc ( l ( . r i t , , . t ìc rsDceLr\ rj$t l , \ 'ezr ( lc pì ldà, \vebcr, 1975iGl ssic, 1975. l982rTbonÌpson. l97t) i Kl 'gnìx j ì ,19Bl i Hobsbîwm Si Rînger, 1963

47 Nu intent ionînì s i studiez r i ruî lu l cî î t , r re i : ìcesra I fbsr DunclLr l c le in leres î tpri ului nreu silrcliu li speriì'n sri cercerez vriljirof;r peotru lrcritrea posr-docrcrîli.l)in nefericire, \.rI,rroarea cu crre iDrrîsert în leg:itur.l r oìurit h pLrlin lilnp dupt ccx'r riLrns in MîrirnrureQ $i nli-:l fosr cu oepurin!:ì .s:i duc nìîi dcprrre proiectul Iîrsemnrficxliî rirualuhri în sîrul în crre aùì fosr rflnisa erî preî evidenrar ca sà o por

48 Prima lun:i de muncl p€ teren î fosl petrecut:ì într-un àlt sîr din M:trîmure!, ce-mifusese reconì,rndar de îurorigrtile de la Bucure$r'- S-a dovedi! a fi o îlcgere cum nuse poate rnîi prorsrà. SatuÌ esre izola! lr

^re o populîlie maj micil de o mie de

locLr i lor i ; deci csle mî i usor de , , l inu! sub control" . Pe de^sLlptr , s: t t l r l este oarecumneobi$nuit dîtoriril fìptului dl majorirîlea loclrirorilor aptrlin unei secte religioase,ceea ce însernnî pentru mine, printre altele, cit àclivitalea ritualà era diminLìatà,populatir redLrsil devenind astfel un dezavîntai. Mai mulî, în Romînia. secrelereligoase sînt descurajîre sau ilegale Pe de ahar parte, ele sînt sprijinite subsran alde diverse grLrplri îmericane, ceeî ce nu p:ìreî o siruaile favorabrln pentru mine.In plus, mI deraniau remarcilc anti-scnìite care se strecur:ru acolo fo^ne des înconversalie. I)upl ce m-îm consulÍìr cu inrelectualii sarului, Íìm cerur sà fiutransferatà în alt sar. Aurorìràlrle locîle îu decis ci ei trebuie s:l iìleag:i sarul unclesÍ f iu mLrt î tà, d in momenr ce ei , Si nLr ernograf i i de l î Bucurc$r i , cunosc cel mxibine regiunea

49. De obicei, îc:rsa nu erau decît femeile: eu, mama-soacrl $i gazdî llì€^. Solul Sicopi i i gazdei loclr i îu în Sighe!, ora$ol d io apropiere, unde l l tcrû sau mergeû laAcoalà. Solul flcea naveta o dara pe s,iptimînài copiii vencAu cînd puteau. Toar;ifamilìî, incluzînd rudele, se aduna nunt:r' de sàrbàrori.

50 Sosireî mex in prrmul sa! illrstreîzi acerstà idee Pentru cà eÍì nìiczul iernii ai roruler:r acoperit cu un srrît de ziipadà, î trebuiî, împreuni cu un etnograf local, s-oluàm pe ios. In rrmp ce ne irpropiam (le cel din urmà deal, copiii îflali lx pîndaì t,rmîrSinea $atului ne-au zirir Si au strigît cuprinsi de enruzi^stî I , Vine :ìmeflcanca!'.Reîclia meî a fosr de s!înjeneali {i rmuzîmenr, în acelasi rimp În momenrul intrjriiîn sa! , Iocalnic i i s- i lu însrrui t d€-a lunsLr l u l i lc i , u i t îndu-se ! inta l î nì ine. Colegul m-apfezent:rt reprezcnrxnlilof satùlui; îm mers mîi depafte, farai s.l m;1 uir nici insrîng^, nici în dreîptx, cu ochii plccitli în pimînr.Rehliî dinlre cercclartor I' cel cerceut. prccum tj nîturî scrieril()r ernogúfice adevenit un subiect de interes inlcns penlrs înrropologi.

51 D; icà vremeî nìr-mi permirea sà plec de unî s in8urà într-o excursje in împ Jurnrx,puteam si mecl i tez netulburrù t i îbsolur s ingur: t în c lopotnr!à biscr ic i i . Ni cnr nu

Deseori lucrîm pînal noaptex tîrziu, pentru cii accstea er:lLl singurele momenteIiniftire; tol s^tul dormee. Dîr membrii fxrììilei î$r începeû zi lll orele 4-iclimine:Lta. in mod inevitxbìl, venea o lèmeie s:i ceîri cîte ceva, sii uca lapre saus; i ;nce:rp: l hnlà zr lnR;r - tu.r le.rstex in i r int€ t le - LJimine:r1.r . ,B I cr , r i lesior i

dupi ce :rm întors problemî pe loirre p:ìrtile $i m,îm sfàruir cu ntîr nruhi lume O

mii adresa gazdelor. Am tr:iit împreun:i în xceeî$ì cas:l I ?rm srrr de \orb:i în mocrul

îce$ti t€rn1€ni srìnû dj$cordîn! Dàca elr tfebLria s,ì filr .,dot]lni.\oar ri ', alLrnci nì-amsimlir mxi în largul rneu folosind rermenul nìîi pulin protocol.rr (lc .lúnx.tta ct)adul ! j i , sau obr$nui i l ì l . ,Lrncl ì iLì le ' sru , ,ml lu ia '

Capitolul I

1. l )oresc sa- i rnul tunesc preoNluj pcnsionar lon Vl^rcu penlrù permisiuncî de îcopi î notele lLr i P Bi l t jLFD,incu$, un fost profèsor din le l rd, ce t i - î dedicf l t v i î l îalcìluiii unei coleclii folclorice r îcestei colrLune. El este cel ce a cules legenclî,t r tm4îndu- i -o iu i Densuf i în l r în 1893, ca r i ispuns la un chcst ionxr în scopul Lrnercercel i r i Pentru o recentà versiunc poel jcà a legendei , \ ,e2' Anexa A,

2. De dr:r8ul clarìkìlir, mi-rm luat libertatea cle a mà referi la leud ca la un sà!, înteímenr oliciîli, însà, Ie|udul esle o conu144 O comunà este o unitate adminisùativ--economicrì alcaluità din unul sru mai multe sate Penlrlì ca lcudul este mare Si îrcpatru div iz iuni (Grbovo, Monast i re, CurA leudului $ i Plopfor) , este numil în nlodoficral comunzl Cej mai nìu\i dinrre locuitorii leùdulu,, însÀ, vorb€sc încà clesprè, ,satul nost fu",

3. Regi i Ungar ie i Carol Rober l q i Ludovic I aù acord^[ t i t lur i unol neme$i 'dreptrecuno$[jnlX pentru serviciile aduse. Documentele garantîu dreptu]i Sr privrlegiiacelor fami l i i . Penr l r o discul ie mai împl i vezi , în special , Mi l ìa ly, 1934; Popa, 7970.

4. Biser ica ofodoxà în Romani i dateazl se pxre drn EvLì l Mediu. In 1700 însà, ImperiulAusúo-Ungîr a inrrodus Biseric:ì Breco-catolicà sao unia!a în Transilvania. Religiî,în gener^1, în Romanra esre drscutî t i in lucràr i le lu i Pu$caf iu, 1900; io.escu, 1905iIorgx, 1908;Sdni loae, 1939, Hi tchins, 1983. Desprc MarîmùreS, vezr, de exemplu,L Bi leì , loOq;Rel i , loJB Vezi , de asemenea, Sanders, l9U2 I nr ieudeni îÉirm: i ( . irevendicîrerì ortodoxiei în accîs!à zoni este ulr rezulla! îl propagande' regim lui:ìc!Lr^1. Memoriî isroricil pare srl îniocui:rsca dovezile istorice Schimbare^ oficiîli:rde l î greco-carol ic ism la ortodoxie î adus dezbinare în leud Si pretut indeni . Preol i icere nu urr lbst de acord sà reîci de lî unî la îlta {j s-au împotrh,jl au fos! arestaliAsrarzi, ieudenji vor ràspunde imediît cà sînr o odocssi, îns, ràspunslìl este mrimLrlt de fonÍà decî! din inimà, Si esie important cle observat diferenla public-privîr,str : r jnr" loc:r ln jc i , of ic iafpersonal Aceastî poî te sí f ie v i izut l cî o dual i tate rel i f t i -oasÍ, clupri cìrm o numeQte Herzfeld în mod sugesov (1982, 205-lt.

i. Saràcireî Ieudu[rj se reflecr'J înrr-o slrjp:ilr.rr:ì culeîsà într-ln sît drn vecjni:

Vai sàracu leudLrCum o fo {i cum-i xmu

Docu|llcnLele biserjcij din 1977 nt^r^ i 693 cle srfletc, îclic:'ì 2 384 de br'lrbîti,2307de femei $i 1.002 copi i Nu m;e l in lpede l^ ce \ , î rstai copi i i Du maì sîntconside'rti copiiîn arlìivele biscficii (vîrst;ì de Eflptelanì este ccî lî cxre copilul estesocoril cîpabil s:l comità un p:lcirt) Crfrll

^ceasÌiì este nLrmàrul sufletelor" din

biserici, cc poite ioclude pcrsoane din rf:uî leudlrlui $i excludc persoane care sînlîn leud, dîrnrÌ apî4rn de brser ic: i De pi ld: i , profeso. ' i cc predauîn leud{ i t rar iescîcolo, dîr Inerg xcàsa de sàrbì tor i , nu sînt cupr insj în acest toral Din nefer ic i re, nu

Acersr: i c l ìs j f ìcare este neces:rr , d inrr-un puncr de veclere prxcr ic I r iecxre cxsi l sccere binecLr\4n!îr i l de preot de Boboteazà, pe 6 i înLr: l r ie, îD zir . ra în c l re sepresuplrne ci l - r botezat I isus Dupi s lu jb, i . icornr luì Hr jstos este dusà la úLr t ibotcz: Ì t1 i in chip s imbol ic. Cu aceastà ocîz ie, f iecare fami l ie în parte îSi dà obolLr lînr ì î l b iserrc i i Din cîuzà ca leudul esle r fa de f iare, preot l r lur î r esîe cu neput in l : ]sa 'rcoPcre rot sirtul- I)lcrì nu po:ue s:i îclucir rìn llll preot dintr- n s;rt mîi mic c:r s:i-l

d€ 6 jînuLrrie (NrL to2!e sîtele sînt arîr de omogene din prlnct de veclere religios.Orrneni i cxre nrì Ì in de biser icd - bxpr i t t i ì , îcLvenl i ì r i r erc. - nr ì - l prrmesc pe preo!în c^sele lor iii nu platesc nici o contriblìlie înuxl;ì ) De curîncl, o dispur;I legatri cle

1.

6.

N('nl

S: l ràci le Inoinc I r tcCunr lì:ìrirà mute-u||ìflîte,

Acesre versuri fac haz cLe relal i î dinre pàmînrul buo de cult lvîr i i lerclc nubi le,îpte de a concepe. Pàmînrul poate fi împ:lrtit în loturi mai mnri ctr de obicci (dcAici,,,sàràcile moinc lungi $i lare"), ca sà màrile.J fatii cîre, Ahtel, nLr rrrage oelocPeFror_

27. O femeie de douàzeci $i ceva cLe ani, încù nemiìritxu, tL lbs! încrozirà cind m-auchemar sà vitd moiul dio copac pu$ Iî fereaslra ei. L-a bhgat în cìisl $i n_a làsar penimeni sA se uite ia el. Acoperirea de ridicol în public, tipica acestor rituri, e;tesìrnil^ri f(^r\uzeitilor chaioati.

28. Costuf unei nunti mari era dupà cum urmeazà (în 1979):

sînge prin lransfuzia datli c^ s-o linà în viali le "consacrà "_ càsàtoria Aceash poiu€fi c'í o aluzie la relalia dintrc li;|.ls Hristos si cei ce cred în lranssubstanlialiÎate'Unlrea lul Anhì.rr cu Lùcv eta doar silnbolicà €i a fos! cu adevàrat legall numai dupace ea a muni cù adev'trràt, cînd pacea i s_a coborît în suflet Si ea a fost gaEr, în celedin urmà, sà primeasca taina càsatoriei. Transfuzie de sîn8e nu i-a Putut salvî înstrviala, cazuta sub influenla Diavolului.

3{. Verlurile carc ùrmeazà com€nleazà patima trupeascà a femeilor:

21.1 ( :Al . I Nr r f l l

LàutariBàulurà: fuica, bere etc.PenÍu prepararul mîocàrii

( f f inà, ulei erc.)PorciPuiTolal

4.000 de lei5.000 de leì

2.000 de lei3.000 de lei

0 (dàruiu)14.000 (aproxrmariv 1.780 $)

saracile feleleGurl dulce placeJe.De le-ai dat taÈ guraSohan nu s-aÌ sàtura,

I

Màragunà dormnà buntMàri&i-mà-n asra luna.Dc nu,n ash, în cealîltà9î mÍ màrira odara.Cà de nu mni-i màritaIeu horincà nu li-oi da.Nici prl j i tur i nu l i -oi da...

