Tulburari de PersonalItate

PATOLOGIA PSIHIATRICA

NEUROZELE

[TULBURARILE

NEUROTICE]

PSIHOZELE

[TULBURARILE

PSIHOTICE]

STARI REACTIVE

*PSIHOTICE

*NEVROTICE

PSIHOPATII [TULBURARI

DE PERSONALITATE]

CRITERII de DIFERENTIERE

ale NEVROZELOR de PSIHOZE

I. GRAVITATEA ( Severitatea

simptomatologiei).

II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.

III.RELATIA CU REALITATEA

INCONJURATOARE.

EXAMINAREA BOLNAVULUI

PSIHIC.

DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :

Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta pacientul sa-si depaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere de date, dirijarea interviului.

Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului; aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.

Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie, comportament social, beneficiu secundar.

Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric familial;*Utilizare de alcool/medicamente.

II.EXAMINAREA PSIHIATRICA: INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;

= Tacerea atenta – ca convinge

bolnavul ca a fost ascultat;

= Relatia de incredere, empatie (

nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici

unele simptome!)

INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)

*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,

Conversatie, Examenul functiilor psihice.

III. ALTE EXAMINARI:

= EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice.

= EXAMENUL PSIHOLOGIC.

= EXPLORARI PARACLINICE.

IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI: Sindrom.

Boala psihica.

Boli asociate/ secundare.

TULBURARILE ANXIOASE

TIPURI CLINICE: (DSM-IV)

ATACUL DE PANICA

TULBURAREA DE PANICA

AGORAFOBIA

TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.

FOBIA SPECIFICA.

FOBIA SOCIALA.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.

TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.

TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.

TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.

ATACUL DE PANICA

O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute

1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.

2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.

3. Transpiratii.

4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.

5. Senzatia de a se inabusi.

6. Durere sau disconfort toracic.

7 Durere sau disconfort abdominal.

8. Senzatie de ameteala, instabilitate, “cap usor” sau lesin.

9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine).

10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.

12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.

13. Valuri de frig sau de caldura.

ATACUL DE PANICA

TIPURI:

ATACURI DE PANICA INEXPECTATE

(NESEMNALIZATE): debutul nu este asociat cu un factor

declansant situational; survin “din senin”.

ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE

(SEMNALIZATE) SITUATIONAL: atacurile apar aproape

constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu

sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in

mod necesar imediat dupa expunere.

ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL:

foarte posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu

sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in

mod necesar imediat dupa expunere.

AGORAFOBIA

Anxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in care nu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.

Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.

Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.

Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.

TULBURAREA ANXIOASA

GENERALIZATA

Implica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflicte reale.

Criterii de diagnostic( DSM-IV): Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada

de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.

Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.

Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: = neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; = iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.

Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.

CAUZE MEDICALE ALE

ANXIETATII

CARDIOVASCULARE

Angina pectorala

Aritmii

Valvulopatii.

ENDOCRINE

Hipercalcemie

Hipertiroidis

METABOLICE

Hiperpotasemia

Hipoglicemia

Hiponatremia

Hipoxia

Porfiria.

NEUROLOGICE

Akathisia

Epilepsia

RESPIRATORII

Astmul

Boli cronice obstructive ale cailor respiratorii

Embolia pulmonara

MEDICAMENTE care pot provoca

ANXIETATE

AMFETAMINE;

ANTICOLINERGICE;

ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );

TUBERCULOSTATICE;

CAFEINA;

DIGITALICE;

SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);

LEVODOPA;

NEUROLEPTICE ( Akathisia);

BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);

HORMONI TIROIDIENI;

ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;

INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.

NEUROCHIMIA ANXIETATII

GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau au actiune similara cu GABA reduc anxietatea.

SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONA este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.

NORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 – implicat in anxietate; receptorul postsinaptic beta – mediaza simptomele autonomice din anxietate.

Se caracterizeaza prin atacuri de panica

spontane .Se poate asocia cu agorafobia.

CRITERII DE DIAGNOSTIC: a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin

unul dintre atacuri a fost a fost urmat timp de minimum

o luna de preocuparea pentru revenirea atacului, de

ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificare

semnificativa a comportamentului.

b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare

mintala.

SIMPTOME ASOCIATE:

Anxietatea anticipatorie;

Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala

serioasa, nediagnosticata);

Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu

agorafobie).

COMORBIDITATI:

SOMATICE:

= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiuni vestibulare.

PSIHIATRICE:

= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stres posttraumatic); = Dependenta cronica alcoolica

TRATAMENTUL TULBURARILOR

DE PANICA

I. FARMACOLOGIC: SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.

ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.

BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.

INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:

ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon; Mirtazapina.

BUSPIRONA.

ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.

TRATAMENTUL PSIHOLOGIC

TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA

include urmatoarele componente: psihoeducatie

si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici de

management al anxietatii; expunerea la

stimuli/situatii.

PSIHOTERAPIA DE GRUP

PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.

FOBIA SPECIFICA

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila

declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice.

B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de panica).

C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau excesiva.

D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta excesiva.

E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.

STIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; = SANGE,INJECTII, RANI; =SITUATII (transport public,tunel, pod; = ALTII ( situatii ce pot produce sufocare, voma, boli…)

FOBIA SOCIALA

ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII PUBLICE.

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de

functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).

B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care poate lua forma atacului de panica.

C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si excesiva.

D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta extrema.

E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu activitatea obisnuita.

TULBURAREA OBSESIV-

COMPULSIVA

Implica idei, imagini, ruminatii, impulsiuni,

obsesii sau modele repetitive de

comportament sau actiune ( compulsiuni).

Obsesiile si compulsiunile sunt straine

Eu-lui .

Daca pacientul incearca sa le reziste

produc anxietate.

TULBURAREA OBSESIV-

COMPULSIVA

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.

B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.

C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu activitatile uzuale.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

= Alte tulburari anxioase;

= Episodul depresiv major;

= Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.

TULBURAREA DE STRES

POSTTRAUMATICA

Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a asistat sau s-a confruntat cu evenim. care au implicat moarte sau lezare grava]; raspunsul persoanei: frica, neajutorare, oroare intense.

Evenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase, imagini, vise, sentimente, actiuni].

Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma .

Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.

Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut posttraumatic durata = 2 zile, max. 4 saptamini).

TULBURARILE SOMATOFORME

UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE CARE NU AU SUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si ocupationale.

FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a determina debutul, severitatea, durata simptomelor.

DSM IV include aici: TULBURARILE DE SOMATIZARE;

TULBURARILE DE CONVERSIE;

HIPOCONDRIA;

TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;

TULBURAREA ALGICA.

TULBURAREA DE SOMATIZARE

Se deosebeste de alte tulb. somatoforme prin multitudinea plangerilor si afectarea mai multor organe/sisteme.

In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter].

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE: Hippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala

exclusiv feminina, cauzata de sexualitatea perturbata.

Areteu din Capadochia – descrie histeria la barbati: Catochus (catalepsia).

Galien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica – retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea nervilor / convulsii).

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE Aparitia crestinismului – Manifestarile sunt datorate

posesiunii satanice: histeria= demonomanie.

MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus – rolul

inconstientului in nevroze.

Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:

* caracterul proteiform al bolii;

* histeria poate imita orice boala;

* histeria masculina = hypocondriasis;

* rolul emotiilor; “crizele din calcul”.

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE – Continuare.

CHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC; = unele accidente histerice – etiologie psihologica.

- descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si senzitive.

BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individ capabil de autosugestie, si care poate fi reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.

P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile de caracter.

S. FREUD - CONVERSIUNEA.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

DSM-IV

A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se manifesta cativa ani, determina alterarea vietii sociale.

B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:

patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati, torace, etc.);

doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata, balonare, varsaturi,diaree)

un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);

un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru, coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate, convulsii,etc.)

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

PSIHIATRIA CLASICA

I. SIMPTOME PAROXISTICE

1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica

Grand Mal.

2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii,

miscari anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia;

Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb.

senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.

3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse,

Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),

4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice,

Stupoare,Stari maniacale/depresive.

II. SIMPTOME PERMANENTE

(Personalitatea). Teatralism;

Patetism;

Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.

Exaltarea imaginatiei;

Egocentrism; Narcisism;

Sugestibilitate crescuta.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Epilepsia.

Spasmofilia.

Sincope.

Boli neurologice.

Simulatia.

Schizofrenia.

Tulburarea de personalitate histrionica

TULBURAREA DE CONVERSIE

Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome neurologice care nu pot fi explicate printr-0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire, parestezii).

Termenul a fost introdus de S.FREUD care a presupus ca simpt.de conversie reflecta conflicte inconstiente.

La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET, J.M.CHARCOT.

Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor este precedata de conflicte sau alti stresori).

HIPOCONDRIA

Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor fizice sau a senzatiilor.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):

A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa, bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor corporale.

B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor medicale.

C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.

D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.

E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.