Princjpalùl e sà f i i ùl l tr i rarà. Penrru uo studiu al , ,cuhului màrragunii ' , vezi El iacle,1972. O vÀjitoare pricepurà mi-a màtturislt, inxinre de a muii, ci fèmeile maifolosesc bltruianx accasrr ti in scopuri rele. în cazul acel:r se duc in ptdure Si barplanta, o calca in picioîre si o cear!tr. cind vin îcasi, o Ias.r afarr-o oqràda. n_o artucîn c:ìs:r $i nici n-o pun h icoane, Ri iul cere inverserea bin(lui,

35. Femeile contribuie la Perpetuarea proPriului statut. Ele crcd cà -sînt'

prirì firealucrurilor, rele. A5a cum am mai spus, bautul neveslelor este un fapt maì curîndcomun. În Senemi, femeile nu sint prea încintate, dar nici nu Pun lc îndoialà faptulcà úerita un asemenen lr:lslm€nt, dacà, desigur, bàrbalul lor nu este beliv.

36. Aceasla îmi aminleqte un dislih pe care l-am auzit prima oAra de la o femeie I

Nu-s bunà de fulPruraDa-s A dracului de gura.

se crede despre femei, în mod curent, ca ar fi relc de 8urà Eì nu tocmxi sincere.Femeile sînr, se presupune, sursa tuturor bîrfelor si scandalurilor'

37. AnalizÀ f:lcud dé Karnoouh limbaiului ritualic al bàrbalilor ti al femeilor în rilurilede càsàtorie din Mammure! esle foarte patrunzaloîre. De asemenea, esle demn de

,,5i oricum îSi pierde vremea daca-ncuie u$a, cà cu intru oÎicum. C:ì sîntembàrba!. '

'Eu pòn cloptrl. cà dacà nu, alunci r-l dau ej Da ea n'o vrul sà-l ieie ; de douil

ori i-l d.idui. Dacà nu_i $ade ',,Tu, muiere, nu vrei s'ali dau clopul sÀl porli !ú?'(nevîs!a)

'Nu, tu Poanil "

,,Vezi, nrrJ vrea. Fiindcil nu-iîn stare. Nu cà ne-ar fi noua rcce la caP, da' nu polisà ai grijar de toate ca noi bàrbalii.",,El!ì mai slabà de minle "(nevasra)

"$i nu sînlem noi mai bune de gurà ca voi!"

v

VLi de nrire mai unleA\sà zice lunreî-n sflt

I t i

$î nu re t r ì hrmea n sar

l ' | , r l , , " r ' r , l ' t , | | r , r ' ' , r i , , l I r . { :n ln ' . r l { ( , r r l i r t ( r l r t r t r i r ìL( i r r ( r i (c s i tLrr l ic, l ' l l ( , r l , r , , f r 1. , , ' r r , , r , \ , ' r , r r I ! ì l i s t )un( l ) ' rcu' i i , ( lurcr i , Lcrì ìcr i , conl i ( lcnle. Crìrr l r r r t . ' l r , r l l r r ' !ù, t ' . t ' r rLr sr I ) r ) î tc ^vcir

î r ìc 'cdcrc; . leci p icrderea lu i estei I r ' | | | r ' , I r . | | | i | . | (^r( r r ì r t r ) r lur ì l r legrì tur i l ( ) r dc r i înge e i r ìp l ìcn: l - Teorct ic, pc p: i r in l rsr ' lx ì , r l r , ( ì ! r t : r , l | î i r ì )u l t dccî t Pe nevesle sau pe soi i ; în real i r î rc, c lesigur, depinded( (Lrr ì r c l icc, ' rc.)

10 'lìîul)e, 1983, într-o prelucrrre elocvenkì ^

EscLùui desph2 dar ^l

lui ivl.luss, 1967,accenlueazà concluzia lui finAià scolincl în elrden!à frptul ci ,.schllllbul rcestrpoate li perceput ca n substirLrt cùlturîl xl celor douii exrreme anti-sociîle, izolare^.sì stagnarea, pe de.r pxrle, r.izboilrl $i djsrrugereî pe de ahà parte". Ceea ce relevj

asupra schimbului de daruri,si A informaliilor, Traube noreazà cà acest mod decomunicare are legíturà cu ,,constrLrcliî cuhLìrali a sineluj" ca ,,celàlalt', 'un

str:iinpe care fiecare din noi lrebuie srìl descopere, si învele sà-l respecte $i sà-lap,ecieze Si cùm îltfeì poate creî cinevî o punte înspre îcest sine-stÍiin decît

simbolicà Ei ca ex€mplu ìmpresionant pentru cei inreresali în analiza viselor.Sincretrsmul simbolic esle foArte bine articulat i,,Fratele m€u Viìsîle î mLLrit cînd era de 37 de

^ni - de hepatità Am fosr î;rre

nàcàjitàj am fbsr foarte apropixli. La douà sàpr,imînj dupíi înmormînt:lrea lur, :rmavut un vis îo cffe se fàcea c:i filr-meu V?lsîle a murit ssr el El, cx $i frate-meu, ecoprluì de mùloc Am fosl lare nàcàjità ASa cà îmi îngroprm copilùI, aveanrînmormîntarea Eu m:l bocean:

"Vai de mine màr VàsîMai Vàsî ce'ai fàcut rlrDe mni-o luat prunculu ?N - i hLrgi t c-r imLrnr tuDà $î a i luat pruncuf l r ?,

M-am bocit ràt drumul spfe cimrlir $d-nm ciir l-îm înmormîntat pe Vàsîie Dup.r osiptàmîr)à, am zìnit acasà Si ia.à acolo-tni erî pruncul a$ezat lî mas:ì; Sideî pe lavi!,ì"O, Vasihc?i frun'rosul mamer, !u xi murir; cum de-ai înviat ?" l-am [ucar €j-am spLrs :.L-ai întàlniurì !u pe unchr-r i l r V: ìsî le i El a rs: .L-am înt î ìn i t . , .Si pe unchi , ràLìGrÌ\.riÌia "Nu, dar al[ii n]ùlti au venit Ie mine Sr mFau zîs c2ì-mi .sînr rno€i.".Dn cumsînt onmenii pe-acolo? Cî pe-aice^?,.Nu, da liir oxl]lenr, "f)a V,isî, ce mànîncil? Ofì acolo de mincare- i , "Au de rar le celei sîn! meseldpl lne." "Dr cum:Li î j l rns rcoloTCin' re-o luat? ' La îsta n-o r l ispuns .Eì, c l rm o fo?" 'Ah, mamà, pr in înr l rner ic da'puteam vedea , 'Vîi, Sî lî s-o spus sà zîcì com e îcolo, "Nu" N-o maj vru! sà zîc,r ni iclìclespre cum e viata pe-.lcolo. !f-.m trezit pe la 4 dimineah N-am mai putut dormr "Visul este bazît pe credìntî într-o legàtuÈ realà între cer'\'ìì {i cei morli, rla cumam vaizu! în rot xces! capirol Consider importînr de slrblini:tt iìptrìl c:r JLrji esrefoare preFir : i penru pr iceperea ei l î ora[ i i Si st f ig:r tur i i nu esre în nic i un fe lsurprinziilor ca bocerlll este între[esur în structLrfa vjsullri ei.Pe oamenj î i in lefeseîz?ì lot ce e legat de | ' js Càr l i le despre v ise c i rcul îu pe subnìîn:i, prjntre rineri $r barúni l_ieclre simbol anunlà o îlt:l consecin!:l Oamenjj

uDiversxliski (jLrngtîn:i) a viselor decît cle teoriile lui Frelrd De pild:i, î visa un cìjntescos înse:Ìmni cà o sa fìe llloarle în Lìmilie; î visx un avion înseamn,i ci o s;sosersc:i scrisoare Desi8Lrr, inconsÌslenl:r oricàrei disculii referitoare l^ îceasriìser ie de simbolur i î r : ì ! . i l imi te le inerenre respect ivLr luì t ip de interpregìr i a le v lselorOîmeni i l rag deseor i concluzia: , ,Visele sînt loîre c l r susu-n jos; nLr-S adevàrate .

12 PenrrLr ùn stucl iu interesînl asupÍr , , t i ìpului , spal iLr lu i Si v je( i i " , vezi Feuerb^ch(1980, 48-107) Acestf l , fbarte sLrccint , noteaz, i c i i , ,exi$t i numl i în spat i l r Sj t implincepi în ele,s i re sf f rser i t ì ror înelej e le sìnt horarele f i in le i r^ le Caindiv id, nLr po{ is i i exi : i t i in î farr t i r ìpului Ai sp^! iu lu; de aceea, exi \ r i nLìmai în aceîsr i \ r r ! ;

2:ló N(t l ( ^ t ,

I

es(e comon l^ intrareir în cîsà. Meml)r i l dc pîrr ld f ìr lrncnc nrr lrrrrr l , tr .ÈtÍ In l nlcl r lproblcmrì cînd sc înri lnesc cu l i rr îni i in ora;. Flsrc în ircclrt t i i , i i j i , , , . , , , , i , . , i ,1," g, r,nscmn oe tespect.

42. Trebuic $à mànuriscsc ci nu am fílcur cerceràri in legàrurt (u fi)rorulir de sîlutdinrre cre$ini $i evrei. ir- panc

-penlÍu ci asuzi s-au red"us difercnlele rcligioilse Sl,în pîfe. penrlr cà, fiind în mod ,incognio. evreici, mi_r venir pesie minf if discui

despre evrei. Colegi i romàni cîre îu lucrat f i ei în zonà sî;t însà.le acorcl cîsalutLri i le el: Ìu in funcl ie de oromenrele zi lei .Anùsemitismul îrdelenilor nu cere explica[ii suplmenrare; papahagi (192j, XVI) acules urm.ltoarea gluma :

,,pe cine-ai întîlnir în drum, Ioa?Doar un om Oiun j idan,,,

Capitotul tl

2. Cùitorul interesar ar trebui sà-i consulte pe Marian, 1890, Meiloiu, 1969 $i Seuleanu,1985, pentru o mai comple!à, nu neaparat $i mai sistematicà, prezentare a;irualuluinunFi. l-af reco'nand^ de asemenea pe Musser, 1981 $i Kar;oouh, l9g3a.

3. TexEle sînr exrrase din lranscrierile complere il parrr nunli $i, de asem€nca,fr:rgmeole din àhe zece nunÈ din leud Si una din Breb. ó"à nu .*i.rr

"trimenguoe, atunci textele sînt culese de mine-4, Nu este intenla mea sà analizez acum cÈrei categorii lirice ii apenin striqàtuflle_

Pop Si Ruxàndoiu (1976, 180) sînr de prrere ca nirnljle dLì deve;n cu dm;d maì

N|l l l l2!7

' .^1, l l

IJf |cn|| |h| | | | | | | |y . | |} | | | | | ' l | ! l | | | | f I( . t | | | ' ' ) | . l l l l l ( l i l ( | t l | ( i ru' | ì 's| . .Con|: | i l ] ' i l 'x lc ' ' de

|| l tc cÎntr,Lr ih' thiIr l l l l l r ' Ì ' r ' l l t r ' r l r ' : lnr l lzi ' lsupftr poezici r i tur lc ' \ezi l 'oP $i

Iegl!úrile dinrrq fele' Fost-am PatrLl surorele

ca fî Patru floricele$i ne-aú desP'4it cu jele'Nu ne-a desPà4it ial€À 'Fàrà ni-o desP't4jt badea

i6. lvl. Pop (1976, 1i2) spun€ c!], mîiînainte' o mire^sa care se $fl:i-Îe:tj::a

vointei'"

.; ;;'I,'ó";;í; ì5i ieleasca în oublic soîrta' în timPul nunlii; acum nu se

maiobisnuieste.Bocetelelanunt l ; intvest i tcPr inÙePopoarc|esl^\ 'edinvtc in| .iJ ' , , i ! .*t"t ìor ' i"kolov r195ó, 2I3-l4r: (r imska-lvinova' 1981: lvanovr l i

: ,12 N(| ' | I' ^ t '

t

spîl io-îcDìporrl ì . I tentru cn exl$rl în spl l lu l l l l tnp, e$l l înr| . t t l r r l t ír l l , . t t l l r l ì -cu rfte cuvinre, o fiinla vie. hokrh:ì, rrupul ti suflcrul lllcilt$lcs( vlúl t,t, I tt,kl,,l7.lU).Vezi,si F:rbian, 198J, in sDeciî l concluzi i le (143-82).

14, Arderea la crematofiu este cunoscllt?l lfl ora$, degi nu esîe foarte curentil, Vezi

15. Timpùl trecur esle folosit aici penru cà, desi mai exisra îocà o micà comunirete deevrei în Sighetu Marmaliei (locul unde a copilant Eli !ùtiesel), nu mai esre nict unulîn leud. P€ntrll cei mai muti dinrre ,,moroseni',, evreii existA doar în isrorie.

16. Dupit cum scrie R, Williams (1977, 24): ,,Limba vorbità este în mod sDecific umana...limbaiul esre, cù siguran!à, o deschidere ca nici o alt2 a lumii înspre-fiin!à {i a f nteiînspre lume: nu esle o îrvestmre separatà sau iDstrumentalà, ci una constituenu'.Limbejul deosebeite lumea viilor de ceî a monilor.

17 Vezi L. Volf 119?5, 27) despre fotclorul oglinzilor. El mai observà ti asociereîpopularÀ dintre oglinzi_fi Dr^cL a. Dracìlla, cxr€ se aflà pe pragul dintre cei morlitr cei vii, nu-Si vede reflectareiì in oBlindà. Nu esre înzejrraj <rI sufler.

18. Apa es[c asociarà arît cu viaF, cît $i cu moanea. Si ne amintim cA apa primei bàicare se face unei fetiF se ioarna pesre srrarurile cu flori, asrfel îocîr ci sri rib:I mutlipeltori;. penrru Lln btriar, se aruncà numai pe o floare, ct el sà cîSrige injma fetei pecare o dore$te. Vezi KliEman, 1984, 175.

19. Douà întîmplàri au làs,rt urme adînci în memoria mea în r,reme ce f:tceam acolo

pîine: unî de mtlai Si una albà. O femeie care serve:r lî masà a fosr certarà îsrrrude domni cà mi-a dat din lurta de mÈlai. Em o insultà la îdresa sîatutului meu,n-ave^ nicì o importan!^ dflcà mie-mj pl:tceî mai mLtlt.

20. ConceptuîLzaren morlii ca femeie esre înrîlnirà $i în mediile urbane ii jnrelecruale.In privinla rrîgrcei mo4i a dmmarurgrlui gi prozatorului evreu Mihail Sebastian,Geo Bogza scria:

"EI a trecur prinrr-un loc pe unde moîrtea nu stàreî l:t pînda - a$acum sa pentru milioane de oameni -, ci doar se înlimpla sa fie acoló. Si ea €raùudita, în afa fel încît, dupÀ raldìrrile aeriene ti flijte dc rancufi aràLr do;r c.t unbie! camron. Sub rolile sr e, el, ce a avur falsul noroc de a scàpa din îoate prjmejcliileSi ororile ràzboìùlui, î$a a în!îlnil-o". Îi sînr îndaroralà lrinéi Livezeanu care mi-atrimis, cu mukar b[nàvoin!à, o copje a articoÌului ei (1984,279), unde acest citarapare înrr-o notà de subsol. CesNl ei cotegial, de$i flcur firà nici o legàtur,l c!ìlucrarea de fa!à, x venit la rimp, înir-un nod nebànuir.

21. Mamx nu este singrrra rcuzatà cà-i înaelatoare:

Cà popa-i tare înEelàtorCà te-nrreabà de tre ori.6-apoi te pune sà giurigî re baSi-n giug sà mori.

N( f | | l 2.tJ( :Alr l l l

ln l l t t t t t t t l r l l l l l |g l , l t ' ( r r r r t r l r l r ' l rc( ' lu l î l intr€l lh: l pc úrd' pc mke l l .Pc l î i re. lsà ' dîcÀ

ii'iili";i:: l;hiLii'ì ; ",'f r"irir' - d; i;;i ;' ipoi ri ie cere 5,r se iure $i ri se

retÍforice dinúe flori, nung_moane ti ceruri

cate flori sunt Pe PaÍfim l

lToate úerg la juramînt'Numa floarea soareluiS€de-n Poarta raruluiFace loc suflerului$î hodinà uuPului'D-apoi florea sPinuluiSedè'n Poartà iadului'

vezi Burada (1882, fO9) Texlul-a fost cules.în Moldova simbolisrnul-florilor ce

."t'g-l, tìJ.f-"i ,; itutu, toatt notitt (ftrel€) se duc sà se marite' $i norile (toatà

lúlnea) mor' Exptesta a mere u luti/',ìniins?. ^na cz o persoana se ducc sa faca

ei ca de un flr narativ al àcestul stLldlu'

)art€ din înmofmîntîrea ei sîni extrase dlnii.ii.- ra.",.un.a ae teren Dcai-mi-flr fi. ,,povesti" in acest capilol m_am 8îndit clrzie în!r-un ritual care li ata esle cara'terlzal

!e ,,finele" ei 4u venit sà o i€leascà Eî le-auri ele bocerului sînt ilustrative I

Vai mo$ica 9î odorDe gePre ori m_li sculat I

-Mo9icà di Pà al mne PatCu mînà m_ai radicalPe obraz mni_ai netezîtDin Sura mîndru-ai gràitlnirna mniai întàrit

O zrni! sà te jaleascàMoSicA sà-Ii mlrlumeasc:ìC:l muh bine le-ai facÙtBatàr Sàlar n_at avut.Cu sàPlarnîna ai umblat

/ À'loqica la ele h Pal.- cl.rr de bine le'ai ca(al'

Doamne bine le_ai doicìtCoconii i-ai ciupàilNu ai slat ia clisPens^rN-Ài fost moa$à cu s'uar'N_ai fo$ mú94 cu liceuCu dar de la DumnezàuDa amÙ sa se aduneSî str-li fac o rugàciìineSà !e Primea în ceia lume'

2!H N(l t l l I At , t l

22. Silversrein a observal caracterul merapragmatic Si merasemînljc al discursului oficialca fiind tràsAturi inerenre. Sà ne aminrlm cà cefemonia oficialà de la brsericI a avurdeja loc. Rirualul reia fnomentul c?lsàioriei, purtîndu-i pe parricìrrînti Drjn diverseleschimbAri de roluri Si sratìlt. Silverstein (1981 a) arati cà

" asémeneo desfàgurare

"da o srucrurà relaliilor dinrre pàrùcipanli, prin faplul de necontestar cà esreplinàde metafore ale cotidianului".

23 nnà de cuiînd (dupà cel de-al doilea nizboi mondial), proba virSinirilii era, cumrnai este încà în muhe pàrii ale lumii, para de sînge de pJceîrccaf:Sîng;le erA cceacc conm I rr l cui. cm mri putin imporrant $i mxi greu d; veri f icar. Mull i -pui de gi inàau salvat in fèlul acesta onotrer mireselor.

25. Exista versuri care leuda pe cei buni de gurà - în s€nsul bun al cuvînrului:Nu-s frumoasa de flptura

- Da-s ^

dracului de gurÀ.

La omulu bun de gulàNu-i nlai lrebe bauurà.

carc vorbeî chiar despre scest lucru .

Na$ule t-ar si pàcarSà (e culci cu sjna-n prrDa nàna$L-are paralegî a plà!ì sàlindare_

Nrr l l l( ;AI ' t l

exenìple.RàÚ mà doare, rlu miì ooarecînd mà fute, bine'mi Pare

Sf tràid bàrbatu mneuC_ilre Pule ca un zllleuCînd vtrd cà birbalu zrneGîndesc cà m-a fute bine

Ca nu-i barbat as?l de bunSa nuli dàìe cîre_un PumnNÚ-i barbat a!à de dragSà nu le tragà de caP'Ca barbalu nu li_i frateS:ì 8îndeati ca nu !e-^ barc'

Capitolul l l l

1. Lrtemturr antropologica desPre moaltc conline Prin(re ccle mai imPortante studli

oe cete ale [rivarner, 1959r Henz, it;o; v; G;nnep, 1960t Goodv'-1?6-1.ì ""b""

i, Nììrìi.'i9òa ,; Dufkhejm, 1965 Lucràri repfezenrarive feceme despre suDlecr au

:; ;; i ì;; ' ;; u;ú;;;otr' rqzp, rl '" '"n", 1e80, weincr' 1e8or HumPhrevs qi Kins'

iggt '

etuilt $i Parry 1982 si D/nforrh 1982

244 N() r ' f r .A ' , r

De I_a Sre$i cîreodatiO sarutà ,î o ianà.

Uà buna me gî scumpà meRàu îmi pare dúpà ie.gî de coconi mni_ai càlatgî bine i,aì învàFr.CA ieu oumai i-am fàcutgí dumnaB i_ai crescut.Cà ieu m_am dus $_am lucratSî Doamne bine iai càrar.pentru ce i-ai legànarNici o platà nu È-am dar.peDtru ce i-ai ciìrpàitNimnicà nu li_am plàrir.Batàr cà ieu te_am càta!Tàr nu li-am împrumutat.

32. Ac€sta este un ah mornent unde apare tema insFaì rri, l,ocul cel m:li comuo esrecel al consecinlelor palriliniarirrlii si al configuraliei pJrrin.hale a sp;f,rlì,;'i"ìra*fc.ruià rràiesc femeile. Vezi Buga, 19u/, penúu o ,c'ccr:rre mri adincà a î(€srerteme in folclorul romànesc.33 Feuerbaclì (1980, r) ararà de asemenea care era reg:ìRra crinrre moa*e $i docrorl

Mxi bun doftor pe lume nu_ìNici leacuri ca ale lui;

( :^ t ' I l No l

( )rkîr dc lx, ln:rv i l i I iNlrtur: l ( , vr l lecui.

SlnSur'rt rl)ccuhllc pe cîre sîn! în stare s-o fac e aceeA cà identitalcî masclrlinii adoctorùlul relìectà o !endin!:ì, comunà Occidcntului, de a Privi medicina ca Pc oprofesi€ a barbalilor.

34. Nevestele in geneirl poen straie predominant negre. Sc poatc afirmit cà, o da!àmilri(ate, femeile sîn! înE-un perpetuu doliu dupà propria vi:llà, deoîrece màriligulcsre corisiderat a fi un fel de moare simbolicà.CosciuSele sînt din lemn; unele sînt împodobire cu simboluri pictate s:rú sculptate.Acestea sînt în funclie de prestigìul avut, dar, în general, oîmenii sînt Îngropeli însicrie sirnple. ce diferà esre leluL lemnului; cei mai înstàrili po! folosi ùn lemn mairezistent. Aceastír împline$te nevoia de respecr acorda! rangului de cei ramafi înviaF, dirr, evident, nu are nici o importanlà în ceea ce privette confortul celui ce ri

24a

T

Primul distih atestA importanla persoanei clr pricina, în cazul acesta, o ftama. Eamerit'a un cogciug bun, de metal. Nobilii - oamenii 'cu

greulate'- eraù îngroPati,se pare, în sicrie balute în arginr. Al doilea dislih se refera la duiabilitatea arSintului.Acest cosciug, spre deosebire de unul de lemn, va împiedica rupul sa purezeascàîn Damîot.

35. În iatini, Ritu naturae cdpite bomi/ten 8t8ni ,îos est, pedlbus eIJen.36. Cuvîntul probod este de origine slava, probabrl derivat din!r-u[ cuvînt rutean.

Probo.lídînseamn^ a pleca; prohod.et. ^

insoli. Cortegiul funcrar Ie face Pe amîn-doua I mortul pleacà din aceastà lume $i din sînuI comuniuiii (simbolizare de cune)în comunìratea lùmii de dincolo (cimitirul) Si esÈ însolit pînà la mormînt de rude€i prieteni.

37. Vezi F. child (1962, {81,491) sub titlurile 'morminte, îndrtrgost4i, Plante si arbori"Si ,plante de pe morminte'. Aceast temiì comunà se referà la împletirea lulpi-nilor sau a remurilor pentru a simboliza rezistenla iubirii pamîntetti, dincolo demoarl€,

38. Ora ile de nunta conlìn Si îem^ amînarii inevirabilei despa4iri, Urmatoarele versuri,c^re fac iaràSi o legàlura înlre moarle li clsàlorie, sînt oferite ca exemPlu de Bugn(1967, a2).

Sus în stîlpu v!-an\ii$ade fnàma mniresii. ISi roagà sfîntului soareSà l ie ziua mîi marcC-ar€-o fiicà d[càtoare.

' Pa$te mLrnli la alte curliLa pàrin necuno$culi. _,

39. Nila, sorà Mrier, se jelea în ecela$i fel l.ì moarrea fratelui ei mai mîre, în vam carea urmat. Apropiindu-se de cimitirul din sàli9rca de sus, a încePu! sà 'vofbeasc,' cufrntele lor, aflat deja acolo;

Uà de mine mai Mitruql,t Uldesride poàfta larg' Uà ci zine cin€ li-i drag

Ua cà aî vasîle o zinilCA o $tiut cA lii urît.Uà scoalà-rc fa tu bineFpà pînza di pri line$î te uità cinÉ zine.

40. Mar;:{n (1982,359) povestefte un obicei interesanl pe care l-a observal penlrufrrima dad în cursul ìnmormîntàrii unri ge:tmàn. Ccl rimas în vialà a avut drePNllsa-si fàca ,,un fmte de crucc" (la fel cu un frate sau o sorà de sînge) Alesul trebuiasa fic nascut în aceeaiii luna, fàrà e fi neAPàra! de acela$i sex. DuPà ce morlul a fost

muri!. Unele fem€i striSa:

Sa{i fac copîr{eu de-aramàCà ne-ai fost tare bunà mamà,Sà-I fac copîrgeu de-argintSà nu te ba8 în pàmînl.

'N

l ( ' l i l l , , r l , l ! l ' r1r t i , r ' , ! , ! r l l , ( r r r r ì ì r l1( ' r r r l f : r l ) l . l { i l r r r r l rn i lc l ) ( ) ( srrv i ( î \ r (hrrr) l t

r r . | l r | | r r ' r i " ! . , l , , , . t " ( I ì r r i ' ì r ( 1ì i (hrPr i c lc l l i rLrr ì lLr ì înnrofr ì t , ì r l : l r i i ' de Pi lcLrr ,i r r r , , , r ' i r ru rrrrr , ; , r l 1,r , "c ( to l i t r l r r i F lste o Sreleî [ ì sr i le contunzr ' Pentr l r ' l inrc 're l r , ( r r r r r ( | l l l | . r lLr1 ùtL ! r r l ) r ind $i ic i nu se expl ica în î r r t regime unul Peccl . r l . r l r . t r r t r t rc l : r rntelcrr I r r l rdcmicede î exPl icx exxct conlr | ì ' iLr l , p lLnctul s iL l

CaPitolul lV

v

Si ai pe unde a_nturnaCînd socrî ra te_a certa,Sà ar pe unde-î zinjCînd socrî_tn re-:r sfàdi

iTsr: ver.surt alrig piresei rrenúa cà mama ei vî fi acolo penrru er, orj de cfte orin-o-si rnr i poîr i ind. fa greùr i t i le ' rerr oe nevast, i DesiSur cà, spre rreosebi fe crec.s i ,or i . . un(re. cer D,,r ,n reorer ic mj, e, , , i , rc a. i ' . ,^ . , i i . , . i . aì í . i ; ì ; ;

" , _, , ,existil întoarcere.