*Rezistenta la tratament!

TULBURARILE DISOCIATIVE.

Caracterizate de perturbarea constiintei, memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.

Disocierea este o aparare impotriva traumelor care ajuta persoana sa se indeparteze de trauma; ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea traumei.

Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;

= Fuga disociativa;

= Tulb. disociativa a identitatii; = Tulburarea de depersonalizare.

AMNEZIA DISOCIATIVA

Pierderea unor amintiri personale importante, de

obicei traumatizante, cu pastrarea capacitatii de

invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de

tulb. de memorie = amnezia localizata ( pentru

evenimentele unei scurte perioade de timp).

Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].

Se termina brusc. Recurente - rareori.

FUGA DISOCIATIVA

Plecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si

aminti aspecte importante ale identitatii anterioare (

nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o noua

identitate. Comportament normal in perioada fugii.

Etiologie: trauma emotionala precipitanta.

tulb. de personalitate borderline,

histrionica, sunt predispozante.

Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.

TULBURAREA DISOCIATIVA A

IDENTITATII

Personalitati sau identitati distincte la aceeasi persoana, fiecare din ele putand domina, atunci cand este prezenta, comportamentul si atitudinea fata de sine ( ca si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate).

Personalitatea initiala este amnezica pentru celelalte personalitati. Fiecare personalitate are propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice diferite, raspunsuri diferite la testarea psihometrica.

Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; = Tulb. de personalitate borderline.

TULBURAREA DE

DEPERSONALIZARE

Episoade persistente, recurente de detasare de propriul corp sau Eu.

Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de deformare a extremitatilor, derealizarea.

Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice.

Diagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli psihice( schizofrenie, depresie, psihastenie, episoade maniacale); * in boli neurologice ( epilepsie, tumori cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu monoxid de carbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)

PRINCIPII TERAPEUTICE

TULBURARILE DE CONVERSIE:

TRATAMENTUL PAROXISMELOR :

= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; -

provocatoare de durere. Sugestia = efectul scontat; timpul

de actiune; modul de actiune. Terapia electrica. Sugestia

verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se

va efectua in prezenta apartinatorilor!

= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative,

hipnotice, roborante)

- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA

STARII DE URGENTA:

FARMACOLOGIC;

PSIHOTERAPEUTIC.

Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea

de munca, statutul familial, responsabilitate,

beneficiu secundar.

TULBURARILE DE

PERSONALITATE.

NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regula caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).

= Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala (raportata la modelul tipic); = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei functionale; face fata cerintelor sociale).

ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizarea psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.

SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care face fata cerintelor vietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine; percepere raelista sociala.

BOALA --- Episoade; Stari defective.

TULBURARILE DE

PERSONALITATE: Definitie;

Evolutia conceptului

TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate inflexibila, maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau simptome subiective.

Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.

J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.

K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);

= PSIHOPATIE ( Kraepelin);

= SOCIOPATIE ( americanii);

= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).

ETIOLOGIA TULBURARILOR DE

PERSONALITATE.

MULTIFACTORIALA.

I. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta crescuta la gemenii monozigoti====Psihopatii nucleare.

= Valori modificate ale testosteronului, estradiolului, MAO , endorfine, 5-HIAA, modificari EEG.

II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii marginale.

( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).

EPIDEMIOLOGIE

PREVALENTA TULB. DE

PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.

15% din pacientii internati in servicii de

psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;

30-50% din pacientii care se adreseaza

serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de

personalitate.

TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE

TULBURARILOR DE PERSONALITATE

1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.

2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (straine egoului).

3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe mediul si nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.

4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.

5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia, intoarcerea impotriva sinelui,acting-out.

6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate.

7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.

8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice; logica este subordonata impulsurilor.

Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.

FORME CLINICE ALE

TULBURARILOR DE

PERSONALITATE

I. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA.

Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata de jigniri ( colectionari de nedreptati).

Hipersensibilitate

Imposibilitatea de a se relaxa.

Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; = Schizofrenia paranoida; = Alte tulburari de personalit.

COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase, Abuz de toxice.

II. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA.

Detasat de relatiile sociale.

Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.

Alege aproape intotdeauna activitati solitare.

Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale.

Raceala emotionala, detasare afectiva.

Pare indiferent la laudele sau criticile altora.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate paranoida, evitanta (pacientul doreste relatii cu semenii), schizotipala (ciudatenii, excentricitati).

III.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.

TRASATURI CLINICE. Deficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru

relatii apropiate.

Idei de referinta.

Credinte ciudate sau gandire magica – influeteaza comportamentul .

Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.

Gandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sau stereotipa).

Suspiciozitate, ideatie paranoida.

Afect inadecvat.

Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit.

Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.

Diagnostic diferential: Tulburarea de personalitate paranoida .

Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentricitati).

Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emotionala, afecte intense, impulsivitate).

Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].

IN EVOLUTIE: = schizofrenie;

= suicid ( ¬10%).

IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE

ANTISOCIALA : comportament maladaptativ din

copilarie, nu recunoaste drepturile altora.

Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de

fapte antisociale.

Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie – pentru profitul

sau placerea personala.

Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.

Iresponsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei

activitati profesionale, a onorarii obligatiilor financiare)

Lipsit de remuscari, de sensibilitate pentru altii.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulburarile de personalitate consecutive dependentei

la toxice.

Retardarea mintala.

Psihoze.

Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.

Tulburari organice de personalitate.

COMPLICATII: = moartea violenta; = abuzul de

substante; = suicidul; =probleme legale, financiare.

V. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE: instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor, impulsivitate – incepand in perioada adultului tinar.

= Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase;

= Frecvent: gesturi, amenintari sau acte autodistructive, automutilante sau suicidare.

Nu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau imaginat.

Frecvent: abuz de substante, sofat periculos, hiperfagie compulsiva ( binge eating).

Sexualitate haotica.

Afecte instabile, “furtuni” de afecte,disforie.

DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulb. psihotica (alterarea testarii realitatii este persistenta).

VI.TULBURAREA DE PERSONALITATE

HISTRIONICA: comportament dramatic,

teatral, impresionant. Cauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.

Comportament dependent.

Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.

Foarte sugestionabili

Egocentrism si autosupraevaluare.

Relatiile interpersonale sunt perturbate.

VII.TULBURAREA DE PERSONALITATE

NARCISICA: model de grandiozitate si

hiperpreocupare pentru stima de sine. Model grandios al importantei proprii.

Reactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau

depresie.

Profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile.

Lipsit de empatie.

Comportamente sau atitudini arogante sau superioare.

VIII. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, lipsa de flexibilitate,

Preocupat de reguli, ordine, programe, in asa masura incat pierde scopul major al activitatii.

Perfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii

Hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica sau valori.

Rigid, incapatinat.

Circumstantial, sclav al amanuntelor,prefera rutina sau ritualul in detrimentul noutatii. Meticulos.

Lipsit de umor, de abilitatea relatiilor interpersonale, de caldura afectiva.

Aduna obiecte, incababil de a se debarasa de ele, zgircit.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiva.

IX. TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTA: Inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si hipersenzitivitate la evaluarea negativa incepand in perioada de adult tanar.

Evita activitatile care implica contact interpersonal semnificativ.

Retinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.

Se considera inadecvat din punct de vedere social, neatragator din punct de vedere personal.

Neobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau in angajarea in noi activitati.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate schizoida ( lipseste dorinta de a avea relatii); fobia sociala.

X.TULBURAREA DE PERSONALITATE

DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija

altuia ducand la un comportament adeziv, la

temeri de separare.

dificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor, asigurarilor din

partea altora.

are nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in

domeniile importante ale vietii.

nu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii

sprijinului, aprobarii lor.

se simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.

ALTE TULBURARI DE

PERSONALITATE

I.PASIV-AGRESIVA. Obstructionism, taraganare,

incapatinare, ineficienta.Certaret, se plange ca nu

este apreciat, invidios, exagereaza ghinionul

personal.

II.DEPRESIVA. Pesimism, anhedonie, devotament

fata de datorie, cronic nefericiti, nesiguri pe sine.

III.SADICA. Relatiile sunt dominate de

comportamentul crud sau injositor.

ASOCIERI MORBIDE: = Dependenta fata de

toxice; = Episoade psihotice; = Tulburari

nevrotice.

EXPERTIZA MEDICO-LEGALA

(Discernamant, responsabilitate).

TRATAMENT.

TRATAMENT

FARMACOLOGIC: Neuroleptice: propericiazina ( Neuleptil, 10-15

mg/zi.); clorpromazina ( Clordelazin 50-75-100

mg/zi); tioridazina 50-150 mg/zi.

Carbamazepina: 200-600 mg/zi.

Simptomatice.

PSIHOTERAPIC:

IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE

SI MEDICO-LEGALE.

CAPACITATE DE MUNCA - Tipuri de

activtati profesionale.

STATUT FAMILIAL.