23 l,:rprul îmi amrnte$k de urm,ìroîrea srrigàturà auzit;i lî nunli:Decît m:-ìritalar ra Ll

26 Brni lo iu (1938, 34) c j reazr i n i f re \ 'ersul pe îceer$i rem:i

N' i reasa- i în ternet,euN,irele la hti_s,ìu

l i \ r i r I r , l , r r r r r r l , , r , , ' , t , r i1,1l l ì l r r r r l r r r ì r r r r l i ì t t r ( t l r r i ( l ( Pc vfcnrur i cîr ì ( l [c l r { i ît lhrrr 'À, \ t | , , l r r r t ' ' i t | | | , ' . | | | ( ( r ' r | ( l ( ' r r t l 'cPtut cxPl ic i t Mo' l t r t crà î lczî t în Dì i j l ( )cul

r | l r r ' l , , , I r ' , r r r , . r rc lLrrrrcrr l )ct ìchctuix- în c ioster lu i Eventur l , rùr i i l lc€au curte,

l )c | l tnr . r . l | r l l ì r t : r c lc((r l nì( ' ( ì i (O vcrsi l rne drîmrt izxtar î ncesl t r i obicei . ìP:r 'e În

l i lDìr ' l l r r i I 'x( ' , rno\ ' . )2S Acesle vers ri Lr fosL roslite lIì moînex Grsiei O soú .r strisîl o îlL:r vlrriînti:

Falll r:r c:r l)rrjlruCLrm s-a f:rce c^ llrlLtÌ_î!r ta cî violirCum $-;t f^ce ca tinî,

29. În disculia despre nuntà Si morrte Si rePeti!^ crclurilor vielii, n?L$tereA rre o

serììnificalie aparte. Cu 6ecare nuntà Si fiecare moarte, av o noui nastere." Aql

cu,n am arltat în introducere însà, naSterea nu este ìa fel Purernic marcatal prin

sînt legdre de ciclul naturii. Ele presupun de obiceì un pastor, o caPri $i un li{ían(Studiile despre folclorul romenesc sînt Pline de relatàri $i anxlrze île acestei teme

Pentru cî teva succinle opini i , vezi M. Pop, 1976,33-a4t Kl igman, 1981, 134-38)

Personajele mascate merg de Ia o casà la als, ceea ce este trPic în trîd4ia teatrului

de acesl gen,31. Urm:Itoarex ier!àciune esle lLralà din Mffí'rn (1892, 259) Mílm hotàrît si o includ'

din cauz:r orrzontulLìi larg de tràiri Prezentate - n^tLrr^, relî[iiLe de rudenie, hrana:

Ie{i Marie ziuà bunil)el^ soîre, delî noriDelà î ta le suror iDelî strulu de busuoclrDelx feciori, clel:r jocllDelî fète dìn uli!àIe{i lvlîrie ziLLà buntrD<h Fihr i rutu cu miercDela Íeciori, clel^ bere.

s-a însurat în bîlada de ràzboi, soldatul moere cr Lrn erou, ne$tiul de nimeni )

codrule orice-i vedeîln t ine cîr o i $edea

, N" spune la rmr mea,' De mi-ì vede nÌort în tine

SpLrne nuic i i c i mi-e bineDe mi-i vedea c-am llìutrtspune cil nu m-ai întîlnitLnsa-mi frunze de-ovelitCrengi le d-îcoPeri tzr l ra v ln lu i t - ; ì sur l : lNoîptea frunze €i-à PicaPà rÌine m-or astuPa

$i nimen mì m-a xfln.

f, l l r r N| | | I \ t , t \

c{ ì | l ìun l r ) l ( l ( ' r ( | l i r ( )n l l ì r ' rs( l ' ( [ l r ( ' ( ) r ( lxr ] r r r ' . r ,k. r I l ' ]1,rr t . I r i i I i l , I r \ ( , r lr ì r tc, \ ,czi . c lc t ) i l (1.1. ( fu B{, t rLr t , l9t t2, r lcst) ( ; fc( . rx : . . r ( , r1 ' r r r r r \ . r t , ) r r1, I ' ,1tr . i ,despre Bulgnr i î . ) Lucrxreî lLr i vol l (1975). i , i r ìcoI i \ : r t r l 'L l , , r ,1, , t , ' , \ , ì r ' r t , r " .C:tpodopera regizorul i sovict ic Pîr îd j ln() \ ' I lntbÌdc ! rnt 'ù. \ tk, t l l / / , / l r r r iur : rz: lIemî dr iLsoster neîDrpl in i re.s i x reîntoarccr i i pr in l re cci v i i . t i l ru l <,sre f i rarLc bog| l rd in pLrnct de ledere ernogrr t ìc La sf ì rs i ru l f r lmLr lu i , Iv: ln pr imelrc ,sàrL(Ul mo(i i "de la iubi t î lu i . lmagineî esre foarte porr iv i (ar : bralele el l jv ic le se îo l ind sà- l ur8rînspre lLÌmea sî ; apoi culoîrea lu i lvrn este înrocmri cu ei g i cLt îceex a pàdLl f l ide mes!€cenr cire îi înconjorrà Se crc(le c.l in pJdufllc clc mesreceni tríiiescsuflerele mo4ilor (cl Si în îhe locLìn, cum ar fi în îpà). înmormîntîrex lui Ivan (inversiuneî originalrì) confine un priveghi în cîre relatiî d'nlre moArre Si sexualthteeste reprezcntaríì in modul cel mîi viu. O remà înrudrri Si desrul de rispindirà esreîceeî a lmonltlui recunosciror" (vezi ceroLrld, 1908) Aceîs!à remà îsj are ridàcinaîn credìnlx despre darorìa sîcrà de î-i îngropa $i a le îràta respecr celor morli, pecare, dacir F-o îndepline$!, sùflerele îSi vor afl:l odrhnî Ei vor fi'recunoscàloare'

3. ,,Imperechcrea" obÌrgAtorie, d.ìr conrrlldictorj€ x sexull]ira[ii cu moarrea a datna$tere psihanal izei , exjsrent iaLismulur, l i ì rà l ismului Si reLigiei - dar $r lu i VoodyAlle , Iegendej ,,mortului recr.rnoscàror" fi venerîtiei Occidenrului penrru ConreleDracula (în scopuri comerciale Ei de divertìsmenr) Lîs în sarcina citirorului sà

6.

7

4.

5

conl inue l is la.Aceàsra tmi Lrce îminÈ de un vers clin l)ttrerea som ului

^ lui Coleridoc

.,dorin!à ame caÍi cu un dezgust cirìdac'. Craf!, în remarcabilul saLr înicol '.S1Ìi-rà-mà cu ale lale buze ro€ii' - geo Si iîversi\tDe ìn Drac la de Bram Srokel" (1984),

înal izerzuì relal i î îmbivalenr: i d intre dor in!à $i teamà în pr iv in[a vampif lsmului .Anrliza lui sensibrl:ì pune accent pe elemenlele de eroricà lìomosexuaÌì prezenreîn poveste ($i pe ,,anxìetateî scxurl:l generalrl a cuhurii rîrzii vrcroriene,,).

Vol f (1975, xvi i i ) , .scr i ind dcspre arrxcl i : r pe cîre o nre penrr l r ro l i Dracula, , .unpersonîj ctrre ne confrun!à cu roate misterele primorclirle: nìoarrea, sîngele !iiubircî" , sprne cà Stoker 'ne f îce sà în!elegem pr in propr ix no^str i i exper ien{à dece se spLrne cà vînlpirul esle inviz ib i l în ogl indà. El €sle îcolo, dar noi nu î lrecunoa{renl din pricin:l cil propriul nosru chip ne st:i în cale." Înrr-edev:ir, ,,sinele',(xltul decît con$rirn!î de sine) nu reu$es!e :l se recLrnoxscà nicbdau I cì proiecle zirîn ,,celàl^lt ceer ce prefer:i sà nu vad în el îosu$i. gj rsrfet începe discursltlmist i f ic î tor cÌespre s inc Si cehlal ! .Vezi , în specrî1, Flerzfc ld, 1981, Dînforrh (1982,71- l1t) $ i du Boulày, 19S2LirerîtLrra scnsii pe setDa metxforej e fonrre cLrprinz:itoîre. Cî lucràri clasice, sinrde_consuìtat , de pi lc là, Jrkobson, 1960, 1,966, 1963r Btack, 1962 sj Richa.cts, J1936119ó4. Ca lucr: i r ì mî i recente, \ .ezi Fernandcz, 1974; Ricoeur, 1977; de iv lan, 1978is: ìcks,19781 Ortont, , 1979 si M.. lohnson, 1981. ! ' in sà î i mul l l ìmesc Cha^ei Kronfcrcrpentru ajurorr l pe cîre ! ì i l l dî ! in pr iv inta bibl jogrrùei Vezi . de ascmenca,Kronleld 1983.LLrcnf i reprczennt ive despre l ìom^ni î sînt , în mod spccix l , ]V[r$ler, 19 l ,ochi ,1964 (491-5)0, pcnrru o cercerîre conparîli\'a î lirerxrufir ernogrîfjce.) . Srahl,1983. Desp,e Grccir I Hcrzfelc l , 1981 I Danforrh, 1982. Despre Chinî : N4a , 1985jbj . Johnson, 198j Afr ica: Léw-BrLrhl (1963, 395-96).

cu bîlîdx rorlirncnscar rVioi'ita (Focht, 1964, 80, 40);

Avec la pl l rs bel le f i l le qu' i l y eLlr Cù ccî mai r ì îndÈì fat : i ce-aor , f l î r .drns l î c i ré

18 llì:?" PrcsuPune cà îce"ìsr'r^ cri's'lorie a fetelo ctr Fiul lui l)umn€ze-Lr îi;i îre

ntd: iùni lc in rrrdr l r l Lresrrni t ' " " : i ' inr ' t 'u ' "

n ' lost n ic iodrt . l y ] : j l t ' " ""

reucleîn în rnod sPontrn l'a vremeì reìi'iti! i' nlr iirm Prtr mulrt despre îceîsti

Cetirile îz cloPolile

Si srirgu îz PraPurilc

A ta nlìntà-i molìorfuiiLa t:ità lumea-i Lrrît'r

Nou: l sà ne f ic dragu

VersL|r i : lsel ì?ìnir toerePhgasl leQiîn:r l tecolecl i idcpoezieof. l l : t ,cÙmar| irì, ' ì,,., ' is' i j p,p,r'gì o:; ' t Bìrleî rq6s

11

33- in rúnpul xnrplc i munci dc Lcrr :n pt ( r r rc : r r l ( l i \ tur l r ì l l l L rr | , , r r r t (1, , irnorr te rel l în mi in i le , ,hul igrni l (x- l l r îcunosrur( l rct f r ) r ì ì r , r i ( ' \ , . I r | | | | | | | ( t I I ( | | | Igreu sl cî$l i t ìc bîni sui ìc ien! i s l - r -$ i înrrei ina f înr i l i i l t r ( , l f , r 1r \ Í r , r , r ( i rst , l ( .s: i rb; ì tor i . dîr fe l t ì l cul l ] s- î înhrs î fo.sr o lovirLrrai penrrLr ( i . l i rs(r{ i r r ; r r r rghirrr r lcorî i multe or i cu cul i tu l .

34 În ecest punct, cînd îlni aminlesc .le povesrex rce€ir de {iroîzrì, îmi dîu seÍrnìî cìerîm deja constientà (le confrlrntrreî dintre douli culturi Ascultîndu-i cL|lìr vorbcs(,reîc!ìr meî el^ determinatà dc cultltrî djn cîre veneîln. Crinìî înlr evoca tàspunsLlristercotipe, bazate pe experienqî nler cLe h Chjcago. Prjmlrl melr gînd î fbst cir nici

decanullti de Bello9.,,îmi veneîu în mjnte Dîr eram în Mîranlure$, nLr 'in Chicirgo.Nu exista nici un precedent pentru ,,fìreasca" mea terma, Era perfect normnl, Lìngest de omenie, expìoatat în mod rrîgic. Pe mjne ideeà mit îmboln,rvea.

35 Ninìeni nu pnrea si-.si punà înúeb eî de ce, în primul rînd, nu impiedicaseDlrmnezeu acest omor înfior:itor Asta i-x lbst so^rtx De asemenea, înjunglì'îràfiind, pàrea curios c;r nLr exjsra nici o urmà de sînge pe poder, cîre s?ì-i ajute pe ceidin fami l ie s 'o descopere Medicul î decl î rat cà, uneorì , în funct ie de pozt j î în carepàtrunde cul[ul în inimà, poale sà nu curg,ì singe Der sîngele rot îr fi trebui! sà fieprezent din cauza r?ìnji de l^ um'Jr-

36. A fost unul din acele momentc c'înd a forografin moîrt:r mi s-;ì p:ìrlrr aproape de

toîre To\,îri\ele de joaci ,le Miriei se Lrirau linLi Ia ea, îcoperjndu-$i gurî cLìanrîndouà mîinile Uìtîndu-mà la scena îceea cle disperare n'tu!à, mi se pàrea c:l seînvîrte camera cu mine

37 Karnoouh (1983 a, 125) an2]Jizeitzj- o denoralie lingvisric'.ì sìmilari, datorala unorschimbàfi economice în sît. Cuvînlul bocotan se referr\ 12r

^cel nouLca ricbe care

38. Un jncident pelrecur în tìmpul nunlii mortului aratar de asemeoea schimfràrileaduse de timpurile moderne in roiL înmorm'iotàrii, în sar î ap:irut o nlîlinar plinà

flori, scos dejx din cîsar Caprcul nu fuscse încil b;.rrlìr în cuie, pîna cînd convoiuìnu era gata s i l porneîsc: t . Oîmenì i în dol iù nLr îu d; l t pre. i mare atent ie nou

n! s-au n i obosir saì se ducaì pîn,ì Ia vechea biseric,i de lemn. Episoclul a fosrpe!Ì l ru mine o v ie reprezent^re î stereor ipului t l r r isr l Ì l l r i ca t i î obiecr i \ iz . i r r, ,celui la l t "L-îu prins pe rLcigriul Màriei în gîrà rìnui orx€ clin sucl llra rra\.esrir in lcìneie Ceeace am înFles eu lî rimpLrl respectiv er:ì ciì acùzàlLrl rrebuia sii fle aclrs Si judecîr însat Nu am , ì f la l n ic iodîrà cum s-a teroin, ì t procesl t l ,

39 Vezi în specixL Ì roch' i (1964,491- i52) Pcntr v ianteînspal ju lùInrarnure€uÌuj , !ezrRîp:i, 1972r în gerÌcral, )\!ioii!a este cînrîra în chip cle colincL cle ùici|ln. Trei

Miorila ^

)nspÍ^t nìuhe interpre!:iri de specraiìtale. De cuúnd, unii cercetairofipolitìci îu sugerît cil o ,ìcalrz:ì a îparentei pxsivir:tli ,r roolanjior po^re fi îcelf^înltsr Vcltanscl.).tuun9 pe c îe 1l iîipliciì MioriÌa Shîfìr (1985, .105) otrsErvril

ignorîre À lor, ramînînd în schìnrb consrjen!à cle erernjtareî lor spirku^l,i " NÌr esre

Mio,ita diî, c^Lrzî prcrinsei cont|jbrìlii rduse la înqelegerer cullurii polirjce rumli-ne{ti; ceea ce mri jntereseazà esre alegorit mortrte nunt:l

ù1. Bibescu, în 1923, cîre î r t ras : r tenl ia îsupra : lcestr i fapt j scr i ind: . , înmormînr:rreaflacfilor $ì ferelor rinere îmbracà roa!e nspecrele unui ri!url de nunrà, peflrru ci cei

, , r , r ' , i l . r " , r r l , ' . r r , r l l r l I r r r l l r r r r l r r r" ! ' | r l rv / r ' r r ' l \ ' rLr i rKl ' r l ! "s l i r ( l (

r ì r . , ! r r l ' | 1,r , , | , l ' \ , , I r . : r { ì 's l " ) r ì r r ' r / i \

( lc 'Ln"Sr i r r r

i ' l ) r r r rc l : r ' i r rc r ì rx

. , l .U, - r , , , t . r 'L, ' , , ' r ' r r I , l ' ) . \ I . Ptrrnfc:rhr i ( ì ' r t ì r r i i l l_ Sr:r l ì l JLl ì r rnr(nlc: '? i r : i

, " i , ì ' , , r , , , , . ' ' , , l , r i r r t f r . t rx/ l sr . r f lcni lu; ct r ì rcnirerr Iur Pe P: i r ' ì inr r ì losr incl€Pl in i r ; i "

in cÍ ' r t r

, l / i i / . / ntr exPriml i , ' rcnLrn! î rea voluntxr i i ' n ic i ldorrrex nìor l r i " c i ' mxr

Nu le sptrnel i cà n-aLr 'Lrc is

Sr-^m pielricele drePl cumnale $i clrmnî[ì

N

| ^ l '

l \ . r ( r l l

, , , , ,1, , , ! , , , ' t r l r r l i r l r r ì ( r . r r . ( ( ' r rsrrkr , r r . i r r ì ì ( r l ; i . ! i î i t r fc lcstr l ( r i t it , r ' r t l i t r \ | , l , i l | l r , ' r I r l r ( r r i ì t , f l ( r i r ì î j ! r lu i Lr Dìînr isr i r i f r icut dc cei ce sulèra de( i r I r r r r r ! r lL i r r , r lx / i ì

; l / \ r i ( r r l ' ) r r , ' . ( , l l ) r r7ùrnr îccîstr i degencrîre ^

ùoi ! i i ; .Nloîr ler LrnLì i Prrcrenl insl) i r : r l , r ( ( iJX, i i r de rr ì1)ur i , dcvine o iDrî8ine f ìuì i l i î r r i . mrìr înspî imîot l lk)xre in. : il lecir sclr i ì letLì1. s imlrolul vre)nelnjc ic i fo losi t de retor ica n1îc. ìbr l Credtnlx înpiìcat er^ Deces,rrll penrru înblînzjfea idcii de nìoarte i dìsPîrjlix Pîcattrlui a rexdusmo^rteî l î sar lb: ì r ic i î e i or ig inîrà ' Aì i ì tu.afer prn. lox^l f î sexual j !a[ j ; $ i a rnort i i semanifèst:i în cele din urtllÀ lrîgjc (în viatx colidian?i, iar nlr sio)bolic) prin victimeleSIDA Argumentatia fundîmentîliiulor $i I conservatorilor afirmi ca este o pedeàpslia v io làr i r regul i lor l ìeterosexuale. Pedcapsa div in i r î morl i r este în aces! c,rzmîni festarea voinlej lu i DLrmnezeLr,

52. Itrobîbiì cà o manifesrare a Lìmorulu' politic a lost cea care, pîn:ì de curînd, a

Hàl loweenLrl în Transi lvanj : r Nu preî { t i îù exact ce sà f îcn cu ei , deoîreccFIîlloweenLrÌ nlr este strrb?ìtorit acolo

i3 Nu ^m

informadi daca îceste obiceiùr i de la nunta mortulur se mî i pract ic l i $ i în r l tezone din Romîniî

Capitolul v

îsenÌenea r!.rfii grosi, ,,!irine$ti", de lîni, iar v'.rr:r, cînd e ar-$i!:i, .g.rrti ricoroìi iìhrgi Mai totiînsi poîrt1i în sît lìaine trad4ionxle dum)nic^ Si de sàrbzirori, mîndrin-du se cLr fxptlrl caL sint leudeni. A$x se întîmplà Si in restlìl À4îramureJlrlui Cei celràiesc h orî{ , in B:r i r Mîre, Sighet rs i Viqeu, s-au obi$nui t s i nmestece st i lur i le deîmbr;icàmìnre Deseori, rudele de la lîri vin îmbri._Icale cî-n sat sà-i viziteze pe ccidela orx.s ori sìr crunpere cîle ceva. De obicei, c_Înd ora$eniì se cluc în srt lAsf ì rs i tu l s i ìpt i rnîni i , ' imbraca ai e i portul tndi l ion:r l &l î i î les cei t inerì Si m^j nul i r ì, , intelectLrî l i '

2- Cîr teî îccîsÍr nu îs i propune sr polemjzez€ cu pr i \ . i re l^ statut l r ì Rominiej de sur

senslìl dnt cle docùina marxistà salr acelî prjns în brorìurile jdeologizînte VezitsLrr îwoy, 1978, pentru o expunere î , , in!elcger i i " social isnìulLr i pr intre muncìtor i r

menrel ie nl : l i cuprìnzi loare asuprx înnlr tat i r i i condi ! i i lor economice Qi socix le înRomîDìî concof i ì i tenl cu r l ì r r ì Ìxreî c l r l !u lu i pefsonr l i rà l i i

^ l l t ì i CeaLr$escu, de t ip

begemonic, se por consul ta înre8istr i r j le Rîdio ELrropî Liberr i c i in 1935, pre(um l ipresî jnrernrlionrla, pentru arlicole prec\rú Criza de e17elgie în RanlAtTict: Noaptchl niczLù zilei( ,,'w'tll * r ee! JoLÙ nîì' , I0

^ptllie 1985 Ranúnia se agalà de c ltLl lui

Ceaupscu, îi Nrefi|c ce naliunea se prribLlfa|te î1úî-Lm declill /?pll, 'Vîll

Stree!

Journî l ' , 27 ianuîr je 1986; Nasterc: i i11o.ùe în RonAnia, . ,New York Review oftsooks", 23 octonìbr ie 1986

i Este o exped€nFi interesanta s: l d iscut i pc l î rg ches!ìuni in lernxl ionî le Cum Poîtecrnev:ì , . ìe pi ld i r , sà cr jL jce i . lcal izîreî mit lc: Ì u Str ! . lor l , i ì i re. cînd nrî l ix cì in.e, .evorbesc crì îu ior i tate despre ncesl s l ìb iect n ic i nu preî St iu exacl unde se l r f laAmericrL? Tele\'izorul le di voie din c'înd în cîncl s,ì arLrnce cile o privire asuprisúlulrLi de v i r t r i americîn, în îspectLì l e i pozi l iv sxlr negît i \ / , dar nu existà n,c, L lnci i le l i l r spî ! ìa l salr temporal . Nu c?ì n-at putea si exisre. l le nÌàsur i ce RoÍìrànir rdeveni t d in ce în ce mai xenofbbic, ì , ro lù l posluluj Radio t :uroPî Ljberà r deveni t

JO(J N('

32 Nu vreau s: ì întel€8el i cà donìnci j rc ÙD s()c ld l jsnì ( lc f l l r ) r | l i ( t ' , , t | l r t ì ( , t i l ( l l r lregruni le l imi t 'o lè esle greLì s i i r reîc. l exnmeDul l . t h(Lt l l : t l l (LÍ l | x t l i | | ì ( ' ( l ic iD ,drepnl l { i

^ l te le sau s: ì î ib. i desiule rel î [ i i ca s: i se descur 'cÈr. t1 l i ls tn () i cgî l i r r rc

strLLctLìral : i în întregul s is lem. Dar, în acela! ì r lmp. sînr l ibcf i sr ì încc| t ( . ix tsr i l ( )lrberrîte cle îlegere cle o împloare nem^jîntîlnilri. pe vremuri, Dici o rernctc

'isea satlrl penÍLr o perioada înclelLìng^tà de dmp, claca nu se mririrî î|lu i .

geroasa nù a schjmbar, în esen!Ìi, nimjc. Lipsurile erau Lrn necez mùft mAr mare

N 261

(lc( l l r I r r ìLt l

beneficilì bànesc nsocilt clr nunlile evreìlor Pe cle o pîrLe, ntr mi_a trecul Prjn cilpsii înkeb; pe de al!a, ieudenii spun cà nu emu de fîla la sarbàtoare^ cLL pricina Onuntà [igàne6c?ì d€ la BLrcure$li exemplificà sacralitîIeî càsrìtoriei !i în prxctica

ligàneascí, dnr €i însemn:itAtea b,rneasc, î ,,darului" f,icul pe-rechii Cei doi au fp.:tîmpreunà limp de sszìisprezece ani Ej a\realr dejî copji marì ImPrejuÍirile nu lda}lpermis sà fac, nuntà mzìi devrene Dupà slùjba de lî biserica, nunla$ii se ,Srzàpe bencheruir. ,,Darurjle", oftrite din generozitaÌe, clxr $i PentrLr lrqriSîreu prestl-giulr.Li în càdrul flrual sau ca :ìfirÍnare :Ì strÌutulut, au xcùperit Ei ru,+pàÉit cù multiosrul nungr i .

42. Recomand cititorului cafea hìì HumPh,ey (1t83) despre colectivjzarea în Siberi,r,capjtolul

'Ritual Si jdenrilale". Sînt, desiglìr, fènornene corìP abiìe Ea 1'orbe$te desPredeclinul strucnrrilor religioase în ritualul iat (37i)i expunerea ei este mai Perlinenta

43 Pentru cei familiari cu categoriile ltri bsb^wm, Lrlilizarea cuvîntùlui t',t4l atcieste similîrir cu modul în càre el folo e rermenul de ohicei rcl:nt\v la societi4ile

continuitîte socìîlà, de î o pune sub legile firii qi în cadruì n^turii" (1983, 2)44- Idee^ cle,,în îfarx comLrnità!ìj" ne aduce aminle de cl^siclrl studiu al llìr Becker

45 înreb,irile ridicale xìci sîni interes^nte, dar ele urmcazà sd Prjmeasc;ì ràspuns într-oiucrare viitoîre. De asemeneî, te necesîr d^e Precizal cà nici conlextul ritual nupermite o complcl:i liberlate expresie. in vreme ce tr^s;rllrrile fbrmîle îlerilualului $i :lle poeziei creeîzÌl ,,anonimìtate', indiviclul lràie,ste în cadful statului

Si este corytient de acesl fxpt Permxnenli. Disclrrsltl locîl exÌsl-À în relalie cudiscursul donrirìant. Pîni l^ urm hegenìonja clrhuralà a snltrltìi Pxre 5à influentezenu numai cont inutLì I , dar.s i contextul or ic: ì rLr i d isclrrs publ ic Necesi letea inoni

loc of l s l r f le recunoscl ì leì (1974, 1180).46 Exist,ì o diferenlaì fìrrìdxrnentxlà întfe noliune^ cle sfèrî PUbLc,Ì, î-sî cLrm este eî

dintrc stat 9 i sociel l tea cìv i là, $ i ce^ de'c lo lnemuum esle concePut el în rnedi l r l acestî làrànesc Èstecon$tiinlei

"si î dìrerenleì de clast.