ASPECTE MEDICO-LEGALE:

Discernamant/Responsabilitate.

Consecintele detentiei. Statutul in detentie.

STAGIUL MILITAR.

TULBURARI LEGATE DE

CONSUMUL DE ALCOOL

CLASIFICARE (DSM-IV).

I. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:

a. Dependenta la alcool;

b. Abuzul de alcool.

II. TULBURARI INDUSE DE ALCOOL:

a. Intoxicatia alcoolica;

b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,

- cu convulsii,

- cu delirium.

- cu delirium+convulsii

c. Dementa persistenta indusa de alcool;

d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;

e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu deliruri);

f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;

g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;

ISTORICUL NOTIUNII DE

ALCOOLISM

1849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile de boala care iau o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o lunga perioada de timp).

1866 - M. GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern : boala maifestata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, ducand la consum excesiv.

1933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor bolilor.

1952 - DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool; considerat ca o tulburare de personalitate).

1960 - JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi alcoolice care cauzeaza probleme individului, societatii sau ambelor.

1967 - APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala.

1968 - DSM- II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un bautor axcesiv.

DEPENDENTA CRONICA

ALCOOLICA

ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza prin toleranta, model compulsiv de consum.Se defineste prin consecintele negative ale utilizarii de durata.

DEPENDENTA LA ALCOOL. TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de

intoxicatie);

OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).

DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)

Elementele dependentei alcoolice

1. Sentimentul de a fi constrans la bautura.

2. Un mod stereotip de a bea.

3. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri.

4. Modificarea tolerantei fata de alcool.

5. Simptome repetate de sevraj.

6. Linistirea prin bautura.

7. Reluarea consumului dupa sevraj.

METABOLISMUL ALCOOLULUI

I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire),

rapid; foarte solubil in apa.

II. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%);

10% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi.

Metabolizarea hepatica prin: Alcoholdehidroganaza (ADH),

Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)

ADH--- transf. alcool in acetaldehida;

Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.

III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI:

Modifica fluiditatea membranelor celulare == infuenteaza negativ functionarea receptorilor, canalelor de ioni si altor proteine membranare.

Activitatea canalelor de ioni asociata cu acetilcolina nicotinica, serotonina tip 3 (5-HT3), receptorii GABA a === crescute de alcool.

Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii glutamat === inhibata.

Influenteaza centri placerii (mediati de dopamina), receptorii benzodiazepinici, producerea de alcaloizi opioizi.

IV.EFECTE COMPORTAMENTALE:

==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii neuronale. ===Sedare; anxioliza.

== Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu benzodiazepinele, barbituricele, carbamatii.

In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de toleranta) produce: tulb. de gindire, judecata, activitate motorie voluntara, control emotional, tulb. de constiinta pana la coma.

Tulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund (stadiul IV) si cresterea numarului de fragmente de somn cu treziri numeroase si prelungite.

V.EFECTE FIZICE: HEPATICE:Hepatita, ciroza.

NEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.

GASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita, neoplasme.

CARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac, cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale.

NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere.

METABOLICE: Hipoglicemia.

SEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si tulburari erectile).

ETIOPATOGENIA

ALCOOLISMULUI

I. FACTORI SOCIOCULTURALI: obiceiuri, traditii, statut socio-economic, nivel de instruire.

II. FACTORI GENETICI:Argumente:

Riscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele apropiate ale alcoolismului;

Gemenii - risc crescut fata de frati;

Studii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de familii fara risc prezinta un risc de 4 ori mai mare pentru alcoolism.

Asocierea familiala cea mai evidenta = tata dependent / fiu dependent.

ETIOPATOGENIA

ALCOOLISMULUI

III.FACTORI BIOCHIMICI:

Receptorii dopaminici tip 2 ( D2) - in tulb. inascute legate alcool. Receptorii D2 - legati de Alela A1.

GABA scazut in alcoolism; ==scaderea tolerantei si efectelor depresoare ale alcolului. Alcoolul determina stimularea raspunsului GABA.

SEROTONINA scazuta.

OPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia dependentei / tolerantei fata de alcool; Enkefalinele = rol in aparitia crizelor comitiale..

IV. PERSONALITATEA: = Tulburarea de personalitate instabil-emotionala,

schizoida, evitanta, dependenta. antisociala.

Nedezvoltata: intarzierea mintala usoara.

Ttulburari organice de personalitate.

MECANISME intervenind in

AUTOINTRETINEREA

ALCOOLIZARII

Aversiune

gustativa

PLACERE

Memorizare

DEPENDENTA

TOLERANTA

Consecinte

socioprofesionale

familiale

Presiuni socio-

culturale

Conflicte

Intilnire

alcool-

organism

Comportament

alcoolizare

DEPENDENTA CRONICA

ALCOOLICA

HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat

hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).

TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect (

restringerea sferei ideative), caracter ===

degradare sociala.

TULBURARILE FIZICE.

ELEMENTE DE DIAGNOSTIC

Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool pentru o functionare adecvata - la care se adauga comportamente cum sunt:

Inabilitatea de a opri consumul;

Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea consumata.

Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).

Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in timpul betiilor ( blackouts).

Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice serioase.

AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE, OCUPATIONALE

TRATAMENTUL DEPENDENTEI

ALCOOLICE CRONICE

I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.

II. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA: Disulfiram; Acamprosate ( afecteaza sist. GABA ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).

III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE INTREAGA VIATA!.

IV. INTERVENTII PSIHOSOCIALE.

V. ALCOOLICII ANONIMI.

INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA

Consum de bauturi alcoolice urmat de:

Comportament maladaptativ sau modificari psihologice ( comportament sexual neadecvat sau agresivitate, labilitate emotionala,afectarea judecatii, a functionarii ocupationale sau sociale).

Unul sau mai multe din urmatoarele semne: vorbire neclara; mers nesigur;

necoordonare; afectarea atentiei si memoriei;

nistagmus; stupor sau coma.

INTOXICATIA ALCOOLICA

IDIOSINCRAZICA ( Betia

patologica).

Entitate controversata.

Aparitia de simptome severe dupa consumul unei cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu produc intoxicatii): Confuzie, dezorientare, iluzii si halucinatii tranzitorii

vizuale, delire tranzitorii. Impulsivitate, agresivitate, suicid.

Dureaza cateva ore.

Amnezie consecutiva.

Leziuni cerebrale predispozante.

Problema medico-legala psihiatrica.

SEVRAJUL ALCOOLIC

NECOMPLICAT

Debut: la cateva zile dupa sistarea sau

reducerea semnificativa a consumului de

alcool la un dependent.

Clinic: tremuraturi ( maini, generalizate),

transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi,

varsaturi, iluzii sau halucinatii

tranzitorii,anxietate, agitatie

psihomotorie,crize convulsivante.

SEVRAJUL CU CRIZE

CONVULSIVANTE

Crize comitiale tip Grand Mal care apar la 12 - 24 ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala a cantitatii de alcool consumat.

Deseori - repetate crize sau status epilepticus.

TRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza crizele, tulb. vegetative, deliriumul, anxietatea. Carbamazepina, Tiamina.

SEVRAJUL CU DELIRIUM

(DELIRIUM TREMENS)

URGENTA PSIHIATRICA!

CLINIC: = DELIRIUM ( tulburari de constiinta, afectarea functiilor cognitive); = TULBURARI VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor, anxietate, insomniii); = HALUCINATII (vizuale frecvent zoopsice, tactile, olfactive),= DELIRURI ( frecvent paranoide), = AGITATIE PSIHOMOTORIE .

CIRCUMSTANTE DE APARITIE.

FACTORI FAVORIZANTI.

TRATAMENT: Prevenirea!!

Supraveghere permanenta, monitorizarea functiilor vitale.

Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si tratamentul afectiunilor concomitente.

Benzodiazepine ( i.v. sau i.m.daca nu este posibila administrarea orala).

Tiamina ( 100 - 300 mg./zi).

Magneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale).

Carbamazepina.

TULBURAREA AMNESTICA

PERSISTENTA INDUSA DE

ALCOOL.

ENCEFALOPATIA WERNICKE - GAYET:

(Panencefalita superioara subacuta).

Clinic: = Tulburari psihice: - hipomnezie, hipoprosexie, bradipsihie, apatie, confabulatii, posibil confuzie, coma.

= Tulburari neurologice: - paralizii oculare, ptoza palpebrala, modificarea reflexelor pupilare, fotofobie, mioza,eventual: mioclonii, dizartrie, s.Babinski +, hipertonie.

= Tulburari neurovegetative: tahicardie, tahipnee, hipertermie, hiperhidroza, scadere ponderala.

CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA!

LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI, NUCLEII SUPRAOPTICI SI PAVENTRICULARI AI HIPOTALAMUSULUI, FORMATIUNILE TALAMICE PERIVENTRICULARE, TUBERCULII QUADRIGEMENI, SUBSTANTA CENUSIE PERIAPENDICULARA, NUCLEI OCULOMOTORI, PLANSEUL v iv.