47 o dezbinxre gravi în inimî comunità!ìi l'llPlul nude bazà î prezentei c,lrli. Nimeni nu a fost îmPieclic,rt

dlxcon în rilLrxl PreotlrL iocului limitxse drepturile clÌaconlìlùi de .r-'si indeplìni rolLLl

jnterzice Lrnui d i^con s: i - t i îndepl ineascà sLtì jba es!e considcmta o in l ruziLrncnedontaL în viatî pefson:ìlà :l acelor lamilii.

256

din cc in ce mll i i r ìrportant, ca ntediîtor al infbrmrÍ i lor dlnxprc ()(( l r l ( . t splc l js l$i invers Ambele surse île comentîriilor 1lLr probleme din punct dc v!.rk'rt i(l'ji)loglcìi îu contribuit amîndou:1, în mod diferir, la ,,mitologizarea" fxptcl()r, l'rebuie sàmenlionez îns:l cà R.dio Europ:r LiberJ permite îccesul la evenimenre curenrc îlrtèlimposibil de aflat; postul este deci ilnponîn!, în ciud:r rczenelor pe cîre l€ am firlà(lc lonul enrisiLttilor.

6. I(leen cle .rlimenla(ie rîlionalà sau lriinlitica î ap.lrut în mod oficial în iulie 1982.Tcoretic, încurija o reformare a regimului alimentar; au fosr publicale tabele cuSreutdlile în funclie de înal[ime, în conexiune cu nuÍr:lrul de calorii zilnice. Popu-lîIa nu a fost prea rcceptivà, con$ideúnd lucrul acesta ca un ah subrerfugiu alîncercddi de a r^lonalizn o produclie Si o distribulie inadecvate, iar pe de allirplrte, pentru a de8lriza accesul exclusivist el elitei k bunuri ce nu existau incÀntiàli îndestulitoare. Discrepanla între inlelegerea ofìciala $i cea popularà aacestui fapt esle revelata de semanticà. Ceea ce este,,alimentafie ralonalà" pentrupolitica ofìcialà devine,,ra!ii" pentru popor. Un funclionar de partid din Iocalitatemi-a corectat repede exprimarea, cînd l-am întrebat de situalia ,,raiiilor", cum le ziceloatà lumea. L momentul respecliv, uleiul, orezul, fàina $i zalìàrul se oblineau cucartelà, amintind de anii '50, din perioada lui Stalin, de dupà razboi. Vezi, deasemenea, CeorSescu (f985, 1&f9). Verdery reflecleazà asupra semanticii repr€zen-tarii istorjce li a polilicii de stat într-o conferinlà intitulatÀ ,,Isroria ca fctif Si hranaca simbol I Construclia colectivà a culturji nalionaliste în Romania" (1983 b).Campadia de crc$tere î naralitàlii a început sà fìe Si mai velìemenrà din f984. Vezi,de exemplu, ,,Scinteia', 3, I Si 9 marie 1984. Vezi, de asemenea, Mclnryre, 1975;Moskoff, 1980;fi în mod special Nydon, 1984.

7 Proviziile de mîncare li combustibil consrituie griiile principale. El€ctriciratea €i aptlcaldà erau de asemenea probleme grave, în special Ix oras. A$ cum noteazàVerdery într-o alti lucrare, populala

"începe acum sà se intreLre dacà Romenia nueste de fapt industrializata pe spinarea maselor, nicidecum spre profilul lor". AceeafiînSriiorare insa a s!a! la baza rulburarilor ce s-au srîrni! în secolul al Xlxlea, întimDul industrializàrii EuroDei Occidentale.

8- Uleiul gi làina fac parte dintre bunurile "r-alionalizale " ; untul estc li el pe lisÌa

a,imentelor mlionalizate, în special la sate. [n vara rnului 1985, nu era nici un picde unt în regiunile rlìrale (defi Bucure$tiul nu suferea de aceasril lipsa). Nu maiexistà nici o moarà aclivà în leudi de aceeA, oamenii sînt dependenli de sursestràine de sate. (Morile au fosr €xpropi^te !i lasale în paràsire.) Ca pafte a cenlrali-zàrii producliei, grîul € macina! $i fÀcur flinà ixr pîinile cc,apte în înrreprinderi desta!. Piinea esle adusà în sat Si, în Seneral, este ralionalizatà. Lumea stl la cozi lungi,în miilocul s^lului. La întrebarea mea, de ce femeile nu-Si mii coc pîinea acasà (cumo fàceau pinà în urmà cu doi ani) miau raspuns minunîndì.r-se: 'Ca lare ne-arplace, !i cum o sà coacem colxcii de Cràciun ii Pasti Ia anul? Dohniso;irà, da'nu-idrojdie n'ica!'Pretinsa acoperire a nevoilor familiei din produclia proprie de cîrne,legume Si lactale e reladvà. De curînd, noile IeSi în privinF tlierii vitelor au agravaiproblema carnir, încurxjînd în ac€la$i timp anumire inovalji în privinta relaFilor descl'ìimb dintre sat Si orîS Fi ale noii economii, ce nu se por exclude reciproc.Aceleasi prevedcri se aplicà Si la le8ume $i produse lîcrîte.

9. Acesre practici ne aduc emirite de lacdú stalinistà folosità pe vrernuri pentru ainvinge rezistenF lirànimii cu privire lî pàmînt. Este car:rcreristic penrru !àrani sa-iauzi spunînd cu amaràciune cà se încearci distrugerea lor. E de asemenea un faptobi{nllit sà aLrzi un laran plîngîndu-se de dispariliî a ceeî ce era specific înslructura lAranului i ,,Cinc a mar Auzir làrrn sf-Si bleas!àme vitele? Da daci nu po!sA le mri !inl'Proprietarilor de animale li se cere sà linà vacile care au fàrar timpde doi ani (pentru lapte); vigeii trebuie pàstrali limp de iase luni, clìiar dacà aceastaîns€amnà disparilia resurselor familiei. Mulli încercîu sà se strecoare li sà nu-$i ntîiînrcgisrr€z€ animalelc, Din aceste motive, làranul se considem adesea viur clepovarf a regimului. Amintti-và Si ci ace{ti lirani nu au fost iobagi !i vefi înFlegemai bine modul lor de-a privi cele ce li s--Àu înrîmplx!.

10. Ar fl interesîn! sà amintim diferenlierex de clasl pe carc o inìplici fenomenul. lnvederea acestor lranzaclii, 'cLrmpàratorii' úebuie sii iribiì acces la o mafin:i. in accstcaz însl ei úebuie sà phteascà panea lor din benzinî consumatà. Mersul cu masin?lpresupune rot mdi mult cheltuieli Sreu de suporttl Aceastil relea de întraiuror^reeste extrem de imporlanu pentru a înlelege pamdoxul €forlului de a ajunge pînà

N() l t l Nr t l l l

A facut Partidul bine

Sî cel gazdà-i ca 'sî

mineN'are c^rÀ lî njci boiNici bot€i mari cle oi'N_ate brînzl de vîndutNici laPte de-ntrecutAmu tàtà lume vede

$i iel Poarli saloPete

$i iel mere_n lumea mare t _

5a cî€tigà de mîncare ' t

N()nl

49. Un sàtcîn: l încercrr sl rnà con!ing:ì ct unul d|t l tcxl l l l j rd(l t t l r ta|.r t( , . f t , ln.ciutnrra fi rrìdus din slavonà, eÉ dc fîpr propag^tìdà riprtrlln dc Dl!thl l co |l tlit rn itì-lsusl inà intercsele,

50. Exis.à Lrn ameslec evident îl srîtului în vinn de zi cu zl. IJrlnLt.r.rn cxccs ,l)îlernîll$t'!lregimul Si-î n'Ienlinut conrrolul asupra copìilor. Promov:rreî clcttcrii n:rt Ulà(ll tldisrorsionît graniFle dinùc public !i privar, .,infanrilizînd" individul. l,oliticî durnin privinlí r.iolului duce la aceleali concluzii.

il . Pentru o tnalizii a subculturilo( vezi, în sp€cià|, Hall $iJeffcrson, 1976 qi Hetxlige, 1979,Am preluar rcrmenul, asr cum este folosir aici, în sensul explical în lucÍìrile loa,

nevestei este un bun cohun; mai muh, lèmeile îl acceprà aia curn îfi asumà proprlasoartà - a$a înleleg ele rolul fiecàruì sex, din învàFturile biblice- Cel mai aoeseaeste pomenità rcsponsabiliiatea femeii pent.u caderee din R;ri.

54. Metodele lui CeauFscu implicau insurulionahzarea pmcticilor cuhumle p.in 'c.ntareaRomaniei".

orizont prea larg intelectuAl (ca sà nu mai vorbesc de cel umanisr).Uniì pot obiech cà încercareî mea de a umaniza economia polrtiet a Romanlcr s-afàcur prin inrermediul rilualurilor, care poate dI îi reprezintà pe oamenii respeclvt,dar fàra sa s€ rcfere la realittlile lor. EsÉ adevàm! ca rirualurile ofer, un modelidealizat de relagi $i schimb social, dar riturile legare de ciclurile vieFi sînr eveni-menr€ pline de semnificatie în Si despre viela oamenilor. Prin aces[e súucturi vechi,dar expflmate în prezenr, vocile lor se fac auzlre, vorbind despre ei în$iFj. cramsciSugereazà cl ,,dacà este îdevarat cà fiecare limbà contine elemenîele unel atrcconcepli asupr:ì lumii Si ale unei afte cukì,rri, arunci este adevàrat Si faptul ca,învà!înd limba cuivr, î!i poti da se.rma de complexirzttea mai mare sau mai micà aviziunii sele despre lume (Hoare Si Smilh, 1983, J25). At adàuga cà aceasrà viziuneasupra lumiieste reconsrruità pe parcursul timpului. ln scopul únui rcspec! reciproc$i dintr-o per$pectivà edc1t, ofèr respectivul model c'l pe un alt mod de a mediîo Pfezerj!4,

ce a adus onenirea pe prrgul disrnrgerir. gtiinla a àdus muhe foloase vielir; dar înmulte feluri a dezumanizitt-o. A inrre în aceste realiràli conìplexe ($i a oferi obibliografie relev{ntà, începînd cu tìoucauh) e cu neputint:l acum, la sftr$ilul acesleicà4i. Renasterea preocupàrilor umanisre esîe un ecou al întreb;ìrilor chinllitoare înlegaturà cu ,,sensul vielii'j de care o cullurt î narcisìsmului $e dezice.

BIBLIOGRAFIE

^lcxiou. M.. 1974. The Rituat Lament in Greek Tradition. C^mbti<lge I Cambridge

Universilv Press,Afterescu, S., e<J. 1965- lstoria lealîului î Romdrria. Bucurclii: Ed Academiei'

Arnto, A , 1981. ,,Civif society vs. the Srate" Telos 47: 23'47 'Ardener, B., 1975. ,,Be:l,ef and the Problem of \x/omen" 7n Percetuing wotlen, ed

S. Ardener, 1'18 Londra: Malaby. i . iAriès. P. 1974. western Artlrudes Touard Death lrom tbe Middle Ages ib the Present'

Baltimote I Johîs HoPkins University Press.Idem., 1982. The Houî of Oar Deatlr. New York: KnopfBabcock, 8., '1978. Tbe Reuerstble world: Symbolic Inùe/sion in Arî 4nd Sociely' ltí^c ,

N.Y.: Cornel l Universi(Y PressBalcescu, N., 1953 OPere Vol l Bucure9tirEd. AcadedieiBanh, F., 1979. A Tlanstluanian l4acl Sîk Lìke City, Ulah I Transylvanie

Bartók, 8., [1923] 7975. Rumaniafl Folk Mttsic: M.zftTrnures Coanty vol S rtîg 'MartinLrs Nijhoff.