TRATAMENT: Tiamina 100-300 mg/zi (initial i.v, apoi i.m si per os)

EVOLUTIE: = Vindecare; = Sechele; = Exitus.

PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala alcoolica).

CAUZA = deficitul cronic de tiamina.

LEZIUNILE NEROPATOLOGICE: Corpii mamilari.

CLINICA: = amnezie antero-retrograda;

= tulburari de orientare;

= confabulatii;

= polineuropatie toxica.

TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.

EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.

DEMENTA INDUSA DE ALCOOL

DEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cronic de alcool.

PARTICULARITATI: SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);

DEMENTA PUTIN PROFUNDA;

REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii consumului de bauturi alcoolice).

TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de alte etiologii.

TULBURAREA PSIHOTICA

INDUSA DE ALCOOL

PREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA ALCOOLICA.

[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu caracter de halucinoze care apar dupa o perioada de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei clare, cu sau fara delire].

PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice alcoolice ( continut = gelozie).

TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de bauturile alcoolice.

TULBURARI INDUSE DE

SUBSTANTE.

Psihoactive; Droguri.

Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.

DEFINITII: INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de

droguri.

SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza in urma incetarii utilizarii masive.

TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau , prin uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic.

ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.

DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare ( cerinta imperioasa + constrangere).

ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului, dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.

DROGURI

DEFINITIE: Orice substanta care poate crea dependenta.

CLASIFICARE: I. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE

DEPENDENTA.Opiu + alcaloizi

Cocaina,

Hasisul.

Stupefiante de sinteza.

< aspectul farmacologic>

II. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun;

Barbiturice;

Tranchilizante.

< aspectul psihologic>

INTERMEDIARE: Amfetamine,

Hipnotice nebarbiturice.

< factorul psihic + farmacologic.

ETIOPATOGENIA

TOXICOMANIILOR

A. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; =

Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; =

Srarea de sanatate a organismului.

B. FACTORUL FARMACOLOGIC: =

Proprietatile drogului.

C. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul

profesional.

DRUMUL TOXICOMANULUI

DEBUTUL = = = retroactiv

POARTA DE INTRARE : Durere, Placere, Curiozitate, Imitatie;

FAZELE: 1. Tatonare Fixare Obisnuinta Dependenta ( Tahifilia; Abstinenta).

2. Impregnare.

3. Degradare.

TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE

Derivati de opiu;

Sintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina,

metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid),

meperidina ( demerol).

Extras din PAPAVER SOMNIFERUM ( Egipt).

CAI DE ADMINISTRARE:

Inhalatii / inspiratie ( fumat) = opiul, heroina.

Injectabil ( i.v. sau subcutanat) = heroina.PERICOLUL

Ingestie ( opioidele de sinteza).

Supozitoare ( intrarectal).

EFECTE: CRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII

DUREROASE;

VAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, * Hipersalivatie, * Deprimarea centrilor respiratori.

EUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE NEGATIVE.

POZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA.

OBISNUINTA se realizeaza in luni; TOLERANTA permite folosirea unor doze de 100 - 300 ori > fata de doza letala.

INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA

OPIOIDE

INTOXICATIA: = Somnolenta; = Vorbire

ebrioasa; = Afectarea atentiei si memoriei; =

Analgezie; = Anorexie;

SEVRAJUL: = Dorinta imperioasa de drog; =

Greata, varsaturi; = Mialgii; Hiperlacrimatie,

rinoree; = Midriaza; = Piloerectie; =

Transpiratii; = Diaree; = Febra; = Insomnii.

TRATAMENT IN INTOXICATIE,

SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA

Sustinerea functiilor vitale.

NALOXON i.v. 0,8 mg.( se repeta doza in cazul lipsei de raspuns la aprox. 4 ore pana la disparitia opioidului din organism ( ex.pentru metadona: 3 zile).

Dezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in sevraj - 20-80 mg./zi doza unica, se continua pe termen lung. Pericolul: DEPENDENTA. CLONIDINA ( diminua greata, varsaturile, diareea din sevraj; este agonist al receptorilor adrenergici a2.) BARBITURICE. BENZODIAZEPINE.

Comunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe abstinenta si pe terapia de grup intr-un mediu structurat).

IN SUPRADOZAJ: = NALTREXON ( Antagonist cu actiune de 72 ore) + NALOXON ( antagonist opiaceu).

COCAINA

Arbustul COCA: Peru, Columbia, Bolivia, Argentina.

INTOXICATIA ACUTA: Faza euforica;

Faza confuziva;

Faza de somnolenta.

INTOXICATIA CRONICA:

- Tulburari senzitiv-senzoriale;

- Tremor;

-Hipertensiune arteriala, tahicardie;

- Convulsii;

- Hipobulie, apatie.

- Deteriorare cognitiva.

DOZA = 1-6 gr./zi.

TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina

CARBAMAZEPINA.

AMFETAMINE

BENZEDRINA Japonia, Suedia,

PERVITINA Franta.

MAXITON

ORTEDRINA

DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.

DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.

SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie, Somnolenta.

CONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme.

INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice, tahipsihie, cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie, insomnii.

CANNABIS

PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.

MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate, rulate in tigarete.

HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge din frunze.

EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta - 18-30 ani.

CANNABIS

EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic; = euforizant.

INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare, senzatie de incetinire a scurgerii timpului, afectarea judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive injectate, cresterea apetitului, tahicardie, uscaciunea gurii, modificarea perceperii culorilor.

Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore ( substanta ingerata). Durata = 3-4 ore.

CANNABIS

DEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!

ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis

care duce la deteriorare clinica manifestata prin una

sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea

indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,-

folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol

integritatea fizica a persoanei, - comportamente

antisociale, - utilizarea continua, in ciuda cunoasterii

consecintelor .

CANNABIS

tratamentul:

Abstinenta ( renuntarea la orice substanta psihotropa).

Simptomatice: anxiolitice, antidepresive, antipsihotice, hipnotice.

Construirea unui sistem de suport.

Psihoterapii: Comportamental-cognitica;

Comportamentala;

Psihodinamica;

De grup;

BARBITURICE

DEPENDENTA - descrisa in 1930.

Apare in cateva luni dupa inceperea

administrarii.Clinica:

Saracirea fondului mintal;

Tulburari de caracter ( impulsivitate);

Necoordonare motorie; dizartrie;

Hipersalivatie;

Obtuzie.

ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare

sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii.

SEDATIVE, HIPNOTICE,

ANXIOLITICE.

Sunt medicamentele psihotrope cel mai frecvent

prescrise.

Recomandate deseori de nepsihiatri, fara precizari

referitoare la doza, durata admninistrarii, pericolul

dependentei = dependenta - boala iatrogena.

Benzodiazepine: Alprazolam, Clordiazepoxid,

Clorazepat, Diazepam, Oxazepam.

Tratamentul numai in conditii de spitalizare!

TULBURARILE AFECTIVE

ISTORIC:Homer; Hippocrate; Areteu.

1675: WILLIS - descrie Mania / Melancolia.

1854: A.J.FALRET descrie La Folie circulaire.

1882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia.

1896: C.E.KRAEPELIN delimiteaza BOLILE MANIACO-DEPRESIVE [ caracterizate prin * tulburarea afectiva, * evolutia dinspre manie spre depresie si invers; * AHC pozitive.

1917: RIBAKOV descrie CICLOFRENIA.

SIGMUNG FREUD = Depresii psihogene;

= Depresii endogene.

I.C.D.10: = Episod maniacal;

= Tulburare afectiva bipolara;

= Episod depresiv;

= Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor, moderat cu/fara simptome somatice, sever cu/fara simptome psihotice)

EPIDEMIOLOGIE:

Tulb. depresiva majora este cea mai comuna;prevalenta pe parcursul vietii =15% ( poate 25% la F); incidenta la pacientii in ambulator=10%, la cei internati=15%.

INCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE INTR-O PERIOADA DE TIMP.

*PREVALENTA = FRECVENTA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE INTR-O COLECTIVITATE.

Tulb bipolara tip I - prevalenta pe parcursul vietii = 1%.

Sexul : prevalenta tulb. depresive majore este > la F ( diferente hormonale, efectele nasterii, stresori diferiti in functie de sex). Pentru tulb. bipolara tip I - prevalenta egala la cele doua sexe.

Varsta: Debutul tulb. bipolare : varsta medie = 30 ani (5-6 ani si 50 ani). Debutul tulb. depresive majore = 40 ani .

ETIOPATOGENIE

FACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb. bipolare tip I decat a episodului depresiv major. Studii familiale: rudele de gradul I ale celor cu tulb. bipolara tip I au un

risc de 8 - 18 ori > de a face boala, si de 2 - 10 ori < de face tulb. depresiva majora. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. bipolara = 60% sanse de a face boala.

Studii pe gemeni: la monozigoti concordanta = 65%, la dizigoti = 14%.

TRANSMITERE: = Autosomala; = Legata de cromozomul X. S-au identificat mai multe situsuri ( pentru ca tulb. bipolara implica mai multe defecte genetice). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi poseda anomalii genetice diferite care determina simptome similare). COMPLEXITATE GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul combinat al mai multor defecte genetice).

GENE ASOCIATE CU TULB. BIPOLARA: Cromozomul X implicat in 1935 ( la aprox. 33% cazuri). Legatura intre locusul 4p16 pe cromozomul 4p si tulb. bipolara (aici se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5 si alfa 2C adrenergici). Cromozomul 18; 12q23-q24; 16p; 21q22.3.

ETIOPATOGENIE

MECANISME BIOCHIMICE

ANOMALII ALE

NEUROTRANSMITATORILOR:

IN MANIE: = reducerea functiei serotoninergice

= cresterea functiei DOPA si NADR.

IN DEPRESIE: = reducerea functiei

serotoninergice, DOPA, NADR.

Interactiuni intre diferitele sisteme de

neurotransmitatori!!

ROLUL MESAGERILOR

INTRACELULARI:(antidepresivele si stabilizatorii de

dispozitie actioneaza asupra sistemelor intracelulare

de semnalizare).

PROTEINELE G: actioneaza ca transductori

transmembranari ai informatiei; neurotransmitatorii induc

raspunsul lor via receptori legati de proteina G.

SISTEMUL CICLIC AMP: senzitivitate redusa in depresia

unipolara.

CALCIUL: rol in neurotransmisie; moduleaza eliberarea

neurotransmitatorilor in sinapsa. Rol in depresia bipolara.

TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:

SCADEREA FLUXULUI SNAGUIN CEREBRAL SI A

METABOLISMULUI CEREBRAL - depresia majora.

SCADEREA GLOBALA A UTILIZARII METABOLICE A

GLUCOZEI.

REDUCEREA ACTIVITATII METABOLICE LA NIVELUL

CORTEXULUI FRONTAL, A CORTEXULUI PREFRONTAL

DORSOLATERAL MAI ALES IN EMISFERUL STANG in

depresie.

CRESTEREA ACTIVITATII LOBULUI TEMPORAL DREPT.

INVESTIGATII: PET, SPECT, Rcbf, rata metabolismului

cerebral al glucozei.

CLINICA

TULBURARILOR AFECTIVE

I. DEPRESIA (EPISODUL DEPRESIV MAJOR).

Debut: Lent; simptome-semnal; 20-40 ani.

Aspectul general : facies (Ω melancolic; tinuta, mers, imbracaminte.

Tulburari psihice: * Afectivitate, * Gandire, * Activitate.(+ alte functii).

Tulburari somatice: * Apetit, somn, greutate, instincte SUICIDUL!

II MANIA ( EPISODUL MANIACAL).

Debut: Acut/Insidios - simptome-semnal.

Aspectul general: facies, atitudine tinuta, imbracaminte.

Tulburari psihice (*Afectivitate, *Gandire, *Activitate + alte functii).

Tulburari somatice:Apetit, somn, cicluri menstruale, tonus simpatic.

DEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: ALTE TULBURARI DEPRESIVE :Tulburarea

depresiva recurenta, Depresia unipolara, bipolara.

DEPRESIA NEVROTICA,

DEPRESIA SECUNDARA : Medicamentoasa (

rezerpine,propranolol, clonidina; cortizon;

neuroleptice; tuberculostatice; antiinflamatoare).

Puerperala. In schizofrenie.

<“DEPRESIA ATIPICA”>

MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

MANIA POSTTRAUMATICA;

MANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine,

corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)

MANIA IN BOLI ENDOCRINE.

PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA.

CLINICA TULBURARILOR

AFECTIVE

III.TULBURARILE DEPRESIVE:

A. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA =

TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA .

Frecventa mai mare - femei. Simptomele

trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.

B. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza

depresiva). Mai putin severa, durata mai

lunga, coexista deseori cu alte tulburari

psihiatrice.

IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-

DEPRESIVE.

Tulburarea bipolara I : un episod maniacal +

episoade depresive majore sau hipomaniacale.

Tulburarea bipolara II : cel putin un episod

depresiv major si unul hipomaniacal.

Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau

mai multe episoade depresive, maniacale sau

mixte intr-un an.

V. CICLOTIMIA

DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai tulburarii. = Simptomele sunt mai mult sau mai putin constante timp de doi ani.

CRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase perioade cu simptome hipomaniacale si numeroase perioade cu simptome depresive care nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2. Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai lungi de 2 luni.

TRATAMENTUL DEPRESIILOR

IN CONDITII DE INTERNARE argumente: * Riscul tentativelor de suicid. *Monitorizarea tratamentului - doze, corectarea efectelor secundare, sesizarea virajului afectiv. * Cresterea compliantei pacientului.

I. TRATAMENT FARMACOLOGIC (antidepresive).

II. TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT.

III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

AL DEPRESIILOR

ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de

preparat tine seama de mecanismele

biochimice in functie da care se deosebesc:

a.Depresii prin deficitul unui singur

neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,

Ach.,GABA).

b. Depresii mixte ( implica doua sau mai

multe tipuri de neurotransmitatori).

INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:

DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia psihomotorie,slabire,deshidratare; hipersomnie diurna, insomnie de trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina, lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).

DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie marcata, insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar recurent, interferenta alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD duale ( mirtazapina, venlafaxina).

DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat, Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina, nomifensina).

CLASIFICAREA

ANTIDEPRESIVELOR

I. AD CICLICE:

1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin);

= Clomipramina ( Anafranil);

= Amitriptilina;

= Nortriptilina;

= Doxepina ( Sinequan).

2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil);

= Mianserina ( Lerivon).

II. INHIBITORI AI

MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).

*CLASICE: Marsilid, Niamid.

*SELECTIVE: Humoryl.

*INHIBITORI SELECTIVI SI

REVERSIBILI: Moclobemid.

III. AD CICLICE “ATIPICE”:

= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.

SEROTONINA: *Fluvoxamina;

* Fluoxetina(prozac);

* Citalopram;

* Sertralina (Zoloft);

* Paroxetina(Seroxat).

NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)

NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):

*Mirtazapina( Remeron);

*Venlafaxina(Effectin).

ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI RECAPTARII NA SI 5-HT2 (Nefazodona).

INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.

IV.TIMOREGLATOARE: SARURI DE LITIU;

CARBAMAZEPINA;

DERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril, Depakine)

LAMOTRIGINA (Lamictal);

CLONAZEPAM (Rivotril).

SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE

INTRETINERE ( PREVENTIV).

CONDUITA TERAPEUTICA IN

DEPRESII

EVALUAREA: = Diagnosticului;

= Formei clinice;

= Riscului suicidar;

= Functionarii sociale.

MONITORIZAREA = Starii generale;

= Evolutiei simpt.;

= Efectelor secund.;

= Compliantei.

TRATAMENTUL EPISODULUI

ANTIDEPRESIV ( preparatul selectat individualizat).

ANXIOLITIC ( benzodiazepinic, fenotiazinic, altele) - eventual.

HIPNOTIC.

TRATAMENTUL AFECTIUNILOR ASOCIATE - eventual.

TERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.

DURATA = aprox. 6 luni dupa virajul afectiv.

PREVENIREA RECADERILOR

Recadere = exacerbarea simptomatologiei

dupa suprimarea initiala a ei si reaparitia in

6-9 luni de la debutul episodului acut.

Continuarea tratamentului AD.

Timoreglatoare.

Supraveghere si controale periodice

(psihiatrce si medicale/biochimice).

PSIHOTERAPIA IN DEPRESII

1. TERAPIA COGNITIVA.

2. TERAPIA COMPORTAMENTALA.

3. PSIHANALIZA.

4. TERAPIA FAMILIALA.

TRATAMENTUL MANIEI

INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire expansive si comportament delirant);

= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);

= monitorizarea tratamentului.

TRTAMENTUL MEDICAMENTOS: Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).

Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).

Risperidona ( rispolept ¬ 10 mg/zi).

Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina, tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.

Tranchilizante;

Hipnotice.

SCHIZOFRENIA

DEFINITIE: W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice

caracterizate prin simptome psihopatologice

specifice evoluand spre dezorganizarea

personalitatii si ducand la invaliditate cronica.

H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta

ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei delirante si

halucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de

afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit

si disociatia personalitatii.

ISTORICUL CONCEPTULUI DE

SCHIZOFRENIE

1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce (caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).

1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia, dementa paranoida).

1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului = scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind “Cei 4 A”: autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora NU vindeca.

1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I ( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva, perplexitate, ).

DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I…..-10.

EPIDEMIOLOGIE

PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.

> 2,7 milioane schizofreni in America.

Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.