Beane, \l Ei w Dory, 1976. Myths, Rites and sytnbols - A Mircea Eliacle Reader' vol 1

New York : HîrPer-ColoPhonBeck, s, r97ó. ,,The Emergence of the Peasant-Iforker in î Transylvanian Mountain

C.ommunity". Di,tecttcal Anùropolo[iJr' 1 : 365-75.Idem., 1979. 'Transylvlnia

I The political Economy of a Fronrier" Diselalie, Dep de

Antropologie, University of Massaclìuselts, AmherslBccker, H.. 1i6a. Outsidets: Studies in tbe Soclolog) of Deui^nce Glencoe, Ill : Free

Press,Bell. P.. 1984. Peasan s in Soclalist Trarlsitiorl: Lih in a Colectiuized HLmSarlalr village

Berkeley $i Los Angcles: University of Californìa Press'

Bell^h, R., er a/., 198i. Habi9 ofbe Heart: Iúdíudual;sîl an.l Contùtitfient in Anlorican

ZlÉ. Berkcley !i Los Angeles: Univ€rsily of callfornia Press

Bellow, s., 1982. The De.Àn's Decclnber' New York, Hàrper and Row

flclmont, N., 1982. ..The Symbolic Fùnclion of the wedding Procession io ibe PoPÙlîr

Riruîfs oÍ Nlîriage" l^ Riruat, ReliSlotT and the Sacî&, ed R Forsrer EiO. Ranum, 1-8. Bahimore: Johns HoPkins Univelsity l)ress'

Ilenedìct. 7972 Rufianialt CúlrLLre aixd tsebaÙiot' Occîsional Papers in Anilìro_

p 8y, nr. 1. For Coll ins, Colo.: AnthroPology ClLrb and Anúropology Faculty

of Coìorîdo State LlniversitYBeniîmin, \v., 1969. ,.The Sroryleller' .îo lllloninatiolts Trad de H Zohn, 83-111 New

York: SchoÉken Books.Bcn(.eniste, E., l9)3 Indo-E ropean language 6t7d SoèierJ' Vol 1 Trad de E Palmer

Londra | !'îber and l' ber'llerger, S., 1972, Paasants A4^lnst Politlcs. Cambridge: Harv^rd Univeisity Pre

Bernabé, J., 7980. Le synholismc de la morl: croJlanccs cl ritcs roLlntains henrl

Cognition înd Communication.Binns, c., 1979-80. .The changing Face of Power: Revolution and Accommodalion in

rhe Development of tlìe Soviet Ceremoniàl Systeiî' Pi4ile l 2 Man 14G) l

i85-606 i 15{I) l70-87.Rîrlea. I. 1909. hlsemndi dín blsericile Mararn rcsulti Bucureslj: Socec

, l5 l l N() [ r \ t , \ '

20- Tcxtele dcspre tr djlie sîn( nenurrì:ìnleì esre în iìcelî$i timp slrbiecrul Si obiecrul unei

delinerea unor pozilii polirice impoftanre de ctìrre membrii famrlr Càsàtoria, dupàcum :rm vàzut, creeazà relalii. ln acesr cì2, familìile inruclire alr fit r o itfacere bunà

poporuhri fom^n

(Episcopul de Rîmnic Si Argeli a lbsr asisrî! de lreisprezecc preo!i.).4.u tbs( de fàlasareflii $i membrii Comrretului Cenrr^|. Mîsa de pomenire I ios! aQezîrà iD fLrnclicde ap^rtenenlî là accste grlrplrri diferile I Lìnr penÍu oîspelii de la ora$ Si alt..l,t r îc l r t io. , î I , i , pent l ' t Ì oîmeni i c l ln sr i .

problenìî rcr i tor ia l r î Transi lvanier. Vezi , de pi ld i , Àlorrr iu. 1941; I Sret incscLr,IC)ú8; Si dc xsemcn(: ì Mîrrxnr, 1977, 96-t04.

27 Accentul pus pe originer seto-dxcà ce a înìbîcsir în uftimî clecada loirle cercuflleîcadcmice:rpîre Sj înrr-o broqur; i rur isr ìcí ì : , ,Mùamurclul este una din cele nì î iInreresante provincii din Ronlitniî. Originrle numelur siiu sînt prcbabjl dxco-romane,de€i unil cerceÍltori propÙn o r:iclàcjní lnLtlt nì:Li vcclÌe, în orjce caz, tsrof,aùIiramurelului se piercle în trecurul îndep:irlar $i ocupa Un loc cu toRrl rpecial înrsrorìr înrregului popor rooún' .

28 DeSi graiul mîr,rmure$ean esre ridica! în sl:rvi la modul nbsrr:rcr pentru semnilìcalrasr l is lor ica în c.rdrul rJ<nr i r . i l i i poporul l ì i romîn, în prîct icà esr; pr i \ . i r cî un $cmnd< inrpoicre: . .Moroteni i : t r l rcbLr i sà învele sà vorbeascà corei t romînc.sre, . în

N

dsDuncl lil inlrcbiri în clialect. Un conferenljar britînic n1i-x sPus m^i lîrziLr cii

stLrilentii [u ii torbiseri despre îcel intervru Pe cîre l-xú íruzi( i fuscsera înSrozili cai

o Drofesoîtil striinà vorbeî cî o lirancàl) Allii nu àu $tirlt ce s,l creîdà. Semnele

, i i :emîi i ical i le sînt pentru ei confuze:st i lú l de îmbràclminte indicà o ident ihte

occidentall,_dîr limba sugereazà ctt totul altceva De obicet, sînt întrebatà cînd :lm

carîcterul variÀt al întisemitismului :

in gràdinà la vecinu I

Este un nuc$î în nuc, cînta Lìn cucciLrbuc, c iubuc, c iLrbuc

To.rri lumeu le spuoeî evîellor iidani, un tcrmen poPulîr 9i peiorativ - d^r cîre erapîrte dfn rdenlitàka lor loc:rlà În 1944, ei

^tt òevenir iorci,lermenÙl rasill oficial'

ai relalix clr lumea din jurul lor s-l schimbat in mod mdjcal

Nlaì de,nul t eram j idani

sî-aveîm cai $î rveanÌ blniDar de cîncl sînlem i!'rei

' Ni . i icàsà, nic i îs le iAf:tr.i cînLi o cucuue:PLl t ( i i r ie. Pu$(àIre

Acele pusctrlii îLì fost laS,rrele de coDcentrîreReprojr.rJ actr.rs evreilor cLrm c?ì sînt ,,co[car'i' Poîte fì v,ìzul c:l un c^z de Projectîrea sineiui în cel:llîlt. Si rom^nii, nu numîi evleii, sînl !mu!i de r:tu Pentru colc:lriile

lor. $mecbcii sînr invidial, de$i clr o ambi\'îlcn!à cleroÉÌatorie, Pentru PriccPcreîde î intoarce orice tîrg în favoîreir lor, de :l nu se las:r tr:r$i Pe sfoarr de nimcni, Pescurt, fiindcl sînr rs!e!ì .

^zì, Stnccberta este cea Pe care se dà lina Penlru ràsPînd;re,r

coruP!rer.

I

( i îr te cdit î l t ( .Ú s'n i i inulF'undatiei Soros penttu o Socictate l)cscltisll

GAIL KLIGMAN este prcîesoî Q[Lt ll prokssor) în.adrì.rl Depa[îmenîului de Sociologiede la University of Califomia, Los Ang€les (SUA). Esre doctor în sociologie (rezasuslinìrtà la Universily of CalifoÌnia-Berkeley). A p'ediìt anîropologie li Uni;ersiry ofTexas-Austin, Ion Ratiu Visiting Chair ofRonunian Studies, Governmenr, GeorgerownUniversity ti University ofChicago (Deparranenrul de Anrropoìogie) preocupàrjle sale€tiinlifice vizeazà donìenii cum sînt: sociologia politicà, antropologia cultuÉlà,nalionalisnui Si etnicitatea, cu precàdere în spaliul centml Si esFeuropean (a efectuatrepetate slagii de documentare Si cercelare în anii'70180 în Rofiania, în sDecial înMaramureS). Personalitate Stiin!ifica cu ample contributii inrerdisciplinare, cail Klrgmanface pane din boald-ul editorial al unor rcviste de presrigiu (,,Slavic Review", ,,Theoryand Society", ,,Sfera politicii" 9.a.); a fost ,esearcb Jellott la wilson Cenrer, Center fo;Euîopean Studres, Haryatd Universiry, Cenrer for Russian and East European Studies,UC Berkeley, Collegium Budepesra !.a., a organizar colocvii Si conferinte la Bellagio,ll Ciocco, Lucca. Càrlile Si aÍicolele publicate îi reflectà în mare parre preocupàrjletttinÍifice I Cdluf : Syhtbolic TransÍormation ín Roflaniarl R ual, Chjcago, Univesiry ofChicago Press (1981) ; The Vedding oJ rhe Dead Ritual, Poetics, and PoDular Ctllnúciît Trat iuaqia, Universiry of Califomit Press (1988'); The polìtics oI DuplicítyrConlÌolling Reprod clion ín Ceausesc 's Romani4, IJni\e$\ty of CaÌifornia pr€ss(7988), Gendered Transuisioîts The Politics <)f Rcptoductton Afkr.tocialrsn, princeronUniversity Press (îo pregàrìre), ardcole în ,Anthropological euarrerly". ,Journal ofAmerican È'olklore", ,,East Eurcpean Politics and Societies", ,,Signs" etc.

Gail KligmanTbe Weddinq of rbe Dead. Rih@L poetics,

arld PoPtiar Culture in TlanslluaníaUniversity of California Press, 1988

@ by POLIROM Co SA faEi, 1998(pent.u versiunca în limba romànà)

Edirura POLIROMRdul copou nr. 3, P.O. Box 266,6600 ta$i

Tel. & Fax (032) 274700 | @32) 214111(032) 2-17 440 (distribulie)

f)escrierea CIP a Bibliorecii Nalionale:

KLIGMAN, GAILNtmla lnortl xti: rihnl, poetìc.l Si ctlltúrcI popdarà

în T,ansiloonia / cail Kligman;trad. din limba englezàj Mircea Boari, Runa Perringenaru, Georgiana

Falnoaga, ì(rest Paul Barbu. - la{ j : pol irom, 1998296 p.; 21, cm. - (Plural M)

Tit. orig. (eng.): The wedding of tbe Deatl: RituaL poeîicsqn.l PopNrlar Clllhtre in Translluanict

ISBN: 973-683-027-6l. tsoari, Mfcea (trad.)

Il. Petringenaru, Runa (tracl )l l I . Farnoaga, ceorgitna ( lrad )IV. Barbu, Vesr paul (rrad.)1. Transilvania

crP:3925.498.41)393G98.47)

Prinred in ROMANTA

Gal l Kl lgman

NUNTA MORTULUI

Ritual, poeticà gi culturà popÙlaràîn Transilvania

Traducere de Mircea Boari, Runa Petringonaru'

Georgiana Farnoaga, west Paul Barbu

î,iJo*{h*

POLIROMlagi, 1998

l { j tLralur i le speci i lcc : ln i t l jz i t t ( c l ( ' ( i l l i l KI iSl ì ì l l l l s i ! ì l ! I IuI | | ( ' | | | t ' I t ' t t ' l r . l l ld linìpoftanle din c ic lu l v icqi i , Pentr t r c l ì c lc ptocl t t t l l t t 'ptrrr l t t l n l t l l l l ' , tsocialà însà$i , adunînd l îo la l tà c ic lur i lc s l t t t ( l t r r : t l t r t l , ' ,h ' r t , r l t ' l t t tindìv iduale Ei soci i l le. Ri tualur i le c ic lu luÌ v ic l i i , în I ) î r l i ( l r l i l l , In ' l

l l I l l l l l 'ca cxpresìi conclensate, simbolice, ale nattLr i i Ei clintctrslLttt lI rt l t ' l t l l l l lr r l l lschimburikrr socialc. Nunqile 5i funerali i le rc(l irecqion( :l z:ì t( ' l i l I l lh' àr x l,r lr

Si, astfel, afecteazir instituti j le economice. Ele reclalnì l) l l t t i( ì l ì i l lr ' rtr r l, l l i l ,reprezentînd astfel transformarea titualà a inclivizik>r' cî o lrrl l lsl l l l lr l lr ' , lcolectivitàli i . Pe parcursul acestor evenimente, categorii lc olt L rtt;t lr r,tt ' . r l,

înglobatà în experienqà, într-un mocl care dà sen Qi sàdevinrì irrlt ' l lgl lr l l ,tCazul ccl mai evident este nunta mortului o cdsàtoric sitt l lxrl lr,ìdesf,rsularir în timpr,rl funerali i lor unei persoanc nubile, dar ne(lsil l()rl l(Prin intc|mecliul miQcàÌii ciclice a indivizilor în timp 9i sPilt it l , i ì(r 'stcomplex cle ritualuri privind nunta, înmormîntarea Qi nunta nl()t l l l l l l iconstituic l lr icrocrrsmosul simbolic al r;roceselor de continuitrl lc l irransformale cullutalà.

GAIL KLIGMAN este profesor în cadrul Departamentuiui de Sociologic clt'la Universrty of California, Los Angeles (SUA). Este cloctor în sockt()gie(teza sustinutà Ia llniversity of California, l3erkcley). A pre(lat antroP()-logie la Universjty of Texas Austin, lon Ratiu Visiting Chair of lìQmrÌnirrnStudies, Government, Georgetown University qi l lnivemity of CJ.tic:Lgo(I)epafiamenLul cle Antropologie). Preocupàrile sale qtiinlifice vizt':rz:Idomeniì cum sînt: sociologia polit icà, antroPologia culturrlà,nationalismul -si etnicitatea, cu precàdereîn spagiul central qi cst-eLrr()P('în(a efectuar repetate stagii cle documcntarc $i cercetare în anii '70 'tì0 înR()mania, în special în Maramureq). PeISonalitate StiinFficà avîn(l rrrlll)lccontributi i interdisciplinare, Gail Kligman face parle clin consil iLll c(Lil()rìrl lal unor reviste de prestigiu Qi are o prodigioasà activitate sti in[if iclì l) int[ccàrlile ei amintim: CàluS: S.ymbolic Trcansformation in Romanwn llittt(tl,Chicago (1981); The Politics of Duplicity: Controlling Rcprodtt(lit)tt ittc'eausescu's Romdnia, Univcrsity of California Press (19uliì)

T"firiî;r-4.tM

"r^rr"'

f i

F

I

\l

à

clo

Nunta mortuluil l itual, poeticà gi culturàI x )p ula rà, în Transilv arna

INTRODUCERE: DINCOLO DE DRACULA

'lt,itt ccua tínt) la dispozílic pe cînd mà aJlam la Londra, amI'ilil(tl Brílísb ML$eum ti arn cercetai lltcràîile tí lràrlile Llinl)il fulccà c1t priríre la Transiluanía; gîndeam cà o cunoaiterel)t !.tlctbtld a làrii mí-a/ Purcafi defolos în întîlnirea cú un nobil

(u .osculc pàr{í a[e LLU'c)pei

Jurnalul lui Jonathan Harker,C^pitolrl 7, Dlacula

Nc aJlAfi în Transilrania; |í Transíll)ania nLt e Anglía RasÍurile)tuaslre nl,t sînî rost"Lt.rile L)oastre, multe luclLri o sò li parà slra ni