CINE FACE SCHIZOFRENIE? Varsta debutului ( a celui evident) = adolescenta, adult tanar.

Inteligenta bine dezvoltata.

Nici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor - cultura persoanei!

Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi; frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.

Sexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida); F - 25-34 ani.

ETIOPATOGENIE

MULTIFACTORIALA: Factori genetici, biochimici, neurofiziologici, imunologici, psihologici.

I. FACTORII GENETICI: Riscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate);

= 40% ( gemeni monozigoti sau copii cu ambii parinti schizofreni).

_ Transmitere: = monogenica;

= poligenica .

_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.

ETIOPATOGENIE

II: FACTORI BIOCHIMICI.

a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona frontala - determina simptomele negative. Receptori: D1,D2,D3,D4,D5.

Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.

Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni - densitate > a receptorilor DA.

b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile predispun la recaderi).

-Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;

-Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.

c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.

d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.

e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).

ETIOPATOGENIE

III. NEUROPATOLOGIE:

TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT,

RMN, PET) evidentiaza disfunctia cortexului

prefrontal , modificari ale densitatii paremchimului

cerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa

si anomalii in functionalitatea lobului temporal.

ETIOPATOGENIE

IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE: Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara (

cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).

Riscul este > la populatia urbana.

Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt - expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.

Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.

Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie. ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !

SLOW-VIRUS ,

La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.

ETIOPATOGENIE

V.FACTORI PSIHOSOCIALI:

TEORII PRIVIND PACIENTUL =

= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.

= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia = raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).

TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia “schizofrenogena”).

TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.

CLINICA SCHIZOFRENIEI

A. DEBUTUL:

Lent (50-70%): *pseudonevrotic; *comportamental.

Acut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatorii

* excitatii maniacale (atipice)

* episoade depresive (atipice)

* stari confuzo-onirice).

_ Subacut.

_ Medico-legal.

CLINICA SCHIZOFRENIEI

B. PERIOADA DE STARE:

SIMPTOME:

1. TULBURARI DE GANDIRE : =scindarea si tulburarea asociatiilor ( dezlanare, insiruire neconsecventa de intampari). Gandirea - dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin asonanta, interpretari simbolice.Cuvantul folosit inafara contextului; hiatusuri, vagul. = barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii monotone ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler - gandire autista ( dereista). = Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar.[ paranoid, cosmogonic, gelozie, inventie, hipocondriac]

1.a.Tulburarile de limbaj = oral (neologisme, verbigeratie, ecolalie, mutism), = scris = desenul.

2. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin - “Dementa afectiva”). Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;

Discordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al scindarii personalitatii) .

Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte antisociale; nu permite contactul afectiv cu medicul curant;

Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta si aplatizarea afectiva (paratimii).

3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:

Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta;

lipsa de initiativa.

Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;

Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia

catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari calitative (

postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul

ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).

Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale,

empatice, inadecvare sociala.

3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI (pierderea sau estomparea conturului propriului Eu) indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al pacientului se poate extinde la intregul univers; vointa si energia ii sunt extrase de o lume dinafara. = Pierderea stimei fata de propria persoana; = Inabilitatea de a separa Eu-l de ambianta. Depersonalizare; Derealizare.

4. TULBURARI DE PERCEPTIE:

Halucinatii = auditive, adevarate sau pseudohalucinatii,

imperative; rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative,

somatice.

Iluzii = deja-vu, jamais-vu; perceperea distorsionata a

timpului.

FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE:

= constiinta; = atentia; = memoria; = orientarea; = inteligenta;

= aptitudinile (literar-artistice).

INDEPARTAREA DE REALITATE A

SCHIZOFRENILOR SE EXPRIMA ASTFEL:

Sunt ciudati, bizari, absenti, sau nu au empatie pentru

oameni care se simt separati de ei.

Detasarea de realitate = caracteristica universala a

schizofreniei; cauzata de tulburarile afective si volitive

ducand la “autismul sarac”( Minkovski: o usa inchisa in

spatele careia nu se afla nimic).

Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale,

filozofice, alte probleme fundamentale umane ( ca si cum

prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori).

SIMPTOME POZITIVE: HALUCINATIILE;

DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE (DISOCIEREA GANDIRII, TANGENTIALITATE, CIRCUMSTANTIALITATE)

ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si COMPORTAMENTUL BIZAR;

AGITATIA PSIHOMOTORIE.

SIMPTOME NEGATIVE (deficitare): APLATIZAREA AFECTIVA;

LIPSA MOTIVATIEI;

SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;

SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;

PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.

FORMELE CLINICE ALE

SHIZOFRENIEI ( DSM-IV)

1. SCHIZOFRENIA PARANOIDA.

2. SCHIZOFRENIA CATATONICA.

3. SHIZOFRENIA FORMA NEDIFERENTIATA.

4. SCHIZOFRENIA - TIPUL REZIDUAL.

5 TIPUL DEZORGANIZAT ( HEBEFRENIA).

+ Tipuri clasice = *SIMPLA; *TARDIVA; * GREFATA; * SCHIZOAFECTIVA.

FORMELE CLINICE ALE

SCHIZOFRENIEI

SCHIZOFRENIA PARANOIDA: Debutul este la varsta mai mare (¬30 ani).

Simptome: pe prim plan - delirele primare urmate de

interpretari delirante secundare, eventual halucinatii. -

tulburari grave de conduita.

Evolutia spre degradarea personalitatii nu este

obisnuita.

SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA (HEBEFRENICA) Debut: 15-25 ani.

Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la dezorganizarea completa; = delire hipocondriace (centrate pe masturbatie, menstruatie); = schimbari comportamentale ( devin visatori, nu invata, centrati pe probleme pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii). = tipice sunt: prostia, ilaritatea, rasul nemotivat, glumele, stupiditatea, jocurile de cuvinte, bizareria asociatiilor de idei, regresia,dezinhibitia; halucinatiile apar mai tarziu, legate de tulburarile de gandire, unii se amuza de ele, dar nu actioneaza.

Prognosticul - cel mai rezervat degradare.

Remisiunile sunt rare, superficiale.

SCHIZOFRENIA CATATONICA.

Simptomatologie ( DOMINA TULBURARILE

ACTIVITATII PSIHOMOTORII):

Stupoare;

Mutism;

Negativism ( activ/pasiv);

Flexibilitate ceroasa;

Executare, supunere automata la ordine;

Sindrom ecopatic;

Agitatie lipsita de scop ( uneori alternand cu stuporul)

SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.

SCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA

Deliruri si halucinatii marcate;

Incoerenta;

Comportament intens dezorganizat;

Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma

paranoida, catatonica sau dezorganizata.

TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari

schizofrene continue in absenta setului complet de

simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui

alt tip de schizofrenie.

Aplatizare afectiva;

Retragere sociala; introversia si autismul;

Comportament excentric;

Gandire ilogica: saracirea ideilor;

Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor

delirante.

FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:

SCHIZOFRENIA SIMPLA:

Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato - abulie);

Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata de familie, neglijarea obligatiilor sociale, indecizie, lipsa introspectiei.

Uneori se deosebeste greu de tulburarea de personalitate schizoida.

Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea lenta a personalitatii.

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.

Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective

( tip maniacal sau depresiv) prezente

concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru

una din cele doua psihoze.

SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.

Evolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea

nucleului afectiv al personalitatii).

Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!

SCHIZOFRENIA GREFATA Clinic = oricare dintre forme;

DEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de

schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);

Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,

SCHIZOFRENIA TARDIVA Debuteaza dupa varsta de 40 ani.

PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.

Factori care pledeaza pentru un prognostic pozitiv: SEXUL Feminin; - BIOTIPUL picnic; - AHC Pozitive ( boli

afective); - DEBUTUL : acut, productiv, la varsta cat mai mare; - FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectiva

Factori care pledeaza pentru un prognostic nefavorabil:

- BIOTIPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip schizoid; - DEBUTUL la varsta mica ( <20 ani), insidios; FORMA CLINICA: hebefrenica, simpla, nediferentiata.

DIAGNOSTICUL POZITIV

A. Tulburarile de gandire ( disociatia).

B. Tulburarile de vointa si activitate.

C. Delirul primar.

D. Tulburarea de afectivitate.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: TULBURARILE DELIRANTE:

delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.

nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.

TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME: durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase

evolutia = favorabila

TULBURARILE DE PERSONALITATE: simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.

OLIGOFRENIA.

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI

PRINCIPII:

Initierea tratamentului = in spital ( stabilirea dozei eficiente;

controlul efectelor secundare; complianta).

Precocitatea tratamentului = eficienta crescuta!

Tratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale,

tip de neuroleptic, toleranta, doza, durata, asocieri

medicamentoase).

Tratamentul de cursa lunga = toata viata; relatia

terapeutica cu medicul!

METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:

1. Tratamentul medicamentos.* pentru faza acuta; * pentru prevenirea recaderilor.

Neuroleptice (denumirea - de la efectele secundare neurologice) standard sau depot.

2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat neurolepticele; aprox. 60% din pacienti remit; nu produce afectarea creierului)

3. Psihoterapii.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:

NEUROLEPTICE.

Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice clasice = Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; = Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; = Fluphenazine. Au efecte secundare de tip extrapiramidal, akatisie.

Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina ( Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina ( Leponex); = Quetiapina ( Seroquel).

In functie de efectul lor - NLP incisive si NLP sedative.

Corectarea / prevenirea efectelor secundare.

TERAPII ASOCIATE: Sedative nonneuroleptice.

Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.

Anxiolitice.

Antidepresive.

Tratamentul afectiunilor asociate.

ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE:

Anticonvulsivante ( carbamazepina).

Saruri de Litiu.

TULBURARILE DELIRANTE

(DELIRE CRONICE

SISTEMATIZATE)

Tulburari psihice in care simptomul dominat il

reprezinta DELIRELE.

Emil Kraepelin descrie:

PARANOIA = sistem delirant persistent in

absenta halucinatiilor si fara deteriorarea

personalitatii.

PARAFRENIA = delire si halucinatii, debut

tarziu, fara degradarea personalitatii.

PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)

DIAGNOSTIC:

1. Delirele = sunt nonbizare, sistematizate.

Durata lor - cel putin o luna.

2. Delirele apar in lipsa altor simptome care

caracterizeaza schizofrenia ( comportament

bizar, aplatizare afectiva, disociatie). Exceptie:

prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate de

tema deliranta.

TRASATURI CLINICE:

Descriere generala = Tinuta adecvata, bine imbracati, nu

par desprinsi de activitatea zilnica. Uneori par ostili,

suspiciosi, excentrici.Arata absolut normali, cu exceptia

prezentei sistemului delirant marcat.

Afectivitatea = concordanta cu delirul.

Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie ( DSM-IV

accepta posibilitatea halucinatiilor tactile, olfactive,

congruente cu delirul)

TRASATURI CLINICE:

Gandirea = tulburarea de continut - delirul: sistematizat, temele frecvente sunt: de persecutie, gelozie, erotoman, grandoare. Lipsesc celelalte tulburari caracteristice schizofreniei.

Orientarea, memoria atentia, judecata nu sunt afectate. Constiinta bolii absenta!

Comportament: delirant; tentative de suicid, homicid.

TIPURI:

1. EROTOMAN. Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia deliranta de afi iubit. Delirele de interpretare - rol esential. Eforturile de a contacta persoana - numeroase, regula.Conflicte cu legea.

2. GRANDIOS = Megalomania.

3. DE GELOZIE. ( Paranoia conjugala; sindromul Othello) Mai frecvent la barbati.La alcoolici. Comportament delirant. Agresivitate.

4. PERSECUTOR. Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi, procesomani.

5. SOMATIC. ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca): infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),

RETARDAREA MENTALA

Prevalenta = aprox. 1% ( greu de apreciat)

Etiologie: = anomalii cromozomiale (sindromul Down) si alte anomalii cromozomiale ( phenylketonuria, boala Rett); = factori prenatali (rubeola, lues, toxoplasmoza, herpes simplex, SIDA, sinromul fetal alcoolic); = factori perinatali ( hemoragii intracraniene, ischemie cerebrala, greutatea la nastere).

DIAGNOSTIC

ISTORIC.( graviditate, suferinte ale mamei, nastere,

dezvoltarea psihomotorie; antecedente familiale tip

retardare; ambianta socioculturala).

INTERVIU PSIHIATRIC.

EXAMEN FIZIC ( indeosebi neurologic).

EVALUAREA PSIHOLOGICA.

RETARDAREA USOARA, MODERATA, SEVERA,

PROFUNDA.

PERSONALITATEA!

PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A

GERONTOLOGIA = Stiinta proceselor de imbatranire.

GERIATRIE = Studiul batranetii.

PSIHOGERIATRIE = Studiaza tulburarile psihice specifice varstei a treia.

SENILITATE.

SENESCENTA - Primara; - Secundara.

PSIHOLOGIA VARSTNICULUI

* AJURIAGUERA “ On vieillit comme on a vecu”.

Tulburari de memorie ( legea disolutiei memoriei);

Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism, rigiditate);¬ conflictul intre generatii¬

Modificarea activitatii voluntare;

Tulburari de afectivitate.

Tulburarea ritmului nictemeral.

MODIFICARI

FIZIOLOGICE

MODIFICARI

METABOLICE

MODIFICARI

PSIHOLOGICE

MODIFICARI

ANATOMICE

PATOL.

BATRAN.

DEMENTA

DEFINITIE: Slabirea globala a functiilor

inalte corticale ( memorie, capacitatea

rezolvarii problemelor cotidiene,

performanta invatarii deprinderilor,

abilitatilor perceptuo-motorii,folosirea

corecta a abilitatilor sociale) deseori

progresiva si ireversibila.

CAUZELE DEMENTELOR

( tipuri)

I. DEGENERATIVE: * Alzheimer; * Pick; * Senila.

II. VASCULARE: * Multiinfarct; * Microinfarcte corticale * Lacunara.

III. NEURODEGENERATIVE: * In boala Parkinson;

* In boala Huntington;

* In boala Wilson; * Scleroza laterala amiotrofica.

IV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;

* SIDA;

* Encefalite virale;

* Meningite cr.virale

* Neurosifilis.

V. METABOLICE:* Wernicke-Korsakov;

* Deficit vit. B12.

* Pelagra.

* Insuficienta renala severa.

DEMENTA ALZHEIMER –

ETIOPATOGENIE SI

DIAGNOSTIC

ALOIS ALZHEIMER - 1906 – a descris

bola la o femeie de 51 ani . Evoluţia a fost

progresivă, in 4,5 ani ajungând la demenţă

profundă.

Alzheimer a menţionat aspectul specific

neuropatologic al bolii: atrofii cerebrale generalizate,

modificări histopatologice:

depozite proteinacee;

aberaţii citoscheletice şi neuritice;

vase sanguine dismorfe.

După 90 ani boala se

caracterizează prin:

1.Aspectul neuroanatomic reprezentat de

atrofia cerebrală difuză şi

2.Histopatologia specifică:

Plăci senile,

Degenerescenţa neurofibrilară,

Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),

Pierderi sinaptice,

Leziuni oxidat

Inflamaţia

Acumulare de proteine aberante.

PLACILE SENILE (NEURITICE)

formate din:

Substanţa amiloidă ( proteina beta A4, provenind

dintr-o proteină precursoare, APP) este anomalia

neuropatologică absolut necesară diagnosticului de

Prelungiri neuritice anormale in spaţiile

extracelulare.

DEGENERESCENTA NEUROFIBRILARA

– caracteristică, dar NU specifică DA.

Formată din filamente helicoidale pereche şi filamente

drepte.

Conţine agregări anormale de “proteine TAU”.

Localizare: cortex, complex hipocampo-amigdalian,

nuclei bazali,locus coeruleus.

PIERDERI NEURONALE SI

SINAPTICE.

Unele populaţii de neuroni se pierd selectiv, mai ales

neuronii asociaţiei corticale şi unii nuclei subcorticali,

incluzând celulele colinergice ale nucleilor bazali şi

celulele serotoninergice.

Pierderile sinaptice se corelează cu severitatea

demenţei.

LEZIUNI MITOCONDRIALE SI

OXIDATIVE

Hiperactivitatea succinildehidrogenazei şi altor markeri

enzimatici mitocondriali; ele preced acumularea de

amiloid!

Localizarea deficitelor metabolice se corelează

cantitativ cu simptomatologia clinică: deficite>in partea

stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante sip

e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.

ETIOLOGIA DA.

MULTIFACTORIALA:

Factorul genetic

Factori neurochimici

Factori imunologici

Factori toxico-metabolici

Factori traumatici

Factori vasculari.

Sexul.

1. FACTORI GENETICI-rol variabil

in determinarea bolii.

Istoricul familial de DA = cel mai consistent factor de

risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale. Transmiterea –

autosomal-dominantă.

Anomalii cromozomiale:

=cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de

mutaţii diferite in această genă: presenilina 1;

SHERINGTON).

=cromozomul 21: gena proteinei precursoare a

amiloidului.

=cromozomul 19: presenilina 2.

Allela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezintă un

marker pentru DA familială şi DA sporadice cu debut

tardiv. Se situează pe aripa lungă a cromozomului 19.

2. FACTORI NEUROCHIMICI

Scăderea importantă a Neurotransmiţătorilor,

Receptorilor,

Sistemelor enzimatice.

Sistemul acetilcolinic (ipoteza colinergică a DA).

Scăderea activităţii acetilcolinei este legată de tulburările

de memorie.

In DA = scăderea concentraţiei acetilcolinei şi a

colinacetiltransferazei in creier (mai ales in

hipocamp).