Contele Draclr lx càtre Jonalhan Harker

lr l ' | l ' r ,J rì t i i l tLrr isesc cj nu Draclì la m-a aclemenit spre TransiÌvaniî Del rt , t , ì ,rr , l , ( l | l î lùa se popuiarà $i l i terarà cln Occiclent, nu fîce paîtc clín,r l ,r l l rr , ,r r Ìrrrìsi lvînà Dracula al rornîni lor a fost un clomnitor cl in veîcLìl| \ l , , Vl r(1, culroscut sub numeie dc Tepe$, f ìui lui Vlad DraculÌ Dracuta al

r ' f r ì ,r , l |n l)crsonaj gouc, pro(lusuÌ unei imaginal i i englezesti , cîr-e a adus pel,,r r ' rr , ,rr usi un Ìoc cc au pàtruns adînc, prin seinnif icafía 1or simbolici , in, rr, l1r, r , r ( i ( l ( ntxl i Ì . Dracula este o f igurà popularà, un o1]r (gj trebuie accenturt,,r , rr r l)r ir()f i r salr monstîrì) prin intermecli l r l càruia se pot înfrunta spai l Ìeler l | | r rr i l ( r ìrol l i j Culturà ,ersrr.e naturà, trup Si suflet reunite: Dracula inrrul,r1' , r , ' r ' rr sc lupti cu împlet irea îngelàtoare a cLlernelor ' f trndamenrale ale

r r ' l ' I rr ìr i ìn(r - tr loaftcaì dr 'agostea, sexLìal i tarea, dorinla, clomina[ia, stàpî

" iL I r 'Lr l , ,r r ì îruri i Sf idîncl rÌoxrrea, I)racule sf icLeazà netura- El n!ì e nici vr, l ,i r)rî i dcgrîbà înf loleste între via!à Si moarte. Dupà cum tnspirat

r ' 1,. ( : l i Ì l t (1984, 117), Dracula ,,este nosferatL!, I l ic i mor!, nici vru, cir, , r rr .rrrrîrrr louà, vizi tator frecvent qi rnobi l a1 cimit irului Si bucloarului" Dar

I I l r r , r iLrLrcstcr- ìnconst lùctcuhurel El esre o f igu{à pr in internecì iu l c i re ia,,rt , l rroba relel ia parecioxalà cl intre sexualiLate \si moalrrc Pcntnl c.ì m

ltr i i r I r l rnl: i eslc lotu$i om, Dracula trcbuic sà sc sr-Ìpunà ordl l t i i , ,natLìrale"r ' r ,r ,1r 'procesele doasre cuÌturxÌe. Nemudrea este làsatà în seama zei lor

| l l . , | | r ' f i indnatLrn.s icornplexi tàteaf l inteisî Ìe,accstcaî1esigl l tà lu i l ) leculat i ' l l l ì r .r . ! l lcproclrrcl ie dc a lungul t impului La urma urmci, uoartea cste unt , , r r r , . r r r rn iversal

| . , ì ìr Ìr l) , Dracula nu e- El cstc o construcl ie cuhuralà, la fel ca qi ínagrne:Ì, , r rr | , l { : ipfc a sx Trfnsi lvanie de origtne Acea Transi lvanie conccpLrt?l i ca

l r r i , , , i \ , i l izatà x Eor-opei civi l izatc (o' Iransi lvenie magici, aceea qpre cxreI ' I l r l r | | l j -a conclus pe copj i i din Heme]in)r Doarîn hxosìi l 'ùneie

(hntrc' l ' rr rr, l l )xt icc Si rnai pul in cunoscìJte regiuni cl in Europa" putex l)rîcula sà

r L, i ' L,( | I)oar în , ,potcoavî" munFlor Caryati , ecolo uncle ,,s au adunat toatert , r ' .1 t i r lc cl in lume" o(roÌf, 197i, . í) purea gînclf i ea occidenralà srspedda

',1,r, , r \ i l : r t( î ra!ìonal isnlulLì i $t i inl i f ic. iar r loîrtea puteî f i negatà- A.olo, înrl l , r i l , i , r i rnai l lnarà e l i rni lei exrfe1nc î famil iamlui, cele mai f lagúnte .si de

lo tNt 'R() t ) t r r i l lk t i t ) rN( () t . r ) t ) t l t ) r t^( l r t . / \

Dcgîn( l ì t t t :Lt ìsgres: l f i a le norrrrc lor so(- ia l r ' ( l (v j ' ì í t ( . ( r . l ) t i r ì ) i l ( : , l r r r t l r t ; r r r | l , r l r , r i t ,pentru iùaginîf ia culturi j victot jcne tîrzi i . Aptr);r l)( : ( lc ( ls,t , trclJl t i i l s i l r l () | |1r. i tn(,1

datà sosit în lumca ,,civi l izarà" a Angliei, sccreîLl l contclui l )raclt l iL ct, t l ) t t . tzi l r t

ve$nicà !i vor deveni vampiri". Mar rnult, ,,dacà Biserica em cea care subliniîelementele ameninlàtoare ale superstifiei în vampirt, tot ea era cea care oferca

rsemenca Si protectía" sub forma bibliilor, a crucilor €i rozariilod.

vaniei. creclingelor Si practicilor rituale ca.e le (lefinesc viala într-un stat socialistconteinpoúú De aceea, inten!ìx mea cste sà trec,,dincolo de Dracula,', demistifi_

sÎnt rostul-ile voastle". Ca.e sînl însà rostulile Transilvaniei, ,,gara de dincolo clepàduri" ?

Istoria Transilvaniei este lungà $i rumultuoxsà Si continuà sà fie conleslatà iomàsura în ca rescriu $toria ssi rivalizeazà penrru clreptul la ,,un trecutsocral formal nsilvania este o punre întrc Ungaria Si Romània 5r :[crrezidà_csenta actuale asupra ei: cîndva paîte a InpcriLÌlui austro-u[g..u,'lransilvania i unr dinrre cele trci tegiuni care formcazà Rom:rota.Transllvania este cea mai cterogenà dtn punct de vedele etnjc, fiincL, în rnare,locurrà de romani, neghiari ssi sa$r. Carpafii, ale càror ramuri p ncipîle sîntorlentatc clinsprc rlord spre sucl gì de la cst la vest, formeazà un lan[ natìr-ú1, clemarcùrd l i f ì i tele dc esr qi sud ale Transi lvaníei. MacArrlNr (1g91, 21)

* LlLcrare? x tbst eclitaLi în anul 1988 Srudiile llri cail Kligman, efecllrate lnzona lvlaramure€ în anii '70'80, reflecrà realiraqile poljtìce din acet

^nj Vezi infra

(n.ed )

tN r t r t i t ' t l r lNi( | l r r t t l l r l t^{ t r l^

r , ' r ' r i | ( , | , , | | r r r r I | ( ) r | | l { r ) | l r , ì | | I l t l t r | l r i | | g l r I r l r l (n l , r r i r | l , r ( s lc ( t l Î t l i ì l ln l r t r l i r l, r l . l | I | ú n| | | | r t l l l . r r r r l l I r t r i l lhrul l | r ì l ( J()r ìs( ' , (x l ) ( r$, l r l ì , : ì r ' f i i r r i ' .

l \ l ì r ,r l lUr(.t l , o r.gIrì(, 17(' l :r t i l ( lhì n(n(l t l l l i îosi lvrrnici , l t lbst (cl cxrc ot i- î î tr ' îsr | | | | | r / | | , | | r ' , I Zo l ì ( urì()s( ut, l sLl l) r ' [u)tclc (ìc , ,Míl t l ìDìurcsul istorjc" cslc Înconju-r . r t ì , r i t r 'x(r , l r lh n()r \ l 'vestolui , dc lan; t r r i muntoascru. Munl i i Maramurc€uluiI l ' ì r l i r .r( I l ( l r ìr r l l i t t | ( l i rrc) fof 'ncaz,ì grl lni [a ( le norcl-est clr I ]ucovina $i Ucrarna;|Ú||r l l l l t , ìr Ir( l (2(X)0 rn) clel irnitcnzà regiuneî spre sud-est; iar mun ì Gutî iului,, ! | | r , \ ,"rt , rr .prclungesc în col ine ondulate ce seParà Maîamuresul de lcgiLrnerlÍr , I l | |LrrJ, I ) ,r1. Vl lca Tisci rcprczinta l iùi ta noîdicà $i în accla$i t imp frontiera| Í l lÙtl l | | , ,r l jovict icà (astàzi cu Ucraina, n. ecl.)- Am fos! fascnatà de frunuseleahrr,,r ,r l t | | l r l | | lUi, ale colori tul si lesàtura vestmrntelor, cle felele bràzdate cler|trrrr ,rL | | ì l | lk)rî cl intre locuitori i sài, conferind tonel i tà! i urnade bogàlieir!r t l | | nl l ,r lx irxjul lr l . Case .si brserici ciopl i te în lemn stau màrtude isîoriei $i unull ' | ' l ' , r l l s|(.( i f ic, unur mod de prodìrcÍ ie $i relal i i propri í cu mediul

lr , l | r ,r .rrr]( : lc evidente ale modernEàrir nu pot f i ignorate. Reguli arhitectu-r,r l ' t r l r t ' t , .rr ' r-r: l r noi le case sà aibà mini ln clouà etaje, iar locuintele- din beton $iI , i ' I r r l ' , r l t) vi l : l sînt din ce în ce mai numeroase de-a lungul drumuti laìr principale.,rr l | | l | l t t rkìrul satelor. Lumìna electr icà, fr igiderele, televizoarele, massini le -r ' ,r t , r tr ì t ( . t l r l l tc $i cumpdmte de îndatà ce este posibi l , ref lectînd în parte, l ,rr t tr r [ , l l l , ìnocLcrni", de a face viaga mai u$oarà Oi mai confortabi là sau, curlrr , rrr ' rrrrr ' , t{rr( l inta cle redefinire a identì!àl i i pr jn bunuri le posedate. Semnif i-, ,r l i , r | ' | , , | | | i i L|I i i part iculare a fost radical alteratà în ani i comunismului, neù.r i-r, l , rrr i l | l r i , in special, la pàmînt, ci mai degrabà la obiectelr Hotareie ce,( t ' , r ,r r | |r l lv ir i i , famil ir le, satul $i regiunea s-au schimbat,si làrgit , art iculîndu-sc, l l r t ,rr !r l l r l ( ìr ' i î cste pe cale de a f i revizùità Dar din al cur Punct de vedere?

l| |rr i ]( l s;ru spccial i$t i în Sti inle sociale, cei mai mulF din Europa cle Vest $l

, | | t ' , r t" , I l )rogres cle la BucureEti, capltala Romaniei, vorbesc cu disprel clespre| | | , r | | ' , | |

, | ( i r ' Maramure€ului €j desprc aparenta pcrslstenlà a,,modului de trai| | , , t \ , l l l / , r t i r l tàrxnului"

I l|rìì lx)t ll împàcate emblemele evídente ale t.ecutului - !àranli Ei rnodul lor, l i r l .r{ i t cu cl jnarl ì ica ,modernrtàf i i" prezentulùi? De la centru spre periferie,rrr ' rr ' r)r ' rr i i , ( lupà cufir îSi spun locuitoî i i accstei regruni, încÌepl ioesc rolul cle

l, r, rti 'r i v ii 'rj

unei mo€teniri culturale, de creativitate romeneascà (vezl Si Nlarrant,l ' r ' . ' r I ' i ) , lc ca prezenlul !àrani lor a fost supus ral iuni i , clar dupà culÌ a aràtalt , r , l ' ry ( l9l l3

^, 428) în legàturà cu alte sale transi lvane,

Ir vr irr)r, tendìnta... nu esle càtre o creErere a antagonisrnelor dintre !àran l i,r,rr, ( i, (limpotrivir, càtre o siDrphficale clìalecticà a cîflpl tìl social în care

' , r l r r r r r r r r rJ pr in el i rn inar( i r l ; r | : rnr lor insiSi

ll, i |rì()a\stcrex rclagilor dinamice clintre centru Sr perferie, inclivizi Si st-1t,I r ' rr i l ()cî lc 9i conrexlele lor làrgite - acestca sîn! problemele conternporarle

'rrr, r I l )cntf lr îngelegerea gìndir l i ql act iuni i ur]]anel?. De-a lungul istorici ,

' , r0' .1, l)uterì i s-au gràbit sàl dcf ineascà pe ,,celàlelt" în incercarea cìe : l sel, r ' I rrr.r l )c sine. În grade variate, reìa[ i i sociale, idenl i ta! $1 inreracl juni au fost,r , r Lrr, pc baza unor str-ucturi ierarhice de domina[ie si subordonare preconr, rr, l )( l i nu existà o clef init le î torcuprinz?itoare a.,tàranului", în genetal se

, ' ' ì t ' r ,r , :r , ,snbordonerea structuralà : ì !àl ínimii unor forfe exterioàre este u')r l, , I i r.(,nlial al detjnirii sale" (Mintz, 1,913, 74), asigùrîncl astfcl o continuà, Ll ' r , ,1)rr fc a surplusuri lor lr un acces l imit^t la pozif i i le de Pùterelr- Pentrulrr,r | |r r l i Ì l Marernurel, istori î a dovecl i t în repe|ate rînduri caúcterul trecàtor el, , ' t , l l , )r i i l (r determinate of lcial; pînà în 1918, moîosenii 2u fost [àrani în Ung-rlr .L

nunta mortului

Documents

Transcript of nunta mortului