Sistemul serotoninergic: implicarea dovedită de

scăderea activităţii şi numărului de receptori la nivelul

lobului Frontal şi Temporal, Hipocampului.

Se corelează cu modificările noncognitive din DA.

GABA – neurotransmiţătorul implicat in conexiuni

complexe cu alte sisteme de neurotransmiţători şi

neurohormoni.

In DA = scăderea progresivă şi difuză a activităţii

corticale (mai ales in lobii temporali);

= scăderea nivelului GABA in lcr.( aceasta fiind

responsabilă de comportamentul agresiv al pacienţilor

cu DA).

Neuropeptide: somatostatina

corticotropina

vasopresina

substanţa P.

~implicaţii terapeutice~

3.FACTORI IMUNOLOGICI

Argumente:Titrul anticorpilor antiţesut

cerebral semnificativ crescut la cei cu DA faţă

de sănătoşi.

Posibil: implicarea sistemului imun in

formarea amiloidului din plăcile senile.

Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile =

derivate imunoglobulinice.

4.FACTORI TOXICO-

METABOLICI

Aluminiul: acumulări la nivelul benzilor neurofibrilare şi in neuronii

fără degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.

Metabolismul glucozei modificat: = scăderea ratei

metabolismului cerebral glucidic;

= creşterea producerii de

acid lactic (prin reducerea activităţii enzimelor care intervin in

degradarea glicolitică a glucozei?).

5.FACTORI TRAUMATICI

* factori de risc pentru DA;(datorită afectării

axonale difuze, hipoxiei, ischemiei).

Argumente: evidenţierea amiloidului difuz şi a

degenerescenţei neurofibrilare in Demenţa

pugilistică.

* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.

6. BOLILE VASCULARE

Argumente: evidenţierea la autopsia DA a

bolilor coronariene cu sau fara infarct

miocardic.

Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite

semnificative de amiloid in creier.

7.SEXUL FEMININ=factor de

risc pentru DA.

Explicaţii posibile: - efect hormonal nespecific

(m.ales in menopauză);

- prezenţa de gene

predispozante DA pe cromozomul X;

- incidenţa crescută a

allelei apoEe4 la femei

SCHEMA IPOTEZELOR UNIFICATE IN

PATOGENEZA SI PATOFIZIOLOGIA DA.

Beta Amiloid

Inflamatie si DA

Hiperperfuzie

Imbatranire

Disfunctii

cerebrovascul

Pierd.

Sinaptice

Pierderi

neuronale

Atrofie

cerebrala

DIAGNOSTICUL DA.

1. Clinic:

= antecedente personale patologice cu

valoare de factori de risc;

= antecedente heredo-colaterale pozitive;

= date heteroanamnestice; anamnestice;

= examen obiectiv somatic, neurologic,

examen psihiatric;

= teste clinice.

2.Investigatii paraclinice.

3.Examenul neuropatologic.

DIAGNOSTIC CLINIC.

Cu cit stim mai multe despre diagnosticul DA, cu

atit ne dam seama ca boala este heterogena in

prezentare si evolutie.

De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.

Se accepta subrupe clinice bazate pe

- varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani si

DA cu debut tardiv > 65 ani);

- trasaturi predominente;

- evolutie;

- incidenta familiala; etc.

SIMPTOMATOLOGIA DA:

1.Simptome cognitive (tulburari de atentie,

memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).

2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire,

depresie, agresivitate, tulburari de somn).

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE

DA - DSM-IV.

A. Aparitia de multiple deficite cognitive:

1.Deficit de memorie.

2. Una sau mai multe din urmatoarele:

=afazia,

= apraxia,

= agnozia,

= perturbarea functionarii executive.

B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea

semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE

DA - DSM-IV.

C. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si

declin cognitive continuu.

D. Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza

uneia din cauzele de mai jos:

-alte boli ale sistemului nervos central;

-conditii sistemice cunoscute ca posibile cause de

dementa;

-conditii induse de substante.

E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui

delirium.

IMPORTANTA MAJORA!

DIAGNOSTICUL IN STADIUL

INCIPIENT

De retinut = debutul este lent de obicei;

= posibil debut prin episoade

psihotice(depressive, delirante, confuzo-onirice) sau

prin simptome neurologice (hipertonie musculara,

semen de focar).

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A

PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

1. Nu cere ajutor din proprie initiative, adus de

apartinatori,

2. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este

intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.

3. Are dificultati in evocarea datei.

4. Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte).

5. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize;

poate fi deranjat de relatarile rudelor privind

comportamentul sau.

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A

PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.

6. Pacientul nu pare bolnav.

7. In istoricul bolii – problemele de limbaj se gasesc cu

cel putin 6 luni in urma.

8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia de

9. Sotul ( sotia) spune:” cu exceptia memoriei, este

sanatos”.

10. Nu exista istoric de TCC, crize recente sau AVC.

11. Examenul medical si neurologic – nesemnificative.

DA PROGRESSION SCALE

Stadiu Precoce(usor) Intermed.

(moder.)

Tardiv(sever)

Trasaturi

Comportament

general/functionare

Neaga/minimaliz.

problemele;

Scaderea

performantelor.

Comport. soc.

adecvat inca.

Retragere.Scad.inte

Pentru igiena pers.

Apatie.Necesita

supraveghere.

Majorit. Functiilor

sunt pierdute. De

obicei – tintuit la

Memorie/orientare. Dezor. spat. pentru

locuri

nonfamiliale.Dific.

de evocare a

evenim. recente.

Dezor. T-S.

Dificult. In

evocarea numelor

rudelor, adreselor,

nr. De telefon.

pierduta,poate

recun vag

fizionomii,in final-

testare imposibila.

Functia motorie Fara deficit sau

bradikinezie

discreta.

Bradikinezie,

extrapiramidale,hip

ertonie,mioclonii,

parkinsonine, crize,

reflexe

primitive,hipertoni

e in flexie,mers

imposibil;

DA PROGRESSION SCALE Stadiu Precoce(usor) Intermed.(moder.) Tardiv(sever)

Dispozitie/Compor

tament

Anxietate;Posibil

dispozitie

depresiva;

Modificari ale

personalitatii.

Probl.cu

abstractizarea;Halu

cin.,delire(paran,de

gelozie),Agresivit.

Accent.

simptomelor

anter.Tipete,

mormaieli.

Limbaj. Dific.in a gasi

cuvinte potrivite in

conversatie.

Parafazii semantice

verbale,ecolalie,ec

olalie, stereotipii

Jargonofazie pana

la mutism sau

vorbire

incomprehensibila.

Praxia. Abilitati vizuo-

spatiale

norm.Apraxie

constructiva.

Apraxie

construct,ideomoto

rie,a imbracarii.

Apraxiile multiple

greu de determinat

datorita proastei

intelegeri pina la

imposibilitatea

testarii.

Gnozia Recun.formelor

vizuale complexe

dificila.

Autotopoagnozie.D

eficit stereognozic

bilateral.Dezor.stan

ga-dreapta.

Autotopoagnozia

intregului corp---

imposibilitatea

testarii.

EXPLORARI PARACLINICE.

1.C.T.CEREBRALA. = Atrofii corticale

difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea

fiziologica si in demente de alte etiologii)

= Atrofia lobului Temporal

mijlociu (oarecum specifica DA).

2.REZONANTA MAGNETICA = Atrofia structurilor

lobului T. mijlociu, in mod particular a hipocampului

si amigdalei. Scaderea densitatii substantei albe.

EXPLORARI PARACLINICE.

3. PET = Scaderea ratei de metabolizare

cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul

temporal posterior si parietal bilateral. (se

coreleaza cu pierderile neuronale).

4. SPECT = Hipoperfuzie frontala bilaterala

cu predominenta la nivelul lobului frontal

Tulburari de PersonalItate

Documents

Transcript of Tulburari de PersonalItate

Tulburari de alimentatie

Tulburari de Personalitate.ppt[1]

2.Tulburari de Metabolism

Tulburari de Statica Rahidiana

TULBURARI DE ERECTIE.doc

Tulburari de Ciclu Menstrual

Tulburari de Ritm (1)

Tulburari de ventilatie

seria7.weebly.com · afectwrea acestui nucleu duce la tulburari de personalitate NC. Liniei median -n . Reuniens se gaseste la ni adhesio ntertalamic Au rol .n integrarea functiilor

4 Tulburari de mictiune

Tulburari de Personalitate Practica

Lelord Tulburari Personalitate

05 Tulburari de Conducere

Tulburari de Expresie Verbala

Tulburari de Memorie - Bv

Tulburari de pronuntie

Tulburari de Eruptie

· Sindroame comportamentale asociate unei dereglari fiziologice: tulburari ale instinctului alimentar si sexual, ale agresivitatii si cele ale somnului. Tulburari de personalitate.

Tulburari de Comportament Alimentar

Tulburari de Personalitate Cu Risc Crescut de Agresivitate